LISTĂ DE ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2 CAPITOLUL… [607888]

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUC. DR. FODOR KATALIN
ABSOLVENT: [anonimizat] ,
2020

ROLUL NUTRIȚIEI ÎN
DISLIPIDEMII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUC. DR. FODOR KATALIN
ABSOLVENT: [anonimizat],
2020

1
CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
CAPITOLUL I. BOLILE CARDIOVASCULARE ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN PATOLOGIA CARDIACĂ ………………………….. ……………… 4
1.2 PREVALENȚA BOLILOR CARDIOVASCULARE ………………………….. …………………………. 4
1.3 SISTEMUL SANGUIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.3.1 INIMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
1.3.2 VASELE SANGUINE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.4 SINDROMUL METABOLIC DE ATEROSCLEROZĂ ………………………….. ……………………… 8
1.4.1 PATOGENEZA ATEROSCLEROTICĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.4.2 FACTORII DE RISC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
CAPITOLUL II. DISLIPIDEMIILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.1 DIAGNOSTICUL DISLIPIDEMIILOR ………………………….. ………………………….. …………….. 12
2.2 FORME CLINICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.3 DIETOTERAPIA DISLIPIDEMIILOR ………………………….. ………………………….. ……………… 14
2.4 BAZE FIZIOPATOLOGICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15
2.5 IMPLICAȚIILE DISLIPIDEMIILOR ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
2.6 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL DISLIPIDEMIILOR ………………………….. ……….. 18
2.7 COLESTEROLEMIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.8 METABOLIZAREA ȘI ROLUL LIPIDELOR ALIMENTARE ………………………….. …………. 22
CAPITOLUL III. NUTRIȚIA ÎN DISLIPIDEMII ………………………….. ………………………….. ……….. 26
3.1 INTERVENȚII NUTRIȚIONALE ÎN ATEROSCLEROZĂ ………………………….. ……………… 26
3.2 INTERVENTII NUTRITIONALE IN HTA ………………………….. ………………………….. ……….. 28
3.3 INTERVENTII NUTRITIONALE IN HIPERCOLESTEROLEMIE ………………………….. …… 30
3.4 INTERVENTII NUTRIȚIONALE ÎN HIPERTRIGLICERIDEMIE ………………………….. ……. 32
3.5 INTERVENTII NUTRITIONALE IN ÎN HIPO -HDL -EMIE ………………………….. …………….. 33
CAPITOLUL IV. CERCETAREA PROPRIE ………………………….. ………………………….. ……………… 34
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45

2
LISTĂ DE ABREVIERI

BCC – boală cardiacă coronariană
CVD – Boală cardiovasculară (cardivasculardisease)
IM – infarct miocardic
DASH – Abordarea dietetică pentru scăderea hipertensiunii arteriale ( DietaryApproachesto
Stop Hypertension)
HTA – hipertensiune arterială
AVC – accident vascular cerebral
LDL – C – lipoproteine cu densitate scăzută ( lowdensitylipoproteincholesterol)
HDL – C – lipoproteine cu densitate înaltă (hightdensitylipoproteincholesterol)
SFA – acizi grași saturați
TFA – acizi grași trans
MUFA – acizi grași mononesaturați
PUFA – acizi grași polinesaturați
ADN – acid dezoxiribonucleic
ARN – acid ribonucleic
AA – aminoacizi
ATP – adenizintrifosfat
GTP – guanozintrifosfat
SNC – Sistem Nervos Central
VE – valoare enregetică
RMB – rata metabolismului baz al

3
INTRODUCERE

Evaluarea beneficiilor metabolice a unei alimentații raționale, asupra stării de sănătate
a omului sănătos și evaluarea beneficiilor metabolice a unei alimentații neraționale care duce
la degradarea proceselor metabolice implică cunoașterea tuturor aspectelor nutriționale care
sunt parte integrantă a nutriției ca disciplină științifică, specială, care studiază bazele
biochi mice și fiziologice ale alimentației .Poate duce și la degradarea proceselor metabolice,
micșorează rezistența organismului și poate fi cauza direct sau indirectă a diverselor maladii.
Alimentația rațională fiind alimentația care satisface necesitățile organismului uman, atât din
punct de vede re cantitativ, cât și calitativ, are ca funcție principală atât compensarea
necesarului de energie a organismului cât și asigurarea posibilității organismului de A
SUPRAVIEȚUI.
Alimentația și în special obiceiurile alimentare influențează diverși factori de risc
cardiometabolici, incluzând nu numai obezitatea și nivelul seric al LDL -colesterolului ci și
tensiunea arterială (BP), homeostazia glucoză -insulină, concentrațiile și funcțiile
lipoproteinelor, stresul oxidativ, procesul inflamator, sănătatea endoteliului, funcția și
metabolismul adipocitelor, funcția cardiacă, cheltuielile metabolice, căile de reglare a
greutății, adipozitatea visceral și microbiomul (Mozaffarian, 2016). Alimentația nerațională,
și maln utriția este o cauză principală a unei sănăt ăți precar e. Nutriția și politicile nutriționale
s-au dezvoltat rapid, ducând la apariția unor confuzii, dar și oferind oportunităț iputernice de
reducere a impactului negative asupra sănătății și oportunități economice de îmbunătățire a
dietelor sărace
Multitudinea datelor prezentate în literatura de specialitate privind incidența și
prevalența bolilor cardiovasculare datorate în principal dezechilibrelor alimentare la care se
adaugă schimbarea în ultimii ani a modelelor dietetic e globale în aproape toate popoarele
lumii (Imamura șicolab., 2015) precum și influența factorilor socio -economici, psiho -sociali
și culturali au constituit pentru mine o provocare, motiv pentru care am ales să abordez
această temă. În același timp avansarea remarcabilă a științei nutriției a contribuit la decizia
de a aborda acest subiect . Dislipidemiile sunt considerate diagnostic secundar de boli
metabolice in afectiunile cardiovasculare

4
CAPITOLUL I. BOLILE CARDIOVASCULARE

1.1 Noțiuni introductive în patologia cardiacă

Termenul „boli cardiovasculare” (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce
afecteaza inima și vasele de sânge , printre acestea num ărându-se cardiopatia ischemica (CI),
afectiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicata a sangelui) sau boala
arteriala periferica .
Bolile cardiovasculare (BCV), sunt cele mai importante afecțiuni care pot fi prevenite,
fiind o povară atât pentru individ cât și pentru societate. Profilul lipidic cr escut, în special
lipoproteinele cu densitate mică (LDL -colesterol) reprezintă un factor de risc cardiovascular
major. S -a dovedit că există terapii hipolipemiante care pot scădea riscul cardiovascular.
Totuși multe persoane rămân la risc crescut de apariț ie a evenimentelor cardiovasculare din
cauza slabei aderențe la tratament, a utilizării neadecvate a terapiilor existente și/sau
răspunsului individual la tratament. Dislipidemia, hipertensiunea arterială și hiperglicemia
contribuie la creșterea riscului C V, iar ghidurile naționale și internaționale recomandă
gestionarea tuturor domeniilor simultan1.

1.2 Prevalența bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) ucid peste 4 milioane de oameni în Europa în fi ecare
an. Acestea afectează preponderent femeile (2.2 milioane (55%), comparativ cu bărbații 1.8
milioane (45 %). Bolile cardiovasculare rămân cauza principală de mortalitate și morbiditate,
în ciuda progresului important în domeniul medical, observându -se faptul că tot mai mulți
pacienți supraviețuiesc unui prim episod CV, dar, prezentând astfel un risc crescut de
recurență.
Potrivit American Heart Association (AHA), până în anul 2030, prevalența bolilor
cardiovasculare se preconizează că va crește cu 9,9%, iar prevalența insuficienței c ardiace și
accidentul vascular cerebral sunt de așteptat să crească cu aproximativ 25% (Heidenreich și

1 Carmen Ginghină , Mic tratat de cardiologie , Editura Academiei Române, 2017

5
colab., 2011). Preven ția este definită ca un set de ac țiuni coordonate, la nivel popula țional sau
țintită pe individ, ce vizează eradicarea, eliminarea s au minimalizarea impactului bolilor
cardiovasculare .

1.3 Sistemul sanguin

Sistemul sanguin este reprezentat de: inima si vase sanguine.

1.3.1 Inima
Inima este un organ cavitar, tetracameral, cu pereți musculoși, este considerată
organul central al întregului aparat cardiovascular în cadrul căreia joacă rolul unei pompe
aspiro -respingătoare, a carei funcționare asigură circulația sângelui, limfei și a lichidului
interstițial.
Este așezată în cutia toracică în etajul inferior al mediastinului anterio r, între cei doi
plămâni, imediat deasupra diafragmei o treime la dreapta și două treimi la stânga liniei
mediane. Din p unct de vedere al poziționării, inima este fixată la peretele cavității toracice
prin intermediul pericardului fibros, care la rândul sa u e legat prin intermediul ligamentelor
pericardice.
Parametrii morfologici caracteristci inimii:
 Are culoarea rosiatica cu o tenta mai închisă spre dreapta
 Consistență fermă
 O capacitate de 500 -600cm3
 Prezintă o greutate de 270 -300g
Forma este asemănătaore unui con turtit antero -posterior cu diametrul longitudianl de
133mm, iar diametrul transversal de 103mm. Vârful este îndreptat în jos și la stânga, în
dreptul spațiului ,,V’’ intercostal stâng, iar baza este îndreptată în sus spre dreapta.
Prin fața posterioară inima vine în raport cu fața superioară a diafragmului, iar prin
fața anterioara, cu peretele toracic și cu plămânii. Inima este un organ cavitar si musculos,cu
o structură caracteristică, potrivit funcțiilor pe care le îndeplinește. Ea este împărțită in doua
jumătăți (dreapta venoasa și stânga arterială) care la rândul lor se împart in doua. În concluzie
inima are doua atrii și doua ventricule2.

2 Conlin P.R., Miller E.R., III, Simons -Morton D.G., et al. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium
and the Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet. N. Engl. J. Med. 2001; 344:3 –10

6

Fig. nr.1.1 Structura i nimii

Cavit ățile inimi i sunt:
Atriile au formă cubică, o capacitate mai mică decât a ventriculelor, pereții mai
subțiriși prezintă câte o prelungire, numite urechiușe. La nivelul atriului drept se găsesc
orificiul venei cave superioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiușei drepte și
orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valva tricuspidă. La nivelul atriului stâng sunt
patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al urechiușei stângi
și orificiul atrioventricular prevăzut cu valva bicuspidă (m itrală). Cele două atrii sunt separate
prin septul interatrial .
Ventriculele au o formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul
atrioventricular. Pereții lor nu sunt netezi, ci prezintă, pe fața internă, trabecule. La baza
ventriculilor se află or ificiile atrioventriculare — drept și stâng —, fiecare prevăzut cu valva
atrioventriculară și orificiile arteriale prin care ventriculul stâng comunică cu aorta, iar cel
drept, cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevăzut cu trei valvule semilunare
sau sigmoide, care au aspect de cuib de rândunică3.

