Linia de Credit – Modalitate de Finantare la Brd

CAPITOLUL I. ELEMENTE DEFINITORII ALE BĂNCII BRD – GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

1.1. Activitatea BRD

BRD – Groupe Société Générale este a doua bancă comercială din România din punct de vedere al activității de creditare și după activele bancare, oferind o gamă largă de produse și servicii bancare în conformitate cu legea bancară nr.58/1998, cu modificările și completările ulterioare. Cu o capitalizare de 3,5 miliarde euro la sfârșitul lunii aprilie 2006, BRD – Groupe Société Générale deține prima poziție, conform acestui indicator, între societățile din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori București și a doua poziție după același nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu.

BRD – Groupe Société Générale, constituită ca societate pe acțiuni, cu capital integral privat, funcționează ca persoană juridică română, cu sediul central în Municipiul București și este prezentă în toate județele României printr-o rețea de peste 360 de agenții și peste 600 ATM-uri. La sfârșitul lunii martie 2006, BRD număra 1,8 milioane clienți activi individuali și corporativi și peste 1,3 millioane de posesori de carduri.Calitatea servicilor noastre este garantată de cei peste 5.700 de profesioniști care formează echipa BRD.

Acționarul principal al BRD este Société Générale , unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 19 milioane clienți din întreaga lume.

Banca are sediul central în București, Bulevardul Ion Mihalache nr. 1-7 și este înregistrată la Registrul Comerțului ca societate pe acțiuni. Banca operează ca o entitate unică de afaceri existând un grad ridicat de omogenitate între produsele și serviciile Băncii, între riscurile și beneficiile generate de acestea, între activitățile desfășurate de Bancă și reglementările legale corespunzătoare.

În anul 1923 se înființează Societatea Națională de Credit Industrial, ca instituție publică. Statul deținea 20% din capitalul social, Banca Națională a României 30%, iar restul era deținut de particulari, dintre care un grup de foști directori ai Marmorosch Blank & Co., prima bancă modernă din România. Scopul noii instițutii era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.

După al doilea război mondial, conform Legii naționalizării din iunie 1948, Societatea Națională de Credit Industrial este naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții.

După reorganizarea sistemului financiar, în 1957, Banca de Credit pentru Investiții obține monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare, și ia numele de Banca de Investiții. În toată această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor provenind de la Banca Mondială sunt derulate prin Banca de Investiții.

Monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este suprimat. Astfel, în anul 1990 se constituie Banca Română pentru Dezvoltare ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, și preia activele și pasivele Băncii de Investiții, primind o autorizație de funcționare generală.

În luna decembrie a anului 1998 se semnează contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat, autoritea românească care se ocupa de participațiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% și cumpără un pachet de acțiuni care-i permite să devină proprietară a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 1999 Fondul Proprietății de Stat vinde Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD.

Începând cu anul 2001 BRD este listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind în scurt timp una din cele mai tranzacționate societăți în cadrul bursei.

În urma unei campanii de rebranding, derulată în anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD – Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziția sa, făcând mai vizibilă identitatea Grupului – mamă.

BRD oferă o gamă largă de servicii constând în: depozite la vedere și la termen, certificate de depozit, operațiuni de plată interne și externe, acordarea de credite, operațiuni cu carduri și instrumente financiare derivate, precum și alte servicii bancare, atât clienților persoane juridice, cât și persoanelor fizice.

Structura acționariatului Băncii se prezenta astfel:

31 decembrie 2004 31 decembrie 2005

Acționari BRD Număr acțiuni(valoare Număr acțiuni(valoare

nominala– 0,3 RON) % nominala– 1 RON) %

Société Générale 812.899.776 58,32% 406.449.888 58,32%

SIF Oltenia 76.214.236 5,47% 37.198.118 5,34%

SIF Muntenia 73.397.060 5,27% 36.698.530 5,27%

SIF Moldova 70.329.476 5,05% 35.164.738 5,05%

SIF Banat Crișana 65.559.634 4,70% 32.029.817 4,60%

SIF Transilvania 69.690.140 5,00% 34.843.570 5,00%

Banca Europeană pentru

Reconstrucție și Dezvoltare

(“BERD”) 69.690.100 5,00% 34.845.050 5,00%

Alți acționari 156.022.258 11,19% 79.671.807 11,43%

Total 1.393.802.680 100% 696.901.518 100%

La data de 31 decembrie 2005, structura capitalului era următoarea :

Acțiunile BRD sunt listate la categoria I a BVB începând cu data de 15 ianuarie 2001 și sunt incluse în indicele BET și BET C. În anul 2005, Banca și-a majorat capitalul social de la 418.140.804 RON (4.181.408.040.000 ROL) la 696.901.518 RON (6.969.015.180.000 ROL) prin încorporarea de rezerve, majorând totodată și valoarea nominală a acțiunilor de la 0,3 RON (3.000 ROL) la 1 RON (10.000 ROL), numărul de acțiuni diminuându-se corespunzător de la 1.393.802.680 la 696.901.518.

Ulterior majorării capitalului social, în perioada august – decembrie 2005, prețul acțiunii a variat între un minim de 11,4 RON și un maxim de 14,7 RON.

Capitalizarea bursieră a BRD la 31.12.2005 a fost de 9.547.550.797 RON.

De la privatizarea sa, BRD – Groupe Société Générale a primit numeroase distincții și premii acordate de publicații specializate internaționale :

Euromoney : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 1999, 2000, 2001, 2002, 2004 și 2005

The Banker : « Cea mai bună bancă din România », acordat în 2003

Global Finance: "Cea mai bună bancă din România", acordat în 1999, 2000, 2001, 2002

Direcțiile principale de dezvoltare ale BRD – Groupe Société Générale sunt:

Banca persoanelor fizice

Banca întreprinderilor

Banca de investiții

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului său de comerț pe aceste piețe, în cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienții săi. Strategia sa de dezvoltare durabilă este fondată pe cele 3 valori comune tuturor entităților Grupului Société Générale: profesionalismul, inovația și spiritul de echipă.

Banca persoanelor fizice – Banca de retail

În activitatea de retail, BRD – Groupe Société Générale profită de experiența dobândită în Franța și în lume de Société Générale, care la ora actuală acționează în 34 de țări de pe glob.

BRD – Groupe Société Générale este cea mai mare bancă privată de retail din România, cu peste 1,8 milioane de clienți deținând poziții de lider în creditare și monetică, grație unei politici de dezvoltare bazată în principal pe inovare. Cu o rețea de peste 360 de agenții, BRD – Groupe Société Générale oferă servicii de calitate clienților săi persoane fizice, persoane fizice autorizate și întreprinderi.

Pentru a atinge o eficacitate deplină și pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților săi, organizarea Băncii de Retail la BRD – Groupe Société Générale se bazează pe 3 funcții cheie:

1. Distribuție, Produse și Piețe

Filosofia de bază care ghidează aceste activități este promovarea unor politici de marketing și vânzări mai apropiate de client. Acest pol concentrează activitatea de marketing (analiza comportamentelor și așteptărilor clienților, observarea pieței și concurenței, crearea noilor produse) și aspectul comercial (definiția politicii comerciale, fixarea obiectivelor și urmărirea realizării lor). Printre obiectivele prioritare ale acestei echipe figurează adaptarea și îmbogățirea ofertei (cu produse precum leasingul sau factoringul intern), precum și dezvoltarea canalelor alternative de distribuție din perspectiva creării unei bănci Multicanal.

2. Operațiuni, Service post – vânzare

Două misiuni importante revin acestor echipe: coordonarea proiectelor concepute de back-office, precum și ghidarea și urmărirea producției zi de zi. Scopul este acela de a ajunge la o prelucrare omogenă a dosarelor ce se încadrează în condițiile standard, în ansamblul rețelei.

3. Strategie, Dezvoltare și Rețea

BRD – Groupe Société Générale a pus în practică un program de investiții fără precedent pentru modernizarea rețelei sale. Ea întărește și reînnoiește forța sa comercială prin recrutarea de tineri colaboratori. De altfel, reorganizarea rețelei lansată cu câțiva ani în urmă are ca obiectiv, prin intermediul creării de grupuri, multiplicarea numărului de agenții cu funcție exclusiv comercială.

Banca clienților corporative – Banca întreprinderilor

BRD – Groupe Société Générale include structuri dedicate clienților corporativi români, filialelor marilor companii multinaționale, IMM-urilor și microîntreprinderilor.

Aceastea oferă servicii personalizate și beneficiază de sprijinul serviciilor omoloage din centrala Grupului (de exemplu finanțările structurate), precum și de cel al rețelei internaționale a Grupului Société Générale.

Acțiunea comercială se bazează pe o rețea de peste 360 agenții care oferă o acoperire geografică cuprinzătoare și o gamă completă de servicii pentru operațiunile curente (cash management, monetică, operațiuni financiare interne și internaționale), servicii de trezorerie și de schimb valutar, cele oferite de specialiștii băncii în finanțări, factoring fără a uita filialele de leasing și Banca de Investiții.

BRD – Groupe Société Générale este în măsură să furnizeze o gamă completă de servicii bancare tradiționale și cele oferite de o bancă de investiții și își construiește politica de dezvoltare bazându-se pe un parteneriat pe termen lung încheiat cu clienții săi.

Banca de investiții

Activitatea de Corporate Finance a BRD – Groupe Société Générale a fost asociată în mod regulat cu marile privatizări, fie la nivel de consiliere în fuziuni/ achiziții, de inițiere de operațiuni sau de structurare de operațiuni de piață.

Echipa BRD-Corporate Finance cuprinde zece profesioniști cu experiență financiară și cu competențe sectoriale recunoscute, care sunt în măsură să ofere soluții originale și integrate întreprinderilor mici și mijlocii, instituțiilor internaționale, precum și sectorului public.

BRD – Groupe Société Générale:

Oferă clienților săi consiliere din partea analiștilor financiari pentru deciziile lor de investiții și execută ordinele lor;

Distribuie titlurile operațiunilor de pe piața primară (obligatară sau a acțiunilor);

Dirijează emisiunile obligatare.

Această activitate nu oferă investitorilor și emitenților doar informații asupra evoluției piețelor. Ea asigură și lichiditatea necesară pentru optimizarea situației lor financiare și gestionarea riscurilor lor

Puncte tari ale BRD

Percepție pozitivă în piața locală privind stabilitatea financiară a băncii

Poziție importantă în piața locală la principalele produse bancare

Prezență națională-rețea foarte dezvoltată

Prezență inte nivel de consiliere în fuziuni/ achiziții, de inițiere de operațiuni sau de structurare de operațiuni de piață.

Echipa BRD-Corporate Finance cuprinde zece profesioniști cu experiență financiară și cu competențe sectoriale recunoscute, care sunt în măsură să ofere soluții originale și integrate întreprinderilor mici și mijlocii, instituțiilor internaționale, precum și sectorului public.

BRD – Groupe Société Générale:

Oferă clienților săi consiliere din partea analiștilor financiari pentru deciziile lor de investiții și execută ordinele lor;

Distribuie titlurile operațiunilor de pe piața primară (obligatară sau a acțiunilor);

Dirijează emisiunile obligatare.

Această activitate nu oferă investitorilor și emitenților doar informații asupra evoluției piețelor. Ea asigură și lichiditatea necesară pentru optimizarea situației lor financiare și gestionarea riscurilor lor

Puncte tari ale BRD

Percepție pozitivă în piața locală privind stabilitatea financiară a băncii

Poziție importantă în piața locală la principalele produse bancare

Prezență națională-rețea foarte dezvoltată

Prezență internațională-membră a Grupului Société Générale.

Existența tuturor segmentelor de clientelă de pe piața locală (fara strategii diferențiate)

Transferuri în lei foarte rapide (sistem telex)

Existența unei game de produse foarte diversificate

Infrastructură materială corespunzătoare (sedii , mașini , dotare hardware)

A doua cotă de piață în ceea ce privește depunerile în devize ale persoanelor fizice.

1.2. Societăți membre ale grupului BRD – Groupe Société Générale

BRD Sogelease este societatea de leasing a BRD -Groupe Société Générale, banca deținând întreg capitalul social al societății. Activitatea acestei societăți o constituie finanțarea în leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicându-se principiul de "full-liner". Drept urmare, BRD Sogelease are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcții și echipamente industriale, autovehicule comerciale ușoare și grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale.

Societatea a înregistrat rezultate notabile pe piața din România. Astfel, valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 122 milioane euro în 2005, față de 98 milioane euro în 2004 (+25%). La sfârșitul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro, față de 112 milioane euro în 2004 (+45%).

BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanțate, printre primele cinci societăți de leasing din România, filiale ale unor bănci sau instituții bancare. Cota sa de piață este estimată la 6,1%.

Fluxul activității la BRD Sogelease

DA NU Clientul primește o altă

variantă de finanțare

BRD Securities are ca activitate intermedierea tranzacțiilor cu valori mobiliare. Capitalul social al societății este imparțit intre BRD -Groupe Société Générale cu o pondere de 99,82% din totalul acțiunilor, restul de 0,18% fiind deținute de către alți acționari.

Această societate de servicii de investiții financiare este autorizată să desfășoare întreaga gamă de operațiuni prevăzute de legea română, de la tranzacționarea pe ambele piețe organizate – Bursa de Valori București și RASDAQ – până la emiterea și plasarea de acțiuni și obligațiuni pe piața locală sau internațională.

BRD Securities este una din primele 3 societăți de brokeraj de pe piața românească cu o cotă de piață estimată la 7,4% din totalul tranzacțiilor derulate prin Bursa de Valori București.

BRD / SG Corporate Finance este o societate specializată în servicii de consultanță financiară în domeniul operațiunilor de fuziuni-achiziții, privatizări, evaluări și consultanță strategică.

BRD a dezvoltat, în parteneriat cu filiala Société Générale SG Corporate Finance Advisory – al treilea mare jucător din zona euro, în domeniile corporate finance și investment banking, cu excelente competențe în zona finanțărilor structurate, a produselor derivative și a piețelor de capital din regiunea euro- o structură specializată în servicii de consultanță pentru dezvoltarea și restructurarea marilor întreprinderi prin operațiuni specifice piețelor de capital. În cadrul acestei societăți BRD deține 51,25% din capitalul social, iar SG Corporate Finance Advisory deține 48,75% din totalul acțiunilor.

BRD /SG-Corporate Finance acordă consultanță:

Companiilor române și străine care, în calitate de investitori strategici, își definesc strategii de intrare pe piață, fuziuni și achiziții, constituirea de societăți mixte, vânzări de active și restructurări ale afacerilor precum și alte operațiuni de capital;

Guvernului și instituțiilor publice pentru privatizări, restructurarea sectoarelor și companiilor industriale, restructurarea datoriilor etc.

Serviciile oferite de BRD /SG-Corporate Finance vizează anumite aspecte legate de societate în ceea ce privește:

– Dezvoltarea companiei, care presupune: analiza oportunităților de achiziții în contextul strategiei de dezvoltare a companiei; identificarea societății (societăților) țintă și asistență în realizarea efectivă a achizițiilor decise (achiziția unei societăți private sau de stat deținută public sau privat); identificarea celor mai bune soluții de finanțare a achizițiilor și asistență în structurarea acestor finanțări.

– Cedarea firmei, care presupune: asistență în fundamentarea deciziei de vânzare parțială sau integrală a unei societăți comerciale; evaluarea societății și alegerea strategiei de vânzare adecvate; identificarea potențialilor cumpărători și asistență pe tot parcursul procesului de vânzare;

– Operațiuni legate de capitalul societăților, avand drept scop: elaborarea și urmărirea punerii în aplicare a unor montaje financiare capabile să întărească baza de capital a firmelor; asistență în pregătirea listării la Bursă a societății sau în finanțare prin realizarea de emisiuni de obligațiuni (cu excepția etapelor care, potrivit legii, se realizează de către societăți de servicii de investiții financiare autorizate);

Performanța și competitivitatea filialei de Investment Banking a BRD – Groupe Societe Generale se bazează pe:

Experiența dobândită de-a lungul anilor în proiecte de asistență pentru clienți importanți în cadrul operațiunilor de investiții și finanțare și în realizarea operațiunilor de privatizare, fuziune sau achiziții;

O echipă puternică de profesioniști cu experiență, susținută de specialiștii SG Corporate Finance de la Paris și beneficiind de suportul rețelei internaționale Fuziuni și Achiziții din cadrul grupului SG;

Buna cunoaștere și întelegere a mediului de afaceri local;

Contacte foarte bune cu autoritățile, cu factorii de decizie și comunitatea de afaceri în general.

BRD Finance Credite de Consum, membră a Grupului BRD, a fost creată în 2004 împreună cu Franfinance. Această societate are ca și obiect de activitate creditele de consum la locul de vânzare. Aceasta filială a devenit rapid liderul pieței creditelor la locul de vânzare.

Bazându-se pe platforma Franfinance adaptată pieței românești, BRD Finance credite de consum și-a consolidat partenariatele existente cu firme importante din domeniul distribuției, prezente în România, precum Carrefour, Praktiker sau Bricostore.

Capitalul social al societății are următoarea structură: BRD-Groupe Société Générale 49%, iar Franfinance deține restul de 51 % din capitalul social.

ALD Automotive, creată la începutul anului 2005, este o filială a BRD Groupe Société Générale, care deține 20% din capitalul social și ALD Internațional (holding situat în Paris al filialei ALD Automotive, aparținând și ea grupului Société Générale, filială specializată în leasing-ul operațional și managementul flotelor de autovehicule) cu o pondere de 80% în totalul capitalului social.

Crearea filialei ALD Automotive SRL în România se înscrie în strategia globală a grupului Société Générale de a propune clienților săi actuali și potențiali, pe o zonă geografică cât mai extinsă, servicii de leasing operațional și management de flote adaptate specificului local.

Înființată la începutul anului 2005, ALD Automotive S.R.L își propune să răspundă cu un produs nou pe piața românească nevoilor, în continuă creștere, de externalizare completă sau parțială a parcurilor auto. Cu ALD Automotive beneficiați de know-how-ul uneia dintre companiile leader de pe piața leasingului operațional și de puterea financiară a grupului Société Générale.

Activitatea principală a societății o constituie gestiunea flotelor de vehicule, oferind în acest sens o serie de servicii cum ar fi, leasing operațional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanță, asigurare, asistență tehnică pentru autovehicul și pentru șofer, autovehicul de înlocuire, managementul anvelopelor, reporting și consultanță pentru managementul flotei. ALD Automotive S.R.L a lansat un nou produs pe piața românească, și anume leasing operațional pentru autovehicule cu servicii incluse.

Acest produs, destinat companiilor ce dețin flote de autovehicule, include pe lângă finanțarea autovehiculelor și o gamă completă de servicii asociate : întreținere, asigurări, asistență, vehicul de înlocuire, managementul anvelopelor precum și consultanță în domeniul managementului de flote.

Leasing-ul operațional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule, care nu se află în proprietatea companiei, pentru o periodă cuprinsă între 12 și 45 de luni și un kilometraj prestabilit, în schimbul unei rate lunare fixe pe toată durata contractului.

Achiziționarea acestui produs permite companiilor externalizarea gestionării flotelor de autovehicule având ca principale avantaje controlul eficient al costurilor cu flotele auto și eliberarea de resurse financiare pentru activitatea de bază.

ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piața românească, fiind înființată la începutul anului 2005. Ea beneficiază de experiența de peste 40 de ani, în 30 de țări, a filialei Société Générale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieței de închiriere de flote pe termen lung din Europa.

SGAM-BRD. Société Générale Asset Management – BRD este o societate de administrare a investițiilor. Societatea pe acțiuni reprezintă divizia din Romania a Société Générale Asset Management Paris, cea mai mare societate de administrare de investiții din Franța. SGAM – BRD este una dintre cele mai tinere extinderi regionale ale SGAM Paris și prima apariție în zona Europei de Sud-Est. Bazându-se pe experiența SG ASSET MANAGEMENT, care, cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro în administrare, este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor, BRD-Groupe Société Générale dispune de produse de plasament flexibil, care asigură clienților o disponibilitate permanentă a fondurilor plasate. În România, SGAM-BRD este cea mai importantă societate de administrare de investiții, ocupând la 31.12.2005 un segment de 25.8% din piața organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare din punct de vedere al activelor aflate în administrare.

Având în administrare în acest moment două fonduri deschise de investiții, unul de tip monetar, Fondul SIMFONIA 1, și unul de tip diversificat, Fondul CONCERTO, SGAM-BRD iși propune să lanseze în viitor și alte produse de investiții care să se adreseze unei game cât mai variate de investitori în funcție de profilul și asteptările acestora.

Politica acestei societăți de investiții este puternic orientată către investitori și are drept principale obiective:

– asigurarea unei creșteri permanente a performanței, prin exploatarea la maxim a oportunităților oferite de instrumentele de investiții specifice strategiei și politicii de investiții ale fondurilor aflate în administrare;

– flexibilitate sporită față de investitori, prin facilitățile oferite de rețeaua de distribuire a BRD, respectiv prin lichiditatea imediată și ridicată a portofoliilor administrate;

– incadrarea plasamentelor efectuate într-o clasă de risc compatibilă cu obiectivele de administrare ale fondurilor, cu incadrarea strictă în normele de prudențialitate, conferind siguranță, stabilitate și încredere pentru investitori.

Principalele produse oferite de catre această societate sunt cele două fonduri deschise de investiții, unul de tip monetar, Fondul SIMFONIA 1, și unul de tip diversificat, Fondul CONCERTO.

