Limfodrenajul Ca Moment Cheie In Combaterea Celulitei

Diverse2

Limfodrenajul Ca Moment Cheie In Combaterea Celulitei

Byadmin ianuarie 1, 2024

PROIECT DE LICENȚĂ

Limfodrenajul ca moment cheie în

combaterea celulitei

CUPRINS

Întroducere

Drenajul limfatic se practică din vremuri stravechi, fiind menționat ca o metodă de tratament, încă de pe vremea școlii medicale a lui Hipocrat, în anul 400 d. H. Însă adevaratele preocupari pentru această metodă au aparut peste cîteva secole.

Actualitatea temei, rolul limfodrenajului în tratamentul anticelulitic, este determinat de incidența cazurilor de probleme ale organismului asociate cu depunerile adipoase și celulită. Pe lîngă factorii interni, o mare influență joacă stilul de viată alarmat, alimentația incorectă, precum și reducerea eforturilor fizice.

În prezent această tehnică este cunoscută nu numai în medicină ca tehnică terapeutică complexă, dar și în cosmetologie ca metodă de drenaj limftic. Pornind de la principiul că manipularea sau procedeile corect executate, influențează pozitiv, asupra circulației limfatice, în procesul de slăbire și în diminuarea celulitei, mai mult decît în alte tipuri de masaj, ajută la eliminarea excesului de lichide acumulate în organism, purifică organismul de toxine și de deșeuri metabolice, o importanță majoră în tratamentul unor afecțiuni: reumatismale, circulatorii, traumatologice, răni după interventii chirurgicale, sinuzite, amigdalită, faringită. Se poate defini pe scurt ca fiind ca o terapie de drenaj.

Masajul de drenaj limfatic are mai multe efecte:

anti-edematos (edemele sint provocate de stagnarea sîngelui în vene sau de prezența unei cantități mari de clorură de sodiu și apă în sînge; de obicei, edemele sint localizate la nivelul picioarelor și mînilor);

imunizant (stimulează fabricarea de anticorpi); regenerant (util în cazul unei pieli uscate, descuamate);

relaxant (la nivelul musculaturii și nu numai); stimulant la nivelul microcirculației (previne apariția celulitei).

Efectul cel mai benefic în tratarea celulitei se face observat la aplicarea intensă a exercițiilor fizice aerobe, a diferitor varietăți de masaj cum ar fi limfodrenajul manual sau de aparataj. însoțit și de o dietă adecvată bogată în lichide. Toate aceste detalii contribuie la menținerea unei stări de sănătate a tegumetului

Scopul proectului de licență este de a prezenta și de a demonstra eficacitatea masajului de drenaj limfatic în ingrijirea estetică a corpului.

Reieșind din scopul sarcinilor obiectivul cercetării major îl constituie procesul de formare a deprinderilor și pricepirilor pentru utilizarea corectă a tehnologiilor drenajului limfatic în programele anticelulitice și dezvoltarea calităților profesionale în aplicarea acestei tehnologii.

Obiectivele proectului de licență:

Studierea și analiza lucrărilor științifico-metodice de specialitate;

Determinarea factorilor și condițiilor de combinare a noilor tehnologii de masaj

Analiza celor mai importante metode, tehnologii în aplicarea masajului

Formarea unui sistem de cunoștinte teoretice din domeniul modului sănătos de viată

Metodele de cercetare. În conformitate cu obiectivele cercetării au fost utilizate următoarele metode de studiu:

Metode teoretice – analiza, compararea și generalizarea datelor din literatura științifică la problema dată;

Metode practice – observarea, probe diagnostice, experimental de constatare și formare.

Cuprinsul lucrării:

Capitolul I – fundamentrea aspectului teoretic, definitie, manevrele manuale, rolul și importanța masajului.

Capitolul al II-lea, preponderent aplicativ, conține tehnica executarii, caracteristica și descrierea diferitor procedee manuale și combinarea lor, pentru obținerea unor rezultate optime.

Concluzii: drenajul limfatic manual și de aparataj sînt tehnici ce nu ar trebui să lipsească din programele anticelulitice.

Reeșind din obectivele și metodele de cercetare, proiectul de licență este alcătuit din două capitole, la care al doilea capitol este divizat în două subcapitole.

CAPITOLUL I. ASPECTELE TEORETICE DE LIMFODRENAJ

Pentru a înțelege aplicațiile și programele recente în estetică, trebuie să lămurim aspectele privind elucidarea constituenților limfei și rolul acesteia în fiziologia organismului uman.

Bazele drenajului limfatic au fost puse în a. 1892, în Austria, de către chirurgul Winiwater, care a și publicat o lucrare despre inflamațiile cronice ale pielii și țesutului conjunctiv. În aceeași perioadă, în Franța, doctorul Fège, lucra la o nouă metodă de masaj medical numit „masajul precoce post-traumatic”, a fost luată în calcul ansamblul sistemelor circulatorii în îndependența lor. El a preconizat acest masaj pentru reducerea edemelor post-traumatice și evacuarea hematoamelor. În a. 1936, medicul Emile Vodder un fizioterapeut a prezentat în Franța metoda s-a de drenaj limfatic manual, bazată pe anatomia și fiziologia sistemului limfatic. Inițial, el a pus la punct un tratament al sinuzitelor cronice, apoi a extins metoda în aplicații estetice, igienice și terapeutice [4, p. 7].

Inspirat de tehnica Vodder, A. Leduc a descris drenajul limfatic manual, cu manevre mai ușoare, legere și mai puțin numeroase.

Drenajul limfatic constă într-un preso-masaj, prin care acționează asupra lanțului de ganglioni limfatici. Este o practică relativ recentă, consolidată în ultimele decenii. În America și Australia, după efectuarea unor studii aprofundate, s-a întrodus tehnica în general în terapiile estetice, pornind de la principiul că manipularea, corect executată, influentează pozitiv asupra circulația limfei, mai mult decît în alte tipuri de masaj [6, p.134]

Sistemul limfatic, este un ansamblu ramificat de vase și ganglioni limfatici, repartizate în diverse regiuni ale corpului, prin care circulă un lichid transparent de culoare gălbuie numit limfă. Sistemul limfatic are rolul de a colecta lichidul proteic interstițial, la nivelul capilarelor sanguine și de a-l readuce în sistemul vascular sanguin, menținînd astfel constanța volumului plasmei sanguine circulante. Pe lîngă deșeuri și toxine, limfa mai transportă și agenți infecțioși, bacterieni și virali, care sînt reținuți la nivelul ganglionilor limfatici. Sistemul limfatic este alcatuit din: vase limfatice, și organe limfatice [3,p.84].

Vasele limfatice, duc limfa de la țesuturi spre circulația sanguină. Cele mai mici vase limfatice sînt capilarele. Acestea se varsă în precolectoare care la randul lor se varsă în colectoare. Colectoarele sînt reprezentate de ductul toracic și marea venă limfatică.

Circulația limfei se face dinspre țesuturi spre sînge, prin intermediul valvelor și datorită contracțiilor mușchilor netezi ai peretelui vaselor.

Limfa este captată în țesuturi de capilarele limfatice, al căror perete îl străbate, și este condusă spre ganglioni. După ce a fost filtrată, ea este evacuată spre spațiile interstițiale. Capilarele limfatice o colectează din nou pentru a o direcționa spre inimă. Acest sistem formează un barier de apărare împotriva bolilor, și infecțiilor. Participă la schimbul de substanțe și este legat de sistemul circulator și de sistemul imun. Fluxul normal al limfei în 24 de ore este de 2-

Circulația limfei se face de la periferie spre marile ducturi limfatice. Funcțiile sistemului limfatic:

drenează o parte din lichidele interstițiale;

transportă acizii grași cu lanț lung și colesterolul, reabsorbiți din intestin;

are rol în imunitatea organismului.

Ganglionii limfatici sînt localizați în regiuni bine definite ale corpului, fiind în general grupați. Mărimea lor variază între un bob de orez și o masliă, forma lor este ovală, masarea sau drenarea ganglionilor urmărește golirea conținutului lor prin presiuni repetate, lente și de intensitate slabă.

Zonele cele mai bogate în ganglioni limfatici sînt: sub ureche, sub mandibulă, în zona axilară, înghinală, toracală, abdominală și popliteie. Cei mai adînci sînt și cei mai mari și sînt aproape de aortă și de vena cavă, și adînci în abdomen [20, p.36].

Sarcina acestui sistem este de a prelua surplusul de lichide din organism și de a-l transporta prin vasele limfatice mari către nodulii limfatici, aceștea fiind ca niște stații de epurare, unde are loc eliminarea rezidurilor bacteriene, și a toxinelor din organism. Acestea sînt conduse spre excreție și eliminate odată cu urina. Prin acest proces de „curățare” se observă îmbunătățirea aspectului pielii, scăderea în chilograme, reducerea celulitei sau cum mai este numită coaja de portocală, îmbunătățirea circulației sanguine, reducerea circumferințelor, creșterea imunități și revitalizarea organismului [15, p.58].