3 Imamura F, Micha R, Khatibzadeh S, Fahimi S, Shi P, Powle s J, Mozaffarian D. Dietary quality
amongmenandwomen in 187 countries in 1990 and 2010 : a systematicassessment.

7

Fig. nr.1.2 Cavitatile inimii

Peretele inimii este format din miocard si endocard.
 Miocardul formeaza peretele inimii, fiind invelit la exterior de epicard si captusit de
endocard, care la nivelul vaselor mari ce vin sau pleaca de la inima si se continua cu
endoteliul vascular.
 Endocardul poate fi afectat patologic (endocardita). Deosebim un miocard de tip
embrionar si unul propriu -zis. În sânge, lipidele se găsesc în elementele figurate și
plasmă. Termenul de plasmă și ser se întrebuințează în această monografie cu același
sens.
Lipidele plasmatice, sub forma lipoproteinelor, reprezintă modalitatea lor de transport
în corp în scopuri plasmatice și maiales, energetice, așa cum este cazul trig liceridelor,
colesterolului liber sau esterificat, fosfolipidelor. Concomitent, în plasmă circulă, legați de
albumină, acizi grași neesterificați sau AGL. Menționam însă că esterificarea TG, FL și a
colesterolului se face cu AG, existând deci o cantitate d e AG care vor circula în plasmă sub
această formă4.
În determinismul concentrației lipidelor și lipoproteinelorserice, varstei și sexului
asupra lipidelor și lipoproteinelor serice.

4 Conlin P.R., Miller E.R., III, Simons -Morton D.G., et al. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium
and the Dietary Approaches to St op Hypertension (DASH) diet. N. Engl. J. Med. 2001; 344:3 –10

8
1.3.2 Vasele sanguine
Vasele sangvine sunt acea parte a sistemului circulator prin care circulă sângele . Ele
pot fi de trei tipuri: artere , care duc sângele de la inimă, capilare , care fac schimbul de apă și
substanțe dintre sânge și țesuturi și vene , care duc sângele de la capilare la inimă. Dintre
acestea, arterele și venele au o structură similară, cu trei straturi (sau tunici) intima, media și
adventitia. În general, vasele sangvine își pot modifica diametr ul la contracția mușchilor .

1.4 Sindromul metabolic de ateroscleroză

Ateroscleroza este o afecțiune cu risc major pentru sănătate atât în țările în curs de
dezvoltare, cât și în cele dezvoltate, deoarece acționează rapid și este cauza principală pentru
bolile vasculare obstructive, dintre care pe primul loc fiind accidentul vascular cerebral,
bolile vasculare periferice și bolile cardiovasculare. Autorii consideră abordarea
aterosclerozei prin utilizarea constituienților alimentari ca fiind un concept a tractiv și în
același timp poate constituii o provocare pentru cei care doresc să abordeze acest subiect.
Sindromul metabolic (anterior numit sindromul x metabolic, alte ori numit sindrom
dismetabolic) reprezintă o constelație de factori de origine metabolică asociați cu un risc
crescut pentru boala cardiovasculară și diabet zaharat tip 2. Acești factori de risc sunt
dislipidemia aterogenă, hipertesiunea arterială, hiperglicemia statuso -protrombotică și
ststusul proinflamator. Principalii doi factori de risc care stau la baza sindromului metabolic
sunt obezitatea și insulinorezistența. Deși nu este o afecțiune în sine, cu tratament specific (și
ca atare a fost contestat ca și entitate individuală) .

1.4.1 Patogeneza aterosclerotică
Ateroscleroza este procesul de degenerare metabolică a vaselor sanguine, prin
infiltrarea de colesterol, calciu și resturi celulare, ce constituie plăcile de aterom. Îngustarea
diametrului vaselor și acumulările trombotice asociate conduc consecințele clinice ale
aterolsclerozei: boala coronariană ischemică (cu manifestări mergând până la angină
pectorală și infarct miocardic), moarte subită cardiacă, accident vascular cerebral, arteriopatie
cronică obliterantă a membrelor inferioare.
La procesul de ateroscleroză participă particule de LDL – colesterol care furnizează
componenta lipidică a ateroamelor, ce este înglobată în macrofage ce devin celule
,,spumoase”, ulterior se infiltrează și celulele musculare netede și astfel peretele vascular se

9
îngroașă. Pe parcurs apar calcifieri și fribrozări, ce contribuie, suplimentar, la micșorarea
calibrului vaselor sanguine. Ruperea unor plăci poate determna trombozarea locală și
complicații specifice teritoriului. Ateroscleroza presupune, deasemenea, un proces infecțios
local .
LDL -colesterolul, direct implicat în ateroscleroză, are o realție cauzală stabilită cu
bolile aterosclerotice. Invers, HDL colesterolul este considerat a fi protector cardiovascular,
prin asocierile inverse cu ateroscleroza.

Fig.nr. 1. 3 Progresia aterosclerozei in vasele de sânge

1.4.2 Factorii de risc
Numeroși factori modificabili sau nemodificabili sunt asociați cu riscul
cardiovascular, identificabil prin morbiditate (eveimente coronariene, sau cerebrale
aterosclerotice) și mortalitate5.
a) Facto ri de risc cardiovascular i nemodificabili
 Sexul masculin, vârsta, etnia – Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații cu
vârstă de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani sau la menopauză au un risc
crescut de de a dezvolta boli cardiovaculare. O dietă echilibrată și menținerea unei
activități fizice pot întârzia procesul ireversibil de îmbătrânire. Bărbații au un risc mai

5 Lothar Thomas. Blood glucose. In Clinical Laboratory Diagnostics -Use and Assessment of Clinical Laboratory
Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1998, 131-139.

10
mare de a face boli cardiovasculare mai precoce în timpul vieții decât feme ile.
După menopauză dispare efectul protector al hormonilor feminini (estrogenii) și riscul
devine comparabil între cele două sexe. Asocierea altor factori de risc (de exemplu
fumatul) crește semnificativ riscul la femei, chiar înainte de menopauză.
b) Factor i de risc cardiovascular i modificabili :
 Fumatul, consumul crescut de alcool – Fumatul este strans legat de scaderea
imunitatii, de ateroscleroza si de bolile cardiovasculare, dar si de alte boli grave,
cancer si boli sistemice. Acesta c rește tensiunea arteriala, scade toleranta la efortul
fizic si determina aparitia trombilor, care limiteaza fluxul de sange catre si dinspre
inima, reduce nivelul colesterolului HDL, creste riscul de boal ă coronarian ă recurent ă
dupa o interventie de by -pass coronarian .
 Profilul lipidic (LDL -colesterol: risc/HDL -colesterol: factor protector) – Expertii de la
Harvard spun ca aceasta calculare a valorii colesterolului non -HDL reflecta toate
lipoproteinele majore care sunt asociate cu un risc mai mare de boala cardiovasculara.
 Hiperteniunea arteriala, fibrilația atrială – Hipertensiunea arterială se definește prin
valori tensionale crescute în mod susținut peste 140 mmHg (Ta sistolică) și/sau
90mmHg (diasistolică). Dignosticu l HTA presupune măsurători repeate în condiții
standardizat. Principalele complicații ale HTA este boala coronariană ischemică și
hipertofia ventriculară stângă6.
 Obezitatea – Complicațiile cardiovasculare ale obezității sunt: hipertensiunea arterială,
cardiopatia ischemică cronică, insuficiența cardiacă, aritmiile și moartea subită,
varicele membrelor inferioare
 Diabetul zaharat – Diabetul este o boală cronică caracterizată prin hiperglicemie. Prin
hiperglicemie se înțelege creșterea nivelului glucozei în sânge peste limitele
considerate normale. Diabetul apare atunci când pancreasul nu produce insulină
suficientă, sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina produsă pentru
transformarea glucozei în energie. Consecința constă în creșterea glucozei în sânge,
stare numită hiperglicemie.
 Sedentarismul – Cu cat o persoana face mai putine miscari, cu atat va fi utilizata mai
putina glucoza din sange. In urma studiilor s -a confirmat ca pentru fiecare doua ore

6Imamura F, Micha R, Khatibzadeh S, Fahimi S, Shi P, Powles J, Mozaffarian D. Dietary quality
amongmenandwomen in 187 countries in 1990 and 2010 : a systematicassessment. Lancet Glob Health. 2015;
3:e132 –142.

11
zilnice petrecute de o persoana in pozitie or izontala (stand pe spate), probabilitatea de
a dezvolta diabet zaharat creste cu 7%. Riscul bolilor de inima creste, intrucat
enzimele care pastreaza sub control grasimile din sange sunt inactive. De asemenea,
creste posibilitatea dezvoltarii depresiei , intrucat din cauza scaderii fluxului de sange
la creier ajung mai putine endorfine raspunzatoare de starea generala de bine a
organismului. Sedentarismul predispune la aparitia bolilor cardiovasculare.
Cercetarile au demonstrat faptul ca oamenii care stau mai mult de sase ore pe zi la
birou au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arteriala , ateroscleroza si
rigidizarea arterelor, angina pectorala , tromboza profunda si formarea de cheaguri de
sange la nivelul membrelor inferioare, dar si boli coronariene .
 Alimentația pro -aterogenă – Alimentația sănătoasă este aceea care oferă cantitatea
optimă de nutrienți pentru sănătate și energie potrivit necesităților fiziologice ale
acestuia. Cele mai de succes rezultate au fost prezentate în studiile b azate pe dieta
mediteraneană, care a constat într -o alimentație săracă în acizi grași saturați și bogată
în legume, fructe, pește, ulei de măsline7.
 Antecedente famiiale: evenimente cardiovasculare premature .

7Lothar Thomas. Blood glucose. In Clin ical Laboratory Diagnostics -Use and Assessment of Clinical Laboratory
Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1998, 131 -139.

