Limbajul de girafă – comunicarea nonviolentă [606944]

INSPECTORATULȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI DE ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ
CLUJ

Proceduri de intervenție și gestionare a situațiilor
de violență în mediul școlar

2010

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 2

Echipa de lucru vă dorește succes în aplicarea programului!

Coordonator grup de lucru : prof. Marin Plosca, CJ RAE

Prof. psih. Veronica Bogorin,CJ RAE
Prof. psih. Ruxandra Vasilescu,CJRAE
Prof. psih. Alb Lucia, Lic. „V. Babeș ”
Prof. psih. Maria Baumgarten, Lic. „G.Voievod ”, Gilău
Prof. soc. Gabriela Căian, Col. Ec. „I. Pop”
Prof. soc. Raluca Crișan, Lic. „O.Ghibu”
Prof. psih. Laura Ionescu, Col.G.Coșbuc
Prof. psih. Eleono ra Marcov, Gr. Șc. „Șt.Pascu ”, Apahida
Prof. psih. Cornelia Mureșan, Lic. „M. Eminescu ”
Prof. psih. Ioa na Pascaru, Lic. de Muzică „S. Toduță”
Prof. psih. Popa Diana, Șc. „Tr. Dârjan ”
Prof. psih. Ioana Pop, Lic. „A. Iancu ”
Prof. psih. Mihaela Rusu, Col. Tehnic ”Napoca”
Prof. ped. Lorena Sava, Gr. Șc. „A. Borza”

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 3

CUPRINS

1. Violența în ș coli – aspecte generale – pag. 4
2. Clasificarea formelor de violență după gradul de gravitate – pag. 7
3. Proceduri de intervenție în cazuri de violență în școală – pag. 9
4. Direcții de intervenție în cazuri de violență – pag. 11
5. Fișă de monitorizare a comportame ntului – pag.14
6. Ghid de interviu pentru părinți – pag. 15
7. Ghid de interviu pentru profesori/învățători – pag. 16
8. Chestionare ( elevi, cadre didactice, părinți) – pag.17
9. Planuri de lecție (primar, gimnazial, liceu) – pag. 29

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 4

Viole nța în școli
– aspecte generale –

Violența este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau
audiovizualul informează în permanență cu privire la manifestări diverse ale acestui
fenomen. Apariția diferitelor forme de violență în me diul școlar pare aproape o fatalitate
și devine, adesea, un lucru obișnuit, cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesiza
asupra pericolului. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, punerea sub control a
fenomenului violenței nu se poate face decâ t dacă îi sunt cunoscute cauzele, originile,
formele de manifestare și posibilitățile de prevenire. Problema violenței în școală poate și
trebuie să devină o temă de reflecție pentru toți cei implicați în actul educațional. Cu atât
mai mult cu cât școala d ispune, credem, de importante resurse pentru a concepe programe
de prevenire a violenței și pentru a rupe cercul vicios al violenței în mediul școlar.
În România există foarte puține date statistice care să releve prevalența hărțuirii și
violenței în mediu l școlar, cu toate că la nivel empiric se cunoaște că acest fenomen este
în continuă creștere la noi în țară, existând o multitudine de cazuri de violență în școli
mediatizate prin presa scrisă și audio -vizual. Violența în școli este de asemenea
considerat ă ca fiind un comportament învățat fiind tangențial identificată, în special, în
legătură cu violența adulților față de copii, făcându -se asocierea între familia
disfuncțională și comportamentul potențial violent al copiilor proveniți din aceste tipuri
de familii.
Pentru a putea derula programe de prevenție și intervenție este importantă
înțelegerea fenomenului de hărțuire și violență în școli și caracteristicile atât ale
agresorilor cât și ale victimelor.
Olweus (1994) a descris violența ca și un tip speci al de agresiune, în care cineva
atacă fizic sau amenință o persoană, care este slabă și fără putere, pentru a o face să se
simtă speriată, restricționată sau supărată pentru o perioadă considerabilă de timp, atât
datorită traumei emoționale, ce urmează unu i asemenea atac, dar și datorită fricii de noi
atacuri. Această definiție arată că violența școlară (bullyingul) este diferit de luptele sau
certurile pe care doi oameni de aproximativ aceeași putere le au (Whitney & Smith,
1993). În acest caz, actorul și victimele sunt părți ale aceluiași grup social de interacțiune.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 5 Surse ale hărțuirii și violenței în mediul școlar

 Factorul familial
Cercetările în ceea ce privește implicarea factorului familial în comportamentul
agresiv confirm ă faptul ca adolescenți i agresivi provin, de regulă, din familii în care
părinții înșiși sunt agresivi, și metodele disciplinare sunt ne adecvate, fiind deseori
brutale. Studiile privind relațiile dintre tatăl tiran și adolescenți menționează faptul ca
adeseori pot avea loc conf licte, care pot sfârși printr -o ruptură a relațiilor cu părinții și
fuga de acasă a adolescentului precum și prin vagabondaj.
Tinerii care sunt deseori victime ale hărțuirii și violenței provin în special din
familii hiper -protective în care părinții sunt cei care îndeplinesc toate nevoile copiilor, îi
controlează, nu -i lasă să -și creeze propriul lor grup de prieteni, familia ținând locul
colegilor de la școală, a prietenilor din fața blocului, a prietenului celui mai bun și așa
mai departe. Acești tineri d evin dezadaptați și izolați social, ei nu știu să ia decizii în
situații problematice, să reacționeze în anumite situații de viață, să se adapteze la diferiți
factori de mediu.
 Factorul social
Mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă, să
stimuleze și să întrețină violența școlară: situația economică, slăbiciunea mecanismelor
de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass -media,
disfuncționalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare
a instituțiilor implicate in educație. Pentru țările fost comuniste, creșterea violenței în
general, nu numai a violenței școlare, este pusă pe seama unui complex de factori
precum: liberalizarea mas -mediei, lipsa exercițiului democrati c, creșterea libertății
generale de mișcare, slăbirea autorității statului și a instituțiilor angajate în respectarea
legii, accesul la mijloace de agresiune (Radu, 1994).
Conjunctura economica și sociala provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor,
care încep sa se îndoiască de eficacitatea școlii, de utilitatea științei. Și aceasta cu atât mai
mult cu cât constată că școala nu îi asigură inserția profesională. Valorile tradiționale
promovate în școală – munca, meritul, efortul – cunosc o degradare vizib ilă. Un mediu
social în criză afectează profund dezvoltarea personalității adolescentului și a individului,
în general.
 Factorul individual
Un factor important al comportamentelor agresive este intoleranța la frustrare.
Starea de frustrare se manifestă pri ntr-o emotivitate mărită, și în funcție de
temperamentul individului, de structura sa afectiva, se poate ajunge la un comportament
violent, individul ne mai ținând seama de normele și valorile fixate de societate.
Frustrarea afectivă este una din cauzele c ele mai frecvente ale problemelor de
comportament. În urma efectuării unui studiu longitudinal asupra evoluției copiilor cu
dificultăți de comportament s -a descoperit prezența acestui factor in etiologia
fenomenului într-o proporție de 82 % din cazuri. Do bândirea toleranței la frustrare
depinde de nivelul de autocontrol, de temperament dar și de norma de internalitate.
Factorii individuali ce țin de personalitatea victimei fac referire la tipurile de
interacțiuni cu ceilalți; persoanele care pot devenii u șor ținta hărțuiri și agresiunii sunt
persoane retrase, izolate social, anxioase, cu slabe abilități de comunicare, nu au
deprinderi sociale bine dezvoltate, sunt submisive. În același timp persoanele dispuse

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 6 spre a fi ținta agresorilor trăiesc sentimente de inferioritate în relație cu ceilalți, stimă de
sine scăzută, imagine de sine negativă, lipsa sau slabe metode de coping și incapabil să
facă față propriilor probleme. De asemenea sunt emotivi și se auto culpabilizează pentru
ceea ce li se întâmplă.

