Linia de Credit

LUCRARE DE LICENȚĂ

LINIA DE CREDIT

La Raiffeisen BANK

Introducere

În present lumea afacerilor devine tot mai competitivă, astfel profitabilitatea celor implicați în activitatea economică depinde tot mai mult de eficiența operațională a activităților specifice desfășurate. Agenții economici pentru a-și putea asigura funcționarea în condiții optime, au nevoie să cunoască, să aplice și să respecte condițiile și cerințele economiei de piață utilizând astfel cât mai eficient produsele și serviciile oferite de către instituțiile bancare.

Sistemul bancar românesc de-a lungul anilor a cunoscut o amplă transformare, diversificare și modernizare, în concordanță cu schimbările produse în economia țării. Unul din rezultatele transformărilor produse până în prezent a fost crearea unui sistem bancar modern de inspirație europeană, în paralel cu modificarea importanței pe care o au diferitele produse și servicii financiar-bancare.

Băncile străine tot mai prezente pe piața românescă au influențat astfel modernizarea sistemului bancar din România creând astfel un climat al concurenței între bănci și de asemena dezvotarea performanței activității bancare.

Prezenta lucrare este elaborată pentru a pune în evidență, produsele și serviciile bancare având la bază linia de credit, prin intermediul cărora este posibilă integrarea cât mai eficientă și operativă a activităților financiar-bancare în cadrul economiei.

Tema lucrării este Linia de credit la Raiffeisen Bank, am ales acestă temă datorită cunoștințelor dobândite pe parcursul a celor trei ani de sudiu la Facultatea de Ștințe Economice, specializarea Finanțe și Bănci din dorința de a-mi aprofunda și dezvlota cunoștițele și de asemenea utilizarea acestora. Conținutul lucrării este structurat pe cinci capitole în care sunt prezentate importanța activității bancare și prioritățile stabilite de acesta în gestionarea creditelor.

În primul capitol se face o scurtă prezentare a Sistemului Bancar Românesc prin componeța instituțiilor financiar-bancare, nebancare și alte instituții supraveghiate și monitorizare de Banca Națională a României.

Capitolul doi fiind intitulat Raiffeisen BANK- Bancă universală în care este prezentată evoluția Bănci Agricole la Raiffeisen Bank, dezvoltarea și activitatea bănci în cadrul sistemul bancar românesc și grupul financiar al Băncii Raiffeisen Bank care cuprinde pe lângă banca propriu zisă Raiffeisen Bank, Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment România și Raiffeisen Banca pentru locuințe.

În capitol al trelea se prezintă activitatea de creditare a băncii, normele de creditare, produsele și serviciile oferite de bancă. În practica bancară este exrem de importantă abordarea operațiunilor în funcție de etapele derulării perocesului de creditare prin delimitarea responsabilităților și obligațiilor pe care astfel trebuie să si le asume banca sau clientul solicitant.

Capitolul patru are la bază creditarea agenților economici prin intermediul liniei de credit. În acest capitol este prezentat acordarea liniei de credit unei societăți comerciale/ IMM, și analiza bonității acesteia pe baza dosarului de creditare.

Capitolul I

Sistemul Bancar Românesc actulitate și perspective

Instituții ale sistemului bancar românesc

Sistemul bancar românesc înnaite de 1990 a fost unul dintre cele mai rigide sisteme din fostele țări socialiste fiind un sistem lipsit de eficiență și controlat de stat. După 1990 a fost creat un sistem bancar pe două nivele de tip occidental fiind bazat pe principiul universității băncilor. Acesta a fost realizat în baza Legii privind activitatea bancară și Legii privind Statulul Băncii Naționale a României, care a intrat în viigoare la 3 mai 1991, fiind modificate ulterior prin Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară și Legea nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României.

Banca Națională a României îndeplinea funcțiile unei bănci centrale dar și câteva funcții ale unei bănci comerciale. B.N.R. în colaborare cu alte instituții de stat, elabora proiecte de creditare și urmărea punerea acestora în practică, de asemenea extinderea creditelor către întreprinderi și organizații economice ce aveau cont deschis la B.N.R.

Cele patru bănci specializate din acea perioadă și anume: Banca Română de Comerț Exterior (redenumită Bancorex), Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară (în prezent Raiffeisen BANK), Banca de Investiții (în prezent Banca Română pentru dezvoltare),Casa de Economii și Consemnațiuni, beneficiau astfel de credite pentru suplimentarea resurselor de la B.N.R., CECUL, era singurul care depunea banii colectați de la populație prin constituirea de depozite la B.N.R.

Banca Română de Comerț Exterior (B.R.C.E.), a fost înființată în anul 1968 prin reorganizarea Departamentului operațiunilor din cadrul B.N.R., acorda și primea credite întreprinderilor și organizațiilor române cu activitate de comerț exterior, cumpăra și vindea în țară și în străinătate valută, titluri de valoare emise în valută; astfel toate operațiunile privind străinătatea se derulau prin B.R.C.E.

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară (B.A.I.A), înființată tot în anul 1968, și avea ca obiectiv acordarea de avansuri bănești unităților agricole de stat și cooperatiste pentru realizarea producției contractate livrată ulterior la fondul de stat; dacă avansurile bănești acordate unităților agricole nu puteau fi recuperate, acestea se transformau în credite.

Cooperativele de Credit și Economii, au fost înființate în anul 1948, în locul băncilor populare (lichiditate, ca de altfel toate băncile cu capital privat), acestea acordau împrumuturi pentru dezvoltarea producției agro-alimentare în gospodăriile proprii și pentru satisfacerea unor nevoi familiale ale cooperatorilor; de asemenea, pentru simplificarea operațiunilor de încasări și plăți, cooperativele de credit acționau ca mandatare ale B.A.I.A., efectuând aceste operațiuni pentru organizațiile de masă și obștești din mediul rural, casele de ajutor reciproc ale salariaților și pensionarilor.

Banca de Investiții (B.I.), înființată în anul 1948, pe structura Creditului Național Industrial, avea ca sferă de activitate finanțarea și creditarea investițiilor, a marilor șantiere și a lucrărilor de construcții montaj. Prin calculul indicatorilor de eficiență, Banca de Investiții stabilea oportunități și apoi aviza investițiile.

Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C) avea ca obiect de activitate atragerea economiilor bănești ale populației în conformitate cu planul de casă și de credite al Băncii Naționale pentru asigurarea creditării economiei naționale. În prezent funcționează sub forma unei societăți bancare, al cărei acționar unic este statul român.

Specializarea excesivă a băncilor pe anumite operațiuni, conform denumirii lor, a îngrădit mecanismul bancar, spiritul de inițiativă și concurență, autonomia în formarea resurselor și acordarea creditelor astfel restructurarea sistemului bancar ocupă un loc esențial în cadrul restructurării economiei naționale. Transformările perioadei de tranziție au impus între primele măsuri crearea unui sistem bancar modern pe două trepte:

B.N.R. cu următoarele funcții: emisiunea monetară, asigurarea stabilității monetare,administrarea rezervelor valutare ale țării, supravegherea activității bancare, asigurarea sistemului de plăți fără numerar. B.N.R. a fost reorganizată prin Legea nr. 34/1991 (Legea de organizare a Băncii Naționale);

bănci comerciale, rezultate prin restructurarea în societăți pe acțiuni a băncilor specializate înconformitate cu Legea activității bancare nr. 33/1991, intrând în procesul de privatizare a societăților comerciale; 70% din capitalul acestor bănci a fost transferat Fondului Proprietății de Stat și 30% către cele cinci fonduri ale proprietății private (câte 6% la fiecare fond). Prima bancă comercială înființată în decembrie 1990 este tocmai Banca Comercială Română, prin preluarea operațiunilor comerciale ale B.N.R.

Legislația bancară a fost modificată în 1998 când au fost promulgate trei legi bancare: Legea nr.101/1998 privind statutul BNR, Legea bancară nr. 58/1998, Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, iar ulterior în anul 2004: Legea privind statutul BNR: 312/2004 și 2006: OUG 99/2006 ce reglementează instituțiile de credit, OUG 98/2006 ce reglementează supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare (grupurilor financiare).

Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR care aduce modificări și completări Legii nr. 101/1998, vizează în mod principal următoarele:

consolidarea independenței BNR din punct de vedere instituțional personal și finaciar;

eliminarea accesului privilegiat al instituțiilor publice la resusele instituțiilor finaciare;

interzicerea orcărei forme de finațare directă de către banca centrală a instituțiilor publice.

Dimensiunea cantitativă a evoluției sistemului bancar nu este însă caracteristica principală a acestei perioade. Aparent contrar realității, principala caracteristică a dezvoltării sistemului bancar românesc a fost coerența dezvoltării structurale și calitative a activității bancare, în sensul direcției ascendente dictate de adaptarea la cerințele economiei de piață. Sincopele constatate pe parcursul acestui deceniu în ceea ce privește depresiunea evidențiată în activitatea unor bănci – Dacia Felix, Credit Bank, Columna, sau falimentul altor bănci – banca Albina, Bankoop nu sunt definitorii pentru întreaga activitate bancară din România.

În ultimul deceniu al secolului XX, evoluția sistemului bancar românesc s-a caracterizat prin dezvoltarea și diversificarea produselor și serviciilor bancare, prin creșterea vitezei și diversificarea instrumentelor de decontare, modernizarea sistemului de evidență și control, informatizarea sistemelor de transmitere a datelor de natură contabilă, statistică și a celor din procesul de transfer. Din punct de vedere al operațiunilor desfășurate, singura bancă care păstrează specializarea ca bancă a populației rămâne Casa de Economii și Consemnațiuni reorganizată sub forma unei societăți bancare pe acțiuni în baza Legii nr. 66/1996, restul fiind bănci comerciale universale.

Până în 1990 fostele bănci specializate, au păstrat o specializare, în fapt, câțiva ani după această dată: susținerea agriculturii prin credite cu dobândă subvenționată acordate cu garanția statului s-a realizat prin Banca Agricolă, iar susținerea exportului s-a realizat prin Bancorex (tot cu ajutorul dobânzii subvenționate). De asemenea, și în țara noastră, ca și în alte țări, odată cu pătrunderea băncilor străine s-au conturat bănci de detaliu (Volksbank) și bănci corporative (ING Bank, ABN AMRO Bank).

În prezent instituțiile de credit ale sistemului bancar românesc se împart în:

bănci;

organizații cooperatiste de credit;

bănci de economisire și de creditare în domeniul locativ;

bănci de credit ipotecar;

instituții emitente de monedă electronică.

Evoluțiile sistemului bancar românesc sunt pozitive în ultimi ani, anul 2003 fiind anul „exploziei creditelor în România” , astfel creditele acordate persoanelor fizice s-a triplat, iar cel al creditelor acordate persoanelor juridice a crescut cu 45%.

