Listă de figuri p. 4 [615802]

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI Ș ARAD
FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI, PSIHOLOGIE
SI EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

RISCURI LE ȘI EFECTELE UTILIZĂRII
INTERNETULUI DE CATRE
ADOLESCENȚI I DIN JUDE ȚUL ARAD

COORDONATOR:
Prof.Dr. RADIANA MARCU

STUDENT: [anonimizat]
2017

2CUPRINS:
Listă de figuri /p. 4
Listă de grafice /p. 4
Listă de tabele /p. 6
Introducere /p. 10

Partea I
1. Aspecte teoretice referitoare la etapele adolescen ței /p. 11
1.1. Particularită țile a dolescen ței /p.11
1.2. Etapa d ezvolt ării fizice a adolescen ților /p.13
1.3. Etapa d ezvolt ării psihologic e a adolescen ților /p. 14

2. Caracteristici ale adolescen ților care utilizează internetul /p.16
2.1. Conceptul de Teori e ,,utilizări și recompense ”/p.16
2.2. Tipuri de comunicare /p.19
2.3. Comunicarea de masă /p.23
2.4. Conceptul de comunicare mediată de calculator (CMC ) /p.25
2.5. Internetul – un factor de risc /p.2 9
2.5.1. Procesul de m onitorizare parentală /p.29
2.5.2. Comportamentul agresiv online (Cyberbullying ) /p.31
2.5.3. Victimizarea sexuală online /p.35

Partea II -A
3. Aspecte Metodologice /p. 38
3.1. Prezentarea problemei /p. 38
3.2. Scopul și obiectivele cercetării /p. 38
3.3. Ipotezele de lucru /p. 38
3.4. Operaționalizarea conceptelor /p. 39
3.5. Instrumentul de cercetare /p. 39
3.6. Eșantionul /p. 40
3.7. Descrierea procedeelor de lucru /p. 44
3.8. Prelucrarea statistică a datelor /p. 44

34. Prezentarea rezultatelor cercetării /p. 45
4.1. Chestionarul de opinie privind impactul pe care îl are internetul în rândul adolescen ților
din jude țul Arad /p. 45
4.2. Testul de agresivitate Buss -Perry /p. 64

5. Corela ții /p. 96

6. Concluzii și recomandări /p. 106
6.1. Concluz ii teoretice și practice /p. 106
6.2. Limitele studiului efectuat /p. 107

Bibliografie /p. 108
Surse online /p. 109
Anexe /p. 110
Anexa 1. Chestionar de opinie privind impactul pe care îl are internetul în rândul
adolescen ților din județul Arad . /p. 110
Anexa 2. Testul de agresi vitate Buss -Perry . /p. 113

4 Listă de figuri
Figura 1 – Modelul așteptărilor faț ă de media – recompense așteptat e și recompense obținute
în mod real /p. 18
Figura 2 – Schema comunicării /p. 19
Figura 3 – Organigrama Autorită ții Naționale pentru Protecț ia Drepturilor Copilului /p. 41
Figura 4. Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în timp ce
folosi ți internetul? ” /p. 103
Figura 5. Corela ție între afirmațiile ,, Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.”
și ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ” /p. 105
Figura 6. Corela ție între în trebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 – ,,Folosi ți
internetul pentru a vă face temele?” /p. 106
Figura 7. Corela ție între itemii Q7 – ,,Îmi dau seama că nu sunt de accord cu ceilal ți oameni.”
și Q9 – ,,Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.” /p. 108
Figura 8. Corela ție între întrebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” și A22 – ,,
Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?” /p. 111
Figura 9. Corela ție între itemii Q3 – ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de accord c u
ei.” și Q4 – ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ” /p. 112

Listă de grafice
Grafic 1. Repartizarea pe locuin ță /p. 47
Grafic 2. Vârsta adolescen ților reprezentată procentual pe grupe /p. 48
Grafic 3. Repartizarea pe sexe. /p. 49
Grafic 4 . Mediul de provenien ță a respondenților. /p. 50
Grafic 5 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cât de des folosi ți internetul? ” /p. 52
Grafic 6 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,Când folosi ți mai mult internetul? ” /p. 53
Grafic 7 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,În ce parte a zilei folosi ți mai mult internetul? ”
/p. 55
Grafic 8 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul? ” /p. 56
Grafic 9. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Folosi ți limbaj vulgar pe reț elele de socializare? ”
/p. 57
Grafic 10. Reprezentarea grafică a întrebării ,,A ți fost vreodată ofensat de cineva prin
intermediul re țelelor de socializare? ” /p. 58

5Grafic 11. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți internet la domiciliu? ” /p. 59
Grafic 12. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Frecventa ți cluburile de internet? ” /p. 60
Grafic 13. Reprezentarea grafică a întrebării ,, Folosi ți și alte mijloace pentru a vă conecta la
internet (smart -phones, tablete, etc.)?” /p. 61
Grafic 14. Reprezent area grafică a întrebării ,,Folosi ți internetul pentru a vă face temele? ” /p.
62
Grafic 15. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ce impact crede ți că are folosirea internetului
asupra situa ției voastre școlare? ” /p. 63
Grafic 16. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cum considera ți că este situația dumneavoastră
școlară? ” /p. 64
Grafic 17. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” /p. 65
Grafic 18. Reprezentarea grafică a întrebării ,, Folosi ți rețele de socializare? ” /p. 66
Grafic 19. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți mulți prieteni pe rețelele de socializare? ”
/p. 67
Grafic 20. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți prieteni cu care comunicați doar pe
rețelele de socializare? ” /p. 68
Grafic 21. Reprezentarea gra fică a întrebării ,,Ave ți mai mulți prieteni pe rețelele de
socializare decât în afara acestora? ” /p. 69
Grafic 22. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe
rețelele de socializare decât cu cei pe care îi cunoașteți p ersonal? ” /p. 70
Grafic 23. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cât de des vă întâlni ți cu prietenii pe care îi
cunoa șteți personal? ” /p. 71
Grafic 24. Sunt o persoană calmă. /p. 72
Grafic 25. Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. /p. 73
Grafic 26. Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei. /p. 74
Grafic 27. Mă înfurii repede, dar îmi revin la fel de repede. /p. 75
Grafic 28. Uneori sunt ros de gelozie. /p. 76
Grafic 29. La o provocare suficientă a ș lovi altă persoană. /p. 77
Grafic 30. Îmi dau seama că nu sunt de acord cu ceilal ți oameni. /p. 78
Grafic 31. Când nu -mi convine ceva las să mi se vadă iritarea. /p. 79
Grafic 32. Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța. /p. 80
Grafic 33. Dacă cineva mă love ște îl lovesc înapoi. /p. 81
Grafic 34. Când oamenii mă supără le -aș spune ce gândesc eu despre ei. /p. 82
Grafic 35. Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze. /p. 83

6Grafic 36. Al ți oameni par că se pot stăpâni întotdeauna. /p. 84
Grafic 37. Ajung la situa ții de bătaie ceva mai des decât majoritatea celorlalți. /p. 85
Grafic 38. Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt de acord cu mine. /p. 86
Grafic 39. Unii dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit. /p. 87
Grafic 40. Mă întreb de ce uneori lucr urile îmi lasă un gust amar. /p. 88
Grafic 41. Dacă trebuie să recurg la violen ță pentru a -mi apăra drepturile, o fac. /p. 89
Grafic 42. Prietenii îmi spun că sunt ca certăre ț. /p. 90
Grafic 43. Uneori îmi ies din fire fără niciun motiv. /p. 91
Grafic 44. Știu că prietenii mă bârfesc pe la spate. /p. 92
Grafic 45. Există oameni care mă provoacă atât de tare încât ajung să -i lovesc. /p. 93
Grafic 46. Am probleme să -mi controlez firea. /p. 94
Grafic 47 . Sunt suspicios fa ță de persoanele străine prea prie tenoase. /p. 95
Grafic 48. Nu -mi imaginez niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodată pe cineva.
/p. 96
Grafic 49. Uneori simt că oamenii râd de mine pe la spate. /p. 97
Grafic 50. Am amenin țat persoane cunoscute. /p. 98
Grafic 51. Când oamenii sunt deosebit de amabili cu mine mă întreb ce urmăresc ei de fapt.
/p. 99
Grafic 52. Am devenit a șa de nebun (furios) încât am distrus lucrurile din jurul meu . /p. 100
Grafic 53. Totalul general al Testului de agresivitate Buss -Perry. /p. 101

Listă de tabele
Tabel 1 . Tipurile de comunicare. /p. 23
Tabel 2. Monitorizarea parentală a modului în care adolescen ții utilizează internetul, în
funcție de sexul respondenților . /p. 30
Tabel 3. Monitorizarea parentală a modului în care adolescen ții utilizează internetul, în
funcție de vârsta respondenților . /p. 31
Tabel 4. Forme de cyberbullying . /p. 33
Tabel 5. Procentul persoanelor care au primit solicitări sexuale, în func ție de sex. /p. 36
Tabel 6. Procentajul tinerilor care și-au expus informa țiile per sonale în profil, în func ție de
sex. /p. 36
Tabel 7 . Numărul de adolescen ți a fiecărei grupe de vârstă /p. 41
Tabel 8. Numărul adolescen ților repartizați pe sexe. /p. 50

7Tabel 9. M ediul de provenien ță. /p. 51
Tabel 10. Cât de des folosi ți internetul? /p. 53
Tabel 11 . Când folosi ți mai mult internetul? /p. 54
Tabel 12 . În ce parte a zilei folosi ți mai mult internetul? /p. 55
Tabel 13 . Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul? /p. 56
Tabel 14 . Folosi ți limbaj vulgar pe rețelele de socializare? /p. 57
Tabel 15 . Ați fost vreodată ofensat de cineva prin intermediul rețelelor de socializare? /p. 58
Tabel 16. Ave ți internet la domiciliu? /p. 59
Tabel 17 . Frecventa ți cluburile de internet? /p. 60
Tabel 18. Folosi ți și alte mijloace pentru a vă conecta la internet ? /p. 61
Tabel 19. Folosi ți internetul pentru a vă face temele? /p. 62
Tabel 20 . Ce impact crede ți că are folosirea internetului asupra situației voastre școlare? /p. 63
Tabel 21. Cum considera ți că este situația dumneavoastră școlară? /p. 64
Tabel 22. Ce tip d e comunicare prefera ți? /p. 65
Tabel 23. Folosi ți rețele de socializare? /p. 66
Tabel 24. Ave ți mulți prieteni pe rețelele de socializare? /p. 67
Tabel 25 . Aveți prieteni cu care comunicați doar pe rețelele de socializare? /p. 68
Tabel 26. Ave ți mai mulți prieteni pe re țelele de socializare decât în afara acestora? /p. 69
Tabel 27. Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care
îi cunoa șteți personal? /p. 70
Tabel 28. Cât de des vă întâlni ți cu prietenii pe care îi cunoa șteți personal? /p. 71
Tabel 29. Sunt o persoană calmă. /p. 72
Tabel 30. Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. /p. 73
Tabel 31. Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei. /p. 74
Tabel 32. Mă înfurii repede, dar îmi revin la fel de repede. /p. 75
Tabel 33. Uneori sunt ros de gelozie. /p. 76
Tabel 34. La o provocare suficientă a ș lovi altă persoană. /p. 77
Tabel 35. Îmi dau seama că nu sunt de acord cu ceilal ți oameni. /p. 78
Tabel 36. Când nu -mi convine ceva las să m i se vadă iritarea. /p. 79
Tabel 37. Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța. /p. 80
Tabel 38. Dacă cineva mă love ște îl lovesc înapoi. /p. 81
Tabel 39 . Când oamenii mă supără le -aș spune ce gândesc eu despre ei. /p. 82
Tabel 40 . Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze. /p. 83
Tabel 41 . Alți oameni par că se pot stăpâni întotdeauna. /p. 84

8Tabel 42 . Ajung la situa ții de bătaie ceva mai des decât majoritatea celorlalți. /p. 85
Tabel 43. Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt de acord cu mi ne. /p. 86
Tabel 44. Unii dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit. /p. 87
Tabel 45. Mă întreb de ce uneori lucrurile îmi lasă un gust amar. /p. 88
Tabel 46. Dacă trebuie să recurg la violen ță pentru a -mi apăra drepturile, o fac. /p. 89
Tabel 47 . Prietenii îmi spun că sunt ca certăre ț. /p. 90
Tabel 48 . Uneori îmi ies din fire fără niciun motiv. /p. 91
Tabel 49 . Știu că prietenii mă bârfesc pe la spate. /p. 92
Tabel 50 . Există oameni care mă provoacă atât de tare încât ajung să -i lovesc. /p. 93
Tabel 51. Am probleme să -mi controlez firea. /p. 94
Tabel 52 . Sunt suspicios fa ță de persoanele străine prea prietenoase . /p. 95
Tabel 53 . Nu-mi imaginez niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodată pe cineva.
/p. 96
Tabel 54 . Uneori simt că oamenii r âd de mine pe la spate. /p. 97
Tabel 55 . Am amenin țat persoane cunoscute. /p. 98
Tabel 56 . Când oamenii sunt deosebit de amabili cu mine mă întreb ce urmăresc ei de fapt. /p.
99
Tabel 57 . Am devenit a șa de nebun (furios) încât am distrus lucrurile din jurul meu. /p. 100
Tabel 58 . Totalul general al Testului de agresivitate Buss -Perry. /p. 101
Tabel 59 . Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în timp
ce folosi ți internetul? ” /p. 104
Tabel 60 . Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în timp
ce folosi ți internetul? ” /p. 104
Tabel 61. Corela ție între afirmațiile ,, Uneori n u-mi pot controla impulsul de a lovi pe
cineva.” și ,,Mă infurii repede, dar îmi revi n la fel de repede. ” /p. 106
Tabel 62 . Corela ție între întrebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 – ,,Folosi ți
internetul pentru a vă face temele?” /p. 106
Tabel 63. Corela ție între întrebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 – ,,Folosi ți
internetul pentru a vă face temele?” /p. 107
Tabel 64. Corela ție între itemii Q7 – ,,Îmi dau seama că nu sunt de accord cu ceilal ți oameni.”
și Q9 – ,,Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.” /p. 109
Tabel 65. Corela ție între într ebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” și A22 – ,,
Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?” /p. 110

9Tabel 66. Corela ție între întrebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefe rați?” și A22 – ,,
Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?” /p. 111
Tabel 67. Corela ție între itemii Q3 – ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de accord cu
ei.” și Q4 – ,,Mă infur ii repede, dar îmi revin la fel de repede.” /p. 112

10 Introducere
Această lucrare își propune să studieze riscurile și efectele utilizării internetului de
către adolescen ții din jude țul Arad și este structurată în două părți: partea teoretică (Capitolele
1 – 3) și partea practică (Capitolele 4 – 7). Am ales studierea acestei teme deoarece, pe zi ce
trece, tot mai mul ți adolescenți își ocupă timpul liber utilizând internetul. Totodată, am vrut să
aflu cum îi afectează această lume virtuală, despre care nu s -a vorbit și nu s -au făcut studii
decât recent, în ultimii 10 – 20 de ani.
Tranzi ția de la perioada comunistă la perioada democratică, modernă în România a
făcut ca riscurile la care se expun adolescen ții prin utilizarea internetului să nu fie înțelese,
cunoscute de ace știa și nici de părinții lor. Aceasta se datorează faptului că în perioada
comunistă nu existau calculatoare și, cu atât mai puțin, internet.
Adolescen ța poate fi considerată și ea o perioadă de tranzi ție deoarece copilul se
maturizează, cre ște pentru a deveni adult, după cum o caracteriza Jean -Jacques Rousseau
,,vârsta celei de -a doua na șteri” (Munteanu, A., 2009, p. 249) .
Mai multe aspecte teoretice privind etapele adolescen ței se regăsesc în Capitolul 1,
unde sunt prezentate dezvoltarea fizică și dezvoltarea psihologică a adolescenților.
În C apitolul 2, denumit și ,,Profilul adolescen ților care utilizează internetul ”, se
vorbe ște despre Teoria utilizări și recompense , care generalizează perspectivele cele mai
relevante privind dimensiunile psihologice și comporta mentale ale comunicării mediate și
cuprinde mai multe cercetări despre comunicarea mediată. Al doilea subcapitol, prezintă
tipurile de comunicare, unde se vorbe ște și d espre comunicarea virtuală, dezavantajele și
avantajele acestui tip de comunicare. Urmează două subcapitole care aprofundează descrierea
comunicării de masă și a comunicării mediată de calculator. Subcapitolul 2.5., denumit
,,Internetul ca factor de risc ”, ne prezintă, în mai multe subcapitole, riscurile la care se expun
adolescen ții atunci când utilizează internetul, precum comportamentul agresiv online,
victimizarea sexuală online .
Capitolul 3 prezintă protec ția socială a adolescenților în România, începând cu
legisla ția în vigoare, care protejează și promovează drepturile copiiilor (Legea nr. 272/2004
privind protec ția și promovarea drepturilor copilului și Hotărârea de Guvern 860/2008 privind
aprobarea Strategiei na ționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului 2008 –
2013) și terminând cu subcapitolul ,,Rolul asistentului social în munca cu adolescenții ”.
Partea a doua a lucrării cuprinde metodologia cercetării, structurată pe 4 capitole,
începând cu aspectele metod ologice ale cer cetării și încheî nd cu câteva concluzii ale lucrării.