Scopul constituirii Fondului SIMFONIA 1 este exclusiv și constă în mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice și juridice și plasarea lor pe piața monetară, respectând criteriile de lichiditate ridicată și risc scăzut având ca obiectiv obținerea unei performanțe financiare stabile. Lichiditatea este conferită de două componente semnificative: selectarea în portofoliu cu precădere a instrumentelor cu scadență apropiată și pe de alta parte dispersarea în timp a scadențelor diverselor plasamente, așa încât la orice moment Fondul să fie în măsură să lichidizeze sume substanțiale. Toate plasamentele efectuate de Fond se vor face pe baza diversificării prudente a portofoliului, în scopul diminuarii riscului, conform Regulamentului în vigoare. Deși prin natura plasamentelor riscul Fondului este scăzut, prin diversificare acest risc este atenuat suplimentar. Fondul SIMFONIA 1 are ca obiectiv stabilitatea din punct de vedere al performanței și lichiditatea în condiții de risc scăzut. Din aceste considerente politica de investiții va urmări structurarea plasamentelor exclusiv pe piața monetară, în instrumente de credit pe termen scurt și/sau în instrumente lichide, cu respectarea condițiilor legale impuse de CNVM.

Conform Prospectului de Emisiune, administrarea Fondului este efectuată de SG Asset Management – BRD Societate de Administrare a Investițiilor S.A., depozitarea activelor Fondului este realizată de către BRD GROUPE SOCIETE GENERALE, iar distribuirea titlurilor de participare este realizată prin sucursalele și agențiile BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE.

Politica de investiții a urmărit structurarea plasamentelor pe piața monetară, în instrumente de credit pe termen scurt și/sau în instrumente lichide, cu respectarea condițiilor legale impuse de CNVM. Prezentată succint, activitatea de investiții s-a bazat pe urmatoarele instrumente de plasament oferite de piata monetară :

– Certificate de trezorerie emise de Ministerul de Finanțe – instrumente având gradul de risc cel mai scăzut.

– Contracte reverse repo având drept suport certificate de trezorerie emise de Ministerul de Finanțe.

– Depozite bancare și certificate de depozit la bănci de prim rang.

– Obligațiuni corporative și guvernamentale

Investițiile Fondului la data de 30.06.2005 se prezintă astfel: 14,72% din active reprezintă plasamente în titluri de stat și contracte de reverse repo cu suport titluri de stat, 51,94% depozite bancare, 10,57% certificate de depozit, 2,42% obligațiuni, iar sumele aflate în conturile curente reprezintă 20,35%.

Veniturile din investitii înregistrate de Fond în perioada 01.01.2005-30.06.2005 au fost de 5,616 milioane RON. În conformitate cu prevederile Prospectului de emisiune, Fondul nu a realizat alte venituri.

Venitul net înregistrat de Fond în perioada raportată este de 4,168 milioane RON.

Fondul Simfonia 1 conform Prospectului de emisiune nu distribuie veniturile realizate, acestea fiind capitalizate zilnic în cresterea valorii unitare a activului net.

Contul de capital al Fondului (la valoarea nominală inițială) a crescut în semestrul I 2005 cu suma de 515.000 RON.

Obiectivul Fondului deschis de investiții CONCERTO este căutarea unei valorizări active a resurselor colectate și în acest scop activele Fondului vor putea fi investite printre altele pe piețele monetare, pe piețele de obligatiuni și pe piețele de acțiuni.

Administratorul Fondului va urmări nu numai să încerce obținerea celor mai bune performanțe posibile în funcție de anticipările sale asupra comportamentelor diferitelor piețe, dar, în interesul investitorilor, va urmări să mențină un nivel de risc acceptabil ținând cont de obiectivele de performanță și de orizontul de administrare al Fondului, aplicând o politică de diversificare prudentă a activelor între diferite categorii de active, menținând în permanență o parte din activele investite în piețe considerate cu risc diminuat.

1.3. Profilul clienților BRD

Clienții bancari sunt persoane juridice, indiferent de forma de organizare și natura capitalului social, înregistrate în România, care desfășoară activități legale, au conturi deschise la bancă și își derulează operațiunile prin aceste conturi.

Categoriile de clienți ai băncii care pot beneficia de credite sunt:

Regii autonome, companii și societăți naționale, constituite potrivit Legii nr.15 / 1990, privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale , Ordonanța de Urgență nr.30 / 1997 privind reorganizarea regiilor autonome și actelor normative privind înființarea companiilor naționale.

Societăți comerciale cu capital de stat sau privat și alte unități care își desfășoară activitatea în cadrul economiei naționale, constituite potrivit Legii nr.15/1990 și Legii nr.31/1990 actualizată în ianuarie 2005 privind societățile comerciale, modificată și completată.

Societăți comerciale cu capital integral străin sau mixt constituite potrivit legii.

Societăți agricole cu personalitate juridică, constituite potrivit Legii nr.36 / 1991 privind societățile agricole.

Unități administrativ-teritoriale organizate potrivit legii.

Fundații si alte organizații nonprofit constituite potrivit legii.

Asociații de proprietari și alte forme de asociere prevăzute de lege

Alte persoane juridice, organizate în conformitate cu legea și care desfășoară activități legale.

Coordonate ale profilului clientului BRD

Crearea clienților este astăzi o sarcină din ce în ce mai dificilă, pentru că, fiind asaltați de o varietate mare de produse/servicii, mărci, prețuri și furnizori, atragerea clienților înseamnă, în primul rând, descifrarea mecanismului de gândire și acțiune a clienților, în luarea deciziei de a opta pentru o anumita marcă sau produs.

O incursiune în mecanismul de gândire și decizie al clienților își propune studiul RB Profiler, realizat de către firma Roland Berger Strategy Consultants.

Studiul a fost realizat la sfârișitul anului 2004, la nivelul consumatorilor din România , pe un eșantion reprezentativ de 1629 persoane, cu vârste cuprinse intre 14 –55 de ani, de ambele sexe, provenind atât din mediul urban cât și rural, astfel incât să se asigure reprezentativitatea la nivelul țării.

Concluzii privind profilul populației în România

Populația încadrată în grupele de vârstă 14 – 29 ani și 40 – 49 se caracterizează printr-o definire foarte clară a nevoilor, în timp ce grupa de vârsta 30 – 39 ani este cea mai eterogenă, cu nevoi insuficient de clar definite;

Zonele: Banat / Crișana, Moldova și București sunt regiunile cele mai orientate către consum, în timp ce Oltenia este foarte sensibilă la nivelul prețului;

Populația cu un nivel înalt al educației este orientată către preț și disponibilitate, în timp ce nevoia de divertisment și viață lipsită de griji reprezintă factori de stimulare a vânzărilor pentru persoanele cu un nivel mai redus al educației;

Mai mult de 1/3 dintre consumatorii cu un nivel al veniturilor peste medie sunt conduși de nevoi ca: vitalitate, valori clasice, disponibilitate și calitate, toate acestea sporind volumul vânzărilor;

Disponibilitatea este o nevoie comună pentru toate grupurile caracterizate printr-un volum considerabil al veniturilor.

Structura clienților bancari pe intervale de vârstă și nivel al veniturilor ,

la principalele bănci

Structura clienților BRD pe criterii precum: regiune geografică, mediu de proveniență, nivel de instruire și ocupație.

Coordonate ale profilului clientului BRD conform Studiului RB Profiler

Clientul BRD

-Se axează foarte mult pe calitate, servicii, eficiență personală, disponibilitate. Puternica orientare către valorile clasice diferențiază actuala bază de clienți ai BRD-Groupe Société Générale de restul clienților bancari.

-Profilul clientului BRD este comun cu cel al persoanelor de vârstă mijlocie, cu venituri de peste 6 mil.lei, asemănător cu cel al funcționarilor, managerilor sau antreprenorilor, tinde să aibă un profil similar cu cel al persoanelor cu studii superioare, care locuiesc în orașe cu o populație de peste 20.000 locuitori.

Poziționarea clienților BRD

Regional

-Profilul regional al BRD relevă faptul că banca a reușit să transmită o bună imagine a mărcii sale în întreaga țară, în sensul disponibilității, datorită rețelei sale extinse de unități și de ATM-uri, a garanției și serviciilor, datorită tradiției de lungă durată și a siguranței pe care o inspiră banca.

-În București, profilul băncii relevă o bună bază de clienți, nevoile acestora fiind orientate către disponibilitate și eficiență personală.

Se constată o asemănare între nevoile clienților bancari din fiecare regiune, existând însă posibilitatea unei îmbunătățiri a comunicării, luând în considerare toate nevoile ce îl caracterizează.

Mediul de proveniență

-Există o similitudine între imaginea BRD promovată în mediul rural și urban. Concentrarea pe calitate, garanție, precum și pe modernism și disponibilitate, arată faptul că imaginea băncii este bine perceputa de către segmentul tânăr al populației rurale.

-Imaginea BRD în mediul urban este concentrată în jurul principalelor valori împărtășite de marea masă a populației, care dispune de venituri mari, dar se află într-o continuă criză de timp, motiv pentru care manifestă puternice nevoi de accesibilitate, încredere și eficiență în gestionarea propriului timp și buget.

Ocupație

-BRD deține o bază mare de clienți reprezentată de persoanele salariate, care au o puternică orientare către calitate, servicii, tehnologie modernă și eficiență personaală. Având în vedere faptul că o mare parte dintre aceștia sunt adulți, ei se definesc prin nevoia de valori clasice, dreptate și echitate. Profilul clientului BRD coincide cu profilul general al acestui segment de populație a țării.

Educație

-Clienții BRD cu un nivel mediu și înalt al educației au un puternic sentiment al disponibilității și eficienței personale, motiv pentru care caută încredere și accesibilitate.

Nivelul veniturilor

-Clienții BRD-Groupe Société Générale cu venituri situate sub 3 mil. lei se caracterizează prin nevoi puternic conturate de echitate, întoarcere către natură și către valorile clasice, fiind în același timp înclinați spre nevoile de preț și cost, ceea ce denotă un grad de loialitate limitat.

-În ceea ce privește segmentul caracterizat printr-un nivel al veniturilor cuprins între 3 – 6 mil. lei, BRD deține un portofoliu de clienți concentrați pe grupele de nevoi stimulative și de căutare a soluțiilor, acest fapt reprezentând un potențial major, ce poate fi exploatat în viitor.

-În grupa de clienți cu venituri mai mari, cuprinse între 6 – 10 mil.lei, BRD se distinge printr-o bază de clienți axată pe nevoi precum: disponibilitate, calitate, servicii și eficiență personală, existând și înclinații spre valorile clasice și nevoia de atașament.

-Clienții BRD cu venituri între 10 – 15 mil.lei sunt puternic orientați spre nevoile de disponibilitate, tehnologie modernă și eficiență personală, căutând în același timp divertisment și atașament.

Prin prisma concluziilor relevate în urma studiului rezultă faptul că promovarea numelui de marcă este crucială pentru menținerea și dezvoltarea bazei de clienți și că, în condițiile în care diferențele dintre serviciile oferite de diferite bănci tind să se reducă, se impune o particularizare accentuată a brand-ului, pe piața financiar-bancară, dar mai ales în mintea consumatorului.

CAPITOLUL II. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

După 1990, sistemul bancar românesc s-a văzut pus în fața unei dileme: încotro se indreaptă, care vor fi direcțiile prioritare de acțiune și cum vor fi puse ele în practică. În această ordine de idei a fost demarat procesul de restructurare a economiei naționale iar în cadrul acestuia un loc esențial îl ocupă restructurarea sistemului bancar.

În acest sens a fost abordată problematica:

Instrumentelor de lucru

Tehnicilor de realizare a produselor și serviciilor bancare

Procedurilor de lucru

Cadrului legal de acțiune

Reglementărilor bancare de specialitate

În derularea reformei sistemului bancar sunt implicate deopotrivă:

-băncile comerciale;

-Banca Națională a României, în calitate de autoritate monetară;

-Guvernul României.

În acest sens Banca Națională a depus eforturi pentru actualizarea reglementărilor bancare, pentru crearea cadrului legal de introducere și aplicare a unor noi produse și servicii bancare, a unor noi tehnici bancare.

Guvernul României a elaborat cadrul legal prin emiterea legilor specifice de funcționare pentru societățile bancare, Banca Națională a României, Casa de Economii și Consemnațiuni, Cooperativele de Credit, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare etc.

În paralel, băncile comerciale s-au implicat în realizarea reformei în sectorul bancar prin acțiunile de introducere a unor noi produse și servicii bancare, care să permită alinierea la produsele și serviciile bancare existente pe plan internațional din punct de vedere al diverșității dar și al conținutului lor.

Dintre direcțiile de acțiune pot fi menționate:

– sistemul de decontări

– Operațiunile valutare

– Activitatea de creditare

2.1. Structura sistemului bancar românesc

Pornindu-se de la condițiile existente în prezent în România, odată cu reconstrucția economică, cu orientarea societății românești spre economia de piață, s-a pus în mod obiectiv problema conturării unui aparat bancar specific și cât mai eficient.

Încă din primele luni ale procesului tranziției, organele legislative ale țării au procedat la elaborarea și implementarea de legi specifice domeniului, prin care să se reglementeze activitatea bancară din țara noastră.

Sistemul bancar al economiei de piață reprezintă totalitatea băncilor care funcționează în economie într-o anumită perioadă. Acestea funcționează într-un cadru reglementat printr-o legislație specifică acestui sistem special de activitate, legislație diferențiată pe cele două subsisteme bancare: subsistemul Băncii Naționale a României și subsistemul societăților bancare – bănci comerciale. În acest sens pentru reglementarea activității Băncii Naționale a României este în vigoare Legea nr. 10/1998: Lege privind Statutul Băncii Naționale a României iar pentru cel de-al doilea subsistem a sistemului bancar: Legea bancară nr.58/1998.

Structura sistemului bancar românesc este prezentată în cele ce urmează

1.Subsistemul Băncii Naționale a României

2.Subsistemul băncilor comerciale

– Bănci universale

– Bănci speciale

– C.E.C.

Instituții parabancare:

Bănci populare

Case de compensații

Societăți de asigurare și reasigurare

Fonduri speciale (de garantare, investiții etc.)

În cadrul subsistemului băncilor comerciale se regăsește un subsistem cu caracteristici și funcții speciale: subsistemul Casei de Economii și Consemnațiuni, reorganizată în forma unei societăți bancare pe acțiuni în baza Legii nr.66/1996 – privind reorganizarea casei de economii și consemnațiuni în societate bancară pe acțiuni.

Casa de Economii și Consemnațiuni funcționează în prezent în forma unei societăți bancare, al cărei acționar unic este statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

Capitalul C.E.C. este de 220 miliarde lei. Suplimentarea capitalului se realizează la propunerea Consiliului de Administrație și se aprobă de către Ministerul Finanțelor.

Conducerea C.E.C. este realizată de către un consiliu de administrație format din:

1 președinte;

3 vicepreședinți;

7 membrii;

unde conform legislației, președintele și vicepreședinții sunt numiți de către primul ministru iar cei 7 membrii sunt numiți de Ministrul finanțelor (pentru 4 ani).

Modul de organizare, activitatea desfășurată celelalte elemente definitorii sunt prevăzute în Statut. În acest sens, dintre activitățile desfășurate de C.E.C. în calitate de bancă de economii pot fi menționate:

Atragerea disponibilităților bănești de la pesoane fizice și juridice;

Operațiuni de încasări/ plăți;

Acordarea de credite în lei;

Acordarea de credite în valută;

Efectuarea de încasări pentru bugetele locale și pentru cel central;

Operații cu instrumente financiare, efecte de comerț, titluri de stat, etc.;

Emiterea de titluri de valoare, efecte de comerț;

Emiterea de garanții;

Participarea pe piața financiară primară sau/și secundară;

Consultanță financiar-bancară;

Servicii de păstrare/depozitare valori mobiliare sau alte valori; compensare și decontare tranzacții cu valori mobiliare etc.

Dacă în cazul depozitelor constituite la societățile bancare garantarea lor intră sub incidența Fondului de Garantare a Depozitelor (în conformitate cu Ordonanța guvernului nr.39/1997), în cazul C.E.C. garantarea este realizată de către stat și este integrală. În plus drepturile de creanță aferente sumelor depuse precum și a rezultatelor fructificării acestora sunt imprescriptibile.

Economiile se depun pe instrumente standardizate sau specifice, în forma materializată (librete de economii, certificate de economii, obligațiuni etc.) sau dematerializată (conturi curente personale, conturi de depozit ). Este interzisă depunerea pe instrumente de economii ale populației a mijloacelor bănești aparținând persoanelor juridice, caz în care pentru sumele corespunzătoare nu se vor acorda dobânzile sau câștigurile corespunzătoare.

Sistemul bancar transformând resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziție, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se află într-o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia “intrări” sub diferite forme (resurse umane, resurse finaciare, informații) pe care le prelucrează (le transformă) în vederea obținerii “ieșirilor” (produse și sevicii bancare, informații financiar-bancare). Deci sistemul bancar este un sistem deschis, iar specificul sistemelor deschise (deci și sistemului bancar) este faptul că își reglează activitatea prin conexiune inversă (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. Băncile ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate, tot ele asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.

Băncile îndeplinesc și rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora. În exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu, deținătorii și împrumutătorii neavând nici o legătură de drept între ei. Rezultă că băncile au datoria gestionării efiiente a depozitelor, cu maxim de randament, în beneficiul propriu și al depunărorilor.

Sistemul bancar din perioada anterioară anului 1990 era format dintr-un număr redus de bănci, toate fiind instituții de stat, acesta cuprindea: Banca Națională, Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni, fiecare dintre aceste bănci desfășurând o activitate deosebit de specializată, pe sectoare economice, ceea ce duce la concluzia că sistemul bancar din accea periadă se caracterizează printr-o sectorizare accentuată.

Banca Națională desfășura o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derula și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Banca Națională dispunea de o puternică rețea de unități operative (sucursale, filiale) prin aceste unități se desfășura întreaga gamă de operațiuni bancare, pentru toate sectoarele economiei naționale, cu exceptia operațiunilor bancare care se adresau domeniilor de activitate ale celorlalte bănci specializate existente în sistem. Băncile specializate dețineau fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul “clienți particulari” (persoane fizice) nefiind incluse în activitatea bancară. Singura instituție ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.

Anul 1990 este începutul unui amplu proces de transformări în România, toate domeniile vieții economico-sociale au fost cuprinse în iureșul transformărilor, sistemul bancar nerămânând mai prejos. Ca urmare sistemul bancar a fost reorganizat și liberalizat. Reorganizarea a dat naștere la noi structuri funcționale, în timp ce liberalizarea a dat posibilitatea băncilor să răspundă la forțele pieței, intrând în concurență și promovând inovarea activității lor.

Sistemul bancar românesc se reorganizează radical în sensul structurării sale pe două trepte organizatorice, respectiv Banca Națională a României , băncile comerciale și cooperativele de credit. Banca Națională a României a fost reorganizată în sensul că a cedat operațiunilor de natură comercială și că a primit numai sarcini de bancă centrală. Fostele bănci de stat au fost transformate în bănci comerciale, au fost înființate bănci cu capital privat autohton precum și sucursale ale unor bănci străine.

Pentru ultimi 10 ani, principalele caracteristici ale sistemului bancar sunt concentrarea și segmentarea. La sfârșitul anului 1998, patru bănci aflate în proprietate de stat și Casa de Ecomomii și Consemnațiuni dominau încă piața. Patru bănci (Bancorex, BRD, BRD și Banca Agricolă) dețineau 62% din piață, iar CEC deținea 9,8%. De asemenea, aceste cinci bănci aflate în proprietatea statului dețineau 56% din capitalul social total și 72,3% din totalul depozitelor.

Segmentarea sistemului bancar este evidentă. Se identifică trei segmente principale:

– mari bănci de stat

– bănci străine

– bănci private mici cu capital străin și/sau românesc

Principalele bănci de stat erau angajate mai ales în finanțarea societăților proprietate de stat și în finanțarea sectorului public. Băncile străine erau concentrate pe finanțarea principalelor companii străine care operau în România, iar băncile din cel de al doilea segment erau orientate spre finanțarea firmelor străine.

După 1998 asistăm la o scădere a numărului de unități bancare, ca urmare a unui proces de asanare, și mai puțin a unuia de fuziune.

Începând cu 1999 au intrat în faliment Banca Albina, Credit Bank, Bankoop, Banca Internațională a Religiilor și Banca Columna. În anii 1999 –2001 numărul băncilor a rămas constant și anume 41.

În anul 2002 au ieșit de pe piață un număr de 4 bănci prin:

– declanșarea falimentului: Banca de Scont și Banca Turco-Română

– autodizolvare: Banca de Investiții și Dezvoltare

– fuziune: Raiffeisen Bank a fuzionat cu Raifeisen- Banca Agricolă

În urmă cu câțiva ani, în România, se acredita ideea că o banca bună trebuie să fie neapărat privată și, apoi, o altă idee, că o bancă bună trebuie să fie neaparat cu capital străin. Băncile cu capital de stat erau privite cu oarecare neîncredere. Acest mit însă a fost zbuciumat serios de evenimentele petrecute în ultimii ani, care au consemnat o serie de falimente în rândul celor două categorii – al băncilor autohtone cu capital privat și al celor cu capital străin.

2.2. Banca Națională a României

Înființată în anul 1880, Banca Națională și-a asumat și a îndeplinit cu competență, răspundere și curaj rolul și atribuțiile care-i reveneau, dovedindu-se unul dintre pilonii de bază ai statului român modern.

În prezent, BNR este o bancă centrală modernă, independentă, asemănătoare celor din statele cu economie de piață avansată, aflată în fruntea aparatului bancar, cu rol de supravegere și organizare a relațiilor monetar-financiare ale unui stat, atât pe plan intern, cât și în relațiile cu alte sisteme monetare.

Băncile centrale prezintă anumite caracteristici:

– sunt de regulă bănci ale statului

– au calitatea de bănci ale băncilor, calitate decurgând din faptul că toate celelalte bănci din economie își păstrează resursele disponibile la banca centrală.

