Life in modern Britain [602791]

2. CERCET ĂRI ȘTIIN ȚIFICE ȘI REALIZ ĂRI
PRIVIND UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR ȘI
SISTEMELOR PENTRU ADMINISTRAREA
BIBLIOTECILOR UNIVERSITARE. STADIUL
ACTUAL

2.1 INTRODUCERE

Într-un context marcat de explozia numeric ă, biblioteca universitar ă joac ă rolul cel mai
important în oferirea accesului la informa ția știin țific ă, criteriu principal al competitivit ății
interna ționale a universit ăților. În fa ța unei puternice concuren țe interna ționale, ea este un
element constitutiv al identit ății de imagine a universit ății, mai ales în rândul studen ților și al
profesorilor cercet ători din diferite ță ri. De și “Strategia Na țional ă de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare 2007-2013” a Ministerului Educa ției și Cercet ării nu face referiri directe, în textele
sale, la bibliotecile universitare, prin prevederile care exist ă aici, referitoare la dezvoltarea
interesului și aptitudinilor de cercetare și inovare ale tinerilor pe întreg parcursul educa țional,
formarea cercet ătorilor (cu accent pe num ărul și calitatea doctoranzilor), calitatea educa ției
ter țiare, transformarea universit ăților române ști în actori pe pia ța interna țional ă a cunoa șterii
[MEC, 2006], programele de dezvoltare ale cercet ării nu pot fi privite în afara acestor institu ții
[Halga ș, 2010].
Dezvoltarea continu ă a societ ății impune ordonarea fluxurilor informa ționale și
transmiterea lor pe c ăi optime. Aceasta influen țeaz ă mai întâi de toate activitatea institu ției
bibliotecare. Procesul de preg ătire a speciali știlor în cadrul unei universit ăți nu poate fi
realizat în afara cadrului social oferit de bibliotec ă. În acest context biblioteca universitar ă
trebuie privit ă ca o structur ă infodocumentar ă, care încearc ă s ă ofere direc ții și chiar
certitudini pentru schimbarea și consolidarea unor noi paradigme în înv ăță mântul superior,
întemeiate pe participare, creativitate și competi ție. Biblioteca universitar ă se prezint ă ast ăzi
ca o institu ție important ă în asigurarea necesit ăților informa ționale ale tineretului studios,
cadrelor didactice și serve ște multiplelor cerin țe ale cercet ătorilor. O bibliotec ă universitar ă
bine dotat ă, care promoveaz ă idei progresiste, reprezint ă un indicator al nivelului de
dezvoltare a institu ției de înv ăță mânt. Ultimii ani sunt caracteriza ți de o tendin ță de evaluare a
poten țialului acumulat, a rolului și locului bibliotecii universitare în Sistemul Na țional de
Biblioteci [Cheradi, 2003].
Bibliotecile, de și reflect ă trecutul, sunt institu ții ale prezentului și mai ales ale
viitorului, iar automatizarea în biblioteci nu este numai o nec esitate a supravie țuirii lor, ci și
condi ția adecv ării la cerin țele etapei viitoare. Adev ărata modernizare a bibliotecilor române ști
trebuie s ă înceap ă cu modernizarea managementului, cu reexaminarea tuturor fluxuri lor, a
tuturor activit ăților și rela țiilor [Chivu, 2004].

2.2 MANAGEMENTUL ȘI MARKETINGUL SERVICIILOR
ÎN BIBLIOTECA UNIVERSITAR Ă

Diversitatea tipologiei documentare, a modalit ăților și tehnicilor de acces la resursele
informa ționale a f ăcut ca bibliotecile s ă înceap ă s ă piard ă pozi ția lor de lider al furnizorilor de
produse și servicii informative. Bibliotecile î și pot asuma cu adev ărat un rol educativ , pentru
că principala lor menire este de a pune la dispozi ția utilizatorilor resursele documentare și
informa ționale necesare, precum și instrumentele și metodologia de utilizare a lor. De

Capitolul 2 26

asemenea î și pot asuma un rol de manager al cunoa șterii întrucât sunt structuri strâns legate
de ceea ce înseamn ă document, informare, cercetare.
În evolu ția lor, bibliotecile au acumulat, dezvoltat și perfec ționat metode și tehnici de
organizare a documentelor, de exprimare a con ținutului lor informativ; au realizat documente
de sintez ă cu valoare ad ăugat ă pentru a preîntâmpina nevoile utilizatorului; s-au implicat î n
activit ățile educative și de cercetare [Tîrziman, 2009].
Biblioteca are un rol important într-o universitate , pentru c ă reprezint ă accesul
studen ților, cadrelor didactice, cercet ătorilor la informa ție, la știin ță și la cultur ă.
Toate acestea reprezint ă drepturile fundamentale ale omului, care împreun ă cu dreptul
la educa ție sunt recunoscute peste tot în lume ca elemente cheie atât a le unei dezvolt ări
durabile a umanit ății cât și a progresului economic și social.

2.2.1 ROLUL EDUCATIV AL BIBLIOTECILOR

A vorbi de rolul educativ al bibliotecilor înseamn ă a vorbi de rolul lor într-un cadru
mai larg, al form ării și educ ării universitare; de rolul lor de suport al activit ății didactice și de
cercetare . Bibliotecile universitare sus țin și, în multe cazuri, chiar au ini țiat programe de
instruire informa țional ă.
Bibliotecile universitare î și ajut ă utilizatorii (studen ți, cadre didactice, cercet ători) să
în țeleag ă cum sunt organizate fondurile documentare, cum sunt strucurate elem entele
informa ționale, care este forma lor de prezentare, cum pot fi accesa te , evaluate și utilizate.
Asemenea activit ăți ar trebui s ă aib ă ca finalitate modificarea proceselor cognitive de analiz ă,
interpretare, evaluarea informa țiilor, a cunoa șterii în general și dezvoltarea gândirii critice,
formarea autonomiei informa ționale și intelectuale și, în ultim ă instan ță , formarea unei
metodologii de munc ă intelectual ă.
Dincolo de un nivel de instruire informa țional ă de nivel general, colaborarea cu
facult ățile, cu cadrele didactice, conduce la dezvoltarea unor programe i nstructve specializate
pe anumite discipline sau tipuri de activit ăți. Colaborarea între biblioteci și universit ăți este
necesar ă pentru a corobora oferta bibliotecilor în materie de resurse documentare și de
informare (metodele, tehnicile și instrumentele de utilizare a acestora) și cerin țele
informa ționale ale universit ății.
O colaborare real ă și eficient ă între universitate și biblioteca universitar ă are ca
finalitate o ofert ă variat ă de produse și servicii informative, ce pot constitui un adev ărat suport
educativ și de cercetare.
O asemenea colaborare implic ă:
• împrumut pentru c ărți, periodice;
• fotocopii ale articolelor;
• căut ări în bazele de date;
• împrumut interbibliotecar;
• sprijin informa țional oferit de serviciile de referin ță ;
• asisten ță și îndrumare în utilizarea resurselor electronice:
• acces la cataloagele electronice, la OPAC ( Open Public Access Catalogue –
interfa ța public ă pentru utilizatori), la Internet;
• asigurarea unor servicii de comunicare între bibliotec ă și utilizatorii ei (prin po șta
electronic ă);
• serviciu de editare (lucr ări realizate la nivelul universit ății sau lucr ări informative
de sintez ă, bibliografii realizate de bibliotec ă);
• transmiterea la cerere, în cazul în care este posibil, a resurselor electronice
existente în bazele de date ale bibliotecilor;
• activit ăți de instruire informa țional ă.
Un model de instruire informa țional ă îi are în vedere pe cei trei parteneri ai actului
educa țional: studentul, cadrul didactic, bibliotecarul. Fiecare se concentreaz ă pe propriile

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 27

obiective, care sunt îns ă complementare, se întâlnesc în acela și spa țiu referen țial – informarea
și cercetarea – și au acela și obiectiv: ameliorarea procesului educativ și de cercetare
[Tîrziman, 2009].

2.2.2 MISIUNEA, FUNC ȚIILE ȘI SERVICIILE DESTINATE
UTILIZATORILOR

Biblioteca universitar ă este indispensabil ă func țion ării eficiente a institu ției de
înv ăță mânt, acest lucru este argumentat prin dubla misiune :
• partener activ și direct al procesului didactic, având drept scop modelarea,
dezvoltarea și administrarea serviciilor info-documentare în sprijinul proc esului
didactic, știin țific și de cercetare pentru studen ți, cadre didactice, cercet ători și alte
categorii social profesionale;
• implicare în formarea viitorilor speciali ști prin implementarea culturii inform ării
și înv ăță rii, bazat ă pe tehnici și tehnologii informa țional/comunica ționale moderne,
formarea deprinderilor de gestionare a informa ției c ătre utilizatori.
Biblioteca universitar ă sprijin ă procesul didactic universitar, asumându- și participarea
și implicarea la programele și planurile de studii, anticipând modific ările din acestea și
asigurând accesul la informa ție și documente pentru însu șirea temeinic ă a cuno știn țelor,
priceperilor, deprinderilor. Serviciile și produsele de bibliotec ă, extind accesul la informa ție,
asigur ă conservarea și prezervarea mo ștenirii culturale. În contextul actual, informa ția circul ă
mai repede cu atribute principale: varietate, operativit ate, disponibilitate [Kulikovski, 2012].
Biblioteca universitar ă prin serviciile sale contribuie la buna func ționare a societ ății, a
comunit ății academice. Ea asigur ă accesul la informa ții, libertatea intelectual ă, promoveaz ă
diversitatea cultural ă, r ăspunde la cerin țele și necesit ățile individuale ale utilizatorilor,
constituie un mediu de înv ățare și comunicare permanent ă. Valoarea unei biblioteci, indiferent
de tipul acesteia, rezid ă nu numai în bog ăția și diversitatea colec țiilor sale, în structura lor,
construit ă și diversificat ă în timp conform unor exigen țe generale și specifice ale strategiei de
completare, ci și în gradul de valorificare a poten țialului lor informa țional, întrucât misiunea
fiec ărei biblioteci este de a face posibil accesul rapid și eficient al utilizatorilor la documente
pentru consultare, informare, cercetare, documentare. În societatea bazat ă pe cunoa ștere
func ția informativ ă a bibliotecii a devenit una dintre cele mai importante, informa ția devenind
factorul decisiv și principal de dezvoltare în toate domeniile cunoa șterii [IFLA, 2005].
În contextul actual, când se produc modific ări tot mai importante la nivelul
înv ăță mântului în general și al celui superior, în special, iar st ăpânirea informa ției devine o
cerin ță din ce în ce mai stringent ă, un rol esen țial în evaluarea acesteia revine bibliotecilor
universitare care, transformând serviciile și procesele tradi ționale prin adoptarea noilor
tehnologii informa ționale și comunica ționale și-au transformat func ția principal ă, de
depozitar al cunoa șterii , într-una de transmitere a acesteia prin noile mijloace [Erich, 2013].
Func ția informativ ă a bibliotecii s-a accentuat în societatea contemporan ă, ca urmare a
importan ței informa ției, considerat ă resursa principala de dezvoltare și existen ță . Prin
componenta sa informativ ă, biblioteca are un rol de importan ță strategic ă în societatea
informa țional ă, asigurând accesul la informa ții de orice tip.
Biblioteca sprijin ă atât institu țiile de înv ăță mânt cât și societatea civil ă în realizarea
dimensiunii europene din sfera mentalit ăților, a tradi țiilor culturale și a reformelor
institu ționale.
În procesul de planificare, bibliotecile ar trebui s ă utilizeze modele strategice precum
cel creat de specialista britanic ă Christine Abbott. Acest model, în șapte etape, prezentat în
Fig. 2.1, trebuie adaptat cerin țelor fiec ărei biblioteci sau institu ții de informare în parte.