Sistemul limfatic este conectat cu sistemul cardiovascular în zona claviculei și lichidul limfatic este drenat în inimă, dar inima nu are nici o influență asupra circulației lichidului limfatic. De fapt, spre deosebire de sistemul cardiovascular, sistemul limfatic nu este un sistem „in cerc”, neintrerupt și nu „deține” un organ care să pompeze limfa, așa cum se întamplă cu inima în cazul sistemului cardiovascular. Circulatia limfei este foarte lentă și se desfașoară datorita aspirației toracice și contracțiilor musculare a mușchilor scheletici și se bazează pe respirație profundă, mișcare și masaj [ 23, p.43].

Masajul de drenaj limfatic stimulează scurgerea limfei și reduce apariția animitor edeme. Natura lentă, repetitivă și ritmică a acestor tehnici scad deasemenea percepția durerii și efectele sistemului nervos simpatic. În situația edemului apărut în urma unor traume acute sau subacute, tehnicile de drenaj limfatic sînt eficace în combaterea apariției cicatricilor, și a celulitei. Acest efect este realizat prin înlăturarea fibrinei din limfă. Sistemul limfatic, am putea spune că este un sistem în general pasiv, se bazează în principal pe mușchii scheletici și pe acțiunea deafragmului pentru a pune în mișcare limfa prin capilare, ganglioni și ducte [4, p.23].

Acest tip de masaj asigură drenarea lichidelor excedentare care scaldă celulele, menținînd, în același timp, echilibrul hidric al spațiilor interstițiale și evacuarea deșeurilor provenind din metabolismul celular. La evacuarea acestor lichide interstițiale participă două procese total distincte. Primul proces este o captare realizată de capilare limfatice. Captarea este consecința creșterii locale a presiunii tisulare; cu cât va fi mai mare presiunea, cu atât va fi mai mult preluată de capilarele limfatice. Al doilea proces constă în evacuarea, departe de zona infiltrată, a substanțelor preluate în capilarele limfatice. Acest transport al limfei în vase se realizeaza prin precolectoare către colectoare. Cele doua procese, foarte diferite unul de altul, trebuie facilitate prin tehnici apropiate drenajului manual.

Pentru a răspunde exigențelor de captare și evacuare, urmează descrierea modalităților de executare a manevrelor necesare. Captarea se realizează chiar la nivelul infiltrației. Evacuarea reprezintă transferul de lichide captate la distanță de zona de captare.

Tehnicile de masaj deplasează limfa prim pomparea mecanică a lichidului limfatic prin capilarele limfatice. Presiunea golește capilarele, pe când decompresiunea le permite să se umple din nou. Presiunea din interiorul capilarelor este redusă și astfel se permite curgerea limfei. După ce a fost curățată limfa de impurități, ea este readusă în sînge prin intermediul a două ducturi: ductul limfatic drept care drenează partea din dreapta-sus a corpului, și ductul toracic care drenează restul corpului [3, p.79].

Drenajul limfatic este indicat pentru:

Reducerea celulitei;

Stimulant la nivelul microcirculației‚ (prevenirea apariției celulitei).

Detoxifierea organismului.

Reducerea edemelor chiar și la femei însărcinate.

Unul din efectele imediat vizibile ale drenajului limfatic major este atenuarea celulitei, De aceea este considerat element-cheie în procesul de slăbire și remodelare corporală.

În cazul unui mod de veață sedentar și drenajul limfatic este deficitar, se produce o acumulare de grăsime și de toxine la nivelul adipocitelor. Prin urmare celulele grase, se vor încărca cu lichid și schid și se vor umfla, favorizînd apariția celulitei.

Prin masajul de drenaj limfatic se elimină acumulările de lichide și de grăsimi din corp, prevenind astfel celulita. De asemenea ședințele de drenaj limfatic dau rezultate și persoanelor care doresc să scadă din kilograme. Problema fiind că caloriile nu se consumă ci se depun sub formă de aripioare, musculatura se atrofiază, pielea capătă aspectul de coajă de portocală, și ca urmare a pierderii elasticitații tegumentului și reținerea de apă în celule. Un drenaj limfatic corect poate remedia toate aceste probleme [9, p. 105].

Prezența celulitei este o problemă estetică „inacceptabilă” pentru majoritatea femeilor post adolescente. Celulita afectează aproape 85% din persoanele de sex feminin. Termenul poate avea mai multe sensuri în fucție de cauza care a determinat-o, dar și de modul și semnele clinice pe care le prezintă. Chirurgii o numesc ca pe o infecție extensivă a țesuturilor moi subcutanate. În estetică celulita este definită ca o grupare de celule adipoase înconjurate da fibre de colagen, care dau aspectul bine cunoscut „coaja de portocală”. Celulele grase numite și adipocite au formă sferică sau ovoidă au un rol foarte important în menținerea echilibrului hidric.

Se manifestă prin micro-circulație tisulară redusă, reținerea lichidurilor și apariția edemului, hipertrofia locală a adipocitelor, imflamație. Grăsimea este acumulată sub forma unor depuneri spongioase cu structura reticulară compactă care pe dea supra mai conțin și deșeuri ale metabolismului și toxine.

Depunerile anormale de grăsimi sînt localizate pe coapse, fiese, membrele inferioare, la ceafă, pe abdomen.

Conform unora din concepțiile existente „cojița de portcoală” ar putea fi considerată rezultatul unui conținut exagerat de zaharide în țesuturi, acești compuși avînd și proprietatea de a reține apa în țesuturi [

Primile simptome de celulită pot apărea în perioada de maturizare sexsuală deja de la 14 ani. După aspectul și consistența tegumentului se deosebesc trei forme de celulită: [1, p. 90].

celulita moale: aspectul pielii de coajă de portocală, deseori se depune pe fese care nu sînt la fel de tonifiante ca și gamba sau pulpa superioară. Se asociază cu hipotrofie musculară și cu vergeturi, aceasta este specifică persoanelor sedentare și a celor supraponderale care au retenție de apă.

celulită fibrosă: acest tip de celulită se simte foarte rapid la mîngîiere sub forma unor micro și macro noduli celulitici, duri, îngroșați; fără a fi necesară ciupirea, este evidentă la nivelul pielii, iar de cele mai multe ori pielea este aspră, deshidratată; celulita friboasă se dezvoltă în timp, fiind prezentă de cele mai multe ori într-un caz mai grav de celulită, Cele de mai multe ori depunîndu-se sub forma aripioarelor. Acest tip de celulită este mai greu de eliminat față de cea moale iar la masaj anticelulitic profund este dureros, de aceia pentru persoanele care prezintă așa tip de celulită este indicat masajul de drenaj limfatic manual sau de aparataj.

celulita edematoasă: aceasta se prezintă sub forma unor umflături ale țesuturilor conjunctive din cauza retenției de apă și a circulației sanguine deficitare; se prezintă asemănător cu celulita moale, sub aspect gelatinos, balansîndu-se prin mișcare; la nivelul pielii se simte. Masajul efectua paralel și cu împachetările anticelulitice pentru a obține rezultate mai eficace.

Gradele de celulită se determină destul de ușor prin strîngerea între degetul mare și cel arătător a diferitor părți din corp, părțile predestinate apariției celulitei, niciodată nu vor fi de același grad. De exemplu pe paprte interioară a pulpei superioare este întodeauna un grad mai avansat decît pe partea exterioară.

Gradul I – este sesizabil doar la strîngerea puternică a părții interioare sau a aripioarelor între cele 2 degete. Acest grad de celulită se elimină relativ ușor, printr-o alimentație echilibrată și prin masaj anticelulitic sau masaj de drenaj limfatic profesional.

Gradul II – se observă cînd se stă picior peste picior și la încordarea feselor, cînd se observă mici găurele în centrul acestora; de asemenea se observă fasciile orizontale pe spatele piciorului sau în zona genunchilor fară a fi necesară strîngerea acestora.

Gradul III – este deja un grad avansat, iar aspectul de coajă de portocală este foarte vizibil la nivelulul abdomenului, părții interioare a brațelor, pe fese se observă găurele fară a fi necesară încordarea lor, pe partea exterioară și interioară a piciorului numai prin simpla palpare se observă nodulii celulitici ca niște mici denivelari, iar prin strîngere mai puternică a zonei genunchilor se simte o durere destul de mare.

Apariția celulitei este favorizată de factori cum ar fi: regimul alimentar necorispunzător, dereglări hormonale, situațiile stresante, modul sedentar de viață, predispoziția eriditară.

În tratarea celulitei efectul cel mai benefic se face observat la aplicarea intensă a exercițiilor fizice, a diferitor varietăți de masaj cum ar fi limfodrenajul manual sau de aparataj. Procedeele de acest gen favorizează circulația limfatică și sanguină și asigurarea țesuturilor cu oxigen. Contribuie la scurgerea intensă a limfei și eliminarea mai completă a produselor toxice din organism.

Puțini oameni știu cît de important este limfodrenajul, nu numai în combaterea celulitei dar și de a vea un metabolism normal, sănătos.

Drenajul limfatic reprezintă un masaj ce se efectuează prin presiuni ușoare, legere, un masaj cu efect de drenaj limfatic, este cheia unei circulații sanătoase și componentul de bază a tratamentului celulitei. Rezultatele tratamentului sînt reprezentate de creșterea tonusului tegumentar, și de activarea circulatiei venolimfatice loco-regionale de întoarcere. Mișcarea limfei este efectuată prin acțiunea de masaj a mușchilor unde are loc drenarea limfei spre nodulii limfatici. Masajul stimulează circulația limfatică și ajută la îndepartarea a acidului lactic și a altor produse reziduale generate în timpul drenării limfatice.

