Lista figurilor ș i tabelelor ……3 [607979]

1

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI
GESTIUNEA AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE POLITICĂ

DOMENIUL DE DOCTORAT ECONOMIE ȘI AFACERI lNTERNAȚIONALE

TEZĂ DE DOCTORAT
-Rezumat –

ECONOMISIREA -SURSĂ DE FINANȚARE ȘI DEZVOLTARE
ECONOMICĂ. STUDIU DE CAZ: JAPONIA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.Univ.Dr. Mihaela LUȚAS

Doctorand: [anonimizat]
2015

2
I. CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Lista figurilor ș i tabelelor ……………………………………………………………………3

Introducere ………………………………………………………………………………..….4

Cap. 1 Economisirea – o succintă incursiune î n istoria literaturii economice ………..…9
1.1 Economisirea – un concept i ntens dezbătut în curentul de gândire ce aparține
liberalismului economic clasic…………………………………………………………….….9
1.2 O abordare diferit ă a economisirii î n opera lui Keynes …………………………………14
1.3 Abordări neoclasice ș i neo -keynesiene ale economisirii …………………………………17
Cap. 2 Proce sul de economisire -conceptualiză ri…..………………………………………… 23
2.1 Definiri actuale ale economisiri i…….. ………………………………………..……………. 23
2.2 Sursele procesului de economisire ………………………………………………………27
2.3 Economisirea din p unct de vedere al conturilor naț ionale ………………………………29
2.4. Corelația economisire -investiții într -o economie deschisă ………………………………………31
Cap. 3 Principalele modele economice ale procesului de economisire -consum ………34
3.1 Modelul economisirii lui Keynes …………………………………………………………………………34
3.2 Modelul alegerii intertemporale a lui Irving Fischer …………………………………..39
3.3 Modelul veniturilor relative a lui James Duesenberry …………………………………43
3.4 Modelul ciclului de viață al consumului -economisirii ș i modelul veniturilor
permanente ……… …………………..……………………………………………………………… 48
3.4.1 Modelul ciclului de viață Modgliani -Brumberg …………………………….48
3.4.2 Modelul veniturilor pe rmanente al lui Milton Friedman……………..….…54
Cap. 4 Cauze și factori determinanț i ai econom isirii ………………………………………………….. 59
4.1 Motivele economisirii …………………………………………………………………………………………59
4.1.1 Motive care genereaz ă și cresc economisirea ………………………………………….59
4.1.2 Motive care conduc la scăderea economisirii ………………………………………….63
4.2 Factorii determinanț i ai economisirii …… ………………………………………………… 65
4.2.1 Demografia și schimbările demografice ………………………………………………..65
4.2.2 Factori ai economisiri i corelați venitului ……………………………………………….68
4.2.3 Grupa factori lor moneta ri…………………………………………………………………….76
4.2.4 Categoria factorilor fiscali și a celor care aparțin politicii
fiscal – bugetare a guvernului ……………………………………………………………….84

3
4.2.5 Incertitudinea și factorii comportamentali care afectează
economisirea ………………………………………………………… …………………………..94
Cap. 5 Canalele de transmisie prin care economisirea asigur ă finanțarea și
dezvoltarea economică………………………………………………………………………99
5.1 Considerente generale ale procesului de canaliza re a economisirii către investiț ii………99
5.2 Piața monetară – sistemul financiar interbancar ………………………………….……101
5.2.1 Reglementări ale sistemului bancar și influența lor asupra
economisir ii…………………………………………………………………………………..104
5.2.2 Competiția financiară intrasectorial ă și consecințele
ei asupra economisirii ……………………………………….. ……………………………106
5.3 Piața de capital – canal alternativ eficient de direcționare a economisirii către
procesul de finanțare a activității economice ……………… …………………………….. ..108
5.3.1 Caracteri sticile principale ale pieței de capital și influența
acestora asupra economisirii …………………………………………….109
5.3.2 O intermediere financiară eficientă prin piața de capital amplifică
contribuția economisirii la creșterea economică …………………………115
5.4 Rolul investitorilor instituționali sau a componentei pieței financiare nebancare în
canalizarea economisirii …………………………………………….………………………116
Cap. 6 Analiza economisirii în economia Japo niei și a corelați ei acesteia cu
principali i indicatori macro economici …………………………………………………………………….120
6.1 Analiza economisirii naționale din Japonia ș i a componentelor acesteia …………. ………….. 120
6.1.1 Evolu ția economisirii privat e în Japonia ………………………………….. ………….. 120
6.1.2 Economisir ea publică și influența directă a acesteia asupra dinamicii
datoriei guvernamentale a Japoni ei…………………………………………………………………………….129
6.2 Analiza corelației dintre rata de economisire brut ă și principali i indicatori
macroeconomici ai creșterii economice și forței de muncă din economia ja ponez ă…………..133

Concluzii și propuneri….…..………………………………………………………………138

Referințe bibliografice …………………………………………………………………. .………. 147

Anexe ……… ………………………………………………………………………………………. 161

4
II. Cuvinte cheie : economisirea națională, economisirea gospodăriilor, economisirea
companiilor, economisirea publică, venitul dipsonibil, consum, investi țiile, comportament de
economisire, modele, funcții, propensitate medie, propensitate marginală, finan țare,
dezvoltare economică, rata dobănzii, canale de transmisie, intermediere financiar ă, piața
bancar ă, piaț a de capital.

III. Introducere

Contextul economic global actual caracterizat prin mișcări imprevizibile ale fluxurilor
de capital, generate de un grad înalt de incertitudine ce însoțește în prezent evoluția
economiei mondiale, evidențiază importan ța pe care economisirea o are în finanțarea și
dezvoltarea unei economii naționale.
Importanț a subiectului ales este dată de implicațiile pe care un nivel corespunzăto r al
ratei totale de economisire, în special a componenței economisirea gospodăriilor, îl are asupra
situație macroeconomice, dintre care cele mai importante considerăm că sunt următoarele:
finanțarea investițiilor publice și private prin capitalulul domes tic acumulat ca urmare a
economisir ii (cu efecte directe asupra creșterii economice provenite din creșterea producție, a
finanțării activitatiilor de cercetare dezvoltare și inovare, a productivității și implicit a
creșterii nivelului venitului disponibil agregat); posibilitatea finanțării cu resurse interne a
datoriei publice, costuri mai reduse de finanțare atât a investițiilor cât și a
datoriilor/deficitelor publice, dezvoltarea sectorului financiar în general și a pieței de capital
în special, reducere a dependenței de intrările de fluxuri de capital străin (cu destinație publică
sau privată). La nivel microeconomic, printre influențele majore ale economisirii menționăm:
posibilitatea nivelării consumului pe parcursul întregului ciclu de viață și respect iv evitarea
dificultăților care pot apărea din cauza unui nivel mai scăzut al venitului disponibil după
pensionare, finanțarea achiziție diverselor bunuri fără a apela la împrumuturi, creșterea
valorii activelor financiare deținute prin incorporarea câștig urilor obținute din economisire,
siguranță și stabilitate financiară personală.
În ce privește contextul doctrinar , economisirea a reprezentat o puternică temă de
dezbatere atât în cadrul școlii economice clasice dar și între susținător ii teoriei economice
keynesiene.
Motivația care a condus la alegerea acestei teme a fost reprezentată de dorința de a
demonstra utilitatea și importan ța economisirii în procesul finanțării și dezvoltării economice,
precum și a rolului esențial pe care acumularea capitalului autohton prin economisire îl are în
asigurarea stabilității economice. De asemenea, ideea de la care a pornit această lucrare a fos t

5
accea de a contribui la schimbarea paradigmei înțelegerii conceptului de economisire, a
importanței acesteia în ansamblul macroeconomic și microeconomic, pornind de la o mai des
întâlnită critică a acesteia și urmărind o mai pozitivă acceptare.
De acee a, obiectivul principal al acestei teze urmărește o analiză cât mai profundă a
economisirii din care să rezulte ideile necesare unei înțelegeri cât mai corecte a procesului de
economisire și a implicațiilor pe care aceasta îl are în funcționarea optimă a u nui sistem
economic național, cu implicații evidente la nivelul sistemului economic globa l, și care să
influențeze, speră m noi, într-un mod pozitiv viitoarele politici de dezvoltare economică.
În scopul atingerii acestui deziderat vom urmări mai multe ipoteze de lucru , care se
concretizează în încercarea de a răspunde la mai multe întrebări, dintre care menționăm: Care
sunt cele mai importante teorii economice care fac referire la economisire? Cum putem
defini cât mai corect și în același timp actual ec onomisirea? Care sunt sursele procesului de
economisire? Cum se manifestă corelația dintre economisire și investiții? Care sunt cele mai
importante modele economice ale consumului și economisirii? Care sunt motivele și factorii
determinanți ai economisirii ? Cum i nfluentează factorii determinanț i economisirea , respectiv
care este sensul corelatiei acestora ? Cum sunt canalizate resursele financiare economisite
către proiecte de investiții? Cât de importantă este obținerea unui echilibru structural pe
piața fi nanciară în procesul canalizării economisirii? Ce a determinat modificarea
comportamentului de economisire al gospodăriilor din Japonia? Cât de sustenabil mai este
nivelul actual foarte ridicat al serviciului datoriei publice japoneze în contextul recentel or
evoluții macroeconomice? Ce învățăminte pot fi trase din evoluția și situația actuală a
economisirii și a principalilor indicatori macroeconomici din Japonia?
Teza de doctorat cu titlul “ Economisirea -sursă de finanțare și dezvoltare economică.
Studiu de caz: Japonia ” își propune să analizeze importan ța și rolul central al economisiri în
procesul finanțării și dezvoltării economice, și complet ează acest demers cu concluziile
desprinse din cercetarea întrepri nsă asupra studiului de caz , care își propune o analiză asupra
evoluției economisirii brute din Japoni a și a corelați ei acesteia cu principalilor indicatori
macroeconomici ai economiei japoneze .
Metodele de cercetare utilizate la elaborarea acestei teze cuprind: metoda observării –
prin care am realizat o recunoaștere a factorilor determinanți ai economisirii și a modului cum
aceștia influențează nivelul acesteia; determinisumul dialectic – a contribuit la o analiză
critică a cauzelor și fenomenelor care au condus la schimbări în evoluția ratelor de
economisire; metoda istorică și metoda logică – au fost folosite la identificarea pri ncipalelor
teorii din literatura de specialitate care fac referire la conceptul de econ omisire, precum și la