– băncile centrale sunt cele care organizează și reglementează circulația monetară a țării respective (sunt cele care emit moneda și cele care realizează reglarea operativă a mișcării numeralului)

– băncile centrale promovează în numele statului diferite politici monetare și de credit.

Potrivit legii, Banca Națională răspunde numai în fața Parlamentului țării și nu este în nici un fel subordonată Guvernului, având cu acesta exclușiv relații de conlucrare și colaborare permanentă.

Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de administrație, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere. Numirile se fac pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României:

– BNR este singura instituție autorizată să emită însemne monetare sub formă de bacnote și monede metalice ca mijloc legal de plată pe teritoriul României.

– BNR are competență exclusivă de autorizare a funcționării băncilor și răspunde de supravegerea prudențială a băncii pe care le-a autorizat să opereze în România în conformitate cu prevederile legii bancare.

– Din înputernicirea Parlamentului, BNR poate participa la organizații internaționale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăți și poate să devină membru al acestora.

– BNR exercită drepturi și îndeplinește obligații care revin României în calitate de membru al FMI, inclusiv utilizarea facilităților acestei instituții de finanțare pentru termen mediu și lung pentru nevoile balanței și consolidarea rezervelor internaționale ale țării.

– Ea poate negocia și încheia acorduri, convenții sau alte înțelegeri privind împrumuturile pe termen scurt și alte operațiuni finaciar-bancare cu instituții financiare internaționale, bănci centrale, societăți bancare și nebancare cu condiția rambursării acestora în termen de un an.

– Poate acorda băncilor credite pe tremen ce nu pot depăși 90 de zile garantate cu:

titluri de stat primite din emisiuni publice cu scadențe de plată în termen de maximum un an de la data constituirii garanției prin remiterea lor în portofoliul BNR.

cambii și bilete la ordine trase sau subscrise pentru plata unor prestații comerciale, instituționale sau agricole de către persoane juridice eligibile, potrivit normelor emise de BNR.

warante sau recipise de depozit emise cu privire la bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor de pierdere, distrugere sau deteriorare.

depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de BNR constând din orce active pe care acestea le poate vinde, cumpăra ori tranzacționa.

– BNR stabilește și face publice condițiile de creditare, nivelul minim al ratei dodânzii la creditele care se acordă băncilor și criteriile ce trebuiesc îndeplinite de bănci pentru a putea solicita credite pe baze competitive.

– BNR stabilește regimul rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le mențină în conturi deschise la aceasta.

– Deschide câte un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru fiecare bancă și pentru fiecare sucursală a unei bănci persoană fizică sau juridică străină, autorizată să funcționeze în România.

– Elaborează și aplică politica privind cursul de schimb stabilește și urmărește aplicarea regimuluivalutar pe teritoriul României.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilității monedei naționale pentru a conduce la stabilizarea prețurilor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv aplică și răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți precum și de autorizarea și supravegerea bancară, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar și participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piață.

În vederea atingerii obiectivelor de politică monetară, conducerea băncilor este independentă din punct de vedere politic.

Conducerea băncii este reprezentată de Consiliul de administrație, care este alcătuit din 9 persoane;

președintele, reprezentat de guvernatorul B.N.R.;

vicepreședintele, este in același timp și prim-viceguvernator;

7 membrii, din care 2 sunt ceilalti doi viceguvernatori ai B.N.R.

Restul de 5 membrii în mod obligatoriu nu sunt salariați ai B.N.R.

Dintre atribuțiile Consiliului de administrație al B.N.R. pot fi menționate posibilitățile de a hotărî în ceea ce privește:

politica monetară, valutară și de credit a băncii;

autorizarea și supravegherea bancară prudențială a societăților bancare ce își desfășoara activitatea pe teritoriul României;

responsabilitățile personalului propriu;

condițiile de delegare a atribuțiilor către conducerea executivă, anterior menționată.

Se urmăresc prin procesul de autorizare și supraveghere a societăților bancare obiective ca::

susținerea penetrării capitalului străin în sistemul bancar românesc;

susținerea înființării de noi societăți bancare;

menținerea unui sistem bancar sănătos;

alinierea la standardele internaționale de prudență bancară.

În desfășurarea activității proprii, B.N.R. colaborează cu autoritățile publice centrale și locale, fiind autorizată să emită reglementări proprii care prin conținutul lor vin sa asigure punerea în practică a reglementărilor legale cu caracter general. Aceste reglementări suplimentare sunt reprezentate de:

regulamente;

norme;

circulare;

ordine,

care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice sau juridice bancare sau nonbancare ce intră sub incidența acestora.

Băncile comerciale

Băncile sunt privite ca fiind intreprinderi specializate în circulația capitalului de împrumut și care au drept mobil al activității obținerea de profit.

În România, băncile comerciale funcționează conform legii privind societățile comerciale, legi privind activitatea bancară și pe bază de licențe (autorizație) acordate de BNR. Astfel conform legii nr.58/1998 societățile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice și fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum și acordarea de credite.

Societățile bancare, în calitatea lor de bănci comerciale, trebuiesc văzute nu numai ca “o afacere’ ci și ca instituții ce au un real caracter public. Ele nu trbuiesc caracterizate în mod exclusiv ca societăți comerciale orientate spre satisfacerea unui anume interes, al acționarilor, sau altor grupuri interesate ci și ca entități specializate chemate să rezolve problemele financiar- bancare ale unor mari colectivități, în componența carora intră atât persoane juridice, cat și fizice.

În desfășurarea propriei activități, banca îndeplinește mai multe funcții:

funcția de schimb: ea asigură posibilitatea clienților de a realiza schimbul disponibilităților bănești din forma lor actuală în orice altă formă de prezentare.

Funcia de depozit: se identifică în oferta bancară sub forma depozitelor pe care clienții băncii le pot constitui pe diverse scadențe sau alte clauze de condiționare.

Funcția de transfer: asigura posibilitatea deplasării disponibilităților clienților între diverse conturi sau între diverși titulari de conturi, conform dorințelor acestora.

Funcția de finanțare: asigura posibilitatea acoperirii cererii suplimentare de bani prin intermediul creditelor bancare puse la dispoziția clienților.

În vederea realizării acestor funcții banca dispune de tehnici, instrumente și o legislație proprie, concretizate în final într-un set de mecanisme bancare:

Mecanismul de atragere a disponibilităților bănești existente în economie și de mobilizare în depozite de orice natură;

Mecanismul de decontare (operații de încasări și respectiv de plăți) cu defalcarea acestora, ulterior, pe cele două mari componente: operații cu numerar și respectiv operații fară numerar (viramente bancare);

Mecanismul de asigurare a derulării tranzacțiilor valutare bancare;

Mecanismul de creditare a clienților. Este unul din mecanismele cu cel mai înalt grad de particularizare pentru fiecare societate bancară Se pot regăsi elemente distincte de individualizare a creditării pentru fiecare bancă în ceea ce privește:

Structurarea creditelor acordate clienților;

Destinațiile acceptate ale creditelor;

Garanții acceptate;

Ponderi de creditare;

Proceduri de creditare;

Criterii de stabilire a bonității clienților;

Modalități de rambursare a creditelor;

Acoperirea riscului creditării;

Modul de soluționare al litigiilor etc.

Mecanismul / Sistemul de informare și consulting bancar, de interogare a clientelei privind cererea de produse bancare și pe această bază, de redirecționare a ofertei.

Toate aceste mecanisme se subordonează atingerii a două obiective:

Profitabilitatea bancară, la un nivel maxim, în condițiile încadrării în limitele impuse de normele de prudențialitate bancară: lichiditate, solvabilitate, expuneri mari etc.;

Competitivitatea bancară, ea presupune asigurarea unei game cat mai diversificate de produse bancare precum și a unei calități corespunzătoare a acestora, obiectiv necesar în vederea menținerii poziției pe piață.

Banca comercială se manifestă în structurile pieței în calitate de agent economic autonom. Obiectivul său organizațional global îl constituie furnizarea de servicii bancare în condițiile obținerii unei profitabilități considerate normale.

Profilul, dar mai ales natura activității lor, imprima băncilor comerciale unele trăsături specifice prin care acestea se diferențiază substanial de restul agenților din economie.

Aceste trasături ar putea fi formulate succint astfel:

Băncile comerciale sunt entități economice cu scop lucrativ, ele fiind axate pe comerțul cu bani precum și pe prestarea de servicii bancare, corespunzătoare din punct de vederi cantitativ și calitativ, cererii clienților lor, și în concordanță cu standardele interne și internaționale specifice domeniului. Ele sunt desemnate să presteze un anume gen de servicii în economie pe care nici un alt tip de agent economic nu este autorizat să le furnizeze.

Băncile comerciale trebuiesc considerate entității organizatorico-administrative ale economiei naționale, întrucat fiecare dintre ele grupează o colectivitate de persoane, care manifestă aceleași interese economice. Practic se realizează un nod, ca rezultat al interferentei intereselor ce aparțin mai multor categorii de persoane ce se implică în înființarea și funcționarea unei bănci comerciale și anume:

Acționarii: ei au ca și principal obiectiv fructificarea optimă a capitalului propriu, fructificare asigurată în condițiile în care dividendele obținute din plasamentul în acțiuni ale societăților bancare înregistrează o tendință de creștere;

Managerii: sunt direct interesați deoarece rezultatele bune ale activității proprii se vor concretiza într-o poziție corespunzătoare pe piață, în atragerea de noi clienți, în reputația profesională proprie precum și în alte avantaje colaterale;

Personalul: pe principiul îmbinării răspunderii materiale cu stimularea în funcție de rezultatele activității proprii;

Creditorii: aflați deseori în calitatea lor de investitori strategici, ce pun la dispoziția băncii fonduri pe termen mediu și lung cu scopul unei fructificări financiare cât mai consistente;

Clienții băncii: indiferent de poziția lor față de bancă – aceea de creditor sau debitor, speră într-o fructificare în condiții de siguranță și profitabilitate, respectiv urmăresc obținerea unor servicii bancare de calitate, la un cost rezonabil.

Băncile comerciale dispun de un patrimoniu propriu, diferit ca natură de patrimoniul celorlalți agenți din economie, fie ei profilați pe producție, comerț sau servicii. Acest patrimoniu este gestionat autonom, pe propria răspundere și pe riscul băncii.

În acest domeniu echipa managerială trebuie să fie preocupată de aplicarea a trei principii considerate fundamentale și anime:

Principiul prudenței bancare – vizează gestiunea riscurilor ce apar în activitatea curentă. Este vorba de două mari categorii de riscuri:

-riscuri cu caracter general: – riscul lichidității

– riscul solvabilitții;

– riscul managerial;

– riscul de ramură etc.

-riscuri cu caracter specific: – riscul creditării;

– riscul nerambursării creditelor la scadență;

– riscul valutar;

– riscul marjei dobânzii;

– riscul de bancă corespondentă etc.

Gestiunea acestor riscuri se realizează parțial prin procedee unitare impuse prin normele B.N.R. iar partial prin propriile norme de lucru ale societăților bancare.

Principiul echilibrului bilanțier, impune asigurarea unei permanente corelații între componentele ce definesc structura activului bilanțier bancar.

Principiul profitabilității vizează asigurarea caracterului profitabil al fiecărui segment al activității bancare, al fiecărei activități generatoare de costuri bancare. În acest punct intervine o dată în plus rolul managerului și a managementului bancar de a adopta calea cea mai simplă și eficientă de creștere a profitabilității. Se poate vorbi de profitabilitate pe diverse nivele de cuantificare:

Profitul activității generale;

Profitul activității de “exploatare”;

Profitul aferent fiecărui tip de produs;

Profitul aferent fiecărui sector de activitate;

Profitul aferent fiecărui cont bancar;

Profitul aferent fiecărui lucrător bancar etc.

Vorbind despre structura economică a patrimoniului unei bănci comerciale aceasta este reflectată de elementele cuprinse în activul bilanțului, în timp ce structura financiară și de capital este reflectată de elementele din pasivul bilanțului. Acest lucru este ilustrat prin schema de bilanț redată în figura următoare:

d) Băncile comerciale dispun de o organizare proprie; își proiectează și implementează o structură organizatorico-funcțională specifică, funcție de situația concretă în care ele acționează. La baza organizării și conducerii activității din fiecare din băncile comerciale stă regulamentul de organizare și funcționare precum și cel de ordine interioarră.

Modul în care se manifestă autonomia în bănci este unul specific și ține într-o bună masură de natura activității bancare și a modului specific de organizare.

Aplicarea Legii 58/1998 privind organizarea și funcționarea societăților bancare în România, reclamă în mod necesar existența și respectarea unor restricții sub incidența și în limitele cărora fiecare bancă comercială trebuie să-și conceapă sistemul de activități și să-și orienteze evoluția pe un trend favorabil.

Aceste restricții pot fi prezentate sintetic astfel:

Nici o societate bancară nu se poate constitui sub forma societăților cu răspundere limitată (S.R.L.), ci numai ca societăți cu răspundere nelimitată – cum sunt societățile în comandită pe acțiuni (S.C.A.) sau societățile anonime (S.A.). Înființarea băncilor sub formă de societăți pe acțiuni, dau acestora mai multă credibilitate și oferă acces la piața de capital internă și externă.

Orice bancă comercială se poate înființa și funcționa numai în baza autorizației de funcționare eliberată de B.N.R.

Capitalul social minim se stabilește de către B.N.R. prin norme specifice. Capitalul social subscris trebuie vărsat integral în momentul subscrierii. Nu se admit aporturi în natură, capitalul unei bănci comerciale fiind constituit numai sub formă banească.

Toate societățile bancare sunt obligate să-și deschidă cont curent la B.N.R. în care să-și păstreze rezerva minimă obligatorie (RMO). Separat de RMO prin contribuții obligatorii ale băncilor se constituie fondul de garantare a depozitelor clienților persoane fizice.

Societățile bancare sunt obligate să-și constituie rezerve și provizioane de risc (fondul de rezervă, rezerva generală pentru riscul de credite, provizioane pentru riscul de credit și de neplată a dobânzilor- sumele aferente fiind deductibile fiscal).

Băncile pot realiza creditarea unui singur client sau grup ce acționează împreună, în limita unei cote de cel mult 20% din fondurile sale proprii.

Băncile au obligația de a-și menține poziția valutară în limitele reglementate de expunere, să elaboreze și să implementeze sisteme proprii de supraveghere și monitorizare a acesteia.

Băncile pot participa cu aport de capital la formarea de noi societăți comerciale nonbancare în limita unei cote de pâna la 20% din capitalul social al noii societăți și cel mult 10% din fondurile sale proprii, pentru fiecare caz luat in parte. Totalul participărilor cu capital la socieățtile nonbancare nu poate depași 50% din fondurile proprii ale băncii.

Băncile pot realiza investiții în valori mobiliare în nume și pe cont propriu cu condiția ca valoarea totală a acestora să nu depășească 100% din fondurile sale proprii, cu excepția titlurilor de stat.

Băncile nu pot realiza afaceri cu imobile și terenuri cu excepția celor care sunt destinate funcționării sediilor proprii.

Băncile au obligația să prezinte sistematic B.N.R. situații referitoare la bilanț, contul de profit și pierdere, precum și alte lucrări contabile. Mai sunt remise B.N.R. lucrări de sinteză sub form de rapoarte (zilnic, saptămânal, chenzinal, lunar, trimestrial)

Personalul unei bănci este obligat să pstreze secretul profesional, să nu dezvăluie pe timpul activității și nici după încetarea acesteia, date sau fapte care devenite publice pot dăuna intereselor sau prestigiului unui client, băncii, precum și unei alte societăți bancare aflate în relație de corespondent.

Băncile sunt obligate să raporteze B.N.R. modificările ce privesc structura acționariatului sau, orice modificări petrecute în situația băncii precum înfiintarea și desființarea de unități teritoriale, numirea/înlocuirea conducătorilor unităților operative și a sediilor secundare, schimbarea adresei și a datelor de identificare a acestora, modificările în actele constitutive etc.

Băncile sunt obligate să respecte întocmai reglementările B.N.R. privind operațiile realizate cu persoanele aflate în relații speciale cu banca, să dispună de un sistem adecvat de evidență a acestora și să efectueze raportările dedicate acestui scop, la termen și de bună calitate.

În ce privește organizarea și funcționarea băncilor comerciale trebuie avut în vedere că mecanismul pe care ele se bazează este astfel conceput încât banii să fie recirculați cu viteza maximă posibilă și în condiții de eficiență. Cu cât viteza de rotație a banilor este mai accelerată cu atât randamentul mediu al plasamentelor bancare este mai ridicat și deci profitabilitatea băncii mai consistentă.

În principiu, băncile comerciale își desfășoară activitatea atât pe plan intern cât și internațional. Activitatea lor este diversă și se axează, în principal, pe:

atragerea depozitelor

acordarea de credite

acceptarea de depuneri de la alte bănci sau firme

operațiuni valutare pentru persoane fizice și juridice

plasamentul fondurilor

finanțarea schimburilor comerciale externe

Băncile comerciale sunt foarte diversificate, ele putând fi diferențiate după tipul operațiunilor sau sfera teritorială de cuprindere. De aceea, de cele mai multe ori denumirea de bancă comercială este asociată unui termen care îi definește specificul, astfel sunt bănci universale și bănci specializate.

Băncile universale sunt acele bănci comerciale care efectuează toate operațiunile bancare și care nu î-și limitează activitatea la anumite sectoare (la noi, societățile bancare sunt prin lege, bănci universale).

Băncile specializate este denumirea generică pentru a desemna băncile comerciale sau instituțiile de tip bancar care, de regulă, alături de operațiuni bancare de bază, dezvoltă preponderent operațiuni bancare de un anumit tip sau într-un anumit domeniu.

Prezentăm în continuare câteva tipuri de bănci comerciale specializate.

Banca agricolă acordă credite și alte facilități financiare și de plată unităților agricoler, pentru cumpărarea de terenuri și utilaje agricole, îngrășăminte etc.

Banca de export-import creditează pe diferite termene, producătorii/exportatorii autohtoni, pentru a-i sprijini în activitatea de promovare a produselor țării respective pe piețele externe; garantează creditele externe; efectuează operațiuni de casă în favoarea importatorilor și exportatorilor etc.

Banca ipotecară acordă împrumuturi pe termen lung garantate cu o ipotecă asupra imobilelor deținute de debitori.

Banca de investiții acordă credite pe termen mediu și lung, interprinderilor industriale, de regulă pentru investiții, procurându-și fonduri pe baza unor forme de ecomomisire pe durate mai îndelungate decât cele obișnuite.

Banca internațională (privată) este o bancă comercială cu numeroase sucursale în alte țări și pentru care operațiunile externe joacă un rol important, dacă nu chiar preponderent.

Termenul de bancă internațională este utilizat și pentru instituțiile financiar-bancare interguvernamentale al căror capital provine din două sau mai multe țări și a căror activitate specifică desfășurându-se la nivel internațional sau mondial depășește granițele unei țări (de exemplu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltzare (BERD), Banca Mondială, etc.)

Băncile de depozit acestea realizează cea mai mare parte a activității lor pe plan intern prin atragerea de depozite și acordarea de credite financiare și persoanelor private. În Franța, băncile comerciale se numesc bănci de depozit, în SUA și Germania aceste bănci se ocupă și de emișiunea și plasarea hârtiilor de valoare și acordarea de credite având drept gaj hârtiile de valoare

Băncile de accept sau casele de accept (în engleză Accepting Houses sau Merchant Banks) sunt instituții bancare care susțin, prin semnătura lor, titluri de credit (cambii, bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor străini, iar titul de credit astfel acceptat, devine negociabil.

Băncile de leasing au apărut în S.U.A. în 1952, leasingul este o operație specială de credit și aceasta decurge din faptul că leasingul presupune un plasament de capital de împrumut, asemănător oricărui plasament de capital bancar, că profitul instituției de leasing provine din chiria încasată, care are caracter de dobândă, că transmiterea capitalului de împrumut se face pe termen lung și mijlociu, asemănător creditului pentru investiții și că avem de a face cu o garanție pe care chiriașul o pune la dispoziția instituției de leasing.

Băncile de factoring preiau de la creditori o serie de creanțe asupra debitorilor pe care le achită, urmând să le încaseze de la debitori.

Băncile specializate în creditarea vânzărilor cu plata în rate s-au organizat pe lângă marile întreprinderi comerciale pentru că ele promovează creditul de consum. Ele acordă împrumuturi celor care urmăresc să achiziționeze bunuri de consum, dar plata se va face în rate. Relația de credit apare între cumpărător și banca specializată în acest domeniu.

Case de emisiune (în engleză Issuing House) sunt instituții bancare care asigură plasarea pe piață a unor emisiuni de hârtii de valoare (acțiuni, obligațiuni etc.). În Anglia aceste instituții sunt considerate “merchant banks”, în timp ce în SUA sunt calificate drept “bănci de investiții” (investment banks).

O poziție cu totul aparte in sistemul bancar este deținută de băncile de afaceri.

Băncile de afaceri s-au desprins din rândul băncilor comerciale, ele implicându-se direct, ca deținătoare de capital, în diferite afaceri ce se desfășoară în economia de piață.

Întâlnim două mari tipuri de bănci de afaceri:

– Bănci de afaceri de tip american

– Bănci de afaceri de tip francez

A. Băncile de afaceri de tip american apar sub forma băncilor de investiții, oferind clienților lor sprijin financiar, fie direct, prin participație de capital , fie indirect, prin preluarea fermă a datoriilor sub formă obligatară (emițând obligațiuni în acest acest sens pentru cei de la care preiau asemenea datorii). Caracteristica lor este că nu dețin și nu exercită controlul portofoliului întreprinderii industriale de la care au preluat datoriile.