În lucrarea „Business Guide to Romania”, Ediția 2004 întocmită de Princewatehouse Coopers România, se fac următoarele aprecieri referioare la sectorul bancar românesc astfel:

în acest sector a fost continuat procesul de consolidare;

operațiunile bancare s-au diversificat;

băncile cu capital românesc, de stat au continuat alinierea la standardele internaționale;

a fost înființat un Birou de Credit în ianuarie 2004;

băncile și-au creat și organizat divizii speciale de învestiții;

în România si-au deschis reprezentanțe cele mai importante firme de înternaționale de audit.

În perioada 2012 s-au produs o serie de modificări în structura sistemului bancar românesc, față de sfârșitul anului 2011, astfel numărul instituțiilor de credit a scăzut de la 41 la 40 de entități,inclusiv Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP ca urmare a fuziunii prin absorbție dintre Intesa Sanpaolo România și C.R. Firenze România (banca absorbită), finalizată la 1 octombrie 2012. O schimbare s-a produs și în structura acționariatului instituției de credit Banca Românească S.A. – membră a Grupului National Bank of Greece, ca urmare a achiziționării de către acționarul majoritar National Bank of Greece a acțiunilor deținute de către BERD.

Modificările înregistrate pe piața bancară din Grecia au avut ulterior impact asupra structurii acționariatului băncilor cu capital originar din această țară. Fiind și în cazul ATE Bank România, care a fost achiziționată de Piraeus Bank Grecia, ca urmare a preluării de către aceasta a operațiunilor Agricultural Bank of Greece.

Totodată, au intervenit schimbări ale denumirii unor instituții de credit, și anume MKB Romexterra Bank S.A. și Emporiki Bank România S.A., care au devenit Nextebank S.A., respectiv Crédit Agricole Bank România S.A.

În consecință, la sfârșitul anului 2012, activau 40 de instituții de credit, în sistemul bancar românesc dintre care:

32 de bănci, persoane juridice române (inclusiv o organizație cooperatistă de credit);

8 sucursale ale băncilor străine.

Tabel nr.1.1 Componența sistemului bancar pe forme de proprietate

Sursa: BNR

În prima jumătate a anului 2013, structura sistemului bancar românesc a fost afectată de schimbările survenite la nivelul acționariatului instituțiilor de credit, de asemenanumărul instituțiilor de credit s-a redus în 2012, comparativ cu 2011. În primul trimestru al anului 2013, numărul instituțiilor de credit s-a mărit datorită intrării pe piața românească a băncii TBI Bank EAD Sofi a, prin deschiderea unei sucursale locale. Astfel în sistemulbancar românesc activează 41 de instituții de credit, dintre care:

27 cu capital majoritar privat străin,

2 cu capital majoritar privat autohton,

2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat,

9 sucursaleale băncilor străine și o organizație cooperatistă de credit.

În total 41 de instituții de credit din România

Tabel nr.1.2. Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

Cota de piață în activele sistemului bancar a băncilor cu capital majoritar străin a înregistrat o creștere importantă în anul 2013, atingând valoarea de 90,8 % la finele lunii august 2013. Această creștere se datorează reclasificării unor bănci din grupa băncilor cu capital majoritar românesc în cea a băncilor cu capital majoritar strain, astfel în decembrie 2012, Banca Transilvania a trecut din grupa băncilor cu capital majoritar românesc în cea a băncilor cu capital majoritar străin și acționariat diversificat, iar în martie 2013 Libra Internet Bank a trecut din grupa băncilor cu capital majoritar românesc în cea a băncilor cu capital majoritar cipriot.

În urma acestor modificări, cota de piață a băncilor cu capital majoritar românesc s-a redus la jumătate 9,2% în august 2013 comparativ cu 18,8% în iunie 2012, devenind inferioară cotei băncilor cu capital majoritar francez și grecesc 13,2 % și respective 12,4% în august 2013 iar băncile cu capital majoritar austriac dețin, similar anilor precedenți, cea mai mare cotă de piață în sistemul bancar românesc 38 % în august 2013.

Tabel nr.1.3. Valoarea activului net bilanțier

și a fondurilor propriila 31 decembrie 2012

Activ net bilanțier Fonduri proprii*

Sursa: BNR

Sursa: BNR

Tabel nr.1.4. Cota de piață a instituțiilor de credit

Sursa: BNR

La sfârșitul anului 2012, activul bilanțier agregat net al sistemului bancar s-a situat la un nivel de 365,6 miliarde lei, marcând astfel o creștere nominală cu 3,3% față de anul anterior, atribuită în principal evoluției cursului de schimb. Activele deținute de băncile cu capital majoritar străin s-au majorat, datorită deplasării Băncii Transilvania din grupa băncilor cu capital privat românesc în cea a băncilor cu capital străin. În consecință, ponderea deținută de activele băncilor cu capital majoritar străin mai puțin sucursalele băncilor străine în totalul activelor sistemului bancar a crescut cu 6,1 puncte procentuale față de 31 decembrie 2011, ajungând la 81,1%.

Similar tendinței pe plan mondial, băncile românești și-au dezvoltat produsele și serviciile specifice societăților de leasing, societăților de asigurare prin societăți distincte (conform legislației în vigoare), formând adevărate grupuri financiare. De exemplu:

Grupul Financiar al Băncii Transilvania cuprinde: BT Direct, BT Leasing România, BT Securities, Societate de valori mobiliare, SAR Transilvania (societate de asigurări);

Grupul Financiar al Băncii Comerciale Române cuprinde pe lângă banca propriu zisă, BCR, Asigurări S.A., B.C.R. Leasing S.A., B.C.R., Securities S.A. (prin fuziunea a două societăți de valori mobiliare la care B.C.R. deținea participații, în urma procesului de fuziune între B.C.R. și Bancorex), B.C.R. Asset Management S.A. (societate de administrare a fondurilor deschise de investiții, a fondurilor de risc și a societăților de investiții, autorizată de Comisia Națională de Valori Mobiliare).

Grupul Financiar al Băncii Raiffeisen Bank cuprinde pe lângă banca propriu zisă Raiffeisen Bank,Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment România și Raiffeisen Banca pentru locuințe.

Grupurile financiare având ca nucleu o bancă universală oferă servicii financiare integrale clienților lor, fiind capabile în orice moment să găsească soluții la problemele financiare ale acestora. Activitatea grupurilor financiare este reglementată de OG 98/2006 priviind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerate de instituții și cuprind următoarele entități cu activitate reglementată:

instituții de credit,

societăți de asigurări,

firme de investiții,

societăți de servicii e investiții financiare,

societăți de administrare a investițiilor.

Conglomeratele financiare sunt formate din instituții ce desfășoară acrivități în sectorul financiar având raportul între activul bilanțier al entităților reglementate și al celor nereglementate din sectorul financiar, din cadrul grupului și activul bilanțier al grupului trebuie sa fie mai mare de 40%.

Instituții financiare nebancare și alte instituții

Instituția de credit este o unitate economică având ca funcție principală intermedierea financiară între agenții economici, iar banca fiind o instituție economico-financiară ce are ca funcție principală comerțul cu bani, astfel noțiunea de „instituție de credit ” nu se confundă cu noțiunea de „bancă” deoarece nu toate instituțiile de credit sunt și bănci, astfel instituțiile de credit care sunt supuse autorității de supraveghere bancară sunt bănci.

În România instituțiile de credit care nu sunt bănci trebuie supravegheate la fel de atent ca și instituțiile bancare pentru a nu se crea crize financiare ale sistemului de credite din economie, cu consecințe extrem de negative pentru populație și agenți economici.

Instituții nereglementate dar monitorizate de BNR:

Societăți de leasing,

Societăți de credit ipotecar,

Societăți de microcreditare,

Societăți de credit de consum,

Societăți de factoring,

Case de amanet,

Case de ajutor reciproc,

Case de schimb valutar,

Fonduri de garantare.

În anul 2011, numărul instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special a scăzut cu o unitate, ajungând la 52 față de 2010. Această evoluție s-a datorat, pede o parte, radierii unui număr de 5 instituții (dintre care 3 au fost radiate întrucât nuau mai îndeplinit limitele reglementate ale indicatorilor privind criteriile de înscriere în acest registru, iar alte 2 instituții au fost radiate la cerere, fiind concomitent radiate și din Registrul general), iar pe de altă parte, înscrierii altor 4 instituții, ca urmare aîndeplinirii limitelor indicatorilor sus-menționați.

La sfârșitul anului 2012 în Registrul general figurau 187 instituții financiare nebancare, cu 16 mai puține față de anul precedent. Această diminuare a fost rezultatul înscrierii unui număr de 5 instituții, concomitent cu radierea altor 21 de instituții. Dintre acestea din urmă, 11 au fost radiate la cerere, în cazul a 4 instituții radierea s-a efectuat ca sancțiune aplicată pentru nerespectarea dispozițiilor legale, iar pentru 6 instituții radierea s-a efectuat din alte cauze legale. Pe tipuri de activități, toate cele 5 instituții noi au fost înscrise la secțiunea „Activități multiple de creditare”, în timp ce radierile s-au distribuit astfel:

10 în secțiunea „Leasing financiar”;

8 în secțiunea „Activități multiple de creditare” ;

și câte o radiere în secțiunile „Credite de consum”, „Microcreditare”, respectiv „Emitere de garanții și asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului”.

Tabel nr.1.5. Distribuția instituțiilor financiare nebancare

pe tipuri de activități la 31 decembrie 2012

Sursa: BNR

Restructurarea sistemului bancar în România implică nu numai formarea unui sistem bancar pe două trepte, ci și reducerea ponderii capitalului de stat, adică privatizarea băncilor românești. În vederea pregătirii societăților bancare cu capital de stat pentru privatizare, în 1998 a fost înființată, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), cu o durată de funcționare de 5 ani, și posibilitatea prelungirii acestei durate pe încă 2 ani. Ulterior acesta devine Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Agenția funcționează pe baza alocațiilor de la bugetul de stat, a creditelor cu garanția statului contractate pe piața internă sau externă și a sumelor recuperate din valorificarea activelor. Practic A.V.A.B. preia de la societățile bancare cu capital de stat (la care statul este acționar cu 50 % +1 din acțiuni) creanțele neperformante ale acestora, achitând contravaloarea lor la valoarea netă (valoarea nominală mai puțin provizionul de risc și rezerva generală de risc de credit).

Înființată cu sprijinul Băncii Mondiale, A.V.A.B. a fost privită cu încredere, la început în condițiile restructurării Bancorex și Băncii Agricole astfel performanțele sale nu sunt la fel de încurajatoare, mai ales dacă avem în considerare faptul că A.V.A.B. ar trebuit să-și încheie activitatea în anul 2003 (5 ani de la înființare), însă și-a continuat activitatea devenind A.V.A.S., respectiv și-a extins obiectul de activitate asupra valorificării tuturor activelor statului.