Acestă terapie are ca scop eliminarea tuturor toxinelor neasimilate din organism și contribuie la întărirea sistemului imunitar, cu efect relaxant și antiedimatos. Limfodrenajul intensifică circulația limfatică, prin deblocarea consecutivă a ganglionilor limfatici regionali pînă ajunge la limfonodurile cele mai importante și interconjugarea lor cu sistemul venos.

Orice programă de diminuare a celulitei ar trebui să încludă limfodrenaj, este o tehnică eficientă în combaterea celulitei, reduce depozite de grasime locale de sub piele.

Zonele care sînt masate:

picioarele și coapsele sînt masate ascendent;

abdomenul și toracele.

Masajul de drenaj al toracelui reduce tensiunea a glandelor mamale în perioada premenstruală, stimulează scăderea în centrimetri, contribuie la tratamentul traumatismelor intercostale.

Drenajul abdominal se face prin afecțiuni ale aparatului uro-genital și a colonului:

brațele și zonele subclaviculare, pentru retenția de lichide, reacții alergice, tulburări ale circulației periferice;

capul, gîtul și zonele submandibulare.

Odată cu drenajul limfatic efectuat cu scopul de a scăpa de celulită, este un beneficiu și pentru atenuarea vergeturilor. Vergeturile reprezintă al doilea diagnostic din estetică ce beneficiază de efectele drenajului limfatic manual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri apărute ca o consecință a slăbirii țesutului elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee dacă sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai vechi. În general se instalează în perioadele de schimbari hormonale cum sunt: pubertatea, sarcina, menopauza. Aceasta înseamnă că fluctuația greutății corpului influențează structura tisulară jucînd un important rol în apariția acestor leziuni. Fibrele de colagen și de elastină responsabile de elasticitatea pielii iși pierd cu totul aceasta calitate. Țesutul nu mai are timp să se adapteze noii forme a corpului. Acest fenomen apare frecvent în perioada adolescenței, atunci cînd datorită cresterii pielea „crapă”. Vergeturile se localizează pe flancuri și uneori pe umeri în cazul adolescentilor. La femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor elastice și de reticulină și aceasta se întimplă în principal în cadrul sarcinii [14, p. 65].

Prin mobilizarea limfei de la nivelul țesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular este restabilit, o cantitate mare de toxine este mobilizată către circulația sistemică și către releele ganglionare unde sunt distruse. Compresia asupra terminațiilor nervoase libere este scăzută astfel scăzînd și fenomenul dureros al celulitei, se îndepărtează ionii de calciu de la nivelul dermului, acestia au fost mobilizați de pe fibrele de elastină și reticulină pe care le rigidizaă scăzînd astfel elasticitatea țesutului rezultînd prevenirea vergeturilor, se crește imunitatea locală, scade inflamația din țesutul cutanat, implicit se creste numarul limfocitelor și monocitelor care consumă și lipidele dislocate din straturile hipodermului. Scăzînd compresia dintre derm și hipoderm se scade și gradul de tensionare al fibrelor elastice din derm [7, p. 126].

Aplicarea corectă a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie însoțită și de o dietă adecvată, practicarea unor exercitii aerobe, un mod de viață cînt mai activ purtarea unor haine adecvate din materiale naturale. Regimul alimentar se va îmbogăți cu mai multe fructe și legume și se va consuma cît mai mult lichid. Toate aceste detalii contribuie la menținerea stării de sănătate generale întrun echilibru favorabil din punct de vedere fizic și psihic.

CAPITOLUL II. EVALUAREA PRACTICĂ A MASAJULUI DE LIMFODRENAJ MANUAL ȘI DE APARATAJ ÎN

PROGRAMELE ANTICELULITICE

Pentru determinarea eficacității și importanța masajului de limfodrenaj în programele anticelulitice, au fost efectuate pe un lot de 7 clienți cu vîrstele cuprinse între 20 și 45 de ani. Înainte de toate am dat un set de întrebări clienților aflîndule asfel vîrsta, ocupația, modul de veață și starea generală a sănătății. Am adus la cunoștință clienților despre acest tip de masaj, importanța lui în programele de slăbire. Tehnica manuală s-a evaluat pe teri clienți care prezintă gradul de celulită I și III, urmărind astfel procesul de acțiune a limfodrenajului asupra diminuării celulitei.

Procedeile de efectuare a masajului de drenaj limfatic necesită realizarea următoarelor instrucțiuni:

Pasul I- examinăm și testăm gradul de celulită, printr-o mîngîere ușoară a pielii, unde observăm micro și macro noduli celulitici îngroșati.

Pasul II – pregătim clientul pentru efectuarea masajului, mai întîi oferirm clientului lingerie de o singură folosință. Clientul se aranjează pe masa de masaj în poziția de decubit dorsal, picioarele sînt puțin ridicate aproximativ la 30 de grade față de planul mesei, porțiunea corpului ne masată se va acopri cu un cearsaj;

Pasul III – scrabăm suprafața corpului cu un scrab pentru corp cu acțiune exfoliantă delicată.

Pasul IV – efectuăm procedura de limfodrenaj manual cu un ulei sau gel cu efect anticelulitic și regenerat.

Principiul tehnicii se bazează pe stimularea drenajului limfatic printr-o succesiune de manevre ușoare circulatorii, sub forma unor atingeri lejere, complet nedureroase. Manevrele masajului limfodrenajului manul, constă într-un preso-masaj, prin care se acționează asupra lanțului de ganglioni limfatici. și se exprimă prin manevre delicate, precise, ușoare, (efleuraje) cu apăsări circulare, de o intensitate mică, aplicate pe corpul pacientului.

Limfodrenajul manual reprezintă acel tip de masaj prin care manevrele sale modifică specific presiunea înterstițială determinand intrarea lichidelor interstițiali în capilarele limfatice drenînd astfel acest spațiu.

Acesti tip de masaj se executa în trei etape succesive:

drenajul ganglionilor limfatici;

drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici)

drenajul de resorbție.

Drenajul ganglionilor limfatici are ca scop de a le goli conținutul, prin presiuni, repetate lente și cu intensitate slabă. Mîna se aplică pe rețeaua ganglionară, degetele fiind așezate transversal pe vasele aferente, degetele întinse trag pielea, în timp ce o presiune ușoară contribuie la evacuarea limfei.

Ritmul mișcărilor este de 2-3 la fiecare 10 secunde, de oarece ganglionul limfatic se golește foarte lent. Mișcarea ușoară și lentă se repetă de 10 ori pe fiecare rețea ganglionară.

Drenajul colectoarelor limfatici sau de apel se aplică mai jos de regiunea dorită masată. Presiunea este lentă ușoară începănd din partea proximală a edemului pentru a se termina distal. Degetele sînt așezate pe vasele limfatice, pentru a le stimula în timpul presiunii. Mișcările se execută in ritm de aroximativ 3 mișcări la fiecare 10 secunde. Mișcările trebuie de repetat de mai multe ori pentru a deplasa rețeaua de limfă. Stimularea colectoarelor începe de la rădacina membrului, apoi mîinile ușor deplasîndu-se spre regiunea de drenant.

Drenajul de resorbție – se execută atunci cînd edemul a invadat țesuturile situate între derm și fascia musculară superficială.

Drenajul de resorbtie se realizează la nivelul zonelor infiltrate și are rolul de a dirija lichidul interstițial spre capilare și apoi spre vasele colectoare.

Tehnica o practicăm direct asupra edemului pentru că ea permite trecerea excesului de lichiddin mediul interstițial către capilarele limfatice. La resorbție, mișcarea mînii sau a policelui este inversă celei practicate la tehnica de apel: se face de la distal către proximal. Întinderea(tracțiunea) nu se schimbă pentru că ea orientează limfa în sens fiziologic. Presiunea însoțită de întindere se face cu fața palmară a ambelor mîni (simultan sau alternativ după caz).

Poziția mînelor: mîinele vor cuprinde zona edematoasă (umflată) în totalitatea sa; dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenăm. Presiunea este orientată spre colectori. Manevrele trebuie să fie lente; faza cea mai importantă a manevrei este relaxarea presiunii, pentru a drena transferul acesteia la distanță spre locul de vărsare în curentul sanguin.

Manevrele de captare se excută prin deplasarea pielii cu mîna pe planurile subiacente, dinspre partea s-a cubitală (deget 5) spre radial (deget 2), brațul efectuînd mișcări de departare (abducție) și apropiere (adducție) față de trunchi, presiunea asupra pielii avînd loc în timpul abducției. Manevrele de evacuare, numite și apel, se execută identic cu precedenta cu deosebirea că sensul va fi dinspre radial spre cubital, presiunea executîndu-se în adducția brațului la trunchi. Manevrele de mai sus descrise vor reprezenta baza de execuție a manevrelor specifice de drenaj limfatic manual. În timp ce manevrele de captare se vor executa doar acolo unde există infiltrare, respectiv edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat în cantitate crescută spre locul de vărsare.