B. Băncile de afaceri de tip francez dețin importante portofolii ale intreprinderilor industriale. Ele dețin în conceșiune fonduri considerabile, folosite în scopul desfășurării operațiilor financiare ale acestor bănci.

Rolul băncilor de afaceri poate fi privit în două direcții :

-În efectuarea operațiilor de achiziții și fuziuni ca formă predilectă de concentrare și centralizare economică

-În direcția răscumpărării integrale pentru management, ca soluție financiară a privatizării.

În anul 1998 în România erau înregistrate 47 de bănci comerciale dintre care 36 persoane juridice române și 11 sucursale ale unor bănci străine. Dintre băncile românești 7 erau proprietatea de stat, 5 erau bănci private cu capital român, 8 erau bănci private cu capital străin iar 16 erau cu capital privat străin și/sau autohton.

Începând cu 1996 și alte instituții pot să presteze servicii bancare, este vorba de așa numitele cooperative de credit.

Cooperativele de credit – bănci populare pot desfășura activități de genul celor mai jos prezentate:

acordare de împrumuturi;

contractare de împrumuturi de la bănci;

păstrarea disponibilităților bănești;

efectuare de operațiuni în cont;

operțtiuni de schimb valutar;

operațiuni cu caracter financiar-bancar efectuate în mandat etc.

Comparativ, o societate bancară va desfășura următoarele operațiuni:

acordarea de credite;

acceptarea de depozite;

plăți și decontări;

tranzacții în cont propriu sau în contul clientului cu valută;

consultanță financiar-bancară;

emiterea și gestiunea instrumentelor de plat;

transfer de fonduri;

emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

închirierea de casete de siguranță;

operațiuni de mandat;

operațiuni cu valori mobiliare.

Aspecte privind activitatea băncilor populare:

bncile populare nu intră sub incidența Legii 58/1998;

băncile populare nu intră sub incidența B.N.R.;

resursele necesare constituirii lor sunt net inferioare față de cele necesare constituirii unei societăți bancare;

nu se realizează o urmărire și clasificare a portofoliului de credite conform procedurii internaționale și inclusiv a normelor B.N.R. (Regulamentul 2/2000).

În cazul băncilor populare aflate în lipsă temporară de lichidități, ele pot apela doar la creditele oferite de către societățile bancare de pe piața creditului interbancar.

Resursele financiare ale unei cooperative de credit au următoarele surse de proveniență:

taxele de înscriere;

părțile sociale vărsate;

profitul realizat;

dividendele rezultate din activitatea societăților la care cooperativa participă cu capital social;

alte mijloace (donații, sponsorizări etc.

În ceea ce privește fondurile cooperativei de credit – bancă populară, ele sunt:

– fondul de dezvoltare;

– fondul de rezervă;

– fondul de risc;

– părțile sociale.

Trebuie menționat faptul că băncile populare au avut de ales între două alternative:

1. Se reorganizează conform noii reglementări legale și se afiliază la o casă centrală a cooperativelor de credit, aceasta la rândul său garantând integral obligațiile cooperativelor de credit afiliate;

2. Își schimbă forma juridică, transformându-se în bancă comercial și astfel intră direct sub incidența Legii bancare 58/1998 și a B.N.R.

CAPITOLUL III. ACTIVITATEA DE CREDITARE LA BRD. LINIA DE CREDIT.

3.1. Cadrul general de acțiune

În desfășurarea activității curente a oricarui agent economic se poate întâmpla să apară goluri temporare de casă, din motive diverse (neîncasarea facturilor la scadență, activități sezoniere, cicluri de fabricație lungi etc.). Aceste situații pot fi soluționate prin intermediul creditelor de care poate beneficia agentul economic, special acordate în acest sens. În principiu aceste credite sunt cele cuprinse în categoria creditelor pe termen scurt.

În cazul în care se dorește dezvoltarea activității se va recurge la un program de investiții (pe termen lung). Finanțarea acestor programe se realizează în mod normal parțial din surse proprii, parțial din surse atrase sau împrumutate. Niciodată banca nu va accepta finanțarea unui obiectiv de investiții integral, din considerentul diminuării riscului creditului prin participarea la investiția în curs a doi parteneri: banca și debitorul, precum și din dorința cointeresării directe a debitorului în finalizarea proiectului, dat fiind că astfel sunt implicați nu doar banii băncii dar și proprii bani ai debitorului. Practic asistăm la exercitarea în practică a unui principiu de gestiune a riscului creditului.

În cazul creditelor pentru investiții vom avea în vedere în principal creditele acordate pe termen mediu și lung.

Aspecte specifice privind activitatea de finanțare a investițiilor

După 1989 în procesul de privatizare a investițiilor s-au evidențiat următoarele:

În lipsa unui cadru coerent de restructurare sectorială a industriei românesti, elaborat de organele de sinteză, s-a manifestat multă indisciplină, permițând conducerii fiecărei societăți comerciale să-și elaboreze propria strategie de dezvoltare, fară să țină seama de cerințele și tendințele pieței, de cuantumul fondurilor necesare realizării unor noi investiții, precum și de sursele de finanțare.

În aceste condiții:

-o parte a investițiilor au fost realizate pe seama surselor proprii

-conducerile unor societăți comerciale au luat decizia restructurării pe seama creditului furnizor, asigurat de firme cu potențial în producerea și comercializarea utilajelor tehnologice, pe seama creditului cumpărător, implicând statul român pentru garantarea acestora

-conduceri ale unor societăți comerciale au solicitat și au obținut de la Guvern sau de la APAPS (FPS) fonduri pentru restructurare sau retehnologizare care s-au dovedit insuficiente și care, nesusținute și cu alte resurse, au rămas nefinanlizate

-altele au apelat, în special la Bancorex, pentru acordarea unor credite pentru modernizări și investiții, ulterior, garanțiile acestora dovedindu-se neacoperitoare;

Măsurile restricționate luate de autoritățile monetare în vederea stopării inflației, ultimul vârf fiind înregistrat în perioada ianuarie-iunie 1997, și obligarea băncilor de practicare a unor dobânzi înalte, supra-real pozitive, a limitat accesul la creditele destinate retehnologizării și restructurării al unor agenți economici;

La privatizarea societăților comerciale au participat o serie de investitori care nu și-au respectat angajamentele privind investițiile ce trebuiau să le realizeze în baza contractelor de privatizare;

Lipsa capitalului autohton la participarea societăților comerciale;

Prin transferul proprietății, din sectorul de stat în cel privat, nu s-a înregistrat o creștere substanțială a forței financiare a acestora, capitalurile proprii rămânând practic la același nivel, ca înainte de privatizare, deci insuficiente, cu consecințe în continuare nefavorabile asupra capacității de plată a acestora.

3.2. Conținutul, necesitatea, funcțiile și rolul creditului

Creditul reprezintă o categorie economică ce exprimă relații de repartiție a unei părți din produsul național brut sau din venitul național, prin care se mobilizează și se redistribuie disponibilitățile existente în economie, se crează noi mijloace de plată în economie, în scopul satisfacerii unor nevoi obiective de capital și realizării anumitor obiective de politică economică.

Creditul este principalul produs oferit de BRD – Groupe Société Générale clienților săi, iar activitatea de creditare constituie o componentă fundamentală a strategiei generale a băncii. Creditele reprezintă circa 29% din activul total al băncii, fiind urmate de plasamentele în certificate de trezorerie 15% și de plasamentele pe piața interbancară 11,5%.

Creditul poate fi privit în două moduri:

– din punct de vedere al băncii el este conceput ca un plasament cu un risc asumat în vederea obținerii unui profit pentru bancă,

– iar din punct de vedere al clientului o sursă de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurării activității acestuia.

În economia de piață creditul prezintă anumite caracteristici:

– părțile participante la relația de credit au, în toate cazurile, fie calitatea de deținători de capital, fie calitatea de utilizator de capital;

– obiectul creditului îl constituie transmiterea de capital de împrumut fie sub formă bănească, fie sub formă de marfă;

– este în bună măsură credit acordat de bănci cu toate că inițial el a îmbrăcat și forma creditului comercial (vânzare pe datorie a unor mărfuri)

– are o dublă destinație, în sensul că poate duce la creșterea capitalului real (în cazul creditului pentru investiții) fie că servește doar mișcării capitalului ( a trecerii lui din forma materială în forma bănească)

Necesitatea creditului este de natură obiectivă, în sensul că pocesul de reproducție socială și desfășurarea acestuia determină, în ultimă instanță, manifestarea relațiilor de credit. În cadrul acestui proces, apar pe de o parte, necesități suplimentare de capital, care nu au alte posibilități de acoperire decât prin credit, iar pe de altă parte, în cadul aceluiați proces apar și resurse disponibile de capital, societății în ansamblul său nefiindu-i indiferent modul de folosire a acestor disponibilități de capital.

3.3. Clasificarea creditelor

Creditele ce pot fi acordate de către o bancă pot fi clasificate dupa diverse criterii:

Din punct de vedere al scadenței:

Pe termen scurt (până la un an);

Pe termen mediu (până la 5 ani);

Pe termen lung (până la 25 ani)

Din punct de vedere al destinației:

Pentru capital de lucru;

Pentru stocuri sezoniere;

Pentru nevoi temporare ivite pe parcurs;

Pentru investiții

Din punct de vedere al modului de acordare:

Prin cont curent;

Prin cont separat de împrumut

Din punct de vedere al clauzelor de rambursare:

Amortizabil

în rate egale – metoda anuităților;

în transe agale și dobânda pe rată;

în transe egale și dobânda pe sold;

Neamortizabil

integral la scadență

Din punct de vedere al beneficiarului:

Credit acordat persoanelor juridice;

Credit acordat persoanelor fizice;

După modul de garantare:

Garantat cu garanții reale:

Ipotecă;

Cesiune de creanță;

Gaj;

Depozite colaterale;

Garantat cu garanții morale

Din punct de vedere al obiectului creditului:

Credit bancar – obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter temporar și oneros al unei sume de bani în favoarea clientului băncii. Baza de concretizare a acestui credit o constituie contractul de credit încheiat între bancă și client. Participanții sunt banca și clientul băncii;

Credit comercial – obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter definitiv și oneros al unei marfi în posesia clientului, achitarea acesteia fiind situată într-un moment ulterior. Diferența de timp dintre momentul avansării mărfii și momentul achitării acesteia reprezintă perioada de acordare a creditului comercial. Baza de concretizare a acestui credit îl constituie efectele de comerț (cambie și bilet la ordin). Participanții sunt agenții economici, din diferite segmente ale circuitului economic.

Dacă creditul comercial se poate transforma în credit bancar prin operația de scontare, aceeași operație nu este valabilă și în sens invers.

În practică nu se va întâlni o delimitare strictă a creditelor după aceste criterii, de regulă ele se găsesc în combinații diferite.

3.4. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare

Operarațiile de aprobare și acordare a creditelor au la bază prudența bancară ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii. Băncile urmăresc ca solicitanții să prezinte credibilitate.

Creditele și scrisorile de garanție se acordă pentru destinația stabilită prin contracte , aceasta fiind obligatorie pentru împrumutanți. Utilizarea creditului aprobat pentru o altă destinație decât cea stabilită, dă dreptul băncii să întrerupă creditarea și să retragă imprumutul acordat.

În conformitate cu clauzele contractului de credit, banca are dreptul să verifice la clienții săi existența permanentă și integritatea garanțiilor asiguratorii pe toată durata creditării, respctarea condițiilor în care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale, să retragă creditele înainte de scadența stabilită, sau, în lipsă de disponibilități, să le treacă la credite restante și/sau îndoielnice și să urmărească rambursarea acestora în ordinea stabilită prin lege.

Creditele se acordă la cererea clienților băncii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

-sunt constituiți conform legii și posedă capital social vărsat potrivit statutului

-desfășoara activități legale și eficiente potrivit statutului de funcționare având un nivel corespunzător al indicatorilor de bonitate

-din analiza fluxurilor de lichidități, care urmează să fie cesionate băncii, rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a ratelor din credit și plata dobânzilor aferente

-prezintă garanții pentru utilizarea cu eficiență a împrumutului, rambursarea integrală la scadență a creditului și achitarea dobânzilor aferente, sub forma garanțiilor reale, a celor personale, garanțiilor de companie, în cazul firmelor multinaționale de prim rang, sau a planului de afaceri

-valoarea garanțiilor acceptate este mai mare sau cel puțin la nivelul creditelor solicitate sau a dobânzilor aferente, calculate pe intreaga perioadă de creditare

-își derulează activitatea prin conturi deschise la unitățile teritoriale ale băncii

-acceptă clauzele din contractul de credite.

Creditele, valorile de recuperat, creanțele comerciale, creanțele restante, precum și dobânzile aferente, trecute în litigiu sunt considerate creanțe îndoielnice și, respectiv, dobânzi îndoielnice.

3.5. Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora

Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora se efectuează anual și trimestrial, la nivelul sucursalelor județene și centralizat pe ansamblul băncii.

Sursele de date și informațiile utilizate în procesul de fundamentare și elaborare a planurilor de credite sunt:

Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu

Date sectoriale și informații furnizate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice

Programele economice prioritare la nivel macroeconomic

Cerințele economiei nationale

Strategia de dezvoltare și planul de afaceri al băncii pe termen mediu

Politica proprie a băncii în domeniul alocării resurselor și creditelor

Propunerile sucursalelor județene

Alte surse de date la nivel local

La elaborarea prognozelor de date se va ține seama de:

-analiza realizărilor planului de credite din perioadele anterioare (3 ani)

-evoluția și tendința unor indicatori specifici la nivel macroeconomic și județean ce caracterizează economia reală (PIB, producția industrială, producția agricolă, vânzări de mărfuri cu amănuntul, export, import, starea balanței comerciale și de plăți ) cât și a unor indicatori ai politicii monetare (evoluția indicelui prețurilor, inflația, dobânda, masa monetară cu componentele sale, rata de schimb a monedei naționale față de principalele valute ).

-evoluția și tendința unor indicatori ai băncii, atât în ce privește situația economico-financiară a clienților deserviți (producție, desfacere stocuri, profit, etc.) cât și ai unor indicatori referitori la nivelul creditelor și resurselor, maturitatea acestora, asigurarea creșterii creditelor pe seama resurselor atrase de la clientelă, creditele restante și dobânzile neîncasate, calitatea portofoliului de împrumuturi, solvabilitatea și lichiditatea băncii, nivelul provizioanelor etc.

Utilizând sursele de date enumerate mai sus, Centrala băncii elaborează nivelurile orientative de plan pentru anul următor, care, după aprobare de către Conducerea băncii, vor fi defalcate și comunicate sucursalelor județene până cel târziu la data de 15 noiembrie a anului în curs.

3. 6. Activitatea de creditare propriu – zisă

3.6.1. Elementele creditului

Indiferent de caracteristicile creditului acordat, raportul de creditare implică existența în mod obligatoriu a următoarelor elemente:

1.Părțile contractante . Acestea sunt reprezentate de către:

Creditor (banca ce acorda creditul);

Debitor (beneficiarul creditului)

Debitorul poate fi :

-o persoană juridică;

-persoana fizică;

-statul

Raportul de credit implică mobilizarea resurselor bănești aflate în momentul respectiv disponibile în economie și redistribuirea acestora către sfera de activitate din economie unde se înregistrează deficit de resurse, respectiv către viitorul debitor, beneficiarul creditului.

2.Angajamentul de restituire a creditului – constituie un element esențial al raportului dintre debitor și creditor. Este elementul de bază în funcție de care banca va acorda creditul. Fără acest angajament practic relația de credit dispare. El reprezintă manifestarea principiului de bază al creditării și anume rambursabilitatea fondurilor avansate de către bancă (în cazul creditului bancar), sau de către creditor, luat în general.

3.Termenul de rambursare – reprezintă o altă trasătură specifică a creditului. Se pot regăsi o mare varietate de scadențe de creditare: de la termene foarte scurte (24 de ore – termen practicat de regulă pentru creditele de pe piața interbancară) și până la termene de 30 – 50 ani (în soluții recente – pe plan internațional) pentru împrumuturi privind construcțiile de locuințe.

4.Costurile creditului. Reprezintă o altă caracteristică a creditului, respectiv caracterul oneros al transferului de fonduri de la cele două părți implicate în această relație. În acest caz costurile creditului sunt reprezentate de :

Dobânzi ce se încasează de bancă;

Comisioane ce se încasează de bancă.

3.6.2. Tipuri de credite acordate agenților economici

CREDITE PE TERMEN SCURT

în lei

1) Credite globale de exploatare

-funcționează după sistemul revolving; se acordă pe o perioadă de 180 zile sau 365 zile; se acordă în limita unui nivel global de credit, care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienților:aprovizionări cu materii prime și materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli cu salariile și asimilatele acestora, impozite, taxe și alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizării și finalizării producției de mărfuri, executării de lucrări și prestări de servicii, care au un consum și desfacere asigurată prin contracte și comenzi ferme de livrare la intern sau export;

2) Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare

-se acordă pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate și cheltuielile temporare aferente acestor stocuri;

3) Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)

-creditarea de ansamblu-modalitate de finanțare care funcționează după sistemul revolving; se acordă fie pentru creditarea activității curente de aprovizionare,producție, desfacere, prestări servicii, fie a unor subactivități, proiecte, contracte, etc.; se acordă pe o perioadă de 180 sau 365 zile, agenților economici care îndeplinesc anumite condiții;

4) Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung

-în această categorie de produse intră :construcția și reparațiile de nave maritime și fluviale, aeronave, instalații și utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni, fară a depăși însă ciclurile tehnologice de ezecuție stabilite prin documentația tehnică;

5) Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere

-se acordă agenților economici care constituie astfel de stocuri: produse agricole, agroalimentare, de proveniență animală sau vagetală, precum și orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente și se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, fără a depăși 12 luni de la constituire; se acordă pe perioade ce nu depășesc intervalul dintre două sezoane (cicluri) de producție naturale;

6) Credite pentru prefinanțarea exporturilor

-au ca destinație satisfacerea necesitților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului; se acordă pentru aprovizionări din producția internă (lei) sau din import (valută) cu materii prime și materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie; se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu excepția produselor cu ciclu lung de fabricație;

7) Credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe

-se acordă exportatorilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității curente pe perioada de la livrarea produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi, fără a depăși 12 luni;

8) Credite pe documente de plată aflate în curs de încasare

-se acordă până la 90% din valoarea nominală a documentului, diferența de 10% fiind destinată acoperirii dobânzii aferente;

9) Credite de scont

-se acordă în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin dorește încasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadență;

10) Credite pentru facilități de cont

-se acordă pe perioade de până la 30 zile calendaristice, în limita sumei maxime de 5.000 milioane lei, agenților economici care, din anumite cauze justificate economic nu pot face temporar față plăților;

11) Credite pe descoperit de cont (overdraft)

-se acordă pe perioade de până la 7 zile calendaristice, în limita sumei maxime de 5.000 milioane lei, pentru achitarea unor obligații stringente privind aprovizionări cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manoperă, impozite, taxe curente, alte obligații curente.

în valută

1) Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)

-modalitate de finanțare care funcționează după sistemul revolving, se acordă fie pentru creditarea de ansamblu a activității curente de aprovizionare, producție, desfacere, prestări servicii, fie a unor subactivități, proiecte, contracte etc.; se acordă pe o perioadă de 180 sau 365 zile, agenților economici care îndeplinesc anumite condiții;

2) Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare

-se acordă pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate și cheltuielile temporare aferente acestor stocuri;

3) Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație

-în aceasttă categorie de produse intră: construcția și reparațiile de nave maritime și fluviale, aeronave, elicoptere, instalații și utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni, fără a depăși însă ciclurile tehnologice de execuție stabilite prin documentația tehnică;

4) Credite pentru prefinanțarea exporturilor

-au ca destinație satisfacerea necesităților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului; se acordă pentru aprovizionări din producția internă (lei) sau din import (valută) cu materii prime și materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie; se acord pe o perioadă de 12 luni, cu excepția produselor cu ciclu lung de fabricație;

5) Credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății

-se acordă exportatorilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității curente pe perioada de la livrarea produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi, fără a depăși 12 luni;

6) Credite de scont

-se acordă în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin dorește încasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadență.

CREDITE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

în lei

1) Credit pentru echipament (investiții), în completarea surselor proprii

-se acordă pentru realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, clădirilor și construcțiilor existente, realizarea de investiții; creditele se acordă pentru finanțarea a 85% din valoarea totală a investiției, restul de 15% reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de grație de 1-3 ani;

2) Credite pentru cumpărarea de acțiuni și active

-pot beneficia de acste credite persoanele juridice de drept privat române, clienți ai băncii, cu un standing financiar ridicat, serviciul datoriei bun și un rating al creditelor de cel mult 3; volumul creditului pentru cumpărarea de acțiuni este de cel mult de 70% din prețul de ofertă ce trebuie achitat , iar volumul creditului pentru cumpărarea de active este de cel mult 80% din valoarea totală a activelor ; termenul maxim de rambursare este de 5 ani;

3) Credite ipotecare

-se acordă clienților băncii persoane juridice române, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, cosolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială sau comercială; se acordă cu respectarea Legii 190/1999; termen minim de rambursare -5 ani;

4) Credite pentru activitatea de leasing

-se acordă pentru achiziționarea activelor care fac obiectul contractelor de leasing incheiate cu utilizatorii; termen maxim 5 ani; volumul maxim al creditului nu poate depăși 85% din prețul de achiziție (inclusiv TVA) al bunurilor ce urmează a fi cumpărate și închiriate în regim de leasing;

5) Credite promotori

-se acordă persoanelor juridice autorizate și specializate în construcția și vânzarea de locuințe (sociale, de serviciu, de intervenție, de necesitate, de protocol, case de vacanță ) pentru : cumpărarea terenurilor destinate construcției de locuințe din credit, demararea construcțiilor de locuințe, finanțarea construcțiilor construite, aflate în așteptarea vânzrii; perioada maximă de rambursare este de 15 ani; volumul maxim al creditelor ce se poate acorda este de 80-85% din costurile totale din devizul general; perioada de grație este de 1-3 ani.

