Linia de Credit. Modalitate Moderna de Creditare

Introducere

Lucrarea de față își propune să prezinte una dintre cele mai moderne modalități de finanțare existente și să ofere o imagine de ansamblu a ceea ce înseamnă creditare prin sectorul bancar.

În alegerea temei au contat, atât importanța creditării în economia României, cât și complexitatea și răspândirea largă a acestei modalități de finanțare. În condițiile în care piața de capital din România este una destul de slab dezvoltată, sectorul bancar rămâne principala modalitate de acces la resurse financiare împrumutate pentru agenții economici, chiar dacă odată cu aderarea la Uniunea Europeană au apărut și fondurile nerambursabile obținute de la bugetul comunitar. Acestea din urmă au destinații bine specificate și condiții stricte de acordare și monitorizare, ele fiind specifice investițiilor pe bază de proiecte sau planuri de afaceri.

Sectorul bancar este esențial pentru cei ce au nevoie de finanțare pentru investiții sau nu dispun de lichidități la un moment dat. Linia de credit se adresează activităților curente ale agenților economici, nefiind destinată investițiilor, ajutând la continuitatea și buna desfășurare a activității chiar și în perioadele în care aceasta nu mai dispune de resurse financiare lichide din diferite motive.

Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare tratând o tematică distinctă.

Primul capitol prezintă Banca Transilvania, una dintre cele mai importante bănci ce activează pe piața din România, în ceea ce privește evoluția acesteia, apartenența la un grup financiar bancar, dar și produsele și serviciile oferite.

În continuare se tratează problematica sistemului bancar românesc cu accent pe structura acestuia și pe elementele componente. Banca Națională a României este banca de emisiune cu atribuții în politica monetară și în supravegherea bancară, iar băncile comerciale fac ca acest sistem să funcționeze în condițiile unei economii de piață.

Capitolul al treilea își propune să prezinte aspectele teoretice ale creditării și să ofere o idee asupra importanței acesteia pentru buna desfășurare a economiei, dar și pentru creșterea și dezvoltarea acesteia.

Ultimul capitol prezintă un studiu de caz aplicat asupra finanțării prin linia de credit la Banca Transilvania, iar concluziile prezintă un sumar asupra lucrării și a ceea ce aceasta dorește să scoată în evidență.

Capitolul 1. Elementele definitorii ale Băncii Transilvania

1.1 Istoric și revoluție

Banca Transilvania este Banca Oamenilor Întreprinzători din România si cea mai mare instituție bancară cu capital privat majoritar românesc.

Banca Transilvania a devenit operațională în anul 1994 și a luat ființă la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj în 1993 cu un capital de 2 miliarde lei,capital reprezentat în proporție de 79% capital român,iar diferența de 21% capital străin.

Figura 1.1. Structura capitalului la Banca Transilvania

Sursa: Prelucrare conform informațiilor site-ului www.bancatransilvania.ro

Această idee a dus la consolidarea poziției băncii,în primul rând la nivel local,în Cluj și,ulterior,la nivel național, iar în 2007 Banca Transilvania s-a extins și în Cipru. Banca și-a orientat activitatea,la început,spre sectorul de IMM continuând să își lărgească activitatea și spre retail. Această dezvoltare a făcut ca în anul 2007,Banca Transilvania să fie prima bancă care a fost cotată la Bursa de Valori București.

Strategia băncii este susținută de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare care deține 15% din capitalul social,Bank of Cyprus și IFC-Deviza de Investiții a Băncii Mondiale.

Banca și-a majorat capitalul pentru prima dată în 1995 ajungând la 20,3 miliarde prin deschiderea a trei noi sucursale,o agenție și un punct de schimb valutar. În 1996 au fost deschise șapte sucursale noi și două agenții, la care se mai adaugă creditul pentru persoane fizice și serviciul Voice Teller.

Următoarea majorare de capital are loc doi ani mai târziu,în 1997,capitalul crescând cu 6 miliarde față de 1995,ajungând astfel la peste 26 de miliarde. Tot în anul 1997 au avut loc deschiderea a încă cinci sucursale,o agenție și introducerea certificatelor de depozit cu discount și serviciul de plată a salariilor în cont.

Anul 1998 a fost un an prosper pentru BT,capitalul social ajungând la 50 de miliarde datorat celor două creșteri de capital. Acest an a fost unul important,deoarece BT ajunge sa fie membru VISA și Europay,dar și pentru ca a fost începutul procesului de implementare a sistemului de plăți prin carduri. Doar într-un an capitalul social ajunge, în 1999, iar în 17 decembrie semnează un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru emiterea primelor carduri BT. Tot în anul 2000 are loc și finanțarea externă a IMM-urilor prin sucursale și a fost extins parteneriatul cu Citibank prin lansarea unor servicii,putem aminti taxa pentru vize în Canada,Sua,Brazilia.

În anul 2001 au avut loc promovarea și lansarea mai multor produse și servicii,cum ar fi : depozitul aniversar, depozitele ”anotimpuri” cu termen de 45 de zile,noi certificate de depozit nominative în lei și în valută,contul ”Escrow” și implementarea serviciului Western Union. Un an mai târziu are loc semnarea acordului de finanțare cu Fondul Olandez de Finanțare pentru Depozite,acord în valoare de 10 milioane USD și implementarea unor strategii noi,BT schimbându-și identitatea în 2003,schimbare vizibilă din punct de vedere al logo-ului.

Activitatea băncii,în prezent, este structurată pe patru linii de afaceri : IMM,retail,corporate și Divizia pentru Medici,formându-și personal,echipe specializate și,de asemenea,produse si servicii pentru dezvoltarea fiecărui segment,iar prin deschiderea unei sucursale,în 2007, în Cipru,BT a pătruns și pe piața internațională devenind,astfel, o bancă puternică,cu planuri de dezvoltare.

În perioada 2003-2008 Banca Transilvania a deschis peste 500 de sedii în întreaga țară,devenind una dintre băncile cu cele mai extinse rețele de unități din România.

Banca Transilvania S.A. este o societate publică pe acțiuni înființată în România. Banca este înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J12/4155/1993 având codul de înregistrare fiscală 5022670. Banca are sediul social în Cluj-Napoca, str. G. Barițiu, nr.8, jud. Cluj. Aceasta funcționează în temeiul Legii societăților comerciale nr. 31/1990 (cu modificările și completările ulterioare) și în temeiul Ordonanței de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (cu modificările și completările ulterioare). Potrivit art. 6 din Actul Constitutiv, obiectele de activitate ale Băncii pot fi rezumate ca fiind desfășurarea de activități bancare.

Din activitatea de exploatare,în anul 2008, s-a înregistrat o pierdere de 676.823 lei, influențată în principal de diferența nefavorabila intre chiriile plătite 755.290 lei si cele încasate 340.748 lei pentru spatiile unde își desfășoară activitatea BT Cafe : București , Constanța și Timișoara. La finele anului 2008 , contul de profit și pierdere se prezintă astfel :

• Venituri totale 6.222.651 lei

• Cheltuieli totale 8.500.601 lei

• Pierdere : -2.277.950 lei ( pierdere IFRS- 387.434 lei)

Rețeaua Băncii Transilvania dispunea la data de 31 Decembrie 2009 de 515 unități funcționale, din care: 63 sucursale cărora se adaugă Sediul Central BT, respectiv Centrul Regional București La sfârșitul anului 2009, banca avea 766 ATM-uri în funcțiune și peste 11.628 POS-uri instalate.

Principalele produse realizate și/sau servicii prestate în 2009 sunt: dezvoltarea in continuare a gamei de produse oferite în conformitate cu nevoile identificate ale clientelei sale și Platforma Anti – Criză pentru a susține clienții băncii să treacă mai ușor peste inconveniențele actualului context economic. Aceasta cuprinde servicii,produse și facilități noi, adaptate la condițiile actuale.

În luna decembrie 2009, activitatea băncii este centrata pe 4 segmente de afaceri: corporate, Intreprinderi mici si mijlocii (IMM), retail si Divizia pentru Medici.

Valoarea plasamentelor Corporate au crescut în 2009,fata de 2008, cu 10,96%, atingând un volum de 5.040 mil. lei,numărul de clienți activi Corporate a crescut,de asemenea,cu 3%, la 31 decembrie 2009 fiind de 11.222 clienți și veniturile din operațiuni la 70,4 mil. lei în 2009, față de 69,7 mil. lei în 2008.

La categoria de IMM numărul clienților activi la 31 decembrie 2009 a fost de 110.274; s-a înregistrat o creștere a veniturilor din operațiuni cu 14%, iar plasamentele IMM au scăzut cu 9% în 2009 față de 2008 (de la 1.832 mil. lei, la 1.672 mil. lei),reprezentând 14,34% din portofoliul de credite la sfârșitul anului 2009.

Portofoliul de credite retail a atins în 2009 valoarea de 4.948 mil lei,valoarea resurselor atrase de segmentul Retail în 2009 crescând cu 31,7% față de volumul atras la 2008 și Internet Banking BT 24 a avut 127.052 de utilizatori și 119.316 clienți.

In 2009, Divizia Pentru Medici a înregistrat o creștere de 22% a plasamentelor, ajungând la un sold de 513,5 milioane lei atrăgându-se un număr de peste 3.500 de clienți noi care activează în domeniul medical. La finalul anului, International Finance Corporation (IFC), divizie a Băncii Mondiale si Banca Transilvania au semnat un acord de finanțare în valoare de 50 milioane euro, suma destinată finanțării sectorului privat medical.

Creșterea bazei totale de clienți a fost de 1,04 ori față de finele anului 2008, de la 1.775.499, la 1.856.666 clienți. Persoanele fizice au înregistrat o creștere cu 4,99% (de la 1.592.399 la 1.671.916), iar persoanele juridice au crescut cu 0,09% (de la 183.100 la 184.741).Clienții activi pe linii de afaceri, pentru care Banca Transilvania S.A. reprezintă banca principală, sunt:

Tabel 1.1. Clienții Băncii Transilvania

Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/uploads/raport_cnvm-31-12-2009.pdf , accesat la data 22.05.2015

În 2010 BT și Western Union au lansat transferul de bani prin bancomat,serviciu ce se poate lăuda cu o premieră mondială. Banca Transilvania a reluat în 2010 extinderea moderată a rețelei teritoriale, prin deschiderea a peste 20 de unități atât în țară, cat și în Cipru, la Limassol.

În cursul anului 2010, au avut loc următoarele modificări în investițiile directe ale Băncii Transilvania :

– Medical Leasing: majorare participație BT cu suma de 46.853 mii lei, procentul de deținere in urma acestor operațiuni fiind de 99,99 % din această societate (57,39% in2009);

– BT Leasing Moldova: majorarea participațiilor cu 650.000 euro (2.793.180 lei), în luna septembrie, deținând un procent de 100% din această societate;

– S-au mai majorat participațiile la BT Direct cu 1.360 mii lei , la BT Investment cu 1.700 mii lei și la BT Securities cu 405 mii lei

La sfârșitul anului 2010 , Banca avea 805 ATM-uri în funcțiune si 15.094 POS-uri instalate. Principalelor produse realizate și/sau servicii prestate au fost: dezvoltarea în continuare a gamei de produse oferite în conformitate cu nevoile identificate ale clientelei sale, a continuat susținerea clienților pentru a depăși mediul economic dificil, prin lansarea de noi produse, în cadrul platformei Anti-Criza, cum ar fi Creditul Planul B – un credit de refinanțare a creditelor contractate la alte bănci.

La data de 31 decembrie 2010, principalele linii de afaceri pe care este structurata activitatea băncii sunt: Companii mari (CO), Intreprinderi mici si mijlocii (IMM), Persoane Fizice, respectiv Divizia pentru Medici ( DpM), și Trezorerie.

Rețeaua Băncii Transilvania la 31 Decembrie 2011: Unități funcționale: 553 (din care 63 sucursale), Sediul Central BT si Centrul Regional București; La sfârșitul anului 2011 , banca avea 840 ATM-uri în funcțiune și 16.240 POS-uri instalat.

Pentru anul 2011, s-a prevăzut un nivel total al activelor bilanțiere de 24 miliarde lei. Acest obiectiv a fost realizat în proporție de 107%, soldul activelor fiind la sfârșitul anului de 25,74 miliarde lei. Comparativ cu realizările anului 2010, la finele anului 2011 activele înregistrate de Banca Transilvania în echivalent lei au fost mai mari cu 19%. În clasamentul realizat după activele nete de la finele anului 2011, Banca Transilvania a ocupat poziția a treia, cu o cota de piață de 7,27%.

În 2012 BT a fost prima bancă din țară care a lansat transferul de bani prin Internet Banking,împreună cu Western Union,iar în 2013 BT a fost prima banca din țară care a lansat transferul de bani prin mobil Banking și care a deschis o sucursală pe Facebook,BT Facebook.