12
CAPITOLUL II. DISLIPIDEMIILE

2.1 Diagnosticul Dislipidemiilor

Evaluare a nivelului lipidelor și a param etrilor apolopoproteici – Screening -ul
dislipidemiei este întotdeanua indicat la subiecții cu manifestări clinice de BCV, în cazuri
clinice cu risc ridicat de BCV și oricând screening -ul de factori de risc este considerat,
întrucât în unele condiții clinice, dislipidemia poate contribui la un risc ridicat de dezvoltare a
BCV. Bolile inflamatorii autoimune cronice (poliartrita reumatoidă, lupus sistemic
eritematos, psoriazisul) , BCR, pacientul sub terapie antivirală, la care se adaugă femeile cu
diabet sau tensiune arterială ridicată pe timpul sarcinii și bărbații cu tulburări erectile se
asociază cu un risc CV ridicat și dislipidemii .
De aceea, necesită o monitorizare atentă. M anifestările dislipidemiilor genetice, cum
sunt xantoame, xantelasme, sau arc cornean prematur sub 45 de ani, sunt de urmărit, deoarece
acestea pot semnaliza prezența unei tulburări severe ale lipoproteinelor, în special
dislipidemie familială, care este c ea mai frecventă tulburare monogenică asociată cu BCV
prematură. Screening -ul dislipidemiilor este de asemenea indicat la pacienții cu boală
arterială periferică sau în cazul pacienților cu plăci carotidiene sau cu creșterea grosimii
intimei carotidei.
Screening -ul pentru dislipidemii trebuie luat în considerare la toți bărbații adulți peste
40 de ani, iar la femei peste 50 sau post -menopauză, în particular în prezența altor factori de
risc. Pacienților cu dislipidemii severe și a membrilor fa miliilor cu dezechilibre semnificative
ale lipoproteinei (secțiunea 10).
Evaluarea lipidică poate fi realizată prin analiza colesterolului total, trigliceridelor,
HDL -C, LDL -C, calculate cu formala Friedewald, dacă trigliceridele nu sunt crescute (peste
45 mmol/L sau peste 400 mg/dL) sau cu o metodă directă, și non -HDL -C. La acestea se pot
adăuga determinarea Lp(a), raportul apoB/apoA1, raportul non -HDL -C/HDL -C.
Metodele directe de analiză a HDL -C și LDL -C, sunt în prezent utilizate la scară largă
și sunt de încredere la pacienții cu niveluri lipidice normale. Totuși, în hipertrigliceridemie,
aceste metode s -au dovedit a fi ineficiente, cu rezultate variabile și variații printre metodele
comerciale la dispoziție. Astfel, în aceste condiții, valorile obținut e cu metode directe, pot

13
supra sau subestima nivelele LDL -C și HDL -C. Utilizarea non -HDL -C poate evita aceste
probleme, dar este în continuare dependent de analiza corectă a HDL -C.
O alternativă la non -HDL -C poate fi analiza apoB, care este precisă, cu va riații mici,
și este recomandată, atunci când este posibil. Testarea se poate face prin metode chimice.
Aceste metode pot da o estimare brută, dar trebuie efectuată de către laboratoare acreditate.
3.1 A jeun sau non -à jeun . Eșantioane tradiționale de sânge pentru analiza lipidelor sunt
prelevate à jeun.
Studiile recente au evidențiat faptul că nivelul CT, LDL -C și HDL -C nu sunt
influențate de nivelul prelevării, însă nivelul TG este afectat de alimentație, rezultând în
medie o creștere de ~0,3 mmol/L ( 27 mg/dL) .
Pentru estimarea riscului, ambele variante au o rată de predicție similară, iar nivelele
lipidelor din perioadele de non -a jeun pot fi utilizate în screening și în estimarea riscului total.
Totuși, trebuie subliniat faptul că riscul poate fi sub estimat la pacienții cu diabet, deoarece
într-un studiu recent acești pacienți aveau cu până la 0,6 mmol/L mai puțin LDL -C, în
eșantioanele care nu posteau.
Diagnosticul vechi al dislipidemiilor se facea în funcție de creșterea diferitelor
lipoproteine: c lasificarea Fredrickson. Fiecare grad de anomalie a lipoproteinelor îi
corespunde un grad de creștere a valorilor colesterolului și trigliceridelor .

Fig. nr. 2.1 Mecanismul de producere a dislipidemiilor

14
2.2 Forme clinice

Clasificarea dislipidemiilor dupa Fredrickson

Dislipidemie Caracteristica Laborator
Tip 1 Chilomicroni TG sever
Tip IIa LDL Col,TG : N
Tip II b LDL VLDL Col, TG usor
Tip III IDL Col, TG moderat
Tip IV VLDL TG, Col usor
Tip V VLDLV Chilomicroni TG sever

Tabelul nr. 2.1 Clasificarea dislipidemiilor dupa Fredrickson

Diagnosticul actual al dislipidemiilor presupune efecturea profilului lipidic (colesterol
total, HDL colesterol, LDL colesterol, trigliceride) și stadializare în funcție de fiecare
componente. LDL colesterolul , la rândul său poate fi determinat direct sau calculat după
forumul Friedwald.

2.3 DIETOTERAPIA DISLIPIDEMIILOR

Dietoterapia dislipidemiilor are ca scop principal reducerea concentratiei plasmatice
de colesterol si trigliceride, precum si modificarea concentratiei particulelor si a
apoproteinelor care le transporta.Inflatia de lipide in sange se poate manifesta .
1. Extravascular:
a) Depozite:
Xantoame :
 Tendinoase (de tip II a, II b) ,
 Cutanate (tip a, II b) ,
 Eruptive (tip I,IV,V) ,

15
 Tuberoase (tip III) ,
 Oculare .
Xantelasma (tip II a, II b, III) ,
Arc cornean ( tip II a,II b, III) .
b) Pancreatita (tip I, V)
2. Intravascular:
 Aterom
 Tromboza

2.4 Baze fiziopatologice

Dislipidemiile reactioneaza în cea mai mare parte la dietă , trebuie deci neaparat să
studiem pacientul în condiții de alimentație obișnuite, fără regim particular. Prelevarea de
sânge pentru analiză trebuie facută dimineața la 12 ore de la ultima masă.
Se vor cere următoarele analize:
 Densitatea optică a serului ,
 Trigliceridele ,
 Colesterolul total ,
 După caz, HDL colesterolul(prin precipitare) care permite calculul LDL colesterolului
prin formula lui Friedewald .
LDL= CT – HDL -TG/5(en g/l, valabil în cazul care TG</=4g/l)
 Atunci când acest bilanț este perfect normal la un tânăr care prezintâ risc
cardiovascular se pot cere, în mod excepțional și alte analize precum lipoproteina (a)
aterogenă și trombogenă.
TG pentru bărbați<1,50 g/l pentru femei < 1,30 g/l
CT nu mai mare de 2 g/l
HDL pentru bărbați> 0,50 g/l pentru femei >0,45 g/l
LDL până la 1,30 g/l
Apo A1 mai mare de 1,20 g/l
Apo B până la 1,30g/l
Lp(a) până la 0,30 g/l

Tabelul nr. 2.2 Rezultatele normale ale anlizelor de sânge

16
În ceea ce privește concentrația normală de colesterol, nu se mai ține cont de vârstă și
se recomandă menținere unei concentrații de colesterol nu mai mare de 2 g/l. Bineînțeles, la
copii – și cel puțin până la adolescență – se recomandă o concentrație cu mult sub valoarea de
2 g/l (nu mai mare de 1,7 g/l)8.
Dimpotriva, dupa varsta de 60 -70 de ani, este permisa o oarecare lejeritate, cu atât
mai mult cu cât nu se mai face legătura între concentrația de colesterol și patologia
ateromatoză. În ceea ce privește concentrația trigliceridelor, trebuie av ută în vedere
instabilitatea ei. Aceasta se datorează, în parte, scurtării timpului de înjumătațire. Poate fi
recomandat, în anumite situații, să se ceară o analiză a trigliceridelor după opt ore de la
ultima masă.
În cazul unei anomalii foarte grave, analizele trebuie facute fară ezitare încă odată, ba
chiar și a treia oară, căci, din momentul stabilirii diagnosticului, dietoterapia va fi problema
unei vieți întregi. Rezultatele permit stabilirea tipului de dislipidemie după două clasificări:
 cea a OMS -ului – provenita din clasificarea Fredrikson ,
 cea a lui De Gennes .
Clasificarea OMS -ului – Se bazează pe electroforeză (Clasificarea Fredrikson ).
Studiul lipoproteinelor ne permite, în funcție de dimensiunea sau viteza de migrare, a
acestora (progresia în gel de poliacrilamidă sau de agaroză) se distinge:
 Chilomicronii ,
 Lipomicronii sau pre -β-lipoproteinele sau VLDL (lipoproteine cu densitate foarte
scăzută) ,
 β – lipoproteinele sau LDL (lipoproteinele cu densitate scăzută) ,
 α- lipoproteinele sau HDL( li poproteinele cu denistate ridicată) ,
 un al cincilea tip , care nu apare de regulă cand analizele se fac pe nemâncate,a fost
pus în -evidență lipoproteina intermediară , a cărei densitate este cea a VLDL,dar care
migrează precum LDL.
Plecând de la aceste n oțiuni, clasificarea OMS propune șase tipuri:
 Tipul I – hipertrigliceredemia exogenă sau hiperchilomicronemia:
 Nivelul trigliceridelor este foarte ridicat

8 Imamura F, Micha R, Khatibzadeh S, Fahimi S, Shi P, Powles J, Mozaffarian D. Dietary quality
amongmenandwomen in 187 countries in 1990 and 2010 : a systematicassessment. Lancet Glob Health. 2015;
3:e132 –142.

17
 Colesterolul este normal sau ușor crescut
 La electroforeză se disting chilomicroni
Chilomicronii nu sunt însă aterogeni: riscul principal este de a afecta pancreasul,
deoarece tipul I poate provoca o secreție dezordonată și violentă de suc pancreatic .
 Tipul II /a sau hipercolesterolemia pură
 Colesterolul crescut
 Nivelul trigliceridelor este normal
 La electroforeză se distinge un nivel ridicat al beta -lipoproteinelor
 Este aterogenă.Ateromul afectează, în primul rând,arterele coronare
 Tipul II / b sau hiperlipidemia mixtă
 Colesterolul este crescut, de obicei HDL colesterolul este scăzut
 Nivelul trig liceridelor este crescut
 La electroforeză se distinge un nivel ridcat al β – și pre – β -lipoproteinelor
 În cazul în care colesterolul total este egal cu cel din hipercolesetrolemia pur,
riscul aterogen este mai mare din cazu l nivelui scăzut de HDL colest erol
 Tipul III – asocierea formei 2 cu forma 4 , hipierlipidemia mixtă
 Colesterolul este crescut
 Nivelul trigliceridelor este ridicat
 La electroforeză se distinge un nivel crescut al VLDL și prezența
lipoproteinelor intermediare, situate între beta – ți pre-beta-lipoproteine
 Risc aterogen ridicat pentru: membrele inferioare, inima, creier. Vârsta medie
la care pot apărea cpmplicații este vârsta de a 38 de ani . Acest tip este rar
întâlnit.
 Tipul IV – hipertr igliceridemia endogenă sau hiperlipomicronemia
 Colesterolul este ușor crescut
 Nivelul trigliceridelor este ridicat
 La electroforeză se distinge un nive ridicat al pre -beta-lipoproteinele
 Risc aterogen și trombogen (creștera riscului șapte și a PAI inhibator al
activatorului plasminogenului). 50% dis tre pacienții de tip IV au
hipruricemie . Asocierahiperuricemiei, hipertrigliceridemiei și a tulburărilor
metabolismului lipidic este frcventă și cunoscută sub numele de: trisindom
metabolic. Hipertrigliceridemia mai mare de 15 g/l sugerează o pancreatită
acută.