11Capitolul 1
– Aspecte teoretice referitoare la etapele adolescen ței –

1.1. Particularită țile adolescenței

Se cunoa ște faptul că t ermenul adolescen ță provine din limba latină adolescere care
înseamnă ,,a cre ște spre”, în cazul nostru, spre maturitate. Acest stadiu de evolu ție a fost
caracterizat de către Jean -Jacques Rousseau drept ,,vârsta celei de -a doua na șteri” (Munteanu,
A., 2009, p. 249). Stadiul se referă la perioada în care se produc schimbări majore atât din
punct de vedere calitativ cât și cantitativ în dezvoltarea individului. Aceste stadii au fost
analizate de către mai mul ți oameni de știință.
Erik Erikson descrie stadiile dezvoltării umane din punct de vedere cultu ral și istoric ,
iar adolescen ța începe la vârsta de 12 ani și se încheie la 18 ani. În această perioadă apare
conflictul dintre identitate și confuzie de identitate, principala caracteristică dezvoltată în
adolescen ță fiind fidelitatea. (Muntean, A., 2009, p. 45).
Sigmund Freud a încadrat adolescen ța în ultimul stadiu al dezvoltării umane din punct
de vedere al hedonismului, stadiul genital, care presupune că atunci apare ,,plăcerea de a
dezvolta rela ții” (Muntean, A., 2009, p. 42).
Lev Semeonovici Vîgotski considera că adolescen ța (12 – 19 ani) este stadiul
prieteniilor, când elevii î și construiesc relații de prietenie, în special la școală. (Muntean, A.,
2009, p. 55).
Jean Piaget a clasificat stadiile în func ție de dezvoltarea intel igenței, conform căreia
adolescen ța se încadrează în stadiul operațiilor formale, când se dezvoltă gândirea abstractă.
(Muntean, A., 2009, p. 50).
Cei doi a utorii români Ursula Șchiopu și Emil Verza au clasificat stadiile dezvoltării
umane în trei cicluri , iar adolescen ța se regăsește în primul ciclu, cel de creștere și dezvoltare.
Acești autori consideră că adolescen ța începe odată cu încheierea pubertății (10 – 14 ani) și
ține până la vârsta de 20 de ani, când apare adolescența prelungită, care se termin ă la 24 de
ani.
Adolescen ța reprezintă vârsta în care valorile, învă țăturile implementate de familie pot
să nu mai fie recunoscute și acceptate de adolescent, acesta luând singur decizii privind
propria via ță. Așadar adolescentul are ,,capacitatea de rege nerare, de reciclare a experien țelor
anterioare”.( Muntean, A., 2009, p. 265)

12Vârsta aceasta este caracterizată de manifestări ciudate, stres, oscila ție între extreme,
determinând apari ția unei noi discipline numită hebe ologie, întocmită de G. Stanley Hall într –
o lucrare de -a sa din 1904. Datorită acestor exteriorizări comportamentale apar trei factori de
risc: comportament sexual de risc, consum de droguri, împrietenirea cu grupuri deviante.
Adolescen ța mai este denumită și ,,criză juvenilă, criză de o riginalitate, vârstă dificilă, vârsta
marilor idealuri” (Munteanu, A., 2009, p. 249). Și totuși adolescentul vrea să fie liber, să
cunoască sensul vie ții, să iubească. În acest fel , înva ță că ,,libertatea nu e predestinată , nu e
absolută, ci înlăn țuită de responsabilitatea vie ții cu ceilalți”.( Muntean, A., 2009, p. 266).
Adolescentul începe să -și asume responsabilități, de aceea este important ca familia să -l lase
să-și spună părerea, să nu -i mai dirijeze via ța, pentru a se maturiza: ,,Părin ții înțelepți,
păstrând o rela ție de prietenie sinceră cu adolescentul, îl vor ajuta să își asume limitele și să își
integreze imperfec țiunile în definirea personalității sale”( Muntean, A., 2009, p. 267).
Viața prea libertină, fără prezen ța familiei și fără influen țe din partea familiei, îl fac pe
adolescent vulnerabil în fa ța unor situații de risc, cum ar fi mesajele violente din filme, de la
televizor , din jocuri de pe calculator și chiar și de pe internet , cu con ținut sexual, despre
droguri, alcool, ceea ce duce spre o via ță sexuală timpurie, consum de droguri/alcool sau
intrarea în bande de cartier. Este î ngrijorător faptul că din ce în ce mai mul ți adolescenți își
încep via ța sexuală prea devreme și nu folosesc mijloace contraceptive, ceea ce duce la sarcini
nedorite (,,copii cu copii”) și la boli cu transmitere sexuală.
Adolescen ța cuprinde trei etape: pubertatea (preadolescența) care începe de la 10 ani și
se termină la 14 ani , adolescen ța (14 – 20 ani) și adolescența prelungită (20 – 24 ani). Specific
acestei vârst e este ,,aspira ția individului față de independență, interiorizarea activității
mentale, individualizarea .” (Munteanu, A., 2009, p. 250)
Toți adolescen ții acordă o mare importanță afirmării de sine prin haine, limbaj,
semnătură, coresponden ță, gesturi, spiritul de contradic ție. Ei doresc să fie originali și tratați
ca adul ți, nu ca și copii. Afirmarea de sine se petrece și pe plan individual și pe plan colectiv.
Referitor la integrarea socială a adolescen ților, aceasta depinde de mai mulți factori,
precu m familia și școala. ,, Jean Piaget consideră drept caracter fundamental al adolescen ței
<<inser ția individului în societatea adulților>>” (Zisulescu, Șt., 1968, p. 75) Prieteniile care
se formează în această perioadă pot dura o via ță întreagă.

13 1.2. Etapa dezvoltării fizice a adolescen ților

În procesul de dezvoltare somato -fiziologică a adolescen ților se disting două etape
majore: fiziologică (de cre ștere) și hormonală (după temperarea creșterii). Transformările din
copil în adult presu pun schimbări fiziologice interne și externe: în înălțime, greutate și
dezvoltarea sistemului reproductiv , prin cre șterea gonadelor și eliberarea hormonilor sexuali.
,, The female sex glands, the ovaries, secrete estrogens and progesterone, which influence internal and
external sex changes and the ovulation and menstruation cycle respectively. The male sex glande, the testes,
produces testosterone, which is responsible for changes in the male. ” (Lugo, James O. and Hershe, Gerald L. ,
1979, p. 609)
La aceast ă vârstă a adolescen ței, majoritatea indivizilor sunt activi sexual și se
conturează conduita sexuală. De aceea, este foarte important ca familia să discute cu
adolescentul despre sex și riscurile la care se expune,adic ă să primească educa ție sexuală, așa
cum speciali știi din domeniu recomandă discuții pe această temă cu adolescenții înaintea
,,puseului puberal” (Munteanu, A., 2009, p. 285)
Pubertatea debutează cu cre șterea rapidă, prima dată în înălțime, mai apoi în greutate.
Această etapă începe mai reped e la fete, aproximati v 10 ani, decât la băie ți, 11 – 13 ani.
Pentru fete pubertatea începe odată cu apari ția telarhăi (creșterea sânilor), și a părului
pubian. După aproximativ 2 – 5 ani apare menarha, declan șarea primei menstruații. La băie ți
pubertatea începe odată cu cre șterea organelor genitale masculine, apariția părului pubian și
îngro șarea vocii. Această cre ștere este influențată de mai mulți factori, cum ar fi clima, clasa
socio -economică, nutri ția și sănătatea individului.
Vârsta adolescentă se in tersectează cu anii de liceu, 14 – 20 ani, iar ritmul de cre ștere
se temperează. În această perioadă alimenta ția și activitățile fizice sunt foarte importante
pentru că există riscul cre șterii în greutate până la obezitate, sau, din contră, să n u se respec te
regimul alimentar, de exemplu sărind peste mese. Unele dintre c ele mai grave tulburări ale
comportamentului alimentar la adolescen ți sunt anorexia și bulimia. Autorii Boțiu, V. și
Vintilă, M. spun că 95% dintre fetele adolescente au anorexie mentală, nu mărul lor crescând,
iar motivele ce duc spre această tulburare alimentară ar fi decep țiile, transfe rarea la altă
școală, umilința din partea colegilor sau a prietenilor.( Boțiu, V. și Vintilă, M., 1998, p. 44)
Bulimia reprezintă o stare patologică manifest ată prin foame excesivă, continuă și își are
debutul în adolescen ță. Acum se dezvoltă și musculatura , de aceea este importantă
alimenta ția sănătoasă : ,,…la 15 ani se măre ște nu numai forța musculară, ci se dezvoltă, în
acela și timp și forța spatelui și a membrelor inferioare.” ( Zisulescu, Șt., 1968, p. 87)

14
1.3. Etapa dezvoltării psihologice a adolescen ților

La pubertate se dezvoltă spiritul de observa ție și capacitatea de exteriorizare a
sentimentelor. Pe plan intelectual există două stadii opera ționale: concrete, de la 7 ani până la
12 ani și formale, care încep de la 12. Apare capacitatea de conservare a cant ității, iar mai
târziu capacitatea de a abstractiza, sintetiza, generaliza și de a compara. Puberul are abilitatea
de a critica și se structurează un stil de gândire propriu, acesta fiind de trei feluri, conform
școlii lui Piaget: simplu -complex, intuitiv -abstract, primar -secundar. (Munteanu, A., 2009, pp.
254 – 255) În adolescen ță gândirea devine abstractă, logică, dialectică și se dezvoltă spiritul
critic. Toate acestea se datorează procesului instructiv -educativ și acumularea unei experiențe
proprii.
,,Din punct de vedere psihologic, constatăm de asemenea mari transformări, procesele
psihice fiind diferite calitativ de ale perioadei anterioare.” (Zisulescu, Șt., 1968, p. 5)
Apar acum sentimente mai complexe și mai intense, iar sentimentul de responsabili tate
se conturează. La începutul preadolescen ței viața afectivă trece de la o extremă la alta, de
exemplu de la bucurie la triste țe, de la mânie la calm. După vârsta de 14 ani apare criza de
identitate care duce la teama de e șec, la neliniște, pentru ca aceste ,,furtuni afective”(Miu ț, P.,
2001, p.53) să se lini ștească după 18 ani când se perfecționează viața afectivă și se stabilește
un echilibru în sentimentele adolescentului. Se restabile ște armonia în familie și adolescentul
își caută un partener de v iață. În adolescen ță apare și sentimentul de iubire , fiind în strânsă
legătură cu maturizarea sexuală. Metafora ,,dragostea e oarbă” se aplică în acest caz, deoarece
adolescen ții nu văd defectele partenerului și sunt preocupați aproape tot timpul de persoa na
iubită. Din această cauză, sentimentele nu sunt stabile și necunoscând pe deplin calitățile
celuilalt ,,are drept consecin ță o dragoste superficială” (Zisulescu, Șt., 1968, p. 172)
Tipurile de memorie intâlnite sunt : voluntară, involuntară; mecanică, lo gică; de scurtă
durată, de lunga durată; episodică, semantică. În pubertate memoria este voluntară, logică și
de scurtă durată. În ceea ce prive ște limbajul, crește debitul verbal și scris, se îmbogățește
vocabularul, puberul se exprimă mai logic, mai flue nt. Este preponderentă, î n adolescen ță,
memoria de lungă durată, iar în adolescen ța prelungită și cea de scurtă durată. La această
vârstă, cre ște debitul verbal, apare limbajul literar, se corectează gre șelile gramaticale, apare
plăcerea de a dezbate și plăcerea de a învă ța limbi străine.
,, Fenomenele psihologice afective și caracteriale care însoțesc pubertatea, fiind
specifice adolescen ței, prezintă o asemenea similitudine la aproape toți indivizii, încât pot fi

15grupate sub denumirea generală de << criză >>.” ( Rousselet, J., 1969, p. 115) . Etapa aceasta a
evolu ției psihologice are mai multe denumiri, precum criză de origine juvenilă, criza
adolescen ței, criza vârstei ingrate. Deși modificările fiziologice se petrec lent, această criză se
manifestă deseori cu brutalitate. Autorii consideră această criză ca fiind un ,,conflict
subcon știent între noile aptitudini fizice și interdicțiile morale.” ( Rousselet, J., 1969, p. 115)
Alți factori care influențează declanșarea crizei adolescent ine sunt: puternică emotivitate
naturală, cultură intelectuală vastă, repetate șocuri afective, climat familial sufocant sau ostil
(în acest caz, criza se declan șează mai târziu, pe la vârsta de 16 – 18 ani) .

16 Capitolul 2
– Caracteristici ale adolescen ților care utilizează internetul –

2.1. Conceptul de Teorie utilizări și recompense

Teoria utilizări și recompense a fost descrisă în anul 1959 de către Elihu Katz într -un
articol în care contrazicea opinia lui Bernard Berelson, care spunea că nu se mai fac cercetări
în domeniul comunicării. Katz a argumentat că, de fapt, stu diile comunicării de masă ca
putere de convingere nu se mai efectua u. În fapt, s peciali știi erau preocupați de întrebarea
,,Care este influen ța media asupra oamenilor ?”, însă Katz a introdus un nou concept pentru a
salva domeniul comunică rii de masă, prin întrebarea ,, Ce fac oamenii cu mass media?”.
Pentru sus ținerea argumentului a citat două studii importante în acest domeniu, a lui Berelson
din anul 1949 și a lui Riley și Riley din 1951. ( Severin, W., J., Tankard, J., W., Jr., 2004, pp.
306-307)
Teoria utilizări și recompense generalizează perspectivele cele mai relevante privind
dimensiunile psihologice și comportamentale ale comunicării mediate. Aceasta arată motivele
și preferințele utilizării internetului, numărul de ore petrecute pe internet, atitudinea
utilizato rilor, dar și impactul utilizării internetului asupra vieții adolescenților. Această t eorie
analizează mass -media din ultimii ani și modul în care publicul care folosește mass -media
reacționea ză la informa țiile obținute. ,, Newhagen și Rafaeli (1996) au sug erat că teoria
utilizărilor și recompenselor poate fi extrem de utilă, fiindcă diversitatea conținutului este
mult mai mare în cazul internetului decât în cazul celorlal te media. ” (Diaconescu, M.,
Barbovschi, M., Baci u, C., 2008, p. 12) Internetul are part e de o mai mare aten ție deoarece nu
poate fi monitorizat și controlat atât de mult precum presa scrisă, televiziunea sau radioul.
Ca urmare a unui studiu efectuat de Kaye în anul 1998 , în rândul studen ților, a
identifica t faptul că ace știa foloseau intern etul pentru divertisment, interac țiune socială,
umplerea timpului, evadare din plan real și informare. Un sondaj făcut de Georgia Institute of
Technology pe adolescen ți între 11 și 20 de ani a arătat că motivele folosirii internetului sunt
,,divertisment ( 81%), educa ție (70%), umplerea timpului (67%) și auto -informare (60%).”
(Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p. 13)
S-a afirmat că Teoria utilizări și recompense presupune că utilizatorii media au un
comportament orientat spre scopuri precise, utilizatorii sunt consumatori activi, utilizatorii
știu ce nevoi au și folosesc media pentru satisfacerea acestor nevoi.

17Cercetările efectuate în teoria utilizări și recompense s -au desfă șurat pe două mari
etape: cea clasică și cea modernă .
În perioada clasică care cuprinde anii ’40 , renumită prin elaborarea unor tipologi i ale
motivelor folosirii media, realizate de Lazarsfeld și Stanton la Biroul de cercetare Socială
Aplicată de la New York , a fost formulată de Klapper teoria prin care „vorbește despre
următoarele funcții simple ale media: prilejuiesc momente de relaxare, stimulează imaginația,
oferă cadrul pentru „interacțiune” și un punct de plecare pentru relațiile sociale.” ( Cre țu, A.,
Peptan, E. , f.d.) . Tot aici se încadrează și cercetarea lui Ber nard Berelson , numită „What
«Missing the Ne wspaper» Means?" , realizat în timpul unei greve a distribuitorilor de ziare,
care a ținut două săptămâni. Cititorii erau nevoiți să găsească alte mijloace de a afla știrile,
însă, această sursă le lipsea cel mai m ult. Întreba ți de ce citesc ziarele, majoritatea au răspuns
că așa trebuie, iar ceilalți intervievați au spus că erau necesare pentru a afla ce știri din toată
lumea. Motivele pentru care aceștia citeau ziarele erau de a căuta refugiu, pentru relaxare,
amuzament, prestigiu social și de a obține ajutor sau informații utile, precum starea meteo,
rețete culinare și modă. Studiul lui Riley și Riley din 1951 arată că , copiii integra ți în grupe de
aceea și vârstă folosesc povestirile din mass media pentru a crea jocuri de grup, însă copiii mai
timizi folosesc acelea și povestiri din mass media pentru a -și crea propriul joc al închipuirii
sau ,,a visa cu ochii deschi și”. (Severin, W., J., Tankard, J., W., Jr., 2004, p. 307) Concluzia
a fost că acela și mesaj din mass media poate fi interpretat diferit de persoane diferite.
În perioada modernă dintre anii 1960 și 1970, având ca reprezentanți pe Blumler și
Katz, care în 1974 au publicat multe articole reunite sub numele ,, Utilizările comunicării de
masă – The Users Of Mass Communication” . În acest volum au descris obiectivele care
trebuie urmărite de cercetările utilizărilor și recompenselor.
,,Ei citează doi cercetători sue dezi care în 1968 au propus <<un model de utilizări și recompense>>
incluzând următoarele elemente:
1. Audiența este percepută ca activă, adică o parte importantă a mass media este
presupusă a fi orientată către anumite scopuri.
2. În procesul de comunicar e în masă cea mai mare parte a inițiativei de corelare a
recompenselor căutate cu alegerile mass media o au membrii audienței.
3. Media concurează cu alte surse de satisfacere a necesităților.” (Severin, W., J., Tankard, J., W. , Jr., 2004, p.
308)
Katz, Gurevitch și Haas au grupat, în anul 1973, necesitățile indivizilor care folosesc
mass media în cinci categorii: necesită ți cognitive, afective, personale integrative, integrative
sociale și de eliberare a tensiunii.

18În 1993, Perse și Courtright au identif icat, 11 necesită ți satisfăcute de comunicarea de
masă sau interpersonală, dintre care amintim: relaxare, amuzament, trecerea timpului,
emoționarea.

Figura 1. Modelul așteptărilor faț ă de media – recompense așteptat e și recompense obținute
în mod real. Preluată din Crețu, Alina și Peptan, Elena , f.d.

Critici
Mai mul ți autori au etichetat m etoda utilizări și recompense ca fiind neteoretică, nu
define ște clar conceptele -cheie și este doar ,,o strategie de colectare de date”. ( Severin, W., J.,
Tankard, J., W., Jr., 2004, p. 311)
Chiar și Elliot, în 1974, critică teoria utilizări și recompense că se ocupă prea mult de
individ, îi acordă o prea mare aten ție acestuia. Această critică se bazează pe conceptele
psihologice, însă neglijează structura socială și locul mass mediei.
O mare parte din s usținătorii hegemoniei media critică teoria din persp ectiva libertă ții
oamenilor de a alege trustul media , considerând că se merge prea departe în a declara că
oamenii au deplina libertate în alegerea mass mediei. Ei sus țin că ,,mesajele mass media tind
să întărească viziunea dominantă a lumii asupra culturi i”. ( Severin, W., J., Tankard, J., W.,
Jr., 2004, p. 311)

19 2.2. Tipuri de comunicare

,, La communication peut, en somme, être définie comme le système de comportement
intégré qui calibre, régularise, entretient et, par là, rend possibles les relat ions entre les
hommes.” ( Bateson, G., Birdwhistell, R., Goffman, E., Hall, E., T., Jackson, D., Scheflen, A.,
Sigman, S., Watzlawick, P., 1981, p. 157)
Autorul Denis McQuail prezintă condi țiile structurilor comunicative, care sunt
proximitatea, similaritatea și apartenența de grup. Proximitatea se referă la persoanele aflate
în apropierea domiciliului, a locului de muncă. Similaritatea reprezintă împrejurările sociale
sau persoane care au acelea și credințe, activități și interese. Apartenența de grup face ca între
membrii grupului să existe o mai bună comunicare decât între grupuri. ( McQuail, D., 1999,
pp. 20 -21)
Comunicarea ca proces este definită de către Șoitu Laurențiu ca fiind ,, transmisia și
schimbul de informa ții (mesaje) între persoane.” (Șoitu, L., 1997, p. 8)

Sursa EMIȚĂTOR ––- (CANAL) ––- RECEPTOR
Ideilor codaj transmisie decodaj
Destinatarul ideilor
–––––– Feed back–––––– 
Figura 2 . Schema comunicării. Preluată din Șoitu, L., 1997, p. 9

Emițătorul ar putea să fie un om , un grup sau o institu ție, de la care pleacă sursa
ideilor, cu un mesaj codat. Emițătorul posedă o informație mai bine structurată, este motivat și
are un scop explicit și implicit. Receptorul po ate fi un om, un grup sau o institu ție cărora le
este adresat mesajul, voit sau întâmplător, și primesc mesajul în mod conștient sau subliminal .
Transmisia informa țiilor este efectuată cu ajutorul unui canal, adică un mijloc de comunicare.
Acest mijloc de comunicare poate fi audio și vizual, în același timp sau separat. Mesajul este
,,un mozaic de informa ții obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și
judecă ți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații.” (Pânișoar ă, I.-O., 2008, p.
54)

20Feedback -ul determină măsura în care mesajul a fost în țeles, crezut sau acceptat.
DeVito precizează că el poate fi : pozitiv sau negativ, imediat sau întârziat . Defini ția dată de
autorii T.K. Gamble și M. Gamble explică în mod compl ex ceea ce înseamnă feedback -ul:
,,toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau
incon știent ca răspuns la comunicarea altei persoane” ( Gamble, Gamble apud. Pânișoară, I. –
O., 2008, p. 58)
Un canal de comunicare este calea prin care se difuzează mesajul. Acesta presupune o
comunicare coerentă între emi țător și receptor, dar, totodată, este spațiul factorilor
perturbatori. Canalul poate fi vocal, auditiv, vizual, tactil.