Valoarea bruta a investițiilor directe ale băncii a fost,la sfârșitul anului 2012,de 171,25 milioane lei, în creștere cu 2,44% față de 2011, când au fost de 167,18 milioane lei.

În anul 2012 s-au semnat 10.463 contracte de credit, din care 5.986 contracte de credit legat, în valoare totala de 12,48 milioane RON, respectiv 4.477 contracte de credit de nevoi personale, în valoare de 28,4 milioane RON. La 31 decembrie 2012, portofoliul de finanțări înregistra un sold total al creanțelor de încasat aferente capitalului împrumutat (capital restant + outstanding) în valoare totală de 56,12 milioane RON, în creștere cu 28,25% față de valoarea similara a anului 2011. BT Direct are semnate contracte de colaborare pentru finanțarea clienților cu un număr de 796 magazine, din care un număr de 465 magazine partenere sunt active. Veniturile totale realizate in anul 2012 au fost cu 35,19% mai mari fata de valoarea înregistrata în 2011.

Figura 1.2. Structura capitalului la Banca Transilvania

Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/files/aga2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf , accesat la data de 03.05.2015

Anul 2013 a însemnat o modificare esențială a structurii organizatorice a Băncii Transilvania, în sensul fluidizării și eficientizării activităților desfășurate, atât în unitățile teritoriale, cât și în cadrul structurilor din Centrala. În echipa de conducere au mai fost numiți: un director general, un director general adjunct financiar și doi directori executivi – responsabil cu partea juridica, respectiv cu aspectele care țin de guvernanța corporativa. Au fost reorganizate departamentele 9 din zona comerciala, de management al riscului și de control intern. Au fost centralizate parțial sau integral anumite activități operaționale. Numărul de angajați activi în Banca Transilvania, la 31 decembrie 2013, a fost de 6.041 persoane. Ca o comparație, la 31 decembrie 2012, echipa băncii cuprindea 6.160 de persoane.

În anul 2014 BT a anunțat achiziționarea Volksbank România. La sfârșitul anului 2014, activele Băncii Transilvania totalizează 35.645 milioane lei, soldul creditelor fiind cu 5,3% mai mare decât era la finalul anului 2013, iar totalul de resurse atrase de bancă de la clienți este cu peste 16,4% peste nivelul de la sfârșitul anului 2013. Banca Transilvania a încheiat anul 2014 având un portofoliu de 2,34 milioane carduri,care au generat tranzacții cu 16,7% mai mari față de 2013. Cota de piață BT privind volumul tranzacțiilor este de 17,9%. În ultimele 12 luni portofoliul de carduri de credit a crescut cu 21%. Anul 2014 a adus creșteri consistente pentru Banca Transilvania, pe domeniul retail fiind acordate credite în valoare de 2.099 milioane lei. În ceea ce privește companiile, în cursul anului 2014 banca a acordat aproximativ 22.000 de credite noi.

Figura 1.3. Evoluția cotei de piață a Băncii Transilvania

Sursa : https://www.bancatransilvania.ro/files/aga/prezentare_aga_29_04_2015.pdf , accesat la data de 07.05.2015

Banca Transilvania a înregistrat rezultate pozitive în primul trimestru al acestui an. Profitul brut în primele trei luni este de 177,19 milioane lei, crescând cu 43,4% față de trimestrul I al anului anterior. La sfârșitul primului trimestru din 2015, activele băncii înglobează 36.058 milioane lei, soldul creditelor este cu 1,7% mai mare decât era la finalul anului 2014, în condițiile in care are loc continuarea procesului de scoateri de credite în afara bilanțului în trimestrul I 2015 (299 milioane lei), iar totalul de resurse atrase de Banca Transilvania de la clienți este cu 0,5% peste nivelul avut la sfârșitul anului 2014. În primul trimestru al anului curent au fost acordate atât persoanelor fizice, cât și companiilor peste 30.500 de credite noi, adică o medie de peste 10.000 de credite pe lună, a căror valoare totală a fost de 1.889 milioane lei.

Banca Transilvania a avut la sfârșitul trimestrului I un portofoliu de 2,36 milioane carduri, care au generat tranzacții cu 17,34% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Cota de piață a băncii privind volumul tranzacțiilor este de 17,9%. În primul trimestru al anului curent portofoliul de carduri de credit al băncii a crescut cu 3%. Trimestrul I 2015 a adus creșteri consistente pentru Banca Transilvania, pe domeniul retail fiind acordate credite în valoare de 586 milioane lei. În ceea ce privește companiile, în primul trimestru 2015 banca a acordat aproximativ 5.100 de credite noi.

Tabel 1.2. Contul de profit și pierdere al Băncii Transilvania

Sursa: Prelucrare conform informatiilor site-ului www.bancatransilvania.ro

Figura 1.4. Evoluția cotei de piață a Băncii Transilvania

Sursa: Prelucrare conform informatiilor site-ului www.bancatransilvania.ro

În continuarea demersului început în al doilea trimestru al anului 2014, în conformitate cu recomandarea BNR, Banca Transilvania a scos în afara bilanțului creditele care aveau serviciul datoriei mai mare de 360 zile și erau integral acoperite cu ajustări de depreciere. Creditele scoase în afara bilanțului în trimestrul I 2015 au fost de 299 milioane lei.Anul 2015 a confirmat aspectul observat în 2014 cu privire la îmbunătățirea comportamentului de plată al clienților IMM și retail. Efectul combinat dintre acesta și reducerea expunerilor neperformante istorice aferente respectivilor clienți au dus la o scădere cu 4% a volumului restantelor de peste 90 zile pe segmentele menționate.

Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, declara: „Achiziționarea Volksbank România este parte a strategiei de creștere și consolidare a BT si reafirmă angajamentul băncii de a fi atât un jucător activ, cât și susținător al economiei românești. După integrare, având în vedere cotele de piață ale celor doua bănci, Banca Transilvania își va continua planul de a ajunge pe locul 2 în topul băncilor din România. BT este bine capitalizată, are lichiditate mare, o cota de piață în creștere și rezultate financiare pozitive”.

Principalele motive pentru care Banca Transilvania a achiziționat Volksbank România: este o oportunitate care ne ajuta strategia de creștere și consolidare a băncii, are aproximativ 180.000 de clienți și un portofoliu mare de credite retail și nu în ultimul rând,au aceeași piață de referință și un model de business asemănător.

 Din 10 decembrie 2014, când a fost semnat angajamentul ferm privind achiziționarea Volksbank România de către Banca Transilvania, cele doua bănci au funcționat ca entități bancare distincte, până când au fost finalizate formalitățile legale și au fost obținute aprobările necesare.

Banca Transilvania este una dintre cele mai importante bănci,înregistrând mai multe premiere atât naționale,cât și internaționale.

BT a fost deschizător de drumuri pe piața bancară,prin proiecte precum: listarea la Bursa de Valori București,în premieră pentru o banca din România(1997); este prima banca din lume care a oferit serviciul de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului(2010); prima banca din țară care a lansat serviciul de transfer de bani Western Union prin Internet Banking(2012), respectiv prin Mobile Banking(2013); Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu a transferat portofolii în alte țări.

1.2 Grupul financiar BT

Grupul Financiar Banca Transilvania s-a format în anul 2003 având ca principală componenta Banca Transilvania și a cunoscut o extindere continua, operand în diverse sectoare financiare complementare din România.

Banca Transilvania este principala componenta a Grupului Financiar Banca Transilvania, promovând la nivelul grupului o strategie de dezvoltare continua a activității și de extindere a gamei de servicii financiare integrate oferite clienților. Banca operează în sectoare financiare complementare: bancare, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing, tranzacții mobiliare.

Grupul financiar este format din:

BT Asset Management

BT Securities

BT Leasing

BT Direct

Compania de factoring

BT Finop Leasing IFN SA

Strategia Grupului Financiar BT consta în înglobarea întregii oferte de produse și servicii financiare sub o sigla unică și un nume recunoscut în piața bancară locală. Focusul major este reprezentat de dezvoltarea cross-selling-ului pe toată paleta de produse oferite de companiile membre ale Grupului Financiar BT, alături de dezvoltarea activității subsidiarelor atât prin creștere organica cât și prin achiziții pe segmentele de activitate care prezintă potențial de dezvoltare. Pe lângă produsele bancare tradiționale, oferta pe segmentul economisirii cuprinde si componenta de administrare a investițiilor (BT Asset Management) creată pentru piața de retail, persoane juridice, cât și pentru clienți exclusiviști, dornici de servicii și produse premium personalizate. Se obțin astfel, alături de divizia bancara de Private Banking, relații profesionale de excelență și față de clienții cu venituri ridicate. Oferta de produse este întregită prin activitățile de brokeraj (BT Securities) și cele de leasing (BT Leasing), opțiuni viabile pentru investiții directe pe piețele bursiere sau finanțări flexibile. Ofensiva de creditare pe zona retail este susținută de consumer finance (BT Direct), oferind prin intermediul rețelelor de distribuție a produselor de larg consum accesul facil la potențialii clienți. O atenție sporita este acordata si sectorului medical prin existenta unei divizii bancare specializate, cu produse si servicii destinate exclusiv acestui sector (Divizia pentru Medici). O caracteristică generală pentru toate liniile de afaceri este reprezentată de dorința de excelență în satisfacerea clienților, începând cu sectorul de retail, private banking, IMM până la cel Corporate.

Grupul este format,în 2008, din 19 companii care oferă clientelei produse și servicii financiare integrate : bancare, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing si tranzacții mobiliare etc. La sfârșitul anului 2008, valoarea investițiilor directe ale Băncii Transilvania în cadrul grupului , a crescut față de 2007 de 1,13 ori, respectiv de la 140 mil. lei la 167 mil. lei.

În cadrul Grupului mai exista alte șase societăți care sunt controlate în mod indirect de către banca ( BT Asset Management SAI; BT Solution Agent de Asigurare SRL ; BT Safe Agent de Asigurare; BT Account Agent de Asigurare SRL; BT Finop Leasing; Rent a Med SRL) în care investiția băncii reprezintă 44,80 mil. lei ( 2007: 43,32 mil.lei).

Principala modificare în structura participațiilor Băncii Transilvania în capitalul social al componentelor Grupului Financiar Banca Transilvania o reprezintă vânzarea în luna august a cotei de participare de 25% deținute in ASIBAN cu un cost inițial, 33,73 mil lei, către Grupama International SA la un preț de 87,5 mil EUR . In partea a doua a trimestrului IV 2008, Banca Transilvania a inițiat procesul de vânzare a participației de 50% deținute la BT Aegon SA, către compania AEGON, tranzacție care urmează să fie finalizată în anul 2009. Pe parcursul anului 2008 , fondul de investiții BT Invest, a achiziționat 700.000 acțiuni TLV , la valoarea neta de achiziție de 199.800 lei.

BT Leasing Transilvania IFN S.A. a fost înființată în 1995 și funcționează în prezent ca o instituție financiară nebancară, având ca principal obiect de activitate finanțarea achiziționării de autovehicule și echipamente în leasing.

Tabel 1.3. Activitatea BT Leasing Transilvania IFN S.A.

Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/files/aga/raportul_consolidat_al_administratorilor_ro_ultim.pdf , accesat la data de 21.05.2015

BT Asset Management este societatea de administrare activa a Grupului Financiar Banca Transilvania, implicată în administrarea fondurilor și a conturilor individuale de investiții. La sfârșitul anului 2008 societatea are active sub administrare în valoare de 72.355 mii lei, în scădere cu 59,2% față de sfârșitul anului 2007, iar in anul 2014 activele sunt cu 105,30% mai mari față de anul 2013 când au atins valoarea de 728,3 milioane lei.

BT Direct a fost înființată în anul 2003 ca o societate cu răspundere limitată, în baza legislației românești. Societatea oferă finanțare în sistem leasing pentru bunuri de folosință îndelungată. În anul 2008 numărul contractelor atingea numărul de 8403 în valoare totală de 18,9 milioane lei, ajungând la un număr de 10211 de contracte în 2013 cu o valoare de peste 43,63 milioane,înregistrându-se o continua creștere.

BT Investment s-a înființat în anul 2002 de către Banca Transilvania SA , având ca principal obiect de activitate creditarea pe baza de contract.

Compania de Factoring IFN S.A este constituita ca societate pe acțiuni cu capital integral privat, din anul 2006, cu sediul central în București. Compania își desfășoară activitatea atât prin intermediul sediului central, cât și prin intermediul punctelor de lucru deschise la Cluj, Arad. Acționarii majoritari ai instituției financiare nebancare sunt: Intermarket Bank A.G, care deține 133 de acțiuni cu o valoare nominală de 100.000 lei ; Grupul Banca Transilvania deținând 133 de acțiuni cu o valoare nominală de 100.000 lei. Compania de Factoring oferă doar servicii de factoring constând în finanțarea de creanțe, managementul debitorilor inclusiv colectarea creanțelor și asigurarea riscului de neplată.