18
 Tipul V – (asocierea tipului I cu tipul IV)
 Colesterolul este ușor crescut
 Nivelul trigliceridelor este ridicat
 La electroforeză se distinge un nivel ridicat al chilomicronilor și al
lipomicronilor.
 Risc de pancreatită

2.5 Implicațiile Dislipidemiilor

Dislipidemia reprezintă factori de risc cardiovascular. Datele științifice documentează
asocieri directe între nivelele LDL -colesterolului și invers între nivelele HDL -colesterolului
și bolile cardiovasculare.
Deasemenea, sunt dovedite efectele tratamentelor hipolipiemiante în raport cu
reducerea riscului cardiovascular și a mortalității. Studiul 4S (aproximativ 4500 pacienți în 5
ani) arată că reducerea cu 35% a LDL -colesterolului reduce mortalitatea cu 30 %.
Rezultatele similare sunt documententate și de alte studii de amploare, care arată că
scăderi ale LDL -colesterolului cu 25 -35%.
Apariția evenimentelor cardiovasculare majore (ex.infarct miocardic) cu 25 -35%. De
asemenea, riscul cardiovascular poate fi determinat și de asocier ea mai multor anomalii ale
profilului lipidic, incluse în definiția dislipidemiei aterogene: hipertrigliceridemie, HDL –
colesterol scăzut, creșterea particulelor LDL mici și dense. O astfel de situație este
dislipidemia din diabetul zaharat9.

2.6 Tratamentul medicamentos al Dislipidemiilor

Tratamentul dislipidemiilor cuprinde măsurile de optimizare a stilului de viață și
farmacoterapia.
Măsurile nutriționale se bazează pe efectele documentate ale diferițiolornutrienți
asupra profilului lipidic. Astfel acizii grași saturați cresc LDL – colesterolul, pentru fiecare 1%
din caloriile provenite din grăsimi saturate, LDL -colsterolul crește cu 1 mg/dl.

9 Mozaffarian D . DietaryandPolicyPriorities for Cardiovascular Disease, Diabetes, andObesity: A
Comprehensive Review. Circulation. 2016 Jan 12; 133(2):187 -225.

19
Excepția o co nstituie acidul stearic, care spre deosebire de alti acizi grași saturați
(palmitic, lauric și miristic), nu crește LDL -colesterolul. O asociere pozitivă similară este
documentată între acizii grași trans,proveniți din grăsimile parțial hidrogenate, și LDL –
colesterolul . Unele cercetări documentează și efectele negative ale colesterolului total. Invers,
acizii grași esaturați au efecte pozitive, înparticular MUFA și PU FA din seria omega -6.
Deși există asocieri benefice între consumul sau supraalimentarea sau tratamentul
medicamentos cu omega -3, aceste grăsimi nu scad LDL -colesterolul, ci își exercită efectele
independent de acesta.
Măsurile farmacologice larg documentate în dislipidemii cuprind diferite clase
terapeutice, principala clasă utilizată fiind cea a statinelor, care acționează prin diminuarea
producției de LDL -colesterol hepatic, prin inhibiția HMG -CoA -reductazei, enzimă esențială
sintezei colestero lului. Clasa fibranților (fenofibrat) este utilizată în hipertrigliceridemii.

2.7 Colesterolemia

La naștere valorile colesterolemiei sunt foarte scăzute: aproximativ 91 mg% în
cercetăr i. După prima săptămână de viață valorile cresc până la aproximativ 15-160 mg%,
menținându -se așa până în jurul vârstei de 20 de ani. Urmează o creștere progresivă,
proporțională cu decada de vârstă.
Absorția colesterolului are loc în jejun, acolo unde se întrunesc condiții optime pentru
producerea sa: prezența sucului pancreatic și al bilei. La acest nivel,există zilnic aproximativ
2,4 g colesterol provenit din totalul bilei eliminate în 24 h (1 mg/ml), 400 mg colesterol aflat
în secreția sau descuamațiile intestinale. 85 -90% din colesterolul alimentar se găsește sub
forma colesterolului liber, iar 10 -15% sub forma colesterolului esterificat
Deși în timpul digestiei, colesterolul alimentar și cel endogen sunt intim amestecați,
procentul absorției lor intestinale este diferit . Dislipidemiile sunt afecțiuni caracteriz ate prin
nivele anormale ale lipidelor sanguine, asocitate cu riscuri specifce pentru starea de sănătate
aprținând în special sferei bolilor cardiovaculare. Dislipidemilie cuprind valori anormale ale
colesterolului total si LDL -colesterolului, HDL -colester olului și trigliceridelor10.

10 Mozaffarian D . DietaryandPolicyPriorities for Cardiovascular Disease, Diabetes, andObesity: A
Comprehensive Review. Circulation. 2016 Jan 12; 133(2):187 -225.

20
Structura și principalele funcții ale țesutului adipos
Țesutul adipos este o varietate de țesut conjunctiv, caracterizat prin predominanța
celulelor, componenta intercelulară (fibre, substanță fundamentală) fiind foarte redusă. Există
două tipuri de țesut adipos, acestea deosebindu -se prin localizare, structură și caracteristici
patologice : țesut adipos alb (comun, unilocular ) și brun (multilocular).

Fig.nr.2.2 Structura țesutului adipos

Reprezintă aproximativ 15-20% din greutatea corpului la bărbați și 25% la femei.
Țesutul adipos reprezintă cel mai mare depozit de energie (sub formă de trigliceride) al
organismului. Stocarea grăsimilor la nivelul țesutului adipos reprezintă o formă eficace de
stocare a energiei (9,3 kcal/g – trigliceride față de 4,1 kcal/g – glucide) . Datorită faptului că
conduce foarte puțin căldura, țesutul adipos are rol în izolarea termică a organismului.
Principala funcție a țesutului adipos brun este aceea de a produce căldură
(termogeneza), fiziologia țesutului adipos brun fiind elucidată prin studii pe animalele care
hibernează. Recent, s -a descoperit că țesutul adipos nu are doar rol energetic ci și rol secretor,
producând o serie de substanțe bioactive, care sunt transportate pe cale sanguină
șiinfluențează diferite organe. Țesutul adipos al b este astfel, văzut ca un organ endocrin care
secretă mai mulți factori solubili, denumițiadipocitokine sau adipokine, cum ar fi: acizi grași,
citokine ( TNF -α, interleukina -6 (IL -6)), adipocitokine (adiponectina, leptina, rezistina, și mai
recent visfati na). Aceste particule ar putea explica legătura dintre obezitate, insulino –
rezistență, disfuncția celulelor β pancreatice șiateroscleroză11.

11 Lothar Thomas. Blood glucose. In Clinical Laboratory Diagnostics -Use and Assessment of Clinical Laboratory
Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1 998, 131 -139.

21
Grăsimea conținută în celulele adipoase este de origine exogenă,din alimente
(supralimentația duce la apariția obezi tății hipertrofice,fără creșterea numărului de celule
adipoase;poate fi influențată prin cură de slăbire),sau de originene endogenă când se
sintetizează din glucoza din adipocit în prezența insulinei.
Când obezitatea este determinată de factori genetici, apare o proliferare de celule
mezenchimale supraîncărcate cu grăsimi, obezitate genetică, care nu poate fi influențată prin
cură.
Țesutul adipos reprezintă un țesut de rezervă nutritivă; are rol mecanic de protecție și
amortizare, rol de izolator termic; dă formă corpului și umple spațiile dintre alte țesuturi si
organe. Țesutul adipos este inervat de sistemul nervos vegetativ. Terminațiile nervoase se
găsesc în pereții vasculari, adipocitele nu sunt inervate direct.
Un alt factor de risc independent pent ru bolile cardiovasculare îl reprezintă nivelul
scăzut de HDL -colesterol. Studiile care au evaluat modalitățile farmacologice de creștere a
nivelului de HDL -colesterol nu au putut evidenția direct un beneficiu clinic semnificativ al
acestei creșteri. De ac eea, nivelul de HDL -colesterol ar trebui să fie considerat mai degrabă
un marker de risc, decât un factor de risc. Un studiu recent randomizat Mendelian a sugerat
faptul că HDL -c nu este factor cauzal în bolile cardio vasculare. Astfel, HDL -colesterol
scăzut este un marker de risc, dar nu o țintă terapeutică, iar activitatea fizică și stilul de viață
sănătos joacă un rol important în creșterea nivelului de HDL -colestero12.
Hipercolesterolemiile se definesc ca și valori ale colesterolului toal peste 200mg/dl ,
de asemenea, valorile LDL -colesterolului peste 130mg/dl sunt considerate patologice .
Hipertrigliceridemia , se defineste de la 150 mg/dl (valori de graniță) iar hipo HDL –
emia este reprezentată de valori sub 40 mg/dl pentru bărbați și sub 50 mg/dl pentru f emei.
Diagnosticul si stadializarea dislipidemiilor :

Hipercolesterolemie De graniță 200-239mg/dl
Moderată 240-299mg/dl
Severă ≥300mg/dl
Hiper -LDL -colesterolemie De graniță 130-159mg/dl
Moderată 160-189 mg/dl

12 Viorel T. Mogoș Dietoterapia dislipidemiilor în practica medicală , Editura Academiei Oamenilor de Știință
din România București, 2015

22
Severă ≥190mg/dl
Hipertrigliceridemie De graniță 150-199mg/dl
Moderată 200-399mg/dl
Severă ≥400 mg/dl
Hipo -HDL -emie Bărbați <40 mg/dl
Femei <50nmg/dl

Tabelul nr. 2.3 Stadializarea dislipidemiilor
Principiile terapiei nutriționale în hipertiglicederidemii:
 Reducerea aportului de mono – și dizaharide ( în particular zahăr);eventual utilizarea
indicelui glicemic în selectarea carbohidraților ,
 Reducerea/evitarea alcoolului ,
 Înlocuirea grăsimilor saturate cu mono și polineasturate ,
 Creșterea consumului sau supli mentarea grăsimilor omega -3.

2.8 METABOLIZAREA ȘI ROLUL LIPIDELOR ALIMENTARE

Lipidele sunt constituienți ai organismelor vii, greu solubile în apă, dar solubile în
solvenți nepolari (eter, benzen, cloroform), însușire datorată prezenței în moleculă a unei
regiuni hidrocarbonate hidrofobe .
Lipidele sunt foarte răspândite în lumea vie, indeplinind importante funcții:
 sunt principala formă de transport și de depozitare a rezervelor energetice ale
organismelor
 sunt buni izolatori electrici, termici și meca nici
 sunt constituienți structurali ai membarnei celulare și intracelulare
 îndeplinesc roluri importante în procesele de comunicare și recunoaștere intercelulară
Lipidele se impart în două grupe:
1. Lipide saponificabile care sunt definite ca fiind acele lipide ce conțin acizi grași
legați esteric sau amidic și care prin hidroliză se descompun în substanțe
componente13.

13 Lothar Thomas. Blood glucose. In Clinical Laboratory Diagnostics -Use and Assessment of Clinical Laboratory
Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1998, 131 -139.

