LINIA SEISMICĂ DE MA RE ADÂNCIME TRANSCARPATICĂ. CONTRIBUȚII LA STUDI UL STRUCTURII ADÂNCI A TERITORIULUI ROMÂN IEI Titularul prezentei teze de… [618628]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geologie și Geofizică

TEZĂ DE DOCTORAT
– REZUMAT –

LINIA SEISMICĂ DE MA RE ADÂNCIME
TRANSCARPATICĂ.
CONTRIBUȚII LA STUDI UL STRUCTURII ADÂNCI
A TERITORIULUI ROMÂN IEI

Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe perioada studii lor universitare de
doctorat de bursa atribuită prin proiectul „Programe doctorale și post -doctorale de
excelență pentru formarea de resurse umane înalt calificat e pentru cercetare în
domeniile Științele Vieții, Mediului și Pământului ”, beneficiar Universitatea din
București, cod POSDRU/159/1.5/S/133391, proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea R esurselor
Umane 2007 – 2013.

Conducător științific
Prof. Dr. Ing. Victor Mocanu
Doctorand: [anonimizat]. Dorina Alina DRĂGUȚ

BUCUREȘTI
2017

CUPRINS
1. Introducere……………………………………………………………………………………. …………. 3
2. Cadrul geologic și tectonic. Considerații generale privind structurile majore
traversate de linia seismică de mare adâncime RomUkrSeis2014 …………. ………… 5
3. Particularitățile cutremurelor normale și intermediare produse în ariile
seismogene active din România…………………………. ………………….. ………………….. 6
4. Linii seismice de mare adâncime pe teritoriul românesc…………………………… …… 9
4.1 Linii seismice de mare adâncime de refracție……………………………………. ……… 9
4.2 Linii seismice de mare adâncime de reflexie…………………………………… ……….. 11
5. Linii seismică de mare adâncime RomUkrSeis2014 Wide Angle Reflection and
Refraciton (WARR)……………………………………………. ………………… …….. ………… … 11
5.1 Scopul proiectului și obiective speci fice…………………….. ……… ……………. ……… 11
5.2 Amplasamentul proiectului pe teritoriul României…………………. …………………. 12
5.3 Date tehnice specifice proiectului…….. ………….. ………………………………… ……… 12
5.4 Generarea undelor elastice…………………… ………….. ………………. ……………. …….. 14
5.5 Înregistrarea undelor elastice………………………………………. …………………… ……. 15
5.6 Elemente de prelucrare primară a datelor seismice……………… ……………………. 16
5.7 Modelul distribuției de viteze……………………………………………. ………….. ………. 18
5.8 Efecte particulare de achiziție a datelor seismice asupra protecției mediului 19
5.8.1 Etapele documentației pentru obținerea acordurilor în vederea începeri
lucrărilor seismice de mare adâncime……………… ………………………………. …….. 19
5.8.2 Măsuri de precauție a mediului……………………. ……………………. ………… 20
6. Metode geofizice neseismice utilizate în a naliza profilului RomUkrSeis2014 26
6.1 Profilare magnetometrică la sol……………………………. ………………………. ……….. 26
6.2 Date aeromagnetice…………………………………… …………. ……………………. ………..
6.3 Date gravime trice…………………………………… …………. ………………………. ……….. 28
29
6.4 Date gravimetrie și magnetometrice regionale……….. ………………………. ……….. 30
7. Concluzii……………………………………………………………………………… ……….. ……… 33
Bibliografie……………………………………………………………………………………… ……. 34

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
3

1. INTRODUCERE
Prezent a lucrare p rezentată pentru susținere publică în calita te de teză de doctorat a pornit
de la proiect ul de cercetare științifică Wide Angle Reflection and Refraction (WARR) –
RomUkrSeis 2014 . În luc rare sunt descrise proiectarea, achiziț ia, prelucrarea și interpretarea
(ultimele aspecte doar parțial, căci sunt încă fo arte multe aspecte de continuat). Sunt incluse și
rezultatele profilelor magnetometrice la sol, informații aeromagnetice și gravimetrice în
lungul profilului seismic, în încercarea de a limita posibilitatea unor erori și a obține o
interpretare geologică cât mai aproape de re alitate.
Încomparație cu țările central și est europene, în Româ nia densitatea liniilor seismic
adânci este foarte mică, cauza fiind reprezentată de strategiile diferite de finanțare a cercetării
geologice și geofizic e din fiecare țară în parte.
În faza inițială au fost proiectate două linii seismice de mare adâncime:o linie seismic ă ce
travers ează Carpaț ii Orientali de Nord, Bazinul Transilvaniei și Munții Apuseni (culoarul
Mureșului) și cea de -a doua în Dobrogea, ambele cu o important component peteritoriul
ucrainian. Din motive de restricții financiare , în vara anului 2014 s -a putut executa doar linia
trans -carpatică, între Kiev și sudul localității Zam (județul Hunedoara) . Linia seismică din
Dobrogea afost amânată, urmând a fi executată, probabil, în anii urmă tori.
Acest proiect a avut caracter internațional, implicând specialiști și organizații științifice
internaționale din România, Uc raina, Marea Britanie, Polonia ș i Germania.
Motivația pentru executarea cercetărilor Rom UkrSeis2014 atinge două aspecte
fundamentale: responsabilitatea socială și obiectivele științifice.
Primul aspect implică înțelegerea avansată a seismicității și riscului seismic în România
în zone care nu sunt în directă legătură cu arealul seimsic vrâncean, prin obținerea distribuției
detaliate a vitezelor de propagare a undelor elastice între suprafața terenului și adâncimi
situate chiar sub limita crustă/manta. În această categorie sunt incluse și excepționalele
posibilități profesionale pentru studenții la programele de licență, masterat și doctorat de a fi
luat parte la un program profesional de elită, foarte rar desfășurat în România (ultima oară în
anul 2001). În aceeași categorie este inclus transferul tehnologic și schimbul eficient de
experiență dintre industria de pro fil și învățământul superior, cercetarea geologic ă și geofizică
din România și țările implic ate.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
4

Cel de -al doilea aspect, al obiectivelor științifice, include ținte ca arhitectura bazinelor de
sedimentare și afinitățile fundamentului cristalin și arhitecturii crustale, localizarea și structura
marginii de sud vest a Cratonului Est European. O țintă de perspectivă este reprezentată și de
înțelegerea implic ării fundamentului în formarea bazinelor de sedimentare, incluzând controlul
structural și reactivările tectonice, cadrul tectonic și structura termică a acestor bazine.
Prezenta lucrarea este structu rată în șa pte capitole, după cum urmează:
Capitolul 1 este introductiv și debutează cu stabilirea scopului și obiectivelor aceste i teze
și se încheie cu o scurtă prezentare a structurii lucrării .
În capitolul 2 este prezentat cadrul geologic și tectonic a l structurilor majore traversate de
linia seismică de mare adâncime RomUkrSeis2014 , cu privire specială asupra teritoriul ui
României.
Capitolul 3 conține o descriere generală a particularităților cutremurelor de pământ normale
și intermediare produse în ariile seismogene active din România , importanța înțelegerii corecte
a cadrului seismic pentru conturarea detaliilor structurale românești fiind evi dentă .
În capitolul 4 se face o sinteză a profilelor seismice de mare adâncime realizate în România,
profile seismice adânci de refracție și profile seismice adânci de reflexie.
Capitolul 5 prezintă scopul și obiectivele specifice liniei seismice de mare adâ ncime
transcarpatică, amplasamentul proiectului pe teritoriul românesc, date tehnice specifice
proiectului. Se face o descriere a generării și înregistrării undelor elastice, se continuă cu o
prezentar e a elemente lor de preluc rare primară a datelor seismice, metoda de modelare,
modelul distribuției de viteze și ulterior interpretarea preliminară a rezultatelor.
În capitolul 6 sunt prezentate metode geofizice neseismice utilizate în analiza profilului
seismic de mare adâncime RomUkrSeis2014.
Capitolul 7 prezintă principalele concluzii care reies din studiul efectuat.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
5