Capitolul 2 28

Fig. 2.1 Model strategic pentru biblioteci [Abbott, 2013]

1. Definirea misiunii bibliotecii
Claritatea asupra sarcinilor și obiectivelor este esen țial ă în activitatea bibliotecilor, mai
ales în evaluare. Misiunea bibliotecii reprezint ă întotdeauna baza de pornire a evalu ării. Din
păcate, în multe biblioteci se porne ște de la ideea c ă to ți cunosc aceast ă misiune. În realitate,
imaginea acestei misiuni este mai curând vag ă. Un exemplu de bibliotec ă cu o misiune clar ă,
fixat ă în scris și sus ținut ă de întreg personalul este biblioteca Institutului de Tehnologie din
Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology). Aceas ta și-a stabilit urm ătoarele
obiective strategice:
• Fondurile și serviciile trebuie s ă fie adaptate optim la nevoile clien ților bibliotecii;
• Utilizarea inovativ ă a noilor tehnologii;
• Personalul bibliotecii trebuie s ă aib ă aptitudinile și cuno știn țele necesare pentru a
putea oferi servicii de înalt ă calitate;
• Biblioteca trebuie s ă ofere un spa țiu atractiv pentru utilizatori și pentru personal;
• Biblioteca trebuie s ă aloce într-un mod inovativ și flexibil resursele existente și s ă-
și concentreze eforturile asupra g ăsirii de noi resurse;
• Nu trebuie s ă fie schimbate sau oprite serviciile deja orientate spre ne voile
utilizatorilor.
2. Definirea produselor și serviciilor
Oferta de produse (fond documentar, baze de date) și de servicii bibliotecare trebuie s ă
cuprind ă sarcini (misiune, obiective) clar definite. Acest lucru poate p ărea ciudat, dar uneori
nu este a șa. De exemplu, în mai toate bibliotecile, pentru referen ții de specialitate, nu sunt
definite linii directoare pentru achizi ții și, din aceast ă cauz ă, pot ap ărea numeroase probleme.
3. Definirea caracteristicilor de performan ță
Urm ătoarele caracteristici sunt în opinia autorului relevante pen tru procesul de
evaluare în toate tipurile de biblioteci:
• Satisfac ția clientului;
• Eficien ța economic ă;
• Penetrarea pie ței;
• Num ărul de clien ți reali în raport cu num ărul celor poten țiali;
• Acceptarea serviciilor oferite;
• Rapiditatea punerii la dispozi ția clien ților a produselor și serviciilor;
• Cifra de afaceri (împrumuturi, informa ții);
• Punerea la dispozi ție a documentului sau informa ției în timp util;
• Acurate țea produselor și serviciilor;
• Exactitatea (relevan ța);
MODEL
STRATEGIC
PENTRU
BIBLIOTECI 1. Definirea misiunii bibliotecii
2. Definirea produselor
și serviciilor
3. Definirea caracteristicilor
de performan ță
4. Alocarea
mijloacelor bibliotecii 5. Culegerea și analiza datelor 6. Compararea caracteristicilor
de performan ță cu obiectivele 7.Verificarea și eventual
redefinirea obiectivelor

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 29

• Costurile;
• Productivitatea.
4. Alocarea mijloacelor
În etapa a patra, resursele existente sunt împ ărțite pe fiecare produs și serviciu în parte.
5. Culegerea și analiza datelor
În aceast ă etap ă trebuie stabilit ce date s ă fie prelevate pentru a putea apoi dispune de
informa țiile necesare. Pe lâng ă datele prelevate în mod curent, e bine s ă se eviden țieze date
pentru o perioad ă anume de timp. Personalul trebuie s ă fie informat asupra scopului
prelev ării, asupra scopului culegerii datelor și s ă fie implicat în stabilirea caracteristicilor. Pe
cât posibil, datele ar trebui centralizate automat, pentru a degreva personalul de munci
manuale. Utilizatorii nu ar trebui chestiona ți decât atunci când este absolut necesar. Din
experien ța noastr ă rezult ă c ă, de obicei, cititorii accept ă cu mult ă pl ăcere s ă fie chestionați în
leg ătur ă cu biblioteca, dar nu doresc s ă completeze chestionare pentru bibliotec ă. În cele ce
urmeaz ă prezent ăm principalele categorii de date ce pot fi eviden țiate în serviciul de rela ții cu
publicul:
• Grupuri active de utilizatori;
• Statistica împrumuturilor (documente împrumutate, prelungiri, rez erv ări);
• Informa ții (de orientare, bibliografice, de specialitate);
• Cursuri de utilizare a bibliotecii;
• Acces ări ale bazelor de date (cataloage, CD-ROM);
• Utilizarea s ălii de lectur ă;
• Servicii de semnalare și de bibliografiere;
• Împrumut interbibliotecar;
• Xerocopieri;
• Costuri înregistrate în acest serviciu.
Rapiditatea serviciilor poate fi analizat ă de c ătre bibliotec ă. Punerea la dispozi ție a
documentelor sau informa țiilor în timp util, acurate țea, exactitatea pot fi evaluate în ultim ă
instan ță numai de c ătre utilizator. De aceea satisfac ția clientului este o caracteristic ă deosebit
de important ă, care poate fi m ăsurat ă prin completarea periodic ă a unor chestionare de
evaluare. Datele astfel ob ținute trebuie analizate, interpretate prin prisma obiectivelor
bibliotecii.
6. Compararea caracteristicilor de performan ță cu obiectivele
În urm ătoarea etap ă, se compar ă cifrele ob ținute cu obiectivele propuse și se verific ă
dac ă resursele alocate (finan țe, personal, materiale) au fost folosite în mod optim pentru
atingerea obiectivelor.
7. Verificarea și eventual redefinirea obiectivelor
Compararea caracteristicilor cu obiectivele propuse va ar ăta, cu toate eforturile
depuse, și deficien țe, nu numai succese. Ca o consecin ță a acestui fapt, în anumite cazuri,
fluxul organizatoric sau organizarea personalului trebuie regândite , alocarea de fonduri trebuie
ref ăcut ă sau obiectivele propuse trebuie revizuite. Alegerea și aplicarea instrumentelor și
metodelor pentru dep ăș irea acestor deficien țe este una din cele mai grele sarcini ale
managementului într-o bibliotec ă. Acesta ar putea fi și motivul pentru care, uneori, rezultatele
apar greu în fluxul de organizare sau în obiectivele individuale ale bibliotecilor. Este bine s ă
se ia în calcul toate posibilit ățile, f ără prejudec ăți. Schimb ările de flux organiza țional sunt,
poate, cel mai u șor realizabile, dar reorganizarea personalului (ca de exempl u mutarea unor
angaja ți, schimbarea împ ărțirii muncii pe echipe sau integrarea unor noi grupe de lucru) e ste
mai greu de pus în practic ă pentru c ă, pe lâng ă chestiuni salariale sau juridice, mai apare și
factorul psihologic, care nu trebuie neglijat. Poate cea mai grea sarcin ă este adaptarea
obiectivelor bibliotecii la schimb ări, la noile cerin țe. Se poate întâmpla, spre exemplu, ca
servicii tradi ționale, precum întocmirea de bibliografii, s ă fie întrerupte datorit ă cererilor
sc ăzute ale utilizatorilor și consumului mare de resurse; ele vor fi preluate contra cost din alt ă

Capitolul 2 30

parte. Pentru toate bibliotecile, aplicarea strategiilor și metodelor de management reprezint ă
un exerci țiu nou, nu tocmai obi șnuit. Institu țiile bibliotecare, mai ales cele din domeniul
public, corespund din punct de vedere al organiz ării în mare m ăsur ă unor institu ții ale
administra ție publice. Pe de alt ă parte, bibliotecile publice, dar și celelalte categorii, vor trebui
să se adapteze legilor economiei de pia ță și s ă aplice în activitatea lor metodele și tehnicile
știin ței managementului.
Pornind de la elementele teoretice prezentate și de la modelul strategic descris,
prezent ăm în continuare o schi ță de plan pentru biblioteca universitar ă.
Misiune
Achizi ționarea, organizarea și asigurarea accesului la o mare varietate de informa ții,
materiale și servicii care s ă contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale, de informa re, de
cercetare ale tuturor clien ților (studen ți, profesori, cercet ători) din universitate [Pop, 2009a].
Scopuri
1. Asigurarea unei colec ții de referin ță adecvat ă sus ținerii programelor de înv ăță mânt
și de cercetare;
2. Crearea și men ținerea unor facilit ăți de bibliotec ă corespunz ătoare;
3. Asigurarea accesului la colec țiile bibliotecii și la serviciile sale de referin ță sau la
alte servicii destinate publicului, pentru cadre didactice, pe ntru studen ți și pentru
personalul universit ății și, pe cât posibil, pentru persoanele particulare, pentru
institu țiile publice;
4. Accentuarea preocup ărilor de studiere a st ării colec țiilor și a dezvolt ării echilibrate
a tuturor categoriilor de purt ători de informa ții;
5. Intensificarea activit ății de eliminare din colec țiile bibliotecii a lucr ărilor
nereprezentative, uzate moral sau fizic;
6. Extinderea informatiz ării activit ăților de bibliotec ă prin sisteme integrate de
bibliotec ă performante (ex.: VUBIS, ALICE, LIBERTY);
7. Dezvoltarea rela țiilor cu consiliile profesorale în scopul unei mai adânci implic ări
a bibliotecii în via ța facult ăților;
8. Extinderea particip ării bibliotecii la circuitele cultural- știin țifice;
9. Asigurarea condi țiilor corespunz ătoare din punct de vedere fizic, propice studiului
și cercet ării, ca și conserv ării materialelor aflate în colec țiile bibliotecii;
10. Folosirea responsabil ă a resurselor și fondurilor financiare ale bibliotecii,
indiferent de provenien ță , printr-o administrare eficient ă și o dotare adecvat ă cu
personal precum și garantarea unui nivel corespunz ător al acestor resurse pentru a
putea asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Obiective
1. Dezvoltarea colec țiilor – cre șterea fondului documentar:
– dezvoltarea colec țiilor prin intermediul schimburilor interna ționale (volume
cărți și alte documente);
– dezvoltarea fi șierului de furnizori pentru toate categoriile de documente;
– dezvoltarea și completarea colec țiilor prin coresponden ța cu personalit ăți ale
culturii din țar ă sau din str ăin ătate în scopul cre șterii colec țiilor prin dona ții.
2. Eviden ța, organizarea, prelucrarea colec țiilor:
– înscrierea în eviden țele de bibliotec ă a tuturor documentelor intrate;
– eliminarea din eviden țe, pe baza aprob ărilor legale, a volumelor casate;
– verificări par țiale de fonduri (volume);
– recot ări determinate de revizuirea schemei colec țiilor (volume);
– prelucrarea în regim automatizat a tuturor documentelor intrat e în bibliotec ă;
– introducerea ritmic ă în sistemul de cataloage a fi șelor rezultate din procesul de
prelucrare a fondului retrospectiv;
– dezvoltarea cataloagelor cumulative din bibliotec ă.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 31

3. Conservarea colec țiilor:
– amenajarea unui depozit special pentru p ăstrarea materialelor audio-vizuale și
multimedia;
– organizarea unui laborator de restaurare a c ărții.
4. Comunicarea colec țiilor:
– cre șteri ale principalilor indicatori în sectorul rela țiilor cu publicul (indicatorul
de frecven ță , de lectur ă, de circula ție a fondurilor);
– optimizarea continu ă a rela țiilor cu utilizatorii și evaluarea periodic ă a
serviciilor oferite;
– îmbun ătățirea accesului în bibliotec ă și a activit ăților culturale;
– adecvarea programelor s ălilor de lectur ă, centrelor de împrumut în func ție de
programul zilnic al studen ților și de structura anului universitar;
– îmbun ătățirea fluxului circula ției publica țiilor pe traseul achizi ție-comunicare
și depozite s ăli de lectur ă;
– extinderea comunic ării colec țiilor în acces direct.
5. Bibliografie și informare documentar ă:
– orientarea activit ății Serviciului bibliografic în direc ția dezvolt ării serviciilor
de referin țe;
– realizarea instrumentelor bibliografice: bibliografii curente și retrospective,
ghiduri bibliografice și cataloage bibliografice.
6. Extinderea informatiz ării activit ăților prin utilizarea integral ă a modulelor
existente în sistemul informatic de bibliotec ă (Liberty3).
7. Activitatea metodologic ă:
– cre șterea autorit ății ac țiunilor de planificare și de evaluare a activit ății
profesionale;
– intensificarea controlului respect ării metodologiilor profesionale;
– revizuirea Regulamentului de organizare și func ționare a bibliotecii;
– reproiectarea posturilor în func ție de schimb ările intervenite în activitatea de
bibliotec ă;
– elaborarea unei metodologii de angajare, de definitivare și de promovare a
personalului din bibliotec ă;
– elaborarea unor norme de timp pentru executarea unor activit ăți
biblioteconomice și de informare documentar ă;
– elaborarea unor metodologii de aplicare a ISBD (Descrierea Bi bliografic ă
Interna țional ă Standard).
8. Rela ții interna ționale:
– participarea la manifest ări biblioteconomice interna ționale, în special la cele
organizate de IFLA (Federa ția Interna țional ă a Asocia țiilor de Biblioteci);
– stabilirea de rela ții cu alte organiza ții de profil, în scopul schimburilor
reciproce de speciali ști și de instrumente profesionale.
Resurse
– 90% resurse bugetare
– 10% resurse din activit ăți proprii (taxe, servicii, sponsoriz ări, vânzarea unor
publica ții proprii).
Afirma ția lui Peter Drucker: „Managementul are obliga ția s ă anticipeze viitorul, s ă
încerce s ă-l modeleze și s ă creeze un echilibru între obiectivele pe termen scurt și cele pe
termen lung. Realiz ările viitoare nu se vor materializa pur și simplu doar dac ă ne dorim cu
suficient ă ardoare acest lucru. Pentru asta e nevoie s ă lu ăm decizii acum și s ă ne asum ăm
riscuri tot acum. Și trebuie s ă ac țion ăm acum. Este necesar s ă aloc ăm anumite resurse pentru
aceasta, și în special resurse umane – și asta tot acum. Și este nevoie s ă se munceasc ă pentru
asta – acum.” [Drucker, 2011], înt ăre ște înc ă o dat ă ideea necesit ății planific ării strategice

Capitolul 2 32

precum și implementarea „acum” a unor strategii și politici eficiente în toate organiza țiile, atât
economice cât și culturale [Plumb, 2005].
Pentru majoritatea bibliotecilor, inclusiv pentru cele din Ro mânia, devine din ce în ce
mai important s ă-și adopte strategii și politici privind accesul la informa ții și documente, s ă se
orienteze mai mult spre utilizator, spre prelucrarea și producerea de servicii informa ționale.