Fondurile de garantare

Pentru prima dată sistemul bancar românesc s-a confruntat cu lipsa unei garanții concrete în privința restituirii depozitelor clienților în anul 1996 fiind astfel și cazul băncii Dacia Felix, pentru a proteja deponenții în cazul incapacității de plată a unei bănci s-au înființat următorele fonduri de garantare:

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Fiind vorba de deponenți persoane fizice,rezidenți cât și nerezidenți pentru care se garantează depozitul și dobânda aferentă (până la suma de 100.000 euro, echivalent în lei), constituit la o societate bancară autorizată de B.N.R. Prin depozit se înțelege orice tip de cont bancar (la vedere sau la termen) sau certificate de depozit nominative; nu sunt garantate deci certificate de depozit la purtător sau alte titluri emise de bancă pe termen lung, cum ar fi obligațiunile. Resursele financiare se constituie din contribuția tuturor băncilor: o contribuție inițială de 1% din capitalul social subscris și o contribuție de 0,8% din suma totală a depozitelor persoanelor fizice, existente în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, după reorganizarea cooperativelor de credit, și depozitele din sistemul cooperatist se garantează printr-un fond de garantare a depozitelor.

Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzători privați, înființat în 1992, ca o societate pe acțiuni cu scopul de a susține agenții economici cu capital privat prin garanțiile suplimentare oferite acestora la solicitarea creditelor. Acesta poate acorda garanții în limita a 70% din valoarea nominală a creditului solicitat, astfel fiind vorba de linii de credite care se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de aprovizonare, producție și desfacere a diferențelor de capital circulant în limita de maximim 60% din totalul cheltuielilor directe, credite pentru nevoi sezoniere sau temporare se utilizează pentru acoperirea creșterilor estimate de active circulante și credite pentru export pentru realizarea producției destinate exportului.

Fondul de Garantare a Creditului Rural, constituit tot ca o societate pe acțiuni, având ca scop susținerea producătorilor privați. Limita de garantare este stabilită la 50% din volumul creditului solicitat băncii. S-a constituit în februarie 1994, potrivit Legii nr.31/1990, ca o socoetate comercială pe acțiuni în urma negociarilor Comisiei Comunității Europene și Guvernul României, reprezentat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, concretizând programul Comunității Europene de sprijinire a procesului de privatizare a agriculturii în România și a devenit IFN în 2006.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii(FNGCIMM) a fost înființat în decembrie 2001, în baza Legii 133/1999priviind stimularea întreprinzărorilor privați cu scopul de a contribui la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijloci, garantând credite acordate de băncile comrcialeîn limita a maxim 80% până la suma de 2.500 de euro.

Pentru sprijinirea bunei funcționări a sistemului bancar putem menționa o altă instituție: Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ce funcționează din 1999, astfel băncile dar și alte instituții financiare, ca de exemplu fondurile de investiții, societățile de investiții, societățile de valori mobiliare, societățile de asigurări și reasigurări, au obligația de a transmite informațiile privind spălarea banilor, adică schimbul, transferul de valori, sau posesia și dobândirea prin utilizarea unor bunuri ce provin din săvârșirea unei infracțiuni.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor colectează informațiile din teritoriu transmise de instituțiile mai sus menționate, identificate prin tranzacțiile clienților lor ce depășesc echivalentul a 15.000 de euro sau prin tranzacțiile în privința cărora există suspiciuni. Atribuțiile Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor sunt colectarea, procesarea și analiza informațiilor financiare.

Casa de compensații Multilaterale, înființată în 1995 sub conducerea BNR pentru asigurarea mecanismului plaților în economie, realiza procedura instituționalizată de decontare între bănci a ordinelor clienților lor, având deci ca obiect plățile interbancare cu efecte de comerț, fără numerar pe suport de hârtie, indiferent de valoarea lor.

Începând cu anul 2001 Casa de Compensații s-a desprins ca o societate distinctă numită Societatea Națională de Transfer de Fonduri și Decontări Transfond SA STFD Transfond SA, ce realizează decontarea transferurilor bancare în lei, cu excepția plăților cu carduri care sunt operate de Mastercard și Visa având plățile de mică valoare sub 50.000 lei sunt operate prin intermediul STFD Transfond SA-SENT, de asemena STFD Transfond SA este operatorul sistemului ReGIS, admisitrat de BNR.

Centrala Incidentelor de Plăți(CIP) înființată în 1996 în baza Regulamentului Băncii Naționale a României, având funcționalitate din 1997. Incidentul e plată apare în condițiile neîndeplinirii conforme si la timp a obligațiilor participanțiilor la procesul de decontare a instrumentelor de plată, acestea fiind cambia, cecul și biletul la ordin.

Toate incidentele de plată sunt transmise Centralei Incidentelor de păți de către sociatățile bancare și apoi urmează a fi înscrise în fișiere specifice, fiind organizare și gestionate astfel: Fișierul național de cambii/ cecuri și bilete la ordin.

Transmiterea informațiilor de la societățile bancare către Centrala Incidentelor de plăți se realizează pe cale electronică și vizează următoarele aspecte:

refuzurile totale sau pațiale de plată,

declarația de pierdere, furt, distrugere sau anulare a unor instrumente de plată,

instituirea interdicției bancare,

anularea interdicției sau anularea incidentului de plată.

Centrala Riscurilor Bancare a fost înființată în anul 1998 priviind prevenirea și limitarea riscului de plată și de credit, activitatea acesteia a avut loc din 3 ianuare 2000. Gestionarea informațiilor de către Centrala Riscurilor Bancare sunt cele care presupun apariția anumitor riscuri determitate de:

activitatea de creditare,

asumarea de către o bancă toate angajamentele în favoarea unui debitor societate bancară,

asumarea de angajamente de către o bancă în favoarea unui debitor personă fizică/ juridică.

Informațiile obținute în urma constatării fișierelor organizate vor fi transmise atât persoanei solicitante cât și persoanei despre care se furnizează informațiile, astfel Centrala Riscurilor Bancare este concepută astfel încât să permită perfecționarea ulterioară a acesteia prin realizarea a două obiective care presupune evidențierea riscurilor pe grupe de debitori, elaborarea și implementarea unor modele de testare a riscurilor.

Capitolul II

Raiffeisen BANK- Bancă universală

“Banca este locul care te împrumută cu bani,

dacă faci dovada că nu ai nevoie de ei”

Bob Hope

Raiffeisen Bank este o bancă universală de top pe piața romanească, care oferă o gamă completă de produse și servicii de calitate superioară persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: 525 de unități bancare, rețele de ATM și EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (Raiffeisen Smart Mobile) și internet banking (Raiffeisen Online). Raiffeisen Bank are o rețea de peste 540 agenții în toată țara care deservesc aproximativ 2 milioane clienți, dintre care 100.000 de IMM-uri si 6.800 corporații mari și medii.

Raiffeisen Bank România a rezultat prin fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor două entități deținute de Grupul Raiffeisen în România: Raiffeisen Bank (Romania), înființată în 1998 ca subsidiară a Grupului RZB, și Banca Agricolă Raiffeisen S.A., înființată în 2001, după preluarea băncii de stat Banca Agricolă de catre grupul austriac. 

Raiffeisen Bank este subsidiară Raiffeisen Bank International AG (RBI), cu sediul la Viena, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii bancare corporate și de investiții din Austria și o bancă universală de top în Europa Centrală și de Est (ECE). RBI a rezultat din fuziunea principalelor arii de afaceri ale Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu Raiffeisen Internațional Bank-Holding AG, tranzactie finalizată oficial în octombrie 2010. RBI este o subsidiară integral consolidata a RZB, care deține 60,7% din acțiunile Băncii, listate la Bursa de Valori din Viena, restul fiind liber tranzacționabile. 

Raiffeisen Bank deține diferite unități specializate ca „agenții de retail” care se adresează persoanelor fizice și IMM-urilor. Friedrich Wilhelm Raiffeisen este serviciul dedicat exclusiv clienților cu averi ridicate, care vor avea acces la servicii de administrare profesională a investițiilor prin intermediul unui bancher personal dedicat și a unei echipe de specialiști reprezentativi prin prisma calității lor profesionale. Asigură deasemenea cel mai înalt grad de confidențialitate, produse special desținate și tratarea tuturor solicitărilor cu maximă atenție, flexibilitate și prioritate.

Pe segmentul corporatist, Raiffeisen Bank deservește companii cu o cifra anuală de afaceri ce depaseste 5 milioane EUR, entități publice și instituții financiare. De asemenea, banca are reprezentanți în 8 centre regionale corporatiste, oferind clientilor marele avantaj de a beneficia de soluții bancare adaptate cerințelor acestora în orice zonă a țării. De asemenea, Raiffeisen Bank este un jucător important pe piața cardurilor – a lansat primul card de credit co-branded, primul card de credit cu cip și oferă clienților săi toată gama de carduri: de debit și de credit, pentru persoane fizice și juridice, în lei sau în valută, cu utilizare națională sau internațională, de tip Visa sau Mastercard. 

În 2011 Raiffeisen Bank a fost apreciată și premiată de prestigioase publicații pentru activitatea din perioada 2010 și 2011 astfel: 

„Banca Anului 2011” („Piața Financiară” și „Business Arena Magazin”);

„Cea mai dinamică bancă în 2011” dintre băncile austriece care activează în România (Business Arena Magazin – Austrian Awards for Excellence)

„Cea mai verde bancă din România în 2011” (GreenWeee International)

„Cel mai mare numar de clienți nou-inrolați in serviciul de internet banking în 2010” (revista e-Finance – Gala premiilor Online Banking)

„Cel mai vândut card de credit în 2010” pentru produsul Card de Credit Raiffeisen MasterCard Standard (Gala „NOCASH")

„Cel mai de succes program co-branded in 2010” pentru cardul de credit co-branded Raiffeisen Bank – Vodafone (Gala „NOCASH")

„Cea mai bună dinamică a creditării în 2010” (Gala „Bancheri de Top”) 

În 2012 Raiffeisen Bank a fost de asemenea aprecită pentru activitatea sa astfel:

„Cea mai bună bancă din România”(Eueomoney, EMEA Finance, Global Finace)

„Banca anului 2012”(The Banker).

2.1 Banca Raiffeisen: evoluție de la Banca Agricolă la Raiffeisen Bank

La începutul anului 2004 în România grupul Raiffesen Zentralbank Oesterrich (RZB) dechide o reprezentanță la București. În 1998 reprezentanța a fost transfosrmată într-o subsidară a RZB, oferind servicii și praduse pentru companii. În perioada respectivă una din cele mai mari bănci deținute de statul roman, Banca Agricolă se afla într-o situație financiară dificilă, datorită măsurilor luate de autoritățile române pentru preluarea creditelor neperformante de către stat banca a fost pregătită pentru privatizare în anul 2000.