 Școala ca sursă de violență
Sursele hărțuirii și agresivității în școlii sunt specifice pentru România, concludente
fiind rezultatele cercetării „Violența în Școli” realizate în 2005 de UNESCO în școlile și
liceele din România și coordonată de doamna Aurora Liiceanu. În urma acestei cercetării
sau obținut următoarele rezultate în ceea ce privește violența în mediul școlar românesc.
O primă sursă se referă la deficiențele de comunicare, ca o sursă fundamentală a
hărțuirii și violenței în școli. Cei mai mulți elevi investigați argumentează
comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt deschiși la comunicare. Cel
puțin în această privință, toți actorii investigați semnalizează comunicarea ca fiind cea
mai tangibilă și acută problemă a școlii din c are fac parte. Este evident ca elevii au
așteptări mult mai ridicate privind relația lor cu profesorii, doresc ca aceștia sa fie mai
deschiși, mai direcți, mai apropiați de problemele lor.
Altă sursă identificată este evaluarea rezultatelor elevilor și cl imatul de competiție –
cauze ale frustrărilor elevilor. În ciuda eforturilor de reformă a sistemului de evaluare a
rezultatelor școlare din ultimii ani (introducerea calificativelor, luarea în considerare a
mediei de absolvire la examenele naționale și la cele de admitere în învățământul
superior, încercările de introducere a unui portofoliu de educație permanentă),
investigația de față arată că evaluarea continuă este o sursă de stres și frustrare pentru
elevi. Astfel, peste jumătate dintre elevii investig ați apreciază ca unii profesori nu le
evaluează corect rezultatele. Consilierii și directorii implicații în studiu sunt de părere că
subiectivitatea în evaluare poate fi cauza posibilă a violenței elevilor, dar, în opinia
acestora, incidența acestei cauze nu este la fel de importantă.
O alta cauză a violenței, în opinia elevilor, este impunerea cu orice preț a autorității
profesorului. Mai mult de 40% dintre elevii investigați resimt impunerea autorității
profesorului ca o sursă importantă a reacțiilor de t ip violent. Aceasta, cu atât mai mult, cu
cât opinia lor, în legătură cu profesionalismul și pregătirea cadrelor didactice
(componenta importantă a autorității profesorului) este de multe ori destul de critică.
Astfel, 35,4% dintre elevii investigați consi deră că profesorii nu sunt suficient de bine
pregătiți, în timp ce peste 20% sunt rezervați în a exprima o opinie în aceasta privință.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 7

CLASIFICAREA FORMELOR DE VIOLENȚĂ DUPĂ GRADUL DE
GRAVITATE

I. FORME UȘOARE:
– Ton ridicat
– Tachinare
– Ironie
– Poreclire
– Insultă
– Înjurătură
– Intimidare
– Scuipare
– Instigare la violență
– Deposedarea de obiecte personale
– Însușirea bunului găsit
– Violarea secretului corespondenței
– Lăsarea fără ajutor
– Aruncarea cu obiecte – fără consecințe grave
– Atingere nedorită
– Refuzul de a îndeplini sarcinile
– Indisciplina la ore

II. FORME GRAVE:
– Hărțuire
– Abuz de încredere
– Amenințare
– Înșelăciune
– Șantaj
– Calomnie
– Seducție
– Lipsirea de libertate a persoanei
– Ultraj
– Ultraj contra bunelor moravuri
– Tulburarea liniștii publice
– Pălmuire
– Îmbrâncire
– Trântir e
– Imobilizare
– Lovire/bătaie
– Încăierare
– Lupte de grup
– Constituirea unui grup infracțional organizat
– Aruncarea cu obiecte – cu consecințe grave

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 8

– Vătămare – corporală
– corporală gravă
– corporală din culpă
– Mutilare
– Deteriorare, distrugere de obiecte
– Distrugere – calificată
– din culpă
– Instigare la discriminare
– Portul și folosirea fără drept de arme
– Tăinuirea
– Furt
– Furt calificat
– Tâlhărie
– Tâlhărie calificată
– Tentativă de viol
– Tentativă de omor
– Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
– Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
– Omor
– Omor calificat
– Uciderea din culpă
– Actul sexual cu un minor
– Viol
– Corupția sexuală
– Perversiunea sexuală

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 9 PROCEDURA DE INTERVENȚIE ÎN SITUAȚII DE VIOLENȚĂ ÎN ȘCOALĂ
constatarea faptei și aducerea la
cunoștința profesorului de serviciu/dirigintelui

anchetarea cazul ui

stabilirea gravității faptei – forme ușoare

dacă nu este prevăzută aplicarea regulamentului dacă este prevăzută
sancțiunea sancțiunea

sesizarea comisiei conducerea școlii convo carea consiliului
de violență ( dacă este cazul) profesorilor clasei

da
anchetă detaliată

dacă se împotrivește sancționarea elevului
stabilirea sancțiunii
da

convocarea consiliului ducerea la îndeplinire
profesorilor clasei de diriginte
nu
colaborarea cu consiliere
elevul rămâne părinților psihologică
nesancționat

încheierea procedurii monitorizarea
elevului

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 10 PROCEDURA DE INTERVENȚIE ÎN SITUAȚII DE VIOLENȚĂ ÎN ȘCOALĂ
constatarea faptei și aducerea la
cunoști nța profesorului de serviciu/dirigintelui

anchetarea cazului

stabilirea gravității faptei – forme grave

sesizarea comisiei de violență anunțarea conducerii școlii sesizarea părinților/rudelor
autori tății tutelare/ DGAPC

anchetă detaliată sesizarea Poliției de proximitate sesizarea Jandarmeriei

propunerea sancțiunii consiliere psihologică

convocarea consiliului
profesorilor clasei

stabilirea sancțiunii

convocarea consiliului profesoral
extraordinar ( dacă es te cazul)

sancționarea elevului conform ROI

consiliere psihologică încheierea procedurii monitorizarea elevului

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 11 DIRE CȚII DE INTERVENȚIE ÎN CAZUL VIOLENȚEI ÎN ȘCOALĂ
– consilierea individuală a agresorului și a victimei –

Tipuri de intervenție:
– la nivel individual vs. la nivel de grup (familie, școală)
– prevenție vs intervenție pentru stoparea proliferării comportamente lor nedorite
– vizând victima vs inițiatorul actului de violență

CONCEPTUALIZAREA VIOLENȚEI

1. Modelul ABC comportamental – actul violent ca și comportament învățat, inițiat de
stimuli și menținut prin consecințe
Implicații pentru intervenție:

a. Etapa de evalu are
– vizează: descrierea clară a comportamentului țintă (frecvență, intensitate, durată, etc) și
a contingențelor comportamentului (stimulii care îl inițiază și consecințele sale); de
exemplu, este important să fie cunoscute locul în care apare mai degrab ă comportamentul
violent, persoanele implicate, tipul de provocare la care serve ște comportamentul ca și
răspuns, etc . precum și consecințele pe te rmen lung ale comportamentului – dacă duce la
reducerea momentană a tensiunilor în grup, la creșterea respect ului celorlalți, etc; poate fi
evaluată și măsura în care elevul este expus la modele de comportament agresiv (în
familie, în școală, etc .)
– instrumente: fișa de monitorizare a com portamentului în termenii modelului

b. Obiectivele intervenției
– reducer ea nivelului comportamentelor agresive

c. Metode și strategii de intervenție
– managementul contingențelor (automanagement, management prin intermediul
părinților și profesorilor)
– contractul de contingențe
– intervenție asupra mediului atunci când acesta ofer ă modele neadecvate (inclusiv
consiliere cu familia)
– modelarea comportamentelor nonagresive

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 12 – Instrumente: fișele de monitorizare a comportamentului, materiale – casete, povestiri,
etc. pentru modelarea comportamentului nonagresiv

2. Modelul ABC cognitiv – comportamentul violent ca și consecință (C) a credințelor
disfuncționale
a. Etapa de evaluare
– evaluarea măsurii în care comportamentul este asociat cu anumite credințe iraționale
(ex. Toleranță scăzută la frustrare, evaluare globală) sau emoții disfuncțion ale
– instrumente: scale de credințe iraționale (ABS), scale ale emoțiilor disfuncționale (ex.
POMS), fișe de lucru pentru evaluarea emoțiilor și credințelor într -o situație dată [ se pot
pune ca și anexe]
b. obiectivele intervenției
– reducerea comportame ntelor agresive prin reducerea credințelor iraționale și emoțiilor
disfuncț ionale asociate acestora
c. metode și strategii de intervenție
– disputarea credințelor iraționale, modelarea credințelor raționale, etc .
– aplicarea unor tehnici de management al furiei
– instrumente: fișe de automonitorizare a emoțiilor, caiete de exerciții, materiale
educative/informative
3. Modelul psihopatologiei – comportamentul violent ca și expresie/simptom a unei
tulburări psihice
a. Evaluare
– evaluarea măsurii în care comport amentul agresiv este asociat prezenței unei categorii
nosologice; posibile ipoteze: tulburare depresivă, tulburarea comportamentului opozant,
ADHD, etc .; evaluarea este necesară în special atunci când comportamentul agresiv este
foarte frecvent sau are i ntensitate mare
– instrumente: KID – SCID
b. Obiective
– eliminarea simptomelor respectivei tulburări

Modelul comportamentului asertiv – comportamentul violent, ca și comportament
agresiv, opus comportamentului asertiv și pasiv
a. Evaluare – poate fi ev aluată frecvența relativă a comportamentului agresiv, pasiv și
asertiv;
– Instrumente – ghid de interviu, scale de asertivitate

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 13 b. Obiective
– reducerea nivelului comportamentelor agresive și pasive și creșterea nivelului
comportamentelor asertive
c. Metode și strategii de intervenție
– training asertiv; educație, jocuri de rol, exerciții pent ru creșterea aser tivității
– instrumente: materiale informative legate de asertivitate, instrumente de autoevaluare,
fișe de lucru Modelul deficitelor de relațio nare – comportamentul agresiv a și expresie a
absenței unor abilități de relaționare eficientă (exemplu, dezvoltarea insuficientă a
empatiei)
Obiective posibile – creșterea empatiei

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 14 FIȘĂ DE MONITORIZARE A COMPORTAMENTULUI

NUMELE ELEVULUI :
CLASA :

Comportament Data
/ ora Contextul
(locul) Persoane
implicate /
prezente Antecedente Consecințe
pe termen
scurt
(imediate) Consecințe
pe termen
lung

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 15
Ghid de interviu pentru părinți

Acest interviu este utilizat în cadrul întâlnirilor inițiale cu părinții, după ce copiii au fost
îndrumați deja pentru consiliere de către învățătoare / dirigintă / profesori.
În funcție de specificul fiecărei situații, unele întrebări pot fi excluse sau altele adăugat e.