2.2.3 MARKETINGUL SERVICIILOR DE BIBLIOTEC Ă

Marketingul reprezint ă un domeniu de dezvoltare ce are un efect semnificativ pentr u
serviciile oferite de c ătre bibliotecile universitare [Cheradi, 2003].
Marketingul este un concept legat nemijlocit de politica str ategic ă a bibliotecii.
Activitatea de marketing începe cu cercetarea nevoilor, în baza c ărora se trece la elaborarea
planurilor și a întregii strategii cu privire la extinderea și optimizarea serviciilor pentru
utilizatorii bibliotecii. Beneficiile unui program de marketing sunt evidente pentru public,
atunci când se ofer ă servicii îmbun ătățite. În rezultatul acestor ac țiuni de marketing apar
cerin țe noi ale beneficiarilor (utilizatorilor), noi structuri organi za ționale, proiecte și strategii.
Prest ările de servicii constituie cel mai bun marketing, idee desprins ă din presa de specialitate
str ăin ă. Activitatea cu publicul f ără produse și servicii bune este un marketing de calitate
proast ă. Cel mai bun marketing este și personalul, deoarece personalul este antrenat în
procesul de continu ă perfec ționare a poten țialului informa țional. Interesul pentru
implementarea marketingului în activitatea bibliotecilor cre ște. Acest fapt este dovedit și de
publica țiile în literatura profesional ă. Un eveniment în via ța profesional ă în acest sens a fost
apari ția revistei în format electronic „Marketing Library Servi ces” [MLS, 2016], care ofer ă
sugestii tuturor bibliotecarilor pentru optimizarea activit ății de servire a utilizatorilor.
Profesia de bibliotecar în secolul XXI este marcat ă integrator de asigurarea serviciilor
exemplare comunit ății de utilizatori. În acest sens, literatura de specia litate eviden țiaz ă șase
roluri cheie pe care bibliotecarii trebuie s ă și le asume la început de secol:
1. profesori , ghidând comunit ățile deservite și, mai ales, oferind cursuri de instruire
informa țional ă și de instruire permanent ă a utilizatorilor;
2. cercet ători/experimentatori , studiind știin țific nevoile și comportamentul
utilizatorilor de informa ție;
3. sus țin ători ai dreptului la informare , promovând accesul la informa ție nu ca un
privilegiu al celor ce și-l pot permite, ci ca un drept fundamental al cet ățenilor, în
strâns ă legătur ă cu libertatea lor intelectual ă;
4. avoca ți pledan ți în fa ța forurilor decizionale și finan țatoare , sus ținând rolul social al
bibliotecii, importan ța serviciilor oferite;
5. lideri ai comunit ății în sfera vie ții culturale , ini țiatori și consultan ți în parteneriate
cu toate institu țiile socio-culturale și politico-administrative locale;
6. inovatori, agen ți ai schimb ării și ai noului în via ța cultural ă a comunit ăților pe care
le deservesc [Ilie ș, 1998; Durno, 2002] .
Imaginea și prestigiul profesiei de bibliotecar sunt influen țate/determinate de
urm ătoarele calit ăți:
– profesionalismul ; Doar un bun profesionist poate face fa ță concuren ței pie ței
informa ționale. Doar un bun profesionist poate îmbina armonios tradi ționalul și
modernitatea, noul și inova ția ca aspect important mai ales pentru profesia de
bibliotecar;
– aptitudineile comunica ționale ; Un bibliotecar de succes și eficient este o persoan ă
dinamic ă, mobil ă, permanent deschis ă pentru colaborare și integrare, pentru un
parteneriat viabil;

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 33

– creativitatea ; Un bun bibliotecar este nu doar un simplu executor al obliga țiunilor
profesionale. Un bun bibliotecar posed ă și dezvolt ă o gândire pozitiv ă, autoexigent ă
și critic ă. Bibliotecarul se afl ă în permanent ă c ăutare și cercetare [Aldea, 2009].
Particularit ățile societ ății contemporane ne îndrept ățesc s ă ne sim țim în fa ța unei ere în
care informa ția ocup ă un loc primordial, er ă pe care o putem numi „era informa ției”. În „era
informa ției”, biblioteca nu poate r ămâne ceea ce a fost, doar ca simplu depozit de c ărți închise
în forme rigide, ci trebuie s ă se adapteze, s ă se dezvolte și s ă constituie elementul de baz ă în
societatea informa țional ă. Numai în condi țiile schimb ării produselor și serviciilor de
bibliotec ă acestea pot s ă r ămân ă valabile și în perioada urm ătoare [Harea, 2008]. Astfel,
bibliotecile încep s ă simt ă nevoia de a-și justifica existen ța și de a se dezvolta, iar pentru acest
lucru trebuie s ă apeleze la „marketing”. A șadar, în ultimul timp tot mai multe biblioteci
promoveaz ă strategii eficiente de marketing. Indiferent de strategia aleas ă, scopul final
rămâne a fi satisfacerea nevoilor utilizatorului cu maximum de eficien ță , precum și
promovarea resurselor infodocumentare .
Scopul principal al activit ății de marketing nu-1 constituie aplicarea diverselor
servicii, ci asigurarea accesibilit ății pentru utilizatori. Pentru realizarea acestui scop, es te
aplicat procesul de promovare a serviciilor de bibliotec ă. Promovarea reprezint ă o form ă de
informare , de convingere a utilizatorilor și de în știin țare despre serviciile și produsele
bibliotecii [Harea, 2008]. Formele și metodele efective de promovare a imaginii bibliotecii
trebuie planificate punând la baz ă o analiz ă minu țioas ă a imaginii realiste. Schimb ările în
tehnologia informa țional ă ast ăzi sunt inevitabile, astfel, promovarea și marketingul presta țiilor
bibliotecilor trebuie permanent s ă fie revizuite și redefinite [Popescu, 2012]. Câteva
instrumente/metode de optimizare a imaginii bibliotecii univer sitare, care sunt implementate
inclusiv în cadrul Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov sunt:
• Website-ul bibliotecii
• Expozi ții
• Materiale promo ționale
• Vizite colective
• Manifest ări știin țifico-culturale
• Rela ții de parteneriat
• Mass-media .
Website-ul bibliotecii (http://www.unitbv.ro/biblio) de ține prioritate în ierarhia
metodelor de promovare. Pagina web a bibliotecii (Fig. 2.2) of er ă posibilitatea utilizatorilor
de a se informa, aflând astfel toate datele despre bibliote c ă (istoric, misiune, regulament,
structur ă, program de func ționare, servicii oferite etc.) informa ția fiind structurat ă în diverse
meniuri, fapt care contribuie la eficacitatea și rapiditatea c ăut ării. Accesând butonul Resurse
electronice din meniul principal ob ținem informații despre: catalogul OPAC ( Open Public
Access Catalogue – interfa ța public ă pentru utilizatori), unde se pot g ăsi cu u șurin ță
documente din colec țiile bibliotecii, cataloagele online ale altor biblioteci din țar ă, acces la
bazele de date oferite prin proiectul Anelis Plus, cu acces deschis la distan ță , la text integral
(ScienceDirect, Springerlink Journals, Proquest Central etc.), bazele de date bibliografice,
bibliometrice (Thomson ISI – Web of Knowledge și Scopus) și abonate. De o importan ță
major ă sunt, de asemenea submeniul Biblioteca electronic ă care g ăzduie ște rezumatele tezelor
de doctorat, reviste și c ărți online. Men țion ăm c ă biblioteca este la începuturi în ceea ce
prive ște formarea colec țiilor digitalizate, dar acestea se completeaz ă în permanen ță .

Capitolul 2 34

Fig. 2.2 Pagina web a Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov

Expozi țiile reprezint ă o alt ă metod ă de promovare a resurselor informa ționale. În cadrul
bibliotecii se organizeaz ă expozi ții de carte (tematice, aniversare, achizi ții noi etc.), unde sunt
expuse rarit ăți sau achizi ții curente, nout ăți, lucr ări personale, documente cu o anumit ă tematic ă,
fiind aranjate în vitrine sau pe panouri, reflectând astfel mai bine valoarea lor.
Materiale promo ționale (Fig. 2.3)
au și ele un impact important asupra
inform ării publicului larg. Acestea intr ă în
categoria tip ăriturilor de mici dimensiuni,
reprezentând o form ă de publicitate a
bibliotecii.
Activitatea promo țional ă ofer ă un
ansamblu coerent de activit ăți care au ca
obiective [Prodan, 1998; Popescu, 2012]:
– cunoa șterea de c ătre utilizatori a
profilului, structurii, colec țiilor,
serviciilor și produselor de
bibliotec ă, condi țiilor de
înscriere în cadrul bibliotecii;
– stimularea utilizatorilor și
atragerea acestora în consumul
de servicii și produse;

Fig. 2.3 Materiale promo ționale:
bro șura și pliantul

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 35

– transformarea utilizatorilor poten țiali în utilizatori reali, prin prezentarea
avantajelor pe care le ofer ă consumul de servicii și produse ale bibliotecii
universitare;
– păstrarea contactului cu utilizatorii în vederea inform ării acestora despre serviciile
și produsele oferite și pentru cunoa șterea motiva țiilor și a comportamentului
utilizatorilor în raport cu aceste servicii și produse [Enache, 2003] .
Vizite colective. În cadrul Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov sunt
organizate vizite colective cu diverse categorii de utiliza tori (liceeni, stude ți, masteranzi,
doctoranzi, cadre didactice etc.) din cadrul institu țiilor de înv ăță mânt. Vizitatorii, pe de o
parte, au ocazia de a se informa direct despre serviciil e prestate în cadrul bibliotecii, iar pe de
alt ă parte, aceste vizite contribuie la cre șterea num ărului utilizatorilor activi.
Manifest ări știin țifico-culturale. În incinta bibliotecii se desf ăș oar ă diverse manifest ări
știin țifico-culturale. De-a lungul anilor au avut loc nenum ărate simpozioane, conferin țe,
seminare, lans ări și prezent ări de carte, mese rotunde, târguri de carte, la care, desi gur,
invita ții, pe lâng ă participarea activ ă în cadrul evenimentelor, au posibilitatea de a se
familiariza și de a se documenta cu serviiciile prestate de c ătre bibliotec ă. Mai mult de atât,
bibliotecarii le pun la dispozi ție participan ților diverse expozi ții în dependen ță cu tematica
fiec ărui eveniment în parte.