În februarie 2001 RZB împreună cu Romanian-American Entreprise Fund (RAEF) și-au exprimat interesul de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni ale Băncii Agricole. Contractul de achiziție a fost semnat la sfârșitul lunii iulie 2002.

Procesul de privatizare a Băncii Agricole, s-a încheiat prin vânzarea la data de 12 aprilie 2001 a pachetului de control către Raiffeisen Bank, urmat de majorarea capitalului social cu 37 milioane dolari de către noul proprietar, a permis redresarea situației financiare a băncii și încadrarea indicatorilor ei de pruden în limite normale.

Emblema Raiffeisen Bank

În vechime căluții încrucișați completau vârful de la acoperișul caselor protejând ocupații acesteia de orice tip de pericol. Organizația Raiffeisen a transformat acest simbol al protecției în propria marcă deoarece menbrii acesteia se protejează reciproc de dificutațile economice, colaborând unul ce celălant astfel în prezent căluții încrucișați reprezintă emblema Raiffeisen.

Prin lansarea programului "Viziune, Misiune, Valori" a reprezentat un pas esențial îndefinirea identității Raiffeisen Bank ca organizație. Viziunea și misiunea sunt linii directoare pentru întreaga activitate, care exprimă ceea ce dorește banca să devină și ce direcții trebuie să urmeze. Valorile stabilesc coordonațele principale ale comportamentului față de clienti, acționari, competitori și angajați.

Viziune

Raiffeisen Bank este liderul pieței bancare prin calitate, dinamism și inovare, oferind astfel produse și servicii de înaltă calitate, cu o atitudine constant dinamică și axandu-se pe inovare, Raiffeisen Bank poate deveni banca de prima opțiune pentru clienți șipoate fi recunoscuta ca fiind liderul pieței bancare.

Misiune

Raiffeisen Bank este un partener de termen lung pentru toți clieniții săi, oferind o gama completă de servicii financiare la standarde ridicate și generând un profit pe acțiune peste medie.

Acesta este o bancă universală, apartinând unui grup care oferă servicii financiare integrate în următoarele domenii: bancar, bancă de investiții, analiză și consultanță financiară, leasing, asigurări. Standardele ridicate se aplică fiecărui aspect al activității băncii: servicii și produse de calitate, investiții în infrastructura, conceptul original Raiffeisen pentru "sucursala modernă", multiple canale de distribuție, inovare constanță în ceea ce priveste produsele, soluții alternative sau personalizate nevoilor specifice ale clienților băncii, astfel valorile băncii au la bază:

Axarea pe nevoile clientului;

Oferirea de servicii financiare excelente clienților;

Verificarea în mod periodic care sunt asteptarile și nevoile clienților, pentru a optimiza gama de produse și servicii oferite de catre personalul băncii extrem de calificat;

Dedicarea către cele mai înalte standarde profesionale.

Acoperirea nevoilor clienților cu profesionalism și prin urmare, oferirea soluțiilor de cea mai nouă generație și servicii cu valoare adaugată. Satisfacția internă clientului este la fel de importantă ca și cea externă, deoarece clientul va beneficia de cooperarea personalului, astfel banca are la bază următoarele aspecte:

Flexibilitate pentru a răspunde rapid la nevoile clienților;

Cresterea valorii pentru acționari;

Pastrarea eticii generale solide;

„Fii numărul unu, motivează-i și dă le oamenilor încredere în sine”;

Încurajarea spiritului întreprinzător și initiativă;

Oferirea angajatilor RZB Group încredere în sine, creând un mediu care îi motivează pentru a obține performanțe ridicate;

Încurajarea dezvoltării, satisfacția și loialitatea angajaților;

Privirea lucrului în echipă ca fiind baza pentru cooperarea de succes din cadrul RZB Group

și pentru dezvoltarea sa viitoare.

Raiffeisen Grup în România

De peste 130 de ani, Grupul Raiffeisen aduce în Romania o tradiție ce a fost construită pe filosofia Raiffeisen: accesibilitate, eficiență și încredere. Peste 200 de sucursale și agenții în toată țara urmează visul fondatorului, Friedrich Wilhelm Raiffeisen, și garantează servicii bancare de cea mai înaltă calitate. Profesioniștii Raiffeisen dezvoltă în fiecare zi o relație constructivă între bancă și clienti, răspunzând cu promptitudine întrebărilor și sugestiilor clienților și prin oferirea celor mai simple și accesibile soluții.

Grupul Raiffeisen este prezent în România prin intermediul subsidiarelor sale, pe diferite segmente ale pieței financiare astfel: sectorul bancar, cel de servicii de intermediere financiară, de administrare a fondurilor de investiții, leasing, precum și pe segmentul economisirii și creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ. Acesta este reprezentat în România prin:

Raiffeisen Leasing,

Raiffeisen Capital & Investment,

Raiffeisen Asset Management,

Raiffeisen Investment România,

Raiffeisen Banca pentru locuințe.

Este membră a grupului financiar austriac Raiffeisen, activează pe piața românească începând cu anul 2002. Soluțiile de finanțare adaptate cerințelor individuale și calitatea serviciilor oferite le asigură un loc de frunte între companiile de leasing românești. Oferta de servicii a companiei cuprinde leasing financiar pentru: vehicule, echipamente, imobile, proiecte complexe, achiziții publice și bunuri reposedate.

În anul 2013 Raiffeisen Leasing a fost apreciată și premiată de prestigioase publicați pentru activitatea de leasing financiar astfel:

~ „Premiul pentru excelență în leasing”(Finmedia 2 decembrie 2013),

~„Cea mai bună dinamică a eficienței în ultimi ani”(Gala Companiilor 19 iunie 2013),

~ „Bronze Partener”,„Compania cu cei mai mulți donatori, raportat la numarul de

angajați!- 100% donatori”(Gala United Way, 16 mai 2013).

S-a înființat în anul 1998 ca subsidiară a Raiffeisen Zentralbank (RZB) Austria. Compania se află constant pe primele locuri în topul intermediarilor de servicii financiare și de investiții din Romania din punct de vedere al cotei de piață.

În anul 2002, Raiffeisen Zentralbank a achiziționat Banca Agricolă SA de la statul român, punându-se astfel bazele unei noi entități, Raiffeisen Bank SA. Anul următor, Raiffeisen Bank SA a preluat Raiffeisen Capital&Investment de la RZB Austria.

La începutul anului 2004, Raiffeisen Capital&Investment a decis dezvoltarea unor noi arii de servicii. În acel s-au înființat Departamenul de Oferte Primare și cel de Proiecte Speciale, prin cooptarea unor specialiști din cadrul Grupului Raiffeisen. Principiile Raiffeisen Capital&Investment sunt fundamentate pe atenția deosebită acordată tuturor clienților și pe o etica solidă în afaceri.

Raiffeisen Capital&Investment (RCI) este societatea de servicii de investiții financiare a Grupului Raiffeisen în România. Acesta la sfârșitul anului 2013, avea un capital social de 1.600.000 RON deținut în proporție de 100% de Raiffeisen Bank și active în valoare de 22 milioane EUR. În anul 2013, volumul tranzacțiilor intermediate de RCI pe Bursa de Valori Bucurețti a atins valoare de 1.022 milioane EUR, la care se adaugă un volum de 69 milioane EUR reprezentând tranzacțiile intermediate pe piețele externe.

Reprezintă subsidiara grupului Raiffeisen în România având ca obiect de activitate administrarea investițiilor, fiind parte a unui grup financiar integrat și se bazează atât pe pregătirea specialiștilor, cât și pe expertiza Raiffeisen Capital Management (RCM), fiind centrul de competență al grupului în domeniul administrării investițiilor.

Raiffeisen Asset Management (RAM) este societatea de administrare a investițiilor a Grupului Raiffeisen în România având un capitalul social în valoare de 10.656.000 RON, care este deținut în proporție de 99,99% de Raiffeisen Bank. Activele bilanțiere ale societății s-au ridicat la 14 milioane EUR. La sfârșitul anului 2013 este singura societate de administrare a investițiilor din România prezentă pe toate segmentele pieței administrării investițiilor prin: fonduri deschise de investiții, fonduri închise de investiții, portofolii individuale și fonduri de pensii facultative.

În perioada 1996 și 1997 Raiffeisen Investment AG (RIAG), divizată de investment banking agrupului Raiffeisen, a oferit consultanță Guvernului Român într-un număr de vânzări strategice multi-sectoriale. Raiffeisen Financial Advisors România fost înfiintață în iulie 1998, ca filială aflată 100% în proprietatea RIAG. În aprilie 2005, Raiffeisen Financial Advisors Romania a devenit Raiffeisen Investment Romania (RIR), cu scopul de a alinia filiala din România la strategia de comunicare a grupului Raiffeisen Investment. Acesta beneficiază de o importanță expertiză și cunoastere a pieței, ca rezultat al puternicei prezențe a Grupului Raiffeisen în România.

Echipa Raiffeisen Investment România este alcătuită din experți cu o înaltă pregatire profesională, familiarizați atât cu piețele financiare internaționale, cât și cu organizațiile guvernamentale și companiile din România. În anul 2002, revista britanică Euromoney a acordat Raiffeisen Investment AG premiul pentru „Cea mai bună firmă de consultanță pentru fuziuni și achizitii din România”, ca recunoaștere a calității serviciilor de consultanță oferite în cadrul privatizării Sidex Galați din anul 2001.

Este prima bancă de economisire-creditare din sistemul bancar românesc și fost înființată în iunie 2004 și funcționează potrivit O.U.G. 99/2006 Bănci de economisire și creditare în domeniul Locativ (Titlul II). Potrivit actului constitutiv, acționarii RBL sunt Raiffeisen Bank România, Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania, care dețin fiecare câte 33,32% din acțiuni și Raiffeisen Bausparkasse Austria care deține 33,35% din participații. Capitalul social inițial a fost de 15 milioane Euro, ajungând la valoarea de 131.074.560 lei în prezent.

Raiffeisen Banca pentru Locuințe oferă produse destinate îmbunătățirii sistemului locativ. Clienții pot beneficia de credite cu dobânzi fixe, foarte avantajoase astfel, în perioada de economisire, pe lângă dobanda fixă oferită de RBL, aceștia beneficiază șide o prima de stat de 25% pe an, în limita a 250 euro pe an. Produsele oferite de RBL sunt vândute în prezent prin agențiile Raiffeisen Bank și la parteneri de afaceri.