1. V-a împărtășit învățătoarea / diriginta / profesorul aspectele care o / îl preocupă legate
de comportamentul copilului dvs. ? Sunteți de acord cu cele spuse de ea / el ?
2. Cum ați aprecia colaborarea dvs. cu școala ?
3. În ce mod considerați că aș putea s ă vă fiu de folos ?
4. Au existat schimbări recente în viața copilului ?
5. Care este structura familiei dvs.? Pe cine se poate baza copilul atunci când are nevoie
de ajutor / are o problemă ?
6. Cine are grijă de copil în timpul săptămânii / în week -end ?
7. Care con siderați că sunt punctele tari în cadrul familiei ?
8. Care considerați că sunt punctele tari (calitățile de bază) ale copilului ?
9. Ați observat acasă (în mediul familial) existența unor probleme de comportament ale
copilului ? (Puneți întrebări legate de nive lul activității copilului, capacitatea de a urma
indicațiile primite, abilitatea de a coopera, relaționarea cu frații și rudele)
10. Ați observat când par problemele să apară cel mai des (în ce contexte) ?
11. Ați observat când par problemele să apară cel mai rar sau să nu apară deloc (în ce
contexte) ?
12. Care sunt lucrurile care par să funcționeze cel mai bine în scopul liniștirii copilului ?
Ce anume îl face să se calmeze ?

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 16

Ghid de interviu pentru profesori / învățători

În funcție de specificul fiecăre i situații, unele întrebări pot fi excluse sau altele adăugate.

1. Care sunt aspectele observate în comportamentul copilului pe care le considerați
problematice ?
2. Au apărut schimbări recente în mediul școlar al copilului ?
3. În ce măsură apelează copilul la dvs. / la alți profesori atunci când are nevoie de ajutor
/ are o problemă ?
4. Care considerați că sunt punctele tari în cadrul clasei ?
5. Care considerați că sunt punctele tari (calitățile de bază) ale copilului ?
6. În ce măsură se implică acesta în activitatea școlară (execută sarcinile, participă,
colaborează cu profesorul) ? Dar în activități extrașcolare ?
7. Cum apreciați abilitatea copilului de a colabora, relaționa cu colegii de clasă ?
8. Ați observat când par problemele să apară cel mai des (în ce contexte) ?
9. Ați observat când par problemele să apară cel mai rar sau să nu apară deloc (în ce
contexte) ?
10. Care sunt lucrurile care par să funcționeze cel mai bine în scopul liniștirii copilului (ce
anume îl face să se calmeze) ? Care sunt principalii factori motiva tori pentru copil ?

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 17 Chestionar privind hărțuirea și violența în școli
-elevi –
În ultima vreme, mai ales prin mass -media, mai multe acte de violență din mediul
școlar au fost discutate și analizate. Știm că există acte de violență între el evi, între elevi și
profesori e tc.
Întrebările fac referire la scenele de violență și hărțuire dintre elevi, elevi și profesori
în școli. Noi spunem că un elev/ profesor este hărțuit sau agresat de către un alt elev/ grup de
elevi/ profesor când aceștia î i spun sau îi fac lucruri neplăcute și atunci când elevul sau
profesorul este tachinat în mod repetat într -un fel care lui/ ei nu -i place.
Răspunzând la întrebările din acest chestionar, ne veți ajuta să înțelegem mai multe
despre experiențele elevilor și ale profesorilor.
Vă rugăm să răspundeți la fiecare întrebare cât de sincer puteți. Chestionarul este
anonim! Ne interesează doar opinia d -voastră!
Mulțumim!

Școala: _________________________________________ Vârsta:________ Gen:
Masculin

Feminin

Pentru întrebările 1 -6 încercuiți un număr pentru fiecare întrebare.

Deloc Foarte Puțin Uneori Mult Foarte
puțin mult

1. Cât de mult vă supără hărțuirea/ viol ența 0 1 2 3 4 5
în școala d -voastră?
2. Școala vă oferă un sentiment de siguranță? 0 1 2 3 4 5
3. Cât de mult vă provo acă îngrijorare sau teamă 0 1 2 3 4 5
violența din școala d -voastră?
4. Cât de mult ați asistat la scene de violență sau 0 1 2 3 4 5
hărțuire între elevi?
5. Cât de mu lt ați fost hărțuit sau agresat pentru 0 1 2 3 4 5
că ați arătat mult interes pentru munca școlară de
către elevi?
6. Cât de mult sunteți hărțuit de către alți colegi 0 1 2 3 4 5
pentru că ați arătat mult interes pentru munca școlară?

Răspundeți cu „da” sau „nu”; bifați unde e cazul:
7. Ați fost hărțuit sau agresat de vreun elev din școală în ultima lună ? Da Nu
8. Ați fost hărțuit sau agresat de vreun coleg d in școală în ultima lună ?  Da Nu
9. Ați hărțuit sau agresat vreun elev de la școală în ultima lună ? Da Nu
10. Ați hărțuit sau agresat vreun coleg din școală în ultima lună ? Da Nu
11. Aproximativ de câte ori vedeți scene d e hărțuire sau agresiune într -o zi în școală?
 niciodată  1 -2 ori  3 -9 ori 10-20 ori 21 ori sau mai mult

12. Ați vorbit vreodată cu cineva despre faptul că ați fost hărțuit sau agresat? Da Nu
13. Ați vorbit vreodat ă cu cineva despre faptul că ați hărțuit sau agresat pe cineva (elev sau
coleg)? Da Nu
14. Ați vorbit vreodată cu cineva despre faptul că nu vă puteți controla reacțiile de furie și
mânie împotriva elevilor? Da Nu

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 18 Dacă ați răspuns „ Da” la una din întrebările 12, 13 sau 14, vă rugăm să bifați
varianta/ variantele potrivite:
 Directorul școlii
 Alt coleg
 Consilier școlar sau psiholog
 Polițistul sau gardianul
 Paznicul sau portarul
 Asistenta medicală a școlii sau medicul școlar
 Altul: ____________________
15. Vă gândiți la d -voastră ca la cineva care este agresat/ hărțuit de ceilalți (elevi sau
alți colegi)?
Da Nu
16. Vă gândiți la d -voastră ca la cineva care agresează/ hărțuiește pe ceilalți (elevi sau
alți colegi)?
Da Nu

17. Ați fost implicat într -o ceartă sau altercație cu vreun elev/ coleg în care d -voastr ă ați
fost victima?
Da Nu
Dacă „Da” (la întrebarea 17), răspundeți la următoarele trei întrebări , bifând o variantă :
(i1) Ce ați gândit/ crezut:
 Nu sunt bun de nimic
 Ceilalți cred despre mine că sunt slab
 Abia aștept să mă răzbun
(i2) Ce ați simțit:
 Frică
 Rușine
 Dorință de răzbunare
(i3) Ce ați făcut după ceartă/ altercație:
 Ați plecat din școală
 Ați rămas în continuare în școală ca și cum nu s -ar fi întâmplat nimic
 Ați anunțat conducerea școlii
 Ați cerut ajutorul c olegilor
18. Ați fost implicat într -o ceartă sau altercație cu vreun elev în care d -voastră ați fost
agresorul?
Da Nu
Dacă „Da”, răspundeți la următoarele trei întrebări , bifând o singură variantă :
(i1) Ce ați gândit/ crezut:
 Ceilalți trebuie să asculte de mine
 Sper că toți au observat că eu sunt cel mai tare
 Nu ar fi trebuit să mă implic în această ceartă sau altercație
(i2) Ce ați simțit:
 Că sunt puternic
 Admirație din partea celorlalți
 Părere de rău
(i3) Ce ați făcut după după cear tă/ altercație:
 Ați plecat din această școală
 Ați rămas în continuare în școală ca și cum nu s -ar fi întâmplat nimic
 V-ați susținut punctul de vedere chiar dacă se implică conducerea școlii în
rezolvarea conflictului
19. Ați fost implicat într -o ceartă c are a degenerat într -un act de violență cu vreun coleg?
Da Nu