2.3 SISTEME DE COMUNICARE, INFORMARE ȘI
DOCUMENTARE ÎN BIBLIOTECILE UNIVERSITARE

Într-o societate în tranzi ție, cum este a noastr ă, se simte tot mai puternic nevoia de
informa ție curent ă și accesibil ă. În pofida tehnologiilor moderne, existente în domeniul
stoc ării și prelucr ării informa țiilor de interes, totu și, institu ția cu cele mai mari posibilit ăți de
informare rămâne biblioteca. Adaptându-se la rigorile mijloacelor moderne de promovare a
informa ției (internet, e-mail, multimedia etc.), bibliotecile din România au început s ă se
conformeze acestora și s ă le aplice eficient în activitatea curent ă.
Tehnologiile moderne confer ă noi dimensiuni comunic ării angaja ților în cadrul
institu ției bibliotecare.
Comunicarea se define ște ca fiind un proces de transmitere a informa țiilor (idei, fapte,
opinii, atitudini, sentimente, date) prin utilizarea de simbol uri, între dou ă sau mai multe
persoane, care au capacitatea de a le percepe, folosind unul sau mai multe canale specifice de
comunicare (medii de comunicare).
Orice organiza ție, care tinde s ă-și realizeze scopurile trebuie s ă dispun ă de mai multe
canale de comunicare, care ar armoniza leg ătura între p ărțile separate ce o compun, ar forma
un climat organiza țional bazat pe încredere și angajament. A șa cum declar ă Alex Bavels și
Dermot Barrett: „O organiza ție poate foarte bine fi considerat ă ca un sistem complex de
colectare, evaluare, recombinare și diseminare de informa ții… Comunicarea nu este un aspect
secundar sau derivat al organiza ției – un sprijin al celorlalte func ții mai importante, ci este
esen ța activit ății organizate și procesul fundamental din care deriv ă toate celelalte
func ții.”[Stratan, 2004].
A asigura aceea și informa ție personalului poate deveni o sarcin ă dificil ă ast ăzi în afara
procedurilor computerizate de acces și procesare. Tehnologiile noi schimb ă radical conceptul
de profesionalizare într-o institu ție, oferind canale speciale de comunicare și difuzare
informa țional ă.
Dezvoltarea exploziv ă a noilor tehnologii de comunicare (internet, intranet, sisteme
multimedia etc.) și extinderea lor pe scar ă larg ă a avut o serie de consecin țe notabile și în
planul comunic ării interorganiza ționale, intergrupuri, interpersonale (bibliotecar-utilizator).
Astfel:

Capitolul 2 36

– re țelele de comunicare interne (Intranet) eficientizeaz ă comunicarea
interdepartamental ă și comunicarea interindividual ă orizontal ă, economisind
timpul fizic al angaja ților care pot presta alte activit ăți, în sprijinul utilizatorilor;
– simplific ă procesul de consultare a angaja ților și cel de transmitere a deciziilor,
deci comunicarea pe vertical ă;
– utilizarea Intranetului și a calculatorului, în general, m ăre ște ponderea comunic ării
formale comparativ cu comunicarea informal ă (privilegiat ă mai ales de situa țiile de
comunicare direct ă și verbal ă a angaja ților) mic șorând riscul de dezvoltare a
structurilor informale „paralele” cu structurile formale, cu dezavantajul sc ăderii
coeziunii interne;
– accesul la b ăncile de date și constituirea de b ănci de date proprii eficientizeaz ă
activitatea organiza ției întrucât se elimin ă timpul necesar pentru stocarea și
căutarea informa țiilor care în sistemul „clasic” (pe suport scris, îndosariat ) ocupa
foarte mult din timpul angaja ților, cerând posturi speciale destinate acestui sector;
– totodat ă b ăncile de date optimizeaz ă spa țiul fizic din sediile organiza țiilor
bibliotecare – spa țiu sufocat în trecut de fi șiere, dosare și arhive.
– accesul la Internet contribuie foarte mult la deschiderea bibliot ecii spre spa țiul
public, atât din punct de vedere al contactului cu „marea” planet ar ă de informa ție,
cât și din punct de vedere al prezen ței organiza ției în fa ța utilizatorului [Doval,
2008; Dumitru, 2013].
Biblioteca este o institu ție construit ă pe informa ție și cunoa ștere. Ast ăzi, este
imperativ ă dobândirea de cuno știn țe noi și informa ții precum și dezvoltarea de noi practici.
Informa ția a fost identificat ă drept una din cerin țele fundamentale ale existen ței
umane.
Una din problemele esen țiale ale știin ței și culturii este accesul la marile surse de date
și informa ții. Societatea actual ă este de neconceput f ără informa ție. Noile sisteme de
informare, bazate pe tehnici și tehnologii informatice, prezint ă avantaje certe: asigurarea unui
num ăr apreciabil de informa ții, rapiditate în reg ăsirea acestora, mai multe elemente de acces la
informa ție etc.
Dependent ă de tehnologie, informa ția a știut s ă întoarc ă în favoarea sa dezvoltarea
tehnicii și s ă exploateze avansul înregistrat. O face și în prezent când inova ția tehnologic ă
cunoa ște coordonate din ce în ce mai extinse, iar globalizarea mij loacelor de comunicare a
devenit un fapt. Procesul de informatizare a societ ății a schimbat natura cererii utilizatorului
serviciilor infodocumentare, necesit ățile informa ționale ale acestuia fiind influen țate și de
factorii ce țin de reformarea sistemului de înv ăță mânt, care determin ă cererea pentru servicii
de asigurare informa țional ă aferente proceselor de instruire.
Aprecierea de ansamblu asupra activit ății bibliotecii se poate face numai în func ție de
faptul cum se integreaz ă colec ția de documente în procesul lecturii în institu ție. Bibliotecarii
ac ționeaz ă ca mediatori între resursele bibliotecii și utilizatori, încercând s ă stabileasc ă
echilibrul necesar între colec ții și circula ția lor, acestea având valoare doar în m ăsura în care
sunt introduse în circuitul informa țional, în sfera de aten ție și activitate a beneficiarilor
(utilizatorilor).

2.3.1 IMPORTAN ȚA INTERNETULUI CA SURS Ă DE INFORMARE

Întrebarea care se pune se refer ă la aspectele prin care se manifest ă schimbarea
nevoilor informa ționale ale utilizatorului unei biblioteci universitare. Analizând cerin țele
beneficiarilor bibliotecii universit ății se observ ă că ace știa vin în bibliotec ă pentru a consulta
și împrumuta c ărți, reviste, ziare sau pentru a beneficia de serviciile de fotocopiere. Îns ă tot
mai frecvent utilizatorul solicit ă informa ția pe CD, pe stick sau o copie a documentelor.
Într-o lume în permanent ă mi șcare, în care mijloacele de creare și difuzare a
informa țiilor evolueaz ă rapid, în care cuvintele de ordine sunt acces on-line, www, e-mail,

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 37

biblioteca și-a dep ăș it condi ția de intermediar al documentelor, devenind produc ător de
informa ție, oferind acces la distan ță la baze de date și furnizând documente electronice.
Extinderea rolului bibliotecii în lumea digital ă se face prin dezvoltarea permanent ă a
fondurilor electronice , utilizând noi forme de con ținut (inclusiv digitizarea unor lucr ări din
colec țiile bibliotecii, publicarea în format electronic a apari țiilor editoriale proprii) și noi
instrumente de lucru, dezvoltarea unor noi servicii de informare , cât și prin asigurarea
mijloacelor de acces la informa ția digital ă pentru utilizatori.
Digitizarea c ărților tip ărite este o aplica ție a gestion ării electronice a documentelor
care trebuie s ă intereseze în primul rând, lumea bibliotecilor și a centrelor de documentare.
Digitizarea este și ea un concept la mod ă. Evolu ția tehnologic ă se manifest ă și în
lumea bibliotecilor, oferind noi evolu ții de arhivare, de prezentare și de acces la documente.
Digitizarea documentelor tip ărite sau grafice este o tehnic ă costisitoare, dac ă se dore ște
calitate.
Totu și bibliotecile și centrele de documentare se intereseaz ă din ce în ce mai mult de
digitizarea întregilor colec ții sau a unei p ărți a acestora.
Biblotecarul (biblioteca) care dore ște s ă înceap ă o campanie de digitizare trebuie s ă
răspund ă la câteva întreb ări esen țiale : De ce?, Pentru cine?, Ce?, Cu ce?, Cum ?
Principalele finalit ăți ale unei campanii de realizare a imaginilor digitale co nstau în:
• permiterea îmbun ătățirii p ăstr ării și conserv ării documentelor originale ,
digitizarea se poate dovedi un mijloc excelent de salvare a documentelor rare sau
pre țioase, fragile sau voluminoase
• permiterea îmbun ătățirii consult ării documentelor : un program de digitizare poate
permite uneori o mai bun ă citire a documentului decât cea oferit ă de original: se
pierde, evident contactul cu documentul original și cu suportul s ău, dar se câ știg ă
posibilitatea de “zoom”, de “intrare” în inima documentului și de ob ținere a unei
fine ți a detaliilor, care nu se poate spera la consultarea origina lului.
• favorizarea valorific ării documentelor : o campanie de digitizare poate fi ocazia
punerii în valoare a unui fond sau a unei colec ții prestigioase de documente rare,
uneori nepublicate (colec ție particular ă, dona ție important ă, colec ție prestigioas ă
de documente provenind din confisc ări revolu ționare, fonduri locale etc.Aceast ă
valorificare se va putea concretiza într-o editare pe hârti e sau sub forma de CD,
dac ă se vizeaz ă marele public.
• permiterea consult ării documentului la distan ță datorit ă mediilor optice sau
elecronice și re țelelor . Ofer ă bibliotecii posibilitatea s ă furnizeze rapid on-line o
copie electronic ă a documentului unei alte institu ții, prin intermediul unei re țele.
Transmisia la distan ță trebuie s ă fie reciproc ă pentru a permite utilizarea,
consultarea și compararea, într-un singur loc, a documentelor p ăstrate în locuri
diferite.
Dezvoltarea extrem de rapid ă a tehnologiei informa ției în ultimii ani și a internetului a
condus la schimb ări majore în ceea ce prive ște contextul bibliotecilor. Tendin țele actuale pun
accent pe conservarea materialului tip ărit prin digitizarea acestuia și oferirea infoma țiilor c ătre
publicul larg în format electronic [Rasmussen, 2004; Coyle, 2006; Hopki nson, 2009; Ciupe,
2012]. Trebuie subliniat c ă nu se dore ște eliminarea materialului tip ărit, ci doar acoperirea
nevoii strigente de a exista și forma digital ă a acestuia pentru o diseminare și o vizibilitate
sporit ă a informa țiilor. În acela și scop s-au dezvoltat aplica ții de digitizare a materialului
tip ărit vechi, care nu exist ă sub form ă digital ă, dar care se dore ște a se pune la dispozi ția
cititorilor [Com șa, 2013].
Principalele scopuri urm ărite prin digitizare sunt:
– conservarea și protec ția colec țiilor;
– accesul de la distan ță al arhivelor sau colec țiilor;
– producerea de carte multimedia.

Capitolul 2 38

Fiecare aplica ție ridic ă probleme tehnice importante în ceea ce prive ște procesarea
datelor, capacitatea de stocare, utilizarea și respectiv func ționalitatea acestora.
La Biblioteca Universit ății Transilvania din Bra șov s-a realizat un studiu referitor la
stocarea documentelor și compresia acestora utilizând diverse softuri de digitizare. În urma
acestui studiu s-a început procesul de digitizare a colec ției „Revista P ădurilor”, un proces prin
care se convertesc informa țiile capturate analog în format DjVu. Dup ă scanarea pagin ă cu
pagin ă a fiec ărei reviste se import ă fiecare imagine și prin punerea lor în ordine, în
conformitate cu originalul, se ob ține revista în format electronic, cu posibilitatea de reg ăsire a
informa ției după cuvinte cheie [Mailat, 2009].
Dup ă digitizarea numerelor dintr-un an, revista devine accesibil ă utilizatorilor prin
intermediul Internetului (Fig. 2.4).

Fig. 2.4 „Revista P ădurilor” în format DjVu

Utilizarea eficient ă a informa țiilor reprezint ă condi ția succesului în societatea
modern ă. Pentru a deveni utile acestea trebuie organizate, prelucr ate astfel încât utilizatorul s ă
aib ă posibilitatea de a selecta și accesa cu precizie și rapiditate informa ția dorit ă, din mul țimea
celor existente în domeniul s ău de activitate.
Odat ă cu apari ția și dezvoltarea tehnologiilor implicate în managementul informa ției,
mediul informa țional și social, în care evolueaz ă bibliotecile, s-a schimbat în mod radical. În
mod firesc, aceste transform ări au generat dezbateri privind rolul bibliotecilor și noile func ții
pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă în societatea contemporan ă. În acela și timp, revolu ția
tehnologic ă i-a obligat pe speciali știi din biblioteci s ă reflecteze asupra instrumentelor pe care
le folosesc și a metodelor de lucru pe care le aplic ă, s ă regândeasc ă managementul
informa țiilor și documentelor și modalit ățile de punere în valoare a acestora [Coravu, 2012].
Societatea se afl ă în tranzi ție spre o lume mai pu țin familiar ă iar bibliotecile și
editurile încearc ă s ă fac ă aceast ă trecere gradual, în mici etape chiar dac ă timpul de adaptare
se reduce de fiecare dat ă. Din fericire, bibliotecile și alte structuri de informare și
documentare reu șesc de fiecare dat ă s ă se adapteze nevoilor sociale și s ă joace un rol cheie în