Capitolul III

Activitatea de creditare a băncii

Relația dintre client și bancă, la prima vedere poate fi definită prin prisma intereselor care odetermină, fiind destul de simplistă: astfel creditul poate fi privit ca o marfă oarecare, pe care clientul o folosește pentru o anumită perioadă, plătind în schimbul utilizării acestuia un preț subforma de dobândă, astfel interesul clientului ar putea fi strict limitat la obținerea unui credit cu un nivel al dobânzii cât mai scăzut, de asemena interesul băncii ar putea fi limitat la acordarea unui credit cu un nivel al dobânzii cât mai ridicat.

În momentul în care bănca decide acordarea unui credit este la fel cum ar elibera un brevet de moralitate sau o cauțiune morală pentru clientul beneficiar. De asemenea banca își creează și vehiculează o valoare care nu este o marfă oarecare, ci este chiar moneda provenită din surse proprii cât și din surse atrase. Decizia de creditare implică de asemenea asumarea răspunderii băncii față de clienții deponenți. Astfel, principala sursă de venit a băncii sunt creditele dar sunt și principalul factor de risc în activitatea de creditare. Atragerea de resurse nu este riscantă pentru bancă, ci pentru deponenți, în schimb acordarea creditelor prezintă un risc major pentru bancă, fiind astfel nerambursarea.

Angajarea resurselor bancare trebuie să se încadreze în strategia generală a băncii și să se adapteze situației concrete a fiecărui client și anume: lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea și poziția pe piață, astfel strategia băncii își definește obiectivele prin:

atingerea unei anumite cote de piață;

atingerea unui nivel minim al resurselor și plasamentelor, pe total și pe fiecare sucursală;

definirea sectorului de activitate spre care se orientează politica de creditare a băncii;

stabilirea categoriilor de credite și a altor servicii complementare pentru atragerea de noi clienți;

stabilirea structurii clienților: cu capital de stat sau privat, persoane fizice sau juridice, întreprinderi mari sau întreprinderi mici și mijlocii.

Prin aceste obiective se urmărește realizarea unui portofoliu optim de credite prin urmărirea evoluției economiei naționale, a politicii economice, în special a componentelor monetare și fiscale, definirea planurilor de marketing.

Portofoliul optim de credite nu se poate realiza fără a ține cont de riscul activității de creditare; din această cauză decizia de creditare trebuie să fie fundamentă, pornind de la analiza economico-financiară a activității clienților, garanțiile oferite de aceștia și continuând cu controlul utilizării creditelor, analiza și clasificarea portofoliului de credite astfel, gestiunea activității de creditare trebuie să țină cont de cei cinci „C”:

Fig.nr.3.1. Cei Cinci „C”

3.1 Norme de creditare

Activitatea bancară de creditare are o importanță excepțională, din acest motiv din momentul depunerii cererii de creditare și până la acordarea efectivă a creditului, relația dintre bancă și client trebuie să parcurgă anumite etape:

Discuții informative

Aceste discuții sunt purtate între moderatorul de credite și client, ce privesc obiectivul urmărit prin credit, obiectul și volumul activității desfășurate, piața concurențială, calitatea managementului și a acționariatului, garanțiile. În acestă etapă nu sunt completate acte bilaterale, doar lucratorul bancar își face doar o imagine de ansamblu asupra solicitantului de credit și dacă acesta îndeplinaște criteriile pentru selecționarea clienților imprumutați.

Depunerea cererii de creditare

În prima etapă, clientul (pesona juridică) se adresează băncii sale cu o cerere de credit, a cărei analiză se efectuează de către Compartimentul/Serviciul de Creditare, din cadrul unităților teritoriale ale băncilor comerciale și are drept scop evaluarea cererii de creditare sub raportul necesității și oportunității solicitării, avându-se în vedere identificarea eventualilor factori de risc și posibilitateacontracarării acestora. Analiza se efectuează de obicei de către un colectiv mixt de specialiști care cuprinde un economist–inspector sau ofițer de credite, un inginer evaluator – specializat în evaluarea garanțiilor și în analizarea aspectelor tehnice ale proiectelor de investiții și un jurist. Cu ocazia depunerii respectivei cererii la bancă, se vor depune obligatoriu, o serie de anexe, care să facă posibilă interpretarea corectă a datelor sintetice cuprinse în cadrul cererii:

ultimul bilanț, însușit de organele fiscale;

ultima balanță de verificare, însoțite de declarațiile privind plata TVA – ului și a impozitului pe profit aferente;

dosarul juridic al societății, având toate documentele, de la constituire și până în prezent în ordine cronologică, și cu înscrierea de mențiuni de la Registrul Comerțului, după caz;

dovada existenței spațiilor de desfăsurare a activității – acte de proprietate, contracte de închiriere, contracte de arendă;

planul de afaceri pentru creditele pe termen scurt; studiu de fezabilitate pentru creditele pe termen mediu și lung;

situațiile analitice ale creanțelor și datoriilor cu specificarea vechimii acestora;

proiecții ale fluxului de numerar si ale contului de profit și pierdere pe perioada de creditare;

scrisori de recomandare de la clienți și furnizori, dacă este cazul;

curriculum vitae pentru echipa managerială propusă pentru implementarea proiectului și

pentru cei din conducere, din care să rezulte calificarea și experiența managerială a acestora;

copie după contractele de împrumut, de leasing și după alte contracte de garanții după caz;

situația cu garanțiile propuse a fi aduse cu specificarea provenienței și dovada achitării acestora cu contracte de vânzare – cumpărare, acte de donație, facturi;

orice alte situații lămuritoare cu privire la desfăsurarea afacerii pe care solicitantul sau

banca le socotesc necesare,

acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, declarația privind relațiile de grup cu alte persoane fizice/juridice.

În cazul persoane fizice, asociații familiale, cererea de credite are o structură simplificată, informațiile rezumându-se la datele personale ale solicitantului, eventualele recomandări de la locul de muncă, situația veniturilor obținute de către membrii familiei și eventualii giranți, garanțiile propuse cu specificarea regimului lor juridic.

Analiza agentului economic din punct de vedere juridic

Acestă etapă a creditării presupune următoarele aspecte:

existența documentelor de constituire conform legilor, a actelor adiționale în formă autentică și cu înscrierea de mențiuni la Registrul Comerțului sau existența Certificatului Unic de Înregistrare;

existența în obiectul de activitate al societății, a codului CAEN corespunzător activității

propuse a fi creditată;

consultarea Registrului Comerțului cu privire la statutul juridic al solicitantului,

starea de faliment, litigii, reorganizare judecătorească, și al persoanelor care angajează patrimonial societatea;

consultarea Biroului de Credite, a Centralei Riscurilor bancare precum și a Centralei

Incidentelor de Plăți de pe lângă Banca Națională cu privire la înscrierea solicitantului în fișierele incidentelor de plăți, ce vizează: interdicția de a emite cecuri, refuzuri la plată, executări silite.

Analiza agentului economic din punct de vedere tehnic

Responsabilului tehnic al băncii, inginerului evaluator presupune evaluarea tehnică a afacerii precum și evaluarea garanțiilor materiale

Analiza agentului economic din punct de vedere economico-financiar

Indicatori principalii care stau la baza analizei situației economico – financiare a clienților sunt:

Lichiditatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a face față datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilități.

Se calculează conform relației:

unde:

A= disponibilități bănesti + sume de încasat + titluri de credit + alte elemente de activ –

imobilizări de elemente patrimoniale;

Dts =credite și datorii pe termen scurt (curente și restante)

Nivelul de lichiditate obținut în urma calculării lichidității se interpretează conform datelor prezentate în Tabelul nr.1.astfel:

Tabel nr.3.1. Valori ale nivelului de lichiditate

Acei agenți economici cu o lichiditate necorespunzătoare nu se vor credita, deoarece aceștia înregistrează plăți restante față de furnizori, buget, credite restante față de bancă.

Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a firmei de a transforma toate activele saleîn numerar pentru plata tuturor datoriilor.

Se calculează conform relației:

Valoarea indicatorului trebuie să fie supraunitară. Solvabilitatea arată capacitatea uneisocietăți de a-și acoperi toate datoriile (bancă, furnizori, buget, etc.) prin valorificarea tuturor activelor sale, exprimă gradul în care fiecare agent economic asigură cu capital social acoperirea creditelor pe termen scurt, mediu si lung.

Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obține profit din propria activitate se exprimă în general prin rata profitului net, calculată astfel: .

Gradul de îndatorare reprezintă raportul dintre datorii și capitalurile proprii și se calculeză cu următorii indicatori: și

Scara de apreciere a gradului de îndatorare o clientului, utilizată de băncile comrciale este prezentată astfel:

Tabel nr.3.2. Scara gradului de îndatorare

Fiecare din acești indicatori primește un punctaj, iar prin punctajul total stabilit prin însumare, creditul va fi încadrat în una din cele cinci categorii de performanță: standard, în observație, substandard, îndoielnic, pierdere.

Analiza bonițății solicitantului de credite

Bonitatea reprezintă un indicator sintetic al performanțelor economico-financiare și nefinanciare ale agenților economici, în funcție de care, aceștia sunt încadrați în vederea acordării creditului, în mai multe grupe denumite categorii de performanță astfel:

Categoria A -Standard– agenții economici din această categorie au performanțe financiare foarte bune, rambursarea de efectuează în timpul și la termenele stabilite, se prefigurează menținerea în perspectivă a performanțelor la un nivel ridicat în perioada de creditare;

Categoria B -În observație– agenții economici din această categorie sunt clienți cu rezultate economico-financiare bune sau chiar foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte de timp pot întâmpinagreutăți în rambursarea ratelor scadente ale creditului și dobânzilor aferente precum și a altor datoriiexigibile, perfoamanțele financiare nu se pot menține la acest nivel pe o periodă îndelungată de timp;

Categoria C -Substandard– agenții economici din această categorie prezintă performanțe economico -financiare satisfăcătoare dar se pot redresa eventual printr-o infuzie de capital, având o tendință de înrăutațire.

Categoria D -Îndoielnic – agenții economici din această categorie prezintă performanțe financiare scăzute, situație în care eventualele credite sunt incerte la rambursare, având o anumită ciclicitate la perioade scurte de timp. În această situație băncile solicită planuri speciale de redresare prin acoperirea fermă, precum șigaranții reale care să ofere posibilitatea valorificării rapide a acestora.

Categoria E -Pierdere – agenții economici din această categorie prezintă performanțe financiare foarte scăzute care prezintă pierderi, serviciul datoriei fiind necorespunzător. În aceste situații, băncile nu acordă credite decâtatunci când acestea sunt garantate cu cash colateral, garanții guvernamentale sau scrisori de garanție bancare emise de o bancă de prim rang.