2. CADRUL GEOLOGIC ȘI TECTONIC. CONSIDERAȚII GENERALE
PRIVIND STRUCTURILE MAJORE TRAVERSATE DE LINIA SEISMICĂ DE
MARE ADÂNCIME ROMUKRSEIS2014
Linia seismică de mare adâncime RomUkrSeis2014 a traversat imensa majoritate a
marilor unități tectonice ale României. Cercetarea modernă a teritoriului țării noastre a fost
profund influența tă de seismicitatea accentuată , factor de atracție pentru numeroș i cercetători
de elită, atât din România cât și din alte țări avansate, ceea ce a permis și concentrarea
eforturilor pentru finanțarea acestor investigații.
Orogenul Carpatic, așa cum apare astăzi dezvoltat este o consecință a evoluției crustei
continenta le și a unor domenii oceanice în intervalul de timp Triasic – Terțiar. Unitățile de tip
continental pot fi asociate domeniilor interioare (blocurile Tisza – Dacia și respectiv
sistemului reprezentat de orogenul complex Alpi – Carpați – Dinarizi) și respect iv exterioare
(Platforma Est Europeană, Platforma Scitică și respectiv Platforma Moesică) (Săndulescu,
1984; Săndulescu, 1988; Schmid et al., 2008). În perioada Mesozoic – Neozoic, înspre vest ,
blocurile Tisza și Dacia erau separate prin intermediul Ocean ului Vardar (ramura sa estică),
iar înspre est Dacia era separată de vorland prin intermediului Oceanului Ceahlău – Severin.
Oceanul Vardar (atât ramura sa estică cât și cea vestică ce se extinde dinspre Peninsula
Balcanică spre Alpii de Est) reprezintă o fază evolutivă târzie a Oceanului Tethys care a început să
funcționeze în Triasicul Mediu. În fazele sale târzii de evoluție a fost fragmentat și s -a închis sub
presiunea blocurilor continentale Tisza și Dacia. Perioada de închidere a fost la limita dintre
Jurasicul Superior și Cretacicul Inferior (Săndulescu, 1984; Săndulescu, 1988; Schmid et al., 2008).
Raportat la Carpați (mai ales cei Orientali), înspre exterior, în Jurasicul Superior a început
să se deschidă și să evolueze Oceanul Ceahlău – Severin, po ziționat între Blocul Dacia și
sistemul platformelor Est Europeană, Scitică și Moesică. Acest sistem oceanic era conectat cu
domeniul european. Odată cu retragerea fragmentului de placă litosferică a domeniului Tethys
din timpul Neogenului ( Sperner et al., 2001), fundamentul oceanic a fost încălecat (șariat) de
către sistemul de blocuri Tisza – Dacia. Toate elementele componente ale acestui sistem de
placă litosferică au fost consumate în timp, odată cu avansarea spre vest (spre Orogenul
Carpatic) a sistemu lui de pânze relativ subțiri, acum cca. 11 – 9 Ma ( Mațenco et al., 2010 ).
Odată cu maturizarea contactului dintre blocurile Tisza – Dacia și respectiv fundamen tul
carpatic se pare că ar fi avut loc și o rotație a acestor blocuri în sensul acelor de ceasorn ic. În
plus, sistemul Tisza – Dacia a fost afectat de o translație inițial spre nord, apoi spre nord est și, în
final, spre est. Conform lui Mațenco și Bertotti (2000), Carpații Orientali au fost afectați mai
ales de scurtări multi -puls în perioada Cretaci c – Miocen, în special din cauza formării prismei
acreționare din fața orogenului.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
6

3. PARTICULARITĂȚILE CUTREMURELOR NORMALE ȘI INTERMEDIARE
PRODUSE ÎN ARIILE SEISMOGENE ACTIVE DIN ROMÂNIA

Cercetările seismologice efectuate până în prezent au furnizat un volum remarcabil de
informații asupra ariilor seismogene din România, cu privire la particularitățile șocurilor
seismice produse în cadrul acestora. Din acest punct de vedere se remarcă atenția acor dată zonei
seismogene Vrancea. E xplicația este simplă și rezultă atât din caracterul special al acestei arii
seismice cât și din pagubele financiare și materiale în cazul unor evenimente majore.
Împărțirea teritoriului României în zone seismogene a urmărit distribuția geografică a
activității seismice. În cad rul acestor regiuni geo grafice, Radulian et al. (2000) au propus o
definire a zonelor seismogene pe arii mai restrânse, care să țină cont , în primul rând, de
caracteristicile geologice și seismotectonice ale unităților tectonice majore ale teritoriului
Rom âniei. Astfel, au fost analizate caracteristicile următoarelor zone seismogene: Vrancea, est
Vrancea, Depresiunea Bârladului, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Zona Shabla,
Făgăraș -Câmpulung, Zona Danubiană, Banat, Crișana – Maramureș și Depre siunea Transilvaniei.
Ardeleanu et al. (2005) adoptă zonele definite de către Radulian e t al. (2000) în studiul său de
estimare al hazardului seismic pe teritoriul României. Zonele definite în publicația menționată mai
sus nu diferă decât ca mod de defini re, nu și ca particularit ăți. Ca urmare, caracteristicile zonelor
seismice ce urmează a fi prezentate se mențin pentru ambele abordări.
Studiile seimologice au arătat că regiunea seismică Vrancea constă dintr -o arie
epicentrală redusă (cca 2.000 km2), sub care se produc cutremure intermediare, situată în zona
cutată , internă (din punct de vedere tectonic) a Carpaților Orientali și o altă arie epicentrală
(situată în estul celei dintâi), mult mai extinsă , plasată în zona externă a Avanfosei Carpatice,
unde s e produc doar cutremure crustale ( focare cu adâncimi de 0 – 40 km).
Voi trece în revistă mai întâi zona seismogenă subcrustală Vrancea (cea mai importantă ),
iar apoi voi prezenta ariile caracterizate de seisme crustale de pe teritoriul României.
Zona sub crustală Vrancea este cea mai importantă arie seismică din Europa, fiind o zonă
complexă de convergență continentală localizată la contactul a trei unități tectonice majore, ș i
anume: placa Est -Europeană, subplăcile Intra – Alpină și Moesică (Constantinescu et al., 1976 ).
În această arie epicentrală se produc cutremure intermediare (subcrustale). Zona epicentrală
este suprapusă unei suprafețe relativ reduse din cuprinsul zonei cutate interne a Carpaților
Orientali . Focarele seismice normale (s ubcrustale) sunt situate la adâncimi de 60 – 220 km, cel
mai frecvent în intervalul de adâncime 110 – 160 km (Oncescu, Trifu, 1987).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
7

Studiile realizate în ceea ce privește mecanismul cutremurelor vrâncene intermediare vin în
sprijinul ipotezei privind s ubducția litosferei din această arie seismogenă atât de activă și
complicată . În dinamica acestui proces complex un rol important l -au jucat resturile unui ocean
situat între Europa și Eurasia, care s -a restrâns în timp geologic, făcând posibilă coliziunea celor
trei plăci litosferice majore (Eurasia, Africa și Placa Arabiei).
Partea estică a zonei crustale Vrancea se caracterizează prin prezența cutremurelor
crustale (cu magnitudini maxime de 5,1 -5,6) și având focarul activ de la Râmnicu Sărat
evidențiat pentru prima dată încă de către Atanasiu (1949). Seismele din această zonă n u au
depășit magnitudinea de 5,6 (Radulian et al., 2000).
Malița și Rădulescu, (1999) au investigat acest areal precum și mecanismul focal a 28 seisme
produse în perioada 1952 – 1994. Astfel, s -a putut evidenția existența unui plan de falie orientat
NV – SE, paralel cu prelungirile către NV ale faliilor dobrogene crustale Peceneaga -Camena și
Capidava -Ovidiu. Focarele cutremurelor produse într -o perioadă mai lungă de timp (1945 – 1997)
au fost localizate astfel: 26 evenimente în intervalul 0 – 10 km adâncim e, 35 seisme în intervalul
10 – 30 km, 38 seisme în intervalul 30 – 50 km. În ceea ce privește stress -ul tectonic (dedus din
soluțiile de mecanism în focar), s -a putut evidenția un regim compresional orientat predominant
NV – SE (similar paleostresului det erminat în Carpați în timpul Pliocenului). Tipul principal de
faliere a fost de falie inversă, urmat de falii de alunecare și faliere normală.
Zona Platformei Moesice a căpătat o importanță deosebită după descoperirea
acumulărilor de petrol și gaze de la Tiulenovo (Bulgaria) în anul 1951 și de la Ciurești
(România) din 1956. Acest fapt a condus în perioada următoare o dezvoltare remarcabilă a
prospecțiunilor seismice ș i a forajelor de explorare. Forajele realizate au interceptat
fundamentul cristalin, evidențiind o structură complexă (Paraschiv, 1979). Fundamentul
Platformei Moesice a este compartimentat într-un sector vestic, valah, și un sector estic,
dobrogean, separ ate de Falia Intramoesică.
La nord de Falia Peceneaga – Camena este situat Orogenul Nord – Dobrogean , o altă zonă
seismogenă. Ace sta are o poziție intracratonică față de platformele adiacente (Platforma Est –
Europeană, Scitică și Moesică) ale căror subun ități aflorează în acest areal și se prelungesc către
NV, constituind Promontoriul nord -dobrogean, acoperit de cuvertura neogenă a avanfosei. Cutele
chimerice ale acestui orogen sunt mărginite la nord de faliile de alunecare Sfântu Gheorghe și
Trotușului, iar la sud de fractura crustală Peceneaga – Camena (Săndulescu, 1984).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
8

Această zonă este caracterizată prin activitate seismică moderată, definită prin cutremure
crustale, de adâncime mică. De regulă, seismele locale nu au magnitudini mari dar pot fi re simțite
mai intens în zonele lor epicentrale, așa cum se întâmplă în cazul cutremurelor din zona Tulcea.
În regiunea Galați – Tecuci structura litosferei indică faptul că majoritatea seismelor au
fost localizate în litosfera cristalină caracterizată prin viteze mari ale undelor seismice. Aici s-a
produs o rotație către partea de vest a direcțiilor det erminate în sectorul platformei iar direcția de
faliere corespunde, probabil, orientării Faliei Peceneaga – Camena (prelungirea către partea de NV
a acesteia) . Aria dintre această falie și Prut se caracterizează printr -o seismicitate ridicată.
Evenimentele seismice produse în zona Galați sunt de natură tectonică, infirmându -se
idei conform cărorare seismele ar fi generate datorită extracției îndelungate a țițe iului prin
cele două sonde ale unui operator petrolier privat (de la adâncimi foarte mici, de cca. 800 -900
m) sau datorită fracturării hidraulice. Localizarea acestor evenimente a indicat un aliniament
tectonic orientat NE – SV de -a lungul unui sistem de f alii active, cu adâncimi focale situate
între 1 -7 km, aliniament perpendicular pe sistemul fracturilor majore ce se continuă dinspre
Dobrogea de Nord, acesta fiind orientat NV – SE.
Zona seismică Făgăraș -Câmpulung -Sinaia este situată în partea de sud -vest a cristalinului
getic al Munților Făgăraș și în D epresiunea Loviștei. Conform unor ipoteze anterioare (Cornea,
Lăzărescu, 1980), cutremurele făgărășene activează fracturi de vârstă hercinică, falii de origine
alpină, da r și falii profunde ce separă Orogenul Carpatic de Depresiunea Transilvaniei.
Din punct de vedere geologic, regiunea este situată în sudul Masivului Leaota, în zona de
tranziție dintre Carpații Meridionali și cei Orientali; aceasta este reprezentată de fo rmațiuni
cristaline și de flișul Masivului Piatra Craiului. Adâncimea redusă a seismelor (în partea
superioară a crustei cristaline) reflectă existența unor mișcări tectonic -active ale blocurilor crustale
constituente ale masivelor Leaota și Piatra Craiulu i. O altă posibilitate ar fi ca anumite evenimente
seismice să fie declanșate prin influență de către cutre murele produse în zona Vrancea.
Regiunea Crișana – Maramureș . Epicentrele seismelor produse se aliniază pe urmă toarele
accidente tectonice majore: faliile Dragoș Vodă, Halmeu, Mara, Benesat -Ciucea. Importantă din
punct de vedere seismologic este falia crustală Dragoș Vodă, falie care a fost activă în perioada
Neogen -Cuaternar, cu mișcări diferențiale, de extensie și subsidență în sectorul vestic și m ișcări
de ridicare în sectorul estic (Polonic, 1980).
Zona Banatului . Studiile geologice și geofizice au evidențiat particularități ale acestui sector
al Depresiunii Pannonice. Acestea se referă atât la distribuția câmpurilor geofizice naturale
(câmpului geotermic), cât și la structura seismică locală și regională a litosferei crustale.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
9