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 39

crearea, organizarea, stocarea, restaurarea, conservarea și disponibilizarea informa țiilor
[Tîrziman, 1997].
Activitatea de colectare, prelucrare, înmagazinare, reg ăsire și difuzare a informa țiilor
este tocmai activitatea de informare documentar ă și îndepline ște misiunea de a g ăsi informa ția
în scop profesional, prelucrând-o și transmi țând-o celor care au nevoie de ea. La baza
asigur ării accesului la informare se afl ă transferul de cuno știn țe de la bibliotecar la utilizator
prin intermediul unui sistem de informare. Acesta prelucreaz ă informa țiile cuprinse în
documentele primare (ob ținute în urma unei activit ăți practice și care con ține idei, solu ții,
rela ții de calcul, moduri de interpretare etc. originale) și apoi elaboreaz ă documentele
secundare (ob ținute în urma prelucr ării informa țiilor și/sau a datelor din unul sau mai multe
documente primare, cu indicarea elementelor de identificare a le acestora). Accesul la
informa ții și în consecin ță gradul de valorificare a poten țialului informa țional al bibliotecii
sunt cele mai importante repere ale unei activit ăți de calitate.
Biblioteca universitar ă, institu ție care organizeaz ă și difuzeaz ă informa ția, pentru a
corespunde cerin țelor și necesit ăților actuale, s-a adaptat și a implementat noile tehnologii
moderne. Informatizarea și automatizarea serviciilor bibliotecii au transformat modul de acces
la informa ții, activitatea de organizare a colec țiilor, întreaga activitate de documentare și
informare, ducând ulterior la dezvoltarea de instrumente perform ante de stocare, reg ăsire și
difuzare a informa ției [Popescu, 2008; Kulikovski, 2012]
Informatizarea bibliotecilor nu mai este o simpl ă op țiune. Presiunea solicit ărilor
informa ționale, dezvoltarea într-un ritm extraordinar a colec țiilor de bibliotec ă, num ărul mare
de activit ăți repetitive și, nu în ultimul rând, contextul biblioteconomic contemporan, oblig ă
bibliotecile s ă se informatizeze. Informatizarea contribuie la reducerea t impului consumat cu
unele servicii, la diminuarea costurilor. Permite în acela și timp s ă se evite repetarea unor
sarcini identice în multe biblioteci; permite accesul rapid și precis la informa ții cu caracter sau
ajut ă chiar la buna gestionare și administrare a bibliotecilor. De asemenea, prin informatiz are
se realizeaz ă unele activit ăți care manual ar fi, dac ă nu imposibile, atunci de lung ă durat ă, ca
de exemplu: statistici sau bibliografii complexe pe diverse t eme [Richter, 1995] .
Informatizarea produce modific ări la nivelul organiz ării activit ăților, la reparti ția
sarcinilor, a succesiunii lor.
Informatizarea presupune, de fapt, existen ța unui sistem automatizat de bibliotec ă.
Sistemele automatizate de bibliotec ă pot fi clasificate dup ă anumite criterii astfel:
A) Dup ă felul în care sunt achizi ționate și dezvoltate se disting urm ătoarele categorii:
1. Sistemul la cheie – proiectate, programate și testate de organiza ții sau companii
comerciale. Unii furnizori ofer ă sisteme la cheie ce includ atât hardware-ul cât
și software-ul iar al ți furnizori ofer ă sisteme la cheie doar cu software. Se mai
asigur ă între ținerea sistemului și chiar preg ătirea personalului.
2. Sisteme adaptate – presupun achizi ționarea separat ă a hardware-ului și a
software-ului. Software-ul poate fi prelucrat și adaptat dup ă un alt software
folosit deja în bibliotec ă.
3. Sisteme dezvoltate local – sunt sisteme proiectate, testate și instalate pentru a
răspunde cerin țelor particulare ale bibliotecii.
4. Sisteme partajate – sunt sisteme bazate pe împ ărțirea resurselor aceluia și sistem
cu alte biblioteci aflate în re țea [Boss, 1990].
B) Dup ă modul în care sunt automatizate serviciile de bibliotec ă se pot distinge:
1. Sistem automatizat autonom de bibliotec ă – este cel mai apropiat de
biblioteconomia tradi țional ă. Nu se modific ă nimic în activitatea serviciilor de
bibliotec ă. Ceea ce se schimb ă este doar instrumentul de lucru care permite
personalului bibliotecii s ă realizeze mai rapid, mai ieftin, mai eficient
activit ățile specifice. Ansamblul de date proprii activit ăților de bibliotec ă
constituie fi șiere. Pentru a se asigura desf ăș urarea activit ăților de bibliotec ă

Capitolul 2 40

trebuie s ă fie posibil ă integrarea mai multor fi șiere adic ă trecerea de la un fi șier
la altul printr-un sistem în lan ț. Se creeaz ă o anumit ă rigiditate în comunicarea
datelor și exist ă multe redundan țe [Richter, 1995].
2. Sistem automatizat integrat de bibliotec ă – presupune existen ța unei baze de
date ca fi șier unic al bibliotecii, gestionat ă de un softwarwe adecvat și la care
să aib ă acces toate serviciile bibliotecii. Baza de date con ține informa ții
bibliografice despre toate categoriile de documente existen te în colec țiile
bibliotecii [Banciu, 1997]
Bibliotecile de azi se confrunt ă cu numeroasele provoc ări ale unui univers
informa țional aflat într-o expansiune rapid ă. Cre șterea a ștept ărilor și nevoia utilizatorilor
pentru un acces mai rapid și mai u șor la informa țiile relevante sunt în rela ție permanent ă cu
cerin țele institu ționale pentru cre șterea eficien ței opera ționale. Sistemele integrate de
bibliotec ă ofer ă tuturor tipurilor de biblioteci instrumente accesibile și asisten ța de care au
nevoie în fluxul de lucru pentru a satisface cerin țe personale și institu ționale în prezent și în
viitor. Sistemele integrate pot fi configurate astfel înc ât s ă satisfac ă aproape orice politic ă de
bibliotec ă sau procedur ă și care s ă permit ă crearea unui flux de lucru unic.
Un sistem integrat de bibliotec ă este un sistem de planificare a resurselor pentru o
bibliotec ă, folosit pentru accesul c ătre documentele de ținute, comenzi, pl ăți, sau împrumuturi
făcute de utilizatori.
Un sistem integrat include o baz ă de date rela țional ă, un soft care gestioneaz ă aceast ă
baz ă de date și dou ă interfe țe grafice (pentru utilizatori și personalul bibliotecii). Cele mai
multe astfel de sisteme folosesc soft-uri separate în cadr ul unor programe numite module care
sunt apoi integrate într-o interfa ță unificat ă. Modulele includ: achizi ții (comenzi și primiri de
materiale), catalogare (clasificarea și indexarea documentelor), circula ție (împrumutul
documentelor), seriale (gestionarea revistelor și ziarelor) și OPAC ( Open Public Access
Catalogue – interfa ța publică pentru utilizatori) (Fig. 2.5). Fiecare client și fiecare document
de ține un num ăr de identificare unic în baza de date care va permite sis temului s ă-i
reg ăseasc ă.

Fig. 2.5 Modulele sistemului integrat de bibliotec ă

Sistemele integrate au evoluat de la distribu ția înregistr ărilor bibliografice diferitelor
module locale c ătre sisteme care permit schimbul informa țional cu alte sisteme din afara
bibliotecii. Dezvolt ările tehnologice cum ar fi cele privind rela ția client-server, arhitecturile și
protocoalele standardizate pentru transferul informa ției de la un sistem la altul sunt facilit ăți
care au permis integrarea surselor informa ționale externe în sistemele locale. De exemplu,
noile sisteme permit unui bibliotecar s ă cerceteze o baz ă de date a unei edituri, s ă selecteze
înregistrarea bibliografic ă a unei c ărți care va fi cump ărat ă și apoi s ă introduc ă aceast ă
înregistrare în propriul catalog. De asemenea, unele bibliote ci pot oferi acces clien ților prin
intermediul OPAC la alte baze de date bibliografice și non-bibliografice din interiorul
bibliotecii și din afara acesteia și chiar la OPAC-ul altor biblioteci. Tendin ța actuala este ca SISTEM
INTEGRAT ACHTZI ȚII CATALOGARE CIRCULA ȚIE
SERIALE
OPAC

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 41

noile sisteme s ă fie complet bazate pe web astfel încât toate opera țiile s ă poat ă fi realizate într-
un browser. Marile biblioteci folosesc sistemele integrate pe ntru comenzi, pl ăți, catalogare și
circula ție și reg ăsirea documentelor iar micile biblioteci sau organiza țiile non-profit evit ă
achizi ționarea de sisteme integrate, prea scumpe și greu de între ținut și folosesc sisteme
automate de bibliotec ă. Sistemele integrate au devenit vitale în reg ăsirea informa țiilor permise
de biblioteci dar care nu exist ă în colec țiile fizice ale acestora. Furnizorii de baze de date ofe r ă
acum acces la titluri de jurnale, articole, cursuri și documente multimedia folosite pentru
prezent ări în clase sau cursuri on-line. Jurnalele on-line con țin ilustra ții sau fi șiere multimedia
în cadrul versiunilor digitale ale articolelor pe hârtie. El e sunt folosite în procesele de înv ățare
și pot fi u șor integrate în cursuri ca obiecte digitale altele decât articolele și c ărțile clasice. La
acestea se adaug ă posibilitatea de a localiza și de a reg ăsi documentele clasice aflate în
colec țiile proprii sau ale altor bibliotecilor. În mediile universit are aceste noi facilit ăți pot fi
utilizate în activit ățile de predare dar mai ales în cele de cercetare [Enac he, 2012].

2.3.2 SISTEME INTEGRATE UTILIZATE ÎN BIBLIOTECA
UNIVERSIT ĂȚ II TRANSILVANIA DIN BRA ȘOV

Informatizarea unei biblioteci este un proces complex care presupun e, pe lâng ă simpla
dotare cu echipamente de calcul și de comunica ții, instalarea softului de bibliotec ă și o serie
de opera țiuni cum ar fi:
– instruirea personalului, organizarea și catalogarea colec ției,
– înregistrarea utilizatorilor,
– regândirea politicii de împrumut în conformitate cu facilit ățile soft-ului,
– asisten ța tehnic ă etc.
Informatizarea Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov începând cu anul
1992 și conectarea re țelei de calculatoare la Internet începând cu anul 1997 au determ inat
apari ția unor transform ări complexe atât în ceea ce prive ște procesul de prelucrare a
informa ției cât și în ceea ce prive ște serviciile c ătre utilizatori. Au ap ărut astfel servicii care
permit accesul rapid la informa ție de tip bibliografic și de tip full-text, acces la diverse baze de
date, și începând cu 2001 accesul la consultarea paginii web a bibliotec ii, aflat ă în proces
continuu de completare și dezvoltare (http://www.unitbv.ro/biblio). Informa țiile ob ținute din
aceast ă pagină sunt multiple și utile, probabil cele mai importante fiind accesul la cata logul
on-line și accesul la bazele de date.
Prin conectarea la Internet structura noastr ă infodocumentar ă se integreaz ă activ în
dinamica circuitului mondial al informa ției, iar posibilitatea conect ării la baze de date
na ționale și interna ționale de nivel academic ofer ă utilizatorilor no ștri un poten țial major
pentru studiu și cercetare.
Importan ța sistemului informa țional deriv ă și din rolul s ău de intermediar, de interfa ță
între sursele de informa ții clasice și moderne și cererile utilizatorilor reali și poten țiali.
Dezvoltarea Bibliotecii Universit ății trebuie s ă țin ă pasul și chiar s ă devanseze
reformele din înv ăță mânt și cercetare și s ă satisfac ă conceptul euroatlantic modern de
“bibliotec ă informa țional ă”. În acest sens, înc ă din 1992 a fost achizi ționat pachetul de
programe CDS/ISIS, soft elaborat și distribuit gratuit de UNESCO, în 1996 soft-ul VUBIS, în
2001 soft-ul integrat de bibliotec ă ALICE, iar din 2006, LIBERTY-ul, o aplica ție Internet /
Intranet ce înglobeaz ă concepte de programare de ultim ă or ă.

2.3.2.1 LIBERTY 3

În anul 2006 biblioteca a adoptat și implementat un nou program, Liberty 3, software
integrat de bibliotec ă utilizat și în prezent.

Capitolul 2 42

Liberty este un sistem de informatizare pentru biblioteci d estinat bibliotecilor publice,
universitare, specializate sau consor țiilor de biblioteci, care exploateaz ă o re țea de tip WAN și
include urm ătoarele facilit ăți: achizi ții, catalogare, interfa ță MARC, tezaure, inventar, seriale,
circula ție, membri, diseminare selectiv ă a informa ției, împrumut inter-bibliotecar, catalog on-
line, administrare sistem, rapoarte și statistici. În plus, sistemul de ține facilit ăți speciale pentru
interconectarea bibliotecilor sau a filialelor aceleia și institu ții, precum și pentru catalogarea și
accesarea la distan ță a resurselor electronice.
Liberty respect ă standardele europene/interna ționale pentru sistemele de bibliotec ă
(MARC – MA chine- Readable Cataloging , Z39.50, SIP2 etc.)
Pe lâng ă opera țiunile curente de bibliotec ă (catalogarea colec ției, împrumuturile,
restituirile, rezerv ările, inventarul etc.), prin intermediul sistemului Liberty se poate realiza
pagina de web a bibliotecii, integrând catalogul on-line al bibl iotecii, informa ții despre
serviciile oferite, precum și știri de ultim ă or ă, într-un design de o înalt ă calitate, f ără a
necesita din partea utilizatorului cuno știnte de grafic ă web.
Principalele caracteristici care fac din Liberty un produs de mare succes sunt:
• poate fi administrat și utilizat prin intermediul unui browser, de la orice computer
cu acces la Internet, pe baza unui cont individual;
• permite o personalizare total ă, atât a formatelor de introducere a datelor, cât și a
celor de tip ărire a rapoartelor și statisticilor;
• include un motor de c ăutare full text;
• de ține facilit ăți pentru interogarea simultan ă a mai multor cataloage de biblioteci
(indiferent de sistemul de informatizare de ținut de acestea) prin intermediul
modulului client Z39.50;
• permite integrarea într-un sistem de catalogare partajat ă prin intermediul
modulului server Z39.50;
• de ține reguli complexe de securitate pentru accesul operatoril or și cititorilor;
• permite membrilor bibliotecii s ă-și administreze contul individual (rezerv ări,
prelungiri, profiluri de interes) – în limitele permise de regulile bibliotecii;
• permite accesarea preferen țial ă pe baza drepturilor individuale a resurselor on-line
catalogate;
• se pot cataloga diverse categorii de resurse, încep ând cu clasicele materiale tip ărite,
precum și materiale „neconven ționale” precum fi șiere de calculator, site-uri web;
• prezint ă o structur ă de meniuri simpl ă și intuitiv ă;
• nu necesit ă un training complex al personalului, putând fi utilizat dup ă un
instructaj minimal;
• pre ț competitiv fa ță de produsele similare din aceea și clas ă [Softlink, 2016a].