Criteriile de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile de credite sunt prezentate în tabel 3.2 astfel:

Tabel nr.3.3 Criteriile de încadrare asupra performanțelor financire

Legendă: St- Standard, O- În observație, Sub- Substandard, Î-Îndoielnic, P-Pierdere

Tabelnr.3.4 Coeficienți de previzonare aferenți categoriilor de clasificare

Legendă: St- Standard, O- În observație, Sub- Substandard, Î-Îndoielnic, P-Pierdere

Analiza solicitării creditului

Acestă etapă are la bază următoarele aspecte:

identificarea scopului și nivelului creditului solicitat pe baza fluxului de încasări și plăți cu defalcare lunară;

identificarea surselor de rambursare a creditului (sursa principală: veniturile, sursa colaterală: garanția);

negocierea creditului în ce privește durata, dobânda, mărimea ratelor de rambursat, perioada de grație, implicațiile nerambursării (perioada de grație este perioada în care agentul economic plătește dobânda fără a rambursa rate din credit).

În urma acestei analize se întocmește referatul de credit care cuprinde toate informațiile referitoare la situația economico-financiară și juridică a solicitantului de credit. Dosarul de credit cuprinde, cererea de credit, documentele depuse de agentul economic, menționate anterior, referatul de credite, rapoartele de evaluare a garanțiilor propuse a se constitui la acordarea creditului.

Aprobarea și acordarea creditului

Se supune spre aprobare organului competent din bancă întreaga documentație de credit și se încheie contractul de credit.În aprobarea creditelor de către băncă este o decizie colectivă luată în cadrul unui Comitet de Risc, în acord cu competențele stabilite prin norme și regulamente pentru nivel de sucursală, nivel dedirecție de specialitate din Centrala băncii, precum și nivel al Comitetului de Direcție sau Comitetului Director al băncii, după caz. De menționat este faptul că pentru acele creditele ce privesc persoanele aflate în relații speciale cu banca este obligatoru aprobarea lor nu numai la nivelul Comitetului de Direcție și retificarea acestei aprobări de către Consiliul de Administrație al băncii. Pentru aprobarea unui credit este necasar organizarea și desfășurarea următoarelor activități:

La sucursala bancară:

 în baza documentației de credit depuse de către solicitantul de credit, repartizată deșeful compartimentului credite, moderatorul de credite solicită, mai întâi, direcției Credite din Centrala băncii, consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare și întocmește în acest sens referatul specific, la care anexează documentele necesare, cerute de norme;

dosarul creditului, conținând documentele depuse de solicitantși cele elaborate de cătremoderatorul de credit, evaluatorulși juristul sucursalei, se vor înainta directorului sucursalei;

directorul sucursalei convoacămembrii Comitetului de credit și risc, al cărui președinte este învederea analizării și avizării/aprobării documentației de credit, după caz. În situația în care unul sau mai mulți membri ai Comitetului de credit și risc al sucursalei se declară împotrivă (abținerea,conform Legii bancare nr.58/1998, este admisădoar atunci când există un conflict de interese), acestă decizie va trebui motivată și consemnată atât în Registru de Procese Verbale al Comitetului, cât și pe hotărârea de avizare/aprobare a Comitetului de credit și de risc al scursalei.

La Centrala bancară:

referentul de specialitate, din Direcția Creditării, va primi documentația, acesta va verifica dacă conține toate informațiile necesare analizării propunerii și dacă aceasta are avizul favorabil dat de către Comitetul de credit și risc al sucursalei;

dacă este cazul, se solicită moderatorului de credite din sucursală completarea sau clarificarea tuturor aspectelor prezentate în documentația transmisă care necesită lămuriri. Punctul său de vedere, referitor la propunerea de credite făcută de sucursală, se va consemna obligatoriu înședința Comitetului de Credit al Centralei sau a Comitetului de Direcție după caz;

Membrii Comitetului de Credit al Centralei sau Comitetului de Direcție vor analiza solicitarea sucursale și punctul de vedere al referentului de specialitate al Direcției Credite și vor adopta, înfinal, o hotărâre de aprobare/respingere. Hotărârea de aprobare/respingere a creditului, se va transmite Direcției de Credite;

Referentul de specialitate din Direcția Credite va comunica aceasta hotărâre sucursalei solicitante, precum și Direcțiilor implicate din centrală. Prin grija sucursalei în cauză, aprobarea sau respingerea creditului se va aduce la cunoștința clientului;

Aprobarea unui credit secomunicăcât mai operativ posibil și, obligatoriu în scris, clientului iar apoi se procedează la semnarea contractului de credite.

Contractul de credit este definit ca oconvenție unilaterală și între persoane prin care o bancă sau o altă instituție de credit similară se obligă, în schimbul unei remunerații, să pună la dispoziția unei persoane fonduri bănești, pe un termen și în cuantumul determinat, sau să își asume, în interesul unei persoane un angajament bănesc prin avans, sau prin scrisoare de garanție.

Fig nr.3.2 Etapele derulării procesului de creditare

În privința Danielei Haraguș sunt prezentate cele cinci etape ale derulării procesului de creditare, conform figurii de mai sus, astfel solicitarea și rambursarea creditului sunt inițiate de către client și receptate de către bancă, iar celelante trei etape și anume: analiza și evaluarea creditului, aprobarea creditului, acordarea creditului sunt inițiate de către bancă în interesul clientului și în beneficiul ambelor părți.

În practica bancară este importantă delimitarea etapelor procesului de creditare cât și gestionarea performantă a creditelor acordate de bancă.

3.2 Produsele și serviciile oferite de bancă

Bănca derulează operațiuni bancare în numele clienților și în nume propriu, astfel această separare reflectă faptul că operațiunile sunt reglementate și înregistrate diferit iar clientela bancară este structurată în trei categorii:

Clienți "bănci și instituții financiare";

Clienți "persoane juridice nebancare";

Clienți "persoane fizice".

O astfel de separare este justificată prin faptul că produsele/serviciile bancare au caracteristici diferite în funcție de tipul de client, deoarece nivelul riscurilor și anvergura operațiunilor bancare sunt diferite. Ca urmare reglementările referitoare la persoanele juridice sunt mai stricte, acestea trebuind să dovedească prin documente faptul că sunt entități legal constituite.

O sociatate bancară reprezintă o entitate prestatoare de servicii bancare are implică trei funcții de bază și anume:

de a atrage depozite bănești de la persoane fizice și juridice;

de a permite clienților să-și retagă bani din conturi sau săi transfere în alte conturi;

acordarea de împrumuturi clienților care solicită credite, folosind în principal fondurile atrase sau depozitele plasate

.

Operațiunile efectuate de bănci pentru clienți s-au divizat astfel:

Servicii bancare, care sunt solicitate de clienți băncii;

Produse bancare, respectiv cele oferite de către bancă clientelei sale.

Clasificare operațiunilor bancare este interesantă din punct de vedere al inițiatorului operațiunii, fiind astfel un element important în practica bancară, atât pentru operațiunile solicitate de clienți cât și pentru accesul la produsele oferite de bancă. Băncile în practică cer clienților o solicitare expresă, materializată de regulă prin: cerere, ordin de plată, contract de credite, astfel fără aceste banca nu inițiază operațiunea.

În continuare sunt prezentate produsele și serviciile acordate de Raiffeisen Bank clienților săi, atât persoane fizice cât și juridice.

Fig nr.3.3 Produsele și serviciile oferite de Raiffeisen Bank persoanelor fizice

My Banking

Este un serviciu oferit de Raiffeisen Bank și Vodafone cu ajutorul căruia se poate afla informații financiare referitoare la contul bancar și cursul valutar și platile de facturi și reîncarcarile de cartele telefonice direct din meniul telefonului. Serviciul MyBanking este accesibil oriunde este acoperire prin serviciul Vodafone, inclusiv atunci când esti în Roaming.Pentru a beneficia de serviciul My Banking ai nevoie de:

cont deschis la Raiffeisen Bank;

un SIM Smart cu aplicatia myBanking si un telefon compatibil;

un contract cu Raiffeisen Bank pentru activarea serviciului myBanking.

Avantajele acestui serviciu sunt următoarele:

securitate maximă în derularea contractelor financiar-bancare;

acces simplu la informații financiar-bancare în timp real;

plata facturii sau reîncarcarea cartelei direct de pe telefonul mobil;

usurință și confort în utilizare.

Raiffeisen Direct 0800 802 02 02

Printr-un apel telefonic, gratuit indiferent de sezon, scuteste persoana de drumurile la bancă. Oriunde te afli acum banca ta este mai aproape de tine. Direct, fără să mai faci cel mai mic efort și fără să plătești comisioane sau taxe suplimentare, beneficiezi de următoarele servicii:

se pot obține informații despre conturile proprii și despre produsele Raiffeisen Bank;

e poate ordona efectuarea de tranzacții intra și interbancare;

se poate plăti facturile către furnizorii de utilități și servicii (electivitate, telefon, asigurări);

se definesc sau se modifica transferurile planificate;

se deschide sau se lichidează depozite la termen;

se poate efectua schimburile valutare între conturile proprii.

Acest pachet are următoarele avantaje:

nu mai este nevoie deplasarea la bancă;

program de lucru prelungit comparativ cu cel al unităților bancare;

nu sunt percepute taxe sau comisioane în plus fata de cele percepute la unități;

telebankerii sunt instruiți și specializati în oferirea acestui tip de serviciu.

SmartTel

Cu ajutorul acestui serviciu informațiile despre cont sunt disponibile 24 de ore din 24, 7zile pe săptămână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. Se poate beneficia de acest serviciu cu un cont curent, de depozit, de credit sau de card deschis la Raiffeisen Bank și un telefon mobil abonat la oricare din operatorii GSM/CDMAOrange, Vodafone, Cosmote sau Zapp, se poate activa prin încheierea unui contract, serviciul SmartTel SMS care îti ofera posibilitatea obținerii informațiilor bacare prin intermediul telefonului mobil.

Accesarea informațiilor se poate face prin apel la numarul scurt 681/1681 se primesc informații cu privire la toate conturile selectate, se obțin informații despre cont (curent, de credit sau depozit), lista ultimilor 5 tranzacții efectuate pe un anumit cont (tranzacții de debit și de credit), lista ultimilor 5 tranzacții de creditare efectuate pe un anumit cont, lista ultimilor 5 tranzacții de debitare efectuate pe un anumit cont, cursul valutar al băncii/BNR din data curentă, schimbare parola (PIN), interogare a datelor de credit, prin browsing Zapp sau Wap Connex.

Acest pachet are următoarele avantaje:

este un serviciu flexibil si mobil;

permite accesul direct, non-stop, la informații despre cont;

oferă opțiunea de a solicita informații când ai nevoie sau cu o frecvența adaptată activității;

ofera posibilitatea de a pastra informațiile importante în memoria telefonului mobil;

garanteaza discreția și siguranța.