Manevrele de apel sînt nelipsite din orice tip de masaj de drenaj limfatic, fie că este executat în scop pur terapeutic, fie în scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidențiat experimental, de captare și de evacuare, deschizînd de asemena, numeroase colectoare limfatice obișnuit nefunctionale.

Manevrele specifice de drenaj limfatic manual a ganglionilor – degetele se plasează perpendicular pe ganglioni sau pe direcția lor de evacuare și se execută o apăsare a pielii la acest nivel cu tensionarea ei spre proximal (spre eferență), iar uneori pompajul se va face prin cercuri cu degetele/policele, care sînt implicate degetele 2,3,4,5, care execută manevra de apel sau de captare, în scopul evacuării, se poate manevra în mișcare combinată cu policele degetilor, acestea din urmă terminînd mișcarea începută cu celelalte degete, fie în acelas sens fie în sensuri diferite [24, p. 39].

masajul începe în spațiul supraclavicular stâng, drenînd ductul toracic în venele axilară și subclavie. În continuare, stagnarea produsă în nodulii limfatici regionali, fie inghinali, fie subaxilari, este ușurată blînd. În final, se masează porțiunea proximală și apoi cea distală a membrelor.

Tehnicile specifice pentru a produce mișcarea limfei nu trebuie aplicate de către o persoană fără experiență sau specializare, în mod special când se folosește pentru a atenua limfodemul.

Principii generale de executare a manevrelor

Executarea limfodrenajului presupune o bună cunoaștere a anatomiei și fiziologiei limfatice. Este important să fie respectate: presiunea, sensul întinderii, ritmul manevrelor. Fiecare dintre manevre trebuie repetată între 5 și 10 ori pe același loc, înainte de a deplasa mîna din nou.

Presiunea manevrelor de netezire executăm cu o presiune de coloană de mercur, în drenajul limfatic manevrele se execută cu o presiunede coloană de mercur/cm 2 (dar poate fi superioară în afecțiuni patologice), ceea ce este dificil demenținut și cere atenție și antrenament.

Pentru o mai ușoară reprezentare a acesteia, presiunea mînilor trebiue să fie similară cu cea necesară a întoarce o foaie de hîrtie.

Experiența a permis codificarea manevrelor drenajului limfatic, prin mișcarea mînilor sau a degetelor singure este imprimată de o mișcare de abducție/adducție și nu numai de articulația pumnului, în scopul obținerii unei presiuni suficiente dar nu prea puternice. Presiunea trebuie să rămînă uniformă de la începutul până la finalul mișcării.

Tracțiunea fiecărei presiuni e însoțită de o întindere, pentru a evita colapsul colectorului, prin deschiderea lumenul său. Pe limfaticele normale, întinderea se dirijează în sensul circulației limfatice, orientată grație valvulelor de pe lumenul pre colectorilor și colectorilor către canalul toracic, apoi trunchiul jugulo-sub-clavicular.

Ritmul este prea rapid, manevra devine ineficace, nelăsînd timp limfei să înainteze de la o valvulă la alta. Dacă este prea lent, nu stimulează limfangionii (unități motrice contractile limfatice) care fac parte din elementele motoare ale limfei.

Durata unei ședințe de masaj de drenaj limfatic este în jur de 30 minute pe membru, cînd este vorba de un „braț gros” sau de o „gambă groasă” (limfedem primar sau secundar) [4, p, 90].

Limfodernajul se poate practica în cazul edemelor limfatice sau nu, sau în tulburările circulatorii în general. În acest caz, limfodrenajul este integrat în ședința de kinetoterapie și se poate rezuma la manevre cu odurată nu mai mică de 3 minute sau cîte va minute. Un tratament mediu cuprinde de obicei 14-20 de ședințe.

Frecvența medie a ședintelor este una pe zi pentru prima săptămână, una la două zile în adoua săptămână, apoi două ședințe în a treia săptămână, iar în continuare câte una pe săptămână.

Drenajul limatic este rare ori utilizat singur, el este asociat cu comprimarea (bandajarea), cu metodele de aparataj cu împachetări și exercițiul fizice. În cazurile benigne, el este adesea integrat în ședința de reabilitare.

Efectuăm aceste tehnici în combinații de mișcări circulare sau ovale, mici sau mari, profunde sau de suprafață,pielea este apăsată ușor în timpul mișcărilor, oferiom astfel plăcere și relaxare. Aceste tehnici le denumim cercuri staționare, precum și tehnicile pompă, căuș sau tehnică rotativă.

Metode după Vodder, cercuri staționare- degetele întinse le aplicăm pe piele și aceasta este apăsată în același loc în cercuri staționare sau spirale extinse. Aceste manipulări le utilizeazm uzual pentru a trata în principal gîtul, fața și limfonodulii. Manevra o efectuăm pe trunchi și extermități efectuînd cercuri cu o mînă apropiată de cealaltă sau cu opt degete plasate unul aproape de celălalt. în ultimul caz, degetele pot apăsa pielea circular într-o singură direcție, lucrând împreună sau alternativ. Direcția presiunii este determinată de drenajul limfatic. Degetele sînt întinse, uneori toată mîna este și ea întinsă. Fiecare dintre aceste cercuri este executat cu o ușoară creștere de presiune pe țesuturi urmată de o ușoară relaxare a acesteia [7, p. 208].

Eficacitatea tehnicii pompă în cadrul acestei metode, palmele sînt orientate în jos. Degetul mare și celelalte degete le mișcăm împreună în aceeași direcție, apăsând pielea în cercuri alungite (fig. 2). Mișcările degetelor sînt controlate de mișcări exagerate ale încheieturii mîinii. Degetele sînt întinse, dar vîrful degetelor nu le implicăm deloc, încheietura mâinii se mișcă foarte ușor. Mișcarea înainte a degetelor efectuatăm sub presiune, mișcarea înainte a încheieturii mîinii aplicăm fără presiune.

Tehnica căuș spre deosebire de tehnica pompă, palma privește în sus în această metodă, vodder descrie mișcarea ca fiind una de „punere în mișcare”. Încheietura mîinii o rotim și realizeazăm împreună cu mâna o mișcare ca de tirbușon. Degetele sînt întinse și oscilează – în faza de presiune apasăm corpul, în faza de relaxare încetăm apăsarea.

Tehnica rotativă o utilizatăm pe zone relativ plate ale corpului și constă din mișcări individuale variate. Încheietura mîinii o mișcăm în sus și în jos., cînd se mișcă în jos, se balansează dinspre exterior spre interior. Toată palma stă pe piele și o apasă în spirale spre interior. Degetul mare de la mînă face de asemenea mișcări circulare în direcția drenajului limfatic al pielii (fig. 3). Aceste mișcări sînt efectuate în timpul fazei de presiune. În timpul fazei de relaxare, încheietura mîinii o ridicăm, cele 4 degete întinse continuă mișcarea, iar degetul mare începe o nouă aplicare de presiune completînd mișcarea circulară începută.

Principiile de bază trebuie reținute atunci cînd se efectuează limfodrenajul, regiunea proximală este masată înaintea regiunii distale astfel încît regiunea proximală este golită pentru a face loc lichidului ce se scurge în ea dinspre capătul distal.

Presiunea aplicată în timpul efectuării limfodrenajului este limitată la 30-40 torr, fiecare mișcare circulară va avea o asemenea presiune aplicată pe piele, astfel încât în faza de relaxare să nu rămână o depresiune pe tegumentele masate. Direcția presiunii este în funcție de vasele limfatice eferente susceptibile să fie astfel drenate.

Aceste tehnici și variante le repetăm în mod ritmic, de obicei de câte 5-7 ori, fie în același loc în cercuri staționare, fie în spirale extinse. Nu are rost să repetăm mișcările cu o frecvență mai mică, deoarece masa inertă a lichidelor tisulare are nevoie de timp pentru a răspunde.

Faza de aplicare a presiunii într-un ciclu durează mai mult decât faza de relaxare. Ca o regulă, nu trebuie să apară nici o hiperemie la suprafața pielii. Cînd executăm masajul de drenaj limfaticl nu trebuie să producem durere sau o stare de desconfort clienților.

Schema unei ședințe de drenaj limfatic general o începem cu poziționarea pacientului pe masa de masaj în decubit dorsal, picioarele sunt ridicate față de planul mesei cu 30 de grade. Procedura o începem prin golirea nodulelor proximali de la rădăcina membrului, prin manevre de apel. Apelul este urmat de manevre în brățară, petot membrul, de la segmentul proximal pînă la mînă. Mînile le deplasăm alternativ pe fețele laterale, apoi antero-posterioare, atunci cînd suprafața de tratat este mai mare decît cea a mînilor terapeutului. După ce golitm nodulii și vasele limfatice, parcurgem la manevra de resorbție la rădăcina membrului, după aceiași modalitate. Alternăm apelul pentru a goli circuitul umplut, cu resorbția pentru a diminua edemul prin reumplerea sistemului, mergem puțin cîte puțin către partea distală a membrului.

De regulă începem masajul cu partea superioară a corpului adica cu drenajul propriu-zis al membrului superior, (fig. 4).