Comunicarea poate fi clasificat ă după mai multe criterii:
 După statutul interlocutorilor, există comunicare pe verticală (între parteneri cu statute
inegale; de exemplu, elev -profesor) și pe orizontală (între locutori cu statute egale; elev -elev).
 După natura partenerilor, vorbim de com unicare: intrapersonală (cu sine),
interpersonală (între două sau mai multe persoane), comunicare în grup mic (este cazul unei
relații grupale de tip „ față în față ”) și în public (auditoriul este un public larg, în relație directă
sau indirectă cu emițător ul).
 După codul utilizat, comunicarea este verbală, paraverbală și nonverbală.
 După finalitatea actului comunicativ, comunicarea se împarte în accidentală,
subiectivă și instrumentală.
 După natura conținutului, comunicarea este referențială (vizează un anu mit adevăr),
operațional -metodologică (înțelegerea adevărului), atitudinală (valorizează cele transmise).
 După capacitatea autoreglării, comunicarea este lateralizată (unidirecțională, fără
feedback) și nelateralizată (cu feedback).
Comunicarea intraperson ală face referire la gândurile și sentimentele noastre, dar și
modul în care ne vedem pe noi în șine. Aceasta este ,,influențată de mediul comunicațional
extern , dar rela ția este bilaterală și adaptativă. ” (Pâni șoară, I. -O., 2008, p. 77) Este cadrul în
care o persoană se află față în față cu conștiinșa sa, se recunoaște și se analizează. Acest gen
de comunicare este foarte important pentru echilibrul psihic și emoțional al persoanei.
Comunicarea interpersonală presupune doi sau mai mul ți participan ți, aflați în situație
de proximitate, și are calitatea de a influen ța opiniile, atitudinile sau credin țele oamenilor.
Obiectivele acestei comunicări sunt foarte multiple și complexe: cunoașterea celor de lângă
noi, crearea și întreținerea legăturilor umane, p ersuadarea interlocutorului, recunoașterea
valorii personale, satisfacerea nevoilor afect ive, de control și dominație .

21Procesul de c omunicare de grup presupune mai mul ți participanți, maxim 10 -15
persoane, afla ți în colectivități restrânse, cum ar fi echi pe, familii, cercuri de prieteni, colegi.
În acest cadru se rezolvă probleme, se împărtășesc cunoștințe și experiențe, se verifică opinii,
se ajunge la situații conflictuale sau se rezolvă conflicte. Comunicarea de grup este influen țată
de dinamica grupulu i. Aceste influen țe sunt coeziunea grupului, definită ca dorința grupului
de a fi împreună și influența socială, definită ca modul în care o persoană își modifică
comportamentul, opiniile, în prezența reală sau percepută a celorlalți.
Comunicarea publică reprezintă o prezentare, o expunere făcută de o persoană în fața
unui auditoriu. Aceasta v izează transmiterea de informații, schimbarea opiniilor și acțiunilor
publicului.
Comunicarea pe verticală reprezintă comunicarea dintre șef și subordonați sau
subord onați și sefi (în sus și în jos), iar comunicarea pe orizontală se referă la comunicarea
între locutori cu statute egale, între colegi sau elevi (laterală și în serie) .
Comunicarea verbală presupune înțelege rea mesajel or primite în limba în care se
lucrează, exprimarea orală în diferite medii profesionale și a -și adapta discursul la nivelul
interlocutorului. Ea poate fi orală sau scrisă.
Principala formă de comunicare verbală este limbajul: ,, un fapt universal al societă ții
omene ști și are esențial aceleași caracteristici în toate manifestările sale.” ( McQuail, D.,
1999, p. 72) Limbajul este secven țial, adică sunetele sunt produse de organele vorbirii. O altă
caracteris tică a limbajului este sistematica, care se referă la un număr limitat de sunete, dar și
un număr limitat de moduri în care pot fi asociate. Limba este un sistem de contraste, pentru
că deosebe ște unele experiențe, obiecte de celelalte. Limba este arbitrar ă, adică între natura
unui obiect și unitatea lingvistică nu există o relație obiectivă, ci este nevoie și de prezența
caracterului conven țional al limbii, care înseamnă respectarea unor reguli de semnificație de
către utilizatori.
Comunicarea scrisă are a numite avantaje fa ță de comunicarea orală: ,,(1) durabilitatea
în raport cu forma orală a comunicării; (2) textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane;
(3) poate fi citit la un moment potrivit și poate fi recitit.” (Pânișoară, I. -O., 2008, p. 81)
Com unicarea nonverbală are mai multe principii: este determinată cultural, mesajele
nonverbale pot intra în conflict cu mesajele verbale, mesajele nonverbale sunt incon știente, iar
canalele au o mare importan ță în exprimarea sentimentelor și atitudinilor. Fun cțiile
comunicării nonverbale sunt de a accentua comunicarea verbală, de a completa mesajele
verbale, de a contrazice aspectele comunicării verbale, de a regulariza fluxul comunica țional,
de a reactualiza în țelesul comunicării verbale, de a substitui comun icarea verbală.

22Paralimbajul a fost definit de către Laver și Hutcheson drept ,, totalitatea trăsăturilor non –
verbale (vocale sau nu), pe care participan ții le utilizează în conversație.” ( McQuail, D.,
1999, p. 87) Principalel e trăsături ale comunicării n onverbale sunt expresia fe ței, gesturile,
mișcările corpului, contactul vizual, apropierea sau distanța pozițiilor.
Metacomunicarea reprezintă ultimul nivel al comunicării, care presupune mai mult
decât decodarea și interpretarea mesajului, implicând și po ziționarea receptorului față de
conținutul care i -a fost transmis. ,,Apari ția metacomunicării este identificată pe trei niveluri:
(1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a inten ționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul
că a spus vorbitorul.” (Pâ nișoară, I. -O., 2008, pp. 101 – 102)

Comunicarea virtuală se desfă șoară cu ajutorul internetului. Aceasta se poate produce
în timp real sau asincron, depinde de instrumentele folosite. În timp real cel mai adesea se
folose ște messengerul, skype , facebook, instagram, snapchat, whatsapp sau telefonul mobil.
Asincron, adică nu se produce în acela și timp, fiind în mod offline, instrumentele folosite sunt
e-mailul, forumuri, grupuri yahoo , google, facebook . Procesul de comunicare virtuală prin
intermediul re țelelor de socializare , au transformat viața generației secolului XXI într-o via ță
mai mult virtuală decât una reală . ,,Cu certitudine putem afirma doar că mass media intră în
competi ție cu familia și ș coala în procesul de manipulare al aspira țiilor adolescen ților, a
imaginii de sine și a stimei lor de sine.” (Chiribucă, D., 2010, p. 22)
Unul dintre dezavantaje le comunicării virtuale îl reprezintă lipsa contactului vizual ,
astfel nu ne putem da seama dacă cealaltă persoană ne minte . De exemplu, milioane de
agresori sexuali au fost descoperi ți prin intermediul rețelelor de socializare, drept dovadă că
de acolo î și racolau victimele .
Alte dezavantaje ar putea fi întâmpinarea unor probleme în decodarea și înțelegerea
mesajelor, aglomerarea cu prea multă informa ție, ineficiența în cazul comunicării unui grup
mai mare . De asemenea, folosirea frecventă a comunicării virtuale reduce abilitatea de a
empatiza cu persoanele din jur. Persoanele introvertite nu -și rezolvă problema prin refugiul în
utilizare a comunicării virtuale pentru că nu -și confruntă propriile temeri .
Comunicarea virtuală are însă și unele a vantaje , nu doar dezavantaje:
1. mesajele sau informa țiile pot fi salvate și refolosite;
2. încurajează comunicarea informală ;
3. facilitează comunicarea cu a lte persoane, spre exemplu mem brii familiei, prieteni
aflați în locaț ii geogr afice diferite .

23
Tipuri de comunicare

Tipuri de
comunicare Distan ță
spațială și
temporală Participan ți Mediul
socio –
cultural Grad de
identificare
(echivalen ță,
similitudine
de structură) Frecven ța
comunicării
I. Comunicare
primară Cel mai
adesea
simultană
și în
acela și loc 1.Individ
(intrapersonală).
2.Două persoane,
cuplu
(interpersonală).
3.Număr mic de
persoane (familie,
grup de joacă,
grupuri mici) Omogen
(în
genere) Foarte ridicat Foarte
ridicată
(foarte
frecvent)
II. Comunicare
cvasi -primară Cel mai
adesea
simultană
și în
acela și loc Interpersonală,
număr mic de
persoane (grup de
muncă, echipă,
vecinătate) Cvasi –
omogen
(în
special) Ridicat Ridicată
(fecventă)
III. Comunicare
secundară Cel mai
adesea
defazată și
în locuri
diferite Număr mare de
persoane (grupuri
mari, comune,
orașe, public
dispersat, na țiune,
public
interna țional) Eterogen De la pu țin
ridicat la
foarte slab De la pu țin
ridicată la
foarte slabă
(puțin
frecventă)
Tabel 1 . Tipurile de comunicare. Preluată din Drăgan, I., 2007, p. 292

2.3. Comunicarea de masă

În timpurile moderne au apărut noi mijloace de comunicare și de difuzare a
informa țiilor care se diferențează de mijloacele clasice prin ,, activitatea în echipă la nivelul
creației tehnicilor de elaborare, de realizare, transpunerea simultană a diferitelor moduri de
exprimare, dimensiunile considerabile ale publicului afectat simultan.” ( Șoitu, L., 1997, p. 57)
Lauren țiu Șoitu definește comunicarea de masă ca fiind o dezvoltare a comunicării,
care permite legături cu mijloacele tradi ționale și poate schi ța noi mijloace de comunicare.
Cunoscutul autor francez A. Cuvillier define ște comunicarea de masă drept ,,
ansamblul procedeelor (presă, radio, televiziune, cinema etc.) prin care se realizează

24informarea, propaganda și acțiunea asupra opiniei publice.” (Silbermann,A. apud. Drăgan, I.,
2007, p. 287)
O defini ție mult mai co mplexă este dată de James Lull:
,, Comunicarea este terenul de întâlnire conceptuală unde se intersectează rela țiile interpersonale și
inova țiile tehnologice, stimulentele poli tico-economice și ambițiile socioculturale, divertismentul u șor și
informa ția serioasă, mediile ambiante locale și influențele globale, forma și conținutul, substanța și stil ul.”
(Lull,J. apud. Drăgan, I., 2007, p. 286)
De-a lungul anilor s -au făcut multe studii privind mijloacele comunicării de masă. O
primă categorie a făcut referire la informa ția din jurul presei tipărite, radioului și televiziunii,
considerând că este un suport al informa ției politice și de propagandă. Studiile s -au concentrat
pe con ținut și efecte. A doua categorie a fost de natură sociologică, ținundu -se cont de
mijloacele de difuzare în masă, cum sunt presa, radio -tv și cinematograful. Studiile au
urmărit, în special, importan ța mijloacelor de difuzare în producție și satisfacțiile h edoniste
aduse publicului. A treia categorie a făcut referire la ansamblul activită ților de loisir, care s -au
centrat pe via ța cotidiană a indivizilor.
Autorul Denis McQuail (1999) a scris câteva c aracteristici ale comunicării de masă :
Actorii sunt colectivită ți, iar comportamentul lor are caracter colectiv. Mijloacele
comunicării de masă sunt destinate reproducerii de masă și sunt adecvate comunicării cu ,,o
masă” de indivizi. Colectivitatea diferă de auditoriu, având o serie de norme și valori comu ne,
dar și un spațiu comun.
Comunicarea de masă necesită tehnologii complexe pentru a facilita comunicarea
făcută într -o singură direc ție. Din această cauză mass -media are o capacitate redusă de feed –
back.
Relația dintre transmițător și receptor este o car acteristică importantă , care nu este
interactivă, participan ții se află la distanță, nu este fixă. Fiecare își construiește o imagine
despre celălalt care se modifică.
Conținutul comunicării de masă este fabricat și multiplicat, iar mesajele sunt publice ș i
privesc subiecte din sfera publică.
Comunicarea mediatizată include formele de comunicare efectuate datorită unui suport
tehnic. Aceasta cuprinde comunicarea mediată, care reprezintă comunicarea între indivizi prin
suportul tehnic, cum sunt scrisorile, telefoanele și, mai nou, e -mailul; și comunicarea
mediatică, care reprezintă toată mass -media tradi țională, precum radioul, presa scrisă,
televiziunea, dar și noile media de comunicare, care cuprind telecomunicațiile, informatica

25(computerele) și televiziu nea. Cea de -a doua formă, comunicarea mediatică, a fost denumită și
,,Noi Tehnologii de Informare și Comunicare (NTIC).” (Drăgan, I., 2007, p. 286)
Procesul de c omunicare de masă are mai multe elemente structurale cu func ții
specifice spre deosebire de com unicarea interpersonală. Sursa modifică informa ția în mesaj
prin asamblarea unor semne și simboluri; emițătorul preia mesajul și îl transformă în semnale;
canalul transportă informa ția prin unde, cablu sau fir; receptorul remodifică informa ția în
mesaj; ia r destinatarul decodifică mesajul.
Mijloacele de comunicare în masă au avut și un sens negativ, la nivelul publicului
cultivat , reprosându -li-se ,,vulgarizarea publicului acestora, facilitatea, maxima accesibilitate
a subiectelor, nocivitatea influen țelor, caracterul mercantil al obiectivelor.” ( Șoitu, L., 1997,
p. 57) Unii speciali ști s-au concentrat pe structura internă a textului și argumentează că:
,,Communication (particularly mass communication) is a primary process of reality
construction and mainten ance whereby positions of inequality, dominance and subservience
are produced and reproduced in society and at the same time made to appear 'natural'. ”
(Chandler, D., 2011)

2.4. Conceptul de c omunicare mediată de calculator (CMC)

Conceptul de comunicar e mediată de calculator este comunicarea prin care
transmiterea și primirea de mesaje se face cu ajutorul calculatorului.
Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare, de prezentare și de comunicare a
informației în ultimii anii, fiecare om având posibilitatea să folosească internetul pentru a
obține orice informație vor, pentru a cumpăra online, pentru a căuta un loc de muncă și chiar
pentru a plăti facturile. ,, În spatele utilizărilor curente, oamenii caută deja alte p osibilită ți
uriașe neexploatate încă și veghează asupra pericolelor legate de fragilitatea tinerei
tehnologii. ” (Graur, E., 2001, p. 98) .
Cel mai mare sistem de documente și informații de tip hipertext legate ele între ele,
care pot fi accesate prin re țeaua mondială de internet , este World Wide Web (www). Acest
domeniu de căutare a crescut în popularitate, în pofida faptului că este o tehnolog ie nouă.
Utilizatorii noi apăru ți în rețea se numesc ,,newbie” (Graur, E., 2001, p. 99), care în scurt timp
vor stăpâni vocabularul de bază.
Neticheta provine din englezescul netiquette , care desemnează un set de reguli și
conven ții ce trebuie respectate în utilizarea internetului în general, și a poștei electronice, în

26special. Neticheta are rolul de a asigura armonia în mediul electronic și de a elimina
conflictele, neîn țelegerile și interpretările eronate. Aceste reguli au fost adun ate de către
utilizat orii internetului și împărțite pe trei categorii:

A. Norme referitoare la identitatea utilizatorului
· se interzice utilizarea aceluia și identificator de mai multi utilizatori;
· citi rea, copierea, modificarea sau ștergerea fișierelor sau datelor aparținând
altor utilizatori fără acceptul lor su nt interzise;
· se sanc ționează atât depă șirea cât și modificarea restricț iilor impuse de
administratorul re țelei;
· orice ac țiune neauto rizată și deliberată care dă unează, dereglează, modifică
sau defecte ază un alt sistem din re țea reprezintă o încă lcare a normelor
CMC, indiferent de localizarea sistemului afectat și perioada de timp câ t
respectivul sist em nu a func ționat la performan țele normale;
· se interzice utilizarea comercială a unor facilită ți și/sau servicii fără ob ținerea
oficială sau legală a acestui drept.

B. Norme referitoare la scrierea unui mesaj:
· alinierea rândurilor la marginea din stânga. ;
· lăsarea unui râ nd liber între paragrafe;
· nu se scrie mai mul t de 60 -70 de caractere pe un rând și nu se introduc
caractere de control;
· mesajul trebuie semnat , mai ales dacă este postat într-o listă de discu ții; · nu se formatează
textul deoarece este posibil ca fonturile folosite să nu fie disponibile pe calculatorul
destinatarului;
· semnă tura nu trebuie sa fie foarte lungă și trebuie să includă numele complet.
· limita rea la tratarea unu i singur su biect într -un mesaj și completarea în mod
pertinent câ mpul Subject ;
· nu se folose ște scrierea cu majuscule decâ t foarte rar, pentru a sublinia un aspect
foarte important sau pentru titluri;
· pentru a subli nia sau accentua un anumit *cuvânt*, se poate încadra între asteriscuri;
· citarea titlului unei car ți sau a unei lucrări se poate face între liniu țe de
subliniere (underscore);
· trebuie explicitate datele caledaristice pentru a evita confuzii .

27
C. Norme referitoare la con ținutul mesajului ș i atitudinea expeditorului
· trebuie evitate exprimările dure și vulgare;
· nu se postează niciodată un mesaj privat într -o listă de discu ții fără aprobarea
autorului;
· se critică ideea și nu persoana;
· atenție la glume ș i sarcasm; este posibil ca în absen ța mimicii, intonației ș i
gesturilor, destinatarul să nu în țeleagă corect mesajul . Trebuie folosite cu modera ție semnele
cunoscute sub denumirea de smileys sau emoticons ;
· fără reac ții violent e. Daca v -ați enervat, nu formula ți imediat răspunsul, ci luați -vă un timp
mai mare de gândire și apoi răspunde ți cu diplomaț ie;
· manifestarea precau ției cu ră spunsuri la mesajele care au fost tr ansmise mai
multor abona ți, deoarece în unele sisteme ră spunsul redactat de o persoană poate fi transmis
tuturor persoanelor care au primit mesajul inițial, ceea ce ar putea include toți abonaț ii.
(Graur, E., 2001, p p. 101-102)

Glifele ASCII sunt des utilizate în comunicarea mediată de calculator ,, pentru a suplini
lipsa in flexiunilor verbale, a mimicii și gesturilor, pentru a puncta starea emo țională sau
atitudinea participan ților față de subiectul conversa ției.” (Graur, E., 2001, p. 102) El e au fost
inventate de americanul Scott Fahlman , în anul 1980, în ora șul Pittsburgh .
Semnifica țiile celor mai întrebuin țate glife ASCII sunt:
🙂 zâmbesc .
🙁 sunt trist .
:-< sunt de -a dreptul trist sau dezamă git.
😉 fac cu ochiul .
:-(( plâng .
>:-( sunt supărat și îngrijor at.
:-/ sunt sceptic.
:-* te să rut.
:-p scot limba la tine.
:-T fără glumă, su nt serios în ceea ce spun.
:-@ vorbe ști prea mult .
😀 sunt teribil de amu zat.
😮 sunt surprins .

28@-}– un trandafir pentru tine.
:-C sună -mă.
Poșta electronic ă ce ne permite să expediem și să primim, să vizualizăm mesaje este
e-mail-ul. În rândul adolescen ților este folosit pentru a menține legătura cu persoanele
apropiate și pentru a interacționa cu ele, dar nu este cel mai popular pentru ei.
Semnătura de e-mail individualizează mesajul electronic și este un fișier text care
apare în orice mesaj. Semnătura trebuie să con țină numele și prenumele, funcția ș i datele de
contact necesare . E-mail-ul are func ția de comunicare, funcția de vizualizare și funcția de
compunere. Prima func ție se realizează automat, mesajele se trimit imediat și, tot într -un
interval de timp scurt, se primesc mesajele. Func ția de vizualizare ne permite să vedem și să
citim mesajele. Se recomandă să folosim caractere monospa țiate. Funcția de compunere se
realizează cu ajutorul unui editor specializat, care are drept cele mai importante următoarele
câmpuri :
,,To: Aici va fi scrisă adresa destinatarului, care de obicei are forma cutie_postala@locatie (din fericire,
programele ne permit să e xprimăm adresa și sub o formă mai inteligibilă: scriem clar numele persoanei după
care scriem adresa între paranteze unghiulare). Trebuie însă amintit faptul că anumite re țele, cum ar fi
CompuServe, folosesc modalită ți diferite de adresare. Este important de subliniat că, spre deosebire de plicul
obișnuit, aici putem scrie mai mulți destinatari, astfel încât mesajul va fi trimis către fiecare dintr e ei.
Cc: Este prescurtarea de la Carbon copy – copie la indigo. Aici putem scrie adresele persoanelor care vre m să
primească o copie a scrisorii. De obicei este vorba de persoane care sunt vizate de con ținutul mesajului, care ar
putea fi interesate de informa țiile din mesaj, care monitorizează un proiect, sau oricine altcineva care
considerăm că trebuie să afle co nținutul mesajului. Persoanele ale căror adrese sunt trecute în câmpul Cc: se
mai numesc „destinatarii secundari".
Bcc: Este prescurtarea de la Blind carbon copy (copie confiden țială) . Ca și în cazul precedent, câmpul poate
cuprinde adresele unor destinatari secundari. Diferen ța față de copia simplă constă în faptul că destinatarii
primari și secundari ai mesajului nu vor ști că mesajul este recepționat de acești corespondenți. Este bin e să
țineți seama de faptul că există posibilitatea ca un mesaj pe care l -ați primit să fi fost destinat și unor alte
persoane decât cele pe care le vede ți în antetul mesajului.
Subject: Câteva cuvinte care să evoce subiectul mesajului.” (Sîrbu, M., f.d.)