23
2. Lipide nesaponificabile sunt hidrocarburi superioare și derivații oxigenați ai
acestora care nu sunt scindate hidrolitic în compuși mai si mpli. Din această grupă
fac parte: hidrocarburile, alcoolii, aldehidele, acizi care cuprind în funcție de
structură, terpenele, carotenoizii și steroizii.
A. Lipide saponificabile – Din aceastăgrupă fac parte:
 Acilglicerolii sau gliceridele – sunt lipidele cele mai abundente din natură,
fiind principalele componente ale grăsimi de rezervă din țesuturi și ale
grăsimii din lapte, găsindu -se în proporții variabile în lipidele plasmatice. Sunt
esteri ai glicerolului cu acizii grași, iar după numărul grupărilor alcoolice din
glicerol esterificate se împart în monogliceride, digliceride și trigliceride.
 Trigliceridele din țesutul adipos uman cuprind următorii acizi grași: acidul
oleic – 45% din greutate, acidul palmitic – 2% din greutate, acidul linoleic –
8% din greutate, acidul palmitoleic – 7% din greutate, acidul stearic – 7% din
greutate și alți acizi – 8% din greutate. Trigliceridele sunt hidrolizate în
glicerol și acizi grași.
 Fosfogliceridele sau fosfatidele – cuprind cele mai importante lipide
structurale , în asociere cu unele proteine intră în structura tuturor membranelor
celulare. Substanța de bază a acestor lipide este glicerol -fosfatul.
Acizii grași sunt componenți ai majorității lipidelor, fiind identificați în număr de 100
în diferite specii de plante sau animale. Dintre aceștia cei mai răspândiți sunt acizii
monocarboxilici cu catenă normală saturată sau nesaturată și cu un număr par de atomi de
carbon, de la 4 la 26. Acizii grași ciclici, cu catenă ramificată, cu număr impar de atomi de
carbon sau acizi grași care conțin și alte grupări funcționale sunt întâlniți în natură doar
ocazional14.
Acizii grași saturați cei mai răspândiți în lipidele izol ate din țesuturile mamiferelor
sunt acidul palmitic cu o catenă carbonică cu 16 atomi și acidul stearic cu o catenă cu 18
atomi de carbon la care se adaugă acidul lignoceric cu o catenă cu 24 atomi de carbon, acesta
din urmă fiind prezent în unele lipide din substanța nervoasă . Acizii grași inferiori sunt acizii
grași cu catenă scurtă formată din 4 până la 10 atomi de carbon și care sunt mai abundenți în
lapte .

14 Viorel T. Mogoș Dietoterapia dislipidemiilor în practica medicală , Editura Academiei Oamenilor de Știință
din România București, 2015

24
Acizii grași nesaturați au de obicei catenă lungă, sunt lichizi, conțin mai multe grupări
etilenice prezintă una sau mai multe legături duble, au izomerie cis și trans, formele naturale
au izomerie cis, sunt puțin solubili în apă iar solubilitatea scade cu lungimea catenei.
Reprezentativi și importanți în alimentație sunt acizii: palmitic, olei c (ω 9 -C 18:1), linoleic
(ω6 – C 18:2), linolenic (ω 3 – C 18:3, ALA), acidul eicosapentaenoic (ω 3 –C 20:5, EPA) acidul
decosahexaenoic (ω 3 –C 22:6, DHA) și arahidonic (ω 6 –C 20:4).
Metabolismul uman nu poate interconverti acizii ω3 și ω6, aceștia fiind transformați
pe căi separate, formând două familii separate, cu efecte biologice distincte . Aceste efecte
biologice se datorează celor 3 principali acizi grași esențiali ai seriei ω3 și anume:
– α – linolenic – ALA
– eicosapentaenoic – EPA
– docosahexaenoic – DHA
Excesul acizilor grași esențiali dintr -o familie poate interfera cu metabolismul
celeilalte familii de acizi grași esențiali, alterând efectele biologice ale acestora, motiv pentru
care în evaluarea alimentației în patologiile cardio vasculare aterosclerotice, o mare
importanță o are și raportul care ar trebui să fie, ω6 sau ω3 = 1:1 sau cel mult 2:1, raport care
în zilele noastre este mult mai mare, astfel că la populația americană acest raport este de 14: 1,
ω6 are un efect proinflamator15.
Un aspect de reținut în cazul acizilor grași nesaturați, care prezintă una sau mai multe
duble legături este faptul că aceștia adiționează hidrogen la nivelul dublei legături, scindând -o
și suferă procese de peroxidare. Hidrogenarea este as ociată cu creșterea punctului de topire a
grăsimii, astfel uleiurile vegetale solidificate prin hidrogenare sunt utilizate la prepararea
margarinei16.
Grăsimile neasaturate prin expunere la lumină, la aer și în prezența unor factori care
generează radicali liberi, suferă un proces de peroxidare, care le alterează gustul și mirosul,
proces care este inițiat de un radical liber ce se formează în sistem și se propagă în lanț .
Poziția cea mai vulnerabilă la atacul unui radical liber este poziția învecinată unei
duble legături, poziția alilică. Radicalul peroxidic poate reacționa cu o nouă moleculă de
grăsime generând un nou radical liber și un hidroxiperoxid, R -OOH, procesul desfășurându –
se în lanț. Hidroxiperoxidul la rândul lui generează alți radicali liberi ș i diverși produși de

15 Nicolae Hancu Obezitatea si Dislipidemiile in practica medicala , Editura InfoMedica , 1998
16 Conlin P.R., Miller E.R., III, Simons -Morton D.G., et al. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium
and the Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet. N. Engl. J. Med. 2001; 344:3 –10

25
oxidare, de polimerizare, de sciziune a lanțurilor hidrocarbonate. În organism peroxidarea
grăsimilor și a altor lipide nesaturate este întârziată prin acțiunea unor factori antioxidanți,
captatori de radicali liberi . Totodată, organis mul dispune de multiple mecanisme de apărare
împotriva efectelor nocive ale peroxizilor.
B. Lipide nesaponificabile – au proprietățile lipidelor dar nu se pot scinda prin hidroliză.
Se disting:
 Terpenele – sunt uleiuri eterice care dau mirosul fructelor și florilor.
 Carotenoizii – sunt lipidececuprindhidrocarburiputernicnesaturateșiderivațiioxigenați
ai acestora
 Steroizii – au încomunstructurasteranului
Principalele componente lipidice ale rației alimentare sunt trigliceridele (adică grăsimile
propriu -zise) după care urmează fosfolipidele (lecitine, cefaline sfingomieline), colesterolul
liber și acil -colesterolii. Lipidele sunt necesare în rația alimentară deorece carotenul și
vitaminele liposolubile sunt dizolvate în grăsimi pentru a putea fi absorbite.
Digestia și absorbția lipidelor este un proces foarte complex, sărurile biliare deversate
cu bila în duoden, împreună cu unele lipide polare, au un rol esențial în solubilizarea și
încorporarea lipidelor într -o formă ușor absorbabilă prin peretele intestinal. Lipidele
alimentare când vin în contact cu bila, care cuprinde cantități importante de săruri biliare și
lecitine, sunt dispersate sub forma unei soluții coloidale (emulsie) cu un grad de dispersie
mijlociu. Asupra acestor grăsimi emulsionate acționează h idrolazele pancreatice specifice,
lipazele acționează asupra trigliceridelor, fosfolipazele acționează asupra fosfatidelor
(lecitine, cefaline), colesterolesteraza acționează asupra esterilor colesterolului.
Lipidele alimentare nehidrolizabile și produșii de hidroliză, insolubili sau parțial
solubili în apă, impreună cu sărurile biliare, formează o soluție micelară cu un grad de
dispersie din ce în ce mai mic până ating diametre de 5 nm după care pătrund în spațiile
intervilozitare de la nivelul jejunului proximal și lipidele din structura miceliilor sunt
absorbite. Sărurile biliare rămân în lumen participând la solubilizarea și transportul altor
molecule lipidice și abia în porțiunea distală a ileonului sunt absorbite printr -un mecanism
activ. Prin sistemu l portal sărurile biliare ajung în ficat și după unele remanieri ajung din nou
în bilă și intestin – circuit entero -hepatic17

17 Ravnskov U, Diamond DM, Hama R, et al. Lack of an association or an inverse associationbetweenlow –
density -lipoproteincholesterolandmortality in theelderly: a systematicreview . BMJ Open 2016; 6:e010401

26
CAPITOLUL III. NUTRI ȚIA ÎN DISLIPIDEMII

3.1 Intervenții nutriționale în ateroscleroză

În acord cu ascocierile anterioare, diferite tipare nutriționale au fost propuse p entru
efectul cardioprotector. Un astefel de tipar nutrițional propus de asociația cardiologilor
americani (cunoscut și ca dietă AHA) are la bază principiile legate de selectarea lipidelor,
icluderea fibrelor ș i antioxidanților (surse bune fiind cerealele, fructele și legumele).
Principiile nutriționale pentru reducerea riscului cardiovascular sunt:
 Aport caloric și activitate fzică adaptate pentru o greutate sănatoasă
 Dietă bogată în fructe și legume
 Cereale ntegrale bogate în fibre
 Pește de cel puțin două ori pe săptămână, în special pește gras
 Grăsimi saturate sub 7%din calorii,trans sub 1% din calorii, colesterol mai mic de
300mg/zi. Modalități: selectarea cărnii slabe , lactate degresate 1% , minimi zarea
grăsimilor parțial hidrogenate
 Minimizarea băturilor sau alimentelor cu zahăr adăugat
 Prepararea alimentelor fără sare sau cu o cantitate mică de sare
 Dacă se consumă alcool: cantități moderate
Principiile AHA sunt compatibile, cofor autorilor, cu cel puțin două tipare
nutriționale: dieta DASH și măsurile nutrționae redactate de: NHLBI.A cestea din urmă
presupun și posibilitatea suplimentării cu 2 g de steroli/stenoli vegetali/ zi și 5 -10 grame fibre
solubile18.
Principiile planului nutrițional DASH sunt:
 Regim hiposodat: 2300/1500 mg/zi
 Macronutrienți: 55% glucide /18% proteine / 27% lipide
 Grăsimi saturate 6% din calorii
 Colesterol alimentar:15 mg/zi

18 Ravnskov U, Diamond DM, Hama R, et al. Lack of an association or an inverse associationbetweenlow –
density-lipoproteincholesterolandmortality in theelderly: a systematicreview . BMJ Open 2016; 6:e010401

27
 Fibre: 30 gr/ zi
 Versiuni hipocalorile pentru suprapondere și obezitate
Planul DASH recomandat de National Institute of Health și America
HeartAssociation, oferă un plan explicit de meniu, dovedit a scădea tensiunea arterială în
medie cu 6 -11mmHg sistolică și 3 -6 mmHg / diastolică19.
Exemplificarea unui meniu din planul DASH cu 2300 mg sod iu, este redată în
continuare:
Meniu în cadrul planului DASH, 2100mg sodiu, 1997kcal(adaptat)
 MIC DEJUN :
o 1/3 cană cereale integrale, 1 banană medie, 1 cană de lapte degresat
o 1 felie de pâine integrală din grâu cu margarină, o cană suc de portocale
 PRÂNZ :
o Sandwich cu vită: chiflă, 60 de grame de carne de vită , 45 de grame de brânză
cheddar degresată, salată, 2 felii rosii
o 1 salată cu cartofi noi
o O portocală
 CINĂ :
o 85 de grame de pește (COD) cu o jumatate de cană de orez brun
o Sote de spanac cu ulei de rapiță și migdale
o Briosă cu margarină
 GUSTĂRI :
o Iaurt cu fructe fără zahăr,degresat
o O lingură seminte floarea soarelui
o 2 bicuiți mari graham cu o lingură de unt de arahide
Acest exemplu de meniu cuprinde 25% calorii din grăsimi, din care 6% grăsimi
saturate, aportul de colesterol este de 140 mg/zi20.