Drenajul limfatic al membrului superior – punctul de pornire în cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari, abia apoi abordam marea grupă a ganglionilor axilari. Drenarea ganglionilor axilari o facem în grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins, dar pentru îmbunătățirea condițiilor căilor de vărsare și a locurilor propriu-zise, lucrăm și acest grup precum și originea marelui duct limfatic. Datorită faptului că marele duct limfatic nu poate fi influențat prin acțiune directăa a pompajul cisternei pequet, porțiune cu cel mai mare calibru, va creste mult presiunea la nivelul acestuia, favorizînd astfel evacuarea pînă la locul de vărsare. În drenajul limfatic general, drenajul membrului superior executăm după peretele toracic anterior

Poziția clientului: Decubit dorsal cu brațul în abducție față de trunchi

pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori.

pompajul cisternei Pecquet – mișcarea efectuată cu radacina maînii, cu mîna a cărui policele este orientat cranial, de 7 ori.

pompajul ganglionilor axilari, cu indexul și mediusul:

grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori

grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori

grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori

drenajul brațului:

fața internă – de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicînd aproape toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la umăr (reg. deltoidiană) spre cot, cu toata palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brațară – cu toată mîina sau despicatura mîinii, presiunea gradată orientată spre ganglionii axilari, de 3 ori.

pompajul ganglionilor supraepitrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, se execută de 3 ori

drenajul antebrațului:

fața internă – de la fața int. a cotului spre pumn; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la fața ext a cotului spre pumn; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fața internă și externă, a antebrațului; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brățară – cu toată mîna, presiunea gradată orientată spre cot, de 3 ori.

drenajul pumnului și a mîinii;

pompaj pe față anterioară a pumnului, sub pliul de flexie.

drenajul faței palmare – cu policele pe eminența tenară și hipotenară pînă la articulațiile metacarpofalangiene; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

drenajul feței dorsale – manevrele sunt identice cu ale feței palmare; 3 ori drenaj(apel), 3 ori retur.

drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximală spre extremitatea distală, sub forma de presiuni ușoare orientate în sus, masăm de 3 ori.

manevre finale:

returul mînii – o dată

pompajul pliului pumnului

manevra sandwich a antebrațului – un retur

pompajul ganglionilor supraepitrohleeni

manevra sandwich la nivelul brațului – un retur

pompajul ganglionilor axilari – de cate 3 ori grupul humeral, toracic ți centrali.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior și al sînului

Ca și în cazul membrelor superioare dacă executăm de sine stătător masăm mai întîi calea de vărsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor retroclaviculari și a cisternei Pecquet.

Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor mamari externi se întind pînă la nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioară se denumește uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea există cîțiva ganglioni și la baza glandei mamare care se constituie ca grup separat și care se denumeste ca grup al ganglionilor mamari inferiori. Drenarea limfei sanului se realizează prin colectoare în aceste grupuri susnumite, dar o parte a acesteia poate să ajungă direct la ganglionii subscapulari impreună cu limfa jumătții respective de spate, urmînd apoi calea firească.

La nivelul toracelui anterior există colectoare care trec dintr-o jumătate în cealaltă, motiv pentru care în cazul unui edem sau celulită masivă al brațului, primele ședințe de drenaj se vor face exclusiv părții opuse a toracelui și abia apoi vom trece la apelul regiunii interesate. În cazul în care este nevoie să efectuăm drenajul sanului, acesta vom parcurge radial de la margine spre areola pe toată suprafața.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior

Poziția pacientului: Decubit dorsal cu brațele în ușoară abducție.

Poziția maseurului: Pe partea opusă regiunii lucrate

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori;

2. pompajul cisternei Pecquet – mișcare efectuată cu rădăcina mîinii, de 7 ori;

3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul și mediusul:

grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori;

grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori;

4. pompajul grupurilor de ganglionilor mamari mijlocii și inferiori, situate mai jos de ganglionii mamari externi și spre partea inferioară a sînului – de 3 ori;

5. drenajul parții costale laterale, manevra de apel se execută de la pliul axilar spre partea infero-laterală a grilajului costal; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur;

6. drenajul sînului, începe de la joncțiunea dintre regiunea suprapectorală și regiunea axilară, continuă spre regiunea medio-sternală și apoi spre partea inferioară a sînului. Se execută cercuri cu ambele police sau cu toate degetele, uneori se poate aplica manevra combinată. Manevrele de drenaj se îndreaptă spre marginea exterioară a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu drenarea acestei regiuni; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur;

7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal, pornește de la ganglionii mamari externi spre rebordul costal, trecand de mai multe ori „în evantai” după nevoile zonei;

8. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii și inferiori;

9. pompajul ganglionilor axilari;

În cazul în care masăm exclusiv drenajul toracelui și sînului se incheie cu pompajul cisternei Pecquet și a ganglionilor retroclaviculari.

Drenajul limfatic al abdomenului – Drenajul peretelui abdominal îl efectuăm spre ganglionii axilari în cazul regiunii supraombilicale și spre ganglionii inghinali în cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavitatii abdominale dreneză în ganglionii iliaci și lomboaortici de unde se formează apoi cisterna Pecquet în partea superioara a abdomenului.

Poziția clientului: Decubit dorsal, poziția masorului în partea dreaptă a pacientului.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul și mediusul, de 7 ori;

2. pompajul cisternei Pecquet – mișcare efectuata cu radacina mîinii, de 7 ori;

3. pompajul ganglionilor lomboaortici și iliaci – se executa în cadranul format de linia mediană a abdomenului și transversală ce trece prin ombilic, de 3 ori, apoi se trece la partea opusă;

4. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (superoextern și superointern);

5. drenajul propriu-zis al abdomenului – începe din partea stînga a abdomenului, se execută dupaă direcții ce formează ăn final un romb;

drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toată mîna combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet – de la punctul stîng superior spre punctul stîng inferior, 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur; – de la punctul median spre punctul stang superior, 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur;

drenajul regiunii abdominale drepte, efectuate ca în cazul precedent doar ca mîna utilizată este dreaptă – de la punctul median spre punctul drept superior, 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur

de la punctul drept superior la punctul drept inferior, 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur;

drenajul de intoarcere porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, în potcoava, schimbînd mîna de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori;

drenajul parții de mijloc a abdomenului se execută prin două manevre:

manevra lingură – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioară a abdomenului (simfiza pubiana); de 3 ori;

vibrații de la simfiza pubiană spre cisterna Pecquet; de 3 ori;

6. pompaje finale:

ganglionii inghinali – de 3 ori

ganglionii lomboaortici si iliaci – de 3 ori

cisterna Pecquet – de 7 ori

ganglionii retroclaviculari- de 7 ori

Mișcările de drenaj asupra ganglionilor inghinali realizează un apel nu numai pe colectoarele peretelui abdominal, ci și asupra limfaticelor membrelor inferioare. Acestea vor fi drenate imediat dupa drenajul peretelui abdominal.

Drenajul membrilor imferioare – este unul dintre cel mai important masaj de drenare a limfei pentru organism, dată fiind cantitatea mare de limfă ce se captează la acest nivel și particularitățile de evacuare a acesteia, îngreunată în condiții obișnuite de caracteristicile pereților vaselor de sînge și de gravitație și facilitata de o pompa musculară puternică. Multe din insuficientele circulației venoase se însoțesc și de o circulație limfatică deficitară, permitînd astfel unui așa numit edem, chiar de mici proporții. Drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele (fig. 5). Drept urmare se impune oobligatoriu să efectuăm drenajului limfatic al abdomenului înainte de drenajul membrelor inferioare. În cazul unul edem al unui membru inferior se execută 3-4 ședințe de drenaj ale membrului opus [24, p. 98].

În condițiile celulitei numarul apelurilor și retururilor îl creștem, cît și ședințele vor fi mai îndelungate de la 14 proceduri pînă la 16 ședințe de masaj, timp de o lună jumate.

Drenajul membrelor inferioare – partea anterioară:

Poziția clientului: Decubit dorsal, cu genunchii ușor flectați.

1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi și superficiali – se realizează din porțiunea internă spre cea externă a pliului inghinal și apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-. mai jos, pe porțiunea de început a muschilor coapsei.

2. drenajul coapsei – datorită suprafeței mai mari de lucru față de membrele superioare se va executa pe trei porțiuni:

fața internă – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fața internă a genunchiului, aplicand toată palma cu mișcări ușoare și legere; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la ganglionii inghinali supero-externi spre fața externă a genunchiului, cu toată palma la fel ușor și glisant se efectuiază mișcările; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fata anterioară – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „în lingura”; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brațară – cu toată mîna sau despicatura mîinii, presiunea gradată ce se termină cu marginea cubitală a mîinii și este orientată spre ganglionii inghinali, de 3 ori.

3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele mîini, degetele pătrunzînd pe fața posterioară pompînd în sus ganglionii din spațiul popliteu.

4. drenajul genunchiului – se realizează spre ganglionii poplitei

fața internă – de la marginea internă a genunchiului spre marginea internă a rotulei, cu policele ambelor mîini; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

Fața externă – de la marginea externă a genunchiului spre marginea externă a rotulei, cu policele ambelor mîni; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

5. drenajul gambei – abordează implicit și ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesară pomparea acestora separat.

fața internă – de la fața internă a genunchiului spre maleola internă, aplicînd toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la fața externă a genunchiului spre maleola externă, cu toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brațară – cu toată mîna sau despicatura mîinii, presiunea gradată ce se termină cu marginea cubitală a mîinii și este orientată spre ganglionii poplitei, de 3 ori.