6
evoluția istorică a componentelor economisirii și a principalilor indicatori macroeconomici ai
economiei japoneze; metoda comparativă – folosită în evidențierea nivelului ratelor de
econ omisire ale Japoniei, Italiei și Coreei de Sud, precum ș i in analiza ratelor economisirii
înregistrate în diferite perioade de timp de gosp odăriile japoneze. Astfel, cercetarea calitativă
a fenomenelor economice ale economisirii și a celor corelate acesteia, a fost completată de o
cercetare empirică prin folosirea în principal a seriilor de date “ time series ” utilizate la
elaborarea studiului de caz. Metoda analizei a fost utilizată, de exemplu în cercetarea
individuală a comp onentelor economisiri totale, ca ulterior prin sinteză să examinăm
formarea și evoluția economisirii agregate. Prin metoda inducți ei și deducție am reușit să
extrapolăm influența pe care economisirea și investițiile o au în procesul dezvoltării
economice și resp ectiv, efectele pe care creșterea economică o are asupra nivelului
economisirii.
Limitele cercetării sunt date de conținutul vast al cercetărilor întreprinse până in
prezent pe unele aspecte ale procesului economisirii și consumului , cercetări pe care literatura
de speciali tate le abordează încă din seco lele trecute, ceea ce presupune însă și o consistentă
muncă suplimentară pentru o analiză select ivă prealabilă a surselor bibiliografice, în special a
articolelor științifice, în scopul identificării acelora care se situează la un nivel înalt din punct
de vede re al conținutului științific. Anumite limite ale cercetării rezult ă și din dificultatea
obținerii de date statistice care privesc evoluția anumitor indicatori economici, respectiv de
lipsa acestora pe anumite perioade , in special cand se analizează interv ale mai lungi de timp,
precum și neconcordanța dintre nivelul acest or valori existent in diferite baze de date oficiale.
Lucrarea de față este structurat ă în șase capitole, precedate de o introducere și urmate
de concluzii și recomandări , cu un conținut de două tabele și treispre zece figuri, ultimul
capitol al tezei fiind dedicat întocmirii studiului de caz. La realizarea studiului de caz au fost
folosite date care au avut ca sursă de proveniența instituții oficiale ale statului japonez ca
Banca Natională a Japoniei ș i Ministerul de Finanțe al Japoniei, precum ș i baze de date ale
unor importante organisme internaționale, cum sunt: Organiza tia Economică pentru
Cooperare și Dezvoltare ș i Banca Mondială.

7
IV. Sinteza capitolelor tezei de doctorat
Cap. 1 Economisirea – o succintă incursiune în istoria literaturii economice
În prima parte a acestui capitol este prezentată succint contribuția pe care
reprezentanții școlii economice clasice liberale o au asupra conceptului de economisire,
începând cu marele economist, filozof și om politic scoțian Adam Smith, considerat de mulți
a fi părintele științei economice și fondatorul școlii economice clasice, și continuând cu alți
repreze ntanti de seamă ai acelui ași curent de gândire economică .
În a doua parte a capitolului sunt descrise principalele teorii ale economisiri i de
sorginte keynesiană care își au izvoarele în opera marelui economist englez John Maynard
Keynes, inițiatorul unor noi teorii economice aflate de cele mai multe ori în opozi ție cu școala
clasică și despre care putem spune că a revoluționat știința economică în acele vremuri,
stârnind multe controverse și generând multe dezbateri pe teme de interes economic.
Ultima parte a primului capitol surprinde abordări le principale ale economisirii în
școala neoclasică și ideile continuatoare curentului keynesian ale economiștilor Herman
Minsky și Paul Krugman, econom iști considerați a aparține curentului de gândire economic
neo-keynesian.
Putem observa astfel că nu doar importan ța acumulării capitalului prin economisire și
a rolului central pe care aceasta îl are în asigurarea creșterii economice era cunoscută din
timpul lui Adam Smith (1723 -1790) , dar și necesitatea existenței unor acțiuni sau politici
anticiclice, în care fondurile economisite în perioade de prosperitate să fie folosite pentru a
susține activitatea economică în perioade de recesiune.
John Stewart Mill (1806 -1873) enunț ă o teorema fundamentală a capitalului, respectiv
a sursei de prove niența a acestuia, economisirea. Conform lui Mill, “cuvântul economisire nu
implică faptul că ceea ce este economisit, nu este consumat, nefiind nici măcar necesară o
amânare a consumului; doar atât că, dacă este consumat imediat, nu este consumat de
persoana care l -a economisit.” (Mill , 2009:92).
Pasajul mai sus enunțat reprezintă o axiomă pe care o considerăm de o importanță
majoră în înțelegerea conceptului de economisire, care pare a fi puțin sau chiar deloc
înțeleasă inclusiv de economiști de seamă premergători sau contemporani nouă, și care
constituie o înțelegere aproape în totalitate corectă și reală a conceptului de economisire ,
chiar dacă aparține sfârșitului de secol nouăsprezece.
Spunem aproape, pentru că referindu -ne la conceptul de “bani puși deoparte”, situația
respectivă nu reflectă neapărat o diminuare a consumului, ci eventual putem accepta ide ea

8
unei scurte amânări a acestuia sau mai corect spus, o reorientare a acestuia către un consum
mai productiv.
O schimbare de paradigmă în știința economică a avut loc începând cu lucrarea lui
John Maynard Keynes, unul dintre cel mai influenți economiști ai tuturor timpurilor.
Lucrarea lui principală “Teoria forței de muncă, a dobânzii și a capitalului”, publicată pentru
prima dată în anul 1936 ( în timpul M arii Depresiuni economice), a reprezentat o revoluție în
curentele de gândire economică și o viziune dominantă asupra teoriilor economice care au
urmat -o.
Economisirea ca și concept singular, dar mai ales că și parte a binomului economisire –
consum, este un ul din conceptele căruia Keynes i -a acordat o atenție deosebită în operă sa.
Keynes se situeza în opoziție cu teoriile clasice asupra economisirii și rolul pe care aceasta îl
are în activitatea economică, considerând economisirea mai degrabă o sursă de re strângere și
nu de stimulare a activității economice, dacă aceasta nu este urmată imediat de un proces
investițional.
Se consideră că teoriile economice liberale clasice pornesc de la postulatul formulat
de Say și anume că “oferta își formează propria cerere”, teorie mult dezbătută și contrazisă
chiar și de economiști celebri aparținând școlii econ omice clasice. Această teorie însă poate fi
considerată adevărată dacă ne referim la ofertă în termeni de ofertă de capital. Economisirea
fiind ceea care gene rează fonduri disponibile, adică ofertă de capital, determină creșterea
investițiilor (și aici ne referim la fonduri obținute la un cost redus) în capacități productive, de
unde rezultă o creștere a locurilor de muncă, a veniturilor și în final a cererii agregate, ca
efect al creșterii ofertei. Din acest punct de vedere am putea înțelege și de ce nu, considera
validă, teoria lui Say.
Școala economică austriacă, prin reprezentanții ei de marcă, Eugen Vohn Bohm –
Bawerk, Carl Menger, Ludwig von Mises, F. A . Hayek, Joseph A. Schumpeter și Fritz
Machlup și -a construit doctrina economică pornind de la ideile economiștilor clasici liberali,
acordând o atenție deosebită economisirii și formării capitalului.
Conform lui Herman Minsky (1919 -1996), un important ec onomist american (autorul
celebrului “moment” care îi poartă numele și a cărui operă a primit recunoș tiința binemeritată
doar după ce teoriile lui au fost confirmate de ultimă criză economica -financiara), care a
continuat și dezvoltat teoriile economice Keynesiene, acesta susține că esențial în teoria
economică a lui Keynes este faptul că “majorarea cheltuieli lor statului și reducerea taxelor,
duse suficient de departe, vor stopa un declin precipitat al economiei” ( Minsky, 2011:92)

9
Economisirea poate afecta negativ funcționarea economiei în ansamblul ei dacă ne -am
afla într -o situație pe care Paul Krugman o surprinde în apariția fenomenului economic numit
“capacana lichidității” și anume, aflându -ne în situația unei dobânzii de finanțare zero,
indivizii se arata “colectiv reticenți să cumpere la fel de mult pe cât ar fi dispuși să producă.
De asemenea, suma pe care oamenii sunt dispuși să o economisească depășește suma pe care
firmele se arata dispuse să o investească” ( Krugman , 2012:174)

Cap 2. Procesul de economisire -conceptualiz ări
Conceptul de economisire reprezintă, indiferent de sursa de provenienț ă a acestuia,
respectiv publică sau privată, fondurile rămase din venitul diponibil după ce acesta a fost în
prealabil diminuat cu sumele necesare acoperirii cheltuielile de consum.
O definiție concisă și cuprinzătoare a economisirii ne este dată de Banca Mondială:
“economisirea brută este calculată ca o diferență intre venitul național brut și consumul
național brut, plus transferurile nete”1.
Consider ăm ca e ste necesar sa se fac ă o distincție clară între conceptul de
economisire și economii. Procesul de economisire se identifica în cadrul unui interval de
timp, este interpretat ca o evoluție deci, în concluzie , este o variabilă de flux . Spre
deosebire, economiile, ca rezultat al procesului de economisire reprezintă o valoare totală
(un stoc) a fondurilor (venituri) acumulată la sfârșitul unei perioade de timp, fiind astfel o
variabilă de stoc. Un ex emplu simliar al unei variabile de stoc este – avuția sau bunăstarea
națională – variabilă definită la un moment dat în timp.
Economisirea națională este reprezentată de suma dintre economisirea privată și
economisirea publică. Economisirea privată este la rândul ei formată din totalul economisirii
gospodăriilor și a economisirii companiilor.
În ce privește economisirea gospodăriilor, aceasta reprezintă partea din venituri
rămasă după plată taxelor și acoperirea cheltuielilor de consum. Este cea mai importantă
sursa de fo nduri necesară acoperiri i cereri i generate de procesul investițional.
Economisirea companiilor este reprezentată de profiturile care nu au fost distribuite
acționarilor sub formă de dividende și care se dore sc a fi păstrate ca o sursă viitoare de
fonduri pentru investiții. Și in acest caz ne referim , de asemenea, de suma rămasă după plată
taxelor , dividendentele fiind astfel un concept de venituri nete.

1 http://data.worldbank.org/ accesat la 7.07.2015

10
Diferența dintre veniturile bugetare (taxele, impozitele etc colectate la bugetul de stat )
și cheltuielile bugetare ( cheltuieli cu achizițiile, plă țile de transfer precum și cheltuielile de
capital) reprezintă economisirea publică. În situația în care veniturile la bugetul de stat
depășesc cheltuielile bugetare , înregistrăm un excedent bugetar sau putem spune că
înregistrăm o economisire publică pozi tivă.
Dacă sunt incluse în analiza surselor economisirii și “importurile” respectiv
“exporturile” de fonduri economi site ecuația economisirii totale domestice (Etd) devine
conform lui Kaplan (2002):
(3) Etd = Ep + Eg + Esn unde,
Esn, economisirea străină netă, reprezintă diferența dintre banii care intră pe piața de
capital sau pe alte piețe naționale care împrumuta fonduri, și banii care părăsesc tara de
origine, respectiv subiecții interni care economisesc și care își plasează sumele economisite
pe piețele străine de capital în căutarea unor randamente mai ridicate, putând înregistra atât
valori pozitive, cât și negative .
Constat ăm că economisirea este pe de o parte sursa domestică de fonduri pentru
investițiile derulate în eco nomia națională, iar pe de altă parte se constituie și în sursa de
fonduri investite în afara granițelor, ca expresi e unui excedent de cont curent sau dimpotrivă
a unui deficit de cont curent, caz in care pentru acoperirea nevoilor investiționale s -a apelat la
un import de fonduri economisite în afara granițelor.
Investițiile se constituie în formarea brută a capitalului fix, respectiv suma
cheltuielilor care se fac pentru achiziția de bunuri de capital, c apital fix sau capital circulant.
Cap 3. Principalele modele economice ale procesului de economisire –consum
În capitolul trei sunt prezentate principalele modele ale economisirii întâlnite în știința
economică. O succintă prezentarea a modelului economis irii lui Keynes este prezentată în
prima parte a acestui capitol, în subcapitolele următoare fiind prezentate alte patru
importante teorii economice reprezentative în literatura economică pentru analiza consumului
și a economisirii, după cum urmează: mode lul alegerii intertemporale a lui Irving Fischer
1930, ipoteza veniturilor relative realizată de Dusenberry în 1949, ipoteza ciclului de viață a
consumului și economisirii creată de Mod igliani și Brumberg în 1954 și ipoteza veniturilor
permanente, ce aparține lui Milton Friedman și care datează din 1957.
Din relația consum – venit a rezultat funcția de economisire, care reprezintă în acest
caz o funcție de venit și consum. Este însă important de menționat că Keynes leagă consumul
și economisirea de mări mea venitului curent disponibil.