19 Lothar Thomas. Blood glucose. In Clinical Laboratory Diagnostics -Use and Assessment of Clinical Laboratory
Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH, Fran kfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1998, 131 -139.
20 George Simu, Gabriela Muțiu. Ana -Maria Drăgan și Adina Ciurdaș -Histologie medical prezentare
generală.Ediție revizuită ,Editura Universității din Oradea, 2011

28
3.2 Interventii Nutritionale In HTA

Regimul hiposodat exemplificat prin planul DASH este definit printr -un aport de
sodiu sub 2,4 gr/zi, acest gramaj de sodiu fiind coniunut în 6 grame de sare de bucătărie.
Cunoaștera surselor de sodiu/sare este utilă persoanelor cu hipertensoune în alcătuirea
meniului. Prescrierea nutrițională poate face referire explicită în aceste surse alimentare,
recomandând evitarea lor în scopu l obținerii unui regim hiposodat .
Exemplu de prescripție nutrițională cu reducerea sodiului în Hipertensiunea arterială

Categorie Evitarea/Limitarea
consumului de Alternative
Condimente, adaosuri Sare, sos de soia, muștar de
ketkup Condimente verzi, oțet,
lămâie
Legume conservate Murături, saramură Legme proaspete sau
congelate
Brânză sărată Burduf, brânză topită Brânză proaspătă de vaci
Mezeluri Afumături Carne proaspătă preparată,
pește
Alimente sărate Snaksuri, chipsuri, bretzel,
alune sărate, măsline Fructe și legume proaspete
Mâncăruri semipreparate Pizza, supă la plic,
dressinguri de salată Mâncare gătită fără adaos de
sare
Apă Apă minera lă cu conținut
crescut de sodiu Apă minerală cu conținut
scăzut de sodiu, apă de
robinet, apă filtrată

Tabelul nr. 3.1 Dietă particularizată în Hipertensiua arterială

Deși restricția sodică este larg recomandată în tratamentul HTA , nu toți pacienții
răspund la restricția de sodiu, justificand termenul de ,,Hipertensiune rezistentă la sodiu”.
Deși nu se pot identifica din start persoanele care vor răspune la restricția de sdiu, există

29
categorii în rândul cărora se înregistrează răspunsuri mai bune la regimul hiposodat:
Persoanele cu HTA adulte și v ârstnice, cu obezitate, diabet sau boal ă renală21.
Regimul a limentar adaptat hipercolesterolemiei este recomandatsi în HTA în sensul
diminuării riscului cardiovacular global al persoanei.
Analizând efectul dietei DASH asupra reducerii TA, ca principal obiectiv al incidenței
CVD prin mijloace nu triționale, Sigal și colab , 2013, au încurajat pe de o parte consumul de
legume și fructe, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cereale integrale, carne de pui,
pește și nuci, iar pe de altă parte au recomandat un consum redus de grăsimi cu precă dere
saturate, carne grasă dulciuri și sucuri. Acest model dietetic comparativ cu dieta tipică
occidentală a avut un conținut mai crescut în calciu (1240 mg), potasiu (4700 mg), magneziu
(500 mg) și fibră dietetică și un conținut mai redus de grăsime (27% din totalul caloric al
zilei), SFA (6% din total caloric), colesterol (150 mg) și sodiu mai puțin de 2 g/zi.
Dieta DASH a redus tensiunea arterială sistolică și diastolică cu 11,4 și respectiv 5,5
mmHg, respectiv cu 7,2 și respectiv 2,8 mmHg, la pacienții cu hipertensiune arterială (HTA).
O scădere a tensiunii arteriale a fost observată și la participanții normotensivi, observație
concluzionată și de către Sacks și colab., 1995 în studiul privind implementarea abordărilor
dietetice argumentate pen tru a reduce hipertensiunea arterială prin dieta DASH. Aceeași
observație a fost făcută și de către Appel și colab., 2003 în studiul privind efectele modificării
stilului de viață corespunzător controlului tensiunii arteriale.
Recomandarea reducerii consu mului de sodiu în DASH a condus la o scădere mai
accentuată a TA ( Sacks și colab., 2001). Blumenthal și colab., 2010 a observat că o scădere a
conținutului de sodiu din dietă a îmbunătățit funcția autonomică și vasculară a redus masa
ventriculului stâng la pacienții supraponderali cu HTA cu o semnificație mai mare în cazul
subiecților care au scăzut în greutate și au avut o activitate fizică mai intensă.
DIETA ÎN HTA:
Alimentele permise sunt:
 lapte degresat, brânza de vaci, cașul slab, nesărat, urda dulce, telemeaua de vacă
nesărată
 carnea de pui, găină, de vită în cantitate limitată și de preferat fiartă, rasol sau friptă
 pește slab de râu fiert, fript
 pâinea fără sare, de preferat veche de o zi

21 Dan Sdrobici Alimentatia rationala si regimul de viata in prevenirea aterosclerozei, Editura medicală,1978

30
 ouăle se consumă în cantitate limitată
 grăsimi – unt ne sărat, ulei vegetal (floarea soarelui, soia, porumb)
 făinoase în cantitate limitată – griș, orez, paste făinoase
 fructele sunt permise sub orice formă – crude, coapte, piureuri, compoturi, sucuri de
fructe
 legumele permise vor fi cele sărace în sodiu – morcovi, dovlecei, fasole verde, ardei,
salată verde
 dulciurile preparate fără sare,bicarbonat de sodiu sau praf de copt
 băuturi sub formă de ceaiuri de plante, sucuri de fructe și legume
 condimentele permise sunt pătrunjelul, mărarul, tarhonul, leușteanul, c imbrul, dafinul
 sosuri dietetice din legume, sos alb, sos de smântână

3.3 Interventii Nutritionale în Hipercolesterolemie

Măsurile nutrițoonale în dislipidemii trebuie să însoțească alte măsuri ale stilului de
viață și evaluarea medicală a afecțiuni. Acivitatea fizică și renunțarea la fumat sunt astfel de
măsuri destinate scăderii riscului cardiovascular, care reprezintă principalul obiectiv al
tratamentului dislipidemiilor. Pentru persoanele supraponderale și obeze, măsurile destinate
scăderii pondera le sunt, desigur, indicate.
În raport cu dovezile științifice curente,măsurile nutriționale principale în
hipercolesterolemii vizează controlul aportului ttal de grăsimi, reducerea grăsimilor saturate
și trans și înlocuirea cu componente nutriționale care au efecte neutre sau scăderea LDL –
colesterolului .
Astfel de componente sunt glucidele (efect neutru), fibrele (efect favorabil) și
grăsimile mononesaturate. Deasemenea, reducerea colesterolului alimentar este, în prezent,
indicată de numeroși autori pentru tratamentul dislipidemiilor. O exemplificare a principiilor
terapiei nutrișionale a hipercolesterolemiei este prezentată în continuare22.
Principiile terapiei nutriționale în hipercolesterolemii :
o Controlul aportului total de grăsimi: <35%
o Reducerea grăsimilor saturate la: <7% din totalulcaloriilor
o Minimalizareaconsumului de grăsimi trans

22 Dan Sdrobici Alimentatia rationala si regimul de viata in prevenirea aterosclerozei, Editura medicală,1978

31
o Reducereaaportului de colesterolalimentar : < 200mg/zi
o Consumadecvat de fibresolubile 10 -25 g/zi
o Înlocuireagrăsimilor saturate cu grăsimimononesaturate
o Includereasten olilor/stanolilorvegetali 2g/zi
Conținutul în colesterol al alimentelor este vizat, așadar, în ghidurile nutriționale,
majoritatea recomandărilor vizând un aport zilnic sub 200 -300mg.

Aliment(100g) Colesterol(mg)
Creier de bovine 2300
Ficat de porc 420
Ficat de bovine 320
Unt 280
Gălbenușul unui ou 230
Brânzeturi 150-200
Carne grasă de porc/vită 125
Lapte de vacă 110
Smântână 100

Tabel nr. 3.2 Surse de colesterol alimetar
Măsurile nutriționale care pot fi prescrise curent în hipercolesterolemii se referă la
menționarea surselor de grăsimi cu efecte nefavorabile, o variantă practică fiind menționarea
alernativelor favorabile.

Categorie Evitarea/Limitarea consumului de: Alternative:
Grăsimi animale Untură, Slănină, Unt Ulei de măsline
Mezeluri Cremvuști, Parizer, Salam, Cârnați Șuncă fiartă slabă de pui (fără
pieliță), curcan, vită semigrasă,
pește, Ouă cu gălbenuș: 3 –
4/săptămână
Carne și organe Carne de porc, vițel, miel, oaie,
Carne tocată, Burtă, Creier, Ouă cu
gălbenuș (peste 5) Carne slabă pui, curcan, vită
semidegrasată, pește, ouă

32
Produse fast –
food prăjite Produse preparate în ulei prăjt de mai
multe ori, pane -uri Grătar, Pui rotisat, Shaorma de
pui, Sandwich, Carnefiartă,
preparate la abur, cuptor
Patiserii,dulciuri
industriale Foietaje, ștrudele, gogși, plăcinte,
croissante, dulciuri cu grăsimi
hidrogenate. Produse de panificație simple
(covrig) cereale, dulciuri de
casă
Lactate Smântână grasă, Frișcă, lapte
integral, brânzeturi grase, fermentate,
telemea de oaie, bivoliță, brânză
topită Sana, Iaurt 0.1 -3.5%, Kefir,
Lapte degresat 1.5%, Brânză
de vaci /perle de brânză 2 -10%

Tabel nr. 3.3 Surse de grăsimi cu efecte nefavorabile asupra organism ului

3.4 Interventii Nutriționale în Hipertrigliceridemie

În hipertrigliceridemii se indică regim hipolipidic, reducerea consumului de zaharuri
simple si alcool. Scăderea în greutate este, adesea o măsură cu impact pozitiv. În mod similar
tratamentului hipercolesterolemie i. Cercetătorii de la Harvard School of Public Health din
Boston, p ropun să înlocuiască grăsimile trans cu grăsimi polinesaturate care se găsesc în
uleiuri vegetale și pește
Un exemplu de prescripție nutrițională în hipertrigliceridemii sunt documentate efecte
pozitive ale grăsimilor omega 3 -4. Întrucât există numeroase date cu privire la ascierea dintre
tipurile de carbohidrați și efectul în hipertrigliceridemii, s-au dezvoltat inclusiv set uri de
recomandări baz ate pe indicele glicemic a l alimentelor .