BT Operational Leasing SA este membra a Grupului financiar Banca Transilvania, având ca obiect principal de activitate leasingul operațional – închirierea de autoturisme și autovehicule rutiere ușoare. BT Operational Leasing SRL oferă soluții de administrare a tuturor operațiunilor de care depinde funcționarea unei flotei auto, oferă soluție de autofinanțare pe baza flotei curente – sau a activelor proprii, închirieri auto pe termen scurt și mediu și vânzări de autovehicule rulate, anul 2013 a fost un an dificil pentru BT Operational Leasing SRL, deoarece valoarea contractelor noi încheiate a scăzut la jumătate față de anul precedent, dar cu toate acestea firma a rămas profitabilă.

Banca Transilvania rămâne principala componenta a Grupului Financiar BT promovând la nivelul grupului o strategie de consolidare și eficientizare a activității, având ca principal obiectiv satisfacerea la un nivel ridicat a nevoilor clienților și menținerea unui nivel satisfăcător de rentabilitate. În actualul context intern si extern, dificil, prioritățile managementului sunt legate în principal de îmbunătățirea eficienței operaționale și creșterea capacităților de cross-selling la nivelul grupului. Grupul BT operează în sectoare financiare complementare : bancare, administrarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing și tranzacții mobiliare.

1.3 Produse și servicii bancare – Banca Transilvania

Banca Transilvania dispune de o multitudine de produse și servicii bancare,atât pentru persoane fizice,cât și juridice. Produsele oferite de către BT persoanelor fizice sunt: cardurile, creditele,economii,asigurări și private banking.

În țara noastră există peste 2 milioane de carduri aparținând BT și aproximativ,la fiecare 3 secunde are loc o tranzacție cu cardurile BT.

Banca Transilvania dispune atât de carduri de debit,care sunt : Visa Electron, MasterCard Mondo,MasterCard Gold Debit,MasterCard Direct și BT-OmniPass, cât și de carduri de credit : Star Forte, Star Gold, Star Platinum, BT Flying Blue Classic, BT Flying Blue Premium , MasterCard Forte pentru Medici , Visa Gold BT-Rotary. Printre altele amintim si cardurile contactless și cardurile pentru studenți.

La categoria de credite intră creditele de consum ,care sunt : nevoi personale cu dobândă fixă, nevoi personale cu dobândă variabilă, nevoi personale garantat cu ipotecă ,nevoi curente cu destinație imobiliară și auto, creditele pentru investiții imobiliare, imobiliare-ipotecare si prima casa, și alte tipuri de credite, cum ar fi : gaudeamus pentru studii și creditul Pacient.

În ceea ce privește economiile,BT pune la dispoziția persoanelor fizice conturile de economii cu următoarele variante : economii la vedere,cu acumulare în Euro, contul mărit în Euro și KidCONT; depozite la termen care pot fi cu perioade clasice,atipice sau activ; fondurile de investiții în lei caracterizate prin : BT Obligațiuni, BT Clasic, BT Index România ROTX și BT Maxim; și,de asemenea, fondurile de investiții în Euro prin BT Euro Obligațiuni și BT Index Austria ATX.

Banca Transilvania își focalizează atenția și asupra clienților premium cărora le oferă anumite avantaje, printre care amintim : depozite negociate,titluri de stat,finanțări structurate special,plasamente in euro, in cadrul Bursei din Viena. Ca să devii client premium trebuiesc îndeplinite următoarele criterii: o persoana cu peste 100.000 euro sau suma echivalenta in alta valuta in conturile deschise la Banca Transilvania, pe o perioada de cel puțin 3 luni consecutive , deține carduri premium ori alte produse exclusiviste din oferta Băncii Transilvania , investește semnificativ în produse din oferta subsidiarelor Grupului Financiar Banca Transilvania, cum ar fi BT Asset Management SAI SA si BT Securities , se numără printre cei mai mari clienți ai Sucursalei BT Italia, deschisă la Roma.

Produsele puse la dispoziția companiilor sunt imparțite in produsele pentru IMM-uri, corporate,profesii liberale,medici și agri.

În ceea ce privește IMM-urile produsele și serviciile bancare sunt creditele : investește românește,linii de credite, factoring și scontări,credite pe termen mediu și lung,cofinanțări programe europene,finanțări programe speciale și scrisorile de garanție; operațiuni și tranzacții bancare : pachetele de IZI&IZI+, contul primul an gratuit, operațiuni cont curent-decontări, schimburi valutare ,alte produse și servicii ; carduri business ; depozite cu perioade clasice,atipice si activ, fondul de investiții BTAM si alte tipuri de depozite.

Pentru categoria de Corporate BT pune la dispoziție următoarele produse: credite, transaction banking,platforme electronice și trezorerie. În ceea ce privește produsele repartizate pentru segmentele: profesii liberale,medici și agri,BT aduce o multitudine de avantaje,cum ar fi :gestiunea lunara a contului gratuită, emiterea cardului,administrarea și retragerea de numerar de la ATM-urile BT gratuite etc.

La categoria medicilor,banca pune la dispoziție pachete și produse de servicii pentru toate categoriile cadrelor medicale :pachetul specialist,praxis rezident sau tehnician. Pentru medicii specialiști,care pot fi organizați sub forma de PFA,PFI,CMI,SRL sau ONG, Banca Transilvania oferă posibilitatea ca aceștia să acceseze creditul imobiliar,creditul de nevoi nenominalizate cu ipotecă,creditul pentru achiziționarea de echipamente medicale,creditul auto și creditul pentru nevoi personale. Pachetul praxis este destinat finanțării cabinetelor medicale private sau clinicilor a căror nevoie de finanțare este peste 300.000 de euro. Totodată,banca pune la dispoziția medicilor și servicii de consultanță.

Datorită gamei variate de produse și servicii oferite clienților,Banca Transilvania rămâne una dintre cele mai mari și importante bănci ale României,fiind în topul celor mai bune bănci. În anul 2014 Banca Transilvania a luat premiul pentru cele mai bune rezultate ale programului de loialitate din piața cardurilor înregistrând și un rulaj de peste 1 miliar de lei în cadrul plafoanelor de factoring. De asemenea,BT a avut si cea mai mare rată de creștere a numărului de clienți persoane juridice,activitate premiată la Gala Online Banking,ediția a VII-a,potrivit revistei ”Piața financiară”,ediția a patra din luna aprilie,2015.

Banca Transilvania a relansat business credit cardurile,produs îmbunătățit și a extins programul SMS Alert,acestea realizându-se în 2013,iar în 2014 BT a început să emită carduri contactless.

Toate aceste realizări s-au îndeplinit datorită faptului ca BT consideră că viitorul constă în banking și își îndreaptă atenția clienților,a nevoilor prezente și viitoare ale acestora.

Potrivit lui Leontin Toderici,care ocupă funcția de Director General Adjunct BT, banca ”a investit resurse importante în platformele de carduri, internet și mobile banking. Pentru a crea un produs sau un serviciu nou competitiv,trebuie să ai o platformă robustă și flexibilă,care să permită dezvoltarea noilor propuneri pentru clienți.”

Capitolul 2. Băncile în România

Activitatea bancară în România s-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales în contextul evoluției sociale, economice și politice înregistrate în centrul și estul Europei. În prezent sistemul bancar românesc a ajuns să fie unul modern, demn de apartenența țării la Uniunea Europeană și capabil să ajute la creșterea și dezvoltarea României.

2.1 Structura sistemului bancar românesc

Primele evocări de activitate bancară apar pentru prima dată,în Țările Române,în perioada feudalismului,activitate desfășurată de către zarafi și cămătari.

Zarafii se ocupau de schimbul de monede,asemănător schimbului valutar în numerar din zilele noastre,iar principala ocupație a cămătarilor consta în acordarea de credite cu dobânzi foarte mari,credite care erau folosite pentru cumpărarea funcțiilor în ierarhia administrativă,inclusiv pentru cumpărarea tronului domnesc de la Poarta Otomana

Înființarea sistemului național monetar a avut loc în anul 1867,instituind bimetalismul,iar Banca României s-a înființat în 17 octombrie 1865,prin transformarea sucursalei Băncii Otomane din București.

Un pas important în modernizarea sistemului bancar românesc a fost constituirea Casei de Compensații,în 1919,în scopul facilitării stingerii prin compensare a creanțelor reciproce ale membrilor provenind din cecuri,cambii,facturi,scrisori de trăsura și alte documente și titluri de plată.

Perioada imediat următoare a fost caracterizată de avânt economic și cristalizare a relațiilor capitaliste,apogeul fiind atins în perioada interbelică,după constituirea statului național unitar. Paralel cu dezvoltarea economică,sistemul bancar românesc s-a extins și întărit,numărul băncilor crescând de la 215 în 1918 la 1122 în anul 1928,cu un capital total de 10 miliarde lei,la care se adăugau și cele 4743 de bănci populare.

Emiterea legii pentru reglementarea și organizarea comerțului de banca din 1934 a dus la înființarea Consiliului Superior Bancar,care,împreună cu Banca Naționala a României, aveau ca sarcini supravegherea respectării legilor și controlul asupra comerțului bancar,astfel punându-se bazele supravegherii bancare din România.

În timpul celui de-al doilea război sunt înființate mai multe instituții financiare,astfel în 1942,mai exact în 29 aprilie,s-a înființat Institutul de Credit Romanesc care avea ca scop finanțarea românilor care preluau fonduri industriale și comerciale de la străini. De asemenea,în același an, Ion Antonescu a luat inițiativa creării Caselor Țărănești de Împrumut și Economii,ce activau sub forma unor societăți anonime pentru satisfacerea nevoilor de credit ale comercianților din zonele rurale,urbane care nu erau reședințe de județ,micilor agricultori si meseriași. În aceasta perioada se remarcă și activitatea Casei de Depuneri si Consemnațiuni si a Casei Autonome de Finanțare și Amortizare (CAFA),care, prin plasamentele lor, au finanțat necesitățile de război ale țării.

Sistemul bancar românesc înainte de 1990 a fost unul dintre cele mai rigide sisteme din fostele țări socialiste. A fost un sistem lipsit de eficiență și controlat de stat. Procesul de transformare a sistemului bancar românesc după tipicurile economiei centralizat-planificate a prevăzut trei etape principale :

1. etatizarea Băncii Naționale a României la 28 decembrie 1946,devenind Banca Republicii Populare Romane – banca de stat;

2. a doua etapă a fost legată de actul naționalizării principalelor mijloace de producție din iunie 1948. Prin acest act a trecut în proprietatea statului cea mai puternica bancă de creditare pe termen lung a industriei – Societatea Națională de Credit Industrial;

3. cel de-al treilea moment important îl reprezintă măsura luata prin Decretul nr.197 din 13 august 1948, prin care băncile,societăți pe acțiuni devin proprietate de stat.

Băncile existente pe piața de atunci erau patru bănci specializate: Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții, Casa de Economii și Consemnațiuni care beneficiau de credite pentru suplimentarea resurselor de la B.N.R., cu excepția C.E.C-ului, care depunea banii colectați de la populație prin constituirea de depozite la B.N.R..

Banca Română de Comerț Exterior (B.R.C.E.), a fost înființată în 1968 datorită reorganizării Departamentului operațiunilor din cadrul B.N.R., primea și acorda credite întreprinderilor și organizațiilor române cu activitate de comerț exterior, cumpăra și vindea în țară și în străinătate valută, titluri de valoare emise în valută; de fapt toate operațiunile privind străinătatea se derulau prin B.R.C.E.

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară (B.A.I.A), înființată tot în 1968, avea ca obiectiv acordarea de avansuri bănești unităților agricole de stat și cooperatiste pentru realizarea producției contractate livrată ulterior la fondul de stat; dacă avansurile bănești acordate unităților agricole nu puteau fi recuperate, acestea se transformau în credite.

Cooperativele de Credit și Economii, au luat ființă în 1948, în locul băncilor populare (lichiditate, ca de altfel toate băncile cu capital privat), acordau împrumuturi pentru dezvoltarea producției agro-alimentare în gospodăriile proprii și pentru satisfacerea unor nevoi familiale ale cooperatorilor; de asemenea, pentru simplificarea operațiunilor de încasări și plăti, cooperativele de credit acționau ca mandatare ale B.A.I.A., efectuând aceste operațiuni pentru organizațiile de masă și obștești din mediul rural, casele de ajutor reciproc ale salariaților și pensionarilor.

Banca de Investiții (B.I.), înființată în 1948, pe structura Creditului National Industrial, avea ca sferă de activitate finanțarea și creditarea investițiilor, a marilor șantiere și a lucrărilor de construcții și montaj. Prin calculul indicatorilor de eficientă, Banca de Investiții stabilea oportunități și apoi aviza investițiile.

Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C) avea ca obiect de activitate atragerea economiilor bănești ale populației în conformitate cu planul de casă și de credite al Băncii Naționale pentru asigurarea creditării economiei naționale.