6. drenajul piciorului – regiunea maleolară și internă a piciorului începe cu indexul și mediusul de sub maleola internă spre articulația metatarsofalangiană (deget 1); 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

7. drenajul degetelor –ca în cazul mîinilor, prin pompaje ce interesează toate fețele acestora.

8. manevre finale:

returul fețelor interne și externe ale piciorului – de 3 ori

returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori

pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori

returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori

pompajul ganglionilor inghinali profunzi și superficiali – de 3 ori

Toate aceste manevre le executm cu mișcări legere și ușoare, și la file fiecărei mișcări facem un pompaj pe ganglioni.

Drenajul membrelor inferioare – partea posterioară

Poziția pacientului: Decubit ventral.

1. drenajul coapsei – ca și fața anterioară se împarte după trei porțiuni:

fața internă – de la marginea internă a pliului subfesier spre fața internă a genunchiului, aplicînd toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la marginea externă a pliului subfesier spre fașa externă a genunchiului, cu toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața medie posterioară – de la pliul subfesier spre genunchi, manevra „în lingură”; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brățară – cu toată mîna sau despicatura mînii, presiunea gradata ce se termină cu marginea cubitală a mîinii și este orientată spre pliul subfesier; de3 ori se va executa.

2. pompajul ganglionilor poplitei – cu degetele pompînd în sus pe ganglionii din spațiul popliteu;

3. drenajul gambei

fața internă – de la fața internă a genunchiului spre maleola internă, aplicînd toată palma; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața externă – de la fața externă a genunchiului spre maleola externă, cu toata palma; de 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

fața medie posterioară – de la genunchi spre gleznă aplicăm manevra „în lingură”;de 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mîni în acelaș timp; de 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur.

presiunile în brățară – cu toată mîna sau despicatura mînii, presiunea gradataă ce se termină cu marginea cubitală a mînii și este orientată spre ganglionii poplitei; de 3 ori.

4. drenajul piciorului – efectuăm cu genunchiul flectat, masăm regiunile interne și externe, ca la fața anterioară, cu indexul și mediusul în regiunea sub maleolară și se va face cu policele degetilor ; 3 ori drenaj (apel), 3 ori retur;

5. drenajul degetelor – manevrăm ca în cazul mînilor prin pompaje pe toate fețele acestora;

6. manevre finale – returul plantei – de 3 ori

returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori

pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori

returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori

Drenajul regiunii fesiere:

1. pompajul ganglionilor inghinali – atît cît se poate efectua, pe grupul supero-extern care drenează această regiune;

2. drenajul porțiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj încep de la limita inferioară a șanțului interfesier, direcționînd spre ganglionii inghinali inferiori, și indepartîndu-ne spre limita superioara a șantului interfesier, executăm de 3 ori; de 3 ori retur;

3. drenajul portiunii sacrate – în potcoava cu policele, înspre partea de jos; repetăm de 3 ori.;

4. drenajul porțiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii inghinali superoexterni; de 3 ori aplel, de 3 ori retur;

De regulă, la finele procedurii repetăm sau accentuăm un pompaj al ganglionilor inghinali [18, p. 12].

Dozarea masajului se bazează pe deplasarea mecanică a fluidelor și a substanțelor pe care acestea le transportă, este esențial că tehnicile manuale dezvoltate de Vodder să fie executate cu precizie. Experiența a indicat că rezultatele sînt cu atît mai bune, cu cît tehnica de executare este și ea mai bună. Folosirea unei anumite presiuni depinde de starea țesuturilor ce trebuie tratate. Se poate spune că, cu cît țesutul este mai moale, cu atît și masajul trebuie să fie mai blînd.

Durata de timp în care se masează o anumită parte a corpului, gradul de presiune utilizat și mișcărilor, toate acestea pot fi explicate în termeni generali. Însă, lecțiile teoretice sînt doar un ajutor pentru explicarea meritelor și aplicării de limfodrenaj în fizioterapie și servicii sanitare. În practică, niciun caz nu seamănă cu celalălalt.

În final, dozajul drenajului limfatic este cel mai bine stabilit de practicieni bazîndu-se pe cunoștiințele, măiestria, experiență și intuiția lor. Orice descriere a drenajului limfatic trebuie parcursă și înțeleasă avînd aceste principii în minte.

Pentru atingerea scopului dorit am combinat două tehnici cea manuală și de aparataj pe un lot de clienți cu gradul de celulită II-III. Electromiostimularea este una dintre metodele aplicate în programele anticelulitice petrecute în stagiul de practică.

Elecromiostimularea – apărută cu 20 de ani în urmă în SUA, și se bucură de o succesiune foarte bună în diminuarea celulitei, eliminarea edemilor, și în îmbunătățirea circulației limfatice și sangvine. Metoda este electroterapeutică bazată pe impactul curenților electrici pulsatorii asupra țesutului muscular cu scopul de a restabili tonusul lui. Miostimularea fiind o metodă simplă, dar sigură prin care mușchii sunt stimulați să lucreze prin electrozii aplicați local. Curenții electrici acționează pe fibrele musculare din zona supusă tratamentului, activînd contracția musculară. Miostimularea se combină cu procedurile de masaj și împachetări.

Aparatul de miostimulare e dotat cu un program de limfodrenaj, un program special, care acționează prin presarea ganglionilor limfatici, iar eliberarea limfei duce la un efect puternic de slăbire, fiind necesar persoanelor cu reținere de mare de apă.

Drenajul limfatic efectuat corespunzătotr este foarete eficient și important pentru eliminarea toxinelor. Electromiostimularea activează circulația sangvină și ridică gradul de oxigenare al zonelor în lucru, luptănd eficient împotriva celulitei.

În cosmetologie miostimularea se află în topul procedurelor în corecția siluetei, precum și ridicarea unui oval îmbătrînit al feței, îmbunătățirea tonusului general al organismului.

Indicații estetice sunt următoarele:

Obezitate și celulită;

Edeme a țesuturilor moi;

Tulburări circulației limfatice și sangvine.

Pe parcursul cercetării am observat că efectul elecromiostimulării s-a făcut vizibil chear din a trea zi, tonusul muscular a clienților s-a restabilit, s-a normalizat drenajului limfatic, nodulii de celulită nu se mai simt atît de pronunțat cum s-a simțit din prima zi.

Tehnica efectuării: 1.Primul pas la care decurgem, facem o scrabare corporală cu un scrab cu acțiune exfoliantă pentru a îndepărta celulele moarte de la suprafața pielii.

2. Executăm un masaj limfatic cu un ulei anticelulitic, decurgem la un pompaj a ganglionilor limfatici mari care ca scop golirea lor. Prin presiuni ușoare repetate lente, facem manevra de apel și de reabsorbție, pentru deplasarea rețelei de limfă.

3. După efectuarea masajului, pielea o degresăm cu ajutorul unei loțiuni destinate îngrijirii corporale. După ce degresăm pielea clientului așezăm electrozii pe punctele motorice ale mușchilor, care prezintă locul intrării al nervului motoric în mușchi (fig. 6). În mod bipolar un electrod se aplică pe punctul motoric al mușchiului, celălalt în locul fixării lui. În mod unipolar electrodul se aplică pe punctul motoric al mușchiului. Acești electrozi sunt susținuți de benzi elastice, care facilitează contactul între electrod și piele.

4. Intensitatea curentului mărim treptat, abea de la a 2-4-a ședință se poate de mărit treptat intensitatea curentului. Contracțiile musculare nu vor fi însoțite de durere.

Fibra musculară striată este caracterizată de o structură specializată în producerea de lucru mecanic. Sursa de energie chimică folosită de fibra musculară striată pentru a produce lucru mecanic care declanșează contracția este reprezentată de acidul adenozintrifosfat.

Pe parcursul ședinței respective urmărim cu strictețe anumite reguli generale de care trebuie de ținut cont:

În timpul procedurii pacientul nu terbuie să simtă disconfort sau durere.

Nu stimulăm grupul de mușchi antogoniști (m. interiori și exteriori a coapsei, m. abdominali și feselor). Se permite în cazul utilizării aparatului cu modul de funcționare de grup.

Limita duratei procedurii este de 30 min.

Mesele trebuie să fie bogate în vitamine și proteine pentru a crește masa musculară.

Pentru a reduce grăsimea și celulita se recomandă de apținut de alimentația copioasă, timp de 2 ore după procedură. Sucurile și fructile nu sunt contra indicate.

Rezultatele: Cele mai „recunoscătoare” zone, cele în care rezultatele sunt vizibile aproape imediat, sunt abdomenul, partea internă a coapselor, brațe. În urma electro miostimulării fesele devin mai ferme și rotunde.

Contraindicații generale:

Insuficiență hepatică

Insuficiență renală

Tromboflibită

Prezența inflamatorilor pustuloase

Boli cardio vasculare garave, severe

Forma activă a tuberculozei

Hipersensibilitate la curentul electric

Chisturi și tumori ale sinului

Bolile glandei tiroide.