Studiile geodinamice bazate pe analiza mecanismului în focar al cutremurelor au furnizat
informații asupra proceselor dinamice actuale. Astfel, un studiu realizat asupra seismelor produse
în Banat în perioada 1988 – 1994 a indicat direcțiile câmpului de st ress corespunzător blocurilor
majore din componența regiunii (Polonic, Malița, 1997).
Din analiza cutre murelor produse în zona Banat (pentru perioada 1773 -1991 ) a rezultat
existența a 20 areale epicentrale, cu seisme caracterizate de intensități mai mari d e gradul IV
pe scara Mercalli. Dintre acestea amintim următoarele: Timișoara, Arad, Sag -Parta, Banloc –
Dolant și Sânnicolaul Mare. Intensitățile epicentrale mari s -au înregistrat la Banloc, Liebling –
Voiteg, Sag -Parta, Timișoara, Jimbolia, Periam, Arad și Sâ nnicolaul Mare (Oros, 1991).
Regimul tectonic al zonei seismice Timișoara se definește prin falierea cu alunecare pe
direcție, reactivate în regim tensional conform. Astfel, se pot menționa mai multe tipuri de falii
geologice asociate cu activitatea seismi că: a) falii cu orientare NE – SV, b) falii cu orientare E – V și
c) falii cu orientare N – S pân ăla NNV – SSE (Oros, 2011) .
Zona seismică a D epresiunii Transilvaniei este situată între râurile Târnava Mare și
Târnava Mică. Cornea și Lăzărescu (1980) menționează un seism din data de 12 noiembrie 1978
cu o magnitudine de 3.3 și adâncimea de 10 km. Șocul respectiv este legat de una dintre fracturile
crustale evidențiate de studiile de refracție (linia seismică de mare adâncime) efectuate pe profilul
internațional XI (Galați – Cluj Napoca – Oradea), sectorul transilvan. Se apreciază caracterul
tensional al acestor seisme produse în Bazinul Transilvaniei, având în vedere procesul multiplu ce
a avut loc în centrul acestuia și prezența intruziunilor bazice în fundamentul bazinului.

4.LINII SEISMICE DE MARE ADÂNCIME PE TERITORIUL ROMÂNESC
În acest capitol vom face o sinteză a profilelor seismice de mare adâncime realizate în
România: profile seismice adânci de refracție și profile seismice adânci de reflexie.
Totodată , majoritatea liniilor seismice adânci din România au fost concentrate pe zona
seismogenă Vrancea și pe avanfosa de la curbura Carpaților , lipsind în totalitate atenția pentru
alte zone seismogene (Maramureș , Banat, sudul Bazinului Transilvaniei , Falia Sf. Gheorghe) .

4.1 Linii seismice de mare adâncime de refracție
Începând cu anul 1966 au fost realizate de către Comisia de Colaborare Multilateralăîntre
Academiile de Știință din Țările Socialiste (K.A.P.G), profile seismice adânci de refracție ce
au traversat principalele unități tectonice din România, majoritatea cercetărilor fiind focusate

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
10

asupra Orogenului Carpatic și zona munților Apuseni. Astfel, au fost realizate: profilul II
localizat, pe teritoriul Romîniei între Galați și Călărași, prof ilul XI (trans -carpa tic) între Galați
– Cluj Napoca – Oradea și profilul XII situat între Băilești și Petroșani. Obiectivele principale
ale acestor cercetări seismice au avut ca scop stabilirea limitei sedimentarului – fundament
cristalin și poziția discontinuităților Conrad și Mohorovicici.
Profilul seismic VRANCEA99 a avut o lungime totală de 300 km între Bacău și București,
traversând astfel zona seismogenă Vrancea pe o direcție NNE – SSV și având următoarele obiective
principale: stabilirea vitez elor seismice din crustă și mantaua superioară, estimarea riscului seismic
din zona metropolitană a Bucureștiului, îmbunătățirea localizării cutremurelor de pământ din zona
seismogenă Vrancea și Platforma Moesi că și îmbunătățirea modelului geodinamic pent ru
seismicitatea din zona seismogenă Vrancea (Hauser et al., 2001; Răileanu et al., 2005).
Principalele rezultate ale profilului de refracție Vrancea99 au fost reprezentate de
dezvoltarea în adâncime a secvențelor crustale și subcrustale pe baza zo nării valorilor de
viteze de propagare a undelor elastice de tip P. Astfel, tranziția între fundamentul cristalin al
platformelor Moesică (înspre sudul profilului ) și respectiv Scitică (înspre nord ), îngroșarea de
ansamblu a crustei sub zona seismogenă Vrancea (de la cca. 20 km la S și respectiv N până
înspre 35 km la Curbura Carpaților). Deasemenea , poziția practic orizontală a discontinuității
Moho înspre Platforma Scitică și zona Vrancea dar cu o poziție semnificativ mai elevată
înspre dome niul Moesic . Variația adâncimii la care a fost plasată această limită este de la 30
km sub domeniul platformic la cca. 40 km sub Zona Vrancea . A fostevidențiată și existența
unei zone cu viteze reduse amplasată sub arealul vrâncean , mai exact sub limita crustă /manta.
Profilul seismic VRANCEA2001 . Scopul științific al proiectului a vizat următoarele
aspecte: stabilire a vitezelor seismice din crustă și mantaua superioară, îmbunătățirea
modelului geodinamic în zona seismogenă Vrancea (intersectându -se cu profilul seismic de
mare adâncime Vrancea99) și calibrarea variațiilor vitezelor relative oferite de experimentul
de tomografie teleseismic ă din anul 1999 .
Modelul de refracție seismică sugerează variații de grosimi și viteze atât în succesiunea
sedimentară cât și în crusta terestră. S -au evidențiat astfel trei blocuri crustale diferite, ce se
caracterizează prin geometrii distincte: blocul crustal Tisza -Dacia care intră în componența
fundamentului Bazinului Transilvaniei și în cea mai mare parte în estul Orogenului Carpatic,
blocul crustal al Platformei Moesice ce intră în componența fundamentului Bazinului Focșani și
blocul crustal al Orogenului Nord Dobrogean, ultimile unități tectonice fiind separate prin Falia
Peceneaga -Camena (Hau ser et al., 2007).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
11

Blocul Tisza -Dacia are o grosime de cca. 35 km, prezentând zone cu viteze reduse până la
adâncimea de 15 km. Această caracteristică este probabil datorată succesiunilor sedimentare din
cuprinsul Orogenului Carpatic. Blocul crustal al Platformei Moesice nu depășe ște grosimea de
25 km, fiind acoperit (până la adâncimea de 22 km) de roci sedimentare. Blocul crustal al
Dobrogei de Nord ajunge până la o adâncime de 44 km, suportând, la partea superioară, roci de
vârstă Paleozoic -Mezozoic, p ână la adâncimea de 2 km (Hauser et al., 2007).

4.2 Linii seismice de mare adâncime de reflexie
Profilul seismic de reflexie de mare adâncime cu num ele de cod "DACIA PLAN" a fost
înregistrat în vara anului 2001, în același timp cu profilul seismic de refracție VRANCEA
2001. Profilul DACIA PLAN a avut o lungime de 140 km (Bocin et al. 2005, 2009; Panea et
al., 2005), direcție VNV – ESE, între Covasna și Brăila.
Principalele obiective ale acestui experiment au fost de a obține informații noi cu privire
la structura pânzelor Carpaților de Curbură și detalii privind arhitectura bazinelor sedimentare
de vârstă Terțiară/Cuaternară dezvoltate în aria seismogenă activă Vrancea și adiacent
acesteia , inclusiv Bazinul Focșani.
În lucrarea lui Bocin et al., 2009 este prezentat modelul geodinamic complex rezultat din
interpretarea integrată a informațiilor geofizice ș i satelitare , modelul tomografic al distribuției
de viteze, modelul vitezelor dedus din trasele seismice și secțiune geologică în zona externă a
curburii Carpaților Orientali și avanfosei .
Profilul seismic DRACULA . Obiectivele principale ale acestui studiu au fost:
(a) identificarea distribuției, geometriei și tipului de falii active din avanfosa de la Curbura
Carpaților; (b) stabilirea relațiilor spațiale dintre structurile crustale din avanfosă și manta și
(c) definirea mecanismelor geodinamice acceptabile, responsabile pentru distribuția spațială a
seismicității vrâncene (Mucuța et al., 2006; Enciu 2007; Enciu et al., 2009).