Restructurarea sistemului bancar ocupă un loc esențial în cadrul restructurării economiei naționale. Transformările perioadei de tranziție au impus între primele măsuri crearea unui sistem bancar modern pe două trepte: B.N.R. ca și banca a statului,ca și banca centrală care a fost reorganizată prin Legea nr. 34/1991 (Legea de organizare a Băncii Naționale); și bănci comerciale, rezultate prin restructurarea în societăți pe acțiuni a băncilor specializate în conformitate cu Legea activității bancare nr. 33/1991.

Prima bancă comercială înființată în decembrie 1990 este tocmai Banca Comercială Română, prin preluarea operațiunilor comerciale ale B.N.R. Legislația bancară a fost modificată în 1998 când au fost promulgate trei legi bancare:

Legea nr. 101/1998 privind statutul BNR,

Legea bancară nr. 58/1998,

Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

Sistemul legislativ privind reglementarea activității bancare a fost adaptat continuu la noile realități, începând cu 1990. Modificările legislative au vizat,în principal,aspecte precum:

– independența băncii centrale;

– adaptarea reglementărilor băncii centrale la procesul de modernizare a sistemului de plăți;

– cerințe de prudențialitate în activitatea de creditare a băncilor comerciale;

– standardizarea codificării conturilor bancare;

– liberalizarea treptată a transferurilor valutare;

– adaptarea reglementărilor la cerințele de combatere a spălării banilor,etc.

Activitatea bancară a fost reglementată,până în 2006, prin Legea nr.58 din 5 martie 1998(Legea bancară),cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 312 din 28 iunie 2004(legea privind Statutul Băncii Naționale a României),iar din 2006 este reglementată prin Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006, în ceea ce privește instituțiile de credit și adecvarea capitalului și prin Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 98 privind supravegherea instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau reasigurare,a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar.

După 1990,sistemul bancar a funcționat după principiul universalității operațiunilor bancare,fiind dominat de băncile comerciale. Acest principiu se manifesta prin constituirea de grupuri bancare în jurul unei bănci comerciale, astfel băncile comerciale dețin participații la firme de asigurări, asset management, leasing, intermediere pe piața de capital.

Totodată după 1990 au existat mai multe bănci care au dat faliment datorită faptului că, fie statul a intervenit în desfășurarea activității lor, fie inadecvarea reglementarii și supravegherii bancare.

Tabelul următor prezintă băncile din România care au ajuns în faliment în perioada postcomunistă. Primul faliment a fost consemnat în 1996, cel al Băncii Comerciale Fortuna. În anul 1999 a dat faliment Banca Comercială Albina, o denumire cu însemnătate istorică pentru sistemul bancar românesc. După aceste falimente Banca Națională a României a luat anumite măsuri care au dus la evitarea de astfel de evenimente, printre care o supraveghere mai strictă, adecvarea corespunzătoare a capitalului, condiții mai stricte de autorizare, etc.

Tabel 2.1. Băncile românești care au dat faliment după 1990

Sistemul bancar a suferit modificări datorită și aderării țării noastre la Uniunea Europeană prin liberalizarea pieței bancare românești și implementarea licenței unice bancare. Băncile străine pot sa intre pe teritoriul tarii cu mai mare ușurință, fapt ce duce la amplificarea concurenței bancare, deoarece, după aderarea la UE, 190 de instituții străine au avut intenția de a desfășura activitate bancare în Romania. Din aceste 190 de instituții 174 erau instituții bancare,13 instituții emitente de monedă electronică și 3 instituții financiare nebancare.

Efectele crizei financiare s-au manifestat si asupra sistemului bancar românesc începând cu anul 2008, BNR luând o serie de măsuri de temperare a creditării bancare. Anul 2009 a dus la o creștere a creditelor neperformante,raportul creditelor restante față de totalul de credite s-a majorat de la 4,62% în mai 2008,la 11,47% în mai 2009,iar gradul de acoperire din provizioane a creditelor restante s-a diminuat continuu la 107% în august 2009,de la 123% în august 2008.

În consecință, sistemul bancar, suporta efectele crizei financiare prin restrângerea volumului de activitate,cu toate că nicio bancă nu a intrat in incapacitate de plată,indicatorii de profitabilitate fiind pozitivi.

2.2 Banca Națională a României

La o jumătate de secol după ce a apărut primului proiect de înființare a unei bănci naționale, mai exact în 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune,în acest context a luat ființă Banca Națională a României, instituție de credit, ce deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime capital românesc și aparținea în proporție de o două treimi particularilor și o treime statului.

Până la declanșarea Primului Război Mondial, Banca Națională a României s-a implicat în susținerea dezvoltării economiei naționale, atât de volumul creditelor acordate,cât și nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, BNR alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea unor legi care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunțarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între anii 1900 și 1925, statul s-a retras dintre acționarii băncii, acest fapt a contribuit la situația în care BNR a devenit o instituție particulară privilegiată, dar care avea aceleași responsabilități naționale.

După anul 1918, BNR a fost pusă în fața unor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și extinderea rețelei sale de sucursale și agenții la nivelul întregii țări. După revenirea statului între acționarii săi (1925), BNR a fost implicată și în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerțului cu aur și devize, precum și în acțiunile de conversiune a datoriilor agricole și în organizarea și reglementarea comerțului de bancă începând din 1934.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsuri pentru a stăvili inflația și a-și salva tezaurul propriu.

Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) și apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată inițial Ministerului de Finanțe. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Națională a Republicii Socialiste România. În toți acești ani, Banca Națională a îndeplinit un rol important în evoluția sistemului monetar și de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 și 1952, în planificarea circulației monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.

Din 1990, BNR și-a reluat titulatura inițială, implicându-se în tranziția de la economia centralizată la economia de piață și asumându-și funcțiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa și din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În anii `90,BNR a implementat o strategie de țintire a agregatelor monetare caracterizată prin utilizarea bazei monetare ca obiectiv operațional și a masei monetare ca obiectiv intermediar. Această implementare a avut ca scop stabilirea prețurilor și a relației dintre obiectivul băncii centrale și agregatul monetar utilizat ca obiectiv intermediar.

Începând cu anul 2000,strategia de țintire a agregatelor monetare a fost flexibilizată,iar obiectivele și orientările politicii monetare au fost configurate în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică pe Termen Mediu a României și cu angajamentele asumate de autorități prin documentele elaborate in contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeana.

Din anul 2001 BNR a făcut trecerea la regimul de țintire directă a inflației și, de asemenea,a derulat și un proces de pregătire a îndeplinirii criteriilor care condiționează eficacitatea strategiei, iar din anul 2005, banca centrala a adoptat oficial strategia de țintire directă a inflației. Această strategie creează premisele unui mediu economic stabil, ținta de inflație este anunțată public de către Guvernatorul BNR care constă într-o rată a inflației stabilită pentru sfârșitul anului. Banca centrala a realizat și dezvoltat modele de analiza și proiecte pe termen scurt si mediu ale inflației, iar in 2006 a fost construit un model de echilibru general dinamic al economiei românești.

Banca Națională a României considera adoptarea strategiei de țintire directă a inflației ca fiind o etapa superioara în procesul de convergență economică cu țările Uniunii Europene. Consolidarea dezinflației ar putea contribui substanțial la asigurarea minimizării perioadei de participare de ERM II( Mecanismul Cursului de Schimb II) și la intrarea în zona euro.

Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Națională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de administrație. Acesta este alcătuit din 9 membri numiți de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administrație nu pot fi parlamentari și nu pot face parte, potrivit legii, din justiție sau din administrația publică. Structura executivă permanentă a Băncii Naționale este formată din guvernator și 3 viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Ceilalți 5 membri nu sunt salariați ai BNR. Președintele Consiliului de administrație este guvernatorul Băncii Naționale a României.

Consiliul de administrație este organismul cu drept de decizie în ceea ce privește politicile în domeniul monetar și al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăți, organizarea internă a băncii. Consiliul de administrație hotărăște, de asemenea, care sunt atribuțiile ce revin structurilor executive și personalului Băncii Naționale a României.

Organizarea Băncii Naționale o regăsim și în anexa nr.1 sub forma de organigrama.

Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNR funcționează 4 structuri operative cu responsabilități în exercitarea principalelor funcții ale unei bănci centrale:

Comitetul de politică monetară,

Comitetul de supraveghere,

Comitetul de administrare a rezervelor internaționale

Comitetul de audit

Potrivit statutului său (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), Banca Națională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Totodată, Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental.

Conform art.2 din Legea nr. 312/2004, o atribuție principală a Băncii Naționale a României o constituie elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb. Totodată, în vederea atingerii obiectivului său fundamental, banca centrală stabilește strategia de politică monetară și decide asupra instrumentelor și a procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii monetare

Ca și funcții pe care le îndeplinește banca centrala,ca autoritate monetară,exista mai multe abordări și clasificări,astfel,potrivit Danielei Zăpodeanu in ”Monedă și credit. Instituții monetare și de credit” BNR are următoarele funcții:

Emisiune monetara

Refinanțarea economiei naționale

Banca statului

Centru al politicii monetare și valutare

Coordonarea și reglementarea sistemului bancar

Banca centrală se bucura de monopolul de emisiune monetara încă din secolul a XIX-lea, când băncile au devenit singurele instituții emitente de monedă. Refinanțarea economiei naționale constă în faptul că băncile comerciale pot să obțină lichidități doar de la banca centrala prin mai multe metode,cum ar fi : refinanțare, rescontare, linii de credit. Banca Națională poate să crediteze statul prin două tipuri de finanțare: finanțare directa prin deschiderea unor linii de credit atunci când Trezoreria are volumul cheltuielilor mai mare decât al veniturilor, si prin finanțare indirecta, prin cumpărarea de titluri de stat. Este normal ca printre funcțiile băncii centrale sa se enumere și funcția de centru al politicii monetare, deoarece BNR concepe și implementează politica monetară și,totodată, BNR coordonează și reglementează întreaga activitate bancara.

O alta clasificare,mai detaliată, a funcțiilor îndeplinite de banca centrala,ar fi cea realizata de Vasile Dedu:

Centru al politicii monetare

Emisiune monetara

Creditare a economiei naționale

Bancă a băncilor

Centru valutar

Bancă a statului

Reprezentant al statului în relațiile financiare internaționale

Setul de instrumente și proceduri prin care banca centrală implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivului său fundamental formează cadrul operațional al politicii monetare,iar principalele instrumente de politica monetara pe care BNR le are la dispoziție sunt:

operațiunile de piață monetară

facilitățile permanente acordate instituțiilor de credit

rezervele minime obligatorii (RMO)

Operațiunile de piață monetară (operațiuni open market) reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al BNR. Acestea se realizează la inițiativa băncii centrale, având următoarele funcții: ghidarea ratelor de dobândă, gestionarea condițiilor lichidității de pe piața monetară și semnalizarea orientării politicii monetare.

Operațiunile pe piața secundară interbancară au avut în anul 2015 o ascendentă, atât în ceea ce privește numărul lor, cât și volumul acestora, pentru cele denominate în lei. Cele dominate în euro au înregistrat un trend general de scădere în aceeași perioadă, decembrie 2014 – mai 2015.

Tabel 2.2. Operațiuni pe piața secundară interbancară

Sursa: http://www.bnr.ro/Operatiuni-pe-piata-secundara-interbancara-5652.aspx

Numărul tranzacțiilor denominate în lei a crescut de la 73 la 92 în perioada decembrie 2014 – mai 2015, iar valoarea acestora a crescut de la 1245,4 milioane lei la 2336,4 milioane de lei. Tranzacțiile denominate în euro au scăzut ca și număr de la 13 tranzacții în februarie 2015 la 9 tranzacții în lunile martie, aprilie și mai.

Facilitățile permanente oferite instituțiilor de credit de BNR sunt facilitatea de creditare si facilitatea de depozit care au drept scop:

absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi);

semnalizarea orientării generale a politicii monetare

– stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piața monetară interbancară

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilități bănești ale instituțiilor de credit, în lei și în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Națională a României. Funcțiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar și cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.

În mai 2015 rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei au ajuns la un minim istoric. Astfel că „Începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015, rata rezervelor minime obligatorii pentru mijloacele bănești în monedă națională cu scadența mai mică de 2 ani de la finele perioadei de observare și mijloacele bănești în monedă națională cu scadența reziduală mai mare de 2 ani de la finele perioadei de observare, care prevăd clauze contractuale referitoare la rambursări, retrageri, transferări anticipate, se stabilește la un nivel de 8%.”

În ceea ce privește rezervele minime obligatorii la pasivele în valută acestea au fost stabilite prin Circulara 40/2014 care stabilea „rata rezervelor minime obligatorii pentru mijloacele bănești în valută cu scadența mai mică de 2 ani de la finele perioadei de observare și mijloacele bănești în valută cu scadența reziduală mai mare de 2 ani de la finele perioadei de observare care prevăd clauze contractuale referitoare la rambursări, retrageri, transferări anticipate se stabilește la un nivel de 14%.”