11
La Keynes funcția consumului este identificată cu celebra lui “Lege psihologică
fundamentală “ și anume : “oamenii sunt înclinați să își mărească consumul pe măsură ce
venitul lor crește, dar nu cu ace iași cantitate cu car e crește venitul”, pe scurt dacă Cw
reprezinta consumul, iar Yw venitul ( exprimate în unități salariale ) ΔCw < ΔYw ambele
însă având valori pozitive. Sau raportul dCw/dYw, este pozitiv și subunitar (w exprimate în
unități salariale) (Keynes, 2009).
Neconfirmarea, în special pe termen lung, de către studiile empirice ale acelor
vremuri ale ipotezel or din teoriilor keynesiene , au constituit în fapt fundamentele apariției
teoriei alegerii intertemporale și respectiv au condus la elaborarea unei noi teorii a
comportamentului de consum și economisire, teorie ce aparține economistului american,
Irving Fischer ( 1867 – 1947).
Spre deosebire de modelul de consum și economisire a lui Keynes, unde variabil a
venit este raportată la momentul prezent (venitul curen t), modelul lui Fischer pornește de la
concepția că individul rațional își bazează deciziile de consum și economisire pe venitul
obținut în prezent și pe așteptările viitoare ale nivelului potențial de venit. Scopul fiind acela
de a-și maximiza uitilitate a și optimiza satisfacția pe întregul ciclu al duratei de viață.
Cele două perioade de timp caracteristice modelului Fischer (care mai este numit și
modelul celor două perioade) corespund timpului prezent, anii de muncă, respectiv timpul
viitor considerat a fi vârsta pensionarii, față de a căror niveluri de venit sunt sunt raporate
deciziile de consum și economisire ale individului.
Practic modelul alegerii intertemporale a lui Fischer (1930) pornește de la analiza
constrângerilor de venit (bug etare) și a preferințelor de consum cu care populația se confrunt ă
în diferite perioade de timp.
Teoria veniturilor relative a lui James Duesenberry (1918 -2009) pornește de la două
ipoteze principale caracteristice modelului și anume: individul își basea ză deciziile de
consum pe un comportament istoric al propriului consum și de asemenea, pe
comportamentul de consum al altor indivizi cu care acesta intră în contact.
O idee importantă care reiese din teoria veniturilor relative cu privire la
comportament ul de consum , respectiv economisire, este așa numitul “efect de crichet” (în
engleză “ratchet effect”).
“Efectul de crichet” asupra economisirii se manife stă printr -o scădere corespunzătoare
a propensitatii medii spre economisire, fenomen explicat prin creșterea ponderii consumului
în valoarea venitul obținut.

12
Cele două modele, ale ciclului de viață și veniturilor permanente, pornesc de la
ipotezele tradiționale ale calcului rațional și a teoriei maximizării utilității și nu de la
observații empirice c e folosesc sondaje realizate asupra comportamentului populației, ide ea
care stă la baza ambelor teorii, a fost presupunerea că indivizii raționali, în calitatea lor de
consumatori, vor încerca să -și maximizeze utilitatea prin alocarea întregului flux de ve nit al
întregului ciclu de viață într -un model optim al consumului (Curtin, 2000).
În cadrul modelului ciclului de viață, Mod igliani sublineaz ă ideea că venitul variază
sistematic pe durata vieții indivizilor , iar economisirea le permite acestora să tran sfere venitul
din perioade de timp în care acesta este ridicat , în perioade de timp când venitul înregistrează
niveluri scăzute, această interpretare a comportamentul de consum al individului co nstituind
punctul de pornire în co nstructia modelului (Mankiw, 2009).
Într-o altă interpretare a modelului, putem considera astfel că tinerii aflați în primul
ciclu al modelului investesc sau consuma pe datorie, respectiv prin împrumuturi (de consum,
studii sau investiții imobiliare), resursele financiare economisi te de indivizii aflați în al doilea
ciclu al vieții active.
Mankiw (2009) consideră că ipoteza veniturilor permanente a lui Friedman
completează modelul ciclului de viață al consumului și econom isirii a lui Modgliani, ambele
pornind de la ipoteza teoriei consumului lui Irving Fisher , argumentând că nu doar venitul
curent este cel care stă la baza decizie de consum și spre deosebire de ipoteza ciclului de
viață, care pornește de la considerentul că venitul urmărește un model co nstant pe durata de
viață a individului, ipoteza veniturilor permanente evidențiază faptul că indivizii
experimentează schimbări temporare și neprevăzute în venitul lor de la an la an.
De fapt putem considera ipoteza veniturilor permanente o completare și îmbunătățire
a ipotezei c iclului de viață a lui Modgliani și doar din prisma considerării venitului că o
variabilă care înregistrează nivele de valori semnificativ diferite pe parcursul întregului ciclu
de viață.
Venitul total este considerat o sumă între venitul permanent și v enitul tranzitoriu.
Venitul permanent este considerat a fi nivelul venitului mediu pe care populația se așteaptă să
îl obțină în viitor. Consumul total sau actual pe o anumită perioadă de timp este egal cu suma
consumului permanent și consumul tranzitoriu . Similar conceptelor venitului, consumul
permanent este cel aflat la nivelul așteptărilor populației, în timp ce consumul tranzitoriu se
abate de la nivelul așteptărilor populație putând înregistra valori negative sau pozitive.

13
Cap. 4 Cauze și factori determinanți ai economisirii
În prima parte a capitolului patru ne propunem să analizăm motivele care stau la baza
comportamentului de economisire (ne referim atât la motivele care stau la baza inițierii și
creșterii econom isirii, cât și la motivle care c onduc la declinul acesteia), în partea a doua fiind
prezentați principalii factorii determinanți ai procesului de economisire.
Motivele pentru care indivizii sau gospodăriile economisesc diferă ca urmare a multor
particularități care țin de profilul compor tamental al fiecărui individ și structura socială din
care aceștia aceștia provin, însă o sinteză a motivelor economisirii poate fi cuprinsă în
următoarele categorii principale: o primă categorie este dată de un motiv primordial și
anume, nivelarea cons umului; categoria motivelor precauționare; necesitatea achiziționării
bunurilor de folosință îndelungată sau a imobilelor, reprezintă o altă categorie de motive
generatoare de economii; vârsta pensionarii, motivul moștenirii, motivația avuției, respectiv a
acumulării capitalului.
Pe de altă parte, considerăm că o succintă analiza trebuie realizată și asupra motivelor
sau cauzelor care pot conduc e la un declin al ratelor de economisire, dintre acestea enumeram
următoarele: încreder ea ridicată , o altă cauză care poate descuraja economisirea o reprezintă
randamentele scăzute ce pot fi obtinute din sumel e economisite, incurajarea excesivă a
consumului prin politica “banilor ieftini” reprezintă un alt motiv al descurajării economisirii.
Principali i factori care influenteză procesul de economisire pot fi grupați în
următoarele cinci categorii, corespunzătoare următoarelor cinci subcapitole în care aceștia
vor fi analizați mai pe larg: categoria factorilor demografici și a schimbărilor demografice,
categoria veniturilor, categoria factorilor monetari, categoria factorilor ce aparțin politicii
fiscal – bugetar e a guvernului și categoria fac torilor comportamentali și ai incertitudinii.
Demografia și schimbările demografice dețin un rol esențial în formarea ratei total e a
economisirii unei națiuni, în special în componența sa cea mai importantă și anume,
economisirea gospodăriilor. În acest sens devine determinanta structură pe vârste a
populației, o economie cu o pondere ridicată a populație active aflată în perioada în care
veniturile obținute se afla în zona de nivel maxim, înregistrează rate ridicate ale economisirii.
Creșterea economică, ca factor determinant al economisirii, poate influența nivelul
acesteia prin intermediul mărimii venitului d isponibil obținut. O creștere economică va

14
conduce, în final, și la o creștere a venitului disponibil al populației, ceea ce va genera
conform teoriei economice2, o creștere a sumelor economisite.
Venitul constituie cu siguranță un factor deteminant primordial în formarea ratei
agregate de economisire. Din punctul nostru de vedere, venitul reprezintă principalul
determinant al economisirii, raportat atât la nivelul actual al acestuia, dar mai ales la
așteptările viitoare privind nivelurile pe care ven itul le poate înregistra și în funcție de care
subiecții își modelează propriul comportament de economisire.
Rentabilitatea companiilor poate înregistra o pondere semnificativă în componența
economisirii private, și implicit a celei naționale, atingând niveluri semnificativ mai ridicate
în perioade caracterizate de incertitunde și neîncredere în mediul economic, perioade în care
companiile evita reinvestirea profiturilor obținute și le păstrează în bănci sau în alte
instrumente financiare de economisire.
“Terms of trade” este un factor a cărui șocuri variaționale prezintă o influență
accentuată asupra economisirii naționale în special în țările a căror economii sunt bazate pe
existența, exploatarea și valorificarea la export a resurse naturale, respectiv a nivelului și a
variației veniturilor obținute din aceste activități.
O rată a dobânzii mai ridicate va crește atractivitatea economisirii, cea ce se
concretizează în creșterea ofertei de fonduri, pe de altă parte însă va cauza o scumpire a
creditului, respectiv o scădere a randamentului investițional și o scădere a cererii de fonduri.
Un nivel mai scăzut al ratei de dobândă, va determina o creștere a cererii venită din
partea companiilor, însă datorită unor randamente mai scăzute, va rezulta o scădere a
inclinației gospodăriilor spre economisire, respectiv va scădea oferta de fonduri ce pot fi
împrumutate. În acest caz , mecanismul reglator al pieței va determina o creștere a ratei de
dobândă.
Inflația , un alt factor de influență monetar afectează, în sensul negativ al erodării
acestora, inclusiv sumele economisite ce au ca destinație vârsta pensionarii, însă datorită
perioadei în general lungi , pe care economisirea ce are ca scop asigurarea veniturilor la vârsta
pensionarii o presupune, efectul negativ asupra devalorizării sumelor economisite este și mai
putern ic resimțit.
O impozitare scăzută a câștigurilor din fondurilor economisite, stimulatoare pentru
procesul de economisire impozitarea câștigurilor obținute din dobânzile la depozite, a

2 Facem referire in acest c ontext la modelul economisirii ș i consumului lui Keynes, conform c ăreia o creștere a
venitului va determina o scadere a propensitătii marginale spre consum, respectiv o crestere a propensitatii
marginale spre economisire .