2.3.2.2 Sistemul RFID

Collins [2008] consider ă c ă bibliotecile trebuie s ă se autoevalueze și s ă elimine acele
procese, fluxuri de lucru și proceduri care nu mai au valoare pentru utilizator i. În acest fel vor
ap ărea noi fluxuri de lucru, mai adecvate momentului ac tual, iar o mare parte a personalului va
putea s ă se ocupe de managementul resurselor electronice. Ace st demers este facilitat, pe de o
parte, de automatizarea anumitor opera țiuni cu caracter repetitiv (de exemplu, gra ție tehnologiei
RFID ( Radio- Frequency ID entification ), bibliotecarul poate fi eliminat din tranzac țiile de
împrumut al publica țiilor), și pe de alt ă parte de posibilit ățile moderne de comunicare și transfer
rapid al datelor, care permit simplificarea unor pro ceduri (de pild ă, achizi ția/transferul de date
bibliografice poate simplifica sau chiar înlocui prel ucrarea local ă a documentelor).
Având în vedere specificul s ălii de lectur ă de la Institutul de Cercetare Dezvoltare
Inovare. Pro duse High-tech pentru Dezvoltare Durabil ă (PRO-DD), de sus ținere a procesului
de cercetare avansat ă, prin accesul la cele mai recente publica ții știin țifice începând cu anul
2011 s-a demarat proiectul de implementare a sistemului integr at de bibliotec ă RFID.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 43

Începând cu anul universitar 2013-2014, pentru studen ții înmatricula ți în anul I
(licen ță, master, doctorat) biblioteca a eliberat legitima țiile de campus tip card. Aceste carduri
vor înlocui vechile permise de bibliotec ă și vor fi de tip multifunc țional, putând fi utilizate la
bibliotec ă, pentru acces în diferite spa ții didactice și de cercetare, inclusiv c ămine și cantine,
pentru echipamentele xerox comune etc.

2.4 TEHNOLOGIA RFID. TENDIN ȚE ÎN DEZVOLTAREA
SISTEMELOR PENTRU BIBLIOTECI UNIVERSITARE

2.4.1 INTRODUCERE

Tehnologia identific ării prin radiofrecven ță (RFID) presupune stocarea informa țiilor
prin intermediul unor cipuri electronice integrate în etichete (tag-uri) RFID. Aceste informa ții
pot fi citite de la distan ță de câ țiva metri prin unde radio. Utilizarea tag-urilor RFID redu ce
considerabil timpul și costurile citirii informa țiilor.
Înc ă de la apari ția ei, tehnologia identific ării prin radio-frecven ță (RFID) a generat
numeroase controverse. Prezentat ă acum mai bine de 30 de ani drept tehnologia care va
revolu ționa eficien ța liniilor de produc ție și a lan țurilor de distribu ție, RFID a contribuit într-
adev ăr, în propor ții diferite, la succesul marilor companii și grupuri de retail din lume.
În prezent, etichetarea cu tag-uri RFID a fiec ărui produs în parte este înc ă un
deziderat, din cauza costurilor implicate. În schimb, se util izeaz ă pe scar ă tot mai larg ă
etichetarea RFID a cutiilor colective și a pale ților, cu beneficii care justific ă de departe
investi ția în echipamente, instruire și implementare.

2.4.1.1 TEHNOLOGIA RFID

Tehnologia RFID este caracterizat ă ca fiind o „tehnologie inteligent ă”, ea f ăcând parte
din categoria tehnologiilor AIDC ( Automatic Identification and Data Collection ), în cadrul
cărora se înscriu: codul cu band ă magnetic ă, recunoa șterea optic ă a caracterelor, cardurile
optice, recunoa șterea vocii, memoria tactil ă [B ălan, 2004].
Sistemele RFID sunt compuse, în general, din trei elemente : o etichet ă (transponder de
radiofrecven ță sau tag), un cititor de tag-uri RFID (interogator) și un sistem de procesare a
datelor, ce poate fi bazat pe un PC ( Personal Computer ) (Fig. 2.6) sau pe diferite
microcontrolere [Ghilic-Micu, 2004].

Fig. 2.6 Sistem RFID de baz ă
Sistemele RFID utilizeaz ă transmisia prin radiofrecven ță pentru a identifica, cataloga
sau localiza „articole” care pot fi atât obiecte cât și persoane sau animale. Etichet ă sau
tranponder Antena
Computer Cititor

Capitolul 2 44

Cititorul con ține componente electronice care emit și recep ționeaz ă un semnal spre și
dinspre eticheta de proximitate, un microprocesor care verific ă și decodific ă datele
recep ționate și o memorie care înregistreaz ă datele rezultate, ce ulterior vor fi transmise mai
departe, dac ă este necesar. Pentru a face posibil ă recep ția și transmisia datelor de la etichet ă,
cititorul are conectat ă o anten ă.
Antena poate fi integrat ă în carcasa cititorului sau poate fi separat ă (Fig. 2.7), situat ă
în exteriorul acestuia. Dimensiunea antenei precum și banda de frecven ță folosit ă determin ă
de regul ă distan ța maxim ă de la care un transponder este identificat de c ătre un cititor RFID.
Ca la majoritatea aplica țiilor de radiofrecven ță , pentru a se ob ține performan țe bune gabaritul
antenei trebuie s ă fie relativ mare.

Fig. 2.7 Exemplu de cititor RFID

O etichet ă RFID con ține circuitul integrat monolitic ce controleaz ă comunica ția cu
cititorul. Acesta con ține cel pu țin dou ă sec țiuni (Fig. 2.8):
1. una care asigur ă comunica ția cu cititorul (antena);
2. un circuit de memorie, cu rol de stocare a codurilor de identifica re sau al altor date,
care este activat ă odat ă cu comunica ția (circuit integrat) [Tudora, 2011].

1. Antena
2. Circuit integrat (IC)

Fig. 2.8 Stuctura unei etichete (tag) RFID

Când un obiect echipat cu etichet ă trece prin zona de ac țiune, eticheta detecteaz ă
semnalul generat de cititor și începe s ă comunice informa țiile stocate în memorie. La
sistemele pasive [T ănase, 2002], semnalul de RF ( Radio Frequency ) generat de cititor ofer ă
etichetei atât informa ții temporale cât și energie suficient ă pentru a-i asigura func ționarea.
Semnalul de tact (informa țiile de timp) sincronizeaz ă comunica ția dintre etichet ă și
cititor (Fig. 2.9), simplificând realizarea constructiv ă a acestora [Lix ăndroiu, 2006].

Batter y Baterie Indicator Anten ă
Ecran Color
Scroll
Cititor

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 45

Fig. 2.9 Transmiterea datelor între componentele unui sistem RFID

2.4.1.2 APLICABILITATEA RFID. AVANTAJE ȘI LIMITE ALE SISTEMELOR

Referitor la implementarea noilor tehnologii RFID se pune accentul pe avantaj e și
dezavantaje existente fa ță de sistemul coduri de bare care este deja omniprezent. În
compara ție cu tehnologia cu coduri de bare, tehnologia RFID are urm ătoarele categorii de
avantaje :
• Capacitatea de stocare . Etichetele conven ționale bazate pe codul de bare pot
„memora” un volum de informa ții de numai 20 de caractere. Eticheta RFID ofer ă
avantajul stoc ării unui volum mai mare de informa ții.
• Viteza . Fa ță de tehnologia cu coduri de bare, tehnologia RFID permite o cit ire și o
comunicare mai rapid ă a informa ției.
• Posibilitatea automatiz ării. Citirea informa țiilor stocate în eticheta RFID nu
presupune prezen ța în câmpul vizual și nu necesit ă o anumit ă orientare a
produsului.
• Flexibilitatea. O serie de etichete RFID sunt baze de date dinamice. Exis t ă etichete
ce pot con ține informa ții de tip citite/scrise.
• Selectivitatea. Tehnologia RFID permite etichetelor s ă r ăspund ă selectiv la
solicit ările dispozitivului de interogare.
• Costul total al de ținerii în proprietate și al utiliz ării . Etichetele RFID ce au
posibilit ăți de citire/înscriere ofer ă avantaje datorate utiliz ării multiple. Etichetele
ce utilizeaz ă coduri de bare pot fi folosite doar pentru aplica ția pentru care au fost
desemnate.
• Citirea simultan ă. Un sistem RFID poate citi simultan mai multe etichete. Ca și
celelalte tehnologii de identificare, RFID accelereaz ă achizi ția datelor și elimin ă
interven ția uman ă în procesele de control și sortare.
În concluzie, singura metod ă practic ă de colectare automat ă a acestor date este
utilizarea de sisteme computerizate de identificare și urm ărire. Culegerea automat ă a datelor
nu numai c ă spore ște viteza de lucru și elimin ă erorile, dar cre ște valoarea informa ției din
sistem prin accesul în timp real la aceasta [Pescaru, 2008].
Pe m ăsur ă ce obstacolele legate de implementarea unei solu ții RFID – costuri,
modelarea proceselor, testarea solu ției, standardizarea și alocarea frecven țelor radio – sunt, unul
câte unul, dep ăș ite, adev ăratele beneficii devin vizibile. [Logicode, 2008].

3. Calculatorul proceseaz ă datele
preluate de cititor ( C ) 1. Cititorul
transmite semnal
tag-ului ( A ) 2. Tag-ul r ăspunde
și transmite codul
cititorului ( B ) CA
B

Capitolul 2 46

2.4.2 TENDIN ȚE TEHNOLOGICE ȘI PREVIZIUNI

2.4.2.1 INOVAREA ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI RFID

Din punct de vedere retrospectiv al inov ării, în domeniul tehnologiei RFID a fost
îmbun ătățit atât sistemul în sine, tag-urile, antenele, comunicare a la distan ță a datelor cât și
calitatea transmisiei [Zhang, 2006].
Sistemele RFID permit identificarea f ără contact a obiectelor folosind frecven ța radio.
Atunci când exist ă mai mult de un transponder în aria de interogare a unui cititor, toate
transponderele (sau tag-urile) pot transmite date în acela și timp, ceea ce poate duce la
interferen țe reciproce. Acest fenomen cauzeaz ă pierderea de date și este men ționat ă ca o
coliziune. De aceea s-a urm ărit îmbun ătățirea transmiterii de date și eliminarea interferen țelor
cu un consum redus de energie [Wang, 2006].
Au fort efectuate cercet ări care identific ă în primul rând factorii cheie de dezvoltare a
tehnologiei RFID în logistic ă și managementul lan țului de aprovizionare, proceduri structurale
și propuneri de adoptare, care pot fi aplicate în alte scenarii , dup ă ce utilizatorii fac unele
modific ări în func ție de nevoile lor specifice [Lin, 2009a].
Una din p ărțile importante ale implement ării unui sistem RFID este alegerea corect ă a
etichetelor. Fiind un element important în buna func ționare a aplica ției se iau în considerare
urm ătorii factori:
– mărimea și forma etichetei;
– distan ța dintre etichete;
– durabilitatea (necesitatea unei protec ții suplimentare împotriva uzurii și
deterior ării);
– posibilitatea refolosirii etichetelor;
– rezisten ța în medii ostile, agresive (coroziune, umiditate etc.);
– polarizarea (cum va fi orientat ă eticheta fa ță de câmpul cititor);
– distan ța de comunicare;
– interferen țele radio și electrice din zona de ac țiune;
– frecven ța de operare (LF, HF sau UHF);
– utilizarea standardelor de comunica ție (ISO, EPC);
– necesitatea de securizare a datelor din etichete.