5. LINIA SEISMICĂ DE MARE ADÂNCIME ROMUKRSEIS2014 – WIDE
ANGLE REFLECTION AND REFRACTION (W.A.R.R)

5.1 Scopul proiectului și obiective specifice

RomUkrSeis2014 este un proiect de achiziție, prelucrare și interpretare a datelor seismice de
mare adâncime pentru a căror interpretare în termeni tectonici a devenit ulterior imperios necesară
și utilizarea/achiziția unor date gravimetrice, magnetometrice și aeromagnetice.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
12

Lucrările de achiziție a datelor geofizice (seismice) au fost executate de Universitate a din
București, în cadrul Proiectului de cercetare științifică RomUkrSeis2014 – Linia seismică
adâncă WARR Trans -Carpatică (TC) și a vizat două aspecte fundamentale, și anume (a)
obiective științifice și (b) responsabilitate socială , astfel:
a. înțelegerea a vansată a seismicității și riscului seismic în România, prin obținerea distribuției
detaliate a vitezelor de propagare a undelor elastice între suprafața terenului și adâncimi;
b. remarcabilele oportunități profesionale pentru studenții aflați în programele d e licență,
masterat și doctorat de a lua parte la un program profesional de elită, foarte rar
desfășurat în România (ultima oară în anul 2001).

5.2 Amplasamentul proiectului pe teritoriul României

Lucrările s -au executat în lungul aliniamentului (profilului) orientat NNE – SSV, cuprins între
locațiile sud Kiev (Ucraina) – Siret (granița României cu Ucraina) – Marginea – Coșna – Monariu
– Pața – Abrud – Zam, traversând județele Hunedoara, Cluj, Bistrița Năsăud și Suceava, având
lungimea totală de c ca. 700 km, dintre care 350 km pe teritoriul românesc (figura 5.1) .

5.3 Date tehnice specifice proiectului

Lucrările de achiziție de date geofizice au presupus existența unor puncte de generare a
semnalului geofiz ic unde, prin metode specifice, se emite un semnal geofizic (unda elastică).
Punctele de generare a semnalului seismic au fost amplasate în zone izolate (fără perturbarea
activităților economice și a vieții comunităților locale, cu o atenție specială acordată
aspectelor de protecție a mediului), situate între 20 și 65 km în lungul profilului, iar recepția
semnalului s -a realizat cu 225 de geofoni independenți (din clasa "st and alone", în România)
amplasați la 2 km distanță unii de alții în lungul aliniamentului.
Înainte de începerea proiectului s-a realizat o primă recunoaștere a zonei de lucru pentru
stabilirea punctelor de generare și de înregistrare a undelor elastice și a rutelor de acces.
Au fost contactate autoritățile locale și notificate asupra desfășurării lucrărilor în zonă.
Pentru identificarea proprietarilor de terenuri s -a solicitat sprijinul primăriilor locale. S-au
identificat toți proprietarii care dețin teren urile unde s -au desfășurat lucrările de achiziție a datelor
seismice și s-a încheiat cu aceștia o înțelegere scrisă prin care s -a permis accesul pe proprietăți.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului României
13

Figura 5.1. Distribu ția punctelor de generare a undelor elastice în proiectul RomUkrSeis2014

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
14

Semnalul seismic emis succesiv, din fiecare punct de generare, este reflectat la suprafață
de obiectivul cercetat aflat la diferite adâncimi în subsol și este recepționat de un dispozitiv de
recepție constituit din geofoni independenți. Înregistrarea semnalului seismic s -a făcut în
memoria internă a fiecărui sistem de înregistrare care este atașat printr -un cablu de cca. 40 cm
lungime unui geofon independent.
Generarea undelor el astice a constat în derularea a trei etape importante: executarea găurilor
de detonare, încărcarea găurilor de generare cu material explozibil și detonarea controlată.
Pentru punctele de generare a undelor elastice au fost realizate, într -o rețea pătratică, în
funcție de condițiile locale, de la 16 până la 24 găuri de detonare, aflate la cca. 10 m distanță într e
ele, fiecare cu o adâncime maximă de 25 m și un diametru de maximum 12 cm.
Generarea undelor elastice s -a realizat utilizându -se detonare a controlată. Aceasta a presupus
încărcarea celor 16 până la 24 de găuri de detonare aferente fiecărui punct de generare a undelor
elastice cu materie explozivă de uz civil (50 kg Riogel/gaură).
Detonarea controlată a fost realizată de o echipă de generar e, fiind comandată printr -un aparat
numit Pelton, purtat în spate de un membru al echipe special autorizate în acest sens.
Datele înregistrate au fost transferate în format digital la Agenția Națională pentru Resurse
Minerale (ANRM) și vor fi utilizate cu precădere pentru scopuri științifice fundamentale legate
și/mai ales de lucrări de doctorat și/sau masterat și prezentări științifice la manifestări de specialitate
în domeniul geologiei/geofizicii din țară și străinătate, eventual împreună cu partenerii internaționali.
După achiziția datelor geofizice urmează prelucrarea, modelarea și interpretarea
rezultatelor, care se va face pe o durată de 3 -4 ani și nu reprezintă în totalitate obiectivul
prezentei teze .

5.4 Generarea undelor elastice
Undele elastice au fost generate în 11 puncte de împușcare amplasate de -a lungul profilului
seismic RomUkrSeis2014, dintre care șapte au fost executate în România și patru în Ucraina.
În Rom ânia au fost proiectate 13 puncte de împușcare pentru care s -au obținut toate avizele
necesare dar în final au fost executate doar șapte, motivele de bază fiind nefinanțarea completă a
acestor lucrări de către una dintre entitățile care inițial au anunța t că vor sprijini aceste lucrări.
Cantitatea de explozibil utilizată în fiecare gaură de sondă a fost de 50 kg, cu excepția punctului
Coșna unde forajele mai scurte nu au permi s încărcarea cu mai mult de 28 kg/foraj. Explozibilul
folosit a fost Riogel produs de către Maxam.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
15

În Ucraina au fost proiectate și executate patru puncte de împușcare pentru care s -au obținut
toate avizele. În fiecare locație s -au realizat 14 găuri de detonare cu adâncime de 30 m, cu
excepția punctului de la extremitatea de NE a profilului unde s -au executat 18 fora je la aceeași
adâncime. Cantitatea de explozi bil utilizată în fiecare gaură de sondă a fost de 50 kg.
Explozibilul folosit a fost dinamită.
În tabelul 5.1 este prezentată sinteza datelor tehnice ale profilului .

Tabelul 5.1 – Parametrii de achizi ție specifici proiectului RomUkrSeis2014
Sursa 6850 kg în România
3000 kg în Ucraina
Distan ța nominală între surse ~ 61 km
Adâncimea sursei
Sisteme de înregistrare DSS CUBE1
RefTek 125A
Distan ța nominală între receptori ~ 2 km
Numărul de canale de înregistrare 334
Durată înregistrării 90 s
Intervalul de eșantionare 5 ms
Lungimea profilului 670 km

5.5. Înregistrarea undelor elastice

Datele seismice din proiectul RomUkrSeis2014 au fost înregistrate cu 334 receptori seismici
de tip stand -alone, absolut autonomi. To ți receptorii au fost de tip seismograf digital cu o
componentă, și anume cea verticală. Din cei 334 receptori seismici, 170 au fost de tip DSS
CUBE 1 și au provenit de la Geo Forschungs Zentrum Potsdam (Germania), fiind utiliza ți în
totalitate pe teritoriu l României. Restul de 55 receptori utiliza ți în țara noastră au provenit de la
Institutul de Geofizică al Academiei Poloneze de Științe din Varșovia și au fost de acela și tip cu
cei din Germania, și anume DSS CUBE 1. Pentru toate cele 225 sta ții seismice de înregistrare s –
au utilizat geofoni de frecven ță standard, și anume 1 Hz. Pentru teritoriul ucrainian au fost
utilizate 109 sisteme din aceea și clasă, "stand -alone" de tip RefTek 125A ( "Texan" ) fabricate în
S.U.A. și aflate în proprietatea Institutului d e Geofizică al Academiei de Științe din Ucraina.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
16

5.6.Elemente de prelucrare primară a datelor seismice

Înregistrările cu punct de generare comun sunt vizibile în figurile 5.2. Acestea sunt prezentate
în stare neprelucrată -raportul semnal / zgomot este destul de variabil, cu diferen țe între semnalele
înregistrate de la puncte de împu șcare diferite. Calitatea înregistrărilor a depins în mod evident de
distan ța dintre receptori și sursă, condi țiile locale de foraj în sursă, proprietă țile fizico -mecanice
ale rocii în care s -a generat explozia, calitatea burării etc.
Calitatea raportului semnal / zgomot a fost acceptabilă pentru generările în cariere cu roci cu
proprietă ți fizico – mecanice bune. Pentru generările din avanfosă dar și din bazinul Transilvaniei
s-au ob ținut calită ți bune spre foarte bune ale semnalului seismic până la distan țe remarcabile, de
peste 300 km. Chiar și în cazul particular al punctului de la Co șna unde s -a putut utiliza doar o
cantitate de 45 kg de explozibil/gaură de sondă, semnalul seismic de calitate s -a propagat deosebit
de mul țumitor.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului României
17

Figura 5.2 – Seismograme ale componentei verticale. Trasele sunt normalizate. Filtrul aplicat a fost de tip trece – bandă (2 – 12 Hz). P sed – refracții de la
nivele sedimentare; P g – refracții de la limita Conrad; P ov – faze crustale critice; P cP – reflexii provenite de la discontinuitățile din crusta media nă; P MP –
unde reflectate de discontinuitatea Moho; P n – refracții din mantaua superioară. Valoarea vitezei folosită în reduceri: 8,0 km/s.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
18