Alte mijloace de comunicare efectuate cu ajutorul internetului sunt blog -ul,
messenger -ul și chat -ul, ultimele două fiind folosite, cu precădere, de adolescen ți, precum și
rețelele de socializare: facebook, instagram, twitter . Blog -ul este precum un jur nal, ce con ține
articole periodice cu caracter personal, afi șate în ordine cronologică descrescător. Messenger –
ul este cel mai popular mijloc de comunicare mediată în rândul adolescen ților, folosit pentru a
menține legătura cu persoanele apropiate, prieten i, familie, dar și cu persoane străine, cu care
nu s-au întâlnit fa ță în față. Așadar, motivele folosirii messenger -ului sunt de a comunica și de

29a interac ționa cu ceilalți. Rețelele de socializare permit socializarea tinerilor atat online cat si
postarea de mesaje pe wall -ul = peretele fiecarui personaj care are un cont de utilizator.

2.5. Internetul – un factor de risc

Tinerii sunt mai predispu și la dependența de internet decât persoanele adulte, ceea ce
poate duce la dezinteres fa ță de școală și față de muncă. Acest lucru poate fi explicat prin
intermediul neurologiei. Creierul are capacitatea de a se modifica și de a folosi no i mijloace
de transmitere a informa ției, capacitate care este foarte crescută la vârsta adolescen ței.
,,Experien țele repetate cre ează re țele de conexiuni sinaptice i ar acestea devin mai puternice și
mai comple xe prin utilizarea lor constantă .” (Helpline , 2011 ) Celelalte canale care nu mai
sunt utilizate intră în declin și până la urmă dispar, în special la vârsta de 11 sau 12 ani.
Recentul flagel denumit d ependen ța de internet este ,,o pierdere compulsivă a
controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului care implică î n principal dependen ța
psihologică de Internet iar simptomele sunt comparabile cu ale jocurilor de noroc.” (Helpline ,
2011 ) Această dependen ță acoperă o mare varietate de comportamente și probleme de
controlare a impulsurilor: dependen ța de sex virtual ( Cybersex addiction ), de rela ționare
virtuală (Cyber -Relationship addiction ), comportamente compulsive pe Internet ( Net
Compul sions ), supraîncărcarea informa țională (Information overload ) și dependenț a de
calculator ( Computer addiction ). Dependen ța de internet, precum celelalte dependențe, este
însoțită de sevraj, care se manifestă prin neliniște, anxietate, agitație, tulburări d e somn. Un
exemplu destul de înfrico șător a ceea ce ne determină să facem dependența de internet, scris
de Cristian Șerban, este că ,, un tânăr din China a murit într -un Internetcafé, după ce a jucat
timp de 48 de ore un joc de strategie. ” (Șerban, C., 200 5, p. 26)

2.5.1. Procesul de m onitorizare parentală

Pentru a se putea vorbi despre monitorizarea parentală, trebuie să luăm în considerare
și comunicarea dintre părinți și copii. Comunicarea parentală ,,reprezintă un mod de
manifestare a gândurilor și sentimentelor cu ajutorul cuvintelor, scrierii, gesturilor, mimicii,
jocului și uneori chiar și a tăcerii, în scopul de a se face înțeleși. ” (Runcan, L., P., Zamfir, E.,
2001, p. 90) O comunicare parentală bună implică anumite reguli și norme: părintele tr ebuie

30să acorde timp comunicării cu copilul; respectarea copilului și egalitatea părinte -copil, dreptul
la opinie a copilului; respectarea deciziilor copilului ; prin comunicarea parentală, cei implica ți
își împărtășesc sentimentele de dragoste, de prieteni e, de agresivitate sau ură; respectarea
valorilor și experiențele copilului. Runcan Patricia și Zamfir Elena , coordonatoarele căr ții
,,Riscuri și oportunități ale sistemului de asistență socială în România” , precizează că pentru o
comunicarea parentală efi cientă trebuie îndeplinite câteva condi ții, care sunt sinceritatea,
ajutorul și reacția, empatia, atitudinea pozitivă față de copil și egalitatea.
Un studiu care a fost efectuat de Diana Dămean în Cluj -Napoca pe adolescen ți cu
vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani a analizat restric țiile impuse de părinți adolescenților privind
timpul petrecut pe internet, con ținutul paginilor accesate și persoanele cu care comunică pe
internet. Rezultatele au arătat faptul că majoritatea adolescen ților nu aveau restric ții pen tru
utilizarea internetului. ( Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p p. 17 -18). Acest
studiu a avut în vedere și veniturile familiilor respondenților, iar rezultatele au arătat că în
familiile cu venituri mult mai mici părin ții restricționează, în mai mare măsură decât în
familiile cu un venit mult mai ridicat, timpul pe care adolescen ții îl petrec pe internet. Însă,
acest fapt se poate datora și costurilor abonamentului de internet sau tarifele internet café –
urilor. O altă latură a studiului a a nalizat monitorizarea parentală în func ție de vârsta celor
chestiona ți. Potrivit studiului, cei mai mici, începând cu vârsta de 13 ani, aveau mai multe
restric ții privind utilizarea internetului decât cei mai mari, până la vârsta de 18 ani, a ceste
restric ții scăzând treptat pe măsură ce adolescenții înaintau în vârstă.
O altă cercetare privind monitorizarea parentală a fost făcută de către Monica
Barbovschi, care a descoperit că mai mult de jumătate dintre adolescen ții chestiona ți, în
procent de 58. 6%, nu aveau restric ții în folosirea cal culatorului sau a internetului.
Monitorizarea parentală se reflectă și asupra mediului social pentru că, întrebați dacă
,,Părin ții (turorii) mei știu întotdeauna unde mă aflu când nu sunt acasă sau la școală ” și
,,Părinții (tutorii) mei știu întotdeauna cu cine îmi petrec timpul când nu sunt acasă sau la
școală ”, majoritatea, 70%, dintre adolescen ți au răspuns negativ. ( Diaconescu, M.,
Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p . 77)

31Sexul
responden ților Restric ții cu privire
la timpul petrecut
pe internet Restric ții cu privire
la con ținutul
paginilor accesate
pe internet Restric ții cu
privire la
persoanele
contactate pe
internet
Da Nu Da Nu Da Nu
Masculin 29.7% 70.3% 10.2% 89.8% 5.6% 94.4%
Feminin 33.0% 67.0% 7.1% 92.9% 7.3% 92.7%

Tabel 2 . Monitorizarea parentală a modului în care adolescen ții utilizează internetul,
în func ție de sexul respondenților (N=1760). Preluată din Diaconescu, M., Barbovschi, M.,
Baciu, C., 2008, p. 17.

Vârsta
responden ților Restric ții cu
privire la timpul
petrecut pe
internet Restric ții cu privire
la con ținutul
paginilor accesate
pe internet Restric ții cu
privire la
persoanele
contactate pe
internet
Da Nu Da Nu Da Nu
13 ani 44.0% 56.0% 17.2% 82.8% 12.1% 87.9%
14 ani 40.8% 59.2% 11.8% 88.2% 10.4% 89.6%
15 ani 37.2% 62.8% 10% 90% 5.5% 94.5%
16 ani 31.7% 68.3% 6.6% 93.4% 3.6% 96.4%
17 ani 21.2% 78.8% 4.7% 95.3% 5% 95%
18 ani 17% 83% 1.2% 98.8% 2.4% 97.6%

Tabel 3 . Monitorizarea parentală a modului în care adolescen ții utilizează internetul,
în func ție de vârsta respondenților (N=1757). Preluată din Diaconescu, M., Barbovschi, M.,
Baciu, C., 2008, p. 19.

2.5.2. Comportamentul agresiv online ( Cyberbullying )

Cyberbullying -ul reprezintă ,,un comportament agresiv și inten ționat care este repetat
frecvent, care este exprimat de un grup sau un individ prin intermediul mediei electronice, și
se concentreaz ă asupra unei victime care nu se poate ap ăra ușor.” (Macavei, E., Mara, D.,
2008, p. 46)
Willard a distins șapte tipuri de cyberbullying :
– flaming: discu ții aprinse online prin intermediul mesajelor electronice folosind un limbaj
vulgar și ofensator;

32- hărțuire: mesaje ofensatoare și/sau insult ătoare trimise repetat;
– imitare: ob ținerea informa țiilor personale sau a apari ției unei persoane (nick, parol ă etc.) cu
scopul de se da drept acea persoan ă și de a -i dăuna imaginii personale;
– denigrare: a insulta sau a def ăima pe cineva online prin r ăspândirea de zvo nuri, bârfe sau
minciuni, cu scopul de a d ăuna imaginii sau reputa ției unei persoane sau rela țiilo acestuia cu
alte persoane;
– excludere: excluderea cuiva dintr -un grup online în mod inten ționat;
– înșelăciune și divulgare: divulgarea online a secretelor unei persoane, a informa țiilor
personale sau a pozelor ;
– cyberstalking: trimitere repetat ă de mesaje care includ amenin țări sau sunt foarte
intimidante. (Willard, N., 2011)
Conform autoarei Anastasia Goodstein , caracteristicile copiiilor agresori sunt: a nger
management (probleme de control al furiei), trăiesc în medii violente, au probleme acasă sau
părin ții autoritari și stimă de sine scăzută.
Rețelele de socializare sunt un alt mod de a păstra legătura cu cineva, mai ales în cazul
adolescen ților, dar, totodată, pot fi o ,,porti ță” către cyberbullying. Autorii Boyd și Ellison
definesc re țelele sociale ca fiind ,,servicii bazate pe internet care permit indivizilor să (1) își
construiască un profil public sau semi -public într -un sistem de sine stătător, ( 2) își articuleze o
listă de al ți utilizatori cu care au o anumită rela ție și (3) să vadă și să traverseze lista lor de
contacte și a altora în interiorul sistemului. ” (Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C.,
2008, p . 75)
Un studiu realizat de către Ybarra & Mitchell (2004) a evaluat efectele cyber bullying –
ului asupra tinerilor. Rezultatele arată că ,,cei care au fost implica ți în astfel de probleme
aveau șanse mult mai mari decât al ții de a suferi de depresii și probleme comportamentale.”
(Macavei, E ., Mara, D., 2008, pp. 46 -47)
Alte studii efectuate s-au concentrat pe pattern -urile de gen, descoperind că
majoritatea victimelor fenomenului de cyberbullying sunt fete, în procent d e 38% dintre fetele
chestionate spre deosebire de băie ți care erau în pr ocent de 26%.
Mai e xistă câteva tipare privind fenomenul de cyberbullying. Acestea sunt: glume
despre colegi sau profesori ; postarea glumelor și film ărilor stânjenitoare cu colegi sau
profesori; filmarea sau postarea se află în corela ție cu amenințarea sa u excluderea.

33A face glume pe seama unui coleg este cea mai frecventă formă de cyberbulling
Cel pu țin o dată… Da Nu
…am făcut glume pe seama unui coleg/colegă de clasă sau școală
împreună cu al ți colegi sau prieteni (pe messenger, e -mail, chat). 65% 35%
…am făcut glume pe seama unui profesor împreună cu al ți colegi sau
prieteni (pe messenger, e -mail, chat). 47% 53%
…am postat pe blog sau în profilul meu (Facebook, MySpace, Hi5
etc.) glume des pre un coleg/colegă de clasă sau școală. 10% 90%
…am postat pe blog sau în profilul meu (Facebook, MySpace, Hi5
etc.) glume despre un profesor. 8% 92%
…am filmat un coleg/colegă într -o situa ție neplacută pentru el/ea și
am pus filmul pe internet să -l vadă și alți colegi. 10% 90%
…am amenin țat cu bătaia un coleg/colegă pe messenger, chat sau e –
mail. 19% 81%
…am cerut colegilor să excludă din lista lor de prieteni (pe messenger
sau re țea) un anumit coleg sau colegă. 12% 88%

Tabel 4 . Forme de cyb erbullying. Preluată din Diaconescu, M., Barbovschi, M.,
Baciu, C., 2008, p. 80. [n=1771]

Conform cercetărilor realizate de EU Kids Online ,,6% dintre copii cu vârsta între 9 și
16 ani au primit mesaje răutăcioase sau care i -au supă rat online, iar 3% au trimis astfel de
mesaje altora. ” (EU Kids Online II, 2011) .
Speciali știi recomandă:
1. Copiii au dreptul la protecție și siguranță online, dar trebuie să își asume și ei
responsabilitatea pentru păstrarea siguranței și respectarea drepturilor celorlalți p e internet.
2. E important ca cei care formulează recomandări legate de siguranță să pună accent pe
oportunitățile și beneficiile legate de utilizarea internetului de către copii.
3. O nouă atenție trebuie îndreptată către cei mai mici utilizatori.
4. Mesajele de siguranță trebuie adaptate noilor modalități de acces la internet.
5. Suportul educațional și competențele digitale sunt necesare pentru cei care nu au progresat
foarte mult pe “scara oportunităților”.
6. Materialele cu conținut online pozit iv pentru copii trebuie să devină o prioritate în
politicile naționale.
7. Competențele legate de siguranță online sunt necesare pentru dezvoltarea rezilienței
online.
8. Provider -ii de rețele sociale trebuie să asigure maximă protecție pentru conturile minorilor.
9. Campaniile de informare legate de riscuri online trebuie să fie proporționale (evitarea
mesajelor panicarde) și direcționate către copiii aflați în cel mai mare risc în ce privește

34consecințele negative.
10. Informarea părinților despre risc uri și siguranță online trebuie intensificată.
11. Reacțiile legate de expunerea tinerilor la conținut sexual online trebuie să fie adecvate și
direcționate către copiii cu cea mai mare probabilitate de a fi supărați sau afectați negativ de
aceste expuner i.
12. Reacțiile legate de agresivitate sunt necesare în egală măsură pentru agresivitatea online și
cea offline.
13. Părinții trebuie să fie mai atenți în legătură cu întîlnirile copiilor cu persoane contactate
online.
14. Cei care traseaz politici de siguranță trebuie să fie atenți la noile riscuri, mai ales cele
rezultate din contacte personale (peer -to-peer).
15. Campaniile de informare trebuie să evidențieze în mesajele de siguranță și strategii de
coping, de depășire a experiențelor neplăcute, punâ nd accent pe susținerea din partea
părinților, prietenilor și profesorilor, dar și pe utilizarea mecanismelor online (de ex. Butonul
de raportare abuz).
16. Competențele practice de mediere parentală trebuie să fie parte integrantă a procesului de
informa re a părinților.
17. Software -ul pentru control parental trebuie să ia în calcul nevoile, cunoștințele și
interesele părinților pentru îmbunătățire și dezvoltare de soluții tehnice mai practice și mai
eficiente.
18. Nivelurile de mediere profesorală sunt ridicate dar ar putea crește, din moment ce o mare
parte din copii nu primesc îndrumări din partea profesorilor. Din moment ce școlile sunt cele
care au resurse pentru a ajunge la toți copiii, ele ar trebui să aibă cea mai mare
responsabilitate în atingere a “celor greu de atins”.
19. Industria IT trebuie să fie activă în promovarea siguranței pe internet și a unei educații
legată de siguranță într -o manieră vizibilă și eficientă.
20. Recomandări cross -naționale: în țările în care copiii au mai mulți ani de educație și unde
sunt mai multe calculatoare în școli, competențele digitale sunt mai ridicate, prin urmare
educația are un rol pozitiv în promovarea competențelor digitale și a cetățeniei active în sens
larg. (Jurnalul.ro, 2011)

35 2.5.3. Victimizare a sexuală online

,,O imagine poate sta în creierul unui om și mai mult de douăzeci de ani, și nu de
puține ori oamenii care vor să folosească Internetul în scopuri sănătoase trebuie să suporte
publicitatea agresivă și nedorită a unor site -uri (chiar pornografice). ” (Șerban, C., 2005, pp.
10-11)
Abuzul sexual este definit ca fiind for țarea unei persoane de către altă persoană de a
întreține relații sexuale nedorite. Formele abuzului sexual sunt multiple: fără consens (violul
sau hăr țuirea sexuală), abuzul psihologic ( comportament sexual verbal sau urmărire ),
profitarea de o poziție de încredere pentru a recurge la scopuri sexuale , incest ul. Finkelhor
(1994) distinge alte două forme ale abuzului: fără atingere (expunerea la materiale
pornografice) și cu atingere.
Formele online ale abuzului sexual sunt: pornografia infantilă, solicitări și abordări
sexuale, solicitări ofensive, expunere ne dorită la materiale sexuale și hărțuirea.
Conform literaturii de specialitate, factorii de vulnerabilitate privind victimizarea
sexuală online sunt:
a. Vârsta – adolescen ții sunt mai vulnerabili din cauza lipsei abilită ților de a avea
relații interpersonale o nline, au o curiozitate crescută privind rela țiile romantice, sexualității și
autonomiei, personalitatea adolescentină, caracterizată prin imaturitate și impulsivitate, și
lipsa experien ței determină creșterea riscului de victimizare.
b. Interac țiunea cu necu noscu ți – în special copiii și tinerii care folosesc chat -room –
urile, deoarece compensează lipsa abilită ților sociale, fiind predispu și la singurătate, depresie,
triste țe, probleme cu părin ții sau chiar experiențe de abuz.
c. Expunerea de informa ții personale pe re țele sociale.
d. Site-urile de re țele sociale, bloguri personale și jurnale online.
e. Istoricul abuzului fizic/sexual sau probleme de familie – au o mare nevoie de aten ție
și acceptare, iar copiii sau tinerii pot interpreta altfel iubirea și relațiile de dragoste datorită
traumelor suferite.
f. Un comportament de risc – se caracterizează prin postarea și trimiterea imaginilor cu
conota ție sexuală.
g. Genul – fetele sunt mai predispuse la victimizare decât băie ții. (Diaconescu, M.,
Barbovschi, M., Ba ciu, C., 2008, p p. 115 -116)

36Un s tudiu realizat de către Imola Antal și Éva László pe adolescenții din Cluj Napoca
s-a axat pe solicitările sexuale online, expunerea nedorită la materiale cu con ținut pornografic,
dar și comportamentele de risc ale adolesce nților privind expunerea informațiilor personale și
căutarea materialelor pornografice sau sfaturi despre sexualitate. Rezultatele studiului arată că
procentul celor care primesc solicitări sexuale pe internet este de 8.4%, dintre care majoritatea
sunt fet e. Un fapt î ngrijorător este acela că mul ți adolescenți își dau întâlniri cu persoane
cunoscute pe internet: ,,33% dintre tineri declară că s -au întâlnit cu persoane necunoscute de
pe internet. ” (Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p . 117) . Procentul celor care
sunt expu și la materiale cu conținut pornografic este mai mult decât jumătate dintre
responden ți, adică 60.5%, cei mai mulți fiind băieți. Expunerea informațiilor personale este un
alt risc de a fi victimizat, iar studiul s -a axat, în ac eastă parte, pe postarea numărului de
telefon,a adresei, numele complet , ora șul și limitarea accesului străinilor la profilul personal
de pe re țelele sociale. Rezultatele au arătat că 81.2% dintre adolescenți nu limitează accesul
străinilor la profilul lor .