2.4.2.2 ADOPTAREA TEHNOLOGIEI RFID

În secolul XXI, tehnologia RFID devine omniprezent ă atât în institu țiile academice cât și
în mediul de afaceri. Identificarea prin radiofrecve n ță a fost recunoscut ă ca fiind o tehnologie
esen țial ă pentru economia modern ă bazat ă pe cunoa ștere. Unele întreprinderi au realizat
beneficii în urma adoptarii tehnologiei RFID prin îm bun ătățirea eficien ței opera ționale,
economii de costuri suplimentare, precum și prin crearea de oportunit ăți de venituri mai mari
[Lim, 2013].
Tehnologie RFID este utilizat ă pe scar ă largă în multe aplica ții, inclusiv în domenii
cum ar fi produc ția și distribu ția de produse [Cardiel, 2012; Lin, 2009b], Business-to- Business
(B2B) logistic ă, Business-to- Consumer (B2C), de marketing și de vânzare [Curtin, 2007]. În
acela și timp, numeroase aplica ții RFID sunt bine dezvoltate în scopul de a servi utilizatori lor
finali [Zheng, 2008].
Pe lâng ă aplicarea în logistic ă, retail și industria transporturilor, tehnologia RFID a fost
testat ă pe scar ă larg ă și adoptat ă în diferite industrii.
Singh, Brar și Fong [Singh, 2006] au relatat c ă 40 din bibliotecile participante la un
sondaj au luat în considerare sistemul RFID pentru a simplific a procesul de împrumut și
returnare a c ărților. Bibliotecile care au implementat un sistem de secur itate RFID adecvat au

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 47

raportat o reducere de 50-75% din alarmele false la ie șirea pe por ți, în compara ție cu sistemele
RF anterioare sau cele cu benzi electro magnetice (EM).
Interesul pentru RFID poate fi privit dintr-o perspectiv ă cost-eficacitate, dac ă se ține
seama de faptul c ă implementarea unui sistem RFID ar putea reduce timpul și costurile de
inventariere la un nivel minim. În plus, securitatea și vizibilitatea stocurilor pot fi îmbun ătățite
prin utilizarea tehnologiilor RFID [Zhao, 2006].
Având în vedere c ă tehnologia este dependent ă de progresele tehnologice în alte
domenii cum ar fi nano-tehnologia, rata de adoptare a sistemelor RFID este în cre ștere l ăsând
în urm ă sistemul concurent, cod de bare [Potdar, 2007]. De asemenea, s-au purtat numeroase
discu ții referitoare la posibilitatea ca RFID s ă înlocuiac ă în cele din urm ă codurile de bare
pentru a deveni o platform ă comun ă pentru identificarea produselor [Pala, 2007].
Tehnologia RFID a redus costurile tranzac țiilor atât pentru clien ți cât și pentru
furnizori. Pe lâng ă beneficiile oferite de acest sistem au existat și numeroase probleme tehnice
și politice, inclusiv cele legate de protec ția vie ții private și probleme de securitate [Zipkin,
2006].
Pentru multe firme, identificarea prin radiofrecven ță (RFID) sugereaz ă nu numai o
nou ă alternativ ă la metodele existente de urm ărire, dar și un mijloc de control intern [Bendoly,
2007]. RFID este utilizat în managementul lan țului de aprovizionare al întreprinderii (SCM –
Supply Chain Management ), o combina ție de procedee care vizeaz ă îmbun ătățirea modului în
care o companie g ăse ște componentele de care are nevoie pentru a continua s ă ofere clien ților
săi un produs sau un serviciu.
Un alt avantaj al etichetelor RFID este acela c ă pot fi citite automat de c ătre cititoare
electronice. Acest lucru permite monitorizarea automat ă a unor transporturi în câteva puncte
cheie cum ar fi porturi sau ora șe importante, f ără a fi nevoie ca transportul s ă fie încetinit
pentru verific ări. Se poate ad ăuga astfel un plus de vizibilitate în lan țul de aprovizionare.
Totu și, adoptarea pe scara larg ă a tehnologiei RFID este înc ă încetinit ă de costurile mari de
infrastructur ă și de lipsa unor standarde clare [NetworkWorld, 2007].

2.4.2.3 NOI PROVOC ĂRI ÎN IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI RFID

Tehnologia RFID a atras aten ția multor poten țiali utilizatori, datorit ă multiplelor
avantaje pe care le prezint ă pentru mediul de afaceri aflat în continu ă dezvoltare . În prezent
sistemele RFID se confrunt ă cu provoc ări noi, în ceea ce prive ște preg ătirea diferitelor
organiza ții pentru adoptarea rapid ă, la scar ă larg ă și diseminarea rezultatelor implement ării
acestei tehnologii.
Prezentul studiu analizeaz ă noile provoc ări cu care se confrunt ă tehnologia RFID,
precum și r ăspândirea acesteia, pe baza datelor înregistrate în perioa da 2014 – 2015.
Din analiza retrospectiv ă, se observ ă c ă inova ția tehnologic ă RFID a parcurs trei
perioade:
– prima perioad ă concentrat ă pe inovare: tag-uri de mici dimensiuni cu un cost
redus, îmbun ătățirea comunic ării datelor între echipamentele de identificare
automat ă, control acces, optimizarea comunic ării datelor la distan ță , dezvoltarea
unei antene integrate activ și diminuarea consumului de energie electric ă.
– cea de- a doua perioad ă marcat ă de etichetele aplicate pentru automatizarea
proceselor, servicii de integrare și aplica ții de calcul omniprezente.
– a treia perioad ă a adus automatizarea proceselor de fabrica ție, controlul logistic,
cereri de comer ț electronic (e-commerce), produc ția în mas ă a tag-urilor foarte
mici și ieftine, interac țiunea prin comunica țiile mobile, aplicarea tehnologiei RFID
în urm ărirea bunurilor de consum și difuzarea de tag-uri în lume.
Exist ă un mare num ăr de aplica ții, de la sisteme de colectare a taxelor de autostrad ă,
managementul lan țului de aprovizionare, transport public, accesul în cl ădiri, urm ărirea

Capitolul 2 48

animalelor, dezvoltarea de aparate electronice inteligente și pân ă la sistemele de acces f ără
cheie auto, localizarea copiilor etc. [Rodríguez-Moreno, 2014]. Se pot identifica patru mari
domenii în func ție de volumul aplica țiilor:
1. Logistic ă
2. Îngrijirea s ănătății
3. Protec ția vie ții private
4. Biblioteci.

2.4.2.2.1 IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI RFID ÎN MANAGEMENTUL
LAN ȚULUI DE APROVIZIONARE (SCM), ÎNGRIJIREA S ĂNĂTĂȚII
ȘI BIBLIOTECI

Tehnologia RFID joac ă un rol esen țial în urm ărirea produselor și managementul
lan țului de aprovizionare (SCM – Supply Chain Management) și distribu ție. În plus, acesta
ofer ă posibilitatea de a îmbun ătăți continuu performan țele opera ționale, în ceea ce prive ște
gestionarea stocurilor, automatizarea proceselor de fabrica ție, managementul de personal
precum și nivelul productivit ății .
Cre șterea productivit ății rezultat ă în urma aplic ării tehnologiilor RFID poate fi
substan țial ă, aceast ă tehnologie permi ță nd cunoa șterea con ținutului cutiilor, pale ților sau al
camioanelor înc ărcate, f ără a fi nevoie s ă fie deschise.
În ceea ce prive ște organiza țiile de s ănătate , acestea au implementat tehnologia
RFID în sistemul de îngrijire a s ănătății și asisten ță medical ă mai târziu decât alte institu ții.
În cadrul sistemului de îngrijire a s ănătății și asisten ță medical ă tehnologia RFID este
aplicat ă cu prec ădere în:
– administrarea medicamentelor [Mitsugi, 2007];
– identificarea medicamentelor și reaprovizionarea cu medicamente;
– monitorizarea echipamentelor medicale din cadrul spitalelor și clinicilor ;
– monitorizarea stocurilor de medicamente ;
– monitorizarea consumului de substan țe de factur ă medical ă;
– monitorizarea de șeurilor medicale a;
– banca de sânge [Kim, 2006b ];
– alerte medicale ;
– administrarea de medicamente persoanelor vârstnice .
Sectoarele în care tehnologia RFID aduce beneficii importante s istemului sanitar sunt
urm ătoarele:
– reducerea erorilor de natur ă medical ă;
– sistemele de localizare în timp real;
– identificarea automat ă a pacien ților și a produselor de natur ă medical ă;
– urm ărirea și localizarea persoanelor și a diferitelor obiecte;
– aplica ții în domeniul farmaceutic.
Identificarea prin radiofrecven ță se utilizeaz ă în biblioteci pentru identificarea c ărților,
verificarea a șez ării acestora pe rafturi, controlul antifurt, controlul stocurilor, sortarea și
transmiterea c ărților din bibliotec ă și a materialelor audio video.
Tab. 2.2 ofer ă informa ții detaliate referitoare la implementarea tehnologie i RFID în
biblioteci.
Tab. 2.2 RFID în biblioteci
Anul Tipul Implementare/Caracteristici Contribu ție Autor
2014 Bibliotec ă și înv ățare
permanent ă Pentru a furniza servicii prompte
organiza țiile trebuie s ă fie flexibile,
adaptabile și s ă aib ă o bun ă
coeziune. În vederea satisfacerii
aștept ărilor comunităților, organi-Cu ajutorul unui proiect bazat pe
sisteme RFID se ofer ă un exemplu
care descrie modul în care Y
Mooney Valley Library and
Learning și-a sprijinit personalul [Sindel, 2014]

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 49

Anul Tipul Implementare/Caracteristici Contribu ție Autor
za țiile trebuie s ă sus țin ă o cultur ă
supus ă unor continue schimb ări, s ă
adopte inova ții și s ă profite de
oportunit ățile de a-și dezvolta
capacit ățile interne. În cadrul
bibliotecii „Y Mooney Valley
Library and Learning” se pune un
accent tot mai mare pe programele
de înv ățare (educa ționale) din
cadrul comunit ății, în paralel cu
revizuirea continu ă a practicilor de
lucru interne. Este sugerat faptul c ă
un serviciu educa țional comunitar
cuprinz ător trebuie s ă fie furnizat
de o larg ă varietate de personal cu
concep ții avansate privitoare la
înv ățarea pe tot parcursul vie ții
(LLL – Life Long Learning ). prin oferirea de oprtunit ăți de
instruire și implicarea acestuia în
planificarea și transformarea
procesului de implementare.
Rela ția dintre o cultur ă intern ă care
este deschis ă la schimbare și
capacitatea unei organiza ții de a
continua oferirea de servicii de
înalt ă calitate corespunz ătoare
nevoilor comunitare în schimbare
este abordat ă în articol.
2014 Sistem de bibliotec ă
cu autoservire
Sistemul propus adopt ă tehnologia
RFID astfel încât utilizatorii pot
ob ține și returna propriet ățile
bibliotecii la orice or ă a zilei.
Astfel, consecin țele negative ale
unui efort repetitiv asupra
personalului bibliotecii pot fi
atenuate. Spre deosebire de
metodele tradi ționale ale sistemului
de circula ție din vechile biblioteci
care foloseau barcodul, în noul
sistem c ărților li se ata șeaz ă o mic ă
etichet ă RFID. Prin programarea
seriei și informa ției antifurt pe
etichet ă se consider ă c ă noul sistem
va controla mai bine furtul sau
nereturnarea c ărților. Lucrarea propune un nou sistem de
bibliotec ă cu autoservire: proiectare
și implementare. [Dong, 2014]
2014 Gestionarea
aspectelor etice și de
confiden țialitate ale
implement ării RFID
în biblioteci. O
investiga ție calitativ ă
a proceselor
decizionale din 10
biblioteci Conform studiului RFID-ul
reprezint ă un exemplu informativ
de practic ă curent ă a implement ării
de noi tehnologii în biblioteci și
propune o examinare a structurilor
de management și a proceselor
decizionale pentru a stabili cui îi
revin responsabilit ățile privind
aspectele etice.
Lucrarea exploreaz ă modul în care
directorii bibliotecilor implemen-
teaz ă tehnologia RFID și în special
cum sunt gestionate aspectele de
confiden țialitate asociate acestui
proces. Metodologia de cercetare cuprinde
o analiz ă a literaturii de
specialitate, identificarea temei,
programarea interviurilor,
interviurile și analiza acsetora.
Eșantionul de studiu a cuprins 10
biblioteci sau re țele de biblioteci și
18 participan ți. Rezultatele au
acoperit principalii actori ai
dezvolt ării RFID, beneficiile
percepute, datele etichetelor,
securitatea datelor, nivelurile de
preocupare etic ă, consultarea
publicului, impactul poten țial al
tehnologiilor asupra aspectelor
etice și sursele managerilor din
punct de vedere al lu ării unor
decizii etice. S-a relevat faptul c ă
analiza aspectelor cu poten țial etic
nu ocup ă un loc central al
procesului de implementare a
tehnologiei RFID în biblioteci. [Ferguson, 2014]
2015 RFID în bibliotecile
universitare: un
studiu de caz al
Universit ății
Tehnologice din
Sydney (UTS). Tehnica RFID câ știg ă tot mai mult
teren în bibliotecile universitare
datorit ă unei preconizate cre șteri a
eficien ței managementului colec-
țiilor. Aceast ă lucrare se refer ă la recenta
implementare a tehnologiei RFID
în cadrul bibliotecii UTS fiind
prezentate aspecte ale schimb ării
managementului ca urmare a
implement ării acestei tehnologii. [Chelliah, 2015]