5.7. Modelul distribuției de viteze

Interpretarea preliminară a rezultatelor
Grosimea pachetelor de roci sedimentare este foarte variabilă, fiind cuprinsă între câteva zeci
de metri înspre capetele profilului, atât înspre NE (în zona Platformei Est Europene) cât și înspre
SV (în zona aluviunilor din Culoarul Mure șului) și pot ating e valori mari, spre 6000 -6500 m în
zona de la contactul avanfosei Carpa ților cu Orogenul Carpa ților Orientali propriu -ziși.
Trebuie însă menționată o zonă anomală remarcabilă, cu dimensiuni de cca. 40 km lățime
și 19 km ad âncime în care vitezele de propag are ale undelor elastice ating valori anomal de
mici, de 4,77 km/s, 4,95 km/s și respectiv de 5,35 km/s. Această zonă este amplasată sub
Avanfosa Carpaților Orientali, în dreptul km 300 – 350 ai profilului RomUkrSeis2014.
În general se poate remarca faptu l că, de -a lungul profilului RomUkrSeis2014, Avanfosa
Carpaților separă fundamentul cristalin în două componente. Unul dintre ele corespunde
segmentului de SV, și anume Munții Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Carpații Orientali
(figura 5.5). Acest areal est e conturat și caracterizat de viteze de propagare a undelor elastice
P de cca. 6,0 – 6,45 km/s, extinzându -se până la nivele de adâncime de 30 -37 km. Bazinul
Pannonic este caracterizat de valori de viteze similare, cu deosebirea că grosimea în domeniul
Pannonic este cu cca. 7 – 13 km mai redusă. Înspre suprafață se pot contura două corpuri ce
sunt caracterizate de valori ale vitezelor de propagare ale undelor P superioare celor de la
adâncime mai mare. Unul din aceste corpuri este plasat între km. 0 și 90, vitezele de
propagare ale undelor P fiind de 6,35 km/s la adâncimi de ordinul a 5 – 10 km.
Al doilea corp anomal este amplasat în zona km. 90 – 200, cu valori de viteze de deplasare
a undelor P de cca. 6,15 km/s la adâncimi de ordinul a 0,5 – 6,5 km (figu ra 5.4).
Pe ansamblu, crusta terestră în zona km. 340 – 460 se prezintă ca fiind caracterizată de valori
ale vitezelor de propagare a undelor elastice similare cu zona de SV a profilului. Dincolo de km
460 se remarcă o crustă de grosime cca. 25 km și viteze de prop agare a undelor elastice P de 6,7 –
6,85 km /s, adică o crustă ce pare a fi considerată tipică pentru Platfoma (Cratonul Est European)
traversat la suprafață de linia RomUkrSeis2014 între km 385 și capătul de NE al profilului. În ce
privește primele două s trate dinspre suprafață, pentru întregul sector de NE al profilului valorile
vitezelor de propagare a undelor elastice P par a fi relativ omogene, și anume 6,1 și respectiv 6,2
km /s. O asemenea structură a crustei este foarte complicată și determină dific ultăți reale pentru
modelare. Într -o asemenea situație, calitatea acceptabilă a informațiilor despre undele supractive
permite obținerea de valori relativ stabile și cărora le putem acorda încredere în încercarea de a
obține o structură bine justificată a crustei terestre.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
19

Modelul conturat prezintă variații importante în ce privește adâncimea discontinuității
Moho. De la capătul de SV al profilului și până spre km 460, adâncimea acestei limite
fundamentale este de cca. 31 – 33 km, cu două maxime amplasate la km. 200 (37 km) și
respectiv km 340 (41 km). Spre capătul de NE al profilului, sub Scutul Ucrainian, adâncimea
limitei Moho atinge valori extreme, de cca. 50 km (la km. 670). Sub limita Moho, vitezele de
propagare a undelor elastice P ating valori de c ca. 8 km/s pentru capătul de SV. Înspre capătul
de NE, cam din dreptul km 340, valorile acestor viteze sunt mai mari, de cca. 8,15 km/s.
Rămân multiple semne de întrebare în ce privește modelul prezentat, ca spre exemplu
geometria ambiguă a discontinuităț ii Moho sub Avanfosa Carpatică (aproximativ km. 200), mai
ales în ce privește comparația cu alte profile transcarpatice din zona Vrancea sau din Ucraina.

5.8 Efecte particulare de achiziție a datelor seismice asupra protecției mediului

5.8.1 Etapele documentației pentru obținerea acordurilor în vedereaînceperi
lucrărilor seismice de mare adâncime

O sarcină dificilă a constat în anunțarea autorităților locale și identificarea proprietarilor de
terenuri unde s -au desfașurat lucrările (mai ales pentru punctele de generare a undelor elastice),
fiind solicitat sprijinul primăriilor locale. Terenurile extravilane traversate au fost redate la
starea lor inițială proprietarilor de drept, conform documentelor semnate cu aceștia înainte de
începer ea lucrărilor (prin „Înțelegere” și „Proces Verbal” de constatare a daunelor).
Recunoașterea zonei de lucru pentru stabilirea punctelor de generare și înregistrare a
undelor elastice a reprezentat o sarcină anevoioasă. Astfel, l a alegerea locațiilor pentru
generarea undelor elastice au fost luate în considerare numeroase aspecte , cum sunt cele
enumerate mai jos :
 evitarea siturilor arheologice și a monumentelor istorice de orice fel ;
 evitarea ariilor naturale protejate, a siturilor "Natura 2000 ", RO SPA, RO SCII, etc;
 păstrarea distanțe de siguranță față de așezările umane, construcții de orice fel, elemente
de infrastructură (sonde, conducte sau rezervoare de petrol și gaze, drumuri, poduri, căi
ferate, linii electrice aeriene, relee de telecomunicații, fora je sau rezervoare de apă, diguri,
facilități miniere, cariere și balastiere), obiective de interes local sau național (izvoare,
fântâni, bazine piscicole, ape curgătoare, arii protejate, stâne, flora și fauna, frontiera de
stat), pentru evitarea daunelor d e orice fel în urma generării undelor seismice;

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
20

 asigurarea unui impact minimal asupra mediului, rezumat strict la locul și perioada
operațiunilor, fără urmări negative după finalizarea lucrărilor de achiziție de date;
 starea fizică a drumurilor și folosirea căilor de acces existente ;
 morfologia terenului, vegetația acoperitoare, poziționarea în raport cu zonele agricole
și urbane învecinate, ariile protejate și ținând cont și de sezonul agricol în care au avut
loc activitățile de teren ;
 litologia zo nei, atât cât s -a putut observa la suprafață și deduce din alte surse;
 organizare logistică facilă (pentru parcarea autovehiculelor, amplasarea instalațiilor de
foraj și a facilităților anexe, pentru stocare temporară de lubrifianți, combustibili,
material e absorbante anti -poluanți, acumulatori, deșeuri menajere, etc).
 posibilitățile de telecomunicații existente.

5.8.2 Măsuri de precauție a mediului

În România , echipamentul de înregistrare a semnalului seismic a fost reprezentat de 180
geofoni complet independenți ("stand -alone") ( www.gfz.potsdam.de ), amplasați în puncte
situate din 2 în 2 km de -a lungul aliniamentului și îngropați la aproximativ 30 cm sub pământ ,
împreună cu sistemul de înregistrare "CUBE" DSS produs în Germania, la
GeoForschungsZentrum Potsdam. Conform recomandării fabricantului , aceștia au fost
protejați împotriva umidității folosind pungi de plastic de înaltă calitate și au fost recuperați în
totalitate odată cu ridicarea echipamentului din teren .
Generarea undelor elastice a implicat derularea a două etape importante și anume: (a)
executarea găurilor de detonare, și (b) încărcarea găurilor de generare și detonarea controlată.
Pentrufiecare punct de generare a undelor elastice au fost executa te, în funcție de
condițiile locale, de la 16 până la 24 găuri de detonare aflate la 10 m distanță între ele , fiecare
cu o adâncime de maximum 25 m și un diametru de maximum 12 cm.
Executarea găurilor de detonare s-a făcut prin două metode , în funcție de condițiile locale:
(a) în sistem uscat , cu șnecul și respectiv (b) printr -un sistem rotativ cu circulație de fluid
(apă). În cazul găurilor de detonare realizate în sistem uscat , detritusul rezultat a fost adus la
suprafață prin extragerea periodică a șnecurilor și descăcarea materialului săpat .
Generarea undelor elastice a constat înîncărcarea găurilor de generare cu explozibil care
ulterior a fost detonat controlat . Detonarea controlată a presupus încărcarea celor 16 până la 24 de

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului
României
21

găuri de detonare aferente fiecărui punct de generare a undelor elastice cu materieexplozivă de uz
civil (50 kg Riogel /gaură ) cu o cantitate totală cuprinsă între 800 și 1200 kg/ punct de generare .
Transportul, folosirea explozibililor și deținerea acestora s -au realizat în baza unui
contract cu firma MAXAM România, autorizată (conform prevederilor legale în vigoare) de
către Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Afacerilor Interne. Aceste
activități ce au implicat folosirea materialelor explozive au fost executate exclusiv de personal
calificat, instruit și autorizat în ce privește regimul explozibililor.
Pentru activitatea de generare a undelor seismice s-au avut în vedere distanțele de siguranță
față de așezările umane , construcții de orice fel , obiective de interes sau arii protejate , astfel încât
să nu se producă niciun fel de daune în timpul lucrărilor sau după terminarea acestora .
Transferulși utilizarea materiilor explozive s-a realizat cu respectarea strictă a cerințelor
legale . Astfel , din depozitele specializate s-au scos doar cantitățile necesare lucrului în ziua
respectivă , încărcându -se găurile executate ; toată cantitatea de exploziv a fost folosită .
În timpul lucrărilor de achiziție a datelor geofizice nu s-au utilizat substanțe sau amestecuri
toxice pentru sănatatea și securitatea lucrătorilor , a populației și a mediului .
De asemenea , au fost respectate măsurile în caz de scăpari accidentale , incendii și alte
evenimente neplăcute , în conformitate cu fișele de securitate ale produselor utilizate , cu
acțiunile și măsurile pentru prevenirea și combaterea efectelor produse de eventualele poluări .