Solicitări sexuale Sex
Băie ți Fete Total
Solicitări sexuale prin intermediul re țelelor sociale,
retelelor metropolitane și mesajelor instant 31 111 142
4.3% 11.3% 8.4%
Pe re țele metropolitane 14 16 30
2.7% 2.5% 2.6%
Pe re țele sociale 9 63 72
1.5% 7.4% 5.0%
Pe chat 13 58 71
1.7% 5.7% 4.0%

Tabel 5 . Procentul persoanelor care au primit solicitări sexuale, în func ție de sex.
Preluată din Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p. 117.

37Informa ții personale expuse în profil Sex
Băie ți Fete Total
Profilul meu este accesibil doar prietenilor mei. 107 150 257
22.0% 19.7% 20.6%
În profilul meu am inclus numărul meu de telefon. 32 24 56
6.9% 3.2% 4.6%
În profilul meu am inclus adresa mea de acasă. 39 32 71
8.4% 4.3% 5.9%
În profilul meu am trecut ora șul unde stau. 289 595 884
61.2% 79.5% 72.5%
În profilul meu am trecut adesa mea de e -mail. 148 179 327
31.5% 24% 26.9%
În profil mi -am trecut numele complet. 128 134 262
27.2% 18% 21.6%

Tabel 6 . Procentajul tinerilor care și-au expus informa țiile personale în profil, în
funcție de sex. Preluată din Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, p. 120.

38 Capitolul 3
– Aspecte Metodologice –

3.1. Prezentarea problemei

Partea a doua a lucrării prezintă un studiu cantitativ, realizat în anul 2015 , ce
analizează impactul pe care îl are internetul , în rândul a dolescen ților din județul Arad . Am
ales aceast ă cercetare deoarece tema este încă o noutate, fiind abordată abia în ultimii 10 ani.
Am urmărit să aflu influen ța internetului asupra adolescenților, pentru că ei sunt ce i care
folosesc cel mai mult internetul, numărul lor crescând pe zi ce trece.
Verificarea ipotezelor propuse au necesitat anumite sarcini:
– studiul literaturii de specialitate cu privire la tema aleasă ;
– cunoa șterea programului de cercetare SPSS (Statistica l Package for the Social Sciences) ;
– alegerea e șantionului ;
– aplicarea chestionarelor și prelucrarea datelor obținute ;
– interpretarea rezultatelor.
Metoda de lucru aleasă este cercetarea cantitativă.

3.2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării :
Analizarea impactului pe care îl are internetul în rândul adolescen ților din județul
Arad .
Obiective :
O1. Identificarea timpului petrecut de adolescen ți pe internet.
O2. Identificarea numărului de adolescen ți care au acces la internet.
O3. Identificarea tipului de comunicare folosită de tineri.

3.3. Ipotezele de lucru

Ipoteze le cercetării :
Ip. 1. Cu cât adolescen ții folosesc mai des internetul, cu atât devin mai agresivi.

39Ip. 2. Dacă adolescen ții au internet la domiciliu, atunci performan ța școlară este mai
ridicată.
Ip. 3. Cu cât tinerii utilizează mai mult comunicarea virtuală, cu atât scade
comunicarea orală.

3.4. Operaționalizarea conceptelor

Semnifica ția celor mai importante concepte din prezentul studiu este următoare a:
Adolescen ța – perioadă a vie ții omului cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă, în
care are loc maturizarea treptată a func țiunilor fizice și psihice ale organismului.
Agresivitate – violen ță fizică, verbală, a ataca fără provocare.
Internet – un sistem mondial de re țele de calculatoare interconectate, care înlesnește
serviciile de comunicare a datelor .
Comunicare virtuală – comunicare realizată prin intermediul calculatorului și a
internetului.
Comunicare orală – limba vorbită, comunicarea față în față.

3.5. Instrumentele de cercetare

Pentru cercetarea cantitativă avem ca instrumente de lucru două chestionare .
1. Primul chestionar este Chestionarul de opinie privind impactul pe care îl are
internetul în rândul a dolescen ților din județul Arad , ce conține 23 de întrebări închise , care au
între 2 și 4 variante de răspuns , având posibilitatea de a alege doar un singur răspuns. 4 dintre
aceste întrebări sunt factuale, făcând referire la vârsta responden ților, sexul, m ediul de
provenien ță și locuința acestora. Totu și, acest chestionar este anonim și nu s -au cerut date
despre identitatea responden ților, adrese sau numere de telefon.
2. Al doilea chestionar este Testul de agresivitate (scala) Buss -Perry , format din 29 de
itemi. Fiind 29 de întrebări, minimum de scor poate fi 29 și maxim um de 145, un scor mai
mare reflectând mai multă agresivitate. Fiecare item este cotat pe o scară Likert de la 1 la 5: 1 –
foarte necaracteristic mie, 2 – oarecum necaracteristic mie, 3 – puțin caracteristic mie, 4 –
oarecum caracteristic mie, 5 – foarte caracteristic mie.
Testul de agresivitate Buss -Perry are 4 subscale derivate, corespunzătoare celor 4
subcaracteristici ale agresivită ții, după cum urmează:

40- Subscala de 9 itemi referitoare la agresivitatea fizică (itemii 1,2,6,10,14,18,22,27 și
29) măsoară componenta instrumental -fizică a agresivită ții, putând produce un scor cu limite
de la 9 la 45.
– Subscala de 5 itemi privind agresivitatea verbală (itemii 3,7,11,15,19 ) poate prezenta
un sco r cu limite între 5 și 25 și măsoară componenta instrumental verbală a agresivității.
– Subscala de 7 itemi referitoare la furie (itemii 4,8,12,16,20,23,25 ) care poate
produce un scor cu limite de la 7 la 35 , măsoară componenta emo țională și afectivă a fu riei ce
implică stăpânirea psihologică și pregătirea pentru agresiune.
– Subscala privind ostilitatea (itemii 5, 9,13,17,21,24,26,28 ) care poate produce un scor
de la 8 la 40, apreciază sentimentele unui individ de rea -voință, ură, dușmănie și nedreptate.
Scorul itemilor 1 și 25 se ranversează.

3.6. Eșantionul

Eșantionul cercetării cuprinde 60 de adolescen ți cu vârsta între 12 ani și 24 ani, toți
fiind din jude țul Arad . Acest e șantion este format din două loturi:
– 30 de adolescen ți care învaț ă la școli din județul Arad , dintre care 43,33% au o
proprietate personală și 6,67% locuiesc în chirie ;
– 30 de adolescen ți care provin din centre de plasament din județul Arad , ace știa fiind
în procent de 50% . (Grafic 1)

Grafic 1. Repartizarea pe locuin ță

41Împăr țirea acestora pe grupe de vârstă este: între 12 și 16 ani, aceștia fiind în procent
de 26,67%, între 16 și 20 de ani, cu un procent de 43,33% și ultima grupă între 20 și 24 de ani
este în procent de 30%. ( Grafic 2) Astfel, 16 adolescen ți se încadrează la prima grupă de
vârstă, între 12 și 16 ani, 26 adolescenți se încadrează la a doua grupă de vârstă, între 16 și 20
ani, 18 adolescen ți se încadrează la ultima grupă de vârstă, între 20 și 24 ani. (Tabel 7)

Grafi c 2. Vârsta adolescen ților reprezentată procentual pe grupe

Vârsta

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intre 12 si 16 ani 16 26.7 26.7 26.7
intre 16 si 20 ani 26 43.3 43.3 70.0
intre 20 si 24 ani 18 30.0 30.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 7 . Numărul de adolescen ți a fiecărei grupe de vârstă

42Procentul de r epartizare a adolescen ților pe sexe este următoarea: 51,67% sunt de sex
masculin, adică în număr de 31, respectiv 48,33% sunt de sex feminin, adică în număr de 29
responden ți. (Grafic 3 și Tabel 8)

Grafic 3. Repartizarea pe sexe.

Sexul
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid masculin 31 51.7 51.7 51.7
feminin 29 48.3 48.3 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 8. Numărul adolescen ților repartizați pe sexe.

43Conform Graficului 4 și a Tabelului 9, mediul de proveniență a 27 de adolescenți este
urban, în procent de 45% și rural pentru 33 de adolescenți, în procent de 55%.

Grafic 4 . Mediul de provenien ță a respondenților.

Mediul de provenienta

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid urban 27 45.0 45.0 45.0
rural 33 55.0 55.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 9. M ediul de provenien ță.

443.7. Descrierea procedeelor de lucru

Metoda de colectare a datelor a studiului de fa ță este ancheta, având ca instrument e de
cercetare două chestionare. Cele două chestionare au fost aplicate în lunile aprilie – mai a
anului 2015 . Durata completării unui chestionar este de cel mult 10 minute , iar amandouă de
20 de minute. Chestionarele au fost aplicate în prezen ța mea pentru a putea răspunde
posibilelor întrebări sau neclarită ți.

3.8. Prelucrarea statistică a datelor

Ches tionarele au fost aplicate pe adolescen ți din jude țul Arad cu vârsta cuprinsă între
12 și 24 de ani. Datele ob ținute au fost introduse în programul Packa ge for the Social Sciences
(SPSS) și stocate pe calculatorul personal, asigurând confidențialitatea lor.
Analiza statistică a datelor s -a făcut tot cu programul SPSS. Aceasta a presupus două
stadii. Primul stadiu este cel descriptiv, adică s -au calculat fr ecven țele fiecărui item din
chestionare. Al doilea stadiu este cel al corela țiilor, unde am putut afla dacă ipotezele
cercetării se confirmă.

45 Capitolul 4
– Prezentarea rezultatelor cercetării –

4.1. Chestionarul de opinie privind impactul pe care îl are internetul în rândul
adolescen ților din județul Arad

La întrebarea ,,Cât de des folosi ți internetul ?” 30% adolescen ți au răspuns că des,
26,67% folosesc moderat internetul, 10% foarte rar, iar la variantele foarte des și rar au
răspuns în mod egal, în procent de 16,67%. (Grafic 5 )

Grafic 5. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cât de des folosi ți inter netul? ”

După cum se poate observa din tabelul următor numărul adolescen ților care folosesc
foarte des internetul este de 10, cei care folosesc des internetul sunt în număr de 18, 16
adolescen ți folosesc moderat internetul, 10 adolescenți folosesc rar internetul și 6 adolescenți
folosesc foarte rar internetul . (Tabel 10 )

46

Cat de des folositi internetul?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid foarte des 10 16.7 16.7 16.7
des 18 30.0 30.0 46.7
moderat 16 26.7 26.7 73.3
rar 10 16.7 16.7 90.0
foarte rar 6 10.0 10.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 10 . Cât de des folosi ți internetul?

Cei mai mul ți adolescenți folosesc internetul la fel pe tot parcursul săptămânii,
respectiv 28 reprezentând 46,67% din numărul total al responden ților. 36,67% dintre
adolescen ți folosesc internetul mai mult în weekend, iar restul de 16,67% folosesc mai mult
internetul de luni până vineri. (Grafic 6)

Grafic 6 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,Când folosi ți mai mult internetul? ”

47 Pentru o mai bună reprezentare a numărului de adolescen ți care au răspuns la
întrebarea ,,Când folosi ți mai mult internetul? ”, următorul tabel ne indică faptul că 10 dintre
responden ți folosesc internetul de luni până vineri, 22 adolescenți folosesc mai mult internetul
în weekend, iar 28 dintre respon denți folosesc internetul la fel pe tot parcursul săptămânii.

(Tabel 1 1)
Cand folositi mai mult internetul?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid de luni pana vineri 10 16.7 16.7 16.7
in weekend 22 36.7 36.7 53.3
la fel pe tot parcursul
saptamanii 28 46.7 46.7 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 1 1. Când folosi ți mai mult internetul?

Conform Graficului 7 , cei mai mul ți dintre respondenți folosesc internetul seara, în
procent de 51,67%. Adolescen ții care folosesc internetul la amiază sunt în procent de 21,67%,
urmat de 16,67% care folosesc internetul diminea ța și 10% care folosesc internetul
noaptea. (Grafic 7).

Tabelul 13 ne indică numărul exact al adolescen ților care folosesc internetul în diferite
părți ale zilei, respectiv 10 respondenți folosesc internetul dimineața, 13 respondenți folosesc
internetul la amiază, 31 responden ți folosesc internetul seara și 6 respondenți folosesc
internetul noaptea. (Tabel 1 2)

După cum se poate observa mai mult de jumătate dintre responden ți folosesc cel mai
mult internetul seara.

48
Grafic 7. Reprezentarea grafică a întrebării ,,În ce parte a zilei folosi ți mai mult
internetul? ”

In ce parte a zilei folositi mai mult internetul?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid dimineata 10 16.7 16.7 16.7
la amiaza 13 21.7 21.7 38.3
seara 31 51.7 51.7 90.0
noaptea 6 10.0 10.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 1 2. În ce parte a zilei folosi ți mai mult internetul?

49Conform Graficului 8, răspunsurile la întrebarea ,,Vă enerva ți în timp ce folosiți
internetul? ” sunt: 40%, 24 la număr, se enervează rar când folosesc internetul, 31,67%, 19 la
număr, se enervează uneor i, 18,33%, 11 la număr, nu se enervează niciodată, iar restul de
10%, 6 la număr, se enervează frecvent atunci când folosesc internetul. (Grafic 8 și Tabel 1 3)
Este de remarcat faptul că de și cei mai mulți dintre respondenți folosesc des internetul,
sunt pu țini care se enervează frecvent.

Grafic 8 . Reprezentarea grafică a întrebării ,,Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul? ”

Va enervati in timp ce folos iti internetul?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid frecvent 6 10.0 10.0 10.0
uneori 19 31.7 31.7 41.7
rar 24 40.0 40.0 81.7
niciodata 11 18.3 18.3 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 1 3. Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul?

50 Un procent de 41,67% dintre adolescen ții întrebați dacă folosesc limbaj vulgar pe
rețelele de socializare au răspuns că niciodată, 40% au răspuns că folosesc uneori limbaj
vulgar pe re țelele de socializare, iar 18,33% folosesc destul de frecvent limbajul vulgar pe
rețelele de socializare. (Grafic 9)

Grafic 9. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Folosi ți limbaj vulgar pe rețelele de
socializare? ”

Numeric, 25 de adolesc enți nu folosesc niciodată limbaj vulgar pe rețelele de
socializare, 24 de adolescen ți folosesc uneori limbaj vulgar pe rețelele de socializare, iar 11
adolescen ți folosesc destul de frecvent limbaj vulgar pe rețelele de socializare. (Tabel 14 )

Folositi l imbaj vulgar pe retelele de socializare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid niciodata 25 41.7 41.7 41.7
uneori 24 40.0 40.0 81.7
destul de frecvent 11 18.3 18.3 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 14 . Folosi ți limbaj vulgar pe re țelele de socializare?

51Conform Graficului 10 , 38,33% , respectiv 23 de persoane, dintre responden ți nu au
fost niciodată ofensa ți prin intermediul rețelelor de socializare, 28,33% , respectiv 17
persoane, dintre responden ți au fost de câteva o ri ofensa ți prin intermediul rețelelor de
socializare, 31,67% , respectiv 19 persoane, nu-și amintesc să fi fost ofensați prin intermediul
rețelelor de socializare, iar în număr mult mai mic, 1,67%, adică o persoană, au răspuns că au
fost ofensa ți de multe ori prin intermediul re țelelor de socializare. (Grafic 10 și Tabel 15 )

Grafic 10. Reprezentarea grafică a întrebării ,,A ți fost vreodată ofensat de cineva prin
intermediul re țelelor de socializare? ”

Ati fost vreodata ofensat de cineva prin intermediul retelelor de socializare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid de multe ori 1 1.7 1.7 1.7
de cateva ori 17 28.3 28.3 30.0
niciodata 23 38.3 38.3 68.3
nu-mi amintesc 19 31.7 31.7 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 15 . Ați fost vreodată ofensat de cinev a prin intermediul re țelelor de socializare?

52La întrebarea ,,Ave ți internet la domiciliu? ” 41 dintre responden ți, în procent de
68,33% , au răspuns da, iar restul de 19 adolescen ți, în procent de 31,67%, nu au internet la
domiciliu. (Grafic 11 și Tabel 16 )

Grafic 11. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți internet la domiciliu? ”

Tabel 16 . Ave ți internet la domiciliu?

Aveti internet la domiciul?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 41 68.3 68.3 68.3
nu 19 31.7 31.7 100.0
Total 60 100.0 100.0

53
Un număr de 34 dintre responden ți nu frecventează cluburile de internet, 11 dintre
responden ți frecventează cluburile de internet și 15 dintre respondenți frecventează uneori
cluburile de internet. Procentul acestora este de 56,67%, 18,33%, respectiv 25%. (Grafic 12 și
Tabel 17 )

Grafic 12. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Frecventa ți cluburile de internet? ”

Frecventati cluburile de internet?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 11 18.3 18.3 18.3
nu 34 56.7 56.7 75.0
uneori 15 25.0 25.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 17 . Frecventa ți cluburile de internet?

54
Conform Graficului 13, 46,67% dintre responden ți nu folosesc alte mijloace, precum
smart -phones, tablete, pentru a se conecta la internet, 30% folosesc uneori alte mijloace
pentru a se conecta la internet, iar 23,33% au răspuns că folosesc și alte mijloace pentru a se
conecta la internet. (Grafic 13 și Tabel 18 )

Grafic 13. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Folosi ți și alte mijloace pentru a vă
conecta la internet (smart -phones, tablete, etc.)?”

Folositi si alte mijloace pentru a va conecta la internet(smart -phones,
tablete)?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 14 23.3 23.3 23.3
nu 28 46.7 46.7 70.0
uneori 18 30.0 30.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 18 . Folosi ți și alte mijloace pentru a vă conecta la internet (smart –
phones, tablete, etc.)?

55 Întreba ți dacă folosesc internetul pentru a -și face temele, 27, un procent de 45%, dintre
responden ți au răspuns că folosesc uneori internetul pentru a -și face temele, 26, un procent de
43,33%, dintre responden ți folosesc internetul pentru a -și face temele, iar 7, în procent de
11,67%, responden ți nu folosesc internetul pentru a -și face temele. (Grafic 14 și Tabel 19 )

Grafic 14. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Folosi ți internetul pentru a vă face
temele? ”

Folositi internetul pentru a va face temele?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 26 43.3 43.3 43.3
nu 7 11.7 11.7 55.0
uneori 27 45.0 45.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 19 . Folosi ți internetul pentru a vă face temele?

56 Un procent de 51,67% dintre responden ți consideră că internetul are un impact pozitiv
asupra situa ției lor școlare, 28,33% consideră că internetul nu are impact asupra situa ției lor
școlare, iar restul de 20% consideră că internetul are impact negativ asupra situației lor
școlare. După cum se poate observa din tabelul 19, mai mult de jumătate dintre responden ți,
respectiv 31, au răspuns po zitiv, 12 responden ți au răspuns negativ și 17 respondenți au
răspuns că internetul nu are impact asupra situa ției loc școlare. ( Grafic 15 și Tabel 20 )

Grafic 15. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ce impact crede ți că are folosirea
internetului asupra situa ției voastre școlare? ”

Ce impact credeti ca are folosirea internetului asupra situatiei voastre scolare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid pozitiv 31 51.7 51.7 51.7
negativ 12 20.0 20.0 71.7
nu are impact 17 28.3 28.3 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 20 . Ce impact crede ți că are folosirea internetului asupra situației voastre
școlare?

57 Un număr de 28 dintre responden ți, respectiv 46,67%, consideră că au o situație
școlară medie, 17 dintre respondenți, respectiv 28,33%, consideră că au o situa ție școlară
bună, iar 15 dintre responden ți, respectiv 25%, consideră că au o situație școlară rea. După
cum se poate observa din graficul de mai jos, aproape jumătate dintre responden ți consideră
că au o situa ție școlară med ie. (Grafic 16 și Tabel 21 )

Grafic 16. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cum considera ți că este situația
dumneavoastră școlară? ”

Cum considerati ca este situatia dumneavostra scolara?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid buna 17 28.3 28.3 28.3
medie 28 46.7 46.7 75.0
rea 15 25.0 25.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 21 . Cum considera ți că este situația dumneavoastră școlară?