Plăți directe furnizori

Plățile curente către furnizori sunt plătile la telefonul fix și mobil, la gaze, la lumina etc. Fiecare dintre aceste plăți trebuie plătită în alta parte, există situații când se uită de ele ceea ce duce la unele penalizări. Serviciul Plăți directe furnizori are menirea de a înlatura unele griji pentru doar 1,5 RON pe transfer, Raiffeisen Bank va plăti din contul curent toate aceste facturi astfel presupene următoarele avantaje:

timp economisit în favoarea altor activități;

transfer bancar evitând utilizarea numerarului;

evidența clară a plăților primind în continuare facturile de la furnizori și având extrasul de cont care confirma operațiunile bancare;

posibilitatea de a refuza plata unei facturi, printr-o simplă cerere;

costuri minime: depuneri numerar fără comision, transfer bancar cu un comision avantajos.

Transferuri planificate

Acest serviciu reprezintă transferuri de sume fixe, la date fixe, din contul tău curent înalte conturi: Contul de Economii Acces plus, contul Eveniment sau alte conturi curente. În situatia în care trebuie plătit în mod regulat o anumită plată constantă, Serviciultransferuri planificate permite achitarea datoriilor. Banca este cea care transferă din contul curent suma de bani care trebuie platită, automat la data pe care o stabilește persoana în cauză.

Serviciul transferuri planificate permite transferul automat al unei sume stabilite cătreun cont de economii, de exemplu Acces Plus sau Eveniment. În acest mod se poate strânge bani pentru evenimentele planificate economisind în acest mod.

Sweep

Constituie o altă facilitate care ajută la economisire. Acest serviciu oferă posibilitateade a transfera automat sumele care depașesc un nivel prestabilit în alt cont indicat. Tot ce depaseste acest prag prestabilit, va trece automat într-un depozit. De exemplu solicitarea ca sumele din contul curent ce depasesc o anumită sumă să fie automat transferate în Contul de Economii Acces Plus care oferă o rata a dobânzii superioară și are următoarele avantaje:

un mai bun management al fondurilor, pot fi pastrate în contul curent numai sumele necesare plăților curente, pentru tot ceea ce depaseste aceste sume realizându-se transferul automat în conturi cu rate superioare ale dobânzii;

costuri reduse: 6.500 lei pe transfer.

Programul Asigurarea ta în caz de accident

Raiffeisen Bank te ajută acum să beneficiezi de protecția oferită de AIG Life!Programul propune o asigurare de viață titularilor de conturi curente în lei deschise la Raiffeisen Bank. Aceasta acoperă decesul și invaliditatea totală permanentă din accident, 24/24 ore, oriunde în lume. În cazul în care unul din aceste evenimente se produce, titularul de cont (sau moștenitorii săi după caz) va primi o despagubire de 6.000 EUR. Programul ofera 2 luni de gratuitate oricui optează pentru Asigurarea ta în caz de accident.

După terminarea celor 2 luni de gratuitate, fiecare titular va plăti lunar echivalentul înlei a 1 EURO. Plata primelor se va face automat din contul curent în lei, fără alte formalități. Înscrierea în program se poate face pe un singur cont curent în lei deschis la Raiffeisen Bank. Pentru a beneficia de asigurare trebuie să fii titularul unui cont curent în lei deschis la Raiffeisen Bank și să ai vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Se poate renunța oricând la asigurare, fără a fi necesarămotivarea deciziei. Renuntarea la asigurare nu înseamnă și returnarea primelor de asigurare încasate pâna în acel moment. Înscrierea în acest program se poate face la oricare dintre unitățile Raiffeisen Bank din țară. Intrarea în vigoare a asigurarii va fi înscrisă în Certificatul de asigurare, pe care îl vei primi la unitatea bancară, după ce Raiffeisen Bank va opera înrolarea ta în acest program.

Contul EURO PLUS

Reprezintă contul de depozit prin care îti poți valorifica economiile în noua moneda Euro. Ceea ce îti va stârni cu siguranță interesul este ca:

pentru acest produs vei beneficia de una din cele mai avantajoase dobânzi de pe piața bancară, care se capitalizează la termen;

este un depozit la termen cu reînnoire automată pentru o luna sau pentru 3 luni;

are un nivel larg de deschidere accesibil (500 EUR).

Contul Bonus

Acest credit bonus are depozit în lei pentru persoane fizice cu un termen de constituire a depozituluide 1 lună. Depozitul se reînnoieste automat la scadență suma minimă pentru deschiderea contului este de 100 lei și prezintă următoarele avantaje:

oferă un plus de dobândă (2%) pentru fiecare a treia lună de existență a depozitului;

rata dobânzii este cu atât mai mare cu cât sumele depuse sunt mai mari;

dobânda se poate plăti direct în contul curent sau de card al titularului sau al unei alt persoane;

rata dobânzii este fixă pe perioada depozitului (o lună)

în cazul retragerii sumelor înainte de scadență, se va plăti dobândă la vedere;

comisioane: comision de retragere 0,50%, minim 0,5 lei;

comision de întretinere cont curent – 0.2 USD /lună (echivalentul în lei).

Contul Eveniment este un cont în lei, termenul de constituire a depozitului: între 91 și 365 de zile, suma minimă de deschidere a contului: 50 lei, depuneri ulterioare: minim 10 lei. Avantajele acestui cont sunt:

tu alegi data scadenței, ai posibilitatea de a face noi depuneri în cont (depunerile sunt permise cu până la 30 de zile înainte de ziua scadenței);

dobânda se capitalizează lunar astfel ai posibilitatea de a opta pentru transferuri automate de sume fixe, la date fixe, din alte conturi ale tale deschise la Raiffeisen Bank catre Contul Eveniment (Standing Order);

rata dobânzii: variabila, în funcție de evoluția pieței;

nu se plăteste dobanda dacă depozitul este lichidat înainte de data scadenței;

exista un singur comision pentru retragerea la scadența a sumelor depuse: 0,35% minim 0,5lei.

Contul de economii Super Acces Plus: flexibilitate și profit

Este un cont în lei pentru persoane fizice cu un termen nelimitat, cu retrageri permise oricând, fără reducerea procentului de dobândă și fără penalizare. Acest cont prezintă următoarele avantaje:

produsul oferă clientilor, pe de o parte, posibilitatea obținerii unor niveluri superioare de dobanda comparativ cu cele oferite pentru contul curent și, în același timp, accesul rapid la sumele economisite, fară restricții;

dobânda se capitalizează lunar în contul Super Acces Plus și este diferențiată pe transele valorice, astfel dacă soldul contului trece în altă tranșă valorică, rata dobânzii se aplică pentru întregul sold;

sunt permise transferuri automate din alte conturi curente/de card ale titularului deținute la Raiffeisen Bank în contul Super Acces Plus: pot fi transferate sume fixe la date fixe (standing order) sau sume care depășesc un anumit plafon prestabilit de către deținătorul conturilor (sweep), cu o dobândă variabilă, diferențiată pe tranșe valorice;

nu se percepe comision de întreținere, având un comision de retragere de 0,5%.

Fig nr.3.3 Serviciile oferite de Raiffeisen Bank persoanelor juridice

Pentru realizarea operațiunilor curente ale societății. Se poate deschide în RON și întoate valutele acceptate de catre bancă, acesta presupune următoarele caracteristici:

bonifica lunar soldul creditor al contului cu dobânda la vedere;

se poate efectua licitații valutare on-line, cu comision 0;

este accesibil în timp real, în orice unitate Raiffeisen Bank;

permite utilizarea următoarelor servicii:

Direct debit, acest serviciu permite plata furnizorilor de utilități (telefon, energie, gaze, etc.) din contul curent, în urma unui contract încheiat între banca și societatem acesta are următoarele caracteristici:

Clientul trebuie să asigure disponibil în cont pentru plata facturii și a comisioanelor aferente, astfel în caz contrar plata va fi refuzată;

Banca realizează plățile în baza facturilor primite de la furnizori, fară confirmare/prezența clientului.

MyBanking permite obținerea informațiilor bancare și realizarea tranzacțiilor direct de petelefonul mobil (serviciu valabil doar pentru utilizatorii Connex).Acest serviciu are următoarele facilități:

Obținerea prin SMS a informațiilor referitoare la contul bancar sau la cursul valutar;

Lista ultimilor cinci tranzacții efectuate;

Plata facturii telefonice, pentru tine și alte pesoane;

Reîncarcarea cartelei preplătite Kamarad sau Connex Go!;

Primirea prin SMS imediat ce tranzactia a fost efectuată;

Setarea notificărilor privind modificarea soldului.

Multicash are la bază accesarea conturilor curente de la distanță în condiții de siguranță și eficiență. Acest serviciu are următoarele avantaje:

Servicii bancare direct din birou;

Informații actualizate în fiecare ora;

Timp redus alocat efectuării plăților și obținerii extrasului;

Utilizare eficientă;

Costuri reduse.

Acceptarea platilor prin card/POS prin acest serviciu Raiffeisen Bank oferă Întreprinderilor Mici și Mijlocii ce au ca obiect de activitatevânzarea de bunuri și servicii (hoteluri, restaurante, magazine, supermarketuri, agenții de turism, clinici medicale, cabinete de avocatură), posibilitatea onorarii platilor prin intermediul cardurilor VISA și MasterCard deținute de cetățenii români sau străini. Are următoarele avantaje:

Cresterea prestanței firmei prin acceptarea la plata a cardurilor;

Operativitate maximă în decontarea valorii documentelor de vânzare transmise spre încasare;

Atragerea de noi clienti prin oferirea serviciului de plata fară numerar;

Acordarea de gratuități, corelate cu volumul plăților prin card;

Participarea la campanii promoționale organizate de VISA, MasterCard și Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Bank acordă clienților săi și următoarele categorii de produse prin linii de credit și anume :

Linia de credit revolving pe tremen scurt;

Linia de credit Nano Overdraft.

Linia de credit revolving pe tremen scurt, acestă linie de credit este destină finațării unor tranzacții specifice de comerț, fiind valabilă până la 365 de zile de la data semnării Contractului de Facilitate. Cel mai adesea se utilizează în situațiile în care ieșirile și intrările de numerar sunt previzibile, astfel clientul poate trage sume fixe, până la o limită de sumă și o scadență agreată pentru perioade fixe de timp cu ar fi 1, 3 sau 6 luni având o rată de dobândă fixă. Odată ce suma a fost rambursată acesta nu mai poate fi trasă din nou, astfel tragerile din facilitate se vor efectua pe bază de documente justificative în conformitate cu scopul facilității.