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului României
22

Figura 5.3 – Modelul de viteze obținut prin inversia tomografică a primelor sosiri (undele P și fazele undelor P) prin intermediul pachetului FAST (Zelt, 1988). Izolinia de
viteze cu valoarea de 7,5 km/s este acceptată ca reprezentând locația aproximativă a discontinuității Moho în cadrul unui mod el cu distribuție netezită (linie întreruptă
de culoare mov).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului României
23

Figur a 5.4. Modelul de viteze bidimensional preliminar pentru distribuția vitezelor de propagare a undelor P în crustă și mantaua superioară ca urmare a modelarii
parcursului undelor seismice în lungul profilului RomUkrSeis2014. Liniile negre îngroșate reprezi ntă discontinuități majore de viteze. Liniile subțiri reprezintă izolinii de
viteze cu valori în km/s (în dreptunghiuri). Săgeata albastră reprezintă intersecția cu profilul EB '97 (Bogdanova et al., 2006)

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a teritoriului României
24

Figura 5.5. Schița principalelor unități tectonice traversate de profilul RomUkrSeis2014

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
25

Toate aceste pericole și efecte cauzate de utilizarea necorespunzătoare a acestui tip de
material exploziv a u fost eliminată datorită faptului că toate operațiile privind transpo rtul,
manipularea și utilizarea explozibilului s -au realizat cu personal autorizat, calificat, instruit și
testat periodic privind regimul explozibililor.
Materialul exploziv a fost introdus în interiorul găurii detonare care a fost etanșată cu sol
mărunți t sau argilă, evitându -se pierderea de energie spre suprafață și, totodată, apariția de
fragmente la suprafața solului.
În urma detonării controlate nu s -a observat nici un impact semnificativ al generării
simultane a undelor elastice asupra mediului (figu ra 5.6). Toate terenurile unde s -au defășurat
activitățile geofizice au fost predate proprietarilor în starea inițială (figura 5 .7) și nu au existat
nemulțumiri de nici un fel din partea acestora.
Ca urmare a detonării controlate, compușii de gaze rezultați sunt: monoxid și dioxidde
carbon (CO, CO 2), azot (N 2, NO, NO 2), oxigen molecular (O 2) și vapori de apă. Ace ști
compuși gaz oși sunt similari cu cei prezenți în mod natural în compoziția chimică a
atmosferei. Datorită burării realizate înaintea det onării nu au fost detectate urme de particule
sau compuși chimici în zon ele de lucru.

Figura 5. 6.Efecte adverse minime după generarea simultană a terenurilor slab consolidate –
fotografie la 30 de minute după generare

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
26

Figura 5. 7.Efectul secundar după producerea simultană – fotografii : două luni mai târziu

6. METODE GEOFIZICE NESEISMICE UTILIZATE ÎN ANALIZA
PROFILULUI ROMUKRSEIS2014

6.1 Profilare magnetometrică la sol
Profilul magnetic corespunzător unei părți a teritoriului României a fost înregistrat în luna
mai a anului 2016. Datorită restricțiilor financiare și a deficitului de resurse umane, acest
profil a putut fi înregistr at doar cu echipamentul din dotarea Departamentului de G eofizică al
Universității din București, și anume două magnetometre cu precizie protonică Scintrex, tip
G-856 și a acoperit două segmente (figura 6.1).
Segmentul de la extremitatea de NE a liniei seismice se extinde de la granița României cu
Ucraina până la V de Municipiul Bistrița, în dreptul localității Ghinda. Lungimea a fost de
cca. 150 km, incluzând 90 stații de înregistrate amplasate identic peste locațiile geofonilor
utilizați la înregistrarea undelor seismice în cadrul achiziției din anul 2014. Această zonă a
fost selectată pent ru a acoperi contactul dintre Platforma Est Europeană (Cratonul Est
European) și structurile Carpaților Orientali, respectiv contactele între unitățile tectonice
majore ale Carpaților Orientali: Avanfosa, depozitele de flysch, formațiunile preneogene și
chiar zona vulcanitelor Neogene, atingând rama de NE a Depresiunii Transilvaniei.
Al doilea segment a avut ca obiectiv investigarea comportării câmpului geomagnetic la
contactul între formațiunile preneogene din Munții Apuseni și Munții Metaliferi (suitele
ofiolitice de la nord de Zam), pe o distanță de aproximativ 67 km.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
27

Intenția de a efectua determinări ale intensității câmpului geomagnetic total nu a putut fi
complet realizată din cauze locale: căi de acces temporar inaccesibile din cauza condițiilor
meteorologice nefavorabile, proximitatea unor surse de zgomot geomagnetic care ar fi determinat
caracterul nerelevant al valorilor măsurate (ferme, locuințe, drumuri, fire electrice etc.). În medie,
distanța dintre stații a fost de cca. 1,7 km, la fel ca în cazul receptării undelor elastice.
În ce privește prelucrarea datelor trebuie menționat că s -a aplicat corecția de variație
diurnă, variația de referință fiind preluată de pe pagina de internet a programului
INTERMAGNET, datele fiind înregistrate și gest ionate de către Observatorul Geomagnetic
Surlari (www.intermagnet.org). Datele au fost deasemenea corectate pentru efectele teoretice
IGRF (International Geomagnetic Reference Field). Variația diurnă a fost considerată robust
determinată. Analiza prelimina ră a arătat că în perioada efectuării determinărilor
geomagnetice variația câmpului geomagnetic a fost relativ calmă.

Figura 6.1 – Distribuția geofonilor și a stațiilor magnetometrice la sol (RomUkrSeis2014)

În figura 6.2este reprezentată curba interpolată folosind valorile obținute prin aplicarea
metodei mediilor mobile (2D) pe câte 3 valori, în î ncercarea de a elimina zgomotul magnetic
de fond reprezentat de surs e nesemnificative de la suprafața terenului. Stațiile d e înregistr are
au fost suprapuse perfect stațiilor de î nregistrare a undelor elastice.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
28

6.2 Date aeromagnetice
Informațiile din clasa aeromagnetism au provenit din compilația oferită cu generozitate
de către domnul dr. ing. Sprânceană, parte a tezei de doctorat a domniei sale, datele
magnetometrice fiind compilate după Traian Cristescu (1962 – 1968). Altitudinea de zbor
utilizată a fost de 2600 m (figura 6.3).
Lucrările aeromagnetice au avut un caracter regional începând cu anul 1962 în regiunea
Banat -Crișana. Prospecțiunea aeromagnetică propriu -zisă a fost urmată de o lucrare având
caracter experimental, realizată în Câmpia Dunării în scopul verificării sensibilității aparaturii
și însușirii metodologiei de lucru.
Măsurătorile aeromagnetice au fost realizate pe profile de zbor cu orientare in general
nord-sud, excepție făcând zona Banatului și partea vestică a Carpa ților Meridionali, unde
acestea sunt orientate VNV – ESE, NNE – SSV sau NV – SE.

Figura 6.2. Prezentarea profilelor magnetice la sol, aeromagnetice și gravimetric în lungul
profilului RomUkrSeis2014 pe teritoriul României. Profilul gravimetric – culoarea albastră, profilul
aeromagnetic – culoarea moc, profilul magnetometric la sol (culoarea roșu, profilul inițial și culoarea
verde, profilul folosind valorile obținute prin aplicarea metodei mediilor mobile 2D pe câte 3 valori).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
29

Pentru realizarea primei imagini aeromagnetice sinoptice a teritoriului României la un
nivel unic de 2600 m, Sprânceană, 2004 a reorganizat vechea bază de date și a creat alta nouă
ce a permis aplicarea procedeelor de continuare analitică în semispațiul superior/inferior a
valoril or câmpului geomagnetic măsurate la diverse altitudini. Totodată, a presupus și
gruparea valorilor din baza de date în funcție de altitudinea de zbor, aceast ea putând fi
continuate analitic în semispațiul superior/inferior la nivelul de dorit.