2.3 Băncile comerciale. Evoluție

În legea bancara nr. 58/1998 publicată in Monitorul Oficial nr.121 din 23.03.1998, banca era definită ca fiind ,,persoana juridică autorizată să desfășoare,în principal,activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și în cont propriu.

În reglementările actuale, în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6.12.2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului la art.3 integrează în categoria instituțiilor de credit următoarele:

bănci

organizații cooperatiste de credit

bănci de economisire și creditare în domeniul locativ

bănci de credit ipotecar

instituții emitente de monedă electronică

Prin instituție de credit înțelegem o entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea de credite în cont propriu. Tot în categoria de instituții de credit sunt incluse și acele entități,care emit mijloace de plată în formă de monedă electronică,denumite instituții emitente de monedă electronică.

O alta abordare a definirii băncii ar fi aceea că ”băncile sunt entități organizatorico-administrative autonome ale economiei naționale cu patrimoniu propriu, gestionat autonom pe principii de profitabilitate cu respectarea strictă a principiilor de prudență bancară.”

Datorita băncilor,desfășurării activității lor,putem defini și conceptul de activitate bancara ca fiind ”acele activități de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu”,conform legislației românești.

Desigur aceasta abordare poate sa difere de la legislația în vigoare a unei țări la alta. Spre exemplu, legislația franceză definește activitatea bancară ca "fiind compusa din atragerea de depozite,acordarea de credite și punerea la dispoziție și gestionarea mijloacelor de plată."

Activitatea bancară poate fi împărțită în doua categorii, și anume:

activități operaționale care se concretizează în operațiuni de procesare a tranzacțiilor

activități funcționale care sunt necesare pentru susținerea realizării activităților operaționale

Băncile sunt structurate pe doua nivele, banca centrala și instituțiile financiar bancare, iar aceste instituții se pot clasifica în funcție de mai multe criterii,printre cele mai importante și sugestive criterii întâlnim:

Criteriul formei de proprietate sunt delimitate:

Bănci private

Bănci publice(cu capital de stat)

Bănci mixte

Criteriul provenienței capitalurilor, băncile pot fi structurate în:

Bănci cu capital străin

Bănci cu capital autohton

Bănci cu capital mixt

Tipul de operațiuni pe care îl desfășoară întâlnim:

Bănci comerciale

Bănci de afaceri sau de investiții

Bănci de depozit

Bănci de ramura

Bănci ipotecare

Băncile de economii

Bănci de economisire – creditare în domeniul locativ

Bănci specializate în acordarea de credite auto

Bănci de factoring

Băncile au avut un rol important în economie datorită activităților de intermediere financiar-bancară, situațiile în care băncile se află în calitate de intermediari sunt atunci când fie derulează operațiuni extrabilanțiere, efectuează plasamente pe piețele de capital, gestionează mijloacele de plată,fie realizează o punte între agenții nefinanciari cu surplus de resurse financiare și cei deficitari.

În ultimii ani se distinge o serie de mutații și tendințe în ceea ce constă derularea relațiilor financiare: implementarea inovațiilor tehnologice, internaționalizarea operațiunilor bancare, existența procesului de dereglementare – reglementare. Datorită inovării, globalizării, liberalizării concurența bancară a crescut semnificativ în ultimii ani, dintre factorii care acționează asupra mediului concurențial, amintim :consolidarea bancară, achizițiile și inovația financiară. Acești factori reprezintă procesele de formare a unor conglomerate sau grupuri financiare, de combinare a doua sau mai multe instituții într-una singura și de implementare de noi tehnici și instrumente.

Procesul concurențial presupune, conform interpretării lui Porter,cinci forțe participante:

Rivalitatea între firmele din sector

Amenințarea intrării de noi concurenți pe piața bancară

Apariția de produse de substituție

Poziția de forță a clienților

Poziția de forță a furnizorilor de resurse financiare.

Băncile comerciale constituie o bază a oricărui sistem bancar și efectuează toate tipurile de operațiuni bancare. Totuși, operațiunile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite și utilizarea lor în scopul acordării de credite agenților economici. Ele sunt organizate ca societăți pe acțiuni și urmăresc obținerea de profit, exercitându-și rolul de intermediar în primul rând între agenții din sistemul nebancar si in al doilea rând, băncile comerciale au un rol important și in ceea ce privește valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse și acordarea de credite între agenții bancari.

În procesul de intermediere, băncile comerciale îndeplinesc următoarele funcții importante:

– de mobilizare a activelor monetare disponibile în economie;

– de utilizare a acestora prin distribuire de credite;

– de decontare a plăților între titularii de cont.

Dintr-o alta perspectiva,putem privi funcțiile băncilor ca fiind cele de :

redistribuire de resurse, prin atragerea de resurse si depozite,acordarea de credite;

creare de moneda in economie, băncile multiplică masa monetara prin acordarea de credite și atragerea de depozite;

susținere a afacerilor din economie prin serviciile și produsele oferite pentru activitățile curente și de investiții;

centru internațional în economie, deoarece colectează , păstrează și furnizează informații specifice ariei de desfășurare a activității.

În prezent, sistemul bancar din România este format din peste 40 de instituții de credit. Situația pieței bancare poate fi ilustrată prin cota de piață pe care instituțiile de credit o dețin, aceasta fiind calculată în funcție de active.

Figura 2.1. Băncile din România în funcție de cota de piață

Sursa: prelucrare după http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-sistemului-bancar-la-sfarsitul-lunii-mai-raportat-la-cotele-de-piata-13030614

În toată perioada 2009 – 2014 (până în luna mai) BCR și-a confirmat supremația pe piața românească, cu cea mai mică cotă de piață de 17,5% în 2013. BRD o urmează cu cea mai mică cotă în 2014 de 12,9%. În anii 2009 și 2010 Raiffeisen Bank ocupa poziția a treia pe piața românească, dar după acești ani a fost surclasată de Banca Transilvania care a cunoscut o creștere semnificativă a cotei de piață.

Capitolul 3. Activitatea de creditare la BT – Linia de credit

3.1 Generalități privind creditul

Definim creditul ca reprezentând o formă specială de mișcare a valorilor, adică vânzarea de mărfuri cu plata amânată sau transferul de bani cu titlu de împrumut care servește la desfășurarea proceselor din economie în vederea realizării profitului.

O altă abordare a definirii creditului o întâlnim și în legea bancară care definește creditul ca fiind "orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului de rambursare a sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a unui drept la plata unei sume de bani".

Creditul reprezintă o valoare care se transmite de la un creditor,care este definit ca fiind împrumutatorul,unui debitor (imprumutat) care își ia angajamentul sa-l ramburseze, după un timp, detaliile fiind specificate în contractul de credit, în cadrul căruia debitorul promite plata dobânzii.

În opinia altor economiști,creditul "are la bază o suma de bani pe care o banca o acordă unei persoane fizice sau juridice pe o anumită perioadă de timp, până la o dată scadentă,și pentru care primește o dobândă, reprezentând uzufructul utilizării capitalului de credit."

Ca o ultimă abordare a definiției conceptului de credit,creditul este operațiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce renumerează pe împrumutator. Operațiunea contă în doua părți, o parte acordă creditul, cealaltă parte îl primește,deci se îndatorează.

Astfel,creditul consta atât în împrumutul unui capital cu angajamentul plății unei dobânzi,cât și în vânzarea mărfurilor pe datorie,principala deprindere a definirii creditului este aceea că,creditul este un titlu rambursabil ce vine împreună cu plata unei dobânzi și, totodată , principala sursa de venit a băncilor.

Definirea creditului o întâlnim,în mod indirect, atât în funcții,cât și în rol.

Unii autori atribuie creditului următoarele funcții:

distributivă (cu ajutorul creditului se colectează economii latente și se dirijează către domenii eficiente);

reglare (a cererii și ofertei de bunuri prin creditarea consumului și stocurilor)

creștere a vitezei de rotație și de circulație a banilor, cât și de multiplicare a monedei scripturale;

reducere a inflației prin prețul creditului, care este dobânda;

generator de venituri pentru bănci (creditul este produsul bancar principal )

Concretizând funcțiile creditului,potrivit Danielei Zăpadeanu, întâlnim patru funcții principale:

de mobilizare a resurselor temporar libere in economie

de distribuție, ce consta în acordarea de împrumuturi prin bănci din fondurile constituite de agenții economici

de control, care se manifestă pe parcursul creditării, de la acordare până la rambursare

de emisiune, reprezentând capacitatea creditului de a crea mijloace de plată suplimentare celor mobilizate și repartizate prin funcția de repartiție.

Rolul creditului este concretizat în urma rezultatelor economice pe baza îndeplinirii funcțiilor sale, printre cele mai importate roluri amintim:

asigură transformarea economiilor în investiții, fiind astfel un factor de creștere economică

reglează masa monetara

stimulează creșterea consumului

accelerează tranzacțiile comerciale

grăbește viteza de rotație a monedei

diminuează fenomenul de inflație prin reglarea ratei dobânzii

Trăsăturile creditului reies din caracterizarea conținutului său, așadar principalele trăsături sunt:

Participanții la raportul de credit care sunt:creditorul si debitorul. Creditorul este persoana fizică sau juridică care avansează împrumutul condiționat pentru o anumita perioadă de timp. Debitorul, având aceeași calitate de persoană fizică sau juridică, care în schimbul dreptului de folosință asupra obiectului împrumutului, se obliga sa restituie creditorului, la scadență suma împrumutata, cât și dobânda aferenta împrumutului.

Acordarea creditului, creditul putând fi acordat în urma unor tranzacții alese de debitor.

În activitatea băncilor, pentru acordarea unui credit se au în vedere următoarele etape:

realizarea unei discuții cu caracter informativ;

documentare despre client;

întocmirea cererii de creditare și analiza acesteia;

aprobarea creditului;

negocierea costului creditului și încheierea contractului;

acordarea creditului;

analiza modului de utilizare a creditului și verificarea respectării destinației acestuia.

Rambursarea creditului constând în angajamentul de restituire a sumelor împrumutate. Banca se protejează împotriva nerambursării creditului fie prin provizioane,fie prin solicitarea unor garanții reale sau personale.

Garanțiile personale se pot concretiza atât în angajamentul luat de debitor,cât și în angajamentul luat de o terță persoană, numită girant sau garant, în situația în care debitorul se află în incapacitate de plată. Aceste garanții se întâlnesc și sub denumirea de fidejusiune ce reprezintă un contract unilateral prin care fidejusorul își ia obligația față de banca să execute obligația debitorului.

Garanțiile reale pot fi la rândul lor:

ipoteca

cesiunea de creanță

privilegiul

gajul

reținerea

Ipoteca conferă dreptul asupra imobilului oferit de debitor creditorului și se întâlnește sub trei forme: legală, atunci când este stabilită de lege, convenită, având la baza contractul între părți, și judiciară când este stabilita de o instanță judecătorească.

Cesiunea de creanță este o forma a gajului fără deposedare ce consta în transmiterea de la posesorul creanței drepturile pe care le deține față de debitor sau unei alte persoane contra unei sume de bani.

Privilegiul reprezintă dreptul legal deținut de un creditor,de a fi plătit cu prioritate atunci când acesta dispune de o garanție pentru o parte din patrimoniul debitorului.

Gajul este un înscris ce pune la dispoziția creditorului un activ al debitorului,iar reținerea conferă dreptul creditorului de a reține un bun din portofoliul debitorului în cazul în care nu a fost achitat.

Dobânda care este elementul cel mai important al creditului,reprezentând prețul sau, este înscris în contractul de credit. Din punct de vedere al creditorului, dobânda reprezintă un venit însușit de proprietarul unui capital împrumutat; din punct de vedere al debitorului,dobânda reprezintă suma de bani plătită pentru dreptul de a folosi capitalul împrumutat,prețul capitalului utilizat.

Consemnarea și transferabilitatea, acordurile dintre participanții la credit pot fi consemnate în contractul de credit sau să nu fie consemnate, practicându-se, în țara noastră, notarea numărului de zile până la scadență direct pe factura, transferul fiind o relație de vânzare – cumpărare.

Termenul de rambursare ce este stabilit în contractul de credit are o variație de la o zi pana la maximum 20 de ani. Termenul de rambursare se stabilește în funcție de ce destinație are creditul,de solicitarea beneficiarului.

Pentru a analiza mai eficient conceptul de credite și pentru a înțelege acest termen în aproape orice condiție, putem clasifica creditele după mai multe criterii:

după natura economică și participanții la relația de creditare:

creditul comercial;

creditul bancar;

creditul de consum;

creditul obligatar;

creditul ipotecar.

Creditul comercial este acel credit acordat între producători și comercianți prin vânzarea mărfurilor, în schimbul unor instrumente de credit sau efecte de comerț. Acest credit este una dintre cele mai vechi forme ale creditului,iar unul dintre avantajele care îl caracterizează este faptul că nu este, în mod obligatoriu, purtător de dobândă, fiind un împrumut pe termen scurt, 90 de zile. Creditul comercial poate fi credit furnizor, un credit de vânzare cu plata amânată sau un credit cumpărător, reprezentând avansul acordat.