La întrebarea ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” mai mult de jumătate dintre
responden ți, 37 la număr, respectiv 61,67%, preferă comunicarea verbală, în timp ce 23 de
responden ți, un procent de 38,33%, preferă comunicarea virtuală. (Grafic 17 și Tabel 22 )
Este de remarcat faptul că majoritatea responde nților preferă comunicarea verbală.

58

Grafic 17. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ce tip de comunicare prefera ți?”

Ce tip de comunicare preferati?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid comunicare verbala 37 61.7 61.7 61.7
comunicare virtuala 23 38.3 38.3 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 22 . Ce tip de comunicare prefera ți?

După cum se poate observa și din Graficul 18 și din Tabelul 23 , un număr remarcabil
de mare dintre responden ți folosesc rețelele de socializare, respectiv 44 de persoane, în
procent de 73,33% din totalul responden ților, spre deosebire de 16 respondenți care nu
folosesc re țele de socializare, în procent de 26,67%. (Graficul 18 și Tabelul 23 )

59
Grafic 18. Reprezentarea grafică a întrebării ,, Folosi ți rețele de socializare? ”

Tabel 23 . Folosi ți rețele de socializare?

Conform Graficului 19 și a Tabelului 24 , 65% dintre responden ți au mulți prieteni pe
rețelele de socializare, un număr de 39 de persoane, iar 35% nu au mulți prieteni pe rețelele de
socializare, în număr de 21 de persoane. (Grafic 19 și Tabel 24 )

Folositi retele de socializare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 44 73.3 73.3 73.3
nu 16 26.7 26.7 100.0
Total 60 100.0 100.0

60

Grafic 19. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți mulți prieteni pe rețelele de
socializare? ”

Aveti multi prieteni pe retelele de socializare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 39 65.0 65.0 65.0
nu 21 35.0 35.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 24 . Ave ți mulți prieteni pe rețelele de socializare?

Un procent de 55% dintre responden ți au prieteni cu care comunică doar pe rețelele de
socializare, în timp ce 45% nu au prieteni cu care comunică doar pe re țelele de socializare.
Numeric, procentul acestora s -ar traduce în 33 de adolescen ți care au prieteni cu care
comunică doar pe re țelele de socializare, respectiv 27 de adolescenți care nu au prieteni cu
care comunică doar pe re țelele de socializare.
Remarcabil, și în acela și timp îngrijorător, este faptul că mai mult de jumătate dintre
responden ți comunică cu alte persoane doar pe rețelele de socializare, chiar dacă nu se cunosc
personal.

61

Grafic 20. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți prieteni cu care co munica ți doar
pe re țelele de socializare? ”

Aveti prieteni cu care comunicati doar pe retele de socializare?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 33 55.0 55.0 55.0
nu 27 45.0 45.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Tabel 25 . Aveți prieteni cu care comunicați doar pe rețelele de socializare?

Este remarcabil faptul că 46, în procent de 76,67%, responden ți nu au mai mulți
prieteni pe re țelele de socializare decât în afara acestora, în timp ce 14, în procent de 23,33%,
responde nți au mai mulți prieteni pe rețelele de socializare decât în afara acestora. (Grafic 21
și Tabel 26 )

62

Grafic 21. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Ave ți mai mulți prieteni pe rețelele de
socializare decât în afara acestora? ”

Tabel 26 . Ave ți mai mulți prieteni pe rețelele de socializare decât în afara acestora?

La întrebarea ,,Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât
cu cei pe care îi cunoa șteți personal?” 61,67%, 37 respondenți, au răspuns că nu petrec mai
mult timp, iar restul de 38,33%, 23 la număr, dintre responden ți petrec mai mult timp cu
prietenii de pe re țelele de socializare decât cu cei pe care îi cunosc personal. (Grafic 22 și
Tabel 27)

Aveti mai multi prieteni pe retelele de socializare decat in afara acestora?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 14 23.3 23.3 23.3
nu 46 76.7 76.7 100.0
Total 60 100.0 100.0

63

Grafic 22. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Petrece ți mai mult timp cu prietenii de
pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi cunoașteți personal? ”

Tabel 27 . Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare
decât cu cei pe care îi cunoa șteți personal?

Conform Graficului 23 și a Tabelului 28 , 27 de responden ți, respectiv 45%, se
întâlnesc foarte des cu prietenii pe care îi cunosc personal, 15 responden ți, respectiv 25%, se
întâlnesc uneori cu prietenii pe care îi cunosc personal, 12 responden ți, respectiv 20%, se
întâlnesc rar cu prietenii pe care îi cunosc perso nal, în timp ce 6 responden ți, respectiv 10%,
nu se întâlnesc niciodată cu prietenii pe care îi cunosc personal. (Grafic 23 și Tabel 28 )
Petreceti mai mult timp cu prietenii de pe retelele de socializare decat cu
cei pe care ii cunoasteti personal?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid da 23 38.3 38.3 38.3
nu 37 61.7 61.7 100.0
Total 60 100.0 100.0

64
Grafic 23. Reprezentarea grafică a întrebării ,,Cât de des vă întâlni ți cu prietenii pe
care îi cunoa șteți personal? ”

Tabel 28 . Cât de des vă întâlni ți cu prietenii pe care îi cunoașteți personal?

4.2. Testul de agresivitate Buss -Perry

Un procent de 38,33% dintre responden ți, reprezentând 23 de adolescenți, sunt calmi
în mare măsură, în timp ce 1 persoană, reprezentând 1,67% din totalul responden ților, nu este
calmă deloc. La restul variantelor de răspuns, 26,67% au ales varianta medie, 20% au ales
varianta întru -totul, iar 13,33% au ales varianta în mică mă sură. Este remarcabil faptul că doar
o persoană, din totalul responden ților, nu este calmă. (Grafic 24 și Tabel 29 )
Cat de des va intalniti cu prietenii pe care ii cunoasteti personal?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid foarte des 27 45.0 45.0 45.0
uneori 15 25.0 25.0 70.0
rar 12 20.0 20.0 90.0
niciodata 6 10.0 10.0 100.0
Total 60 100.0 100.0

65

Grafic 24. Sunt o persoană calmă.

Tabel 29 . Sunt o persoană calmă.

La afirma ția ,, Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. ” 18
responden ți, 30%, au fost de acord în medie măsură, 14 respondenți, 23,33%, au fost de acord
în mică măsură, 13 responden ți, 21,67%, nu au fost deloc de acord , 11 responden ți, 18,33%,
au fost de acord în mare măsură, în timp ce numai 4 responden ți, 6,67%, au fost întru -totul de
acord. (Grafic 25 și Tabel 30 )
Sunt o persoana calma.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 12 20,0 20,0 20,0
in mare masura 23 38,3 38,3 58,3
medie 16 26,7 26,7 85,0
in mica masura 8 13,3 13,3 98,3
deloc 1 1,7 1,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

66
Grafic 25. Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.

Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 4 6,7 6,7 6,7
in mare masura 11 18,3 18,3 25,0
medie 18 30,0 30,0 55,0
in mica masura 14 23,3 23,3 78,3
deloc 13 21,7 21,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 30 . Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.

La afirma ția ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei. ” 35% din totalul
responden ților sunt de accord în mare măsură, 33,33% sunt de accord în medie măsură,
18,33% sunt întru -totul acord cu această afirma ție, iar 13,33% sunt de acord în mică măsură.
După cum se poate observa, niciun respondent nu a ales varianta de răspuns ,,deloc ”. (Grafic
26 și Tabel 31 )

67

Grafic 26. Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei.

Le spun prietenilor deschis cand nu sunt de acord cu ei.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 11 18,3 18,3 18,3
in mare masura 21 35,0 35,0 53,3
medie 20 33,3 33,3 86,7
in mica masura 8 13,3 13,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 31 . Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei.

La afirma ția ,,Mă înfurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ” 23 responden ți sunt de
accord în medie măsură cu această afirma ție, reprezentând 38,33% din totalul respondenților,
16 responden ți sunt de accord în m ică măsură , reprezentând 26,67% din totalul
responden ților, 9 respondenți sunt de accord în m are măsură , reprezentând 15% din totalul
responden ților, iar restul de 12 respondenți, respectiv 20%, au răspuns în mod egal la
variantele ,,întru -totul” și ,,deloc ”. (Graficu l 27 și Tabel 32 )

68
Grafic 27. Mă înfurii repede, dar îmi revin la fel de repede.

Ma infurii repede, dar imi revin la fel de repede.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 9 15,0 15,0 25,0
medie 23 38,3 38,3 63,3
in mica masura 16 26,7 26,7 90,0
deloc 6 10,0 10,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 32 . Mă înfurii repede, dar îmi revin la fel de repede.

Conform Graficului 28, la afirma ția ,, Uneori sunt ros de gelozie. ” 41,67% sunt de
acord în mică măsură, 21,67% nu sunt de acord cu afirma ția, 18,33% sunt de acord în medie
măsură, 16,67% sunt de acord în mare măsură și doar 1,67%, o persoană, este întru -totul de
acord cu afirma ția. (Grafic 28 și Tabel 33 )

69
Grafic 28. Uneori sunt ros de gelozie.

Uneori sunt ros de gelozie.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 1 1,7 1,7 1,7
in mare masura 10 16,7 16,7 18,3
medie 11 18,3 18,3 36,7
in mica masura 25 41,7 41,7 78,3
deloc 13 21,7 21,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 33 . Uneori sunt ros de gelozie.

Conform Graficului 29, la afirma ția ,, La o provocare suficientă a ș lovi altă persoană. ”
19 adolescen ți, 31,67%, nu sunt de acord cu afirma ția, 14 adolescen ți, 23,33 %, sunt de acord
în mare măsură, 12 adolescen ți, 20%, sunt de acord în medie măsură, 11 adolescen ți, 18,33%,
sunt de acord în mică măsură, în timp ce 4 adolescen ți, 6,67%, sunt întru -totul de acord cu
afirma ția.( Grafic 29 și Tabel 34 )

70
Grafic 29. La o provocare suficientă a ș lovi altă persoană.

La o provocare sufiecienta as lovi alta persoana.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 4 6,7 6,7 6,7
in mare masura 14 23,3 23,3 30,0
medie 12 20,0 20,0 50,0
in mica masura 11 18,3 18,3 68,3
deloc 19 31,7 31,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 34 . La o provocare suficientă a ș lovi altă persoană.

41,67% sunt de acord în medie măsură cu afirma ția ,, Îmi dau seama că nu sunt de
acord cu ceilal ți oameni. ”, 35% sunt în mică măsură de acord, 15% sunt în mare măsură de
acord, iar 8,33% sunt întru -totul de acord. După cum putem remarca, niciun respondent nu
este de acord cu afirma ția.( Grafic 30 și Tabel 35 )

71
Grafic 30. Îmi dau seama că nu sunt de acord cu ceilal ți oameni.

Tabel 35 . Îmi dau seama că nu sunt de acord cu ceilal ți oameni.

Conform Graficului 31, 30% , 18 adolescen ți, dintre responden ți sunt în medie măsură
de acord cu afirma ția ,, Când nu -mi convine ceva las să mi se vadă iritarea. ”, 28,33% , 17, sunt
în mică măsură de acord, 23,33% , 14, sunt în mare măsură de acord, 10% , 6, nu sunt de
acord deloc cu afirma ția, iar 8,33% , 5, sunt întru -totul de acord. (Grafic 31 și Tabel 36 )
Imi dau seama ca nu sunt de acord cu ceilalti oameni.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 5 8,3 8,3 8,3
in mare masura 9 15,0 15,0 23,3
medie 25 41,7 41,7 65,0
in mica masura 21 35,0 35,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

72
Grafic 31. Când nu -mi convine ceva las să mi se vadă iritarea.

Cand nu -mi convine ceva las sa mi se vada iritarea.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 5 8,3 8,3 8,3
in mare masura 14 23,3 23,3 31,7
medie 18 30,0 30,0 61,7
in mica masura 17 28,3 28,3 90,0
deloc 6 10,0 10,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 36 . Când nu -mi convine ceva las să mi se vadă iritarea.

26 de responden ți, 43,33%, sunt de acord în mică măsură cu afirmația ,, Uneori simt că
am făcut o afacere proastă cu via ța.”, 14 responden ți, 23,33%, sunt de acord în medie măsură,
10 responden ți, 16,67%, nu sunt de acord, 8 respondenți, 13,33%, sunt de acord în m are
măsură , iar 2 responden ți, 3,33%, sunt întru -totul de acord cu afirma ția.( Grafic 32 și Tabel
37)

73
Grafic 32. Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.

Uneori simt ca am facut o afacere proasta cu viata.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 2 3,3 3,3 3,3
in mare masura 8 13,3 13,3 16,7
medie 14 23,3 23,3 40,0
in mica masura 26 43,3 43,3 83,3
deloc 10 16,7 16,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 37 . Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.

Un procent de 26,67%, reprezentând 16 responden ți, sunt în mică măsură de acord cu
afirma ția ,, Dacă cineva mă love ște îl lovesc înapoi. ”, 21,67%, reprezentând 13 responden ți,
sunt în mare măsură de acord, 20%, reprezentând 12 responden ți, sunt în medie măsură de
acord, 18,33%, reprezentând 11 responden ți, nu sunt de acord, iar restul de 13,33%,
reprezentând 8 responden ți, sunt întru -totul de acord. (Grafic 33 și Tabel 38 )

74
Grafic 33. Dacă cineva mă love ște îl lovesc înapoi.

Daca cineva ma loveste il lovesc inapoi.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 8 13,3 13,3 13,3
in mare masura 13 21,7 21,7 35,0
medie 12 20,0 20,0 55,0
in mica masura 16 26,7 26,7 81,7
deloc 11 18,3 18,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 38 . Dacă cineva mă love ște îl lovesc înapoi.

Conform Graficului 34, pentru afirma ția ,, Când oamenii mă supără le-aș spune ce
gândesc eu despre ei. ”, 35% dintre responden ți sunt în medie măsură de acord cu afirmația,
26,67% dintre responden ți sunt în mare măsură de acord, 18,33% dintre respondenți sunt în
mică măsură de acord, 11,67% nu sunt de acord cu afirma ția și 8,33% sunt întru -totul de
acord cu afirma ția. (Grafic 34 și Tabel 39 )

75
Grafic 34. Când oamenii mă supără le -aș spune ce gândesc eu despre ei.

Cand oamenii ma supara le -as spune ce gandesc eu despre ei.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 5 8,3 8,3 8,3
in mare masura 16 26,7 26,7 35,0
medie 21 35,0 35,0 70,0
in mica masura 11 18,3 18,3 88,3
deloc 7 11,7 11,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 39 . Când oamenii mă supără le -aș spune ce gândesc eu despre ei.

Un procent de 36,67%, 22 de responden ți, sunt în mică măsură de acord cu afirma ția ,,
Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze. ”, 23,33%, 14 responden ți, sunt în medie
măsură de acord, iar 6,67%, 4 responden ți, sunt în mare măsură de acor d. Se remarcă o
egalitate între responden ții care nu sunt de acord cu această afirmație și cei care sunt întru –
totul de acord cu afirma ția, având același procent de 16,67% pentru fiecare variantă. (Grafic
35 și Tabel 40 )

76

Grafic 35. Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze.

Uneori ma simt ca un butoi gata sa explodeze.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 10 16,7 16,7 16,7
in mare masura 4 6,7 6,7 23,3
medie 14 23,3 23,3 46,7
in mica masura 22 36,7 36,7 83,3
deloc 10 16,7 16,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 40 . Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze.

Conform Graficului 36, pentru afirma ția ,, Alți oameni par că se pot stăpâni
întotdeauna.” , 33,33% dintre responden ți sunt în medie măsură de acord cu afirmația, 26,67%
dintre responden ți sunt în mare măsură de acord, 25% dintre respondenți sunt în mică măsură
de acord, 10% sunt întru -totul de acord cu afirma ția și 5% nu sunt de acord cu afirma ția.
(Grafic 36 și Tabel 41 )

77
Grafic 36. Al ți oameni par că se pot stăpâni întotdeauna.

Alti oameni par ca se pot stapani intotdeauna.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 16 26,7 26,7 36,7
medie 20 33,3 33,3 70,0
in mica masura 15 25,0 25,0 95,0
deloc 3 5,0 5,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 41 . Alți oameni par că se pot stăpâni întotdeauna.

Conform Graficului 37, este de remarcat faptul că aproape jumătate dintre responden ți,
40%, nu consideră că ajung la bătaie ceva mai des decât majoritatea celorlal ți, în timp ce 20%
dintre responden ți confirmă în mare măsură că ajung la bătaie ceva mai des decât majoritatea
celorlal ți, 18,33% sunt în mică măsură de acord cu afir mația, iar 15% sunt întru -totul de acord
cu afirma ția și un procent destul de mic, 6,67%, sunt de acord în medie măsură cu afirmația.
(Grafic 37 și Tabel 42 )

78
Grafic 37. Ajung la situa ții de bătaie ceva mai des decât majoritatea celorlalți.

Ajung la situatii de bataie ceva mai des decat majoritatea celorlalti.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 9 15,0 15,0 15,0
in mare masura 12 20,0 20,0 35,0
medie 4 6,7 6,7 41,7
in mica masura 11 18,3 18,3 60,0
deloc 24 40,0 40,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 42 . Ajung la situa ții de bătaie ceva mai des decât majoritatea celorlalți.

Conform Graficului 38, pentru afirma ția ,, Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt
de acord cu mine .”, 31,67% dintre responden ți sunt în mică măsură de acord cu afirmația,
20% dintre responden ți sunt în mare măsură de acord, 18,33% dintre respondenți sunt în
medie măsură de acord, 16,67% sunt întru -totul de acord cu afirma ția și 13,33% nu sunt de
acord cu afirma ția. (Gra fic 38 și Tabel 43 )

79
Grafic 38. Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt de acord cu mine.

Nu pot sa nu ma cert cand oamenii nu sunt de acord cu mine.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 10 16,7 16,7 16,7
in mare masura 12 20,0 20,0 36,7
medie 11 18,3 18,3 55,0
in mica masura 19 31,7 31,7 86,7
deloc 8 13,3 13,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 43 . Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt de acord cu mine.

Un procent de 25%, 15 responden ți, sunt în mare măsură de acord cu afirma ția ,, Unii
dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit. ”, 13,33%, 8 responden ți, nu sunt de acord, iar
8,33%, 5 responden ți, sunt întru -totul de acord. Se remarcă o egalitate între responden ții care
sunt în mică măsură de acord cu această afirma ție și cei care sunt în medie măsură de acord cu
afirma ția, având același procent de 26,67% pentru fiecare variantă. (Grafic 39 și Tabel 44 )

80
Grafic 39. Unii dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit.

Unii dintre prietenii mei cred ca sunt prea repezit.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 5 8,3 8,3 8,3
in mare masura 15 25,0 25,0 33,3
medie 16 26,7 26,7 60,0
in mica masura 16 26,7 26,7 86,7
deloc 8 13,3 13,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabe l 44. Unii dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit.

Conform Graficului 40, pentru afirma ția ,, Mă întreb de ce uneori lucrurile îmi lasă un
gust amar .”, 36,67% dintre responden ți sunt în mică măsură de acord cu afirmația, 25% dintre
responden ți sunt în medie măsură de acord, 15% dintre respondenți sunt în mare măsură de
acord, 13,33% nu sunt de acord cu afirma ția și 10% sunt întru -totul de acord cu afirma ția.
(Grafic 40 și Tabel 45 )

81
Grafic 40. Mă întreb de ce uneori lucrurile îmi lasă un gust amar.

Ma intreb de ce uneori lucrurile imi lasa un gust amar.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 9 15,0 15,0 25,0
medie 15 25,0 25,0 50,0
in mica masura 22 36,7 36,7 86,7
deloc 8 13,3 13,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 45 . Mă întreb de ce uneori lucrurile îmi lasă un gust amar.