Categorie Evitarea/Limitarea
consumului de Alternative
Dulciuri și petiserii
Zahăr, miere de albine,
dulciuri cu zahăr, sucuri cu
zahăr, foietaje, ștrudele,
gogoși, plăcinte, croissante,
dulciuri cu grăsimi
hidrogenate Îndulcitori, dulciuri de casă
cu îndulcitori, limonadă cu
zaharină produse de
panificație simple (pâine,
covrig), cereale integrale fără
zahăr

33
Prduse animale
Carne și mezeluri, grase,
untură unt, smântână, brânză
grasă, lapte integral , Ouă c u
gălbenuș (≤5/săptămână) Carne și mezeluri slabe;
Brânză slabă, lapte degresat,
iaurt, kefir, Sana, Ouă cu
gălbenuș (3-4 săptamână)
Produse prăjite
Prăjeli prin scufundare,
Paneuri Preparate la grătar, cuptor,
abur; Mâncăruri cu ulei
proaspăt: colza m ăsline
Oleaginoase Semințe, arahide, fistic, nuci,
migdale în cantități moderate
(15-25g/zi)
Alcool Alcool Băuturi non -alcoolice

Tabel nr. 3.4 Principiile teoriei nutriționale în hipertrigliceridemii

3.5 Interventii Nutritional e în Hipo -HDL -Emie

Nivelul HDL -colesterolului este în mare parte determinat genetic, nivele crescute
fiind considerate factor independent cardiovascular. Corelațiile din tre consumul diferitelor
cantități de nutrienți si HDL colesterol arată asocieri pozitive cu grăsimile saturate (în paralel
cu HDL – colesterolul) și alcoolul în timp ce carbohidrații .
Grăsimile monosaturate au un efect neutru asupra HDL. Activitatea fizică și scăderea
în greutate au potențial impact pozitiv asupra HDL colesterolului în acord cu aceste
recomandări, pricipiile nutriționale în Hipo -HDL -emie, vizează în principal grăsimie trans,
carbohidrați și alcool23.
Principiile terapiei nutriționale în Hipo -HDL -emie:
o Reducerea grăsimilor trans
o Reducerea carbohidrațiolor, mono și dizaharide
o Consumul moderat de alcool în cazul peroanelor care consumă alcool.

23 Dan Sdrobici Alimentatia rationala si regimul de viata in prevenirea aterosclerozei, Editura medicală,1978

34
CAPITOLUL IV. CERCETAREA PROPRIE

Material si metoda

Pentru a justifica rolul dietei nutriționiste în cazul pacienților cu dislipidemii am
utilizat atât studii clinice și paraclinice pentru a observa corelațiile ce se stabilesc între
obiceiurile alimentare nesănătoase la pacienții luați în studiu și incidența dislipidemiilor la
acești subiecți.
Prezentul studiu oferă recomandări în privin ța unei alimentații funcționale, sănătoase,
care scot în evidență faptul că există o interdependență între caracterul alimentației, nivelul
fracțiunilor lipoproteice și evoluția dislipidemiilor.
Au fost incluși în studiu 9 pacienții cu dislipidemii, pe o p erioada de 12 luni. Studiul
s-a efectuat cu acordul pacienților participanți, care au dorit să obțină rezultate mai bune in
modificarea profilului lor lipidic. Pacienții luați în studiu se știau cu probleme de dislipidemii
și se aflau în tratament alopat c u medicație prescrisă de medicii specialiști respectiv medici de
familie. Au fost colectate date anamnestice, clinice și paraclinice de la fiecare pacient. Toți
pacienții au semnat un acord informat. Analizând valorile profilului lipidic al acestor pacienț i
participanți la acest studiu, se observă valori mult ridicate ale acestora.

Determinările biochimice

Analizele de laborator de rutină au fost realizate cu Sistemul de analiza Accutrend
Plus, un dispozitiv portabil, usor de folosit si in mediu extra spitalicesc, pentru determinarea
principalilor factori de risc cardio vascular cum ar fi: – colesterol – trigliceride – glucoza – din
sangele capilar. Testele strip folosite pentru determinarea parametrilor paraclinici folosesc
tehnologie patentata de fi rma Roche. Testele strip trebuie pastrate la temperatura camerii si
permit de asemenea determinarea calitativa a parametrilor biochimici, chiar in absența
folosirii aparatului Accutrend24.

24 George Simu, Gabriela Muțiu. Ana -Maria Drăgan și Adina Ciurdaș -Histologie medical prezentare
generală.Ediție revizuită , Editura Universității din Oradea, 2011

35

Fig. nr. 4.1 Aparatul Accutrend pentru masurarea colesterol – trigliceride

Metode și tehnici de evaluare

Rolul anamnezei la evaluarea pacienților luați în studiu a avut ca scop determinarea
vârstei, sexului, stabilirea mediului de proveniență, antecedentelor fiziologice și patologice,
inclusiv a factorilor de risc. În dimineața în care s -au efectuat investigațiile clinice și
paraclinice, pacienților li s -au prelevat probe de sânge a jeun, probe luate din deget prin
ințepare cu ac steril. Prelevarea probelor de sânge a jeun s -a făcut după o pauză de masă de
12 ore.
În determinarea parametrilor biologici am inclus profilul lipidic adică colesterol total
și trigliceride. Valorile determinate ale profilurilor lipidice au fost urmărite timp de 6
luni,apoi pacienților li s -a propus completarea tratamentului alopat presc ris, cu tratament
nutriționist care a constat din prepararea unei diete prin care valorile profilului lipidic să
scadă mai mult și mai sănătos. Pacienților nu li s -a cerut să renunțe la tratamentul alopat
prescris de medicii specialiști, ci doar să -l compl eteze cu un tratament nutriționisc creat
special pentru a ajuta la reducerea acestor valori ale profilului lipidic. Dieta nutriționistă s -a
propus pentru o perioadă de 2 -6 luni, perioadă in care paciențilot le -au fost măsurate lunar
valorile colesterolului și a trigliceridelor.
Alimente premise :
 Proteine slabe – cum ar fi:
 carnea de pui fără piele gătită la cuptor sau la aburi și în special pieptul și
copanul
 carnea de curcan consumată fără piele și grăsime și gătită la cuptor sau la
aburi

36
 carne de pește preparată la cupror sau grătar și se recomandă păstrăvul,
somonul, macroul, heringul, tonul, midiile, homarul, creveți și somnul.
 carne de vită fără grăsime preparată la cuptor sau fiartă
 carne de porc fără grăsime preparată la cuptor sau fiartă
 Legume : Cele mai recomandate sunt cele crude, dar pot să fie preparate și la cuptor
sau fierte și se evită conumul de legume amidonoase cu mulți carbohidrați
 Fructe : Se pot consuma proaspete sau din compoturi fără benzonat de sodiu și
oleaginoase crude
 Cereale:
 Sunt recomandați fulgii de orz, ovăz, porumb, grâu și pastele din făină
 Lactate:
 Brânzeturi cu puține grăsim sau fără grăsimi (Ex. Mozzarella low -fat, cottage
cheese, brânză slabă/deloc sărată , iaurt
 Lapte integral sau degresat
 Grăsimi sănătoase:
 Avocado
 Uleiuri vegetale bogate în acizi grași mononesaturați omega 3, ulei de
măsline, rapiță)
 Nuci, seminț e
Alimente interzise :
 Sarea
 Carnea afumată și uscată
 Varză murată
 Piureul instant
 Legume conservate
 Vegeta, bulion, maioneză
 Murături
 Conserve
 Măsline murate
 Mezeluri
 Unt, Margarine
 Chipsuri , Dulciuri rafinate
 Supe la plic .

37

Tabelul nr. 4.1 Dietă nutrițională
Mic dejun Gustarea 1 Prânz Gustarea2 Cină
LUNI O felie de pâine
cu maia (40 gr) +
un ou fiert +felii
de avocado și o
roșie Un iaurt
grecesc
(200ml) Piept de pui la
grătar (100gr)
cu legume la
cuptor(120gr) Un măr Salată de roșii
cu busuioc și
file de somon
(100gr)
preparat la
aburi
MARTI O felie de pâine
cu maia (40gr) +
brânză de vaci
(50 gr) cu ierburi
aromatice,
cruditați 100 gr de
mix de
semințe Supă cremă de
broccoli (300
ml) O pară Carne de
curcan (100gr)
cu salată de
varză
MIERCURI Lapte de cocos
(200 ml) cu
cereale integrale
(20 gr) și câteva
felii de banană
proaspătă Compot de
mere fără
zahăr
adăugat Sote de
legume
(120gr) cu
copan de pui
(70gr) Un mo rcov
crud Frigărui de
vițel (120gr)
cu varză roșie
JOI O omletă din
doua albușuri cu
ciuperci și o
roșie + o felie de
pâine cu maia
(40 gr) Un iaurt cu
fructe
(200ml) Păstrăv la
grătar (100gr)
cu mamăliguță
(100gr) O nectarină Supă de
legume
(300ml)
VINERI Iaurt cu
scorțișoară, nuci
și o jumătate de
banană Doi biscuiți
dietetici Piept de pui
(100gr) cu
vânătă la
grătar Un pahar
de fresh de
portocale Orez integral
(75gr) cu lapte
de cocos
(200ml)
SÂMBĂTĂ O felie de pâine
cu maia (40 gr),
tofu(50gr), felii
de avocado, roșii
și busuioc Un măr copt Supă cremă de
legume (300
ml) cu
crutoane Fâșii de
ardei roșu Paste integrale
(75gr) cu sos
de brânză și
avocado
DUMINICĂ Salată de fructe
(100gr) O briosă din
tărâțe Legume la
grill (100gr)
cu friptură de
curcan (100gr) Un iaurt
(200ml) Creveți (75gr)
cu orez
integral (75gr)

38
Caracte risticile loturilor de studiu
 Distribuția în funcție de sex

Lot studiu
Nr. %
Femei 5 55,54
Bărbați 4 44.44
Total 9 100,00

Tabelul nr. 4.2 Distribuția cazurilor în funcție de sex

Din punct de vedere al distribuției în funcție de sex, raportul bărbați/femei a fost de
aproximativ 1:1,2.

Graficul nr. 4.1 Distribuția cazurilor în funcție de sex

39
 Distribuția în funcție de vârstă

Grupa de vârstă Lot studiu
Nr. %
35-50 ani 2 22,22
50-65 ani 5 55,55
> 65 ani 2 22,23
MEDIA DE VÂRSTĂ 56,3

Tabel nr.4.3 Distribuția cazurilor în funcție de vârstă

Rezultatul obținut de noi privind distibuția cazurilor în funcție de vârstă este conform
literaturii de specialitate.

Graficul nr.4.2 Distribuția cazurilor în funcție de vârstă

40
 Distribuția în funcție de mediul de proveniență

Mediu Lot studiu
Nr. %
Urban 6 66,63
Rural 3 33,37

Tabel nr. 4.4 Distribuția cazurilor în funcție de mediu de proveniență

Graficul nr. 4. 3 Distribuția cazurilor în funcție de mediu de proveniență

Din punct de vedere al distribuției în funcție de mediul de proveniență al pacienților,
predomină mediul urban. Rezultatele obținute subliniază existența unei agresiuni mai mari
asupra pacienților din mediul urban datorate stresului cotidian, al modului de viață, al
alimentației nesănătoase, al poluării mediului, comparativ cu pacienții din mediul rural, în
activitatea lor zilnic ă.