în valută

1) Credit pentru echipament (investiții), în completarea surselor proprii

-se acordă pentru realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, clădirilor și construcțiilor existente, realizarea de investiții; creditele se acordă pentru finanțarea a 85% din valoarea totală a investiției, restul de 15% reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de grație de 1-3 ani;

2) Credite pentru activitatea de leasing

-se acordă pentru achiziționarea activelor care fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu utilizatorii; termen maxim 5 ani; volumul maxim al creditului nu poate depăși 85% din prețul de achiziție (inclusiv TVA) al bunurilor ce urmează a fi cumpărate și închiriate în regim de leasing;

3) Credite forfetare

-forfetarea reprezintă operațiunea prin care un vânzător sau prestator de servicii își vinde creanțele în valută rezultate dintr-un contract de vânzare-cumpărare pe care le are față de un cumpărător sau beneficiar, unei societăți bancare sau instituții financiare specializate, contra unui cost de forfetare, înainte de ajungerea acestora la scadență, dar nu cu mai puțin de 30 de zile înainte de termen; titlul prezentat la bancă în vederea forfetării trebuie să fie avalizat sau însoțit de o scrisoare de garanție din partea unei bănci străine de prim rang agreată de BRD.

3.6.3. Etapele procesului de creditare bancară

În cazul acordării de credite, banca este obligată să ia în considerare și posibilitatea ca acestea să nu mai poată fi rambursate. Pentru a se evita astfel de neplăceri, în cazul acordării unui credit, o bancă, trebuie să urmărească cu consecvență derularea următoarelor etape: purtarea unei discuții cu caracter de informare; documentare cu privire la clien ; documentarea necesară fundamentării deciziei de creditare; negocierea creditului; aprobarea creditului; contractarea și aprobarea creditului; analiza moduluide utilizare, verificarea respectării destinației creditului, a existenței și conservării garanțiilor; plata dobânzilor și rambursarea integrală a creditului.

A. Informarea – documentarea asupra solicitantului de credit

În urma discuției pe care moderatorul de credite o poartă cu clientul, trebuie să rezulte răspunsul la câteva întrebări care au o importanță deosebită în continuarea sau sistarea procesului de creditare a solicitantului.

Printre aceste întrebări pot fi regăsite: “Cine sunteți dumneavoastră?”, “Ce obiective aveți?”, ”Ce perspective vedeți în volumul activității desfășurate și a situației de piață?”, “Ce implicații ecologice are activitatea firmei?”, “Ce garanții pot fi prezentate?”, “Cine vă sunt concurenții?”, “Cine sunt acționarii?”, “Cine sunt conducătorii?”, “Care este calitatea managementului?”.

Aspecte nefinanciare privind clienții băncii

Analiza nefinanciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esențial cu privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calitățile morale și profesionale ale conducătorilor agenților economici solicitanți de credite, a principalilor asociați și colaboratori ,precum și a reputației privită prin calitatea produselor, serviciilor și a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate în relațiile cu partenerii de afaceri.

În acest scop, se va face evaluarea cât mai reală a riscului în activitatea de creditare, iar banca va analiza atât riscurile financiare, cât și cele nefinanciare la care se expune.

Factorii nefinanciari care influențează activitatea clientului pot fi interni sau externi.

În fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofițerii de credite vor ține seama suplimentar și de următoarele aspecte interne:

a) Conducerea activității (managementului)

-pregătirea profesională, prestigiul și experiența în ramura sau sectorul de activitate

-experiența în funcții de conducere și reputația echipei manageriale

-conducerea este asigurată de o echipă sau de către o singură persoană, cunoscând că în cele mai multe cazuri conducerea în echipă poate avea rezultate mai bune decât luarea deciziilor de către o singură persoană.

-asigurarea succesiunii manageriale

-gradul de participare a echipei de conducere la capitalul societății, fiind de asteptat ca implicarea conducerii să fie cu atât mai ridicată cu cât gradul de participare la capital este mai mare

-structura conducerii, specializarea în funcție de aptitudinile în domeniile tehnic, financiar-contabil, marketing etc.

-moralitatea conducerii

-calitatea sistemului informațional (informațiile primite de conducere, circulația acestora în interiorul societății, modul de obținere a informațiilor prin utilizarea tehnicii moderne de calcul, etc.

-capacitatea de a se achita de obligații

-perioada de rotație a personalului îndeosebi a celui de conducere și a specialiștilor, care poate constitui un semnal atunci când este prea scurtă (câteva luni) sau prea îndelungată (peste 10-20 ani).

b) Activitatea clientului

-existența și viabilitatea planului de afaceri

-evoluția activității și profitul acesteia

-caracterul activității: permanent, sezonier, ciclic

-sfera de activitate: producție, comerț, prestări servicii etc.

-produsele și serviciile sunt: de strictă necesitate / de lux, de serie / unicat, vechi / noi, competitive / mai putin competitive, profitabile / neprofitabile

-importul

-concurenții: numărul și mărimea concurenților, reputația lor, caracteristicile produselor fabricate de aceștia etc.

-segmentul de piață deținut: în creștere / declin, cuantificabil / necuantificabil; clienți, modalitatea de vânzare: pe credit comercial / cu plată imediată

-relațiile cu furnizorii: număr, dependența de anumiți furnizori, modalitatea de plată la vedere / la un anumit timp de la vedere

-politica de prețuri: nivel față de concurență, facilități

-publicitate și reclamă

-resursele materiale: clădiri, mașini, utilaje, instalații, mijloace de transport ( proprietate, metode de evaluare, de amortizare, stare fizică, fiabilitate, finanțare, etc.)

-resurse umane: evaluarea angajaților din punct de vedere al pregătirii profesionale, priceperii, eficienței, costul personalului, disponibilități de înlocuire, fluctuația personalului, relații conducere-personal-sindicat etc.;

c) Strategia

-existența unei strategii pe următorii 3-5 ani, dacă aceasta este realistă, realizabilă sau cu risc de eșec;

-modalitățile de realizare a strategiei propuse;

-alternative și implicații în cazul nerealizării strategiei propuse;

-existenta sau nu a planurilor de restructurare și redresare financiară.

Factorii nefinanciari externi care trebuie avuți în vedere la fundamentarea deciziei de creditare sunt:

Domeniul de activitate – caracteristicile domeniului de activitate din punct de vedere al competitivității, profitabilității, tehnologizării cheltuielilor de capital, costuri fixe ridicate sau reduse, principalele firme care evoluează în respectivul domeniu de activitate.

încadrarea activității clientului în politica economică generală și în tendințele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate.

Impactul legislației asupra activității clientului.

Impactul unor factori macroeconomici asupra activității clientului.

Dependența și poziția geografică față de sursele de aprovizionare și piețele de desfacere, față de căile de transport etc.

Caracteristicile sociale ale piețelor de desfacere: obiceiuri alimentare, înclinația spre un anumit tip de consum, religie etc.

Analiza aspectelor nefinanciare privind clienții băncii se va efectua de către ofițerii de credite astfel:

-ori de câte ori un client al băncii solicită un credit, dar nu mai mult de o dată pe an;

-ori de câte ori din informațiile obținute de bancă rezultă că ar putea fi posibile modificări majore în activitatea clienților beneficiari de credite aflați în portofoliu.

În această etapă , de regulă nu sunt completate acte bilaterale. în cazul în care clientul întrunește condițiile minime de creditare impuse prin politica bănci , moderatorul de credit va solicita clientului depunerea cererii de credit, insoțită de documentația necesară susținerii ei.

B. Documentarea creditului. Documentele necesare analizei creditului.

Documentația pe care agenții economici o prezintă unităților bancare teritoriale în vederea obținerii de credit , trebuie să cuprindă:

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului și codul fiscal;

Statutul și contractul de societate cu modificările ulterioare aduse la zi;

Cererea de credite semnată de persoanele autorizate să reprezinte agentul economic solicitant, care cuprinde și descrierea condițiilor creditului

Bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierdere încheiate pentru ultimii 2 ani, ultimele situații privind “Rezultatele financiare” și “Situația patrimoniului”, balanța de verificare încheiată pentru ultima lună

Situația prognozată a plăților și încasărilor (cash-flow) aferente perioadei pentru care agentul economic solicită împrumutul și bugetul de venituri și cheltuieli întocmit conform precizărilor Ministerului Finantelor;

Situația creditelor angajate la alte bănci (extrase de cont aferente);

Studiu de fezabilitate;

Situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul, care să cuprindă cantitățile, valorile, cauzele formării și termenele de valorificare

Situația contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

Situația garanțiilor propuse;

Proiectul graficului de rambursare a creditului și de plată a dobânzii

Lista garanțiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora

Planul de afaceri – în cazul agentilor economici cu o cifră de afaceri anuală de peste 1milion USD sau echivalentul în RON

Orice alte documente necesare solicitate de bancă.

C. Analiza bonității solicitantului de credite

Băncile, în general, trebuie să se asigure de bonitatea clientului, prin care se definește, de fapt, capacitatea acestuia de a-și susține serviciul datoriei, respectiv de a rambursa creditul la scadență și de a-și plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.

Deseori se susține că dependența prea mare pe care o manifestă băncile, în vederea creditării, față de indicatorii de bonitate rezultați din activități anterioare, face ca nu întotdeauna decizia cu privire la acordarea sau respingerea viitoarelor credite să fie una corectă. Ar trebui să se acorde o mai mică importanță analizei afacerii post factum și să se insiste pe cea a activităților viitoare, previzionate, care, de altfel, constituie obiectul creditului solicitat.

Pentru conturarea unei imagini cât mai complete despre situația economico-financiară a agenților economici creditați și pentru diagnosticarea stării lor de bonitate, este necesar a se defini și utiliza un set de indicatori. Nivelul și tendințele manifestate în timp a acestor indicatori trebuie să exprime nevoia de resurse pentru activitatea pe care o desfășoară, dar și capacitatea agentului economic de a-și onora obligațiile legate de creditul solicitat

Practica bancară demonstrează că de fapt, majoritatea băncilor comerciale, pentru a simplifica munca de analiză și a obține maximum de operativitate în releția cu clientul, recurg la un set restrâns de indicatori, a căror determinare se face pe baza datelor din raportările periodice pe care agenții economici sunt obligați să le întocmească și să le depună la administrația financiară din raza teritorială a cărora fac parte, respectiv: bilanț contabil, cont de profit și pierderi, situația patrimoniului, balanța de verificare.

Indicatorii considerați mai relevanți sunt: solvabilitatea patrimonială, lichiditatea patrimonială (totală sau redusă), gradul de îndatorare, gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri și rentabilitatea societății.

Pentru fiecare dintre acesți indicatori se stabilește o grilă de punctaj cu care se ponderează. Categoriile notate cu primele litere ale alfabetului în vederea stabilirii performanței financiare a împrumutatului sunt următoarele:

-categoria A: performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei de credit; se prefigurează menținerea și în perspectivă a performanțelor financiare la un nivel ridicat;

-categoria B: performanțele financiare sunt bune sau foarte bune dar nu poate fi menținut acest nivel pe o perioada mai îndelungată;

-categoria C: performanțele financiare sunt satisfăcătoare dar au o tendință evidentă de înrăutățire;

-categoria D: performanțele financiare sunt scăzute și au o evidență ciclicitate la intervale scurte de timp;

-categoria E: performanțele financiare arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi platite nici ratele și nici dobânzile.

Un aspect aparte al analizei efectuate de moderatorul de credite îl va constitui serviciul datoriei. Capacitatea împrumutatului de a-și onora obligațiile la scadență, conform clasificației instituită cu caracter de obligativitate de către BNR este apreciat ca fiind:

Bun – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o întarziere de maxim 7 zile;

Slab – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;

Necorespunzător – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o întârziere mai mare de 30 de zile.

În urma coroborării performanțelor economico-financiare și a serviciului datoriei se va stabili clasificarea creditelor, după cum urmează:

Credite standard: nu implică deficiențe și riscuri, în cazul acestora rambursarea se efectuează în timpul și la termenele stabilite, în speță acestea fiind credite acordate clienților solvabili pentru afaceri bune.

Credite în observație: sunt acordate clienților cu rezultate financiare foarte bune dar care în anumite perioade scurte de timp întâmpină greutăți în rambursarea ratelor și a dobânzilor.

Credite substandard: prezintă deficiențe și riscuri care periclitează lichidarea datoriei fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului și caracterizate prin posibilitatea reală ca banca să preia parțial unele pierderi, ca urmare a imposibilității recuperării integrale a împrumutului, dacă deficiențele nu sunt corectate pe parcurs.

Credite îndoielnice: în cazul acestor credite rambursarea pe baza condițiilor și a valorilor existente este incertă; aceste active sunt cele care practic sunt neprotejate sau protejate intr-o masură prea mică.

Credite pierdere: nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare ca active bancare să nu fie garantată.

În momentul actual trebuie luat în considerare Regulamentul BNR nr.2/2000 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, care comparativ cu Normele BNR nr.3/1994 privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor specifice de risc, prezintă următoarele asemănări și deosebiri:

D. Întocmirea referatului de credit, dosarului de credit și a planului de afaceri

Referatul de credit va cuprinde toate informațiile referitoare la situația economico-financiară și juridică a solicitantului de credit. în plus, trebuie să se anexeze și nota de opinie a evaluatorului și a juristului sucursalei privind garanțiile propuse, care, în principiu va avea două părți:

-identificarea și localizarea acestora, determinarea valorii de piață și procentul de acceptare în garanție propus băncii, starea și sansele de valorificare a garanțiilor în caz de nevoie (parte completată de către evaluator după întocmirea unei note de constatare).

-regimul juridic al garanțiilor, conform naturii acestora, verificarea actelor de proprietate, stabilirea rangului de prioritate cuvenit băncii în cazul executării silite, eventuale impedimente de natură juridică (parte completată de către jurist ).

Referatul va fi semnat de către moderatorul de credite și se va incheia cu o propunere privind aprobarea sau respingerea clientului.

Dosarul de credit va cuprinde :

-cererea de credit;

-documentele prin care se probează legalitatea afacerii, necesitatea și oportunitatea angajării creditului , profitabilitatea acestuia;

-referatul de credite;

-rapoartele de evaluare a garanțiilor;

-nota de opinie a evaluatorului privind garanțiile propuse;

-nota de opinie a consilierului juridic.

Tot în această fază se va prezenta și definitiva conținutul Planului de afaceri al clientului, legat de care trebuie să existe, de asemenea, o amănunțită analiză cu privire la unele aspecte considerate esențiale pentru viitoarea evoluție a firmei, cum sunt:

Concurența, cu accent pe:

-eventualii concurenți în aceeași activitate, inclusiv concurenți externi

-eventualele amenințări ale noilor intrați pe piață, din economia endogenă.

Piața de desfacere, respectiv prezentarea actualilor și potențialilor beneficiari de pe piața internă (care este necesarul și puterea lor de cumpărare), accesibilitatea produselor la export;

Piața aprovizionărilor cu prezentarea furnizorilor potențiali, din țară și străinătate.

O atenție deosebită se acordă strategiei de marketing a agentului economic.

Planul de afaceri reprezintă un document care se întocmește de agenții economici, cu sprijinul firmelor de specialitate și are drept scop fundamentarea din punct de vedere financiar, nefinanciar, al pieții de aproviziuonare / desfacere, resursele de personal, oportunități, constrângeri, rezultate etc. a viabilității afacerilor.

În cazul firmelor cu cifra anuală de afaceri mai mare de 1 milion echivalent USD prezentarea planului de afaceri este obligatorie ca anexă la documentația de credit, indiferent de tipul garanțiilor propuse a se constitui.

Planul de afaceri poate constitui garanție a creditelor îndeosebi în cazul intreprinderilor mici si mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții. Banca poate admite drept garanție a creditelor cel mult 50% din cash flow-ul (incasaăi) rezultat din planul de afaceri elaborat / avizat de o firmă de specialitate, cu condiția ca încasările prevăzute în planul de afaceri să acopere integral cheltuielile și să se asigure obținerea unui profit rezonabil.

E. Negocierea creditelor

În urma analizei situației economico-financiare a agentului economic sunt formulate concluziile moderatorului de credite, care vor contura conditiile de creditare ale clientului și care privesc: volumul creditului, durata de acordare a creditului, termenul de rambursare, cuantumul ratelor, dobânda, perioada de grație, garanțiile. Toata aceste condiții se negociază apoi cu solicitantul creditului.

Dacă rezultatele obținute în urma analizei și negocierii converg, documentația specifică de analiză și de fundamentare a creditului, întocmită de moderator, se va înainta spre aprobare organului competent din bancă.

În cazul încălcării prevederilor contractului de credit are loc renegocierea condițiilor în care a fost acordat inițial creditul.

Măsurile care pot fi luate în aceste condiții se refera la:

consolidarea garanțiilor;

majorarea rulajelor prin BRD;

creșterea susținerii asociaților în finanțarea activității;

alte tipuri de clauze prevăzute de Norma privind operațiunile de credit și alte angajamente;

partajarea riscurilor cu alte bănci;

etc.

Competeța de aprobare este la nivelul de competență stabilit prin raportarea la expunerea totală față de « un singur debitor » .

Predarea în gestiunea creditelor neperformate a clieților care înregistrează

întârzieri în plata debitelor (principal sau/și dobânda) mai mari de 45 zile. Trecerea se face pe baza Notei de predare la credite neperformante, aprobată de Directorul de Grup.

Există și excepții în ceea ce privește predarea în gestiune a creditelor neperformante, și anume:

-În cazul în care clientul face parte dintr-un grup de firme, analiza economico – financiară se va efectua la nivelul întregului grup. În situația în care se constată că neperformanța unei firme din grup determină neperformanțe pentru toate firmele din grup, atunci se vor preda și dosarele de credit ale celorlalți membri ai grupului.

-În caz contrar, se va trece în gestiunea creditelor neperformante numai clientul cu probleme.

Decizia de predare a unei firme sau a întregului grup la compartimentul credite neperformante se ia corespunzător competențelor stabilite pentru aprobarea creditelor. O dată cu nota de predare vor fi transmise analistului recuperare credite și: documentația justificativă care a stat la baza aprobării angajamentului, aprobarea și actele juridice privind contractarea și garantarea angajamentului (contracte de credit/angajament, contractele de garanție, etc.).

F. Aprobarea și acordarea creditului

Ofițerii de credite verifică la sediul agentului economic realitatea datelor din documentele anexate la cererea de credite, efectuând totodată analiza situației economico-financiare,a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, precum și a aspectelor nefinanciare.

În funcție de specificul și natura activității desfășurate, nivelul și dinamica indicatorilor de bonitate, serviciul datoriei și capacitatea de rambursare, ofițerii de credite vor stabili categoria de credite care corespunde cel mai bine necesitătilor clienților, afacerii sau proiectului care stă la baza solicitării creditului.

Competențele de aprobare a creditelor

Concluziile rezultate din analiza situației economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, a evaluării riscului creditului, a aspectelor nefinanciare precum și privitoare la garanții, vor fi sistematizate de ofițerii de credite în referatul de credit care se va întocmi după un model standard și va cuprinde informații referitoare la credit și la garanții. Analiza se efectuează de ofițerii de credit , după care referatul cuprinzând toate datele despre client și cele legate de creditare, va putea fi avizat și aprobat la toate nivelurile de competență. Referatul cuprinde 3 părți.

Competențele de aprobare a creditelor se stabilesc în raport de expunerea totală a băncii față de debitorul respectiv, în lei și valută, în echivalent lei, pe termen scurt, mediu și lung.

Fac excepție de la aceste competențe, următoarele categorii de credite:

Creditele pentru echipament (investiții) acordate în cofinanțare cu alte societăți bancare, indiferent de sumă și termen

Creditele promotori

Creditele ipotecare

Creditele de leasing

Creditele de forfetare

După primirea hotărârii care atestă aprobarea creditului, moderatorul de credite al sucursalei va proceda la întocmirea contractului de credit și a contractelor de garanție respectându-se intocmai toate condițiile în care a fost aprobat creditul.

Contractul de credit.

Este actul incheiat intre bancă și împrumutat prin care se materializează acordul de voință intre cele două părți. După aprobarea creditelor potrivit competențelor stabilite, unitățile teritoriale ale băncii care acordă efectiv creditul, vor proceda împreună cu solicitanții la încheierea contractelor de credite .

Contractul de credit este definit ca o convenție unilaterală și intuitu personae prin care o bancă sau o altă instituție de credit similară se obligă, în schimbul unei remunerații, să pună la dispoziția unei persoane fonduri bănești, pe un termen și în cuantumul determinat, sau să își asume, în interesul unei persoane, un angajament bănesc prin aval, sau prin scrisoare de garanție.

În contract sunt menționate destinația creditului, volumul creditului, perioada de creditare, forma de acordare a creditului, dobânzi și alte costuri ale creditului, sursele de acoperire ale creditului și ale costurilor acestuia, scadența ratelor și dobânzilor, garanția creditului etc.

Contractul de credit se întocmește în minimum 3 exemplare, toate fiind originale, având fiecare aceeași putere juridică. Destinația lor este următoarea:

Exemplar 1-constituie portofoliul de contracte al unității bancare

Exemplar 2-se predă împrumutatului care va semna de primire pe exemplarul 1

Exemplar3-se păstrează în dosarul de credite al agentului economic până la rambursarea integrală.