10%, 6 responden ți, sunt întru -totul de acord cu afirma ția ,, Dacă trebuie să recurg la
violen ță pentru a -mi apăra drepturile, o fac. ”, 13,33%, 8 responden ți, sunt în medie măsură de
acord, 18,33%, 11 responden ți, sunt în mică măsură de acord, 26,67%, 16 responden ți, sunt în
mare măsură de acord, iar 31,67%, 19 responden ți, nu sunt de acord cu afirmația. (Grafic 41
și Tabel 46 )

82
Grafic 41. Dacă trebuie să recurg la violen ță pentru a -mi apăra drepturile, o fac.

Daca trebuie sa recurg la violenta pentru a -mi apara drepturile, o fac.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 16 26,7 26,7 36,7
medie 8 13,3 13,3 50,0
in mica masura 11 18,3 18,3 68,3
deloc 19 31,7 31,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 46 . Dacă trebuie să recurg la violen ță pentru a -mi apăra drepturile, o fac.

10%, 6 responden ți, sunt întru -totul de acord cu afirma ția ,, Prietenii îmi spun că sunt
ca certăre ț.”, 13,33%, 8 responden ți, sunt în mare măsură de acord, 16,67%, 10 respondenți,
nu sunt de acord cu afirma ția sunt în mică măsură de acord, 25%, 15 respondenți, sunt în
medie măsură de acord, iar 35%, 21 responden ți, sunt în mică măsură de acord. (Grafic 42 și
Tabel 47 )
După cum se poate observa există o egalitate între cei care au răspuns că ar recurge la
violen ță pentru a -și apăra drepturile și cei a căror prieteni spun că su nt cam certăre ți, având
acela și procent de 10%. (Grafic 41 și Grafic 42 )

83
Grafic 42. Prietenii îmi spun că sunt ca certăre ț.

Prietenii imi spun ca sunt cam certaret.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 8 13,3 13,3 23,3
medie 15 25,0 25,0 48,3
in mica masura 21 35,0 35,0 83,3
deloc 10 16,7 16,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 47 . Prietenii îmi spun că sunt ca certăre ț.

Conform Graficului 43, pentru afirma ția ,, Uneori îmi ies din fire fără niciun motiv.” ,
35%, 21 de adolescen ți, au răspuns că sunt în mică măsură de acord, 15%, 9 adolescenți, au
răspuns că sunt în mare măsură de acord, 3,33%, 2 adolescen ți, au răspuns că sunt întru -totul
de acord. Se remarcă o eg alitate între responden ții care au ales variantele ,,deloc” și ,,în medie
măsură ”, 14 persoane pentru fiecare variantă de răspuns, în procent de 23,33% fiecare.
(Grafic 43 și Tabel 48 )

84
Grafic 43. Uneori îmi ies din fire fără niciun motiv.

Uneori imi ie s din fire fara niciun motiv.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 2 3,3 3,3 3,3
in mare masura 9 15,0 15,0 18,3
medie 14 23,3 23,3 41,7
in mica masura 21 35,0 35,0 76,7
deloc 14 23,3 23,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 48 . Uneori îmi ies din fire fără niciun motiv.

Conform Graficului 44, pentru afirma ția ,,Știu că prietenii mă bârfesc pe la spate. ”,
30%, 18 adolescen ți, au răspuns că sunt în mică măsură de acord, 5%, 3 adolescenți, au
răspuns că sunt întru -totul de acord.
Remarcăm o egalitate a răspunsurilor adolescen ților pentru variantele ,,deloc”,
,,medie” și ,,în mare măsură ”, pentru c ă pentru fiecare variantă au răspuns 13 adolescen ți,
procentajul lor fiind de 21,67% pentru fiecare variantă, care , acumulate, reprezintă mai mult
de jumătate din totalul responden ților (65,01%). (Grafic 44 și Tabel 49 )

85
Graficului 44. Știu că prietenii mă bârfesc pe la spate.

Stiu ca prietenii ma barfesc pe la spate.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 3 5,0 5,0 5,0
in mare masura 13 21,7 21,7 26,7
medie 13 21,7 21,7 48,3
in mica masura 18 30,0 30,0 78,3
deloc 13 21,7 21,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 49 . Știu că prietenii mă bârfesc pe la spate.

Conform Graficului 45 și a Tabelului 50 , pentru afirma ția ,, Există oameni care mă
provoacă atât de tare încât ajung să -i lovesc.” , 20 de responden ți, 33,33%, nu sunt deloc de
acord cu afirma ția, 15 respondenți, 25%, sunt în medie măsură de acord cu afirmația, 12
responden ți, 20%, sunt în mică măsură de acord cu afirmația, 10 respondenți, 16,67%, sunt în
mică măsură de acord cu afirma ția, iar restul de 3 responden ți, 5%, sunt întru -totul de acord
cu afirma ția. (Grafic 45 și Tabel 50 )

86
Graficul 45. Există oameni care mă provoacă atât de tare încât ajung să -i lovesc.

Exista oamenii care ma provoaca atat de tare incat ajung sa -i lovesc.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 3 5,0 5,0 5,0
in mare masura 10 16,7 16,7 21,7
medie 15 25,0 25,0 46,7
in mica masura 12 20,0 20,0 66,7
deloc 20 33,3 33,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 50 . Există oameni care mă provoacă atât de tare încât ajung să -i lovesc.

Conform Graficului 46, răspunsurile afirma ției ,, Am probleme să-mi controlez firea. ”
sunt: 38,33% sunt în mică măsură de acord, 23,33% nu sunt deloc de acord, 21,67% sunt în
medie măsură de acord, 13,33% sunt în mare măsură de acord și 3,33% sunt întru -totul de
acord .( Grafic 46 și Tabel 51 )

87
Grafic 46. Am problem e să-mi controlez firea.

Am probleme sa -mi controlez firea.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 2 3,3 3,3 3,3
in mare masura 8 13,3 13,3 16,7
medie 13 21,7 21,7 38,3
in mica masura 23 38,3 38,3 76,7
deloc 14 23,3 23,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 51 . Am probleme să -mi controlez firea.

Conform Graficului 47, răspunsurile afirma ției ,, Sunt suspicios fa ță de persoanele
străine prea prietenoase. ” sunt: 43,33% sunt în medie măsură de acord, 26,67% sunt în mică
măsură de acord, 20% sunt în mare măsură de acord, 8,33% nu sunt de acord și 1,67% sunt
întru -totul de acord .( Grafic 47 și Tabel 52 )

88
Grafic 47 . Sunt suspicios fa ță de persoanele străine p rea prietenoase.

Sunt suspicios fata de persoanele straine prea prietenoase.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 1 1,7 1,7 1,7
in mare masura 12 20,0 20,0 21,7
medie 26 43,3 43,3 65,0
in mica masura 16 26,7 26,7 91,7
deloc 5 8,3 8,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 52 . Sunt suspicios fa ță de persoanele străine prea prietenoase

Conform Graficului 48 și a Tabelului 53 , răspunsurile afirma ției ,, Nu-mi imaginez
niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodată pe cineva .” sunt:
– 18 responden ți, respectiv 30%, sunt în mică măsură de acord,
– 13 responden ți, respectiv 21,67%, sunt în mare măsură de acord,
– 12 responden ți, respectiv 20%, nu sunt de acord,
– 10 responden ți, respectiv 16,67%, sunt în medie măsură de acord,
– 7 responden ți, respectiv 11,67%, sunt întru -totul de acord . ( Grafic 48 și Tab el 53 )

89
Grafic 48. Nu -mi imaginez niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodată pe cineva.

Nu-mi imaginez niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodata pe cineva.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 7 11,7 11,7 11,7
in mare masura 13 21,7 21,7 33,3
medie 10 16,7 16,7 50,0
in mica masura 18 30,0 30,0 80,0
deloc 12 20,0 20,0 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 53 . Nu-mi imaginez niciun motiv suficient de serios pentru a lovi vreodată pe
cineva.

Conform Graficului 49 și a Tabelului 54 , răspunsurile afirma ției ,, Uneori simt că
oamenii râd de mine pe la spate. ” sunt:
– 21 responden ți, respectiv 35 %, sunt în mică măsură de acord,
– 14 responden ți, respectiv 23,33 %, sunt în mare măsură de acord,
– 13 responden ți, respectiv 21,67 %, nu sunt de acord,
– 11 responden ți, respectiv 18,33 %, sunt în medie măsură de acord,
– 1 respondent , resp ectiv 1 ,67%, sunt întru -totul de acord .( Grafic 49 și Tabel 54 )

90
Grafic 49. Uneori simt că oamenii râd de mine pe la spate.

Tabel 54 . Uneori simt că oamenii râd de mine pe la spate.

Conform Graficului 50 și a Tabelului 55 , răspunsurile afirma ției ,,Am amenințat
persoane cunoscute. ” sunt:
– 17 responden ți, respectiv 28,33%, sunt în mică măsură de acord,
– 15 responden ți, respectiv 25%, nu sunt de acord,
– 14 responden ți, respectiv 23,33%, sunt în mare măsură de acord,
– 11 responden ți, respectiv 18,33%, sunt în medie măsură de acord,
– 3 responden ți, respectiv 5%, sunt întru -totul de acord .( Grafic 50 și Tabel 55 )
Uneori simt ca oamenii rad de mine pe la spate.
Frequenc
y Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 1 1,7 1,7 1,7
in mare masura 14 23,3 23,3 25,0
medie 11 18,3 18,3 43,3
in mica masura 21 35,0 35,0 78,3
deloc 13 21,7 21,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

91
Graficul 50. Am amenin țat persoane cunoscute.

Am amenintat persoane cunoscute.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 3 5,0 5,0 5,0
in mare masura 14 23,3 23,3 28,3
medie 11 18,3 18,3 46,7
in mica masura 17 28,3 28,3 75,0
deloc 15 25,0 25,0 100,0
Total 60 100,0 100,0
Tabel 55 . Am amenin țat persoane cunoscute.

Conform Graficului 51 și a Tabelului 56 , răspunsurile afirma ției ,,Când oamenii sunt
deosebit de amabili cu mine mă întreb ce urmăresc ei de fapt. ” sunt:
– 15 responden ți, respectiv 25%, sunt în mare măsură de acord,
– 14 responden ți, respectiv 23,33%, sunt în medie măsură de acord,
– 14 responden ți, respectiv 23,33%, sunt în mică măsură de acord,
– 11 responden ți, respectiv 18,33%, nu sunt de acord,
– 6 responden ți, respectiv 10%, sunt întru -totul de acord .( Grafic 51 și Tabel 56 )
Remarcăm o egalitate în răspunsurile variantelor ,,în medie măsură” și ,,în mică
măsură ”.

92
Grafic 51. Când oamenii sunt deosebit de amabili cu mine mă întreb ce urmăresc ei de fapt.

Cand oamenii sunt deosebit de amabili cu mine ma intre b ce urmaresc ei de fapt.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 6 10,0 10,0 10,0
in mare masura 15 25,0 25,0 35,0
medie 14 23,3 23,3 58,3
in mica masura 14 23,3 23,3 81,7
deloc 11 18,3 18,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 56 . Când oamenii sunt deosebit de amabili cu mine mă întreb ce urmăresc ei de
fapt.

Conform Graficului 52 și a Tabelului 57 , răspunsurile afirma ției ,,Am devenit așa de
nebun (furios) încât am distrus lucrurile din jurul meu. ” sunt:
– 26 responden ți, respectiv 43,33%, nu sunt deloc de acord,
– 17 responden ți, respectiv 28,33%, sunt în mică măsură de acord,
– 9 responden ți, respectiv 15%, sunt în mare măsură de acord,
– 5 responden ți, respectiv 8,33%, sunt în măsură medie de acord,
– 3 responden ți, respectiv 5%, sunt întru -totul de acord .( Grafic 52 și Tabel 57 )

93
Grafic 52. Am devenit a șa de nebun (furios) încât am distrus lucrurile din jurul meu .

Am devenit asa de nebun (furios) incat am distrus lucrurile din jurul meu.
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid intru-totul 3 5,0 5,0 5,0
in mare masura 9 15,0 15,0 20,0
medie 5 8,3 8,3 28,3
in mica masura 17 28,3 28,3 56,7
deloc 26 43,3 43,3 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 57 . Am devenit a șa de nebun (furios) încât am distrus lucrurile din jurul meu.

În continuare, pentru o mai bună reprezentare a totalului general, ce reiese din
adunarea subscalelor din Testul de agresivitate Buss -Perry, vom prezenta un grafic și un tabel
(Grafic 53 și Tabel 58).

94
Grafic 53. Totalul general al Testului de agresivitate Buss -Perry.

Total
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 49,00 1 1,7 1,7 1,7
50,00 1 1,7 1,7 3,3
52,00 1 1,7 1,7 5,0
53,00 2 3,3 3,3 8,3
54,00 1 1,7 1,7 10,0
55,00 2 3,3 3,3 13,3
58,00 4 6,7 6,7 20,0
63,00 2 3,3 3,3 23,3
68,00 1 1,7 1,7 25,0
69,00 4 6,7 6,7 31,7
70,00 1 1,7 1,7 33,3
71,00 1 1,7 1,7 35,0
72,00 2 3,3 3,3 38,3
73,00 1 1,7 1,7 40,0
74,00 1 1,7 1,7 41,7

9575,00 1 1,7 1,7 43,3
78,00 2 3,3 3,3 46,7
80,00 1 1,7 1,7 48,3
81,00 1 1,7 1,7 50,0
82,00 2 3,3 3,3 53,3
83,00 1 1,7 1,7 55,0
85,00 4 6,7 6,7 61,7
87,00 2 3,3 3,3 65,0
89,00 3 5,0 5,0 70,0
93,00 1 1,7 1,7 71,7
94,00 4 6,7 6,7 78,3
95,00 2 3,3 3,3 81,7
96,00 2 3,3 3,3 85,0
97,00 1 1,7 1,7 86,7
101,00 1 1,7 1,7 88,3
102,00 1 1,7 1,7 90,0
103,00 2 3,3 3,3 93,3
107,00 2 3,3 3,3 96,7
111,00 1 1,7 1,7 98,3
122,00 1 1,7 1,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Tabel 58 . Totalul general al Testului de agresivitate Buss -Perry.

96 Capitol 6
– Corela ții –

Interpretarea de natură psihologică a rezultatelor se efectuează prin analizarea
legăturilor dintre întrebările din chestionar, formulate pentru fiecare variabilă din ipoteze.
Ipoteza nr. 1: ,, Cu cât adolescen ții folosesc mai des internetul, cu atât devin mai
agresivi. ”
Pentru a confirma sau infirma această ipoteză am ales să corelez întrebările A5 – ,,Cât
de des folosi ți internetul ?” și A8 – ,,Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul? ”. Prima
întrebare urmăre ște variabila 1: ,,Cu cât adolescenții folosesc mai des internetul” , iar cea de -a
doua întrebare urmăre ște variabila 2 din prima ipoteză: ,,cu atât devin mai agresivi. ”. Așadar,
am presupus c ă există o legătură între timpul petrecut de adolescen ți pe internet și creșterea
agresivi tății.

Figura 4. Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în
timp ce folosi ți internetul? ”

97
Cat de des folositi internetul? * Va enervati in timp ce folositi internetul? Crosstabulation
Count
Va enervati in timp ce folositi internetul? Total
frecvent uneori rar niciodata
Cat de des folositi
internetul? foarte des 3 2 5 0 10
des 0 10 6 2 18
moderat 0 5 9 2 16
rar 3 0 2 5 10
foarte rar 0 2 2 2 6
Total 6 19 24 11 60

Tabel 59 . Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în timp
ce folosi ți internetul? ”

După cum putem observa din Figura 4 și Tabelul 59 de mai sus, 3 respondenți care
folosesc internetul foarte des se enervează frecvent și tot atâția care folosesc rar internetul. Cei
mai mul ți dintre respondenți care folosesc des internetul, în procent de 16,67%, se enervează
doar u neori.
Făcând testul a reie șit că ipoteza se confirmă în proporție de 80%, deoarece
p=0,003, care este mai mic decât valoarea maximă adim să de 0,05.

Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson  30,268a 12 ,003
Likelihood Ratio 34,228 12 ,001
Linear -by-Linear Association 4,434 1 ,035
N of Valid Cases 60
a. 16 cells (80,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,60.

Tabel 60 . Corela ție între întrebările ,,Cât de des folosi ți internetul ?” și ,,Vă enerva ți în
timp ce folosi ți internetul? ”

98
Figura 5. Corela ție între afirmațiile ,, Uneori nu -mi pot controla impulsul de a lovi pe
cineva.” și ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ”

Pentru a măsura nivelul de agresivitate al responden ților și, totodată, pentru a confirma
sau infirma ipoteza 1, care face referire la agresivitate, am ales să corelez itemii Q2 – ,,Uneori
nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva” și Q4 – ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la
fel de repede. ”, care fac parte di n Testul de agresivitate Buss -Perry. Itemul Q2 este repartizat
la subscala de agresivitate fizică, iar itemul Q4 este repartizat la subscala referitoare la furie.

Făcând testul a reie șit că ipoteza se confirmă în proporție de 92%, deoarece
p=0,001, care este m ai mic decât valoarea maximă ad misă de 0,05. (Tabel 61)

99

Tabel 61. Corela ție între afirmațiile ,, Uneori n u-mi pot controla impulsul de a lovi pe
cineva.” și ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ”

Ipoteza nr. 2 : ,,Dacă adolescen ții au internet la domiciliu, atunci performanța
școlară este mai ridicată. ”
În cea de -a doua ipoteză am presupus că există o legătură între folosirea internetului la
domiciliu și performanța școlară a respondenților.
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei am ales corelarea întrebărilor din
chestionarul de opinie privind impactul pe care îl are internetul în rândul adolescen ților din
județul Arad , A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu ?” și A1 4 – ,,Folosi ți int ernetul pentru a vă
face temele ?”. Prima întrebare urmăre ște variabila 1 a ipotezei, iar cea de -a doua întrebare
urmăre ște variabila 2 a ipotezei.
Conform tabelului 62 și a figurii 6 de mai jos, 36,67%, adică 22 de responden ți, care
au internet la domiciliu, îl folosesc și pentru a -și face temele pentru școală. Așadar, internetul
îi ajută pe responden ți în realizarea sarcinilor pentru școală.

Aveti internet la domiciul? * Folosit i internetul pentru a va face temele? Crosstabulation
Count
Folositi internetul pentru a va face temele? Total
da nu uneori
Aveti internet la domiciul? da 22 2 17 41
nu 4 5 10 19
Total 26 7 27 60

Tabel 62 . Corela ție între întrebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 –
,,Folosi ți internetul pentru a vă face temele?” Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson  38,322a 16 ,001
Likelihood Ratio 32,406 16 ,009
Linear -by-Linear Association 12,749 1 ,000
N of Valid Cases 60
a. 23 cells (92,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,40.

100
Figura 6. Corela ție între în trebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 –
,,Folosi ți inter netul pentru a vă face temele?”

Făcând testul  se constată că ipoteza 2 se confirmă în propor ție de 33,3%, deoarece
p=0,013, ceea ce înseamnă că este mai mic decât limita admisă, aceea de 0,05.

Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson  8,660a 2 ,013
Likelihood Ratio 8,625 2 ,013
Linear -by-Linear Association 2,770 1 ,096
N of Valid Cases 60
a. 2 cells (33,3%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 2,22.

Tabel 63. Corela ție între întrebările A11 – ,, Ave ți internet la domiciliu?” și A14 –
,,Folosi ți inter netul pentru a vă face temele?”

101
Figura 7. Corela ție între itemii Q7 – ,,Îmi dau seama că nu sunt de accord cu ceilal ți
oameni.” și Q9 – ,,Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.”

În vedere a acestei corela ții am presupus că performanța școlară depinde și de
agresivitatea verbală și de ostilitatea respondenților, Astfel, am corelat itemii Q7 – ,,Îmi dau
seama că nu sunt de accord cu ceilal ți oameni.” și Q9 – ,,Uneori simt că am făcut o afacer e
proastă cu via ța.”. Itemul Q7 face parte din subscala referitoare la agresivitate verbală, iar
itemul Q9 face parte din subscala referitoare la ostilitate.