Creditul bancar este obținut datoriăa intermediarilor,adică datorită băncilor. Acest credit poate fi: – avans in contul curent

– credit de trezorerie sau de casa

– linia de credit

– linia de credit revolving

– credite cu destinație speciala(investiții,achiziție stocuri)

Creditul de consum este creditul acordat populației fie pentru cheltuieli curente,fie pentru locuințe sau bunuri cu o folosință îndelungată.

Creditul obligatar reprezintă un mijloc de finanțare externă a societăților comerciale sau a statului; este o relație de credit între stat sau alte unități economice în postura de debitori și deținători de obligațiuni,în postura de creditori.

Creditul ipotecar este destinat activității imobiliare și prevede existența unei convenții care să prevadă: garanția, condițiile de rambursare, scadența. Tipurile de împrumuturi sunt:

– împrumut pe ipoteca cu dobândă fixa

– împrumut de ipoteca du dobândă variabila

– împrumut pe ipoteca cu rambursare progresiva

– credit ipotecar inversat

după calitatea debitorului:

creditul acordat persoanelor fizice;

creditul acordat persoanelor juridice.

după calitatea debitorului și a creditorului;

creditul public,atunci când debitorul este chiar statul.

creditul privat, adică fără implicarea statului.

după scopul acordării creditului:

credite de producție;

credite de circulație;

credite de consum.

după natura garanțiilor:

credite reale ,garanțiile ce stau la baza accesării creditului sunt reale, garanții mobiliare sau imobiliare

credite personale atunci când garanția este reprezentată de o terță persoană sau debitorul însuși.

după întinderea drepturilor creditorului:

credite denunțabile, când creditorul poate solicita rambursarea creditului înainte de data scadenței, cu sau fără avizarea făcută de debitor;

credite nedenunțabile, creditul se rambursează la scadentă;

credite legale, caz în care creditorul poate condiționa acordarea creditului.

după modul de stingere a obligațiilor de plată:

credite amortizabile pentru care rambursarea se face în rate, eșalonat cuprinzând o parte din credit și o parte din dobândă;

credite neamortizabile, atunci rambursarea se realizează în totalitate la scadență.

după termenul de rambursare:

credite pe termen scurt;

credite pe termen mijlociu;

credite pe termen lung.

Pe lângă această clasificare a creditelor,întâlnim o alta abordare a clasificării lor, realizata mai in detaliu. După termenul de rambursare a creditelor, Zăpodeanu Daniela, împarte creditele in 5 categorii,mai exact în:

credite pe termen foarte scurt,acest credit este numit si overnight fiind doar de câteva zile(o săptămână);

credite pe termen scurt este forma curenta a creditului bancar,pana la un an;

credite pe termen mediu, termenul este intre 1 si 5 ani, destinația lui fiind activitățile de investiții sau export;

credite pe termen lung intre 5-20 de ani,accesat pentru credite obligatare sau construcții de locuințe;

credite pe termen foarte lung,peste 20 de ani,având ca destinație activitățile de investiții productive sau locuințe.

3.2 Linia de credit

Linia de credit face parte din gama de produse oferite de către o banca clienților. Ca să înțelegem mai bine noțiunea de linie de credit, trebuie să avem cunoștințe referitoare la produsele si serviciile oferite de către banca.

Produsul bancar este destinat clientului,fiind definit în raport de acesta și furnizat de bancă ca instrument pentru satisfacerea cerințelor consumative ale acestuia, iar serviciile bancare reprezintă componente însoțitoare ale produselor generate de operațiunile pe care banca le realizează în contul clienților sau amsambluri de operațiuni nefurnizătoare de produse bancare,destinate satisfacerii unor cerințe neutre sau complementare produselor bancare.

Serviciile bancare se împart în:

servicii pure, obținute prin munca personalului,ce se refera la consultații, inginerie financiara etc.

servicii mixte, servicii ce îmbină munca personalului și utilizarea bunurilor de echipament, și anume efectuarea plăților pentru clienții băncii.

servicii ce au ca suport capitalul, pe de o parte depozitele, iar pe altă parte creditele acordate.

Dintre caracteristicile produselor bancare,amintim principale caracteristici:

sunt imateriale. Produsele bancare nu fac obiectul uzurilor fizice și morale.

nu pot fi protejate prin brevete, deoarece din punct de vedere al conținutului sunt în general standardizate, diferențierile fiind nesemnificative.

sunt condiționate de reglementari bancare și fiscale. Produsele bancare nu pot fi promovate doar daca exista o baza legală.

sunt propuse direct clientelei.

implica angajarea clientelei în derularea operațiunilor.

Produsele bancare își orientează atenția atât asupra persoanelor juridice,cât și fizice. Băncile le oferă posibilitatea de alegere într-o gama variata de produse, persoanelor juridice,atât credite și depozite,cât și operațiuni de casa.

Dintre creditele acordate persoanelor juridice amintim:

Creditul global de exploatare

Creditul pentru refinanțare

Creditul de trezorerie

Linia de credit

Credite pentru export

Credit de factoring

Credit ipotecar

Creditul pentru activitatea de leasing

Creditul de forfetare

Linia de credit este o modalitate de creditare a agenților economici pentru completarea capitalului curent de lucru.

Într-o formă primară această linie de credit oferă întreprinderilor un credit provizoriu întrucât banca poate cere oricând acoperirea debitului. O formă mai flexibilă întreprinderii este linia de credit confirmată pe baza unui acord scris în care posibilitatea de acordare a creditului se menține pentru o perioadă stabilită în contract.

O alta abordare a liniei de credit,ar fi "o forma modernă a creditului bancar ce reprezintă o limita maxima stabilită pe o perioada de timp,până la care agentul economic poate să se împrumute,urmând să plătească dobânda corespunzătoare sumei angajate"

Linia de credit poate fi acordată prin intermediul contului curent sau prin intermediul unui cont separat de împrumut,când are loc o debitare a contului de credit, acesta fiind un alt cont decât cel curent. Linia de credit este acordata clienților fideli ai băncii pe o perioadă de un an sau 6 luni,agentul economic având posibilitatea sa utilizeze doar o parte din linia de credit,acesta plătind dobânda doar pe partea utilizata si pentru perioada de utilizare.

Pentru acordarea liniilor de credit se parcurg obligatoriu, potrivit Normelor metodologice, următoarele etape caracteristice:

etapa de negociere a creditului;

Negocierea sau acordare a creditului constituie o altă trăsătură a acestuia. Analiza solicitării de împrumut respectiv acordarea creditului necesită o buna informare și documentare din partea creditorului pentru evitarea riscului. În acest scop băncile își crează un cadru propriu de informare sau apelează la ajutor specializat care studiază capacitatea de plată respectiv potențialul economic al firmei.

etapa de contractare a creditului;

etapa de acordare a creditului, aceasta fiind urmată de rambursarea acestuia.

Linia de credit poate fi utilizata pentru mai multe operațiuni:

a) plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat

b) cheltuieli privind aprovizionarea, producția, desfacerea activității;

c) cheltuieli privind executarea de lucrări și/ sau prestarea de servicii;

d) cheltuieli privind constituirea, prelucrarea, valorificarea stocurilor;

e) alte tipuri de cheltuieli necesare desfășurării activității curente;

f) cheltuieli cu salariile și asimilatele acestora;

g) alte costuri de operare.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească agentul economic pentru a putea beneficia de acest tip de credit sunt:

să aibă continuitate în activitatea desfășurată;

să aibă un flux regulat de încasări și plăți;

să dea dovadă de un comportament adecvat atât pe piață cât și în relațiile pe care le are cu banca;

valoare garanțiilor de care dispune să acopere aproximativ 120% din plafonul liniei de credit, la care se adaugă și dobânda pe un trimestru.

3.3 Riscul de credit

Riscul reprezintă o probabilitate de realizare a unor evenimente care au efecte negative asupra desfășurării unei activități ce se pot concretiza în pierderi,pierderi ce sunt asociate unor evoluții adverse a rezultatelor.

Riscul bancar este reflectarea probabilității ca, pe parcursul derulării activităților, în care este implicată instituția bancară, să se producă efecte negative asupra băncii, efecte care pot îmbrăca forma diminuării profitului, apariției pierderilor, disfuncționalităților în activitatea bancară sau falimentului instituției bancare.

Există o serie de riscuri bancare ce trebuiesc definite cât mai concret în vederea măsurării, urmării și controlării lor, anumite aspecte ale riscurilor nefiind tratate suficient. Riscurile sunt întâlnite în orice activitate bancară, așadar orice banca trebuie să gestioneze riscurile cât mai eficient.

Gestiunea riscurilor are la baza analiza și controlul riscurilor, nivelurile și monitorizarea acestora pentru aflarea profitului. Ca sa se realizeze aceste funcții banca deține ,in primul rând, o strategie în ceea ce privește dezvoltarea cantitativa, crearea de sucursale, diversificarea produselor, și calitativă, creșterea profitului și eficienței băncii. În al doilea rând dispune de un ansamblu de informații prin care banca realizează situația în care se afla, și în ultimul rând trebuie să dispună de un sistem de analiză unitar care să îi permită să identifice toate categoriile de riscuri.

Datorita faptului ca riscurile bancare sunt diverse,ele se întâlnesc sub diferite forme și în diferite momente,astfel încât deosebim mai multe tipuri de riscuri:

Riscul de credit

Riscul insolvabilității

Riscul lichidității

Riscul ratei dobânzii

Riscul valutar

Riscul de sistem

Riscul de funcționare

Riscul de țară.

Primul risc dintre riscurile bancare,este si cel mai important risc.

Riscul de credit,potrivit Marianei Diaconescu,constă în pericolul ca, pe parcursul derulării unei tranzacții, una dintre părți să sufere o pierdere în legătură cu realizarea creanțelor pe care le are asupra celorlalți participanți.

Riscul de creditare exprimă posibilitatea ca împrumutații sau emitenții de titluri să nu-și onoreze obligațiile la scadență.

O alta abordare a riscului de credit o are Daniela Zăpodeanu, concluzionând ca "riscul de credit este cel mai important risc manifestat pe piața produselor bancare și se definește ca fiind riscul ce provine din lipsa de performanță a celor împrumutați.

Astfel spus,acest risc nu este altceva decât incapacitatea clienților de a-și plăti datoriile fata de banca.

Riscul de credit nu poate fi eliminat,deoarece este o consecință a desfășurării activității bancare care se bazează pe creditare. Cele trei subcategorii de riscuri cuprinse în riscul de credit sunt:

riscul garanției. Garanția este formată din doua elemente:valoarea garanției și lichiditatea garanției.

riscul tranzacției. În momentul în care o bancă decide să realizeze o tranzacție trebuie să identifice toate elementele generatoare de risc;

riscul clientului. Orice bancă trebuie să ia decizia de acordare a creditului în urma unei analize detaliate a clientului, pentru a fi sigură că acesta va avea capacitatea și resursele necesare de rambursare a creditului.

Ca și oricare risc și riscul de credit poate fi prevenit,nu eliminat,deoarece legătura dintre risc și profitul băncii este una strânsă. Prevenirea riscului de credit trebuie să pornească de la analizarea economico-financiară a clienților băncii, analiza bazându-se pe documente contabile ale acestora (bilanțul contabil,contul de profit și pierdere, balanțele lunare de verificare), analiza fluxurilor de fonduri din perioadele trecute, trebuie să prevadă cash-flow-ul în perioada următoare și alte informații referitoare la situația clientului. Banca trebuie să ia în calcul și aspectele nefinanciare ale clienților, acestea având o importanță destul de mare, cum sunt: conducerea și acționariatul, stabilitatea forței de munca, calitatea, relațiile dintre aceștia, calitatea utilajelor, poziția pe piață, perspectivele dezvoltării firmei, politica de marketing și, chiar, să se ia în calcul și modificările legislative, influențele acestora asupra firmei.

Datorita analizei realizată de către bancă, atât din punct de vedere al factorilor economici, cât și a celor neeconomici, riscul de credit poate fi diminuat. Banca are obligația să analizeze acest risc și pe perioada creditării, pana la rambursarea creditului, aspectele ce trebuiesc luate în evidență sunt: respectarea destinației creditului, modul în care se desfășoară derularea contractelor, modificările survenite în sursa de rambursare sau orice alte aspecte financiare sau nu legate de rambursarea creditului.

Posibilitățile de diminuare a riscului de credit sunt:

limitarea creditării unui singur creditor

Potrivit nomelor, o instituție bancară, poate să acorde împrumuturi unui singur debitor ce nu depășesc un plafon maxim de 20 % din fondurile proprii.