41
 Profilul lipidic.
A) Colesterolul total

Colesterol total (mg/dl) Lot studiu
Inițial 258,61
La 6 luni 227,50
La 12 luni 202,42

Tabelul nr. 4.5 Evoluț ia valorilor colesterolului total

Graficul nr .4.4 Evoluția valorilor colesterolului total(mg/dl)

Valorile colesterolului total măsurat inițial,la începutul tratamentului a avut o valoare
medie de aproximativ 258,61 mg/dl. După 6 luni de la începerea tratamentului, valorile
colesterolului total au scăzut, prin prisma tratamentului alopat prescris pacienților. După 12
luni, după ce lotul de studiu a inceput regimul nutriționist propus impreună cu tratamentul
alopat remarcăm o scădere a valorilor colesterolului de la 258,61 la 202,42 mg/dl .

050100150200250300
Inițial La 6 luni La 12 luni

42
B) Trigliceridele

Trigliceride (mg/dl) Lot studiu
Inițial 194,63
La 6 luni 172,11
La 12 luni 157,48

Tabelul nr. 4.6 Evoluția valorilor trigliceridelor

Graficul nr. 4.5 Evoluția valorilor trigliceridelor (mg/dl)

Trigliceridele au fost măsurate la inceputul studiului,valorile fiind ridicate in prisma
unei valor maxime a trigliceridelir de 150 mg/dl. Valorile trigliceridelor au scăzut după 6
luni,in urma tratamentului alopat prescris de medicul specialist de la 194,63 la 172,11 mg/dl.
După 12 luni, lotul de studiu a inceput și dieta nutrițională și remarcăm o scădere a
valorilor trigliceridelor de la 194,63 la 157,48 mg/dl, valoare foarte apropiată de cea
normală. Menționăm că nu sau înregistrat nici un fel de efecte adverse la pacienții care au
urmat tratamentul nutriționist, adică dieta.

020406080100120140160180200
Inițial La 6 luni La 12 luni

43
CONCLUZII

1. Umărirea aspectelor legate de modelele alimentare în relație cu valorile profilului lipidic, a
scos în evidență importanța unei diete nutriționiste, care să ajute la reducerea în limitele
normale a valorilor colesterolului și trigliceridelor, vinovate de foarte multe afecțiuni
cardiovasculare, metabolice, răspunzătoar e de reducerea calității vieții
2. Dieta este o variabilă complexă, care necesită mai multe abordări pentru a examina și a
explic a relația dintre alimentație și îmbunătățirea calității vieții, analiza obiceiurilor
alimentare reprezintând o modalitate de ab ordare a posibilităților de acțiune pentru realizarea
unei diete speciale.
3. Consumul frecvent a unor tipuri de alimente periculoase s -a regăsit cu prevalență în cazul
pacienților cu dislipidemii, fiind asociat cu reducerea calității vieții și scurtarea duratei
acesteia.
4. În reducerea valorilor profilului lipidic la pacienții luați în studiu este de dorit a fi utilizată
o terapie combinată care implică atât utilizarea statinelor, cât și respectarea unei diete
nutriționiste special.
5. Prevenția dislipid emiilor se poate realiza în fază inițială strict prin modularea dietei, iar
utilizarea produselor farmacologice poate constitui al doilea mijloc, ca urmare a lipsei de
răspuns la dietă.
6. Influențarea profilului lipidic sanguin prin dieta este un mijloc e ficient și ieftin,
reprezentând o alternativă la terapia medicamentoasă care poate să prezinte efecte adverse.
7. Analiza modelului alimentar este utilă în demonstrarea corelațiilor dintre dietă și patologia
profilului lipidic, deoarece se iau în calcul t oate efectele dietei de ansamblu, nu doar compușii
nutritivi ai alimentelor.
8. Efectele tratamentului complementar prin dieta nutriționistă pot sa fie diferite in functie de
contextul personal, stilul de viață, conduita, prezenta altor probleme de sănătate, alte
tratamente si terapii urmate.

44
RECOMANDĂRI

1. In urma rezultatelor obținute pe grupul de pacienți studiului recomand efectuarea unui
studiu mai amplu, la nivel de populație națională, pentru a atesta și valida importanța
factorilor de risc care pot fi răspunzătoare de dislipidemii,respectiv diversi factori de risc.
2. Recomand posibilitatea extinderii studiilor în funcție de sex, varstă, habitat, respectiv
probabilități de boli asociate dislipidemiilor cum ar fi bolile cardiovasculare, diabet boli
metabolice.
3. În prisma celor prezentate recomand, adoptarea unui model alimentar care se bazează pe
un aport scăzut în grăsimi și carbohidrați, iar obiceiurile alimentare să fie însoțite și de
modificarea stilului de viață.

45
BIBLIOGRAFIE

1. Ghafoorunissa . Impact of quality of dietary fat on serum cholesterol and coronary
heart disease: focus on plant sterols and other non-glyceride components . Natl Med
J India. 2009 May -Jun; 22(3):126 -32. Review.
2. Gordon DJ, Rifkind BM. High Density Lipoprotein -the Clinical Implications of
recent studies . In N Engl J Med 321(19): 1311 -6. 1989. Ref Type: Journal (Full).
3. Summary of the Sec ond Report of the National Cholesterol Education Program
Expert Panel of Detection, Evaluation and Treatment of Hight Blood Cholesterol in
Adults . JAMA 269:3015, 1993
4. Ravnskov U, Diamond DM, Hama R, et al. Lack of an association or an inverse
association between low -density -lipoprotein cholesterol and mortality in the
elderly: a systematic review . BMJ Open 2016; 6:e010401
5. Report of the National Cholesterol Education Program Expert Panelon Detection,
Evaluation and Treatment of Hight Blood Cholesterol in Ad ult. Arch Intern Med
148:36, 1988
6. Victor Botnaru Dislipidemiile: ghid de practică medicală , Editura Chișinău 2004
7. Caroline White. Study indicates nine risk factors explain most heart attacks . BMJ,
2004: 329: 527.
8. Ghid de management al dislipidemiei (elaborat de Societatea Europeană de
Cardiologie și Societatea Europeană de Ateroscleroză) Grupul de Lucru pentru
managementul dislipidemiilor al Societății Europene de Cardiologie (ESC) și
Societății Europene de Ateros cleroză (EAS) anul 2016
9. Viorel T. Mogoș Dietoterapia dislipidemiilor în practica medicală , Editura
Academiei Oamenilor de Știință din România București, 2015
10. Iulian Mincu – Să cunostem, sa prevenim, sa tratam ateroscleroza Editura Sport
Turism , 1979
11. Nicolae Hancu Obezitatea si Dislipidemiile in practica medicala ,
Editura InfoMedica , 1998
12. Dan Sdrobici Alimentatia rationala si regimul de viata in prevenirea aterosclerozei,
Editura medicală, 1978

46
13. Viorel T. Mogos , Adrian Albota, Gheorghe Ghise Dietoterapia aterosclerozei,
Editura: CNI Coresi , 2000
14. Carmen Ginghină , Mic tratat de cardiologie , Editura Academiei Române, 2017
15. Mozaffarian D . Dietary and Policy Priorities for Cardiovascular Disease, Diabetes,
and Obesity: A Comprehensive Review. Circulation. 2016 Jan 12; 133(2):187 -225.
16. American Heart Association Nutrition Committee. Lichtenstein A.H., Appel L.J.,
Brands M., Carnethon M., Daniels S., Franch H.A., Franklin B., Kris -Etherton P.,
Harris W.S., et al . Diet and lifestyle recommendations revision 2006: A scientific
statement from the American Heart Association Nutrition
Committee. Circulation. 2006; 114:82 –96.
17. Elena Popa Cristea Veronica Dinu, Eugen Trutia, Elena Popa -Cristea, Aurora
Popescu Metabolismul lipidelor. In Biochimie Medicala ,Editura Medicala,
Romania, 2 ed., 1998, 394 -478.
18. Imamura F, Micha R, Khatibzadeh S, Fahimi S, Shi P, Powles J, Mozaffarian D.
Dietary quality among men and women in 187 countries in 1990 and 2010 : a
systematic assessment. Lancet Glob Health. 2015; 3:e132 –142.
19. Monica Bătăiosu, Liliana Catrinoiu, Alexandra Câra, Gabriela Lungu, Valeriu -Dan
Sandu, Maria Livia Suhastru, Sanda Tatu, D aciana Toma, Jan van Es, T.B. Voorn,
Victor Dubois, G. M. van der Weele, W.H. Eizenga. Diabetul zaharat tip 2. Colecția
Ghid de practica pentru medicinii de familie . Editura Infomedica, 2005.
20. Mozaffarian D . Dietary and Policy Priorities for Cardiovascular Disease,
Diabetes, and Obesity: A Comprehensive Review. Circulation. 2016 Jan 12;
133(2):187 -225.
21. Lawrewnce M. Tierney, Stephen J. McPhee, Maxine A. Papadakis. Diagnostic și
Tratament în Practica Medicală . Ediție Internațională. Editura Științelor Medicale
București, 2001.
22. Lothar Thomas. Blood glucose . In Clini cal Laboratory Diagnostics -Use and
Assessment of Clinical Laboratory Results. TH -Books Verlagsgesellschaft mbH,
Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed. 1998, 131 -139.
23. Sigal Eilat -Adar , Tali Sinai , Chaim Yosefy ,Yaakov Henkin . Nutritional
Recommendations for Cardiovascular Disease Prevention. Nutrients . 2013 Sep;
5(9): 3646 –3683.

47
24. Summary of the Second Report of the National Cholesterol Education Progr am
Expert Panel of Detection, Evaluation and Treatment of Hight Blood Cholesterol in
Adults. JAMA 269:3015, 1993.
25. Conlin P.R., Miller E.R., III, Simons -Morton D.G., et al. Effects on blood pressure
of reduced dietary sodium and the Dietary Approaches to Stop Hypertension
(DASH) diet. N. Engl. J. Med. 2001; 344:3 –10
26. Biomolecule adipocitare – legătura între diabet zaharat, obezitate și boli
cardiovasculare 3311.Costa C, Incio J, Soares R.
27. George Simu, Gabriela Muțiu . Ana-Maria Drăgan și Adina Ciurdaș -Histo logie
medical prezentare generală.Ediție revizuită ,Editura Universității din Oradea ,2011

48
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Titlul lucrării: ROLU L NUTRIȚIEI ÎN DISLIPIDEMII

Autorul lucrării BUMB ALEXANDRA – IOANA

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului
de LICENȚĂ, organizat de către Facultatea de MEDICINĂ și FARMACIE din
cadrul Universității din Oradea, sesiunea SEPTEMBRIE / FEBRUARIE a
anului universitar 2019/2020 .

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, BUMB ALEXANDRA – IOANA
CNP)___ 2980912125770 ______________________
declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără
nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau
studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale
privind drepturile de autor.

Oradea,
Data:___ 25.08.2020 _____ Semnătura,