După semnare, contractul de credit se înregistrează în registrul de evidență a cererilor de credite, deschis și condus la nivelul compartimentului de credite al sucursalei.

Modificarea oricăror elemente ale raportului juridic de creditare, inclusiv transformarea dintr-o categorie de credit în alta, se efectuează prin inscrisul denumit act adițional.

În scopul diminuării riscului în activitatea de creditare, banca va solicita baneficiarilor de credite și de scrisori de garanție bancară să asigure la societăți de asigurare-reasigurare bunurile aduse în garanție.

Contractul de garanție

Creditul acordat unui client trebuie să fie însoțit obligatoriu de garanțiile de drept comun, personale (fidejusiunea, asigurarea ) sau/și reale (gaj, ipotecă).

Tipuri și forme de garanții

În vederea diminuării sau prevenirii unor riscuri care pot apare în recuperarea creditelor acordate și a dobânzilor aferente, banca se va asigura că solicitanții dispun de capacități certe de rambursare a sumelor împrumutate din cash flow-ul pozitiv rezultat din derularea activității curente (sursa principală).

Forme de garanții ce se pot constitui pentru garantarea creditului:

-garanții guvernamentale

-garanții bancare

Garanții guvernamentale – se acordă de puterea executivă a statului reprezentată de către ministere care sunt autorizate să emită garanții în numele și în contul statului pentru creditele acordate de societățile bancare în temeiul unor acte normative.

Scrisoare de garanție bancară – este o modalitate specifică de materializare a unei garanții dată de către o societate bancară la solicitarea unei persoane fizice sau juridice, care contractează un credit. Această formă de garantare a unui credit este considerată sigură datorită nivelului ridicat, în general, al solvabilității unei bănci, precum și lichidităților importante de care aceasta dispune.

Banca poate accepta în garantarea unor credite, scrisori de garanție emise de către alte instituții bancare și financiare agreate sau poate să emită scrisori de garantie la solicitarea clienților săi pentru garantarea unor obligații ale acestora față de alte societăți bancare. Competența de aprobare a acestor scrisori de garanție revine exclusiv Centralei băncii.

Scrisoarea de garanție bancară se utilizează pentru:

A ) garantarea de către o altă societate bancarî a unui credit acordat de bancă unui client al său

B ) garantarea de către bancă a unui credit contractat de un client al sau, sau de la o alta societate bancară.

Activitatea de creditare se bazează pe viabilitatea planului de afaceri prezentat băncii și pe capacitatea împrumutaților de a genera venituri și respectiv lichiditaăți, care constituie principala garanție și sursa de rambursare a creditelor și de plată a dobânzilor, cu condiția ca fluxul de lichidități (cash-flow) al agenților economici împrumutați să fie cesionat băncii și să se deruleze prin conturile deschise la această.

În cazul în care în ziua scadenței debitorul nu își poate achita datoriile și nu mai poate să-și execute obligația asumată, creditorul, dacă are garanții constituite în condițiile legii, pe baze contractuale, le poate executa îndestulându-și creanța.

După natura lor garanțiile pot fi: – garanții reale

– garanții personale

Garanțiile reale – sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin afectarea unui bun al debitorului în vederea asigurării executării obligației asumate.

Garanțiile reale sunt:

a) garanții reale mobiliare, gajul propriu-zis – ce poate fi la randul său cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garanție, sau fără deposedarea acestuia de bunul adus în garanție. Pot avea ca obiect bunuri propriu-zise sau drepturi actuale sau viitoare.

b) garanții reale imobiliare (ipoteca)

Garanțiile personale – sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu încheiat cu creditorul, să plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuși.

Forme de garanții personale:

-fidejusiunea (cauțiunea)

-garanțiile prezentate sub forma de scrisori de garanție emise de bănci, instituții financiare și de asigurări și autorități administrative (ministere), companii inter(naționale)

-garanțiile personale reglementate de legi speciale dar care se întemeiază pe ideea de fidejusiune.

Cesiunea de creanțe se constituie pentru garantarea creditelor dar nu face parte din categoria garanțiilor reale sau personale.

Valoarea Valoarea admisă

Tipul de garanție apreciată(%) în garanție(%)

-garanții necondiționate primite de la 100 100

Guvernul României

-garantii bancare irevocabile primite de la 100 100

bănci românești de prim rang și străine din

categoria A sau Comunitatea Europeană

-depozitul bancar (cash-ul colateral) 100 100

-contractul de asigurare pentru neplata

ratelor de credit și a dobânzilor aferente 100 *)

(asigurări de risc financiar)

-ipoteca 100 80**)

-cesiunea de creanțe (in lei și în valută) 100 75

-garanții reale mobiliare,din care:

cu deposedare 100 70

fără deposedare 100 60

fidejusiunea (cauțiunea) 100 ***)

-garanția de firmă (companie) 100 ****)

-planul de afaceri 100 *****)

-alte garanții – –

*)Valoarea acceptată de bancă în cazul contractului de asigurare pentru neplata ratelor de credit și a dobânzilor aferente este în funcție de clauzele de acoperire a riscului prevăzute în contractul de credite și poate varia intre 80-100%

**)Aceste valori sunt maxime, ele având, de regula, valori mai mici ținând cont de riscul de valorificare; acest risc va fi apreciat de ofițerul de credite.

***)Valoarea acceptată de bancă în cazul fidejusiunii (cauțiunii) se situează la nivelul procentului corespunzător tipului de garanție pentru care s-a constituit.

****)Garanția de firmă are la bază angajamentul ferm al debitorului dat sub semnătură autentică sau privată, de a derula prin ghișeele băncii cash-flow-ul total/parțial rezultat din activitatea curentă desfășurată de acesta. Valoarea acceptată de bancă în cazul garanției de firmă (companie) este în funcție de standingul financiar al companiei, de cifra de afaceri derulată prin bancă, de renumele firmei în comunitatea de afaceri, putând ajunge până la nivelul de 75% din cash-flow-ul care îl derulează firma prin bancă.

*****)Planul de afaceri poate fi adus în garanția creditelor îndeosebi în cazul întreprinderilor mici și mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții .Banca poate admite drept garanție a creditelor cel mult 50% din cash flow-ul (încasări) rezultat din planul de afaceri cu condiția ca, potrivit planului, încasările să fie mai mari decât cheltuielile.

Având în vedere gradul diferit de lichiditate al diverselor tipuri de garanții, cât și posibilitățile reale ale debitorilor de a constitui aceste garanții este recomandabil utilizarea mix-ului de garanții în sensul solicitării constituirii de către împrumutați a garanției sub diverse forme.

Volumul creditului

Stabilirea volumului creditelor se efectuează luîndu-se în calcul prețurile stocurilor, cheltuielile și celorlalte active, după cum urmează:

Materiile prime și materiale (inclusiv produsele și semifabricatele din cooperare), ambalajele, combustibilul, obiectele de inventar etc., la prețul de cumpărare, inclusiv TVA, la care se adaugă cheltuieli efective de transport-aprovizionare, taxele și comisioanele.

Cheltuielile de producție neterminată și semifabricatele destinate consumului propriu, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decat cele programate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Semifabricatele destinate vânzării și produsele finite, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decât cele programate; la stabilirea prețului de creditare se vor avea în vedere și ambalajele care nu intră în costul produsului, precum și alte cheltuieli determinate de executarea unor lucrări sau operații stabilite prin comenzi și contracte, și care se recuperează din preturile obținute.

Mărfurile cumpărate în vederea revânzării, la prețul legal de cumpărare, inclusiv TVA, la care se adaugă cheltuielile efectuate, aferente stocurilor.

Cheltuielile aferente producției agricole se crediteaza pe baza baremurilor (devizelor) de cheltuielile stabilite în acest scop.

Cecurile și ordinele de plată aflate în circuit bancar se creditează la nivelul de 90% din valoarea momentană a acestora, diferența de 10% fiind destinată să acopere încasarea dobânzilor aferente.

Utilajele achiziționate pentru obiectivele de investiții se creditează la nivelul prețurilor de aprovizionare, inclusiv cheltuielile de transport, montaj și TVA.

Lucrările de construcții montaj se creditează la nivelul sumelor efective din situațiile de lucrări inclusiv avansurile (dacă este cazul) și TVA.

Ratingul de credite

Ratingul de credite reprezintă un calificativ exprimat numeric aferent calității portofoliului de împrumuturi al fiecărei unități bancare teritoriale. Scopul introducerii ratingului de credite este acela de a diferenția nivelurile de risc în cadrul portofoliului de împrumuturi al băncii pentru:

Evitarea situației grupării creditelor în categoriile cu risc major;

Determinarea trendului calității portofoliului astfel încât să se poată întreprinde măsurile necesare pentru a evita o deteriorare, în timp, a acestei calități;

Asigurarea managementului riscului de credite și protecția corespunzătoare a băncii împotriva acestui risc.

Sistemul de rating de credite al BRD este de tip bidimensional, coroborând rezultatele analizei caracteristicilor clientului cu cele ale creditului. Ratingul de credite se calculează pentru toți clienîii beneficiari de credite, aflați în portofoliu pe baza bilanțurilor contabile anuale, iar în cursul anului cu ocazia acordării / revizuirii creditelor atunci când conducerile unităților bancare teritoriale consideră necesar.

Nivelul cel mai bun al ratingului de credit este 1, iar cel mai slab 5; practic un credit cu ratingul 5 este considerat pierdere, nivelul acceptabil fiind 3. Creditele cu un rating mai slab decat 3 pot fi aprobate la propunerea sucursalelor județene numai de Centrala băncii, indiferent de nivelul expunerii.

Controlul utilizării creditelor.

Banca are dreptul să verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituie și păstrează garanțile creditelor, respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării rambursării la scadență a creditelor și plata dobânzilor datorate băncii.

G. Rambursarea creditului. Controlul existenței și conservării garanțiilor.

Scadențarea creditelor

Scadența unui credit este termenul (data 0 la care acesta devine exigibil și trebuie rambursat. Scadența unei obligații este momentul în care aceasta devine exigibilă prin împlinirea termenului stabilit în actul constatator al raportului juridic obligațional (contract, convenție, angajament), respectiv momentul în care debitorul are dreptul de a cere executarea ei, iar debitorul are obligația de a plăti.

Scadențele creditelor pot fi: -intermediare

-finale

Scadența intermediară reprezintă termenul la care o parte (rată) din împrumut devine exigibilă și trebuie rambursată iar scadența finală este termenul la care ultima parte (rată) din împrumut sau întreg împrumutul în cazul ratei unice, devine exigibil și trebuie rambursat.

Dacă din analiza efectuată cu ocazia revizuirii creditelor rezultă că nu mai sunt îndeplinite condițiile avute în vedere la acordare, sau rulajul creditor al contului separat de împrumut (rambursările din credit) realizat în perioada de creditare nu este cel puțin la nivelul stabilit, banca va sista creditarea și va proceda la recuperarea soldului rămas în cel mult 30 zile de la data analizei.

Rescadentarea creditelor

Amânarea termenului de rambursare a unui credit se realizează prin modificarea scadenței intermediare la o dată viitoare față de cea stabilită inițial, fără însă a depăși termenul maxim de acordare al creditului respectiv.

Reeșalonarea creditelor

În cazuri deosebite, justificate economic, când împrumutantul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzilor aferente acestora, la solicitarea clientului, ofițerii de credite vor analiza situația economico-financiară a împrumutatului și vor putea propune reesalonarea la plată a întregului credit, ca o măsură intermediară, înainte de declararea în incapacitate de plată și declanșarea procedurii de executare silită.

Reeșalonarea creditelor de care beneficiază clientul se realizează în cadrul perioadei de creditare aprobate inițial sau cu prelungirea perioadei de creditare cu maximum 6 luni, cu respectarea următoarelor condiții:

1. Maxim două reeșalonări. Competența de aprobare este la nivelul corespunzător celui care a aprobat inițial creditul. Pentru a doua reeșalonare a creditului, obligatoriu se va notifica RISC și DCR/DACR.

2. A treia cerere de reeșalonare a creditului va fi în competența de aprobare a Comitetului de Credit Centrală/Comitetului de Direcție, care poate aproba reeșalonarea creditului și în alte condiții. Fac excepție de la aceste competențe de aprobare toate creditele acordate clienților în relații speciale cu banca, în care caz competența de aprobare este la nivelul Comitetului de Direcție, cu validare în Consiliul de Administrație.

Pentru creditele reeșalonate, performanța financiară determinată potrivit procedurilor din Instrucțiunea N3.110. Clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit) nu va fi superioară celei existente la data reeșalonării creditului.

Rambursarea creditelor

În cadrul analizei economico-financiare a activității clienților și a bonității acestora, ofițerii de credite vor urmări existența capacității de rambursare a împrumuturilor pe întreaga perioadă de creditare și încadrarea volumului total al creditelor și dobânzilor aferente în posibilitățile de rambursare a agenților economici împrumutați, ofțterii de credite vor utiliza, pe lângă portofoliul de contracte și comenzi de care dispune clientul și cash-flow-ul previzionat, următoarea formulă de calcul, care extrapolează în perioada viitoare media încasărilor zilnice realizare în ultimul trimestru și determină cu ajutorul acesteia volumul de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiară necesară în vederea rambursării .

Tendința crescătoare (factor de extrapolare unitar) sau descrescătoare (factor de extrapolare subunitar) a încasărilor în perioada pentru care se face analiza trebuie susținută cu argumente concrete: bugetul de venituri și cheltuieli, contractele economice încheiate, comenzi ferme confirmate, modificarea capacității de producție și / sau vânzare, a productivității, rentabilității, etc.

La scdențele stabilite în contractele de credite încheiate de bancă cu împrumutații, creditele devin exigibile și trebuie rambursate astfel:

creditele globale de exploatare în lei, utilizările din deschideri de credite permanente (linii de credite) în lei și valută, acordate clienților prin conturi separate de împrumut, funcționează după sistemul revolving, efectuându-se trageri și rambursări pe toată perioada de valabilitate aprobată. Prin modul de funcționare, aceste tipuri de credite se rambursează zilnic pe seama rulajului creditor (încasări) al conturilor separate de împrumut respective.

Creditele pe obiect acordate prin conturi separate de împrumut se rambursează la termenul și în sumele prevazute în contractul de împrumut din disponibilitățile existente în contul curent.

Rambursarea creditelor pe descoperit de cont (overdraft) în lei se poate face integral sau în tranșe, cu condiția ca la expirarea scadenței, respectiv la finele celei de-a 7-a zi de la acordarea creditelor, contul curent al agentului economic să nu mai înregistreze sold debitor.

Rambursarea creditelor în valută se va efectua la scadențele stabilite în contractele de credite încheiate de bancă cu baneficiarii, de regulă pe seama încasărilor în valută obținute din desfășurarea activității de export, executării de lucrări și prestării de servicii în străinătate, și în mod excepțional pe baza valutei obținute prin participarea pe piața valutară interbancară.

Pentru creditele restante, banca percepe dobânzi penalizatoare diferențiate în funcție de vechimea creditelor restante (până la 30 zile sau peste 30 zile).

În situațiile în care agenții economici împrumutați înregistrează datorii restante din credite și dobânzi, mai vechi de 30 zile, banca împreună cu debitorul va analiza toate posibilitățile de redresare economico-financiară a împrumutatului, capacitatea acestuia de a genera lichidități pe baza cărora să fie acoperite datoriile, precum și realitatea și viabilitatea eventualelor programe de redresare financiară prezentate băncii. După epuizarea tuturor posibilităților de recuperare a creanțelor băncii, aceasta va proceda la punerea în întârziere și comunicarea constatării incapacității de plată a clientului în vederea acționării în justiție pentru obținerea titlului executoriu și/sau trecerea la executarea silită potrivit legii, ca ultima masură de recuperare.

Verificarea garantiei creditelor

Verificarea garanției creditelor se efectuează atât faptic prin constatări, cât și scriptic pe baza datelor din evidentele agenților economici și ale băncii.

Ori de câte ori este necesar și cel puțin o data pe lună în cazul stocurilor, precum și o dată la 6 luni în cazul celorlalte garanții, se efectuează verificarea faptică, la fața locului, asupra existenței, integrității și condițiilor de păstrare și conservare a bunurilor luate în garanție, precum și respectarea obligației de reinnoire a contractelor de asigurare ale acestora în situația în care durata de creditare este mai mare decât cea de asigurare .În cazul agenților economici cu un rating al creditelor de maxim 3, verificarea se poate efectua și la alte perioade de timp, dar nu mai rar decât o dată pe an.

Verificarea faptică a garanției creditelor acordate se realizează prin sondaj sau dacă este posibil în totalitate, prin operațiuni de numărare, măsurare, cântărire sau control, efectuat la fața locului în magazii, depozite, hale de producție, platforme de expediere, pentru stocuri, și prin evaluare pentru activele imobilizate corporale.

În cazul stocurilor de materii prime, materiale, mărfuri, sau produse, care implică o anumită asigurare a calității (perisabile sau nu), la verificare trebuie cerută o viză de atestare a calității.

În cazul creditelor pentru echipament (investiții), verificarea faptică a realizării investiției se va efectua de ofițerii de credite împreună cu organele tehnice ale băncii, care vor urmări:

Stadiul fizic al executării lucrărilor de investiții și încadrarea acestora în gradul de execuție aprobat și concordanța lor cu situațiile de lucrări.

Respectarea soluțiilor tehnice și constructive prevăzute în documentație și calitatea lucrărilor axecutate.

Asigurarea cu materiale, utilaje și forță de muncă necesare pentru continuarea lucrărilor în perioada următoare.

Stocurile de materiale și utilajele constituite peste necesar și modul de încorporare a acestora în lucrări sau de valorificare.

Verificarea scriptică a garanției creditelor se efectuează lunar în 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele în drept a situațiilor contabile periodice urmărindu-se:

reflectarea corectă, în evidență, a bunurilor ce constituie garanția creditelor acordate;

concordanța datelor din evidențe cu cele efective constatate pe teren;

concordanța soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont eliberate de bancă cu cele din evidențele agenților economici;

asigurarea că aceleași valori materiale nu au fost luate și în garanția altor credite acordate de alte societăți bancare;

încadrarea valorică a lucrărilor de investiții în documentația tehnică admisă la finanțare.

La agenții economici cu un rating al creditelor de maxim 3, verificarea scriptică poate fi efectuată o dată pe trimestru. Cu ocazia verificării faptice a garanțiilor creditelor se va proceda la reevaluarea bunurilor care constituie garanția creditelor, urmărindu-se în permanență dacă valoarea de piață a acestora acoperă creditele și dobânzile aferente.

Ofițerii de credite vor întocmi pentru fiecare client la care s-a efectuat verificarea scriptică și/sau faptică a garanției creditelor, o notă privind principalele aspecte constatate în urma controlului.

3.7. Administrarea creditelor

După aprobarea creditelor, banca împreună cu solicitantul, vor proceda la încheierea și semnarea contractului de credit. În fiecare unitate a băncii, se va înființa un registru unic de evidență al contractelor de credite, care să cuprindă: numărul curent, care va fi identic cu numărul contractului de credit, data încheierii contractului, valoarea creditului aprobat, obiectul creditului, perioada de creditare, competența de aprobare.

Contractul de credit se întocmește în 2 exemplare originale, a căror destinație este următoarea:

Un exemplar împreună cu originalul polițelor de asigurare și cu un exemplar original al contactelor de garanție se păstrează la conducerea unității într-un fișet ignifug special cu această destinație.

Un exemplar se predă imprumutatului

În cazul reinnoirii facilitatilor de credit pe termen scurt la aceeasi valoare, se poate incheia act aditional la contractul de credit initial.

După îndeplinirea tuturor condițiilor de acordare menționate în contractul de credit, creditul aprobat se pune la dispoziția clientului integral sau eșalonat prin cont curent/cont de credit pe măsura efectuării cheltuielilor, în limita valorii și duratei creditului aprobat.

Dosarul de credit care se arhiveaza la nivelul SBAN și va cuprinde următoarele documente :

1. Cele prezentate în dosarul constituit pentru aprobare remise pe circuit standard sau DCCIT ;

2. Notificarea în forma scrisă privind condițiile de aprobare a creditului;

3. Copii dupa contractul de credit, contractele de garanție și polițele de asigurare ;

Creditul se va urmări pe tot parcursul derulării, această operațiune având drept scop următoarele:

-Detectarea oricărui eveniment care ar putea reduce calitatea portofoliului.

-Stabilirea unor acțiuni de remediere a situației pentru apărarea intereselor Băncii și ale clientului.

-Verificarea respectarii destinației creditului prin reflectarea în patrimoniul clientului a plăților efectuate din credit în conformitate cu documentele justificative;

-Urmărirea evoluției calitative și cantitative a portofoliului de credite.

În cadrul BRD, principalii responsabili implicați în activitatea de creditare sunt:

Grupul cu Directorul de Grup, Directorul CLICOM, responsabilii de agenții, B/O – Secretariat Bancar, Controlorul de risc și consilierii de clientelă.

CORP – responsabilii de portofoliu.

Alte compartimente:

1. RISC

2. DCR/DACR- compartimentul de urmărire

3. DCN – serviciul credite neperformante CLICOM sau analiștii recuperare credite

Principalele obiective urmărite în derularea operațiunii de creditare se referă la :

– Cunoașterea evoluției cantitative și calitative a portofoliului de credite – clientela comercială (creșterea volumului sumelor restante, deteriorarea serviciului datoriei, creșterea provizioanelor de risc. etc.);

– Urmărirea respectării de către clientela comercială a scadențelor de plată stabilite prin contractele de credit/angajament încheiate cu banca;

– Includerea în contractul de credit și respectarea condițiilor avute în vedere la acordarea creditelor;

– Verificarea garanțiilor constituite în ceea ce privește :

1. respectarea termenelor și condițiilor de aprobare ;

2. dovada înscrierii contractelor de ipoteca și/sau de garanție reală mobiliară și/sau cesiune de creanță în Cartea funciara respective la Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare ;

3. gradul de acoperire cu garanții a angajamentelor clientului ;

4. valabilitatea polițelor de asigurare ;

5. existența faptică și menținerea integrității fizice și funcționale a garanțiilor materiale constituite.