Făcând testul  se constată că ipoteza 2 se confirmă în propor ție de 85%, deoarece
p=0,002, cee a ce înseamnă că este mai mic decât limita admisă, aceea de 0,05. (Tabel 64)

102Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson  31,378a 12 ,002
Likelihood Ratio 28,484 12 ,005
Linear -by-Linear Association 12,602 1 ,000
N of Valid Cases 60
a. 17 cells (85,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,17.

Tabel 64. Corela ție între itemii Q7 – ,,Îmi dau seama că nu sunt de accord cu ceilal ți oameni.”
și Q9 – ,,Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu via ța.”

Ipoteza nr. 3 : ,,Cu cât tinerii utilizează mai mult comunicarea virtuală, cu atât
scade comunicarea orală. ”
Cea de -a treia ipoteză presupune că există o legătură între utilizarea frecventă a
comunicării virtuale și scăderea utilizării comunicării orale. Cu alte cuvinte, dacă adolescenții
comunică mai des în mod virtual/online, atunci vor folosi mai pu țin comunicarea orală, spre
exemplu comunicarea cu prietenii din afara re țelelor sociale, cei pe care îi cunosc personal.
Pentru testarea ipotezei am corelat întrebările A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?”
și A22 – ,, Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care
îi cunoa șteți personal?” . Întrebarea A17 urmăre ște variabila 1 a ipotezei cu nr. 3: ,, Cu cât
tinerii utilizează mai mult comunicarea virtuală” , iar întrebarea A22 urmăre ște variabila 2 a
ipotezei nr. 3: ,, cu atât scade comunicarea orală.”
Conform Tabelului 65 și Figurii 8 de mai jos, 48,33% dintre respondenții care preferă
comunicarea verbală nu petrec mai mult timp cu prietenii de pe re țelele de socializare decât cu
cei pe care îi cunosc personal, iar 25% dintre responden ții care preferă comunicar ea virtuală
petrec mai mult timp cu prietenii de pe re țelele de socializare decât cu cei pe care îi cunosc
personal.

103Tabel 65. Corela ție între întrebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” și A22 – ,,
Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?”

Figura 8. Corela ție între întrebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” și A22 – ,,
Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?”
Ce tip de comunicare preferati? * Petreceti mai mult timp cu prietenii de pe retelele de
socializare decat cu cei pe care ii cunoasteti personal? Crosstabulation
Count
Petreceti mai mult timp cu prietenii
de pe retelele de socializare decat
cu cei pe care ii cunoasteti
personal? Total
da nu
Ce tip de
comunicare
preferati? comunicare verbala 8 29 37
comunicare virtuala 15 8 23
Total 23 37 60

104
Făcând testul  se constată că ipoteza 3 se confirmă, deoarece p=0,00 1, ceea ce
înseamnă că este mai mic decât limita admisă, aceea de 0,05. (Tabel 66 )

Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig.
(2-sided) Exact Sig.
(1-sided)
Pearson  11,404a 1 ,001
Continuity Correctionb 9,634 1 ,002
Likelihood Ratio 11,527 1 ,001
Fisher's Exact Test ,001 ,001
Linear -by-Linear Association 11,213 1 ,001
N of Valid Cases 60
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 8,82.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabel 66. Corela ție între întrebările: A17 – ,,Ce tip de comunicare prefera ți?” și A22 –
,, Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?”

Pentru a corela itemii Q3 și Q4 din Testul de agresivitate Buss -Perry, am presupus că
există o legătură între folosirea comunicării orale sau virtuale, furie și agresivitate verbală.
Astfel, Q3 – ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de accord cu ei.” face parte din
subscala referitoare la agresivitate verbală,
iar Q4 – ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede.” face parte din subscala referitoare
la furie. A șadar, figura 9 ne arată că 16,67% dintre respondenți au ales varianta medie pentru
ambele afirma ții.

105
Figura 9. Corela ție între itemii Q3 – ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de
accord cu ei.” și Q4 – ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede. ”
Făcând testul  se constată că ipoteza 3 se confirmă în propor ție de 80%, deoarece
p=0,001, ceea ce înseamnă că este mai mic decât limita admisă, aceea de 0,05. (Tabel 67 )

Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson  32,883a 12 ,001
Likelihood Ratio 35,648 12 ,000
Linear -by-Linear Association 10,575 1 ,001
N of Valid Cases 60
a. 16 cells (80,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,80.
Tabel 67. Corela ție între itemii Q3 – ,,Le spun prietenilor deschis când nu sunt de
accord cu ei.” și Q4 – ,,Mă infurii repede, dar îmi revin la fel de repede.”

106 Capitol 6
– Concluzii generale –

6.1. Concluzii teoretice și practice

Ca urmare a faptului că m ajoritatea adolescen ților vor să fie la modă, ei acordă o mare
importan ță afirmării de sine. De aceea în era noastră, era ,,tehnologizată ”, mulți adolescenți își
fac prieteni pe internet și doresc să se afirme prin profilul online pe care și-l construiesc. Din
punct de vedere psihologic, la adolescen ță apare capacitate de exteriorizare a sentimentelor,
însă folosirea în exces a comunicării virtuale poate duce la interiorizare, alienare, datorită
lipsei contactului cu al ți oameni, ce r educe abilitatea de a empatiza. Cele mai des utilizate
mijloace de comunicare virtuală sunt chat -ul, messenger -ul, e-mail-ul și blog -ul.
Câțiva factori de vulnerabilitate, în ceea ce privește victimizarea sexuală online, sunt:
vârsta, interac țiunea cu nec unoscu ți, expunerea informațiilor personale pe rețele sociale,
istoricul abuzului fizic/sexual sau probleme de familie, comportamentul de risc și genul
(fetele sunt mai predispuse la victimizarea sexuală online).
Legea 272/2004 privind protec ția și promova rea drepturilor copilului garantează
dreptul copiiilor la protejarea imaginii sale publice și a vieții intime și dreptul de a fi protejat
împotriva oricăror forme de violen ță, abuz , rele tratamente sau neglijen ță. Cu toate acestea, pe
internet găsim o mul țime de videoclipuri cu con ținut violent și pornografic.
Recomandări:
– Programe de informare a adolescen ților privind riscuri le la care se expun atunci când
folosesc internetul, în special expunerea informa țiilor cu caracter personal și întâlnirile cu
persoane străine, cunoscute doar pe internet. Conform studiilor făcute de Diaconescu, M.,
Barbovschi, M., Baciu, C. în 2008, peste 90% dintre tinerii chestiona ți nu aveau restricții din
partea părin ților cu privire la persoanele contactate pe internet.
– Programe de informare a părin ților cu privire la riscurile la care se expun copiii lor atunci
când utilizează internetul: victimizarea sexuală on line, comportamentul agresiv online. Aceste
programe ar putea fi ini țiate în școli.
– Impli carea profesorilor în sus ținerea acestor campanii, prin explicarea elevilor care sunt
avantajele și riscurile utilizării internetului.
– Introducerea unor mesaje de sigu ranță pe internet pentru ca minorii să nu fie expuși la
materiale cu caracter pornografic.

107Scopul cercetării este analizarea impactului pe care îl are internetul în rândul
adolescen ților din județul Arad , riscurile și efectele psihologice ale utilizării in ternetului
pentru tinerii din jude țul Arad .
În urma acestei cercetări am ajuns la următoarele concluzii:
1. Adolescen ții folosesc des internetul pe tot parcursul săptămânii și, în deosebi, seara.
2. Cei mai mulți dintre adolescenți se enervează rar atunci cân d folosesc internetul și doar 11
dintre ei folosesc frecvent limbaj vulgar pe re țelele de socializare.
3. Mai mult de jumătate dintre responden ți au internet la domiciliu , precum și pe smartphone –
urile personale și, de aceea, nu frecventează cluburile de int ernet.
4. Doar un procent mic dintre responden ți nu folosesc internetul pentru a -și face temele pentru
școală, iar jumătate din totalul respondenților consideră că internetul îi ajută în mod pozitiv
pentru situa ția lor școlară.
5. O mare parte din adolescen ți preferă comunicarea verbală, în detrimentul comunicării
virtuale, de și chiar mai mulți dintre ei folosesc rețelele de socializare, unde au mulți prieteni.
6. Mai mult de jumătate dintre adolescen ți au prieteni cu care comunică doar pe rețelele de
socializare . Totu și nu petrec mai mult timp cu prietenii de pe rețelele de socializare decât cu
cei pe care îi cunosc personal.

6.2. Limitele studiului efectuat

Chiar dacă studiul a putut analiza beneficiile și riscurile folosirii internetului în rândul
adolescen ților, acesta are câteva limitări:
În primul rând, e șantionul nu este suficient de mare încât să acopere și alte tipuri de
adolescen ți, fiind o populație omogenă.
În al doilea rând, chestionarele au fost aplicate doar pe adolescen ți dintr -un singur
județ, județul Arad .
În al treilea rând, metoda de colectare a datelor poate provoca răspunsuri false, pentru
că au f ost autoadministrate în centre de plasament și în șc oli.

108Bibliografie

1. Bateson, G., Birdwhistell, R., Goffman, E., Hall, E., T., Jackson, D., Scheflen, A., Sigman,
S., Watzlawick, P. (1981). La nouvelle communication. (trad. Bansard, D., Cardoen, A.,
Chiarieri, M. -C., Simon, J. -P. et Winkin, Y.). Paris: Éditions du Seuil.
2. Boțiu, V., Vintilă, M. (1998). Adolescen ța sau căderea în lume . Arad oara: Sedona.
3. Buzducea, D. (2010). Asisten ța socială a grupurilor de risc. Iași: Editura Polirom.
4. Diaconescu , M., Barbovschi, M., Baciu, C. (2008 ). Beneficii și riscuri ale utilizării
internetului în rândul copiilor și adolescenților. Repere pentru elaborarea unui ghid de
siguran ță pe internet și de prevenire a victimizării online. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană.
5. Drăgan, I. (2007). Comun icarea: paradigme și teorii (volumul I). Bucure ști: RAO
International Publishing Company.
6. Graur, E. (2001). Tehnici de comunicare. Cluj-Napoca: Editura Mediamira.
7. Hotărârea de Guvern 860/2008 privind aprobarea Strategiei na ționale în domeniul
protec ției și promovării drepturilor copilului 2008 -2013.
8. Hotărârea de Guvern nr. 1432/2004 privind atribu țiile, organizarea și funcționarea
Autorită ții Naționale pentru Protecț ia Drepturilor Copilului .
9. Hotărârea de Guvern nr. 1385/2009 privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea
Autorită ții Naționale pentru Protecția Familiei ș i a Drepturilor Copilului.
10. Legea nr. 272/2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copilului.
11. Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social.
12. Lugo, J., O. și Hershey, G., L. (1979). Human development (ediția a II -a). New York:
Macmillan Publishing Co., Inc.
13. Macavei, E., Mara, D. (2008). NU, violen ței! Sibiu: Biblioteca Jude țeană ASTRA.
14. McQuail, D. (2001). Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. (trad.
Bârgăoanu, Alina și Dobrescu, Paul). (Communication models for the study of mass
communication) Bucure ști: Comunicare.ro.
15. Miuț, P. (2001). Psihologie generală (volumul II). Arad oara: Editura Eurostampa.
16. Muntean, A. (2009). Psihologia dezvoltării umane (ediția a III -a, rev.). Ia și: Polirom.
17. Munteanu, A. (2009). Psihologia copilului și a adolescentului. Arad oara: Eurobit.
18. Pânișoară, I. -O. (2008). Comunicarea eficientă (ediția a III -a, rev.). Iași: Polirom.
19. Rousselet, J. (1969). Adolescentul, acest necunoscut. (trad. Altbuch, Leonard și
Giroveanu, Iulia). (L’adolescent, cet inconnu) Bucure ști: Redac ția Literatură Pentru T ineret.

10920. Runcan, L., P., Zamfir, E. (2001). Riscuri și oportunități ale sistemului de asisten ță
socială în România. Arad oara: Excelsior Art.
21. Șerban, C. (2005). INTERNETUL – Tinerii în fa ța provocării. România: Apologeticum.
22. Șoitu, L. (1997). Comunicare și acțiune. Iași: Institutul European.
23. Zisulescu, Șt. (1968). Adolescen ța. Bucure ști: Editura Didactică și P edagogică.

Surse online

1. Alexandru, M. (f.d.) Tehnici și instrumente moderne în asistență socială. Accesat la 17
aprilie 2015 , http://www.scribd.com/doc/38969019/TEHNICI -I-INSTRUMENTE –
MODERNE -N-ASISTEN -A-SOCIAL%C2%A6
2. Berariu, A. (f.d.) Comunicare. Accesat la 22 februarie 2015 ,
http://www.slideshare.net/AlexandraBerariu/comunicare -8117078 .
3. Chandler, D. (2011) Semiotics for Beginners . Encoding/Decoding. Accesat la 12 martie
2015 , http://users.aber.ac.uk/dgc/Documents/S4B/sem08c.html .
4. Crețu, A., Peptan, E. (f.d.) Comunicare de masa . Accesat la 22 februarie 2015 ,
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=274&idb = .
5. EU Kids Online II. (2011) Enhancing Knowledge Regarding European Children's Use,
Risk and Safety Online. Accesat la 17 martie 2015 ,
http://www2.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/Home.aspx
6. Jurnalul.ro. (2011). Românii habar n -au ce fac copiii lor pe Internet. Vezi recomandările
specialiștilor. Accesat la 17 martie 2015 , http://www.jurnalul.ro/observator/romanii -habar -n-
au-ce-fac-copiii -lor-pe-internet -vezi-recomandarile -specialistilor -594544.htm
7. Sîrbu, M. (f.d.) E-MAIL: mesaje în eter. Accesat la 12 martie 2011,
http://www.ginfo.ro/8_1/internet.shtml .
8. Willard, N. (2011). Cyberbullying, Sexting, and Predators, Oh My! – Addressing Youth
Risk in the Digital Age in a Positive and Restorative Manner. Accesat la 17 martie 2015 ,
http://csriu.org/documents/IssueBrief_000.pdf .

110Anexe

Anexa 1. Chestionar de opinie privind impactul pe care îl are internetul în rândul
adolescen ților din județul Arad .

Chestionar

Mă numesc Markos Kinga , studentă la Universitatea de Vest Vasile Goldi ș Arad , Facultatea de
Stiinte a le Educatiei, Psihologie și Educatie Fizica și Sport, Specializarea Psihologie .
Prezentul chestionar face parte din lucrarea mea de licență intitulată ” Riscurile și efectele
utilizării internetului de catre adolescenții din județul Arad ”.
Chestionarul este anonim, iar datele obținute vor fi prelucrate statistic. Menționez că nu există
răspunsuri corecte sau greșite.

Date factuale
Datele vor fi folosite doar pentru prelucrările statistice necesare în studiu, și nu pentru
identificarea respondenților.

Vârsta dumneavoastră: 1. între 12 și 16
ani; 2. între 16 și 20 ani; 3. între 20 și
24 ani. Sexul: 1. masculin; 2. feminin

Mediu l de proveninen ță: 1. Urban; 2. Rural
Locuința mea/familiei este: 1. Proprietate personală 2. În chirie 3. În plasament

1. Cât de des folosi ți internetul?
a. foarte des
b. des
c. moderat
d. rar
e. foarte rar

2. Când folosi ți mai mult internetul ?
a. de luni până vineri
b. în weekend
c. la fel pe tot parcursul săptămânii

1113. În ce parte a zilei folosi ți mai des internetul?
a. diminea ța
b. la amiază
c. seara
d. noaptea

4. Vă enerva ți în timp ce folosiți internetul?
a. frecvent
b. uneori
c. rar
d. niciodată

5. Folosi ți limbaj vulgar pe rețele de sociali zare ?
a. niciodată
b. uneori
c. destul de frecvent

6. Ați fost vreodată ofensat de cineva prin intermediul rețelelor de socializare?
a. de multe ori
b. de câteva ori
c. niciodată
d. nu-mi amintesc

7. Aveți internet la domiciliu?
a. da
b. nu

8. Frecventa ți cluburile de internet?
a. da
b. nu
c. uneori

9. Folosi ți și alte mijloace pentru a vă conecta la internet (smart -phones, tablete, etc.)?
a. da

112b. nu
c. uneori

10. Folosi ți internetul pentru a vă face temele ?
a. da
b. nu
c. uneori

11. Ce impact crede ți că are folosirea internetului asupra situației voastre școlare?
a. pozitiv
b. negativ
c. nu are impact

12. Cum considera ți că este situația dumneavoastră școlară?
a. bună
b. medie
c. rea

13. Ce tip de comunicare prefera ți?
a. comunicare verbală/orală
b. comunicare virtuală

14. Folosi ți rețele de socializare (messenger, chat -ul, skype, facebook, twitter, etc.)?
a. da
b. nu

15. Aveți mulți prieteni pe rețelele d e socializare?
a. da
b. nu

16. Aveți prieteni cu care comunicați doar pe rețele de socializare?
a. da
b. nu

11317. Aveți mai mulți prieteni pe rețelele de socializare decât în afara acestora?
a. da
b. nu

18. Petrece ți mai mult timp cu prietenii de pe re țelele de socializare decât cu cei pe care îi
cunoa șteți personal?
a. da
b. nu

19. Cât de des vă întâlni ți cu prietenii pe care îi cunoașteți personal?
a. foarte des
b. uneori
c. rar
d. niciodată

Anexa 2. Testul de agresivitate Buss -Perry

TESTUL DE AGRESIVITATE
A.H. Buss & M. Perry

Vă rog să citi ți cu atenție următoarele afirmații și să răspundeți onest alegând primul
răspuns care vă vine în minte. Răspunsurile dumneavoastră sunt confiden țiale și nu vor fi
folosite decât în scop științific. Vă mulțumesc!

Nr. Item Întru –
totul
100%
(5) În mare
măsură
75%
(4) Medie
50%
(3) În mică
măsură
25%
(2) Deloc
0%
(1)
1 Sunt o persoană calmă.

2 Uneori nu -mi pot controla
impulsul de a lovi pe cineva.

3 Le spun prietenilor deschis când
nu sunt de accord cu ei.

4 Mă infurii repede, dar îmi revin
la fel de repede.

1145 Uneori sunt ros de gelozie.

6 La o provocare suficientă a ș lovi
altă persoană.

7 Îmi dau seama că nu sunt de
accord cu ceilal ți oameni.

8 Când nu -mi convine ceva las să
mi se vadă iritarea.

9 Uneori simt că am făcut o
afacere proastă cu via ța.

10 Dacă cineva mă love ște îl lovesc
inapoi.

11 Când oamenii mă supără le -aș
spune ce gândesc eu despre ei.

12 Uneori mă simt ca un butoi gata
să explodeze.

13 Alți oameni par că se pot
stăpâni întotdeauna.

14 Ajung la situa ții de bătaie ceva
mai des decât majoritatea
celorlal ți.
15 Nu pot să nu mă cert când
oamenii nu sunt de acord cu
mine.
16 Unii dintre prietenii mei cred că
sunt prea repezit.

17 Mă întreb de ce uneori lucrurile
îmi lasă un gust amar.

18 Dacă trebuie să recurg la
violen ță pentru a -mi apăra
drepturile, o fac.
19 Prietenii îmi spun că sunt cam
certăre ț.

20 Uneori îmi ies din fire fără
niciun motiv.

21 Știu că prietenii mă bârfesc pe
la spate.

11522 Există oameni care mă provoacă
atât de tare încât ajung să -i
lovesc.
23 Am probleme să -mi controlez
firea.

24 Sunt suspicios fa ță de
persoanele străine prea
prietenoase.
25 Nu-mi imaginez niciun motiv
suficient de serios pentru a lovi
vreodată pe cineva.
26 Uneori simt că oamenii râd de
mine pe la spate.

27 Am amenin țat personae
cunoscute.

28 Când oamenii sunt deosebit de
amabili cu mine mă întreb ce
urmăresc ei de fapt.
29 Am devenit a șa de nebun
(furios) încât am distrus
lucrurile din jurul meu.