6.3 Date gr avimetrice

Caracterul special al informației gravimetrice a limitat accesul la informații cuprinzând
datele brute, iar achiziția de date noi nu a fost posibilă din multiple motive: lipsa finanțării
pentru aceste cercetări, lipsa resurselor umane necesare etc. De fapt, nu acesta a fost
obiectivul de bază al prezentei lucrări. Considerăm că informația gravimetrică reprezintă o
valoare geofizică remarcabilă și poate reduce în mod considerabil interpretarea eronată a altor
informații geofizice. De aceea am fă cut apel la informațiile oferite de literatura de specialitate,
și anume setul de date cu valori ale anomaliei gravimetrice în reducere Bouguer, datele fiind
mediate într -o rețea de 5 ’x 7,5’ (Niculescu și Roșca, 1992). Această rețea a fost ulterior
încorpo rată de către D. Ioane (1993) în rețeaua gravimetrică europeană. Valorile avute la
dispoziție sunt omogen distribuite (Ioane și Ion, 1992) dar ele provin din interpolarea unor
date primare la care nu am avut acces, deci re -digitazarea acestei imagini în lu ngul profilului
seismic RomUkrSeis 2014 trebuie privită cu oarecare îngăduință. Totuși, dată fiind scara
regională la care am încercat interpretarea integrată a informațiilor complementare,
considerăm că profilul rezultat (figura 6.2) poate fi utilizat cor espunzător scopului propus. Nu
trebuie omis faptul că informația gravimetrică regională provine din utilizarea unei valori
medii pentru fiecare 10 km2, adică suficient pentru o abordare la această scară.
Variația anomaliei gravimetrice mediate în reducere Bouguer, în lungul profilului
RomUkrSeis2014 este de peste 109 mGal. Valorile minime sunt plasate între punctele de
împușcare 15305 și 15306, corespunzînd în mod evident ramei de est a Orogenului Carpaților
Orientali, dar valorile minime nu se sup rapun Avanfosei Carpaților Orientali, așa cum pare a
fi cazul la sud de Falia Trotușului ( Ioane și Ion, 2005). Această anomalie de minim regional
pare a fi generată de fragmentul litosferic caracterizat de viteze reduse de propagare a undelor
elastice (3,6 2 km/s aproape de suprafață, crescând până la 5,36 km/s la adâncimi ce depășesc

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
30

20 km). Suprapunerea remarcabilă a corpului cu viteze reduse ce are poziție aproape de
verticală atât anomaliei gravimetr ice în reducere Bougur (mediate) cu datele seismice oferă un
grad de încredere ridicat asupra posibilei surse, comună pentru ambele anomalii. Anomaliile
gravimetrice de maxim din cuprinsul Depresiunii Transilvaniei și respectiv Culoarului
Mureșului par a fi cauzate de structurile ofioli tice corespunzătoare ramurii de NE a
Vardarului, ramură ce aflorează în cadrul Apusenilor de Sud și se continuă pe sub structurile
transilvane până la NE de Cluj Napoca (Săndulescu, 1984). Acestea au fost însă confirmate
prin forajele adânci executate după anul 1989 și interpretate de către Krézsek și Bally (2006 )
ca fiind o dovadă clară a dezvoltării ramurii transilvane a ofiolitelor de tip Vardar. Datorită
tipurilor litologice incluse în structurile ofiolitice acestea pot da valori gravimetrice ridicate ș i
probabil pot explica cele trei maxime gravimetrice dinspre SV, valorile maximale fiind
imediat la nord de Zam unde, de altfel, formațiuni bazaltice sunt exploatate în carieră și unde
a și fost amplasat punctul de împușcare SP 15301.

6.4 Date gravimetri ce și magnetometrice regionale
În figura 6.4 sunt prezentate două imagini regionale ale arealului Europei Centrale și de
Est. Informațiile gravimetrice sintetizate în figura 6.4a provin din compilarea infomațiilor
provenite de la satelitul GRACE. În ce pri vește informațiile geomagnetice sintetizate în figura
6.4b, acestea provin din datele magnetometrice satelitare ale programului WDMAM.
Pe ambele imagini este trasat aliniamentul Zonei de Sutura Tornquist -Teisseyre (TTZ), așa
cum a fost interpretat la scar ă continentală de către Wincester (2002) și Pharaoh et.al. (2006 ).
Sunt prezentate deasemenea locația profilului DACIA PLAN (Bocin et al., 2009) și noul
aliniament propus de către acest autor pentru zona TTZ în zona terminală a suturii, în partea
de SE a teritoriului României. Este de menționat că această zonă de sutură este plasată la o
importantă tranziție listosferică a continentului european, și anume trecerea de la Cratonul Est
European ce are vârsta Arhain – Proterozoic spre centurile orogenice cutate dinspre vest, cu
vârste en -echalon, de la Caledonian înspre NV, spre Variscă în Europa Centrală și atingând
vârsta Alpină înspre SV (Winchester, 2002; Pharaoh et al., 2006).
Din analiza corelată a datelor aeromagnetice, a celor la sol (restricționat e doar la
segmentele unde s -au efectuat determinări, respectiv spre capetele de NE și respectiv SV ale
profilului), corobrate cu modelul de viteze bidimensional (figura 6. 3) și imaginea tectonică de
ansamblu a zonei traversate de linia seismică menționată , se poate concluziona că cele patru

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
31
anomalii aeromagnetice de cca. 200 -400 nT din cuprinsul Scutului Ucrainian și respe ctiv
Monoclinului Volyn -Podolsk nu pot fi atribuite unor surse sedimentare.

Figura 6.3. Anomalia gravității (regională) așa cum este de dusă din misiunea GRACE (Tapley et al.,
2007) și respectiv imaginea dedusă din anomalia magnetică a globului (Korhonen et al., 2007). TTZ –
Zona de Sutură TTZ (conform Winchester, 2002) și Pharaoh et al., 2006, respectiv Bocin et al., 2009
(linii negre în trerupte). Linia albă – profilul RomSeis2014.

Ținând cont de toate datele avute la dispoziție interpretăm aceste patru anomalii aeromagnetice
ca fiind determinate de unele intruziuni de tip granitic – granodioritic ce penetrează fundamentul.
Anomalia aeromagnetică de minim ( -200 nT) de la contactul Cratonului Est European cu
Orogenul Carpaților Orientali este probabil asociată căderii în trepte a fundamentului cristalin
odată cu apropierea de orogen. În schimb, anomalia gravimetrică de minim important (-80
mGal) din dreptul zonei cu cea mai înaltă topografie traversată de profil (între punctele de

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
32

împușcare 15304 și 15305) este cauzată de flexura și poziționarea aproape de verticală a
fragmentului de placă litosferică, interpretat în prezent aproape unanim ca fiind corpul în care
sunt generate cutremurele din Zona Vrancea. În acest areal însă absen ța totală a seismelor ne
face să concluzionăm că zoana este relativ stabil ă geodinamic și coborârea acestui fragment î n
manta nu mai este activă în prezent. Stiv a de depozite cu densitate redusă determină însă
această anomalie ce caracterizează zona fronta lă a întregului orogen carpatic.
În zona Munților Metaliferi se remarcă anomalii magnetometrice la sol cu frecvenț e și
amplitudini ridicate (cca. 100 nT), dar care nu se regăsesc deloc în imaginea aeromagnetică.
Aceasta însă este caracterizată de o valoar e de fond mult crescută. Aspectul arealului anomal
și cercetările pe teren ne fac să concluzionăm că sursa este reprezentată de roci cu proprietăți
magnetice importante din suita ofiolitelor ce intră în componența Munților Metaliferi.
Informațiile de adânc ime din zona de NE (zona Munților Apuseni) a teritoriului
României nu au existat până în prezent sau au fost mai mult rezultatul unor modele cu puține
constrângeri. Trebuie luate în considerare tipurile de sedimentar (orogenic, de molasă și
respectiv de pl atformă). Este de asemenea tentant să se considere existența și influența unei
cuverturi sedimentare plasate imediat deasupra fundamentului cristalin, probabil de vârstă
Mezozoică. Credem că trebuie de asemenea avută în vedere o suită Paleozoică, așa cum a fost
anticipată de Panea et al (2005) ce ar putea include sedimente Permo -Triasice, poate chiar
Precambriene. Evident, fundamentul cristalin este plasat deasupra mantalei superioare.
Aceste domenii majore guvernează jumătatea de NE a profilului seismic și sunt sprijinite
de rezultatele tomografiei s eismice a undelor P . Aceste informații sunt interpretate asemănător
de către Bocin et al., 2009, Hauser et al., 2007 și confirmate prin modelul de viteze rezultat
din proiectul DACIA PLAN (Bocin et al., 2005).
Bazinul Transilvaniei este caracterizat de o ușoară anomalie de maxim gravimetric,
trădând subțierea crustei și apropierea discontinutății Moho de suprafață, aceasta aflându -se la
cca. jumătate din adâncimea la care apare în dreptul Zonei de Molasă.
În ce privește sectorul Munților Apuseni traversat de linia seismică se pot remarca
anomalii de gravitate cu amplitudine redusă (10 mGal) care, asociate și anomaliilor de tip
armonică din datele magnetometrice la sol par a argumenta intruziuni associate structur ii
ofiolitice a Munților Metaliferi, ramură de NE a zonei Vardar.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
33

7. CONCLUZII
Prezenta lucrare, prin tema abordată, prezintă proiectul RomUkrSeis2014 realizat în
vara anului 2014, faza de achiziție, prelucrare și interpretare a datelor seismice de mare
adâncime pentru a căror interpretare în termeni tectonici a devenit ulterior necesară și
utilizarea/achiziția unor date gravimet rice, magnetometrice și aeromagnetice.
Acest proiect a implicat specialiști și organizații științifice internaționale din România,
Ucraina, Polonia, Germania și Marea Britanie. Achiziția datelor seismice pe teritoriul
românesc au fost coordonate de Facu ltatea de Geologie și Geofizică, București, acestea fiind
efectuat e prin contribuții importante ale unor parteneri economici reprezentativi (S.C.
Prospecțiuni S.A., Hunt Oil România, Repsol Spania, Maxam România).
Elementele de noutate și principalele contribuții personale în cadrul acestui proiect pot fi
sintetizate astfel:
– activitatea de recunoaștere în teren a punctelor teoretice propuse în cadrul proiectului de
seismică adâncă, ce a avut drept scop identificarea unor locații favorabile din punct de
vedere operațional pentru generarea undelor seismice;
– întocmirea documentațiilor în vederea obținerii autorizațiilor corespunzătoare pentru
începerea lucrărilor;
– proiectarea detaliată a generării și înregistrării undelor elastice;
– integr area informațiilor gravimetrice mediate și aeromagnetice pe profilul selectat;
– integrarea informațiilor de date magnetometrice la sol pe profilul regional selectat
(achiziți a datelor , prelucrare și interpretare);
– obținerea unui model geologic integrat pent ru profilul selectat.