În cazul garanțiilor constituite din stocuri de materii prime și/sau materiale:

• să se verifice corelarea între soldul creditului și valoarea stocurilor luate drept gaj/finanțate, respectiv a produselor rezultate din utilizarea lor, dar nevalorizate încă. Această verificare se va face ținând cont de documentele prezentate lunar de către client și de evidențele operaționale ale băncii;

În cazul garanțiilor reale mobiliare pe sume viitoare și/sau garantarea creanțelor:

• starea de execuție a lucrărilor/serviciilor și încasarea contravalorii acestora, conform contractului;

• corelarea între soldul creditului/angajamentului și valoarea din contract ce urmează să fie încasată.

– Reflectarea corectă în evidența contabilă (banking și GL Ibank) a băncii a operațiunilor legate de acordarea, utilizarea, rambursarea creditelor și constituirea garanțiilor;

Portofoliul de clienți în cadrul grupului BRD este structurat în trei categorii:

clienți sănătoși;

clienți sensibili;

clienți neperformanți.

Instrumentele de lucru utilizate în vederea contractării unui credit se impart în două mari grupe, și anume:

• Instrumente primare. Acestea pot fi:

Evidențele operative ale băncii;

Situațiile financiare ale clienților;

Informații din diverse surse : mass media, Registrul Comerțului, Camera de Comerț și Industrie, piața bursieră, etc.

• Instrumente sintetice, cum sunt:

-rapoarte privind evoluția cantitativă și calitativă a portofoliului de credite ;

-raportul de intalnire cu clientul .

Unitățile băncii trebuie să reflecte activitatea de creditare în Registrul privind Gestiunea Creditelor și altor Angajamente.

Aprobarea/avizarea/respingerea creditelor și altor angajamente vor fi reflectate în Procesele-verbale de aprobare a creditelor și altor angajamente pentru Comitetul de Credit/Competența Individuală.

Urmărirea creditelor la nivelul grupului pentru toți clienții din portofoliul său se face de către :

• compartimentul de urmărire din cadrul secretariat bancă și de compartimentul recuperare credite neperformante;

• consilierul de clientelă;

• controlorul de risc;

• conducerea Grupurilor și a unităților atașate.

Eventualele semnale privind clientela cu angajamente din competența Centralei (inclusiv CORP) vor trebui comunicate în mod operativ la nivelul responsabililor de portofoliu CORP ,DCR/DACR și după caz DCN.

La nivelul CENTRALEI, urmărirea creditului se face de către:

• DCR/DACR- compartimentul de urmărire din cadrul Back Office Reseau – pentru clienții din rețea cu angajamente aprobate la nivelul Centralei/, încadrați la categoria sensibili;

• CORP – pentru clienții din gestiunea respunsabililor de portofoliu, în funcție de semnalele primite din partea grupurilor;

• DCN – pentru clientii din gestiunea creditelor neperformante;

• RISC – pentru clienții cu angajamente > 1,5 M EUR, ansamblul clienților bănci în cadrul misiuniilor de audit și periodic, pe eșantioane, alți clienți.

3.8. Descoperit de cont

Acesta reprezintă un credit acordat pentru finanțarea nevoilor de trezorerie pe termen scurt, a necesarului de capital de lucru, de regulă, cu caracter revolving.

Se adresează în principal clienților persoane juridice, a căror performanță financiară determinată potrivit instrucțiunii "Clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit" se încadrează în categoria A, B, C și au serviciul datoriei Standard. Pentru clienții din categoria C, aprobarea angajamentetor se face de către Comitetul de Credit al Grupului, după obținerea avizului controlorului de risc, pănă la limita lor de competență.

Creditul se acordă de regulă pe o perioadă de până la 12 luni. Acest credit se poate acorda și pe perioade mai mari de 12 luni, pentru produse cu ciclu lung de fabricație. Plafonul liniei va finanța maxim 80 din necesarul de capital de lucru ajustat cu fondurile atrase de la alte bănci.

Garanțiile care se stabilesc pentru acest tip de credit țin seama de: volumul creditului, situația economico-financiară a clientului, durata de creditare, riscul afacerii etc., respectându-se ordinea de preferință, în funcție de gradul de risc stabilit conform Regulamentului BNR nr.5 și 7/2002. Linia de credit se garantează cu garanții, care să acopere cel putin 100% valoarea creditului și a dobânzilor aferente perioadei de creditare de 3 luni, astfel:

pentru clienții de categorie A și B – prin una sau prin cumul din tipurile de garanții prezentate în Norma de operațiuni de credit și alte angajamente și a instrucțiunilor privind garanțiile;

pentru clienții de categoria C – 100% să fie reprezentat separat sau cumulativ garanții reale (exclusiv gajuri pe sume de bani și bunuri viitoare, cesiuni de creanță), garanții personale (exclusiv fidejusiune, scrisori de garanție emise de alte persoane decât băncile/stat, scrisori angajament), asigurarea riscului de neplată la o societate de asigurare agreată de bancă.

Costurile creditului sunt reprezentate de dobândă și comisioane, care se plătesc conform condițiilor stabilite la aprobarea creditului și menționate în contractul de credit.

Nu pot beneficia de credite :

-Clienți ai altor bănci care potrivit datelor existente la Centrala Riscurilor Bancare, înregistreuză restanțe de tip B (rate restante între 7-30 de zile), C (rate restante peste 30 de zile) și X (contracte investite cu formulă executorie) ;

-Clienții pentru care, la data analizei creditului, banca a primit ordin de blocare prin poprire a conturilor în lei și valută;

-Clienții care potrivit performanțelor financiare se încadrează în categoriile D sau E și/sau cei care au serviciul datoriei substandard, îndoielnic sau pierdere.

În cazul unui aviz nefavorabil din partea controlorului de risc de la nivelul grupului sau RISC, dosarul de credit va fi prezentat pentru arbitrajare la nivelul superior de competență.

Analiza dosarului de credit presupune:

analiza nonfinanciară a performanțelor istorice și de perspectivă ale clientului;

analiza performanțelor financiare istorice pe baza rezultatelor din ultimii 2 ani si a ultimei balanțe de verificare prezentate în anexa privind analiza financiară (Matex);

analiza indicatorilor de gestiune ai resurselor, a fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment și a ciclului de conversie a numerarului;

analiza previziunilor financiare pe perioada derulării creditului, inclusiv proiecția fluxurilor financiare în scopul evaluării capacității viitoare a clientului de onorare la scadență a obligațiilor de plată către creditori (cash-flow);

analiza garanțiilor și a gradului de acoperire pentru angajamentele în sold și noua solicitare;

analiza condițiilor de creditare solicitate de client și propuse de consilierul de clientelă.

După aprobarea creditelor potrivit competențelor, banca împreună cu solicitantul, vor proceda la încheierea contractului de credit și respectiv a contractelor de garanție. Un model de lucru al contractului de credit este prezentatat în instrucțiunea privind "Administrarea creditelor". Modelele contactelor de garanție, sunt prezentate în instrucțiunile privind garanțiile. Orice modificare a conținutului modelelor mai sus menționate este de competența celui care aprobă angajamentul și avizul Direcției Juridice și Fiscalitate.

Pe parcursul derulării creditului banca are obligația:

de a supraveghea modul de respectare a termenilor de acordare a creditului până la rambursarea integrală a acestuia, potrivit prevederilor din instrucțiunea privind "Administrarea creditelor".

în cazuri justificate, când pentru reînnoirea liniei de credit perioada de analiză se prelungește cu mai mult de 15 zile față de termenul final de rambursare, se va încheia act adițional la contractul de credit, la nivelul plafonului de credit aprobat anterior, pe o perioadă determinată (prelungire tehnică), începând cu ziua următoare expirării contractului.

Prelungirea tehnică se poate acorda pe o perioadă de maxim 90 de zile, competența de aprobare fiind la nivelul Centralei.

CAPITOLUL IV. MECANISMUL CREDITĂRII BANCARE A S.C. MECORD S.A. ORADEA

S.C. MECORD S.A. Oradea, societate cu activitate în domeniul producției de piese și accesorii pentru autovehicule, solicită de la BRD Oradea o reînoire și majorare a unui descoperit de cont autorizat în valoare de 350.000 RON.

Mecanismul creditării bancare a S.C. MECORD S.A. Oradea

Etapa I – Informarea asupra solicitantului de credit

În această etapă lucrătorul bancar în urma discuției cu clientul, își face o imagine asupra intențiilor acestuia, concluzionează asupra faptului dacă acesta întrunește condițiile minime de creditare impuse prin politica băncii și îndeplinește criteriile pentru selecționarea clienților împrumutați.

Problemele cheie care trebuie analizate se pot grupa astfel:

Domeniul de activitate al firmei

Situația financiară a firmei

Calitatea managementului firmei

Performanțele viitoare ale firmei

Etapa II – Documentarea creditului

Dacă agentul economic îndeplinește condițiile impuse de către BRD, moderatorul de credit va solicita clientului depunerea cererii de credit însoțită de documentația necesară, și anume:

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului și codul fiscal;

Actul constitutiv al societății (Statutul și contractul de societate) – Cod Unic de înregistrare (CUI);

Bilanțurile contabile, respectiv contul de profit și pierdere pe ultimii 2 ani: 2004, 2005;

Balanțele de verificare aferente ultimelor 2 luni:: 30.11.2005 și 30.12.2005;

Fluxul de numerar previzionat (cash-flow);

Situația garanțiilor propuse;

Situația creditelor angajate la alte bănci;

Contracte de aprovizionare și de desfacere.

Aspectele și întrebările luate în considerare când se analizează cererea de creditare sunt:

Competența legală a solicitantului

Destinația creditului, denumită și obiectul creditului

Ce sumă estimează moderatorul de credit că ar fi necesară clientului comparativ cu valoarea creditului solicitat de el

Durata creditării

Cum propune clientul să ramburseze creditul și dacă propunerea este realistă pentru perioada de timp solicitată (eșalonarea ratelor scadente)

Cum dorește clientul să garanteze creditul solicitat

Marja de profit pe care o va încasa banca din credit (dobânda percepută pentru creditul acordat, în corelație cu politica dobânzilor la depozite, practicată de bancă).

Etapa III – Analiza bonității solicitantului de credit

Pe baza documentelor prezentate de către client, banca procedează la analiza documentației în vederea acordării creditului. Moderatorul de credite și consilierul juridic verifică, din punct de vedere formal și legal, dacă documentele prezentate de client sunt actuale, complete și autentice și dacă acestea conțin informațiile necesare efectuării unei analize obiective.

Pentru analiza situației economico-financiare a clientului, relevantă pentru BRD se consideră a fi analiza următorilor indicatori:

Dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului S.C. MECORD S.A. Oradea

– lei RON-

La analiza cererii de acordare a creditului se vor avea în vedere și o serie de aspecte nefinanciare prezentate în cele ce urmează:

Fisa de analiză a aspectelor nefinanciare ce caracterizează activitatea clientului

1. Denumirea clientului: S.C. MECORD S.A. Oradea

2. Ramura și sectorul din care face parte: producția de piese și accesorii pentru autovehicule

3. Sediul social: Oradea, str. Piața Cetății, nr. 18.

4. Forma juridică și data înregistrării la registrul comerțului: este o societate comercială pe acțiuni fiind înregistrată la Registrul Comerțului la nr.J05/127/1991

5. Capital social al S.C. MECORD S.A. Oradea este de 192.700 RON, natura acestuia fiind privată 100%.

6. Conducerea societății este asigurată de: – Sala Florian(Director General) și Bolojan Ioan(Director General Adjunct)

7. Aspectele privind conducerea unității:

-calitatea morală și profesională: – bună

-prestigiu și experiență în ramura sau sectorul de activitate: – clientul este cel mai important producător intern de instalații de încălzire autovehicule și colaborează cu cel mai mare producător European de instalații de încălzire – EBERSPACHER.

-reputația managerială: – bun conducător

8. Personalul unității: calitatea forței de muncă este foarte bună, are un nr. de 125 de angajați.

9. Imobile aflate în patrimoniul societății: sunt în valoare de 1.750.000 RON

10. Capacități de producție și gradul lor de utilizare a echipamentelor de producție: 100%

11. Politici de marketing – extinderea pieței , găsirea de noi piețe de desfacere la export

12. Sfera de activitate: producția de piese și accesorii pentru autovehicule

13. Caracterul activității: agentul economic desfășoara activitate permanentă

14. Principalele produse:

– preîncălzitoare pentru motoare Diesel (12V, 24V)

– încălzitoare independente pentru cabină ( 12V, 24V)

– agregate de încălzire cu funcționare în regim automat

– mecanisme pentru întindere și fixare încărcătură

– construcții și confecții metalice

– elemente de asamblare țevi (flanșe)

15. Principalii furnizori: S.C. FEPA S.A Bârlad, S.C. VULCOPLAST S.A. Oradea, S.C. APROMET S.R.L. Oșorhei, S.C. ELKA S.R.L. Oradea, S.C. UAMT S.A. Oradea, S.C. MOLDOPLAST S.A. Iași, FABRICA DE SCULE Râșnov, S.C. ANA IMEP S.A. Pitești, S.C. OLIMP S.R.L.

16. Cererea:

există posibilități de creștere a acesteia

principalii clienți: BAZA DE APROVIZIONARE Florești, METALCAR Sibiu, IRA Câmpina, ROMTRANS Rovinari, GIFAN STRONG Mangalia, SIR IMPEX Mangalia, MARSALL Cluj, CNCFR București, ARO Câmpulung, S.C. ELECTRICA S.A și personae fizice.

17. Piața actuală:

– poziția pe piață – se situează pe locuri principale

– strategia de dezvoltare – mărirea capacităților de producție și acaparare de noi piețe

19. Concurenții – societăți comerciale cu acelasi profil din stăinătate

20. Politica de prețuri, nivel fată de concurență, facilități acordate clienților.

Etapa IV – Evaluarea creditului prin punctaj (SCORING )

În funcție de valoarea fiecărui indicator se acordă câte un punctaj. Ca urmare a însumării punctelor atribuite, în funcție de punctajul total obținut și de intervalele valorice prestabilite prin norme, clientul băncii, și implicit creditul, este apoi încadrat în una din categoriile de performanță: A, B, C, D, E.

Etapa V – Întocmirea referatului de credit

Pe baza informațiilor din cererea de credit, din documentele prezentate de client, precum și a celorlalte informații, moderatorul de credite va proceda la întocmirea referatului de credit.

Referatul de credite cuprinde 2 părți și anume:

Partea I: Elemente definitorii

scopul referatului: reînnoirea și majorarea unui descoperit de cont autorizat în valoare de 350.000 RON în două tranșe.

Descriere client: societate pe acțiuni, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J05/127 din 1991; capital social de 192.700 RON, deținut de doi asociați; numărul total de angajați este de 125 persoane.

Obiectul de activitate îl constituie producția de piese și accesorii pentru autovehicule

Statut juridic: capital privat; necotată; are cont deschis și la alte bănci

Descriere tranzacție: reînnoirea și majorarea unui descoperit de cont autorizat în valoare de 350.000 RON în două tranșe, necesare desfășurării activitații de producție.

Sursa de rambursare: încasări din vânzarea producției la intern

Garanții: Creditul este garantat cu:

– Ipotecă imobil (teren împrejmuit în suprafață de 2754 mp și construcții – două hale + magazie) situat în ORADEA, Str. Clujului nr. 229, înscris în CF NDF nr. 2563, nr. cadastral 3234, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea.

VP(val. piață)=540.000 RON VG(val. garanție)=324.000RON(echiv a 30.000 €)

– Garanție reală mobiliară asupra Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea, nr. inventar 22394, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, în cadrul halei de prelucrari mecanice din Str. Piața Cetății, nr. 18, Oradea.

VP = 72.000 RON VG = 36.100 RON(echivalent a 10.000 €)

Gradul de acoperire a garanțiilor

Pentru I tranșă de credit: 101,2%.

Pentru a II-a tranșă de credit, gradul de acoperire se va corela în funcție de noua garanție suplimentară.

Termen de valabilitate – 12 luni

Comisioane

– Comision angajament 1,2 %

– Comision de gestiune 0,05%/lună

– Comision de analiză 200 RON

– Comision de neutilizare 4%

Alte condiții

punerea la dispoziție a creditului în două tranșe

310.000RON în momentul aprobării, garantat cu ipotecă

40.000 RON – condiționată de realizarea situației financiare de către Grup Cluj pe baza indicatorilor din bilanțul la 30.06.2006 și de prezentarea altor garanții suplimentare, acoperitoare și lichide decât gajul pe Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea.

gaj pe contul curent

prezentarea certificatului de atestare fiscală fără datorii restante la bugetul de stat în termen de 15 zile de la data punerii la dispoziție a creditului, în caz contrar se va majora dobânda cu 2 puncte procentuale.

Partea a II-a: Detalii semnificative privind creditul

Afacerea, riscul de ramură și de țară

Agentul economic are ca obiect de activitate producția de piese și accesorii pentru autovehicule. Are piața de desfacere asigurată în special pe piața din România, piață de altfel în creștere, beneficiarii produselor fiind în special marile firme de transport din România.

Activitatea de producție se desfăsoară într-o hala de 1000 mp, cuprinzând patru sectoare de producție: pregătirea fabricației, montaj produse, atelier electric și automatizare. Spațiul se află în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, fiind situat tot în Str. Piața Cetății, nr.18.

Produsele realizate de agentul economic sunt:

– preîncălzitoare pentru motoare Diesel (12V, 24V)

– încălzitoare independente pentru cabină ( 12V, 24V)

– agregate de încălzire cu funcționare în regim automat

– mecanisme pentru întindere și fixare încărcătură

– construcții și confecții metalice

– elemente de asamblare țevi (flanșe)

– diverse bunuri de larg consum

Structura creditului, riscul garantiei

În prezent societatea deruleaza 95% din activitatea sa prin BRD Oradea, având o linie de credit(LC) de 250.000 RON cu scadența la 21.06.2006 și dobânda aprobată TDB = 11% p.a. Începând cu anul 2005 firma a început producția pentru calorifere și pentru a-și asigura necesarul de capital de lucru clientul dorește majorarea Liniei de Credit până la 350.000 RON.

Creditul va fi garantat cu:

– Ipotecă imobil (teren împrejmuit în suprafață de 2754 mp și construcții – două hale + magazie) situat în ORADEA, Str. Clujului nr. 229, înscris în CF NDF nr. 2563, nr. cadastral 3234, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea.

– Garanție reală mobiliară asupra Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea, nr. inventar 22394, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, în cadrul halei de prelucrari mecanice din Str. Piața Cetății, nr. 18, Oradea.

Etapa VI – Întocmirea dosarului de credit

Dosarul de credit va cuprinde:

cererea de credit;

documentele enumerate anterior prin care se probează legalitatea afacerii, necesitatea și oportunitatea angajării creditului, profitabilitatea acesteia;

referatul de credite;

rapoartele de evaluare a garanțiilor propuse a se constitui la acordarea creditului;

nota de opinie a evaluatorului și a consilierului juridic privind garanțiile propuse.

Etapa VII – Negocierea creditului

În urma analizei situației economico-financiare a agentului economic moderatorul de credite va formula condițiile de creditare ale clientului care se negociază apoi cu solicitantul. Dacă rezultatele obținute în urma analizei și negocierii converg spre o bonitate economico – financiară ce convine băncii, documentația precizată anterior se va înainta spre aprobare directorului sucursalei.

Banca încheie cu solicitantul creditului un acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare prin care aceasta are dreptul să solicite și să primească de la Centralei Riscurilor Bancare următoarele informații de risc bancar înregistrate pe numele solicitantului:

situția riscului global

situația creditelor restante

Acest document trebuie semnat și ștampilat de către solicitant , pentru ca banca să aibă acces la aceste informații.

Etapa VIII – Aprobarea creditului

Directorul sucursalei convoacă membrii Comitetului de Credit și Risc, al cărui președinte este, în vederea analizării și aprobării documentației de credit.

Aprobarea creditului se comunică cât mai operativ posibil, și obligatoriu în scris, clientului, iar apoi se procedează la semnarea contractului de credit.

Astfel s-a aprobat majorarea și prelungirea Liniei de Credit pentru 12 luni(cu punerea la dispoziția în două tranșe) și se propune un nivel al dobânzii de TDB + 1% p.a.

Etapa IX – încheierea contractului de credit și a contractelor de garanție.

În data de 25.01.2006 se încheie contractul de credit între BRD, Sucursala Oradea și S.C. MECORD S.A. Oradea.. Câteva din clauzele prevăzute în contract sunt următoarele:

banca a aprobat împrumutatului majorarea și prelungirea cu 100.000 RON a Liniei de Credit deschisa la BRD – Sucursala Oradea pentru 12 luni(cu punerea la dispoziția în două tranșe) și se propune un nivel al dobânzii de TDB + 1% p.a.

Creditul va fi utilizat în vederea asigurării fluxului de lichidități pentru aprovizionarea cu materii prime necesare derulării în bune condiții a activității de producție.

Modalitatea de efectuare a plăților de credite este viramentul ca regulă generală pentru toate plățile.

Termenul de valabilitate al creditului este de 12 luni.

Banca va percepe un commission de angajament de 1,2% calculat la valoarea plafonului aprobat, iar pentru neutilizarea acestuia se va percepe un comision de 4% pe an din suma plafonului neutilizat.