Cursul de ședințe de electromiostimulare adresat clienților cu gradul de celulită II și III a fost de 12-14 proceduri, a cîte 2-3 ori pe săptămînă, durata unei proceduri este de la 5-30 minute. S-a adus la cunoștință clienților că pentru menținerea rezultatelor opțiute, este necesar de repetat procedura peste 1,5-2 luni.

Pe parcursul practicei de licență s-a aplicat și procedura Presoterapia, care are rezultate foarte bune în combaterea edemelor, și în programele anticelulitice. S-a cercetat doar pe un client cu vîrsta cuprinsă 36 de ani cu o greutate corporală de 78 de kg, modul de viață sedentar, aflînduse în concediul de maternitate. La examinare s-a costatat că clientul prezentă gradul de celulită III mai pronunțat, însoțit de prezința unui edem limfatic la nivelul brațului stîng. Presoterapia fiind o procedură ne dureroasă, cu mare efect terapeutic, în acelaș timp relaxant și plăcut cu o acțiune de limfodrenaj.

Presoterapia este o metodă modernă, utilizată atît în medicină cît și în întreținerea estetică a corpului. Procedura se bazează pe o cțiune fizică, de compresie ușoară asupra corpului.

Pentru a trata insuficiența sistemului venos și limfatic cît și pentru îmbunătățirea următoarelor probleme: eliminarea toxinelor și retenția de apă în țesuturi, picioare grele și în curele de slăbire. Presearea anumitor zone ale corpului (gambe, coapse, abdomen, brațe) prin intermediul unui echipament legat la o unitate de comandă. Procedura o combinăm cu electromiostimularea pentru a crea o cerece uriașă de energie în mușchi,mușchii utilizează ca sursă de energie grăsimile din împrejurimi, arzîndu-le în acelaș fel în care se ard în timpul unor exerciții fizice obișnuite.

Echipamentul se prezintă sub forma unor cizme (pentru picioare) sau sub forma unor manșoane (pentru brațe) foto. 1. Cizmele și respectiv manșoanele, conțin un număr variabil de camere de aer. Fiecare cameră de aer se umflă și se desumflă individual, începînd de la extremități către corp. Compresia și decompresia camerelor de aer sunt controlate de un microprocesor. Presoterapia reactivează circulația sanguină și limfatică, stimulînd drenajul și implicit eliminarea toxinelor acumulate în organism.

În domeniul estetic, împotriva celulitei și a acumulărilor adipoase, se recomandă ca presoterapia să fie asociată cu alte terapii cum ar fi: cavitația sau electrostimularea – pentru a optimiza rezultatele.

Datorită efectului său drenant, eliminarea excesului de fluide extracelulare conduce la o reducere graduală a depozitelor de celulită, la normalizarea circulației și a metabolismului țesuturilor. Efectul benefic al presoterapiei constă și în îmbunătățirea oxigenării țesuturilor periferice și la detoxifierea generală a organismului. Această tehnică recomandăm persoanelor care sunt afectate de celulită, retenție hidrică, microcirculație venoasă îngreunată și picioare obosite. De asemenea, presoterapia este indicată persoanelor cu edeme limfatice, atât de natură congenitală cât și postchirurgicală sau post traumatice. Presoterapia acționează și asupra aparatului muscular prin înlăturarea senzației de febră musculară care apare în urma efectuării unui program intens de exerciții fizice, sau în perioade de recuperare după intervenții chirurgicale sau la recuperare postproblematici ortopedice.

Presoterapia a început să fie folosită în domeniul estetic în urmă cu 15 ani. În comerț se găsesc foarte multe aparate de presoterapie, însă pentru a obține rezultatele dorite, este important ca aparatele să permită reglarea presiunii pe fiecare zonă în parte, în funcție de exigențele fiecărei persoane tratate. Este important de știut că la presiuni mai mari, nu întotdeauna corespund efecte majore și nu e nevoie de a mări presiunea în costum.

Presiunea maximă exercitată nu trebuie să depășească presiunea arterială minimă pentru a nu se bloca alimentarea țesuturilor cu sînge oxigenat. Presoterapia se utilizează în principal pentru tratamentul membrelor inferiore, deoarece aceste zone prezintă cele mai multe probleme de tip circulator, obezitate, celulită, și este indicată în toate cazurile în care se recomandă masajul manual. În tratamentul brațelor se recomandă folosirea manșoanelor pe rând, întrucât brațele, fiind în vecinătatea inimii, există pericolul suprasolicitării acestui organ. Folosirea în mod simultan a ambelor manșoane se poate face numai sub supraveghere medicală.

Derularea unui tratament clasic de presoterapie., presupune 10 ședințe, efectuate cu regularitate cîte 2-3 ședințe pe săptămînă. După care urmărim un tratament de întreținere, care constă într-o ședință sau două pe săptămînă.

Înainte de a începe procedura pregătim echipamentul printr-o dizinfectare cu o soluție dezinfectantă. Pregătim clientul de procedură, eliberînd zonele dorite masate de haine.

Procedeul începe prin înfășurarea pacientei într-o folie subțire pentru să asigurăm igiena personală (pentru a se evita contactul direct cu pantalonii de presoterapie).

Acești pantaloni îi strîngem pe picior pe masura ce se vor umfla cu aer cele 24 de camere. Presiunea cu care lucrăm este reglabilă, în funcție de cît suportă fiecare client în parte. Se efectuează o mișcare circulară care acționează de jos în sus.

Pe parcursul procedurei nu lăsăm clientul de unul singur, el este supravechet în permaneță de masor. În primele zile recomandăm ca în clientul să bea o cantitate de lihide cît mai mult, și o dietă ușoară bogată în fructe și sucuri naturale.

Clientul s-a simțit bine pe parcursul ședințelor, nu a prezentat nemulțumiri la adresa metodei recomandate, la finele cursului de masaj clientul a fost mulțumit de rezultatele obținute.

De regulă nu vom recomanda procedura în perioada menstruației, pentru că organismul este mai slăbit, sensibil și nu suportă stimulii exteriori, la persoanele cu insuficiență renală este contra indicată procedura presoterapia.

Un tratament complet de presoterapie presupune un ciclu de 10-15 ședințe. Durata unei procedure este de la 30 pînă la 45 de minute.

Contraindicațiile presoterapiei:

Tromboză venoasă profundă

Insuficiență cardiacă

Tromboflebită

Dermatită

Ocluzie arterială

Neoplazie malignă

Terapia cu vacuum această terapie a fost elaborată pe trei persoane cu vîrsta cuprinsă între 27-35 de ani avînd gradele de celulită I-III.

Terapia prin vacuum de fapt e un masaj profund, subdermal, una dintre cele mai noi opțiuni non-invazive pentru remodelare corporală. Procedura vacuum se dispersează gruparile de lipocite prin ruperea fibrelor de colagen și elastină care le înconjoară. În acelaș timp se drenează lichidul în exces acumulat și se intensifică circulatia sanguină.

Intensificarea circulației sanguine se menține și după terminarea ședinței de tratament și astfel celulele din țesutul tratat vor fi mai bine oxigenate și hrănite, metabolismul celular fiind intensificat. În consecința, volumul țesutului adipos se va reduce semnificativ.

Tehnica efectuarii s-a evaluat în următoarele etape:

așezăm clientul pe patul de tratament cu fața/spatele, deoarece terapia se efectuează și pe partea anterioară a corpului și pe spate partea posterioară;

scrabăm suprafața corpului cu un scrab cu o acțiune exfoliantă, după ce se finisează scrabrea parcurgem la următorul pas;

aplicăm un strat de cremă termoactivă anticelulită/ulei anticelulitic paprika special pentru a oferi lejeritate în mișcări și pentru a preveni orice senzație de durere;

stabilim un program profesional de lucru cu intensitatea adecvată în funcție de pragul de suportabilitate al pacientei și de numarul de ședințe efectuate anterior;

toate mișcările de masaj le executăm pe liniile de masaj fie circulare sau în zigzac,toate aceste manevre se încep cu o netezire, finisînd astfel cu vibrații și neteziri legere și ușoare.

fiecare ședința durează 30 min;

vacuum- ul se efectuăm pe toate zonele cu probleme acolo unde se află depozite de grasime și celulită.

la fiecare ședință intensitatea de lucru se mărește, pentru a obține rezultate cît mai bune și mai rapide;

Rezultate:

scadere în centimetri 10- după un singur tratament;

spargerea nodulilor celulitici;

scaderea unui grad de celulita/ tratament complex.

Beneficii:

Prin adîncimea la care lucrează, vacuum-ul reușeste s-a sparga micro si macro nodulii celulitici, ajutand de asemenea la disparitia aspectului de coaja de portocală chiar după primele 2-3 ședințe;

Prin stimularea circulatiei limfatice și venoase, a schimbului celular și datorită produselor folosite în timpul tratamentului, pielea își redobîndește luminozitate și fermitatea.

Contraindicații:

Sarcină;

persoane care au suferit intervenții chirurgicale (inclusive cezariană) de mai puțin de 3 luni;

persoane care prezintă boli de piele, vase de sînge sparte, fragilitate capilară mare, tromboflibită, piele sensibilă, ciclu mistrual, boli cardiovasculare.