În capitolul 5 este prezentată interpretarea preliminară a modelului de viteze obținut prin
inversia tomografică a primelor sosiri (undele P și faze ale acestora ) prin intermediul pachetului
FAST și modelul de viteze bidimensional preliminar pentru dis tribuția vitezelor de propagare a
undelor P în crustă și mantaua superioară ca urmare a model ării parcursului undelor seismice în
lungul profilului RomUkrSeis2014.
Modelul rezultat prezintă variații importante în ce privește adâncimea discontinuității
Moho. De la capătul de SV al profilului seismic de mare adâncime și până spre km 460,
adâncimea acestei limite fundamentale este de cca. 31 – 33 km, cu două maxime amplasate la
km. 200 (37 km) și respectiv km 340 (41 km).

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
34

La capătul d e NE al profilului, sub Scutul ucrainian, adâncimea limitei Moho atinge
valori extreme, de cca. 50 km (la km. 670). Sub limita Moho, vitezele de propagare a undelor
elastice P ating valori de cca. 8 km/s pentru capătul de SV. Înspre capătul de NE, cam din
dreptul km 340, valorile acestor viteze sunt mai mari, de cca. 8,15 km/s.
Așadar, rămân multiple semne de întrebare în ce privește modelul prezentat, ca spre
exemplu geometria ambiguă a discontinuității Moho sub Avanfosa Carpatică (aproximativ
km. 200), m ai ales în ce privește comparația cu alte profile transcarpatice din zona Vrancea
sau din Ucraina.

Bibliografie
Atanasiu, I., (1949). Cutremurele de pământ și sensibilitatea seismică în România . An. Acad.
R.P.R.S. Științe Geol. Geogr. Și Biol.Ser. A.l, Mem. 5, București.
Ardeleanu, L., Leydecker, G., Bonjer, K. -P., Busche, H., Kaiser, D., and Schmitt, T., (2005),
Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code . Natural
Hazards and Earth System Science 5, 679 – 684.
Bocin, A., Stephenson, R., Tryggvason, A., Panea, I., Mocanu, V.,Hauser, F., Matenco, L.,
(2005). 2.5D seismic velocity modelling in the south -eastern Romanian Carpathians
Orogen and its foreland . Tectonophysics 410, 273 -291.
Bocin, A., Stephenson, R., Moc anu, V., Matenco, L., (2009). Architecture of the south -eastern
Carpathians nappes and Focsani Basin (Romania) . Tectonophysics 476, 512 -527.
Bogdanova, S., Gorbatschev, R., Grad, M., Janik, T., Guterch, A., Kozlovskaya, E., Motuza,
G., Skridlaite, G., Sta rostenko, V., Taran L., and EUROBRIDGE and POLONAISE
Working Groups*, (2006). EUROBRIDGE: new insight into the geodynamic evolution of
the East European Craton. Geological Society, London, Memoirs, 32, 599-625.
Constantinescu L., Constantinescu P., Cornea I. and Lăzărescu V., (1976). Recent seismic
information on the Lithosphere in Romania , Rev. Roum. Geol., Geophys., Geogr.,
Ser Geophys., 20, 33 –40.
Cornea, I., Lăzărescu, V., (1980), Tectonica și evoluția dinami că a teritoriului României ,
preprint ICEFIZ, 89 p.
Enciu, D. (2007), Spatial relationships between crustal structures and mantle seismicity in the
Vrancea Seismogenic Zone of Romania: Implications for geodynamic evolution , Ph.D.
thesis, 135 pp., Dep.of Geo l. Sci., Univ. of S. C., Columbia.
Enciu D. M., Knapp C.C., Knapp J. H., (2009). Revised crustal architecture of the
southeastern Carpathian foreland from active and passive seismic data . Tectonics 28,
TC4013.
Hauser F., Răileanu V., Fielitz W., Bala A., P rodehl C., Polonic G., Schulze A. (2001).
VRANCEA99 – the crustal structure beneath the southeastern Carpathians and the

Moesian Platform from a seismic refraction profile in Romania . Tectonophysics 340,
233-256.
Hauser F., Răileanu V., Fielitz W., Dinu C., Landes M., Bala A., Prodehl C. (2007). Seismic
crustal structure between the Transylvanian Basin and the Black Sea, Romania.
Tectonophysics 430, 1 -25.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
35

Ioane, D. (1993). Recent developments in geoid determination in Romania . Proc. “GPS in
Central Europe”, Penc, Hungary.
Ioane D., Ion D. (1992). Bouguer gravity map of Romania built on 5’x7.5’ mean values.
GETECH, University of Leeds, Leeds.
Ioane D., Ion D., (2005). A 3D crustal gravity modelling of the Romanian territory. Journalof
Balkan Geophysic al Society, Vol.8, No 4, p.189 -198
Korhonen J., et al., (2007). Magnetic anomaly map of the world. And associated DVD,
commision for the geological map of the world , UNESCO, Paris, France, Scale
1:50.000.000.
Krézsek, C., and A.W. Bally (2006). The Transyl vanian Basin (Romania) and its relation to
the Carpathian fold and thrust belt: Insights in gravitational salt tectonics. Marine and
Petroleum Geology, v. 23, p. 405 –442.
Malita, Z., and F. Rădulescu (1999). Lithospheric structure of the Ramnicu Sarat focus , Rom.
J. Phys.,44, 459 –474.
Mațenco, L., Bertotti, G., (2000). Tertiary tectonic evolution of the external East Carpathians
(Romania) . Tectonophysics 316, 255 –286.
Mațenco, L., Krézsek, C., Merten, S., Schmid, S., Cloetingh, S., Andriessen, P., (2010 ).
Characteristics of collisional orogens with low topographic build -up: an example from
the Carpathians . Terra Nova 22, 155 –165.
Mucuta D. M., Knapp C.C., Knapp J. H., 2006. Constraints from Moho geometry and crustal
thickness on the geodynamic origin of the Vrancea Seismogenic Zone (Romania).
Tectonophysics 420, 23 -36.
Nicolescu, A., Rosca, V. (1992). Romania: The Bouguer anomaly map, scale 1: 1,000,000 .
Geological Institute of Romania, Bucharest
Oncescu M.C., Trifu C.I. (1987). Depth variation of moment tensor principal axes in Vrancea
(Romania) seismic region , Ann. Geophys. 5B, 149 -154.
Oros, E (1991), Cutremurele de pământ din Câmpia Banatului . Ed. Graffiti, Timișoara.
Oros, E. (2011). Cercet ări privind hazardul seismic pentru Banat. Tezăde Doctorat.
Universitatea din Bucure ști, Facultatea de Fizic ă.
Panea I., Stephenson, R., Knapp, C., Mocanu, V., Drijkoningen, G., Matenco, L., Knapp J.,
Prodehl, K., 2005. Near -vertical seismic reflection image using a novel acquisition
technique across the Vrancea Zo ne and Focsani Basin, south -eastern Carpathians
(Romania). Tectonophysics 410, 293 -309.
Paraschiv D., (1979), Platforma Moesică și zăcămintele ei de hidrocarburi ,
Ed.Academiei R.P.R, 196p.
Pharaoh, T.C., Winchester, J.A., Verniers, J., Lassen, A., Seghedi, A., (2006). The
WesternAccretionary Margin of the East European Craton: an overview. Mem. Geol.
Soc.Lond. 32 (1), 291 –311.
Polonic G. (1980). Seismicity and tectonics of Baia Mare -Sighetul Marmației area . Rev.
Roum. Geol. Geophys.geogr., Geophysique, 24, 2, București.
Polonic G., Malita Z. (1997). Geodynamic processes and seismicity in Banat (Romania) .
Revue Roumaine de Geophysique, 41, 67 -78.
Săndulescu M. (1984) – Geotectonica României, Editura Tehnică, București
Săndulescu, M., (1988). Cenozoic tectonic history of the Carpathians. In: Royden, L.H.,
Horváth, F. (Eds.), The Pannonian Basin, A Study in Basin Evolution : AAPG Memoir,
45, pp. 17 –25.
Schmid, S., Bernoulli, D., Fügenschuh, B., Mațenco, L., Schefer, S., Schuster, R., Tischler,
M., Ustaszewski, K. , (2008). The Alpine –Carpathian –Dinaridic orogenic system:
correlation and evolution of tectonic units . Swiss Journal of Geosciences 101, 139 –183.

Dorina Alina DRĂGUȚ
Linia seismică de mare adâncime Transcarpatică. Contribuții la studiul structurii adânci a
teritoriului României
36

Sperner, B., Lorenz, F., Bonjer, K., Hettel, S., Müller, B., Wenzel, F., (2001). Slab break -off –
abrupt cut or gradual detachment? New insights from the Vrancea region (SE
Carpathians, Romania) . Terra Nova 13, 172 –179.
Răileanu V., Bala A., Hauser F., Prodehl C., Fielitz W. (2005). Crustal properties from S –
wave and gravity data along a seismic refraction profil e in Romania . Tectonophysics
410, 251 -272.
Radulian M., Mândrescu N., Panza G.F., Popescu E., Utale A. (2000), Characterization of
Seismogenic Zones of Romania , Pure appl. geophys. 157, 57 -77.
Tapley, B., J. Ries, S. Bettadpur, D. Chambers, M. Cheng, F. Co ndi, andS. Poole (2007), The
GGM03 mean earth gravity model from GRACE ,Eos Trans. AGU,88(52), Fall Meet.
Suppl., Abstract G42A ‐03.
Winchester, J.A., The PACE TMR Network Team (2002). Palaeozoic amalgamation
ofCentral Europe: new results from recent geological and geophysical investiga -tions .
Tectonophysics 360 (Issues 1 –4), 5–21.
Zelt, C.A., Ellis, R.M. (1988). Practical and efficient ray tracing in two -dimensional media
for rapid traveltime and amplitude forward modelling . Canadian Journal for Explo ration
Geophysics, 24, 1, pp. 16 -31.
www.gfz -potsdam.de