15
dividende lor etc.), a acumulării capitalului în general, va determina o creștere a ofertei de
capital.
Ineficienta unui sistem public de sănătate poate conduce la cheltuieli suplimentare
care diminuează veniturile disponibile ale gospodăriilor și în consecință afe ctează negativ
economisirea. O încredere scăzută în capacitatea sistemului public de pensii în a asigura
acoperirea cheltuielilor necesare de consum și sănătate la vârsta pensionarii, po ate determina
pe baza motivului precautionar, o creștere a sumelor economisite.
Forța de muncă poate influența economisirea agregată prin mărimea numărului total
al acesteia. Evident că un grad înalt de ocupare a forței de muncă, resp ectiv cu cât numărul
total al forței de muncă este mai mare , cu atât veniturile agregate ale acesteia sunt mai
ridicate, și în consecință rata de economisire agregată este mai mare.
Modul în care deficitul bugetar influențează e conomisirea națională poate fi dedus din
identitat ea generală a economisirii: S = Y – C – G.
Reglementările financiare influențează economisirea în principal prin canalul
constrângerilor de lichiditate și reprezintă un instrument de control eficient pe care statul îl
are la îndem ână pentru a restrânge, respectiv extinde consumul privat, având astfel
posibilitatea de a exercita o influență indirectă, dar de o importanță majoră, asupra nivelului
economisirii go spodăriilor.
În literatura de specialitate se consemnează ca un grad ridicat de incertitu dine, datorat
unor diverși factori, determină o modificare a comportamen tului de economisire al
gospodă riilor, respectiv accen tuarea unui comportament precauț ionar ce acționează în direcția
creșterii inclinației medii spre economisire.
Considerăm necesară o anal iză a modului în care diferențele comportamentale
specifice activității umane influențează, prin intermediul unor diverși factori,
comportamentul de economisire al populației.
Printre factorii comportamentali cu cea mai mare influ ență asupra comportamentului
de economi sire al populaț iei se numară obiceiurile, respectiv persistenț a acestora, încrederea
și siguran ța.

Cap. 5 Canalele de transmisie prin care economisirea asigura finanțarea și
dezvoltarea economică
Susținem că economisirea, resp ectiv oferta de capital, asigură finanțarea nevoilor de
formare brută a capitalului fix, adică cererea de capital, prin două canale principale,
corespunzătoare pieței financiare: piața de capita l – bursele de valori și piața monetară –

16
sistemul financiar -bancar. De asemen ea, capitalul financiar poate fi investit direct prin
intermediul celor două canale principale amintite sau poate fi mobilizat (economisit) prin
instituții financiare intermediare, investitorii instituționali (ce aparți n piețelor financiare
nebancare, care la rândul lor investesc sumele colectate prin intermediul celor două canale
principale (dar nu limitat la acestea) , în scopul obținerii unor randamente financiare cât mai
ridicate.
Sistemul bancar reprezintă canalul principal clasic prin care economiile sunt, în mod
predominant, transformate în investiții, respectiv în capital productiv. Rolul canalului de
transmisie al sistemului bancar este mai accentuat în țările în care piețe le de capital sunt
insuficient de dezvoltate pentru a se constitui într -o alternativă de finanțare.
Sectorul bancar este în format în principal din, dar nu limitat la: bănci comerciale, bănci
de economii, cooperative de credit, bănci de investiții, bănci ipotecare.
Considerăm că așa cum concurența este în mod obligatoriu caracteristica definitorie a
oricărui sector economic ce aparține unei economii de piață funcționale, sectorul financiar nu
poate face abstracție de la această regulă . De aceea, sectorul bancar trebuie să descopere în
piața de capital un concurent puternic, astfel încât ambele componente ale pieței financiare,
atât sectorul bancar, cât și piața de capital, să -și poată structura corespunzător activitatea în
avantajul beneficiarilor de produse fina nciare, oricare ar fi aceșt ia: gospodăriile, companiile
sau statul.
Piața de capital reprezintă o componentă esențială a oricărui sistem financiar național,
indispensabilă unui proces de finanțare eficientă a activității economice și trebuie să se
constituie într -o alternativă via bilă sectorului bancar.
Piața de capital canalizează fondurile financiare provenite din economisirea
domestică și străină (privată și publică), respectiv oferta de capital, către acoperirea nevoilor
investiționale provenite din cererea privată și guverna mentală de capital, activitate de
intermediere financiară ce trebuie să se caracteriz eze printr-un grad înalt de transparență și
eficienț ă financiară.
Principalele caracteristici ale unei piețe de capital dezvoltate, cu o influență directă
asupra capacității acesteia de a canaliza în mod eficient resursele financiare provenite din
economisire către proiecte investiționale productive, sunt date de: mărimea pieței de capital,
lichiditatea, adâncimea pieței, volatilitate, gradul de reglementare și inf rastructura pieței,
segmentarea pieței, gradul de integrare în piața globală de capital, stabilitatea
macroeconom ică și politică, fiscalitatea atribuită pieței de capital și nu în ultimul rând
încrederea.

17
Susținem ideea că pe o piață de capital suficient de bine dezvoltată, funcția de selecție
reprezintă un atribut principal al acesteia, orientând resursele economisite către acele proiecte
investiționale cu randamente cât mai ridicate și care au ajuns în prim planul investitorilor prin
filtrele pieței de c apital. Randamentele financiare mai ridicate suplimentează fondurile
economisite, crescând mărimea potențială a resurselor financiare destinate formării brute a
capitalului fix, în consecință, accelerând creșterea economică. De asemenea, o piața de capita l
dezvoltata, va exercita eficient funcția de evaluare a companiilor listate, oferind informațiile
publice necesare în vederea mobilizării resurselor economisite, asigurând premisele necesare
desfășurării optime a unei alte funcții a pieței de capital, ac eea de canalizare a resurselor
financiare către formarea brută a capitalului fix, indispensabilă în orice economie de piată
pentru asigurarea unor rate de creștere economică sustenabile.
Principalele entități financiare p e care literatura de specialitat e îi include în categoria
investitorilor instituționali sunt: fondurile de pensii, fondurile mutuale, companiile de
asigurări și fondurile suverane de investiții. Investitorii instituționali sunt societăți de
intermediere financiară care fac parte din ca tegoria instituțiilor pieței financiare, dar nu sunt
cuprinși în structura societăților financiare care acționează pe pieta monetară sau de capital,
ci se consideră că aparțin unei componente distincte a pieței financiare și anume, piața
finaciară nebanc ară.
În prezent, în unele piețe de capital , fondurile de pensii au devenit deja cel mai
important investitor instituțional, existența unui număr cât mai ridicat de fonduri de pensii pe
o piață financiară națională constituie de asemenea un argument în avantajul beneficiarilor,
respectiv a populație i, competiția între fonduri , ce are ca scop atragerea unui număr cat mai
mare de clienți , va conduce la obținerea unor randamente mai ridicate și comisioane de
administrare și contribuție mai reduse.

Cap 6. Studiu de caz: analiza economisirii în economia Japoniei și a corela ției acesteia
cu principalilor indicatori macroeconomici

Capitolul șase este destinat studiului de caz și anume, economisirea în Japonia, și
urmărește prin intermediul datelor empirice o analiză a situației și a evoluției economisirii,
respectiv a principalelor componente ale acesteia, precum și a corelațiilor acesteia cu
principalii indicatori macroeconomici: deficitul, datoria publică, rata de creștere a PIB, rata
de ocupare a populației, rata șomajului și rata inflației.

18
Japonia este țara care a fost recunoscută în trecut pentru rate anuale înalt e de
economisire ale gospo dăriilor, însă de asemenea este țara care a înregistrat o schimbare a
comportamentului de economisire al gospodăriilor considerată de mulți economiști ca fiind
cel puțin surprinzătoare.
În anii 1960 și 1970 Japonia înregistra printre cele mai înalte rată de economisire a
gospodăriilor dintre țările OE CD (fiind depăsită periodic doar de Italia și punctual, de Coreea
de Sud , în anii 1978 ș i 1979) , cele mai ridicate valori fiind atinse la mijlocul anilor 1970 ,
când această rată s-a situat peste nivelul de 20 % din venitul disponibil3.
Considerăm că este important să evidențiam rolul politicilor fiscale pe care guvernul
Japoniei le -a emis în trecut în scopul încurajării comportamentului de economisire al
gospad ăriilor din Japonia. Acestea s -au materializat pr in diverse scheme ale stimulentelor
fiscale și scutiri de taxe, acordate celor care economisesc în limita anumitor sume.
O schimbarea în comportamentul de economisire al gospodăriilor din Japonia a
survenit începând cu anii 1980, dar mai dramatic s -a simțit după 1990, tendința de scădere a
ratei de economisire a gospodăriilo r accentuându -se în ultimii ani ș i a culmin at cu
înregistrarea unei valori anuale negative de -0.151 % în anul 2013 .
Susținem că schimbarea radicală a comporta mentului de economisire care a condus la
înregistrarea unor rate de economisire negative se datorează inversării influenței factorilor
menționați anterior (care la acea vreme au contribuit decisiv intr-un mod pozitiv la creșterea
economisirii gospodăriilor ), și anume: creșterea economică, respectiv creșterea venitului
disponibil, structură pe vârste a populației și sistemul financiar al scutirilor și stimulentelor
fiscale.
Ratele de economisire ridicată ale companiilor japoneze corelate cu un nivel al
investițiilor scăzut , au permis guvernului japonez să -și finanțeze cu succes deficitele bugetare
anuale ridicate. Excedentul economisirii peste investiții, respectiv înregistrarea unui excedent
de cont curent , au permis Japoniei nu doar să -și finanțeze pro priile datorii , ci și să -și mențină
în continuare poziția avantajoasă de “exportator net de economi sire”.
O așteptată viitoare scădere a ratei de economisire a companiilor, însoțită de o
continuare a trendului descrescător al economisirii gospodăriilor ja poneze, va crea serioase
dificultăți guvernului japonez în finanțarea deficitelor interne și a unei datorii publice
îngrijorător de ridicată , aflată într -o continuă creștere.