Un singur debitor poate să se înțeleagă fie o persoană,fie un grup de persoane care pot avea calitatea de persoane fizice sau juridice și care au obținut un împrumut și au depus garanții la aceeași instituție bancară, fie individual, fie împreună. De asemenea, aceste persoane au și o legătură economică.

limitarea împrumuturilor mari acordate

Împrumuturile mari sunt considerate acele împrumuturi care depășesc 10 % fondurile băncii acordate unui singur debitor, iar suma totala a acestor împrumuturi mari nu va depăși 8% din fondurile proprii ale băncii.

limitarea împrumuturilor acordate clienților ce au o relație specială cu banca

Persoanele aflate în relații speciale cu banca sunt: Reprezentații Fondului Proprietății de Stat în adunarea generala a acționarilor băncii, administratori, auditori, acționari ce dețin 10 % din capitalul băncii, acționari semnificativi cu un aport de 5% din capitalul băncii, iar suma împrumuturilor nu poate depăși plafonul maxim de 20% din fondurile proprii ale băncii.

constituirea provizioanelor

Aceasta soluție are la baza o analiza a calității creditelor în ceea ce privește performanța împrumutului. Provizioanele se constituie pentru acoperirea pierderilor. Realizarea performanței, băncile clasifică creditele în 5 categorii pentru constituirea provizioanelor:

Tabel 3.1. Analiza calității patrimoniului de credite

Sursa : Cocriș, Vasile, Chirleșan,Dan, Tehnica operațiunilor bancare:repere teoretice și studiu monografic, Ed. Universității”Alexandru Ioan Cuza” ,Iași,2006,p.38

Categoriile creditelor sunt :

Categoria A -"standard"(provizion 0%),performantele financiare fiind foarte bune,achitarea ratelor si a dobânzii creditului realizându-se la scadenta.

Categoria B – "în observație"(provizion 5%), performanțele înregistrate sunt bune, dar nu se mențin la același nivel într-o perioadă îndelungată.

Categoria C -"substandard"(provizion 20 %), întâlnim performanțe doar satisfăcătoare, cu o tendință majoră de înrăutățire.

Categoria D -"îndoielnic"(provizion 50%), înregistrându-se performanțe foarte scăzute.

Categoria E -"în pierdere"(provizion 100%), performanțele financiare fiind în pierdere, ratele și dobânzile neputând fi rambursate.

Riscul de credit este unul dintre cele mai importante riscuri,risc ce atrage atenția tot mai multor bancheri. Astfel,in urma sondajului in 2014  PwC și CSFI Romanian Banana Skins, riscul de credit este perceput ca fiind principala amenințare pentru sistemul bancar autohton de către bancherii români.

„Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, ajungând la peste 22% în primul trimestru din 2014, mulți bancheri români sunt preocupați de calitatea portofoliului lor de credite, precum și de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituțiile de credit pot fi nevoite să ceară acționarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudențiale ale Băncii Naționale a României”, a declarat Paul Facer, Partener, liderul echipei de servicii de audit pentru sectorul financiar, PwC România. 

O diferență notabilă între sondajul din România și cel global a fost nivelul redus de preocupare al bancherilor locali cu privire la riscurile tehnologice și criminalitatea informatică. În timp ce la nivel global acestea sunt printre primele 10 riscuri menționate, bancherii români le menționează în mult mai mică măsură.

Sondajul se bazează pe răspunsurile a peste 650 de bancheri, reprezentanți ai autorităților de reglementare și observatori ai sectorului bancar din 59 de țări, între care 10 sunt respondenți din România.

Capitolul 4. Analiza criteriilor de finanțare prin linie de credit

Studiu de caz-Linia de credit la Banca Trnsilvania

– Farmacia xyz SRL –

Societatea "Farmacia xyz" este o farmacie care dorește să își extindă desfășurarea activității prin deschiderea unui nou punct de lucru. Ca să realizeze acest lucru,societatea are nevoie și dorește să acceseze o linie de credit, așadar apelează la Banca Transilvania, unde are deschis si contul curent, din mai multe motive.

Pe lângă faptul că societatea, putem spune că, lucrează cu Banca Transilvania, în urma cercetării realizate de către firmă, BT a fost în anul 2014 campioană la capitolul de active, majorându-și volumul activelor cu 3,5 miliarde lei, ajungând la un total de 35,6 miliarde lei, cota sa de piață urcând de la 8,9% la 9,8% din totalul activelor bancare, de 364 miliarde lei.

Banca Transilvania pune la dispoziția clienților trei tipuri de linie de credit, și anume : linia de credit rapidă fără garanții, linia de credit rapidă parțial garantată și linia de credit integral garantată.

Linia de credit rapidă fără garanții este oferită atât pentru a achiziționa materii prime sau mărfuri, pentru plata furnizorilor sau pentru plata salariilor,cât și pentru a refinanța alte linii de credit luate de la alte bănci, iar dobânda este plătită doar pentru partea utilizata din credit. Ca să se obțină linia de credit rapida fără garanții, care are o valoare de 100.000 lei și poate fi acordată pe o perioada de 12 luni, este necesar de o serie de documente: copie după ultimele doua bilanțuri contabile (semestrial, anual) și ultima balanță încheiată și de aprobarea legal-constitutiva privind contractarea creditului și persoanele împuternicite să angajeze societatea, și de asemenea, să se îndeplinească următoarele condiții:

firma sa funcționeze de cel puțin 18 luni sau 12 luni daca activitatea se desfășoară majoritar prin conturile deschise la BT ;

se înregistreze profit din exploatare, conform ultimului bilanț contabil și ultimei balanțe de verificare încheiate ;

firma să nu figureze cu înregistrări active în Centrala Incidentelor de Plata și nu este în interdicție de a emite cecuri bancare

firma sa nu înregistreze popriri active sau suspendate pe cont

firma sa fie stabilă din punct de vedere financiar

Linia de credit rapidă parțial garantată este orientată spre o finanțare pentru care este nevoie de garanții materiale doar pentru 50 % ,valoarea liniei de credit fiind de 200.000 lei pentru o perioada de 12 luni. La fel ca și pentru linia de credit fără garanții și pentru linia de credit rapidă parțial garantată, firma trebuie să îndeplinească aceleași condiții, dar pe lângă documentele necesare mai trebuie să se aducă ca și dovada documentele privind garanțiile reale propuse, în cazul în care creditul este garantat cu garanții reale. Documente privind garanțiile reale propuse pot fi : actele de proprietate și cele privind situația juridică a bunurilor de natura imobiliara propuse drept garanție pentru creditul solicitat; raportul de evaluare/ reevaluare, contracte etc.

Referitor la linia de credit integral garantată, acest produs poate fi în valoare de 300.000 lei sau euro acordat pentru o perioada de 12 luni. De asemenea și pentru obținerea acestei linii de credit trebuie să se îndeplinească aceleași condiții și să se aducă ca și aport aceleași documente doveditoare.

Farmacia xyz este o companie continuatoare a tradiției farmaceutice românești, fiind înființată încă din 1991. Se înregistrează la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. J05/2679/1999 cu denumirea de S.C. FARMACIA XYZ SRL cu sediul in Oradea,str. Razboieni,nr. 17

S.C Farmacia xyz SRL., persoană juridică de drept român,este o societate cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea conform prevederilor Actului Constitutiv și în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societățile comerciale, modificată prin Legiile 441 / 2006 și 297 / 2004 privind piața de capital.

Farmacia ”xyz” este o farmacie cu 3 angajați având codul CAEN 4773 – ”comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice,in magazin specializate (rev 2)”

Nomenclatorul de produse comercializate cuprinde aproximativ 10.000 de produse structurate în următoarele grupe de produse:

Medicamente care se eliberează pe bază de prescripție medicală (RX);

Medicamente care se eliberează fără prescripție medicală (OTC);

Suplimente alimentare;

Dermato-cosmetice;

Cosmetice;

Parafarmaceutice;

Altele.

Portofoliul de producție Farmacia xyz cuprinde peste 50 produse sub forma de comprimate, pulberi, capsule și siropuri ce acoperă 21 de arii terapeutice.

Specificul activității Farmacia xyz constă în:

1. Tehnologia de obținere a comprimatelor filmate-acoperite;

2. Tehnologia de obținere a comprimatelor retard – cu eliberare prejungită;

3. Ambalarea medicamentelor în blistere, renunțând la ambalarea în flacoane- asigurarea bunei conservări a medicamentelor, mod de prezentare modern, igienic, ușor de utilizat.

Principala piață de desfacere a societății Farmacia xyz este piață de retail,vânzările fiind realizate în singurul punct de lucru.

Tabel 4.1 Structura veniturilor în funcție de vânzarea mărfurilor

Sursa: Prelucrare conform datelor din descrierea firmei

Tabel 4.2 Segmentarea clientelei în funcție de vârsta

Sursa: Prelucrare conform datelor din descrierea societății

Se observă ca grupa de vârstă peste 60 de ani este în număr de 52.367, ceea ce favorizează creșterea rețetelor compensate acordate.

Tabel 4.3 Principalii clienți actuali interni și / sau externi, pe grupe de produse/servicii:

Sursa: Prelucrare conform informațiilor din descrierea firmei

Tabel 4.5 Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat).

Sursa: Prelucrare conform informațiilor din descrierea firmei

Compania S.C Farmacia xyz SRL. a decis dezvoltarea activității, prin deschiderea unui nou punct de lucru, datorită experienței pe piață și dorinței de dezvoltare.

Scopul investiției pe care societatea Farmacia xyz dorește să o realizeze este extinderea activității firmei pentru o satisfacere mai bună a nevoilor clienților, dar și pentru fidelizarea clienților care în final duce la obținerea de profit.

Entitatea deține un punct de lucru in Oradea, dar a decis extinderea activității prin deschiderea unui nou punct de lucru datorită cererii mari de produse farmaceutice din partea clienților. Odată cu lărgirea activității va crește și numărul clienților, și totodată, profiturile firmei. Datorită extinderii activității firmei, va determina o nevoie de personal, și anume, 2 farmaciste pentru a se putea respecta programul de lucru.

Relația și activitatea de vânzare cu partenerii societății este menținută de echipe bine închegate, cu experiență în piața farmaceutică, formate din reprezentanți vânzări, reprezentanți vânzări prin telefon, consilieri medicali și supervizare de manageri zonali.

Noul punct de lucru, se adresează clienților care au nevoi de produse farmaceutice, dar care nu locuiesc în oraș,noul punct de lucru având sediul în comuna Tinca,acolo unde proprietarii dețin un imobil care l-au renovat. Se dorește ca farmacia să fie într-o comună fiind singura farmacie care acoperă nevoile clienților pe o rază de mai multe sate, diminuându-se, astfel, concurența. Prețurile practicate de societate sunt adaptate la concurența de pe piață.

Strategiile de câștigare a fidelității clientului practicate de Farmacia xyz sunt: acordarea unor reduceri de preț periodice în funcție de mai multe criterii :

Clienți fideli – cu o vechime de peste 4 ani;

Comenzi mari cu valori ce depășesc 4.000 RON lunar;

Companii care au încheiat contract de vânzare-cumpărare de produse farmaceutice pe o perioadă de minim 1an, se acordă periodic reduceri sub forma bonurilor de reducere care se pot utiliza la comenzile de transport viitoare.

„Carduri de fidelizare”–oferă clientului posibilitatea plătirii cu 5% mai puțin, la cumpărarea oricărui produs farmaceutic sau cosmetic ( excepție fac medicamentele eliberate pe baza rețetelor gratuite sau compensate );

Rolul marketingului este esențial în dezvoltarea oricărei companii indiferent dacă este perioadă de criză sau nu. Pornind de la ideea că Farmacia xyz înseamna profesionalism, responsabilitate, inovație, creativitate, flexibilitate, apropiere și atenție față de client și comunitate, astfel Farmacia xyz propune :

Permanența preocupare pentru creșterea calității serviciilor prin identificarea și motivarea persoanelor capabile și dispuse să trateze cu atenția cuvenită fiecare client și de a oferi cu promptitudine soluții optime adaptate fiecăruia;

Creșterea încrederii pacienților în produsele din portofoliu și generarea cererii;

Dezvoltarea pieței specifice lactoferina;

Dezvoltarea portofoliului farmaciei;

Creșterea gradului de conștientizare în rândul pacienților a numelui Farmacia xyz ca producator;

Promovarea și dezvoltarea brandurilor importante din portofoliul de produse Farmacia xyz;

Dezvoltarea rețelei de farmacii

Campanii educaționale la nivel de pacient;

Sistem de distribuție orientat către piață și client;

Strategiile concrete de promovare a societății Farmacia xyz SRL. sunt următoarele:

Site-ul societății : www.farmaciaxyz.ro ;

Farmacia xyz oferă posibilitatea pacienților și clienților de a efectua cumpărături online, folosind orice dipozitiv conectat la internet. O gamă variantă de produse poate fi achiziționată în deplină siguranță direct de pe site-ul: www.farmaciaxyz.ro

În ceea ce privește prezența societății și în mediul online, beneficiile oferite sunt următoarele:

Comenzi non-stop, confortabile, direct din fața calculatorului, telefonului mobil sau a tabletei;

Promoții permanente;

Beneficii speciale pentru clienții fideli;

Concursuri cu premii;

Articole și sfaturi utile pentru afecțiuni de sezon, creșterea și menținerea unui tonus de invidiat.