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 19 Răspundeți cu „da” sau „nu”; bifați unde e cazul:
20. Școala are un regulament clar și cunoscut de toți elevii și profesorii, conform căruia se
pedepsesc actele de violență între elevi.
 Da  Nu
21. Elevii știu la cine să apeleze în cazul în care sunt hărțuiți în cadrul școlii.
 Da  Nu
22. Școala dispune de un program de prevenire a violenței între elevi.
 Da  Nu
23. Școala are elevi care se ocupă cu medierea conflictelor ap ărute între elevi în școală.
 Da  Nu
24. Profesorii încearcă să oprească incidentele de violență între elevi.
 Da  Nu
25. La noi în școală se consideră că nu există probleme de hărțuire/agresiune.
 Da  Nu
26. Școala nu ajută copiii care s unt hărțuiți/ agresați.
 Da  Nu
27. Nu se iau măsuri împotriva elevilor care hărțuiesc/ agresează pe ceilalți elevi.
 Da  Nu
28. Școala pedepsește elevii care agresează pe ceilalți elevi.
 Da  Nu
29. Cât de implicată este școala în rezolv area incidentelor de hărțuire și violență între elevi
(bifați doar una):
 1. Deloc
 2. Foarte puțin
 3. Suficient
 4. Mult
 5. Foarte mult

30. Ce faceți d -voastră când vedeți că cineva este hărțuit sau agresat: (bifați toate variantele
care se aplică)
 1. Intervin prompt
 2. Doar privesc
 3. Încerc să ignor sau mă prefac că nu văd
 4. Comunic direcțiunii
 5. Încerc să opresc acel lucru
 6. Altele (precizați care):
_________________________________________________

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 20 Chestionar pentru CADRE DIDACTICE

Va rugam sa menționați –marcâ nd cu un “x” la rubrica corespunză toare – formele de conduita
agresiva si frecventa cu care aț i observat ca se manifesta în școala dvs.:
Comportament Frecvența

Nici o
dată rareori uneor i deseori Foarte
des
Tonul ridicat
Tachinarea
Ironizarea
Etichetarea/folosirea de porecle
Insultarea
Folosirea de cuvinte obscene/ Înjurături
Intimidarea/ amenințarea
Scuiparea
Atingeri nedorite (cu tenta sexuala)
Pălmuirea
Îmbrâncirea
Trântirea/ Aruncarea cu obiecte
Deposedarea de obiecte personale
Lovirea / trasul de păr
Deteriorarea / distrugerea de obiecte
Eliminarea elevilor de la ore de către
profesori
Refuzul elevilor de a -și îndeplini sarcinile
Indisciplina la ore

2. In contextul psiho -social ac ționeaz ă o serie de factori care favorizeaz ă conduitel e agresive
ale elevului. Acordaț i o not a, de la 1 la 5 (1=deloc, 2 =puț in,3 =moderat, 4=m ult; 5=foarte
mult) factorilor enumera ți mai jos, in func ție de importanta pe care o acordați dvs. fiecă ruia:
 Anturajul elevilor
 Familia, stilul educaț ional al p ărinților
 Vârsta elevilor
 Nivelul de educa ție
 Mass -media
 Neimplicarea factoril or de decizie
 Personalitatea dificila a elevului
 Agresivitatea observata la al ții
 Inconsecventa in aplicarea ROI
 Absenta motiva ției profesorilor
 Stresul ș colar – prin orarul prelungit, supraîncă rcarea programei etc
 Nemulț umirea de sine a elevilor
 Comunicarea ineficienta,incapacitatea de a media conflicte
 Alți factori……………………………………………….

3 Pentru mine, sursele de conflict cu elevii sunt ( încercui ți):
indisciplina elevilor la ore
lipsa motivației pentru învăț are la elevi
neimplicarea părinților, lipsa de educaț ie in familie
probleme personale ce nu ț in de elevi

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 21 superficialitatea elevilor în activităț ile școlare
nu exista surse de conflict
altele……

4. Ca si profesor, consider ca -mi pot stă pâni clasa prin ( încercui ți):
dialog, exemp lu personal, comportament core ct fata de toț i elevii,
ore motivante, atractive
negociere
ridicâ nd vocea
amenință ri cu ascultarea
un sistem de reguli conceput împreun ă cu elevii
alte metode….

5. Făcând apel la experienț a dvs, care este clasa/nivelul de v ârsta la care se înregistreaz ă mai
frecvent c omportamente agresive (încercuiț i)
LICEU – cl. a 9/ a 10a /a -11-a /a 12 -a/ a 13 -a
SAM – cl. a 9/ a 10a /a -11-an completare
Nu am sesizat diferenț e intre nivele/clase

6. După părerea dvs, ce masuri ar trebui s ă ia școala pentru diminuarea agresivităț ii / violent ei
in cadrul scolii ? (încercuiț i)
Aplicarea cu stricte țe a Regulamentului școlar (sc ăderea notei la purtare,exmatriculare,
amenda, munca in folosul scolii, organizarea careului scolii,etc)
Consecventa tutu ror cadrelor didactice in aplicarea masurilor preventive si coercitive
Colaborarea mai strânsă școală – familie
Abordarea diferenț iată a elevilor ( în func ție de personalitate )
Comunicarea asertiva, eficienta, cu elevii
Dezvoltarea la nivelul elevului a î ncrederii în for țele proprii, a unei bune imagini de sine
Indrumarea spre consiliere psihopedagogică a elevilor cu comportament agresiv
Discu ții diriginte –grupuri mici / individuale cu elevii -problema
Solicita rea de asistenta psihopedagogică pentru optim izare a relaț iei cu elevii
Organizarea unor activit ăți educative atractive, motivante pentru elevi
Crea rea de baze pentru petrecerea sănă toasă și agreabil ă a timpului liber/ difuzarea in pauze a
unei muzici de buna calitate etc
Implicarea mass -media si a u nor institu ții in desfășurarea unor programe antiviolență în ș coală
Colaborarea cu Poliț ia de proximitate
Instalarea camerelor de luat vederi în școala
Altele…………………….

☺Va mul țumim pentru colaborare !

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 22 Chestionar pentru elevi

În ultima vreme, în sp ecial prin contribuția mass -media, mai multe acte de violență din
mediul școlar au fost discutate și analizate. Știm că există acte de violența între elevi , acte de
violență îndreptate împotriva elevilor sau a profesorilor însă nu avem suficiente informaț ii
despre natura și frecvența acestor acte de violență. De aceea vă rugăm să completați acest
chestionar.
1. Bifați în tabelele de mai jos care din următoarele forme de comportament le -ați
observat în școală în ultima lună:

Comportament Frecvența
la elevi Frecvența
la profesori
Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20 Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20
Tonul ridicat
Tachinare
Ironie
Porecle /
etichetări
Insulte
Înjurături /
cuvinte obscene
Intimidări /
amenințări
Scuipături
Atingeri nedorite
Pălmuire
Îmbrâncire
Trântire
Aruncarea cu
obiecte
Deposedarea de
obiecte personale
Imobilizare
Lovire / tras de
păr
Deteriorarea /
distrugerea de
obiecte
Eliminarea
elevilor de la ore
de către profesori x x x X x X
Refuzul elevilor
de a-și îndeplini
sarcinile x x x x x x
Indisciplină la
ore x x x x x x

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 23
2. Bifează în tabelele de mai jos care din următoarele forme de comportament au fost
îndreptate împotriva ta:
Comportament De către elevi De către profesori
Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20 Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20
Tonul ridicat
Tachinare
Ironie
Porecle /
etichetări
Insulte
Înjurături /
cuvint e obscene
Intimidări /
amenințări
Scuipături
Atingeri nedorite
Pălmuire
Îmbrâncire
Trântire
Aruncarea cu
obiecte
Deposedarea de
obiecte personale
Imobilizare
Lovire / tras de
păr
Eliminarea
elevilor de la ore
de către profesori x x x x x x
Refuzul elevilor
de a-și îndeplini
sarcinile x x x x x x
Indisciplină la
ore x x x x x x

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 24 3. Bifează în tabelele de mai jos care dintre următoarele comportamente le -ai practicat fie în
general, fie față de colegi sau profesori:
Comportament Față de colegi Față de profesori
Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20 Nici
o
dată 1-
2
ori 3-
5
ori 6-
10
ori 11-
20
ori Peste
20
Tonul ridicat
Tachinare
Ironie
Porecle /
etichetări
Insulte
Înjurături /
cuvinte obscene
Intimidări /
amenințări
Scuipături
Atingeri
nedorite
Pălmuire
Îmbrâncire
Trântire
Aruncarea cu
obiecte
Deposedarea de
obiecte
personale
Imobilizare
Lovire / tras de
păr
Deteriorarea /
distrugerea de
obiecte
Refuzul de ai
îndeplini
sarcinile
Indisciplină la
ore

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 25
Chestionar pentru părinți :

Va rog, citiți întrebările cu atenție, și bifați cu X în căsuța cu varianta care se aplică cel mai
mult situației dumneavoastră.