Recomandari: metoda dată poate fi aplicată în toate tipurile de celulită-fibroasă, edematoasă, mixtă, în orice grad de avansare de – III, precum și în alte probleme ca edemelor venoase, eliminarea toxinelor.

Tratamentul de presoterapie și drenaj limfatic se folosește în tratarea insuficienșei venoase, sau în desăvîrșirea și maximizarea efectului terapeutic și estetic.

Pe parcursul studiului de cercetare nu au fost întîlnite probleme Clienții sau simțit bine pe parcursul ședintelor de masaj cu vacuum, nu au intervenit complicații pe durata cursului. Să recomandă ca peste o lună două să se prelungească cursul, pentru menținerea rezultatelor dorite.

Analiza statistică a rezultatelor cercetării practice au fost cercetate pe un lot de clienți cu vîrstele cuprinse între 20-45 de ani. Studiul s-a realizat în perioada 30 martie 23 mai 2014 și am urmărit timp de șase săptămîni efectele terapiei aplicate. Înaite de a începe tratamentul cu fiecare client în parte sau luat datele referitoare la greutate, vîrstă, gradul de celulită, și întroduse în tabelul 1. De asemenea au fost luate măsurări de pe diferite părți ale corpului care prezentau probleme, braț, talie, coapse care sunt prezentate în tabelul 2. după ce au fost colectate toate datele necesare am purces la fectuarea procedurelor. Pentru fiecare persoană s-a recomandat masajul de limfodrenaj manual în combinație cu metoda de aparataj, cu excepția subectului cu nr. 6 și 7 nu i-am recomandat metoda vacuum, findcă prezentau la nivelul membrelor inferioare și coapse evidențiere pronunțată a vaselor sanguine. De aceea s-a recomandat terapia manuală și presoterapia. Perioada desfășurării proiectului de licență a durat opt săptămini, a cîte două proceduri pe săptămînă, Timpul dispus fiecărei proceduri în parte a fost de 30-45 minute.

Tabelul 1

Particularitățile individuale a fiecărui subect

Din examinarea datelor fiecărui client în parte, am realizat structura lotului studiat în ceea ce privește stadialitatea celulitei și s-a constatat că peste 35 la sută au gradul de celulită III, ceea ce se poate opserva din diagrama 1.

Vîrsta medie a clienților a fost de 34,86 ani, cu limitele cuprinse între 20 și 45 ani ceea ce se opservă din diagrama 2

Clienții au fost repartizați după tratamentul masajului de drenaj limfatic în programele anticelulitice conform diagramei 3.

Fiecare client a fost evaluat inițial, au fost efectuate măsurări pentru depistarea volumului în cm, cu un metru mobil, la diferite părți ale corpului. Datele sînt prezentate în tabelul 2:

Tabelul 2

Date inițiale despre clienți

Protocolul tratamentului pe parcursul ședințelor de limfodrenaj a fiecărui client în parte:

Examinarea subiectului;

Scrabarea corpului;

Masaj manual;

Masaj de aparataj;

Masaj combinat.

Din diagramă dată se poate opserva evaluarea eficacității procedurilor, aplicate după un anumit algoritm

0 – 1 eficacitate slabă

2 – 3 eficacitate medie

4 – 5 eficacitate vizuală

6 – 7 eficacitate pronunțată.

La clienții cu vîrsta pînă la 35 de ani sau obținut rezultate mai bune, de cît la persoanele cu o vîrstă mai înaintată. De asemenea din diagramă se observă că clienții la care s-a făcut drenaj limfatic combinat (manual, aparataj) au opținut efecte mai înalte.

La finele cursului de tratament, s-a efectuat compararea rezultatelor inițiale cu cele finale cu fiecare subiect în parte (tabelul 3). Aceste date au fost analizate și cu clientii, la care s-a adus la cunoștință eficacitatea masajului de drenaj limfatic ca element cheie în combaterea celulitei.

Tabelul 3

Compararea rezultatelor inițiale cu cele finale

După finisarea celor 14 ședințe de drenaj limfatic, clienții prezentau rezultate satisfăcătoare, au fost mulțumiți de rezultatele obținute într-un timp relativ scurt.

Concluzii generale și recomandări

Drenajul limfatic s-a dovedit că este o formă de masaj destinat să ajute la buna funcționare a sistemului limfatic și a întregului organism, și sigură în tratamentul celulitei și a edemilor.

În rezultatul efectuării în stagiul de paractica de licență s-a argumentat că drenajul limfatic manual în combinație cu tehnica de aparataj este mai eficace la persoanele care au gradul de celulită II și III.

Prin rezultatele obținute am reușit să subliniem rolul limfodrenajului în evaluarea și recuperarea funcțională a consecințelor celulitei, în scopul fundamentării obiectivelor, metodelor și mijloacelor din cadrul programului complex de recuperare funcțională.

Analiza statistică a datelor de observație a demonstrat că clienții care duc un mod de veață sedentar și un regim alimentar nefavorabil, mai greu obțin rezultatele dorite.

Prin aplicarea drenajului limfatic obiectivele propuse au fost atinse, iar efectele îmbucurătoare au fost pentru ambele părți.

Recomandări: Pentru ca efectele rezultatelor obținute să se mențină, se propune ca programul de recuperare prin drenaj limfatic să fie continuat după o pauză de o lună sau două. După această pauză, s-a recomandat doamnelor încă un complex de 10 ședințe, a cîte o ședință pe săptămînă pentru menținerea efectelor obținute pe un termen îndelungat.

Indiferent ce grad de celulită se va depista la clienți, este indicat combinarea terapiei cu o alimentație lacto-vegetariană, somn regulat suficient, multă mișcare și gimnastică în aer liber și curat, mersul pe jos, consumul de lichide, evitarea alimenației sărate și bogate în lipide, renunțarea sau reducerea viciilor dăunătoare, așa ca fumatul, consumul excesiv de alcool etc.

Este recomandată o încălțăminte comodă, legeră, ușoară, hainele ideale pentru menținerea sănătății sunt cele confecționate din materiale naturale.

Bibliografie

Adrean, I., Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport și curele de slăbire, București: ALL, 1994. 265p.

Aurelian, N., Masoterapie – masaj și tehnici complementare, Timișoara: Orizonturi universitare, 1999. 276p.

Rădulescu, A.; Teodoreanu, E. Fizioterapie – masaj terapeutic, Cluj-Napoca: Medicală, 2002. 194p.

Căprariu, E., Căprariu, H., Drenaj limfatic, Cluj-Napoca: Medicală, 2000. 187p

Cordun, M., Masajulul limfatic – tehnici și aplicații în sport, București: Tehnică, 1995. 308p.

Cordun, M., Kinetologie medicală, București: Axa, 1999. 406p.

Cordun, M. Mijloace kinetoterapeutice în afecțiunile abdomino-ginecologice, Bucuresti: Caritas, 1995. 522p

Drăgan, I., Cultura fizică medicală, București: Sport-Turism, 1981. 135p.

Drăgan, I.; Petrescu, O., Masaj – Automasaj. București: Aquila, 1993. 540p.

Drăgan, I., Masaj – Automasaj – Refacere – Recuperare, București: Cucuteni, 1993. 234p.

Delahaye M., Tehnici de masaj, București: Teora, 2003. 190p.

Fozza, C.; Nicolaescu, V., Gimnastica corectivă și masaj, București: I.E.F.S., 1980. 158p.

Hăulică, I., Fiziologie umană, București: Medicală, 1980. 321p.

Ionescu, A., Masajul cu aplicații în sport, București: Didactică și Pedagogică, 1963. 443p.

Ionescu, A., Femeia și cultura fizică, București: Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1964. 190p.

Ionescu, A., Masajul – procedee tehnice, metodă, efecte, aplicații în sport, București: All, 1994. 422p.

Ispas, C., Noțiuni de semiologie medicală pentru kinetoterapeuți, București: Art Design, 1998. 465p.

LIVIU B., Masajul terapeutic clasic suedez, București: SYLVI, 2001. 198p.

Mihail A.; Florica M., Manual de biologie clasa a 11-a, București: ALL, 2008. 170p.

ROBASKI, R., Anatomia funcțională a omului, Craiova: Scrisul Romînesc, 1985. 456p.

БИPЮКOB, A., Mаccаж – cпyтник здopoвья, : Пpocвeщeниe, 1991. 111c.

ДУБPOBCКИЙ, И.; ДУБPOBCКAЯ, M., Пpактичecкoe пocoбиe пo маccажy, Mocква: Meдицина, 1993. 154c.

ЛAHEЦКИИ, A., Mаccаж для кpаcoты и здopoвья, Mocква: Meдицина, 1995. 186c.

ПOГOPЛEЦКИ, A., Лeчeбный маccаж, Кишинёв: Elan Poligraf, 2011. 94c.

Surse din internet

http://adpres.ro/totul-despre-celulita.

Piraterie muzicală: 40% dintre ascultări sunt ilegale

http://www.csid.ro/health/adevaruri-si-mituri-despre-celulita-2780298/.

http://www.eva.ro/frumusete/ingrijirea_corpului/combaterea-celulitei-prin-masaj-si-automasaj-articol-1484.html.

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6