Condițiile premergătoare obținerii liniei de credit sunt:

cifra de afaceri sa fie sub 1 milion de Lei

firma sa fie activa in ultimele 24 de luni

firma sa nu aibă restante active la CRC (sau le achita până la acordarea creditului)

firma sa nu aibă datorii la bugetul de stat (sau le achita pana la acordarea creditului)

firma sa înregistreze profit

Toate aceste condiții firma le îndeplinește, având cifra de afaceri doar de 559734 în anul 2014, mai mică decât în 2013 când înregistra o valoare de 640390, nu înregistrează restante și nici datorii, lucru dovedit în balanțele analitice ale firmei. Profitul firmei este in creștere având valoarea de 16804 in anul 2013 si 17703 in 2014.

Activitatea de creditare este o activitate complexa ce urmărește parcurgerea mai multor etape:

Cunoașterea clientului, fiind o discuție între client și ofițerul de credite. În discuție se urmărește obiectul activității desfășurate, calitatea managementului, garanțiile aduse etc.

Documentația creditului ce cuprinde: documentele constituirii societății,ultimul bilanț,balanța,contracte,oferte,situația stocurilor, documente care sa justifice destinația creditului, garanțiile aduse ca și aport. Aceste documente sunt prezentate la sfârșitul lucrării sub formă de anexe.

În ceea ce privește garanția adusă ca și aport solicitării liniei de credit, societatea dispune de un imobil evaluat la 40.000€. Imobilul este situat în Oradea, strada Nufărului,nr.30B.

Analiza economico-financiară este realizată pe baza celor mai importanți indicatori:

Lichiditatea generala: (Active circulante)/(Datorii curente)

Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cât aceasta rata este mai mare decat 1, cu atât societatea este mai protejata de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.

Această rata este supraunitara, fiind un aspect favorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu.

Solvabilitatea patrimonială: (Capital propriu)/(Total pasiv)

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă. Astfel, solvabilitatea urmărește capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua riscul incapacității de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de faliment). 

Rata solvabilității patrimoniale trebuie să aibă o valoare minimă cuprinsă între 0.3 si 0.5, iar valorile mai mari de 0.5 reflectând o situație normală. Ratele de solvabilitate patrimonială și generală cu valori peste limitele admisibile evidențiază un echilibru financiar bun pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net și a datoriilor pe termen lung din capitalul propriu.

Rata rentabilității economice: (Profit brut)/(Cifra de afaceri)

Aceasta rata caracterizează eficienta mijloacelor utilizate în procesul de producție, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de finanțare. Mărimea acestui coeficient poate fi si negativa atunci când întreprinderea suporta pierderi.

Rata rentabilității financiare: (Profit net)/(Capital propriu)

Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii. Valoarea înregistrată de acest indicator trebuie să fie mai mare decât 5%, astfel se poate afirma faptul că activitatea desfășurată în cadrul societății a fost eficientă din punct de vedere al fructificării capitalurilor proprii.

Gradul de îndatorare: (Datorii curente)/(Total activ)

Acest indicator evidențiază politica de finanțare a întreprinderii, respectiv modul în care aceasta atrage resurse pentru a-și acoperi necesitățile exprimă eficacitatea managementului riscului de credit, indicând potențialele probleme de finanțare.

Analiza solicitării de credit,presupune:

identificarea scopului si nivelul creditului solicitat

identificarea surselor de rambursare a creditului(sursa principala sunt veniturile,iar sursa colaterale este garanția)

negocierea creditului

Aprobarea si acordarea creditului

Urmărirea derulării creditului

Toate aceste etape s-au efectuat,astfel că Banca Transilvania acorda linia de credit necesara societății pentru plata furnizorilor în urma stocurilor de produse noului punct de lucru.

Linia de credit a fost aprobată în luna februarie a anului curent și este în valoare de 30.000 lei acordată pe 12 luni cu posibilitatea de prelungire fără a fi necesară acoperirea ei din fonduri proprii.

Linia de credit prezintă o serie de avantaje, principalul avantaj este acela că poate finanța deficitul de încasare atunci când scadența facturilor la furnizori este mai mică decât scadența facturilor emise către clienți. Acest tip de creditare este avantajos și pentru că se plătește doar dobânda, care se calculează la suma utilizată zilnic din suma acordată. În unele cazuri, pentru sumele neutilizate nu se percepe comision. Un alt avantaj ar fi acela ca se poate majora limita liniei de credit în funcție de nevoile afacerii,chiar și pe perioada derulării produsului de credit

Un dezavantaj este acela că linia de credit poate dezechilibra bilanțul firmei, în situația în care valoarea sa nu este corespunzătoare necesarului real de finanțare.

Linia de credit bancara, cunoscuta si sub denumirea de angajamente de creditare, facilități de credit ,este una dintre principalele instrumente de gestionare a lichidității pentru corporații. O mare ponderea cumulată a creditelor bancare rezultă din trageri de linii de credit, aproximativ 75% din SUA (2011) și 42% în Spania (2009).

Concluzii

Sistemul bancar românesc a suferit o reformă semnificativă odată cu aderearea României la Uniunea Europeană și armonizarea legislației românești în domeniu în conformitate cu cea existentă la nivel comunitar, sistemul românesc înainte de 1990 fiind unul dintre cele mai rigide sisteme din fostele țări socialiste.

Includerea în Statutul Băncii Naționale a României a independenței acestei instituții în anul 2004, dar și alte reglementări privind atribuțiile de supraveghere și autorizare au făcut din Banca Centrală centrul sistemului bancar românesc. Banca Națională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Totodată, Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental.

Băncile comerciale au trecut și ele prin procesul de reformă, respectând noile reglementări și acționând cu destulă încredere pe piața bancară și interbancară. Băncile au avut un rol important în economie datorită activităților de intermediere financiar-bancară. Situațiile în care băncile se află în calitate de intermediari sunt atunci când fie derulează operațiuni extrabilanțiere, efectuează plasamente pe piețele de capital, gestionează mijloacele de plată,fie realizează o punte între agenții nefinanciari cu surplus de resurse financiare și cei deficitari.

Banca Transilvania este una dintre acestea, care în ultimii ani a obținut o cotă de piață în creștere, fiind, din acest punct de vedere, a treia bancă de pe piața românească. Banca Transilvania este una dintre cele mai importante bănci,înregistrând mai multe premiere atât naționale,cât și internaționale. BT a fost deschizător de drumuri pe piața bancară,prin proiecte precum: listarea la Bursa de Valori București,în premieră pentru o banca din România(1997); este prima banca din lume care a oferit serviciul de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului(2010); prima banca din țară care a lansat serviciul de transfer de bani Western Union prin Internet Banking(2012), respectiv prin Mobile Banking(2013); Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu a transferat portofolii în alte țări.

La nivelul Europei cea mai importantă formă de finanțare a agenților economici este creditarea, în contextul în care piața de capital este pe planul al doilea. Acest lucru este contrar a ceea ce se întâmplă în Statele Unite, unde piața de capital este principala formă de finanțare a agenților economici.

Creditul consta atât în împrumutul unui capital cu angajamentul plății unei dobânzi,cât și în vânzarea mărfurilor pe datorie,principala deprindere a definirii creditului este aceea că,creditul este un titlu rambursabil ce vine împreună cu plata unei dobânzi și, totodată , principala sursa de venit a băncilor.

Și în România agenții economici apelează la bănci atunci când au nevoie să împrumute resurse financiare. Linia de credit este o forma a creditului bancar ce reprezintă o limita maxima stabilită pe o perioada de timp,până la care agentul economic poate să se împrumute,urmând să plătească dobânda corespunzătoare sumei angajate.

Linia de credit prezintă o serie de avantaje, principalul avantaj este acela că poate finanța deficitul de încasare atunci când scadența facturilor la furnizori este mai mică decât scadența facturilor emise către clienți. Acest tip de creditare este avantajos și pentru că se plătește doar dobânda, care se calculează la suma utilizată zilnic din suma acordată. În unele cazuri, pentru sumele neutilizate nu se percepe comision. Un alt avantaj ar fi acela ca se poate majora limita liniei de credit în funcție de nevoile afacerii,chiar și pe perioada derulării produsului de credit.

Este una dintre cele mai moderne forme de creditare practicate de băncile din România și este foarte des întâlnită. Ea este destinată în principal acoperirii nevoilor de finanțare pe termen scurt ale agenților economici, apelându-se la aceasta în momentele în care aceștia duc lipsă de lichiditate și rambursând linia de credit în momentul în care aceștia dețin resursele necesare.

Bibliografie

Cărți

Basno,Cezar, Dardac,Nicolae, Produse,costuri și performante bancare, Ed. Economica, București 2000

Căpraru, Bogdan,Banca centrala și mediul economic-repere teoretice,evoluții și analize,Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza",Iași,2009

Căpraru, Bogdan,Retail banking,Ed. C.H. Beck,2009

Căpraru, Bogdan. Activitate bancară. Sisteme,operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck , București 2010

Cocriș,Vasile, Chirleșan,Dan, Tehnica operațiunilor bancare:repere teoretice și studiu monografic, Ed. Universității”Alexandru Ioan Cuza” ,Iași,2006

Dedu, Vasile, Gestiune și audit bancar, Editura Economică, București, 2008

Diaconescu,Mariana ,Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri , Ed. Economica , București ,1999

Drosu Șaguna,Dan, Rațiu,Monica Amalia, Drept bancar,Ed. C.H. Beck, București,2007

Isărescu,Mugur Constantin, Banca Naționala a României:portretul unei instituții:1880-2010 , București,2010

Jesus,Huerta de Soto, Moneda,creditul bancar și ciclurile economice, Ediția a doua, Ed. Universității "Alexandru Ioan Cuza" ,Iași,2011

Levente,Katona, Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, Ed. Expert, București,2004

Lupu,Diana-Viorica, Blănaru,Constantin Adrian, Monedă și credit, Ed. Sedcom Libris, Iași,2006

Manolescu,Gh.,Sîrbea, Diaconescu A., Management bancar, Ed. Fundației ”România de Mâine”, București,2001

Mihai,Ilie, Tehnica și managementul operațiunilor bancare,Ed. Expert, București,2003

Mureșan,Mircea, Chirleșan,Dan, Roman,Angela, Băncile,politica monetară și stabilitatea financiară sub impactul crizei globale actuale, Ed. Junimea,Iași,2011

Nițu,Ion, Managementul riscului bancar,Ed. Expert,București,2000

Pintea,Alexandru, Ruscanu,Gheorghi, Băncile în economia românească, Ed. Economică,București,1995

Rotaru,Constantin, Sistem bancar românesc și integrarea europeană, Ed. Expert,București,2000

Stoica,Ovidiu, Căpraru,Bogdan, Filipescu,Dragoș, Efecte ale intrării europene asupra sistemului bancar românesc, Ed. Universității ”Alexandru Ioan Cuza” ,Iași,2005

Stoica,Victor, Diaconu,Petre, Bani și credit. Banii. Teorii monetare. Administrarea banilor și politica monetară, Ed. Economică,București,2003

Trenca, I. Ioan, Metode și tehnici bancare. Principii, reglementări, experiențe., Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008

Trenca, I. Ioan, Silivestru, Hadrian-Traian, Managementul riscului operațional în bănci, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011

Tudorache,Dumitru, Pîrjol,Toader, Moneda, bănci, credit, Ed. Universitară, București,2005

Turliuc,Vasile, Basno,Cezar, Circulație băneasca și credit,Ed. Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași,1981

Zăpodeanu, Daniela, Monedă și credit. Instituții monetare și de credit., Editura Universității din Oradea, 2005.

Zăpodeanu,Daniela, Politici monetare,Ed. Dacia,Cluj-Napoca,2002

Zăpodeanu,Daniela, Operațiunile instituțiilor de credit, Ed. Universității din Oradea,2012

Site-uri

www.bnr.ro

www.banca transilvania.ro

Articole

Revista ”Piața Financiară” ,nr.12, Decembrie,2014

Revista ”Piața Financiară”, nr.3, Martie,2015

Revista ”Piața Financiară”,nr.4,Aprilie,2015

Articole de presă

http://bancherul.ro/topul-bancilor-dupa-active-in-2014-banca-transilvania-a-fost-campioana-cresterii-cotei-de-piata,-cu-aproape-1-punct,-iar-bcr-a-pierdut-cel-mai-mult-teren,-din-cauza-creditelor-neperformante–14366 ,accesat la data de 31.05.2015

http://www.capital.ro/sondaj-riscul-de-credit-principala-preocupare-a-bancherilor-romani.html , accesat la data de 12.06.2015

http://www.pwc.com/gx/en/banking-capital-markets/banana-skins/2014-survey.jhtml, accesat la data de 23.06.2015

Anexe