1. Care este relația dumneavoastră cu copilul?

Sunt mama □
Sunt tatăl □
Sunt bunica □
Sunt bunicul □
Alta relație □

Total
dezacord Intr-o mai
mică
măsura
dezacord Nici acord
nici
dezacord Ușor de
acord Total de
acord
Este necesar sa folosești
agresivitatea pentru a
menține ordinea publică
Dacă în urma utilizării
agresivității rezultatul
obținut este în favoarea
ta, atunc i utilizarea
agresivității este bună
Agresivității trebuie să -i
răspunzi cu agresivitate
Indiferent ce ți se
întâmplă nu trebuie să
recurgi la agresivitate
pentru ați rezolva
problemele
Sunt probleme pe care
poți să le rezolvi cu
discuț ii si înțelegere,
argumentare, altele în
care este nevoie în mod
necesar de agresivitate
Sunt multe cazuri, care
nu pot fi rezolvate nici
de lege nici de
agresivitate
Îmi arat clar aprecierea
când copilul meu face
ceva pentru mine
sunt m ulte conflicte
între copilul meu și
mine pe care nu le pot
rezolva

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 26 Adeseori sunt
nemulțumita de copilul
meu
Eu sunt foarte mândra
de copilul meu
Nu am chef să ascult
ceea ce a făcut copilul
meu
Copilul meu ascultă
când îi explic cev a
Când îmi petrec întreaga
zi cu copilul meu, mă
enervez deseori și nu am
răbdare să îi răspund
întotdeauna frumos
Îmi laud, complimentez
copilul atunci când a
făcut ceva bun
Îmi fac timp sa -mi
ascult copilul meu
Când eu și copilul meu
avem păreri diferite, îmi
impun punctul de vedere
și îl fac să înțeleagă că
părinți știu ce este mai
bine pentru el
Nu accept să fiu criticat
/ă de către copilul meu ,
este un semn de
impolitețe
Copilul meu are într –
adevar încredere în
mine
Copilul meu nu respectă
aproape deloc regulile
impuse acasă
Eu decid cu care prieten
poate să se vadă copilul
meu
Mai degrabă mă sprijin
pe mine în rezolvarea
problemelor de familie
decât pe alți
Sunt mai responsabil /ă
și îmi f ac treaba mai
bine decât ceilalți
Mă deranjează când alți
oameni sunt mai buni
decât mine

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 27 Fericirea mea depinde
foarte mult de fericirea
celor din jurul meu
De obicei îmi sacrific
interesul propriu in
favoarea altora
Părinții si cop ii trebuie
să stea împreuna cât de
mult posibil
Este de datoria mea să
am grijă de familia mea,
chiar daca trebuie să
sacrific cea ce doresc eu

Total
dezacord Intr-o mai
mică
măsura
dezacord Nici acord
nici
dezacord Ușor de
acord Total de
acord
Mă bizui pe mine în
marea majoritate a
timpului, rareori mă
bizui pe alții
îmi face plăcere să
muncesc în situații
care implica
competiția
Starea de bine a
colaboratorilor mei
este importantă
pentru mine
De obicei îmi
sacrific propr iul
interes in favoarea
celorlalți
Este important
pentru mine să
mențin armonia în
grupul meu
Fără competiție nu
este posibil să ai o
societate bună
Pentru mine
plăcerea o reprezintă
petrecerea timpului
cu alții
Copii ar trebui să f ie
învățați să pună
datoria în fața
plăcerii

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 28 Membrii familiei ar
trebui sa rămână
uniți indiferent ce
sacrificii sunt cerute
Când altă persoană
face lucruri mai bine
decât mine, devin
tensionat și enervat
/ă
Mă simt bine când
cooperez cu alții

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 29 Plan de activitate educativă
Clasa: a IV- a
Modulul II: Comunicare și abilități sociale
Tema: Limbajul de girafă – comunicarea nonviolentă
Obiectiv cadru: -dezvoltarea responsabilității sociale și formar ea deprinderilor de
interacțiune socială
Obiective specifice: -să recunoască elemente de comunicare „nonviolentă”
-să distingă între tipurile de comunicare agresivă și „nonviolentă”
-să-și formeze deprinderi de comunicare „nonviolentă”
Resurse – de timp: 50 minute
– materiale: ilustrate cu girafă și șacal, bilețele cu enunțuri, coală albă A3, lipici
Desfășurarea activității:

Joc de spargere a gheții – „Racheta”
Învățătorul, stând în fața elevilor, ține ridicată mâna dreaptă astfel încât brațul și
antebrațul formează un unghi de 90°. În momentul în care înclină antebrațul spre stânga, elevii
bat toți din palme spre stânga (o dată), când antebrațul învățătorului es te înclinat spre dreapta
elevii bat din palme spre dreapta (o dată). Învățătorul variază viteza de schimbare a direcției
de înclinare a brațului. În momentul în care brațul este ridicat drept, deasupra capului, toți
elevii rostesc în cor „URA!!!”, semn al bucuriei că racheta a reușit să decoleze.
Jocul va dura aproximativ 4 minute și va avea drept scop destinderea atmosferei și
captarea atenției elevilor.

Activitatea propriu -zisă

La cererea învățătorului, elevii denumesc animale le lor preferate și motivul pentru care
le preferă. Apoi le sunt prezentate două ilustrate cu o girafă și un șacal. Elevii trebuie să
recunoască animalele din imagini și să spună ce știu despre ele și pe care dintre cele două
animale îl consideră bun, pe care îl consideră rău și de ce. Astfel, învățătorul, după ce explică
elevilor ce înseamnă „limbaj agresiv” și „limbaj nonviolent”, solicită elevilor să asocieze
fiecare dintre cele două animale cu una dintre cele două forme de limbaj, care li s -ar potrivi
dacă ar putea vorbi.
Se ajunge la concluzia că limbajul de girafă este unul nonviolent și corespunde
observării comportamentului și descrierii lui, iar limbajul de șacal este unul agresiv,
corespunzător evaluărilor, „etichetelor”. Pentru a se asi gura că au înțeles, învățătorul oferă un
exemplu elevilor:
Vorbind despre lucrarea unui coleg de clasă…
„Limbaj de girafă: Lucrarea ta are pete și găuri!” (observare, descriere)
„Limbaj de șacal: Lucrarea ta este mizerabilă!” (evaluare, etichetare)
În acest moment al lecției învățătorul le spune elevilor că urmează un joc, „Perechi de
detectivi”. Fiecare va alege un bilețel dintr -un coșuleț, pe care este notată o propoziție, fie o
observație, fie o evaluare (vezi anexa). După ce citește fiecare pro poziția de pe propriul bilețel
pleacă în căutarea colegului care are o propoziție „înrudită” cu a lui. Adică, elevul a cărui
propoziție descrie un comportament îl caută pe cel a cărui propoziție evaluează același
comportament și invers. Când s -au găsit cei doi „detectivi” vin în fața clasei, în pereche.
Pentru a fi mai antrenant jocul, învățătorul poate cere elevilor să realizeze sarcina cât mai
repede, premiind primele perechi de detectivi.
După ce au fost formate toate perechile de detectivi, pe rând, fiecare pereche de bilețele
este lipită pe o coală albă A3. Pe coală s -a notat în prealabil titlul fiecărei coloane de bilețele
care urmează a fi lipite: Observație/ Descriere – Evaluare/Etichetare.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 30 La sfârșitul jocului se poartă o discuție privind limbajul pe care îl preferă a fi folosit
când cineva li se adresează sau se referă la propria lor persoană și de ce. De asemenea, elevii
sunt încurajați să folosească „limbajul de girafă” cât mai des.

Evaluarea activității:

Elevii sunt r ugați să completeze următoarele propoziții:

1. În activitatea de azi am învățat………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………….
2. O culoare potrivită pentru lecția de azi este ………………….. pentru că …………
…………………………………………………… ……………………………………….