3 sursa: OECD (2015 )

19
Analizând serviciul datorie publice al Japonie, observăm că acesta a înregistrat o
creștere în ultimii ani, atingând valoarea de 4.2% din PIB în anul 2009 ( Anexa 3), din care
costurile cu dobânzile aferente datoriei publice s -au metinut la un nivel relativ scăzut de 2%
din PIB (vârful serviciului datoriei publice din peri oada 1965 -2009, a fost atins pe durata
anilor 2003 -2005 , când în fiecare an s -a înregistrat valoarea de 4.5% raportată la PIB).
În urma cercetării efectuate și a analizei datelor, observăm că valoarea ridicată și în
creștere a datorie publice a Japoniei, a fost și est e susținută de nivelul ridicat al economisirii
gopodariilor japoneze din deceniile trecute, respectiv de stocul de active financiare ridicat
acumulat de acestea în anii 1960 – 1980 (n ivelul activelor financiare ale populației se situa în
septembrie 2014 la nivelul record de 1654 trilioane yeni, în timp ce datoria centrală publică
se situa, la ace eași dată, la nivelul de 1039 trilioane yeni4). Acest nivel ridicat al activel or
financiare generat de gospodă rii, reprezintă factorul principal care a permis guver nului
japonez , ca în trecut și încă în prezent , să se poată finanța masiv de pe piața internă (la
aceasta a contribuit pozitiv și un nivel de asemenea ridicat al fondurile economisite de
companii ). Până recent, chiar dacă în ratele de economisire ale gospodăriilor japoneze s -au
încadrat pe un trend descrescător, acumularea de active financiare ale gospodăriilor a
continuat, însă într -un ritm mult mai scăzut.
În urma analizei acestor implicații, respectiv a legăturilor strânse care apar între
nivelul economisirii și nivelul datoriei publice, constatăm încă o dată gradul înalt de
importanță al acumulării capitalului autohton prin procesul economisirii, în special
prin component a de economisire a gospodăriilor, în funcționarea optimă a unui sistem
economic.

V. Sinteza concluziilor și propune rilor

Cercetarea întreprinsă în conținutul acestei lucrări și -a propus să scoată în evidență
rolul indispensabil pe care economisirea națională îl are în stabilitatea, finanțarea și
dezvoltarea economică a unei națiuni. Aspectele teoretice din lucrare au fost ul terior
examinate prin intermediul unui studiu da caz care a urmărit evoluția și situația actuală a
economisirii din Japonia.

4 sursa date: Min isterul de Finante al Japoniei ș i
http://www.japantimes.co.jp/opinion/2015/02/13/editorials/negative -savings -rates -loom/ accesat online la
22.08.2015

20
Consider ăm că în general, cele mai importante teorii economice, dar și cele care fac
referire la conceptele de economisire și consum, se pot sint etiza într -o mai veche, prezentă și
probabil, eternă controvers ă între teoriile keynesiene -neokeynesiene care pornesc de la ideea
că cer erea generează oferta ( stimularea consumului va genera o creștere a output -ului), și
curentul clasic -neoclasic, respectiv cele care pornesc de la legea lui Say care menționează că
oferta este cea c are își crează propria cerere ( ecomisirea/investițiile care cresc producția,
respectiv oferta de bunuri).
În urma examinării conceptelor procesului de economi sire considerăm că o definiție
actuală a economisirii poate fi următoarea : economisirea este un act de voința umană ce
presupune o alegere intertemporală, de preferințe, între un consum curent și unul viitor,
sumele amânate de la consum de către un subiect reprezintă atât o investiție a altuia, dar și un
consum viitor de o calitate mai ridicată a aceluiași subiect.
Am constatat existența unei puternice corelații pozitive între economisire și investiții ,
inclusiv în cadrul unei economii deschise flux urilor externe de capital (corelație reconfirmată
și la nivelul analizei studiului de caz).
Din punctul de vedere al ecuației formării economisirii totale, considerăm
componenta economisirea gospodăriilor, ca fiind cea către care trebuie să se îndrepte
politicele publice în mod prioritar, deoarece gospodăriile sunt cele care trebuie să furnizeze
resursele necesare procesului investițional. Rolul companiilor este acela de a fructifica
resursele economisite de gospod ării, transformându -le pe acestea în capital productiv și care
în final să genereze un câștig suplimentar gospodăriilor de la care inițial au provenit aceste
fonduri . În ce privește economisirea publică, de preferat ar fi evitarea influenței negative pe
care acea sta poate să o aibă în ecuația economisirii totale (adică o evitare a deficitelor
publice) și a asigurării unui nivel adecvat al ratei investițiilor publice, în special în anumite
perioade de conjunctura ecconomică care impun o substituire parțială a investițiilor din
mediul privat.
Cunoașterea modelelor economisirii și a limitelor care le însoțesc este esențială în
elaborarea unor politici publice care să încurajeze economis irea, respectiv dezvoltarea
economică prin investiții, descurajarea economi sirii, chiar dacă susținută de mulți economiști
ca fiind necesară în anumite perioade economice cu un nivel de consum scăzut al populației ,
nu o considerăm oportună cel puțin din punctul de vedere al diminuării resu rselor financiare
necesare formării brute a capitalului fix.
Printre motivele cele mai importante care determină nivelul economisir ii
gospodăriilor, am remarcat că se află motivul nivelării consumului (care acționează pe

21
intreaga durata de viață a individului) și motivul precautionar (mai vizibil în condiții de
incertitudine economică) . În ce priveș te motive le care urmăresc acumularea, respect iv avuția
sau moștenirea, am sesizat existenț a în liter atura de specialitate a unor păreri pro și contra
asupra intensități i și sensului influenței acestora asupra comportamentului de economisire.
S-a constat însă că în perioade de creștere economică, respectiv de siguranță în ce privește
nivelul viitor al veniturilor , comportamentul gospodăriilor tinde spre o rată de econom isire
mai scăzută, ace eași tendință se manifestă și în condițiile reducerii constrângerilor de
lichiditate.
Determinarea sensului și intensității influenței factorilor determinanți ai economisirii
gospodăriilor devine prioritară unui proces de elaborare a unor politici publice favorabile
stimulării comportamentului de economisire.
De aceea considerăm că în centrul politicilor demografice , a căror efecte contribuie
pozitiv la o creștere a propensită tii medii spre a economisire a populației, trebuie să se afle
urmărirea unui nivel cât mai scăzut al ratelor de dependență a categoriilor de vârstă care nu
obțin venituri din munc ă, respectiv a celor foarte tineri și a celor în vârstă, iar acest deziderat
se poate obține prioritar prin creșt erea numărului total al populației , în general și a numărului
populației active, în special.
Oricâte controverse ar exista în literatura de specialitate asupra influenței pe care
nivelul venitului disponibil îl poate avea asupra economisirii gospodă riilor , considerăm că
acesta nu poate surveni decât după asigurarea unui nivel minim al consumului, nivel
considerat de subzistență . Doar sumele provenite din venitul disponibil care depășesc acest
nivel , putând fi direcționate către economisire. Îmbunătățirea “terms of trade”, a rentabilității
companiilor, a gradului de ocupare a forței de muncă, a reducerii ratei șoma jului, respectiv a
creșterii ec onomice care în final să ridice nivelul venitului disponibil, creează premisele unei
rate totale de economisire mai ridicate.
Porni nd de la analiza sensului influenței pe care factori fiscali și monetari o au asupra
nivelului economisirii gospodăriilor, considerăm că politicile fiscale și monetare trebuiesc
elaborate și corelate în direcția stimulării acesteia. Astfel , politicile fisc ale trebuie să
urmărească cu precădere scutiri de taxe, deductibilități și stimulente fiscale pentru cei care
economisesc, evitarea supraimpozită rii câștigurilor provenite din economisire, precum și
cointeresarea fiscală a angajatorilor în stimularea economisirii angajaților.
Politicile monetare trebuiesc orientate către țintirea unui nivel moderat pozitiv al
inflației, care împreună cu asigurarea unei rate stabile a cursului de schimb, să nu descurajeze
economisirea populației printr -o eventuală pierdere în valoare a fondurilor economisite. De

22
asemenea, a utoritățile monetare trebuie să se asigure că rata de referință a dobânzi se situează
la nivel uri, pe de o parte , suficient de ridicate ca populația să le considere atractive pentru
impulsionarea economisirii, iar pe de alte parte , suficient de scăzute încât să permită
derularea în condiții de eficienț a financiară a proiectelor investiționale.
Ocuparea totală a forței de muncă a reprezentat în trecut, reprezintă în prezent și
trebuie să reprezinte și în viitor , un obiectiv principal și o finalitate a oricărei politici fiscale și
monetare, urmărită cu perseverență de către instituțiile abilitate.
Considerăm că o prioritate a politicilor autorităților de reglementare și control a
piețelor financiare, trebuie să o reprezinte necesitatea aducerii către un echilibru a finanțar ii
prin piața bancară și respectiv cea prin piața de capital, în prezent î n multe țări, între care se
număra chiar ș i cele considerate puternic industrializate, existând un puternic dezechilibru , în
defavoarea pieței de capital.
Poziția dominantă a sistemului bancar, crează o dependentă de finanțare neproductivă
a mediului de afaceri, în special a sectorului companiilor mici și mi jlocii care, chiar în
condițiile in care se finan țează aproape exclusiv din sistemul bancar (piața de capital fiind în
general inaccesibilă acestui sector) , “beneficiază” de costuri de finan țare mai ri dicate, decât
companiile mari sau guvern. De aceea , considerăm că o deschidere mai mare a pieței de
capital către întreprinderile mici și mijlocii, cu scopul asigurării unei alternative de finanțare
și în direcția creșterii accesului IMM -urilor prin piața de capital la resursele financiare
econom isite, devine imperios necesară.
O piață de capital dezvoltată, așa cum studiile empirice ne arată, presupune în primul
rând o rată a economisirii naționale ridicată. Este indicat, având în vedere fluct uatiile în
mișcările fluxurilor de capital străin, ca piața de capital internă să fie susțină în principal de
capital autohton, respectiv de o economisire ridicată și direcționată către piața de capital.
În cadrul studiului de caz am observat un comportament al co mpaniilor japoneze
propriu unor perioade caracterizate de o incertitudine și neîncredere a mediului de afaceri în
potențialul viitor de dezvoltare economică.
Lecția japoneză însă trebuie să dea de gândit decidenților de politici publice. Așa cum
am observ at, stabilitatea actuală a economiei japoneze, care înregistrează niveluri foarte
ridicate ale datoriei publice și ale deficitului bugetar, este asigurată de posibilitatea, pe care
puține guverne o au, aceea de a acoperi aceste dezechilibre economice ridic ate printr -o
finanțare exclusiv domestică, ferită de șocurile induse de evoluția impredictibilă a piețelor
financiare externe. Finanțare , care a fost și este încă posibilă datorită unui nivel foarte ridicat

23
al activelor financiare ale populației, nivel rezultat dintr -o economisire care a înregistrat în
trecut, pe parcursul a câtorva decenii, rate constant ridicate.
Totuși, trendul puternic descre scător al ratei economisirii gospodăriilor japoneze din
ultimele decenii , denotă existența în trecut a unor politici publice nepotrivite , care au avut ca
efect o schimbare a comportamentului de economisire al populație. Constatăm astfel, din nou,
cât de importante pot fi politicile publice care privesc un sistem fiscal favorabil economisirii,
prin scutiri de taxe, stimulente fiscale și deductibilități acordate celor care economisesc sau
contribuie la fondurile economisite, precum și evitarea taxării suplimentare sau a dublei
taxări a sumelor economisite.
Dar cel puțin la fel de importante sunt și politicile demografice care trebuie să evite pe
viitor modul negativ de schimbare al structuri populației , care a avut loc în ultimul timp în
Japonia. Îmbătrânirea populație și scăderea natalității , se număra printre factorii demografici
cu o contribuți e accentuat negativă asupra nivelului economisirii gospodăriilor japoneze .
Concluzionând, susținem că economisirea reprezintă o “umbrelă împotriva
intemperiilor” care pot apărea oricând pe piețele financiare externe și un factor asigurator al
unei indepen dențe financiare ce susține un progres tehnologic vital unei dezvoltării
economice durabile și eficiente.
Cuvăntul de final considerăm că trebuie să aparțină economistului Herman Minsky
(2011), care în câteva cuvinte a sintetizat scopul pe care orice mix de politici publice trebuie
să îl urmărească cu prioritate, și anume: “un program orientat către ocuparea deplină a forței
de muncă, stabilitatea prețurilor și un grad superior de echitate socială, urmărindu -se un țel
primordial, acela al unei economii um aniste, ca un prim p as către o societate umanistă”.