Linia de credit Nano Overdraft este o linie de credit pre-aprobată, fără garanții materiale fiind astfel dedicată clienților IMM cu cifra de afaceri de până la un milion euro echivalentul în lei și care nu au alte credite în derulare și au avut în decursul anului un rulaj mediu de peste 5.000 euro prin conturile dechise la Raiffeisen Bank, astfel acești clienți pot bemeficia de o rezervă de lichiditate pentru situații neprevăzute. Această linie de credit fiind de dimensiuni mici, cu o dobândă de 0% și comision lunar fix ce depinde de valoarea liniei de credit.

Capitolul IV

Creditatrea agenților economici prin intermediul liniei de credit

4.1 Linia de credit la SC.X.SRL

Creditul poate lua mai multe forme, astfel:

~ Obligațiuni;

~ Împrumutul contra efecte de comerț sau bilete la ordin;

~ Linii de credit;

~ Împrumuturi de la bancă;

~ Descoperit de cont;

~ Reeșalonarea plăților.

Acesta este acordat de bancă, în calitate de creditor și este încasat de debitor, care poate fi o societate comercială sau persoana fizică.

Din punct de vedere al conținutului economic creditul bancar poate lua diferite forme și anume:

avans în cont curent;

credit de trezorerie sau de casă;

linia de credit;

linia de credit revolving;

credite pentru destinație specială.

Linia de credit este o formă modernă a creditului bancar și prezintă o limită maximă stabilită pe o perioadă de timp, maxim un an, perioadă în care agentul economic poate să se împrumute, prin plata unei dobânzi a sumei solicitate.

Linia de credit revolving, acresta este un mecanism de creditare care presupune acordarea de noi credite pe măsură ce s-au rambursat creditele anterioare sau o parte din acestea fără anu se depășii plafonul liniei de credit aprobat de bancă.

Băncile deschid agentului economic linii de credite în cadrul cărora stabilesc un plafon maxim de credite, ce urmează a fi puse la dispoziția agentului economic, astfel se cunosc mai multe tipuri de linii de credite și anume:

credite provizorii (neconfirmate);

credite confirmate.

În cazul creditelor provizorii, băncile comerciale, pot cere agentului economic în orice moment acoperirea debitului iar creditele confirmate sunt mult mai avantajoase pentru debitor. Acestea se bazează pe un acord scris, în cadrul căruia posibilitățile de acordare a creditului se stabilesc pentru o anumită perioadă prevăzută în contract, în cadrul căruia sunt prevăzute termene precise de rambursare.

Linia de credit reprezintă o modalitate de creditare a agenților economici, care funcționează după sistemul revolving, respectiv se pot efectua trageri și rambursări pe toată durata de valabilitate a liniei, cu condiția ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depășească volumul liniei de credite aprobat. Acest tip de credite se acordă clienților cu performanțe economico-financiare bune, care sunt clienți permanenți ai băncii. Liniile de credite se acordă pe o perioadă de 12 luni, volumul acestora se stabilește astfel:

Durata medie de încasare a clienților, reprezintă amânarea medie aplății, acordată clienților acesta se calculează utilizând următoarea formulă:

Linia de credit este o modalitate de creditare a agenților economici prin completarea capitalului curent de lucru pe termen scurt astfel prin intremediul acesteia se stabilește un plafon global în limita căruia se pot efectua plăți printr-un cont curent. Soldul debitor al cestui cont nu poate depași limita de creditare. Acesta fiind destinată pentru acoperirea cheltuielilor de aprovizionare, producție și desfacere.

Clientul poate beneficia de un credit în limita plafonului, creditarea propriu-zisă are loc în momentul în care acesta are nevoie de credit. Acordarea liniilor de credit se face în conformitate cu Normele metodologice de creditarea ale băncii prin parcurgerea următorelor etape specifice de negocierea creditului, contractarea creditului, acordarea și rambursarea creditului.

O procedură optimă de derulare a unei linii de credit printr-un cont separat de împrumut presupune existența în contractul de credit a unei clauze prin care să se menționeze posibilitatea rambursării automate din momentul în care contul curent prezintă un sold creditor. Clienții pot beneficia din partea unei bănci o facilitatea de creditare prin creditul overdrft. Acesta completează golul temporar de resurse, prin care clientul are dreptul de a efectua plăți suplimantare față de linia de credit.

Linia de credit se acordă numai acelor agenți care au un flux ritmic de încasări și plăți având continuitate în activitatea lor și au demonstrat un comportament corespunzător pe piață cât și în relația cu banca, astfel destinația liniei de credit poate fi:

pentru activitatea de producție;

pentru activitatea de prestări servicii;

pentru activitatea de comerț(en gross/ en detail).

Nivelul liniei de credit se stabilește pe baza bugetului de trezorerie întocmit de către fiecare agent economic pentru întregul an, pe trimestre și pe luni pe baza datelor înscrise în programele de producție și în planul de afaceri. Agentul economic trebuie să aibă contul de disponibilități bănești deschis la banca prin care vrea să crediteze și să efectueze toate operațiunile de încasări și plăți prin acest cont generate de activitatea desfășurată.

Plafonul maxim al liniei de credit se va stabili la acordare în funcție de specificul activității pe care o desfășoară agentul economic, fiind condiționat de plățile și încasările medii lunare din următoarea perioadă. Garanțiile pe care trebuie să le posede în valoare de circa 120% din plafonul liniei de credit și dobânda aferentă unui trimestru. Astfel linia de credit nu poate fi acordată pe o perioadă mai scurtă de 3 luni și respectiv pe o perioadă mai lungă de 12 luni/ 1 an.

Angajarea liniei de credit are la bază efectuarea de plăți din dispoziția clientului sub controlul băncii astfel încât soldul debitor al contului să nu depășescă plafonul aprobat la sfârșiul zilei prin refectarea de datorii ale clie ntului către bancă prin credite. Astfel soldul debitor înregistrat la sfârșitul zilei reflectă mijloacele bănești ale băncii puse la dispoziția clientului sub forma creditului pe de o parte, iar pe de altă parte obligația clientului de a folosi conform destinației stabilite, de a rambursa și de a plăti o dobândă aferentă. Plățile scadente reprezintă acele plăți ce trebuie efectuate până la un moment dat (scadența), dacă se depășește acel momnet acestea se transformă în plăți restante.

În cazul în care la scadență nu are loc rambursarea creditului, acesta se transformă în credit restant, astfel costurile creditării prin linia de credit sunt reprezentate prin:

comision de gestiune aferent plafonului maxim de creditare aprobat;

comisin de neutralizare perceput pentru plafonul de creditare neutilizat;

dobândă suplimetară aferentă creditului acordat;

dobândă conform contractului de credite pentru parte de credit utilizată;

dobânzi penalizatoare în cazul nerambursării creditului la scadentă.

Linia de credit se poate reînnoii anual pe baza unui contract și numai în urma unei analize ample a situației economico-financiară a clientului, a garanțiilor existente și a programelor de activitate din următoarea perioadă iar derularea acesteia se va realiza integral numai prin contul curent.

Gestionarea liniei de credit se efectuează de către moderatorul de credite, care urmărește sistematic respectarea destinației creditului conform contractului, derularea programelor de activitate ale clientului și se realizează trimestrial prin analiza bonității clientului pe baza datelor înscrise în situațiile sale financiar-contabile. Linia de credit poate fi suplimentată sau diminuată după caz în funcție de necesitățile clientului și a analizei activității acestuia. Schimbarea destinației liniei de credit, neutilizarea integrală precum și nerespectarea altor clauze contractuale impun luarea următoarelor măsuri din parte băncii:

aplicarea unui comision pentru neutilizare stabilit pe baza deciziei băncii sau a unor dobânzi penalizatoare;

reducerea liniei de credit;

sistarea temporară sau definitivă a liniei de credit;

declararea liniei de credit scadentă anticipat și rambursarea ei cu plata dobânzilor și comisioanelor afereante.

Stabilirea necesarului total de credit și analiza liniilor de credit la fiecare client pentru trimestrul următor este o acțiune amplă realizată sistemic și într-un mod responsabil de către fiecare sucursală, rezultatele urmând sa fie remise Centralei băncii respectiv Direcției de Credit de și Scont. Astfel scopul acestei analize presupune următoarele aspecte prin:

evaluarea capacității de rambursare și plată a dobânzilor;

urmărirea respectării destinaței liniilor de credit;

prevenirea apariției unor situații nedorite, riscante, în activitatea economico-finaciară aagenților economici;

obținerea unor informații priviind gradul de angajare a liniei de credit, precum și destabilire a soldului mediu lunar neutilizat al liniilor de credit;

existanța faptică a garanțiilor.

Rezultatele analizei periodice priviind excedentul sau deficitul de capital de lucru stă la baza reînnoirii, reducerii/suplimentării sau rambursării integrale a liniilor de credit. Pe baza analizei la trimestru sunt vizate cu preponderență următoarele aspecte:

bugetul de trezorerie realizat pe perioada anterioară care este comparat cu cel proiectat;

bugetul de trezorerie estimat pentru trimestrul următor și calculul capitalului de lucru;

respectarea destinației creditului;

analiza care să cuprindă calculul indicatorilor de performanță, bazate pe ultimile balanțe de verificare contabilă, a situației patrimoniului și a contului de profit și pierdere;

analiza posibilităților de rambursare a liniei de credit și de plată a dobânzilor;

verificarea faptică agaranției creditului.

Toate aceste aspecte priviind modul de derulare a liniilor de credit trebuie să constituie subiectul unei colaborări permanete între bancă și beneficiarul de credite, o modalitate tehncă de a consolida și perfecționa relația dintre bancă și client.

Creditele se acordă numai clienților care prezintă o bonitate corespunzătoare și ai căror indicatori de performanță financiară se încadreză în categoriile A, B, și C comform clasificației Băncii Naționale a României.

Linia de credit se va asigura printr-un depozit colateral în lei deschis la bancă de către client, sau garantul acestuia, reperezentând astfel 20% din valoarea liniei de credit. Pentru clienții din categoria C se constituie garanții reale în limita a minim 50% din valoarea creditului și a dobânzi, în funcție de de natura garanției se solicită și cesionarea în favoarea băncii a drepturilor bănești ce se cuvin din asigurarea bunurilor la societatea de asigurare. Astfel banca va urmări permanent modul de utilizare a liniei de credit și menținetrea bonității clientului.

4.2 Analiza bonității pe baza dosarului de creditate

Capitolul V

Concluzii și propuneri pentru îmbunătațirea activitații bancare

La baza oricărei activități bancare stă relația dintre bancă și client, astfel este impoartant ca acesta relație sa fie cât mai bună pentru a avea rezultate cât mai eficinte din ambele părți.

ANEXE:

Anexa 1 – Dosar de creditare

Anexa 2 –Acord de consultare a Centralei Ricurilor Bancare

ANEXE:

Anexa 1 – Dosar de creditare

Anexa 2 –Acord de consultare a Centralei Ricurilor Bancare