Bibliografie:
S. Hart & V.K.Hodson (2004) – Ora de comunicare nonviolen tă, Elena Francisc Publishing

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 31

ANEXĂ

PERECHI DE DETECTIVI

OBSERVAȚIE/ DESCRIERE EVALUARE/ ETICHETARE
Ea mi -a dat o prăjitură.
Ea este generoasă.
Ultima dată când ne -am jucat
împreună am sfârșit prin a mă răni. Tu joci prea dur.

El mi -a cerut să intru în joc.
El este prietenos.

Nu ai rezolvat problema.
Ești prost.
El i-a spus învățătorului că l -am
jignit. El este un pârâcios.
Miruna mi -a spus că sunt prost.
Miruna este rea.
Ea mi -a luat creionul fără să mă
întrebe. Ea este nepoliticoasă.
Nu mi -a plăcut filmul acesta. A fost un film îngrozitor.

Te miști înainte și înapoi pe scaun,
iar acesta se înc lină. Ești foarte agitat.
El bate cu pumnul în masă.
El este foarte furios.
Adesea ea intră în fața celorlalți la
rând. Ei nu -i pasă de ceilalți.

Învățătorul mi -a spus să nu te mai
ameninț. Tu ești favoritul învățătorului.
El m -a împins în afara rând ului.
El este agresiv.
Am primit o notă mică la
matematică. Învățătorul este sever.
I-a spus mamei că nu el a spart
geamul, deși eu l -am văzut când l -a
spart. Este un mincinos.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 32
Conflicte ca -n filme
CLASA: V – VIII
TEMA: Managementul situaț iilor conflictuale
DURATA: 50 minute
OBIECTIV GENERAL: Identificarea situațiilor conflictuale și a posibilelor
modalităț i de rezolvare a lor

OBIECTIVE SPECIFICE:
Sa definească noț iunea de conflict
Să recunoască faptul că există mai multe situaț ii conflictu ale si modalități de a rezolva
un conflict
Să dezvolte unele strategii de rezolvare a conflictului
METODE: brainstorming, discuții în grupul mare, munca in echipa
RESURSE: fișa de lucru 1 – “Conflicte ca -n filme” ;
EVALUARE: mini-portofoliu cu tema “Metode de management al conflictelor”
DESFĂȘURAREA:
 Cereți elevilor sa definească noț iunea de conflict si sa dea cat mai multe exemple
de situa ții conflictu ale din diverse surse (filme, că rți, de exemplu c ărțile sau filmele
din seria „Harry Potter”, ziare, revi ste, stiri de televiziune etc.)
 Spune ți elevilor ca vor avea sarcina de a completa i n fisa de lucru situaț ii
conflictuale intre personajele filmului/ romanulu i sau ale unei povestiri (*puteț i
viziona filmul in clasa)
 Cereți elevilor să analizeze împreună cu colegul de banca situa țiile conflictuale
descrise si strategiile utilizate pentru rezolvarea conflictelor (din roman, povestire
sau film).
 Solicita ți elevilor sa dea exemple de strategii eficiente de rezolvare a conflictelor
 Discuta ți cu elevii exemple d in experie nța personală si despre modalităț ile de
rezolvare a conflictului pe care l e pot utiliza in situaț iile cu care se confrunta ei.
 Purtați o discuție cu elevii pe baza întrebărilor:
 De ce apar conflictele?
 Rezolvarea conflictelor e dificila, pentru c a cei implicați intr -un conflict
încearcă să îș i impun ă propriul punct de vedere, ne luând in considerare
opinia celuilalt.
 Oferiți elevilor câteva modalități de rezolvare eficienta a conflictelor:
 Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problem a

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 33 Exemplu: „Când ajungi la școală tâ rziu, dup ă ce ora a început, eu mă î ngrijorez pe ntru ca nu
știu ce ți s-a întâ mplat”
 Reflectarea sentimentelor pentru a înț elege si clarifica ceea ce simte
cealaltă persoana
Exemplu: „Eș ti sup ărat…”
„Mi se pare ca simți…”
 Generarea a cat mai multe soluții posibile împreună
Exemplu: „Care crezi ca sunt lucrurile pe care le putem face?”
 Analiza alternativelor si alegerea variantei pozitive
Exemplu: „Care crezi tu ca este cea mai buna?”
 Obținerea unui angajament (in fata clasei sau a c âtorva colegi)
Exemplu: „Câ nd vom face asta?”
 Planificarea datei la care se face evaluarea (este foarte importanta
reevaluarea deciziei luate, pentru a vedea daca persoanele implicate in
conflict si -au respectat partea lor de angajament )
Exemplu: „Pentru cat timp vom face asta?”
„Când vom discuta din nou despre asta?”
Fișa de lucru 1 – Conflicte ca -n filme

Un conflict intre personajele
filmului/ romanului sau
povestirii
Ce a determinat acest conflict?

Au rezolvat neînț eleger ile?
Daca da, cum?
Daca nu, ce ar fi putut face
pentru a le rezolva?

Bibliografie

1. Lemeni, G., Miclea, M. (coord.) (2004). Consiliere și Orientare – Ghid de educație
pentru carieră, Editura ASCR.
2. Lemeni, G., Porumb, M. (coord.) (2004). Activități pe ntru clasele V -VIII.
Consiliere și Orientare – Ghid de educație pentru carieră, Editura ASCR.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 34
REDUCEREA VIOLENȚEI ÎN MEDIUL ȘCOLAR
Plan de activitate

Nivel de vârsta : cl. IX-XII
Scop : reducerea manifestărilor violente în mediul școlar
Obiective :
 Identificare a unor forme diferite de violenț ă în mediul școlar
 Abordarea și rezolvarea unor situații -problemă asumându -și diferite roluri
 Dezvoltarea abilităților de comunicare interpersonală și rezolvare a unor conflicte
 Identificarea unor strategii de preven ire și combatere a violenței în mediul școlar
Durata : 50-60 min
Desfășurare -metode/ strategii:

– Spargerea gheții, identificarea problemei :
Cereți elevilor să răspundă în scris prin “da” sau “nu” la întrebările pe care le veți citi dvs.
Citiți rar lista de mai jos:
– Ți s-a întâmplat să fii poreclit sau jignit de colegii de școală/ clasă?
– Ai asistat vreodată la îmbrânciri sau bătăi între colegii de școală/ clasă?
– S-a întâmplat să fii amenințat de colegii de clasă/ școală sau ai amenințat chiar tu pe
alții?
– Ai pălmuit, ciupit sau lovit intenționat pe cineva din liceu?
– Ai refuzat vreodată să realizezi sarcinile impuse de profesori?
– Ai fost vreodată deposedat de obiectele personale?
– Colegi din clasa ta au deter iorat/ stricat bunuri din dotarea școlii?
– S-a întâmpla t ca profesorii să strige la tine sau la colegii tăi sau să vă amenințe în
vreun fel?

Cei care au răspuns măcar odată DA la aceste întrebări să se ridice în picioare.
Probabil numărul elevilor care s -au ridicat în picioare va fi mare, motiv pentru a int roduce în
discuție tema propusă: VIOLENȚA ÎN MEDIUL ȘCOLAR.

– Activitatea propriu -zisă:
Clasa se împarte pe grupe a câte 4 -5 elevi. Fiecare grupă va primi un bile țel pe care este
scrisă o situaț ie-problemă ( acte violente care au loc în mediul școlar) – vezi Anexa1 sau se
pot alege alte cazuri. Sarcina lor este de a rezolva situația respectivă, fiecare elev din grup
asumându -și un anumit rol ( ex: părinte, diriginta, directorul școlii, coleg). Fiecare elev, în
funcție de rolul primit/ asumat în grup va tre bui să își spună părerea, susținând -o cu
argumente, astfel încât să ajute la rezolvarea situației respective și la adoptarea unor
măsuri de soluționare și prevenire a unor posibile incidente de genul celui analizat de
întregul grup. În final,fiecare grup î și va alege un reprezentant care să prezinte cazul și
soluțiile adoptate pentru rezolvarea situației, precum și strategiile de prevenire propuse.
Concluziile fiecărui grup pot fi înscrise într -o fișă de lucru – vezi Anexa2 .

– Evaluarea
Se realizează prin obs ervarea comportamentului elevilor, prin analiza răspunsurilor și
argumentelor acestora în abordarea situațiilor -problemă.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 35

ANEXA 1

Exemple de situaț ii-problemă:

3 elevi, clasa a XI -a, înaintea orei de desen intră în sala de clasă și “ se joacă” lo vind cu
picioarele în dulapul din clasă. Dulapul se sparge și toate planșele cu desene și alte obiecte,
materiale didactice depozitate aici se risipesc pe jos fi ind călcate în picioare și deter iorate de
cei 3 elevi.