VI. Bibliografie

Cărți
1. Abel, B. Andrew ; Bernanke, Ben & Croushore, Dean Darrell (2011) – Macroeconomics,
7th edition , Editura Pearson , Boston
2. Akerlof, George A. & Shiller, Robert J. (2010) Spirite animale -Despre felul in care
psihologia umana influențează economia și ce inseamnă pentru capitalismul global , editura
Publica –Co.lecția de economie, București 2010

24
3. Akerlof, George A. & Kranton, Rachel E. (2011) Economia identității – Cum ide ntitatea
ne influențează munca, salariile și bunăstarea , Editura Publica – Co.lecția de economie,
București 2011,
4. Dekle, Robert (2005) Understanding Japanese Saving: Does population aging matter?,
first published 2005, by RoutledgeCurzon
5. Dobrescu, Emilian M. (2006) Dicționar de sociologie economic ă, editura C.H. Beck,
București 2006
6. Fisher, Irving (1930) The theory of interest, as determined by impatience to spend income
and opportunity to invest it , (New York: Macmillan, 1930, edi ție disponibilă online la
http://files.libertyfund.org/files/1416/Fisher_0219.pdf
7. Friedman, Milton (1957) A Theory of the Consumption Function , Princeton University
Press 1957, ediț ie disponibilă online la http://www.nber.org/books/frie57 -1
8. Henderson, John Vernon & Poole, William (1991), Principles of macroeconomics , D.C.
Healt and Company, Lexington, Massachusetts 1991
9. Keynes, J ohn Maynard (2009), Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii si
a banilor, editura Publica, București 2009
10. Krugman, Paul (2012) Opriți această depresiune – acum!, Editura Publica – Co.lectia de
economie, București 2012
11. Mankiw , N. Gregory ( 2009) Macroeconomics , 7th edition, Worth Publishers, New
York
Mill, John Stuart (2009) Principles Of Political Economy , The Project Gutenberg EBook of
Principles Of Political Economy, editie disponibilă online la, www.gutenberg.orgfiles.pdf
12. Marshall Alfred (1890) Principles of Economics (8th ed.) The Online Library of Liberty A
Project Of Liberty Fund, Inc, ediție disponibilă online la
http://files.libertyfund.org/files/1676/Marshall_0197_EBk_v6.0.pdf
13. Minsky, Hyman P. (2011) Cum stabilizăm o economie instabilă, Editura Publica –
Co.lecția de economie, Bucurețti 2011
14. Mises, Ludwig von (1998) Human Ac tion- A Treatise on Economics, Ludwig Von Mises
Insititute Auburn, Alabama – ediție disponibilă online la
http:smises.orgsitesdefaultfilesHuman%20Action_3.pdf
15.Parker, Jeffrey (2010) Theories of consumption and saving,HEORIES OF
CONSUMPTION AND SAVING , Economics 314 Coursebook, 2010, cap. 16 , pag. 1 -23,
ediție disponibilă online la
http://academic.reed.edu/economics/parker/s11/314/book/Ch16.pdf

25
16. Ricardo, David (2001) On the Principles of Political Economy and Taxation, Batoche
Books, Kitchener 2001, Ontario, Canada, ediție disponibilă online la
http://socserv.mcmaster.ca/econ/ugcm/3ll3/ricardo/Principles.pdf
17. Reinhart, Carmen M & Rogoff, Kenneth (2012) De data asta e altfel, opt secole de
sminteală financiară, Editura Publica București 2012
18. Scarlat, Emil ș i Chirita, Nora (2001), Macroeconomie Dinamică , editura Economica ,
București 2001
19. Schumpeter, Joseph A. (2011) Poate supravietui capitalismul? Distruger ea creatoare si
viitorul economiei globale, Publica, București 2011
20. Smith, Adam (2011) Avutia natiunilor Editura Publica – Co.lectia de economie, Bucuresti
2011

Articole ș i studii

1. Agenor, Pierre -Richard & Aizenman, Joshua (2004) Savings and the terms of trade
under borrowing constraints , Journal of International Economics 63 (2004) 321 – 340,
accesat online la http://economics.ucsc.edu/research/downloads/agenor -aizenman -saving.pdf,
ultima accesare la 3.07.2015
2. Adler, Gustavo & Magud, Nicolas E. (2013) Four Decades of Terms -of-Trade Booms:
Saving -Investment Patterns and a New Metric of Income Windfall , IMF Working Paper
Western Hemisphere Department, 2013 accesat online la
https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2013/wp13103.pdf , ultima accesare 01.10.2014
3. Bayoumi, Tamim (1992) Financial Deregulation and Household Saving , Bank of England
and International Monetary Fund, accesat online la
http://www.bankofengland.co.uk/archive/Documents/historicpubs/workingpapers/1992/wp05
.pdf, ultima accesare 15.07.2015
4. Baranzini, Mauro (2005) Modigliani’s life -cycle theory of sav ings fifty years later , BNL
Quarterly Review , vol. LVIII, nos 233 -234, June -September 2005, pp. 109 -72 , accesat
online la http://ojs.uniroma1.it/index.php/PSL QuarterlyReview/article/viewFile/9846/9731 ,
ultima accesare 19.05.2015
5. Bekaert, Geert & Harvey, Campbell R. (1997) Capital Markets: An Engine For Economic
Growth, National Bureau of Economic Research , Cambridge, Massachusetts May 7, 1997 ,
accesat online la

26
https://faculty.fuqua.duke.edu/~charvey/Research/Published_Papers/P58_An_engine_for.pdf ,
ultima accesare la 9.08.2015
6. Bittante, Samuel (2013) – What is “Ricardian Equivalence” and when can it fail? ,
Macroeconomics (ECO -2A05) , Norwich Economic Papers Vol. 7 (February 2013)
accesat online la
https://www.uea.ac.uk/documents/953219/2651834/Vol+7_Samuel+Bittante.pdf/c08ffc44 –
b033 -47a0 -87e8 -c0d87de4042d , ultima accesare la 21.07.2015
7. Boadway, Robin &Wildasin, David (1995) Taxation and Savings: A Surve ,
Fiscal Studies (1995) vol. 15, no., pp. 19 – 63 © Institute for Fiscal Studies, accesat online la
http://davidwildasin.us/pub/Boadwa y-Wildasin -Taxation -Savings – Survey.pdf , ultima
accesare la 19.07.2015
8. Boca, Mihai Cosmin (2015) Analyzing the saving and twin deficits correlation: evidence
from Romania , The Annals of the University of Oradea – Economic Sciences Series TOM
XXIV – 1st I ssue / July 2015 391-398, accesat online la
http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2015/AUOES -1-2015.pdf , ultima accesare
21.08.2015

9. Bodea, Catalin (2012) Economisirea concepte, determinanți și evoluții, Banca Națională a
României, Elemente ale cadrului de analiză si prognoză al politicii monetare, Colocviile de
politică monetară,ediția a V -a București, 5 iunie 2012, accesat online la
http://www.bnr.ro/Elemente -ale-cadrului -de-analiza -si-prognoza -al-politicii -monetare –
8192.aspx , ultima accesare 2.08.2015
10. Browning & Lusardi (1 996) Household Saving: Micro Theories and Micro Facts , Journal
of Economic Literature Vol. XXXI, pp.1797 -1855, accesat online la
http://www.nyu.edu/econ/user/bisina/browning -lusardi.pdf, ultima accesare 11.03.2015
11. Callen, Tim & Thimann, Christian (1997 ) Empirical Determinants of Household Saving:
Evidence from OECD Countries , Working Paper of the International Monetary Fund,Asia
and Pacific department December 1997, accesat online la
http://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/wp97181.pdf , ultima accesare 11.09.2014
12. Cannari, Luigi (1994) Do demographic changes explain the decline in the saving rate of
Italian households? , Saving and the Accumulation of Wealth Essays on Italian Household
and Government Saving Behavior , Edited by ALBERT ANDO, LUIGI GUISO, IGNAZIO
VISCO, CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS 1994

27
13. Cantor, Richard &Drisckill, Robert (2000) Effects on the Real Exchange Rate of
Demographic and Fiscal -Policy Induced Changes in National Saving: Is the Conventional
Academic Wisdom Always Right ? accesat online la
http://www.vanderbilt.edu/econ/faculty/Driskill/NS4pdf.pdf , ultima accesare 8.07.2015
14. Carroll, Christ opher D. (2001) A Theory of the Consumption Function, With and Without
Liquidity Constraints , May 18, 2001,
http://www.econ2.jhu.edu/people/ccarroll/ATheoryv3JEP.pdf , accesat 17.06.2015
15. Carroll, Christopher D & Weil David N. (1994) Saving and growth: a reinterpretation ,
Carnegie -Rochester Conference Series on Public Policy 40 (1994) 133 -192 North -Holland
accesat online la
http://citeseerx.ist.psu.edu/vie wdoc/download?doi=10.1.1.208.7654&rep=rep1&type=pdf ,
ultima accesare 27.07.2015
16. Cherif, Monther & Gazdar Kaothar (2010 ) Macroeconomic and institutional
determinants of stock market development in MENA region: new results from a panel data
analysis , International Journal of Banking and Finance Volume 7, Issue 1 Article 8, 3 -31-
2010, accesat online la
http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?artic le=1024&context=ijbf , ultima
accesare la 9.08.2015
17. Croitoru, Lucian (2015) Paradoxul românesc (The Romanian Conundrum) (1 ) , accesat
online la http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/41 -paradoxul -romanesc -the-
romanian -conundrum -1, ultima accesare 17.08.2015
18. Crown, William H. (2002) Life Cycle Theories of Savings and Consumption ,
Encyclopedia of Aging 2002, The Gale Group Inc, accesat online la
http://www.encyclopedia.com/doc/1G2 -3402200229.html , ultima accesare 18.06.2015
19. Curtin, Richard T. (2003) Unemployment expectations: the impact of private information
on income uncertainty , Review of Income and Wealth, S eries 49, Number 4, December 2003,
University of Michigan, accesat online la
https://data.sca.isr.umich.edu/fetchdoc.php?docid=28779 , ultima accesare 15.07.2015
20. Curtin, Richard T. (2000) Psychology and Macroeconomics: Fifty Years of the Surveys of
Consumers , Telescope on Society: Survey Research and Social Science in the 20th and 21st
Centuries, University of Michigan Press 2000, accesat online la
https://data.sca.isr.umich.edu/fetchdoc.php?docid=24782 , ultima accesare 13.06.2015