La acordarea creditului se percepe un comision de gestiune (flat) de 0,05% calculat la valoarea plafonului de credite aprobat și un commission de analiză în valoare de 200 RON.

Pe parcursul utilizării și rambursării creditului, banca poate modifica dobânda în funcție de evoluția inflației și a costului resurselor de creditare pe piața financiar-bancară.

Pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente se poate schimba în funcție de evoluția serviciului unic al datoriei clientului față de bancă.

Calculul dobânzilor se va efectua la numărul exact de zile de folosire a creditului raportat la un an calendaristic de 360 de zile.

Termenul și ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comun acord între părți, astfel: creditul va fi rambursat în 12 rate lunare egale în sumă de 29.167 RON.

Creditul se poate rambursa, integral sau parțial, și înainte de scadență, cu acordul băncii, caz în care banca va recalcula dobânda datorată.

Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de credit datorate dă dreptul băncii de a percepe o dobândă majorată cu 7-10% pe an peste dobânda curentă, iar începând cu ziua scadenței acestea se vor trece la credite restante.

Împrumutatul se obligă să garanteze creditul în sumă de 350.000 RON și dobânzile aferente cu următoarele garanții constituite în favoarea băncii, astfel:

cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash-flow-ului, conform contractului de cesiune a cash-flow-ului;

Ipotecă imobil (teren împrejmuit în suprafață de 2754 mp și construcții – două hale + magazie) situat în ORADEA, Str. Clujului nr. 229, înscris în CF NDF nr. 2563, nr. cadastral 3234, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea;

Garanție reală mobiliară asupra Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea, nr. inventar 22394, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, în cadrul halei de prelucrari mecanice din Str. Piața Cetății, nr. 18, Oradea.

Total garanții reale imobiliare și mobiliare: 360.100 RON.

Bunurile admise în garanție sunt asigurate prin ASIROM.

Împrumutatul se angajează să plătească din disponibilitățile sale proprii, primele anuale de asigurare în lei până la plata integrală de către el a tuturor sumelor decurgând din prezentul contract de credit.

Împrumutatul se obligă să declare băncii dacă are contracte de credite și cu alte societăți bancare și care sunt garanțiile acestora – nu are credite angajate la alte societăți bancare.

Prezentul contract are valoare de înscris autentic și constituie titlu executoriu; a fost încheiat într-un număr de 3 exemplare din care 2 exemplare rămân la bancă și 1 exemplar la împrumutat.

În baza unui exemplar din contractul de credit aprobat de către bancă se deschide un cont de credit. Deschiderea acestui tip de cont este condiționată de existența în bancă a unui cont de disponibil deschis anterior și are loc cel târziu în ziua în care se pune la dispozitie creditul acordat clientului.

Punerea la dispozitie a creditului aprobat se poate face fie separat prin contul de credit, fie prin combinarea acestuia cu contul curent. Soluția adoptată este stabilită prin contractul de credit încheiat. În situația în care clientul dorește, creditul poate fi pus la dispoziția clientului prin contul de disponibil, prin debitarea contului de credit și creditarea contului de disponibil..

Concomitent cu încheierea contractului de credit se încheie și contractele de garanție:

Prin contractul de cesiune a cash-flow-ului împrumutatul cesionează băncii cash-flow-ul rezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilități până la stingerea integrală a obligațiilor asumate prin contractul de credit mai sus arătat și se angajează să nu-și deschidă conturi de disponibilități la alte bănci.

Prin contractul de garanție imobiliară proprietarii imobilului, care sunt și administratorii societății, garantează împrumutul acordat în sumă de 350.000 RON plus dobânzile aferente prin luarea măsurii inscripției ipotecare asupra imobilului reprezentând teren împrejmuit în suprafață de 2754 mp și construcții – două hale + magazie situat în ORADEA, Str. Clujului nr. 229, înscris în CF NDF nr. 2563, nr. cadastral 3234, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea. Legat de această garanție imobiliară se încheie și un contract de cauțiune (fidejusiune).

Prin contractul de garanție reala fără deposedare împrumutatul se obligă să constituie în favoarea băncii o garanție reală mobiliară fără deposedare pentru suma de 36.100 RON constând într-o Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea, nr. inventar 22394, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, în cadrul halei de prelucrari mecanice din Str. Piața Cetății, nr. 18, Oradea, având o valoare de piața de 72.200 RON, iar valoarea în garanție de 36.100 RON. Totodată se obligă să nu înstrăineze bunurile aduse în garanție până la data achitării creditului

Etapa X – Monitorizarea utilizării creditului. Controlul existenței și conservării garanțiilor.

Pe toată perioada de creditare, banca va urmări în permanență modul în care clientul utilizează creditul, dacă acesta îl folosește în scopul pentru care l-a solicitat și dacă se respectă condițiile contractuale.

Controlul faptic al garanțiilor constituite se va realiza de către moderatorul de credite, anual (imobilul) și semestrial (utilajul tehnologic). Rezultatul verificării efectuate, în cazul în care nu se constată deficiențe, se consemnează într-o notă de constatare, care se anexează la dosarul de gestionare a creditului.

Nota privind verificarea utilizării creditului pentru investiții la S.C. MECORD S.A. Oradea

Societatea beneficiază de la BRD Sucursala Oradea de un credit pentru investiții în sumă de 350.000 RON, acordat în baza unui contract de credit încheiat la data de 22.06.2005.

S-a aprobat solicitarea S.C. MECORD S.A. Oradea de reînnoire și majorare a unui descoperit de cont autorizat în următoarele condiții:

Valoare: 350.000 RON în două tranșe, conform condițiilor suplimentare de mai jos.

Dobânda: TDB + 2pp

Garanția creditului:

– Ipotecă teren împrejmuit în suprafață de 2754 mp și construcții – două hale + magazie situat în ORADEA, Str. Clujului nr. 229, înscris în CF NDF nr. 2563, nr. cadastral 3234, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, având o valoare de piață de 540.000 RON, iar valoarea în garanție de 324.000 RON

– Garanție reală mobiliară asupra Freză FV 500 CNC, marca Înfrațirea Oradea, nr. inventar 22394, aflat în proprietatea S.C. MECORD S.A. Oradea, în cadrul halei de prelucrari mecanice din Str. Piața Cetății, nr. 18, Oradea.

VP = 72.000 RON VG = 36.100 RON

S-au constatat următoarele:

bunurile aduse în garanția creditului sunt corect reflectate în evidența contabilă

datele din evidentele contabile (balanța de verificare, bilanț contabil) sunt în concordanța cu cele efective constatate cu ocazia verificării garanției creditelor

soldurile conturilor de credite sunt identice cu extrasul de cont eliberat de bancă

valorile materiale luate în garanția creditului – de natură mobiliară și imobiliară – nu au fost gajate sau ipotecate în favoarea altor bănci, societatea nu are conturi deschise la alte bănci , nu are credite angajate la alte bănci

agentul economic a achitat dobânzile și comisioanele bancare la termen, are un serviciu al datoriei bun

calitatea produselor realizate este ridicată, nu s-au realizat refuzuri de calitate

nu s-au înregistrat refuzuri de plată a contravalorii produselor livrate

valoarea de piață a bunurilor aduse în garanția creditului este cel putin egală cu valoarea admisă în garanție, nefiind necesară constituirea altor garanții, bunurile sunt asigurate la ASIROM, polițele fiind cesionate în favoarea BRD . Bunurile luate în garanția creditului sunt păstrate și exploatate în bune condiții.

agentul economic desfășoară o activitate profitabilă

indicatorii de bonitate și indicatorii economico-financiari la data de 31.12.2004 și 31.12.2005 sunt redați mai jos:

-lei RON-

Analiza contului de profit și pierderi la data de 31.12.2004 și la 31.12.2005 este redată mai jos:

-lei RON-

Etapa XI – Rambursarea creditului

Rambursarea creditului se face la datele prevăzute în graficul de rambursare, piesă anexată la contract.

Creditul în valoare de 350.000 RON se pune la dispoziție prin contul separat de împrumut începând cu data de 22.06.2005 până la data de 21.06.2006 astfel:

Data 22.06.2005

Plafon (RON) 350.000

În final dosarul de credit va cuprinde întreaga documentație de analiză, de aprobare a creditului și de garantare a acestuia (cererea de credit, documente depuse de societate o dată cu cererea de credit, nota de analiză și propuneri cu anexele acesteia, rapoartele de evaluare a garanțiilor, fotocopii ale hotărârilor de aprobare a cererii de credit, ale contractului de credit, actelor adiționale, contractelor de garanție, polițelor de asigurare, graficul de rambursare, extrasul de carte funciară în care este evidențiată ipoteca constituită).

Dintre documentele depuse de societate o dată cu cererea de credit anexez bilanțul contabil la 31.12.2005 (anexa 1), contul de profit și pierdere la aceeași dată (anexa 2) și balanța de verificare la 30.12.2005 (anexa 3). Se anexează deasemenea și fluxul de numerar previzionat (cash-flow) – (anexa 4).

Având în vedere prevederile din Legea bancară nr. 58/1998 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.78/24.01.2005 și importanța deosebită pe care o prezintă documentele pentru bancă, compartimentul de credite din sucursală, trebuie să acorde o atenție aparte modului de păstrare, conservare și în final, de arhivare a documentelor originale de creditare.

În acest sens, personalul compartimentului de creditare va depune spre păstrare în fișet metalic/dulap închis și sigilat, aflat în biroul directorului/directorului adjunct sau contabilului sef, după caz, a unui dosar de credit care va cuprinde câte un exemplar din următoarele documente originale: contractul de credit, contractele de garanție, actele adiționale la contractul de credit.

Dosarul de credit va fi înregistrat în registrul de evidență a contractelor de credit.

CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

O investiție cu obiective financiare și resurse clare, asumate în cunoștință de cauză nu poate fi decât benefică pentru firmă.

Acest credit se acordă pentru completarea necesarului de capital circulant, asigurând, impreaună cu celelalte fonduri proprii și atrase, acoperirea tuturor cheltuielilor pe care S.C. MECORD S.A. Oradea le-a facut în vederea asigurării fluxului de lichidități pentru aprovizionarea cu materii prime necesare derulării în bune condiții a activității de producție în perioada următoare.

Acest credit a avut rezultatul scontat, astfel că rata de îndatorare globală, care reflectă ponderea datoriilor totale pe care le are unitatea în pasivul total, înregistrează o tendință de reducere în perioada următoare contractării și utilizării creditului, datorită creșterii capitalurilor proprii într-o măsură mai mare decât cresc datoriile pe termen scurt și reducerii datoriilor pe termen lung.

Începând cu sfârșitul anului S.C. MECORD S.A. Oradea a început producția de calorifere, astfel o parte din creditul contractat de la BRD – sucursala Oradea fiind utilizat în vederea aprovizionării cu materii prime necesare derulării acestei producții și îmbunătățirii politicii de marketing.

Organigrama generală a băncii trebuie îmbunătățită pentru ca banca să fie mai aproape de clienți și mult mai flexibilă, pentru a crește operativitatea angajaților în relația cu clienții. Astfel, creditele acordate clienților în anul 2005 au înregistrat o creștere de 38% în comparație cu anul 2004. Segmentul de retail ocupă un rol foarte important în activitatea băncii, strategia pe 2005 stabilind ca 42% din creditele acordate de BRD anul acesta vor fi către persoanele fizice.

O atenție deosebită se va acorda segmentului de IMM-uri, precum și activității de creditare a administrațiilor publice locale, segment care a înregistrat o creștere în termeni reali de peste 30%. O atenție deosebită a fost acordată susținerii activității de creditare a economiei și prin intermediul fondurilor de garantare a creditelor. Acestea vin în întâmpinarea necesarului de credite sporit al agenților economici, care în ciuda dorinței lor de realizare a unei creșteri economice susținute, cu studii de fezabilitate viabile, nu dispun întotdeauna de garanțiile necesare, solicitate de către bancă.

Întrucât obiectivul strategic fundamental pentru perioada următoare îl reprezintă menținerea cotei de piață a băncii, atât pe total sistem bancar, cât și în ansamblul economiei românești, BRD va acționa, în continuare, pentru păstrarea, și în viitor, a poziției câștigate, fiind unul dintre principalii finanțatori al economiei reale.

Aplicarea riguroasă a normelor și instrucțiunilor de creditare în care s-au prevăzut competențe și răspunsuri sporite fiecărei verigi organizatorice a fiecărei bănci în aprobarea, urmărirea și recuperarea creditelor, presupune consolidarea și urmărirea respectării principiilor politicii băncii care guvernează activitatea de creditare de către conducerile unităților bancare și șefii compartimentelor de creditare și anume:

creșterea valorii băncii bazată pe majoritatea volumului de active al băncii și, îndeosebi, a creditelor a căror pondere în totalul activelor este prevăzută să crească de la cca 38% în prezent, la cca 45% în perspectiva anului 2006;

menținerea și consolidarea poziției de pe piața bancară și cea de principal finanțator al economiei reale prin dezvoltarea produselor tradiționale cât și oferirea de pachete integrate de produse și servicii bancare de tip (non) credit clienților băncii (strategici, importanți, IMM-uri, retail banking);

monitorizarea mișcărilor din piața creditelor a principalilor competitori și adaptarea ofertei bancare în sfera creditelor la noile condiții;

respectarea măsurilor prudențiale impuse de autoritatea națională de reglementare și de normele proprii;

profitul din dobânzi și comisioane să justifice expunerea la riscul respectiv;

elaborarea de decizii sau propuneri echilibrate de creditare astfel încât riscul creditului să fie corect evaluat și apreciat, ceea ce presupune analiza tuturor componentelor de risc, cu precădere a riscului tranzicției și a riscului de credit;

cuantificarea riscurilor prin luarea în considerare a tuturor procedurilor și tehnicilor legate de performanța economico-financiară a clientului, structura tranzacției, calitatea și structura sursei de rambursare, calitatea, structura și gradul de risc al garanțiilor;

monitorizarea și diminuarea expunerilor excesive față de un client sau un număr restrâns de clienți;

încadrarea cu strictețe în limitele maxime de expunere la risc a băncii la toți clienții ale căror limite de risc au fost aprobate în Consiliul de Administrație;

dispersia riscului prin orientarea creditelor către toate domeniile de activitate cu accent pe susținerea industriilor cu potențial ridicat de dezvoltare și care au asigurate contracte la extern;

asigurarea corelării creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atât din punct de vedere al structurii, cât și al maturității lor, în vederea diminuării riscului de lichiditate al băncii;

ridicarea calității portofoliului prin creșterea gradului de exigență în procesul de aplicare a normelor prudențiale în domeniul creditării, precum și a trecerii în afara bilantului a creditelor neperformante;

menținerea și perfecționarea sistemului propriu (intern) de rating de credite pentru a putea preveni eventualele riscuri ce pot apare prin constituirea de provizioane de risc corespunzătoare (deductibile și nedeductibile fiscal);

la analiza și aprobarea solicitărilor de credite trebuie să prevaleze principiul capacității clientului de a genera un cash-flow pozitiv care să constituie prima sursă de rambursare a obligațiilor față de bancă, garanțiile materiale reprezentând, în acest context, ultima sursă de rambursare;

monitorizarea permanentă a portofoliului de credite aprobate, a structurii și calității acestuia, evidențiindu-se în dinamică, pe cauze și pe fiecare client, creditele restante cu luarea măsurilor corespunzătoare de rambursare, imediat după împlinirea scadențelor, astfel încât să nu se depășească volumul creditelor restante înregistrat ;

acordarea cu prioritate de credite pe obiect, prin reducerea celor globale de exploatare;

extinderea activității de retail banking prin dezvoltarea gamei de credite în lei și în valută pentru persoanele fizice, cu scadențe care să satisfacă necesitățile reale ale populației, pe de o parte, precum și sprijinirea liberei inițiative în dezvoltarea micilor afaceri de către persoanele fizice autorizate, prin oferta unor credite în lei și în valută cu destinații diverse;

încadrarea în plafoanele de credite stabilite și urmărirea strictă a respectării scadențelor de către clienți în vederea rambursării creditelor provenite din perioadele precedente.

În cazul clienților importanți ai BRD – Groupe Société Générale, care au relații și cu alte bănci, principiul esențial al politicii de credite față de aceștia va trebui sa-l constituie personalizarea relațiilor acestora cu banca. În acest context toate unitățile teritoriale ale băncii trebuie să-și reprezinte clienții și să-i asiste pe parcursul derulării afacerilor, oferindu-le cele mai bune alternative la problemele cu care se confruntă, determinându-i astfel să-și deruleze întregul portofoliu de activități prin BRD – Groupe Société Générale.

Accentul trebuie pus pe acordarea unei atenții speciale satisfacerii nevoilor emoționale, de atașament față de bancă, în contextul menținerii și/sau creșterii calității serviciilor în termenii așteptați de clienți (tehnologie modernă, disponibilitate, eficiență personală), direcțiile de urmat fiind:

conștientizarea importanței decisive pe care relația bancă-client o reprezintă pentru fidelizarea bazei de clienți și pentru diferențierea brand-ului BRD pe piața bancară;

construirea unor mesaje cât mai individualizate care să satisfacă nevoile segmentelor de clienți vizate și să inducă clienților potențiali certitudinea că nevoile lor pot fi înțelese și rezolvate prin apelarea la serviciile BRD;

transparența mesajului transmis de BRD prin asigurarea corespondenței acestuia cu toate elementele mix-ului de marketing (se impun analize de preț/cost pe produs, strategii de abordare a segmentelor de clienți vizate prin oferirea unor produse specifice, dezvoltarea canalelor de distribuție pornind de la testarea preferințelor clienților, precum și lansarea de noi produse numai pe baza unor studii de piață care să certifice corespondența dintre ofertă și cerere, în condiții de rentabilitate pentru bancă).

Oricare ar fi direcțiile de parcurs în viitor, acestea trebuie să aibă ca centru de gravitație și scop bine definit, profilul clientului rentabil și în același timp puternic atașat de brand-ul BRD.

Viitorul relației cu clienții este acela al unei relații de parteneriat în care banca reușește să construiască un dialog permanent cu clienții, pentru a descoperi împreună modalitățile convenabile de a le oferi acestora o valoare mai bună, un nivel înalt al satisfacției și o calitate sporită.

BIBLIOGRAFIE

Basno Cezar, Dardac Nicolae, “Produse, costuri și performanțe bancare”, Ed. Economică, București, 2000

Dedu Vasile, “Management bancar”,Ed. Monden, București, 1997

Ionescu C. Lucian, “Economia și rolul băncilor”, Ed. Economică, 1996

Ionescu C. Lucian, “Băncile și operațiunile bancare”, Ed. Economică, 1996

Roșca Teodor, “Monedă și credit”, Ed. Sarmis, Cluj Napoca, 1996

Simon Claude, “Băncile”, Ed. Humanitas, București, 1993

Trenca Ioan, “Metode și tehnici bancare”, Ed. Casa Cărții de Stiință, Cluj Napoca, 2002

Turilic Vasile, “Politici monetare”, Ed. Polirom, Iași, 2002

Turcu Ion, “Operațiuni și contracte bancare”, Ed. Lumina Lex, București, 1995

Ungurean Pavel, “Banking. Produse și servicii bancare”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001

Zăpodeanu Daniela, “Politici monetare”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002

Zăpodeanu Daniela, “Monedă și credit. Instituții bancare și de credit”, Ed. Universității din Oradea, 2002

***Regulamentul de Organizare și Funcționare BRD 2005

***Norme metodologice privind activitatea de creditare nr.16/2005

***Legea nr. 58 / 1998 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.78/24.01.2005 privind organizarea și funcționarea societăților bancare în România

***Legea nr.312 / 2004 privind statutul BNR

***Legea nr. 278 / 2004 privind falimentul instituțiilor de credit

*** Revista BRD, nr.21,trimestrul IV, 2004

***Anale Seria VIII – 2005 BRD

*** www.brd.ro

*** www.bnr.ro

*** www.capital.ro

*** www.zf.ro

BIBLIOGRAFIE

Basno Cezar, Dardac Nicolae, “Produse, costuri și performanțe bancare”, Ed. Economică, București, 2000

Dedu Vasile, “Management bancar”,Ed. Monden, București, 1997

Ionescu C. Lucian, “Economia și rolul băncilor”, Ed. Economică, 1996

Ionescu C. Lucian, “Băncile și operațiunile bancare”, Ed. Economică, 1996

Roșca Teodor, “Monedă și credit”, Ed. Sarmis, Cluj Napoca, 1996

Simon Claude, “Băncile”, Ed. Humanitas, București, 1993

Trenca Ioan, “Metode și tehnici bancare”, Ed. Casa Cărții de Stiință, Cluj Napoca, 2002

Turilic Vasile, “Politici monetare”, Ed. Polirom, Iași, 2002

Turcu Ion, “Operațiuni și contracte bancare”, Ed. Lumina Lex, București, 1995

Ungurean Pavel, “Banking. Produse și servicii bancare”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001

Zăpodeanu Daniela, “Politici monetare”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002

Zăpodeanu Daniela, “Monedă și credit. Instituții bancare și de credit”, Ed. Universității din Oradea, 2002

***Regulamentul de Organizare și Funcționare BRD 2005

***Norme metodologice privind activitatea de creditare nr.16 / 2005

***Legea nr. 58 / 1998 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.78/24.01.2005 privind organizarea și funcționarea societăților bancare în România

***Legea nr.312 / 2004 privind statutul BNR

***Legea nr. 278 / 2004 privind falimentul instituțiilor de credit

*** Revista BRD, nr.21,trimestrul IV, 2004

***Anale Seria VIII – 2005 BRD

*** www.brd.ro

*** www.bnr.ro

*** www.capital.ro

*** www.zf.ro