Elevă, clasa a X -a, șefa clasei, în fi ecare pauză își trimite colegele să îi cumpere mâncare, suc,
chiar țig ări de la magazinul din apropierea școlii, uneori chiar cerându -le să plătească ele
cumpărăturile. Colegele fac ce li se cere, neavând curajul de a nu -i respecta dorințele, nici de a
spune dirigintei despre aceast ă situație deoarece sunt ameninț ate în permanență
( că vor fi urmărite și bătute de prietenii ei după ore).

Elevi, clasa a X -a se întâlnesc pentru a discuta despre organizarea Balului Bobocilor.
Deoarece nu ajung la înțelegere privind locul de desfășurare a balului, încep să se certe, să se
înjure, unul dintre băieți lovind -o chiar pe una din colegele prezente. Pentru a se răzbuna, fata
o îmbrâncește pe prietena agresorului, trântind -o la pământ.

ANEXA 2

Grupa nr.__________ __
Membrii grupului ( nume și prenume și rolul adoptat in grup ):
1.
2.
3.
4.
5.
Soluție

– măsuri adoptate de grup pentru rezolvarea respectivei situații -problemă :

– strategii de prevenț ie

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 36
Plan de activitate : „ Agresivitate sau asertivitate ? ”

CLASA: a IX-a –XII-a
MODUL : COMUNICAREA ȘI ABILITĂȚILE SOCIALE
TEMA: Forme de comunicare eficientă. ASERTIVITATEA
DURATA : 1 – 2 ore didactice
COMPETENȚĂ GENERALĂ: Integrarea abilităților de interrelaționare , în vedere
dezvoltăr ii personale
COMPETENȚA SPECIFICǍ: Exersarea comunicării eficiente , asertive

COMPETENȚE DERIVATE :
Conștientizarea unor modalități de comunicare ( pasivă, asertivă , agresivă) și a consecințelor
acestora
Stabilirea diferențelor dintre atitudinea pasi vă, agresivitate (directă sau indirectă) și
asertivitate

RESURSE:
fișa de lucru pentru profesor – situația problemă,
manuale sau pliante pe tema ASERTIVITĂȚII
SUGESTII METODOLOGICE :
Evaluarea unei situații problematice
Conversația de grup (dezbateri , argumentări)
Jocul de rol (facultativ)

DESFĂȘURARE:
Profesorul expune situația – problemă :

Un elev în clasa a IX -a, Mihai, a încheiat cu succes o zi de școală, iar acum merge în parc
să își întâlnească prietenii. Din banii de buzunar își cumpără un p achet de napolitane și un
suc. Ajuns în parc, se așează alături de prietenii săi și își deschide pachetul. Imediat unul din
prieteni apare din spate și se servește fără să fie poftit: „Hmm… Sunt super!!! Mai vreau”.
Dar înainte ca elevul nostru să poat e răspunde, apare un alt prieten: „Vreau și eu… Vreau si
suc !” și se servește. Al treilea la fel , ia fără să mai ceară. Astfel, pachetul se goleste, Mihai
nici nu a apucat să guste si el, dar își spune că situația nu poate continua așa…

Ce credeți voi că simte/ gândeste/ face Mihai ?

a).Patru elevi interpretează (joc de rol) diferitele atitudini posibile ale lui Mihai, în această
situație:
Elevul 1 : se scuză, stânjenit, față de prietenii săi că nu a apucat să îi servească … și le lasă tot
pachetul cu napolitane și sucul
Elevul 2 : se enervează vizibil, strigă la prietenii săi să îl lase în pace, aruncă pachetul pe jos ,
înjurând, lovind pachetul cu piciorul, etc.
Elevul 3 : fără să spună nimic le lasă prietenilor sucul și napolitanele, apoi îi i gnoră astfel încât
ei să simtă că s -a supărat foarte tare
Elevul 4 : se ridica in fata prietenilor sai, își exprimă sincer și deschis nemulțumirea față de
comportamentul lor – „Hey…sunteti prietenii mei, dar sa stiti ca ma simt jignit de atitudinea
voastr a ! La mine chiar nu va ganditi ?…” El le explică că după o zi grea de școală simte
nevoia unei mici recompense – de aceea a cumpărat dulciurile, pe care le împarte bucuros cu
ei, dar în măsura în care se satură și el.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 37
b).Împreună cu grupul se discută în ce constau cele patru modalități de răspuns :

PASIV – acționând ca „victime”, crezând că ceilalți iau întotdeauna ce e mai bun, simțindu -se
nemulțumiți și făcându -i pe ceilalți să se simtă vinovați
DIRECT AGRESIV – uitând să respecte dorințele și se ntimentele celorlalți, acționând cu
ostilitate, atacând pentru a -și ascunde nesiguranța emoțională, făcându -i pe ceilalți să se simtă
supărați și chiar să contraatace
INDIRECT AGRESIV – un fel de „atac al șarpelui”, fără „zgomot”, când nu îți exprimi
direc t frustrarea, nemulțumirea, etc., dar îi „îngheți” pe prietenii tăi cu atitudinea ta ostilă,
făcându -i să se simtă la rândul lor frustrați, necunoscând cauza atitudinii tale, nervoși
ASERTIV – îți exprimi direct sentimentele, fiind atent și la sentimentele celor din jur și
încercând să găsești soluții prin care să -i mulțumești și pe ceilalți dar și pe tine; astfel te vei
simți confortabil și vei avea o imagine de sine pozitivă, iar prietenii tăi îți vor aprecia
sinceritatea și corectitudinea

c). Lecția se poate încheia cu discuții pe marginea unor întrebări de tipul:
Credeți că e dificil să fii asertiv/ferm, în special cu prietenii?
E riscant sau nu să îți exprimi sentimentele negative? De ce da? De ce nu?
Dați exemple din viața personală în care atitudine a fermă / asertivă s -a dovedit eficientă.

SUGESTIE pentru coordonatorul activității:
accentuați ideea consecințelor emoționale negative și disfuncționale, pe care le au atitudinile
agresive (directe sau indirecte) și cele pasive (mai ales sentimentele d e inferioritate),
contrastând puternic cu beneficiile unei atitudini asertive.

EVALUARE:
-Observația, răspunsurile și prestațiile elevilor, eventual autoevaluarea – printr – un chestionar
de asertivitate aplicat elevilor în colaborare cu consilierul psiho pedagogic.
♣

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 38
Plan de activitate

Disciplina: Consiliere și orientare
Propunător: Sava Lorena
Nivel de vârstă: clasele IX -XII
Tipul lecției: dezbatere
Scop: optimizarea stării disciplinare și a comportamentului în școală și în societa te, să știe să
se apere de tentațiile la care îi supune viața și să cunoască prevederile legilor din România
Obiective de referință:
 Să explice sensul noțiunii de violență
 Să conștientizeze urmările și aspectele negative ale agresivității umane
 Să recunoa scă formele de manifestare a agresivității și a factorilor de risc
 Să manifeste în comportament atitudine de respect față de ceilalți
 Să-și formeze deprinderi de intervenție adecvate în cazuri de violență
Metode și procedee: conversația, expunerea, studii de caz, problematizarea, lucru pe grupe,
brainstorming
Forme de activitate: individual, colectiv, pe grupe
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, flip -chart, videoproiector – prezentare Power – Point,
markere, articole din ziar