28
21. Dănilă, Nicolae (2011) Economisirea și perspectivele creșterii economice accesat online
la http://www.bnr.ro/Economisirea -si-perspectivele -cresterii -economice -6792.aspx ultima
accesare 18.09.2014
22. Deaton, Angus (2005) Franco Modigliani and the Life Cyc le Theory of Consumption ,
Research Program in Development Studies and Center for Health and Wellbeing
Princeton University, March 2005, presented at the Convegno Internazionale Franco
Modgliani, Accademia Nazionale dei Lincei, Rome, February 17th –18th, 200 5, accesat
online la https://www.princeton.edu/~deaton/downloads/romelecture.pdf , ultima accesare
12.07.2015
23. Dempster, Gregory M. (2011) Austrian Foundations for the Theory and Practice of
Finance , Journal of economics and finance education, volume 10, number 2, fall 2011,
accesat online la http://www.economics -finance.org/jefe/econ/special –
issue/Special%20Issue%20AE%20007%20Dempster.pdf , ultima accesare 12.07.2015
24. De Santis, Roberto & Surico, Paul (2013) Bank Lending and Monetary Transmission in
the Euro Area, Working Paper SerieS NO 1 568 / july 2013, European Central Bank,
Eurosystem, accesat online la https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/scpwps/ecbwp1568.pdf ,
ultima accesare 30.07.2015
25. Dobrinsky, Rumen (2005) Dome stic Saving and the Driving force of investment in the
ECE Emerging Market Economies , Economic Commission for Europe, Discussion Paper
Series No.2005.2, September 2005, United Nations Economic Commission for Geneva,
Switzerland, accesat online la
http://www.unece.org/fileadmin/DAM/oes/disc_papers/ECE_DP_2005 -2.pdf , ultima
accesare 31.7. 2015
26. Doppelhofer, Gernot (2009) Intertemporal Macroeconomics , Forthcoming in J.
McCombie and N. Allington (eds.), Cambridge Essays in Applied Economics, Cambridge UP
, accesat online la
https://www.nhh.no/Admin/Public/DWSDownload.aspx?File=%2FFiles%2FFiler%2Finstitut
ter%2Fsam%2Fcv%2Fpapers%2FIntertemporal_Macroeconomics.pdf, accesat la 19.06.2015
27. Dumitru, Ionut ; Romulus Mircea & Jianu (Dumitru), Ionela (2011) Economisirea în
România – evoluții și factori determinanți , accesat online la
http://www.researchgate.net/profile/Ionela_Dumitru/publication/49913063_Economisir ea_n_
Romnia__evoluii_i_factori_determinani/links/0deec5317275d5db57000000.pdf , ultima
accesare 12.07.2015

29
28. El-Wassal, Kamal A. (2013) The Development of Stock Markets: In Search of a Theory ,
International Journal of Economics and Financial Issues Vol. 3 , No. 3, 2013, pp.606 -624,
accesat online la http://www.econjournals.com/index.php/ijefi/article/viewFile/489/pdf ,
ultima accesare in 3.08.2015
29. Emendorf, W. Douglas ( 1996) The effect of interest rate changes on household saving
and consumption: a survey – Federal Reserve Board, accesat online la
http://www.federalreserve.gov/pubs/feds/1996/199627/199627pap.pdf , ultima accesare
09.07.2015
30. Feldstein, Martin (1997) Transition to a fully funded pension system: five economic
issues , National Bureau of Economic Research, Working Paper 6149, Cambridge
Massachusetts, August 1997, accesat online la http://www.nber.org/pa pers/w6149.pdf ,
ultima accesare 20.07.2015
31. Feldstein, Martin & Horioka, Charles (1980 ) , Domestic Saving and International
Capital Flows , The Economic Journal, Vol. 90, No. 358 ( June 1980) pp. 314 -329
Published by: Blackwell Publishing for the Royal Economic Society, accesat online la
http://facul ty.georgetown.edu/mh5/class/econ489/Feldstein -Horioka -Puzzle.pdf , ultima
accesare 27.07.2015
32. Feldstein, Martin (2010) Japan’s Savings Crisis, Project Syndicate, September 2010
accesat online la www.pro ject-syndicate.org , ultima accesare 13.08.2015
33. Ferreiro, Jesus & Serrano, Felipe (2012) Expectations, uncertainty and institutions. An
application to the analysis of social security reforms , International Review of Applied
Economics 03/2012; 26(2):253 -266
34. Garcia, Valeriano F & Liu, Lin (1999) Macroeconomic determinants of stock market
development , Journal of Applied Economics, Vol. II, No. 1 (May 1999), 29 -59, accesat online
la
http://www.ucema.edu.ar/publicaciones/download/volume2/garcia_liu.pdf , ultima accesare
3.08.2015
35. Garner, Alan C. (2006) Should t he Decline in the Personal Saving Rate Be a Cause for
Concern? , Economic Review (01612387) . 2006 2nd Quarter, Vol. 91 Issue 2, p5 -28. 24p. ,
accesat online la
http://eds.b.ebscohost.com.web.bcucluj.ro:2048/eds/detail/detail?vid=4&sid=73279edb -0eb2 –
405f-a40e –
e6fe7c87acd1%40sessionmgr115&hid=127&bdata=JkF1dGhUeXBlPXVybCxpcCxjb29raW

30
UsdWlk JnNpdGU9ZWRzLWxpdmU%3d#db=bth&AN=21646933 , ultima accesare
2.07.2015
36. Gerardi, Kristopher , Rosen, Harvey S. & Willen, Paul Do Households Benefit from
Financial Deregulation and Innovation? The Case of the Mortgage Market , Federal Reserve
Bank of Bost on CEPS Working Paper No. 141 March 2007, accesat online la
https://www.princeton.edu/ceps/workingpapers/141rosen.pdf , ultima accesare la 22.07.2015
37. Gramlich, Edward M. (1989) Budget Deficits and National Saving: Are Politicians
Exogenous ? Journal of Economic Perspectives —Volume 3, Number 2 —Spring 1989 —
Pages 23 –35 , accesat online la http://pubs.aeaweb.org/d oi/pdfplus/10.1257/jep.3.2.23 ,
ultima accesare 21.07.2015
38. Hayashi, Fumio (1986) Why Is Japan's Saving Rate So Apparently High? NBER
Macroeconomics Annual 1986, Volume 1 MIT Press, pages in book: (p. 147 – 234) accesat
online la http://www.nber.org/chapters/c4247 , ultima accesare 17.08.2015
39. Honohan, Patrick (1999) Financial Policies and Saving , The Economics of Saving and
Growth -Theory, Evidence, and Implications for Policy, CHAPTER 4, p. 71 -106,
CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS, New York

40. Hussain, Mumtaz & Brookings, Oscar T. (2001) On the Determinants of National
Saving:
An Extreme -Bounds Analysis, Review of World Economics Volume 137 issue 1, p.150 -174,
accesat online la http://www.jstor.org.web.bcucluj.ro:2048/stable/40440827 ultima accesare
24.09.2014
41. Japanese Public Finance Fact Sheet (2014) Ministry of Finance, accesat online la
http://www.mof.go.jp/english/budget/budget/fy2014/factsheet2014.pdf , ultima accesare
20.08.2015
42. Kaplan, Jay (2002) Unit 5 – Markets and Unemployment , University of Colorado Boulder,
accesat online la http://www.colorado.edu/economics/courses/econ2020/section5/section5 –
main.html , ultima accesare la 14.07.2015
Kaserer, Christoph & Rapp, Marc Steffen (2014) Capit al Markets and Economic Growth:
Long – Term Trends and Policy Challenges , Research Report, The Alternative Investment
Management Association, March 2014, accesat online la

31
http://www.aima.org/download.cfm/docid/5D6152C4 -C9A0 -4FDA -B2DD415168ED658B ,
ultima accesare 12.08.2015
43. Koçkesen, Levent (2008) -Relative Income Hypothesis , William A. Darity (Ed.),
International Encyclopedia of the Social Sciences, 2nd edition (2008), accesat online la
http://home.ku.edu.tr/~lkockesen/research/rel_inc_hyp.pdf , ultima accesare 23.06 .2015
44. Koga, Maiko (2005) The Decline of Japan’s Saving Rate and Demographic Effects,
Bank of Japan Working Paper Series, accesat online la
https://www.boj.or.jp/en/res earch/wps_rev/wps_2005/data/wp05e10.pdf , ultima accesare
18.08.2015
45. Kotlikoff, Laurence J (2008) Saving Library of Economics and Liberty, The concise
encyclopedia of economics, accesat online la
http://www.econlib.org/library/Enc/Saving.html#abouttheauthor , ultima accesare la
27.07.2015
46. Krugman, Paul & Wells, Robin (2009) Savings, Investment Spending, and the Financial
System , Chapter 10, Worth Publishers 2009, acce sat online la
http://sandovalhernandezj.people.cofc.edu/fs.pdf , ultima accesare la 12.08.2015
47. Leetmaa P., Rennie H & Thirby B (2009 ) Household saving rate higher in the EU than in
the USA despite lower income , Economy and finance, EUROSTAT, Statistics in Focus
2009, accesat online la http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3433488/5280965/KS -SF-09-
029-EN.PDF/69f10fe1 -9252 -423e -bd06 -703bc6c8bbd1 , ultima accesare 18.07.2015
48. Leland, Hayne E. (1968) Saving and Uncertainty: The Precautionary Demand for Saving
, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 82, No. 3 (Aug., 1968), pp. 465 -473 Published
by: Oxford University Press – IDEA
49. Levine & Zervos (1998), Stock Markets, Banks, and Economic Growth , accesat online la
http://www.worldbank.org/html/prddr/prdhome/pdffiles/wp1690.pdf , ultima accesare
3.08.2015
50. Mason, Roger (2000) The Social Significance of Consumption: James Duesenberry's
Contribution to Consumer Theory , Journal of Economic Issues (Association for Evolutionary
Economics), 00213624, Sep2000, Vol. 34, Issue 3 , accesat online la
lhttp://web.bcucluj.ro:2048/login?url=http://search.ebscohost.com.web.bcucluj.ro:2048/login.
aspx?direct=true&AuthType=url,ip,cookie,uid&db=bth&AN=3538528&site=eds -live ,
ultima accesare 22.06.2015