Scenariu

1. Pregătirea psiholog ică a clasei
Motivarea elevilor, stârnirea curiozității și interesului prin explicarea necesității de a
dezbate la orele de consiliere temele legate de devierile comportamentale.
2. Anunțarea temei și a obiectivului activității
Profesorul anunță tema orei de consiliere și orientare. El poate distribui elevilor unele
reviste, ziare care propagă agresivitatea, violența.
3. Desfășurarea activității
După acest moment ,,șoc”, profesorul va adresa elevilor următoarele întrebări:
Ce fel de reviste sunt acestea? Ce r eprezintă ele? Ce părere aveți despre ele? Citiți acest gen
de articole? De ce? E bine că societatea permite apariția lor? Care sunt efectele asupra
tinerilor?
Conversația este dirijată prin întrebările problematizante: Nu este oare societatea prea
tolera ntă cu agresivitatea din mass -media? Nu sunt oare transformați în idoli unii eroi sau
antieroi agresivi din filme? Ce soluții am putea adopta pentru stoparea agresivității?
Profesorul scrie pe coala de flip -chart cuvântul ,,violență” și cere cât mai multe
definiții ale acesteia fără a critica și evalua definițiile colegilor. Ce este violența? De ce diferă
definițiile pe care oamenii le dau violenței? De ce recurg oamenii la violență? Ce alte căi ar
putea fi găsite pentru a face față acestor conflicte? Elev ii dau exemple de conflicte în școală.
Profesorul prezintă la videoproiector definițiile violenței, cauze, forme, persoane
implicate etc.
Cum ar arăta societatea noastră dacă nu ar exista violență? Care este rolul familiei în
identificarea și eliminarea f actorilor de risc existenți în familie? Se vor citi câteva articole care
prevăd pedepsele privind săvârșirea infracțiunilor de furt, vătămare corporală, viol.
Profesorul distribuie materialul referitor la formele agresivității, cum putem combate
agresivit atea. După aceasta, profesorul le cere elevilor să comenteze , să pună întrebări
referitoare la materialul primit: Ce părere aveți despre bârfe? Ni s -a întâmplat oare să bârfim,
să fim ironici cu cei din jur? Cere elevilor să povestească întâmplări din via ța clasei care au
primejduit armonia colectivului și cum au fost rezolvate aceste conflicte.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 39 Împarte elevilor fișa ,,Cum să recunoaștem violența?”(anexa 1) cerând să completeze cu
situații de violență la școală, acasă, la TV etc. Câte astfel de acte viole nte ați observat? De ce
credeți că este atâta violență în jurul nostru? Fotbalul, boxul sunt agresive sau violente?
Li se propune elevilor întrebarea: Care din problemele enumerate la flip -chart sunt
frecvent întâlnite în comportamentul elevilor: minciuna , capriciul, încăpățânarea, limbajul
vulgar, agresiunea fizică, agresivitatea prin gesturi, furturi, vandalismul școlar, fuga de la ore?
Se acordă punctaje 1 – cel mai frecvent….
De ce ajung unii elevi la ceartă sau bătaie? Unde se sfârșește joaca, mobilita tea și unde
începe agresiunea, violența? Toți elevii sunt predispuși să săvârșească astfel de fapte? Ce
atitudine trebuie să avem față de aceștia?
4. Evaluare
Se distribuie elevilor studiile de caz (anexă 2), colile de flip -chart, markere, cerându -le să
noteze:
1. Cauzele care au dus la întâmplarea relatată
2. Consecințe ale actului agresiv
3. Ce măsuri/modalități de prevenire credeți că trebuie luate
Se strâng colile de la fiecare grup și se lipesc pe tablă, iar liderul grupei vine în fața clasei
pentru a prezenta a firmațiile respective. Se desprind concluzii.
Pentru a li se întipări mai bine în memorie cauzele agresiunilor, se vor afișa câteva planșe
care au fost în prealabil pregătite, din care să reiasă aceste carențe (anexa 3 ).
5. Concluzii
Profesorul trage conclu zii cu elevii săi și notează fiecare o idee pe care au reținut -o din
activitate. Se fac aprecieri de către profesor în funcție de modul de implicare, idei, soluții
bune, individual și în echipă, ținând seama de părerile elevilor.

Bibliografie:
1. Boloș D., Sălăgean D., ,,Ghid de educație civică și antiinfracțională”, Ed.
Eurodidact, Cluj Napoca, 2003
2. Mărgineanțu, D., Petroman, C., ,,Consiliere și dirigenție – consultații, vol.I, coord.
ISJ Timiș, Ed. Eurobit, Timițoara, 1999

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 40 ANEXA 1
FORME ALE AGRESIVITĂȚI I UMANE
A. Fizică
 Privirea fixă, dură, amenințătoare
 Amenințarea indirectă sau fățișă
 Lovitul cu picioarele
 Aruncarea cu obiecte
 Împingerea cu umărul cu scopul de a dezechilibra adversarul
 Ciupitul, zgâriatul, trasul de păr
 Bătaia
 Războiul – formă aberantă, pa tologică, atotdistrugătoare

B. Verbală
 Batjocura
 Jignirea
 Cuvinte grosolane
 Ironia
 Bârfa, intriga, calomnia
 Ponegrirea cuiva
 Întinderea de curse
 Refuzul contactului social, al ajutorului, al discuției
 Luarea în râs a celor slabi, neajutorați, neîndemânatici

ATENȚIE! Agresivitatea se învață! Agresivitatea provoacă suferință și este
distrugătoare!
CUM PUTEM COMBATE AGRESIVITATEA
 Semnale de liniștire, de calmare, transmise prin mimică, gestică
 Un zâmbet prietenos
 Un strâns de mână, o mângâiere
 Cadourile, flori le
 Cultura: lectura, muzica, pictura etc.
 Sportul
 Prietenia
IMPORTANT! Fiți blânzi, toleranți!

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 41 Cum să recunoaștem violența?

Indicații: Notați în coloana intitulată ,,Violența observată” situații violente acasă, la școală,
la televizor, la locul de joacă sau în oricare altă parte. În coloana intitulată ,,Persoanele/
Împrejurările” explicați care par să fie motivele pentru manifestarea violenței și cum par să
se simtă persoanele implicate. În coloana intitulată ,,Cum a fost rezolvată situa ția”, arătați
în ce mod a fost influențată situația de manifestare a violenței. În coloana intitulată ,,Alte
moduri de a face față situației” , notați în ce feluri se putea aborda situația respectivă fără a
recurge la violență.

Violența observată Persoan ele/
Împrejurările Cum a fost
rezolvată situația? Alte moduri de a
face față situației?

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ CLUJ

2010 42
ANEXA 2

CAZUL 1
Când am ajuns în clasă, bătaia încetase. Elevul C. era plin de sânge pe față, iar P. avea nasul
roșu și s ufla de parcă atunci ar fi sosit dintr -o cursă de alergare.
– Ce s-a întâmplat? am întrebat.
– De mai multă vreme, mi -a spus C. murdar de sânge, P. îmi spune ,,Lunganu” . Face acest
lucru nu numai când suntem între noi, colegii de clasă, ci și în curtea școlii, în pauze,
încât au auzit și copiii din alte clase și încep să mi se adreseze cu ,,Lunganu”. L-am rugat
o dată, de două ori…degeaba…Azi aceeași situație. Dacă i -am zis să înceteze, m -a lovit
cu capul în nas și…
– Și?
– I-am arătat eu cine -i și ce poate ,,Lunga nu”.
– Dar parcă erați prieteni?
– Suntem și acum, dar asta nu înseamnă că pot să -l las să facă ce vrea.
– Dar clasa n -a intervenit?
– Ba da! Mi -au răspuns mai mulți elevi. Dacă nu interveneam se băteau mai rău.

CAZUL 2
Elevul Mihai din clasa a X a face parte di ntr-o familie organizată cu o situație modestă. El
merge la școală, înțelege situația materială a familiei sale și dorește să -și continue studiile.
După vacanță, nu prea mai are chef de învățat și a luat câteva note rele. A începu să urască
matematica, pe motivul că profesorul îl persecută. Profesorul observă și îl întreabă ce se
întâmplă cu el.
– Ce-l interesează pe el? E problema mea, știu eu când să învăț.
Într-o zi tatăl său îl întreabă cum mai merge cu școala. Băiatul îi răspunde:
– Bine tată, bine!
În zilele următoare a evitat ora de matematică, iar pe lângă ea și pe altele… Pleca în fiecare zi
de la școală. S -a împrietenit cu doi colegi care și ei hoinăreau, chiuleau și fumau. Unul dintre
ei aducea țigări scumpe.
– De unde le ai?
– Se găsesc destule, spuse unul din colegi, și făcu semnul furtișagului.
Plăcerea comună devenea tot mai distractivă. Se descurcau cu țigările. Într -o zi vânzătorul
unei tarabe l -a prins pe ,,prieten” băgând o brichetă în buzunar. A strigat la el făcându -l hoț.
Mihai se enervă și s ări în ajutorul prietenului. Strigă la rândul său, îl făcu mincinos pe
vânzător și încercă să -i oprească mâna ce încerca să -l rețină pe prieten. Se adună multă lume,
apăru și Poliția care luă măsurile necesare.

CAZUL 3
De câteva săptămâni ,,Van Damme”, un elev din clasa a X a care se mândrea cu porecla ce -o
avea datorită mușchilor pe care și -i expunea neîncetat, chinuia un elev mic și slăbuț din clasa
a IX a. Îi punea piedică, îl înghiontea, îl urmărea într -un loc retras din curtea școlii și -i lua
ghiozd anul. Acesta nu îndrăznea să spună nimic și nimănui de teama bătăii promise de
fiecare dată. Până într -o zi, când un coleg al ,,vedetei” îi atrage atenția că nu așa trebuie să se
poarte cu un coleg de -al lui și că îl va spune directorului dacă nu încetează . Acesta a fost
motivul pentru care a început bătaia. Luați la întrebări de diriginte, ,,Van Damme” răspunde
orgolios:
– Dacă nu se uită la filme și nu știe să se bată, de ce nu -și ține gura?