32
51. Meghir, Cost as (2002) A Retrospective on Friedman’s Theory of Permanent Income ,
University College London and Institute for Fiscal Studies November 2002, January 2004,
accesat online la http://www.ifs.org.uk/wps/wp0401.pdf, accesat 17.06.2015
52. Minist erul de finanțe al Japoniei accesat online la
http://www.mof.go.jp/english/budget/statistics/200910/s200910_03b.pdf , ultima accesare
25.08.2015.
53. Modigliani, Franco (196 6) The Life Cycle Hypothesis of Saving, the Demand for Wealth
and the Supply of Capital , Social Research, extracted from PCI Full Text, published by
ProQuest Information and Learning Company
54. Modigliani, Franco (1985) Life Cycle, Individual Thrift and T he Wealth of Nations , Sloan
School of Management, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, MA , Economic
Sciences 1985
55. Montiel, Peter J. & Serven, Luis 2008, Real Exchange Rates, Saving and Growth: Is
There a Link?, The World Bank Developmen t Research Group Macroeconomics and Growth
Team, accesat online la
https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/6698/wps4636.pdf?sequence=
1, ultima accesare 08.07.2015
56. Niculescu -Aron, Ileana & Mihăescu, Constanța (2014) Modelling the impact of
economic, demographic and social determinants on household saving rate in the former
socialist countries (Central and Eastern Europe), 7th International Conference on Applied
Statistics, accesat online la
http://www.researchgate.net /publication/273865166_Modelling_the_Impact_of_Economic_D
emographic_and_Social_Determinants_on_Household_Saving_Rate_in_the_Former_Socialis
t_Countries_(Central_and_Eastern_Europe), ultima accesare in 28.10.2014
57. Oppers, Stefan Erik (2002) The Austrian T heory of Business Cycle: Old Lessons For
Modern Economic Policy ? IMF Working Paper, Office in Europe, accesat online la
https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2002/wp0202.pdf , ultim a accesare 6.07.2015
58. OECD (2013a), "Saving", OECD National Accounts at a Glance 2013 , OECD
Publishing, Paris, accesat online lahttp://www.oecd –
ilibrary.org/docserver/download/3013021ec009.pdf?expires=1441202139&id=id&accname=
guest&checksum=9FB4333C6F4D 633AFE40376C9659D761 , ultima accesare 21.07.2015
59. OECD (2013b) The role of banks, equity markets and institutional investors in long -term
financing for growth and development Report for G20 Leaders, February 2013, accesat
online la http://www.oecd.org/daf/fin/private –

33
pensions/G20reportLTFinancingForGrowthRussianPresidency2013.pdf , ultima accesare la
10.08.2015
60. OECD (2 015) Stat – Economic Outlook No 97 – June 2015 : Household saving rates ,
accesat online la http://stats.oecd.org/Ind ex.aspx?QueryId=51648# , ultima accesare
16.08.2015
61. Oyama, Tsuyoshi & Yoshida, Kotaro (1999) Does Japan Save Too Much? Or Do Other
Major Countries Save Too Little? International comparison of savings rates from the
modified golden rule approach, Bank of Japan December 1999, Working Paper 99 -5,
Research and Statistics Department Bank of Japan C.P.O BOX 203 TOKYO, accesat online
la https://www.boj.or.jp/en/research/wps_rev /wps_2000/data/cwp99e05.pdf , ultima accesare
18.08.2015
62. Pagano, Marco (1993) Financial markets and growth An overview , European Economic
Review 37 (1993) 613 -622. North -Holland Financial Markets and the Macroeconomy ,
accesat online la http://www.csef.it/pagano/EER -1993.pdf , ultima accesare 8.08.2015
63. Palley, Thomas I. (2008) The Relative Income Theory of Consumption: A Synthetic
Keynes -Duesenberry -Friedman Model , Political Economy Research
Institute,W ORKING PAPER SERIES , Number 170, University of Massachusetts Amherst,
accesat online la
http://www.peri.umass.edu/fileadmin/pdf/working_papers/working_papers_151 –
200/WP170.pdf, ultima accesare in data de 19.06.2015

64. Reinhart, Carmen ; Ogaki , Masao & Ostry, Jonathan (1995) Saving behavior in low – and
middle -income developing countries , University of Maryland, College Park, Department of
Economics January 1995, IMF Working Paper, International Monetary Fund , accesat online
la http://mpra.ub.uni -muenchen.de/13757/2/MPRA_paper_13757.pdf , ultima accesare la
16.07.2015
65. Reinhart, Carmen and Ostry, Jonathan (1991) Private Saving and Terms of Trade Shocks ,
IMF Working Paper, accesat online la http://mpra.ub.uni –
muenchen.de/13716/1/MPRA_paper_13716.pdf, ultima accesare, 01.10.2014
66. Rees, Daniel (2013) Terms of Trade Shocks and Incomplete Information , Research
Discussion Paper 09 July 2013, Economic Research Department Reserve Bank of Australia,
accesat online la http://www.rba.gov.au/publications/rdp/2013/pdf/rdp2013 -09.pdf, ultima
accesare 4.07.2015

34
67. Sandmo, Agno (1970) The Effect of Uncertainty on Saving Decisions , The Review of
Economic Studies, Vol. 37, No. 3 (Jul., 1970), pp. 353 -360 Published by: Oxford University
Press – IDEA
68. Saito, Jun (2015) The new era of negative household saving rate, Japan Center for
Economic Research, January 5, 2015, accesat online la
http://www.jcer.or.jp/eng/research/pdf/saito20150105e.pdf , ultima accesare 17.0 8.2015
69. Schmidt -Hebbel, Klaus & Serven, Luis (1999) Aggregate Saving and Income
Distribution, The Economics of Saving and Growth -Theory, Evidence, and Implications for
Policy , Chapter 4 4, p. 71 -106, Cambridge University Press, New York
70. Schultz, P aul T.(2005) Demographic Determinants of Savings: Estimating and
Interpreting the Aggregate Association in Asia , Discussion Paper No. 1479 , accesat online la
http://ftp.iza.org/dp1479.pdf, ultima accesare in 2.07.2015
71. Serres, Alain de & Pelgrin, Flor ian (2003) The decline in private saving rates in the
1990s in OECD countries: how much can be explained by non -wealth determinants ?, OECD
Economic Studies No. 36, 2003/1, accesat online la
http://www.oecd.org/economy/monetary/33638821.pdf , ultima accesare 22.01.2015
72. Servén, Luis , Loayza, Norman & Schmidt -Hebbel, Klaus (1999) Saving -what do we
know, and why do we care ?, World Bank , PREM notes Economic Policy, August 1999,
accesat online la
https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/11468/267110English0premno
te28.pdf?sequence=1 , ultima accesare 17.07.20 15
73. Sinn, Hans -Werner (2000) Why a Funded Pension System is Useful and Why It is Not
Useful , International Tax and Public Finance, 7, 389 –410, Kluwer Academic Publishers
2000, accesat online la https://www.cesifo –
group.de/portal/pls/portal/!PORTAL.wwpob_page.show?_docname=1064126.PDF , ultima
accesare la 20.07.2015
74. Skousen, Mark (2010) “ Which drives the economy: consumer spending or
saving/investment? Using GDP, gross output and other national income statistics to
determine economic performance ” , Initiative for Police Dialogue, based at Columbia
University, accesat online la http://policydialogue.org/files/publications/GDP.pdf , ultima
accesare 20.04.2015
75. Srinivasan, T.N. (1993) , The Economics of Saving, Saving in the development process ,
edited by James H. Gapinski .Florida State University, Springer Science+Business Media,
LLC 1993. New York

35
76. Stiglitz, Joseph (1999) Foreword , The Economics of Saving and Growth -Theory,
Evidence, and Implications for Policy , Cambridge University Press, New York
77. Twu, Mia ( 2005) Literature review of stock market , accesat online la
http://nccur.lib.nccu.edu.tw/bitstream/140.119/33947/6/93306406.pdf , ultima accesare
5.08.2015
78. Thaler, Richard H. (1997) " Irving Fisher: The Modern Behavioral Economist" , The
American Economic Review, vol.87, no.2, Papers and Proceedings of the Hundred and
Fourth Annual Meeting of the American Economic Association p. 439 -441, accesat online la
http://faculty.chicagobooth.edu/Richard.Thaler/research/pdf/IrvingFisher.pdf, acc esare
19.06.2015
79. Thurston, Thom B. (1977) The Permanent Income Hypothesis and Monetary Influences
on Consumption , Journal of Money, Credit & Banking (Ohio State University
Press), November 1, 1977, accesat online la
http://eds.a.ebscohost.com.web.bcucluj.ro:2048/eds/pdfviewer/pdfviewer?sid=57c71f25 –
0aa2 -416a -9fff-f1b4ae13c946%40sessionmgr4004&vid=8&hid=4105 , ultima accesare
18.06.2015
80. Wray, Randall L. (1989) A Keynesian Presentation of the Relations among Govern ment
Deficits, Investment, Saving,and Growth , Journal of Economic Issues, Vol. 23, No. 4,
Association for Evolutionary Economics;
81. Wolf, Holger C. (1997) Savings, Credit Markets and Economic Growth in Europe ,
Banking, International Capital Flows and Gr owth in Europe Financial Markets, Savings and
Monetary Integration in a World with Uncertain Convergence, Springer -Verlag Berlin.
Heidelberg 1997;
82. Wolla, Scott (2014) Smoothing the Path: Balancing Debt, Income, and Saving for the
Future, Page One Econo mics Newsletter, November 2014, accesat online la
https://research.stlouisfed.org/pageone –
economics/uploads/newsletter/2014/PageOneCE1114NEW.pd f, ultima accesare la
19.05.2015
83. Yartey, Charles Amo (2008) The Determinants of Stock Market Development in
Emerging Economies: Is South Africa Different? , IMF Working Paper – International
Monetary Fund WP/08/32, February 2008, accesat online la
https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2008/wp0832.pdf , ultima accesare la 4.08.2015

36
Surse Web

1. http://www.bloomberg.com/quote/CO1:COM , accesat la 12.08.2015
2. https://www.boj.or.jp/en/research
3.http://ca.reuters.com/article/businessNews/idCAKBN0OD14Z20150528 accesat la
17.07.2015
4. http://data.worldbank.org/ accesat la 7.07.2015
5.http://www.economicsonline.co.uk/Global_economics/Terms_of_trade.html , accesat
8.07.2015
6. http://www.economywatch.com/economic -statistics/Japan/Employment/ , accesat online la
16.08.2015
7. http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -14-297_en.htm , accesat online la 12.07.2015
8. http://www.ifn -romania.ro/institutii -financiare -nebancare -p114.html , accesat la 30.07.2015
9.http://inflationdata.com/articles/2013/02/05/impact -inflation -savings/ , accesat la
14.07.2015
10. http://www.investopedia.com/terms/g/glass_steagall_act.asp accesat online la 3.08.2015
11.http://www.japantimes.co.jp/opinion/2015/02/13/editorials/negat ive-savings -rates -loom/
accesat online la 22.08.2015
12. http://www.mof.go.jp/english date 2014 si 2015 , ultima accesare 24.08.2015
13.http://www.referenceforbusiness.com/encyclopedia/Fa -For/Financial –
Institutions.html#ixzz3hHBun0Z3 accesat online la 30.07.2015 http://www.oecd.org/ , accesat
la 20.07.2015
14. https://research.stlouisfed.org/fred2/series/JPNNGDP , accesat online la 22.08.2015
15. https://stats.oecd.org/index.aspx?queryid=350 accesat la 22.08.2015
16.http://uk.reuters.com/article/2015/06/08/uk -japan -economy -gdp-
idUKKBN0ON18O20150 608, a ccesat online la 23.08.2015