Capitolul 2 50

Anul Tipul Implementare/Caracteristici Contribu ție Autor
Lucrarea se concentreaz ă pe
implica țiile implement ării RFID în
trei zone specifice ale bibliotecii:
oamenii, procesele și tehnologia.
Au fost colectate date în urma unor
interviuri cu opt participan ți
implica ți la diferite niveluri ale
bibliotecii. Lucrarea prezint ă un
model de bune practici bazat pe
experien ța celor implica ți în
implementarea RFID. Studiul de
caz stabile ște faptul c ă rela țiile
dinamice între persoane, procese și
tehnologie sunt puternic afectate de
procesul de implementare și
analizeaz ă divergen țele între
rezultatele proiectate și rezultatele
reale în cadrul procesului de
implementare.
2015 Validarea conceptului
UHF RFID în cadrul
ILS open source de la
bibliotecile
Universit ății Sains
Malaezia (USM)
USM folose ște diferite tehnologii
de detectare și sisteme integrate de
bibliotec ă (ILS) la cele 4 biblioteci
ale sale. Este necesar un sistem de
management ubicuitar al datelor
pentru cele 4 biblioteci pentru a
permite comunicarea și urm ărirea
datelor în timp real.
Validarea conceptului este folosit ă
pentru a verifica performan țele
integr ării diferitelor tehnologii de
detec ție: barcoduri, RFID de tip
HF și UHF, precum și utilitatea
managementului integrat de
bibliotec ă (ILMU) și Koha ILS.
Se utilizeaz ă 5 teste pilot pentru a
investiga viteza tranzac țiilor de
împrumut și returnare, eficien ța
por ților de securitate de a detecta
documentele împrumutate precum
și fiabilitatea sistemului de
management ubicuitar al datelor.
Se demonstreaz ă c ă integrarea
tehnologiei RFID UHF cu Koha
open-source ILS denumit ă Total
Open-Source Library Automation
Solution poate fi considerat ă o
solu ție original ă și un ghid de
orientare pentru alte biblioteci.
Originalitatea/valoarea studiului:
în etapa actual ă a managementului
datelor din bibliotec ă este uzual ă
integrarea diverselor tehnologii
pentru cre șterea eficien ței
sistemului de bibliotec ă. Totu și,
combina ția dintre Koha și RFID
UHF într-un unic ILS pentru un
sistem intern de automatizare a
bibliotecii nu a fost înc ă
demonstrat ă. De aici rezult ă
importan ța valid ării conceptului
propus care dovede ște c ă o astfel de
integrare este adecvat ă
implement ării în cadrul
bibliotecilor USM și al altor
biblioteci. [Khor, 2015]

Noi domenii de aplicare ale RFID apar în fiecare zi. Bibliotecile reprezint ă doar unul
dintre aceste domenii. În prezent, aproximativ 120 milioane de c ărți în mass-media și c ărțile
din aproximativ 500 de biblioteci din întreaga lume au deja at a șate etichete RFID, iar acest
num ăr este în continu ă cre ștere. Odată cu introducerea RFID, managementul bibliotecilor se
îmbun ătățește substan țial. RFID joac ă un rol crucial în biblioteci asigurând un mare grad de
precizie în eviden ță a datelor referitoare la materiale (c ărți, reviste, CD-uri etc.), care este un
aspect foarte important de gestionare a bibliotecii.
Mai mult decât atât, noua tehnologie asigur ă reducerea costurilor și îmbun ătățirea
activit ății de urm ărire a materialelor din bibliotec ă, care sunt mutate în și din rafturi. Astfel,
aceasta permite personalului bibliotecii s ă afle când cineva încearc ă s ă intre în posesia oric ărui
material de la bibliotec ă, f ără aprobare. Unele dintre cele mai noi produse RFID, special

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 51

concepute pentru biblioteci posed ă unele caracteristici puternice, cum ar fi furnizarea de
informa ții în timp real asupra elementor noi intrate sau restituite , sortarea rapid ă a acestora și
rearanjarea lor la raft, oferind posibilitatea de rezervar e pentru auto-împrumut a materialelor și
deci monitorizarea bazat ă pe web. În plus aceste sisteme pot notifica atât utiliza torii cât și
personalul bibliotecii prin e-mail atunci când în bibliotec ă au intrat publica ții noi. De
asemenea, sistemul RFID poate r ăspunde unor cereri IT complexe, permite ob ținerea unor
informa ții de cercetare, cum ar fi urm ărirea de e-cărți și reviste electronice, precum și crearea
de leg ături la materiale digitale.
Datorit ă tehnologiei RFID în numeroase biblioteci din lume, au fost eliminate
opera țiile repetitive (împrumutul, restituirea, sortarea documente lor), iar rezervarea de
documente, prelungirea acestora, înscrierea la bibliotec ă, plata au putut fi realizate online.
Toate aceste inova ții au permis personalului bibliotecii s ă fie în totalitate la dispozi ția
utilizatorilor [Popescu, 2010].
Cu toate acestea, la fel ca orice alt ă tehnologie nou ă, sistemul RFID are partea proprie
de neajunsuri. Cele mai frecvente sunt cele legate de costul a cestuia. La fel ca majoritatea
noilor tehnologii, echipamentele RFID, cum ar fi cititoare RF ID și tag-uri sunt foarte scumpe.
Prin urmare, este imposibil pentru bibliotecile mici, cu posi bilit ăți reduse de finan țare s ă pun ă
în aplicare aceast ă tehnologie.
În ciuda acestor neajunsuri RFID este un instrument foarte uti l pentru biblioteci,
pentru a simplifica gestionarea lor [John’s Company, 2009]..
Aceast ă aplica ție permite :
– economii substan țiale de munc ă a personalului;
– îmbun ătățirea serviciilor oferite utilizatorilor;
– sc ăderea procentului de furturi și aducerea la zi a colec țiilor de carte și media.
RFID ofer ă solu ții pentru automatizarea tuturor activit ăților desf ăș urate într-o
bibliotec ă:
– managementul colec țiilor;
– identificarea obiectelor amplasate gre șit;
– returnarea, împrumutarea și sortarea automat ă a obiectelor;
– eliminarea activit ăților repetitive efectuate de personalul bibliotecii;
– protejarea personalului, reducerea riscului de accidente;
– tag-urile (etichetele) sunt garantate pentru întreaga durat ă de via ță a c ărților.

2.4.3 TENDIN ȚE ȘI PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA
SISTEMELOR RFID

Tendin ța mondial ă în domeniul implement ării sistemelor noi de identificare este aceea
de a înlocui sistemul bazat pe codul de bare în aproape toate aplica țiile. Pentru aceasta este
necesar ă sc ăderea costului de produc ție a etichetelor pentru ca sistemele RFID s ă devin ă
rentabile comparativ cu cele care folosesc coduri de bare , la care eticheta este extrem de
ieftin ă.
Dezvoltarea tehnologiei RFID s-a realizat prin implementare a acesteia în diverse
institu ții și prin diseminarea rezultatelor ob ținute în urma acestui proces.
Obiectivele organiza țiilor au fost stabilirea infrastructurii sistemelor RFID pentru ca
apoi s ă devin ă lideri globali în domeniul inov ării, a aplica țiilor, a aprovizion ării cu tag-uri,
precum și în dezvoltarea noilor tehnologii.
Dezvoltarea aplica țiilor s-a concentrat pe domenii ca: s ănătate, transport, produc ție,
SCM, depozitare, securitate și siguran ță industrial ă, siguran ța mediului, precum și biblioteci.
Pentru a atinge aceste obiective, s-a realizat o analiz ă SWOT ( Strengths, Weaknesses,

Capitolul 2 52

Opportunities and Threats ) care reprezint ă o metod ă de planificare strategic ă utilizat ă în
evaluarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunit ăților și amenin ță rilor, identificând factori
interni și externi, care sunt favorabili sau nefavorabili.
În analizele RFID bibliometrice și istorice au fost explorate trendurile tehnologice și
previziunile pentru implementarea RFID. În continuare, este prezentat ă o analiz ă SWOT
pentru agen țiile guvernamentale. De asemenea, se stabilesc standarde i nterna ționale pentru
realizarea de etichete, software și dispozitive de comunicare pentru pia ța global ă. Sunt oferite
stimulente de c ătre guvern pentru proiectele care promoveaz ă implementarea tehnologiei
RFID și care determin ă r ăspândirea în întreprinderi conexe. Prin cercetare si implement area
sistemului RFID se pot ob ține progrese tehnologice la nivel global.
Cea mai mare baz ă de date a proiectelor RFID în lume este IDTechEx RFID
Knowledgebase. Aceasta ofer ă istoricul și previziunile pentru 2011 – 2021, se bazeaz ă pe mai
mult de paisprezece ani de cercetari extinse în domeniul RF ID și înregistreaz ă în prezent peste
3900 de proiecte din 111 ță ri. China și SUA aloc ă cei mai mul ți bani pentru implementarea
tehnologiei RFID. China va dep ăș i în curând Marea Britanie în ceea ce prive ște num ărul de
proiecte RFID. De și Japonia tinde s ă aib ă un num ăr mai mic de proiecte, acestea sunt mult
mai mari ca valoare. O analiz ă de pia ță și previziuni detaliate pot fi observate în raportul
“RFID Forecasts, Players and Opportunities 2011-2021” [Das, 2011].
IDTechEx a finalizat recent un sondaj al industriei globale RF ID, care ofer ă previziuni
detaliate ale pie ței segmentate în mai multe moduri diferite. Autorii raportului Raghu Das și
Dr. Peter Harrop rezum ă unele dintre concluziile din raportul “RFID Forecasts, Players and
Opportunities 2014-2024” [Das, 2013].
Acest raport ofer ă date și analize ample de cercetare, inclusiv interviuri cu cei care au
adoptat tehnologia RFID și cu furnizorii de solu ții RFID pentru diferite aplica ții pe piață ,
oferind un nivel f ără precedent de introspec ție în toat ă industria RFID și ceea ce se întâmpl ă
cu adev ărat important.
Conform IDTechEx, în 2015 valoarea întregii pie țe RFID este 10,1 miliarde USD, în
cre ștere de la 9,5 miloarde USD în 2014 și 8,8 miliarde USD în 2013. Aceasta cuprinde
etichete, cititoare și servicii/software pentru carduri RFID, etichete, brelo curi și to ți ceilal ți
factori de form ă, atât pentru RFID active cât și pentru cele pasive. IDTechEx preconizeaz ă
pentru toate acestea o cre ștere de pân ă la 13,2 mld USD pân ă în 2020.
Cele mai multe dintre cre șterile înregistrate în aceast ă perioad ă se datoreaz ă cre șterii
consumului de etichetele pasive UHF. Cea mai important ă categorie de utilizare a etichetelor
pasive UHF ( Ultra High Frequency ), este cea de urm ărire activ ă pentru numeroase sisteme în
bucl ă închis ă. Astfel de aplica ții utilizeaz ă de obicei, mai mult de zeci de mii de tag-uri și,
rareori, peste de un milion de tag-uri. Amortiz ările acestor aplica ții sunt foarte puternice, dar
num ărul de tag-uri este relativ mic pe studiul de caz.
În comer țul cu am ănuntul continu ă utilizarea RFID pentru etichetarea articolelor
vestimentare – doar acest domeniu va necesita 4,6 mld etich ete RFID în 2016. Pân ă în 2016
RFID va penetra circa 15% din pia ța adresabil ă de articole vestimentare. Sub forma tichetelor
de tranzit RFID va necesita 800 milioane de etichete în 2016. Etichetarea animalelor (porci, oi
și animale de companie) este considerabil ă deoarece reprezint ă o cerin ță legal ă în tot mai
multe zone ale lumii fiind utilizate 420 milioane de etiche te în 2016. Conform IDTechEx se
așteapt ă vânzarea a 8,9 mld etichete în 2015 și 10,4 mld în 2016. Cea mai mare parte a acestei
cre șteri se datoreaz ă etichetelor RFID UHF pasive (RAIN RFID). Cu toate ac estea, în 2015
valoarea vânz ărilor RFID UHF pasive (RAIN RFID) va reprezenta doar 11% di n valoarea
vânz ărilor de etichete HF, mai ales deoarece etichetele HF, atunci când sunt utilizate în

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 53

aplica ții de securitate (pl ăți, acces, etc) sunt mai scumpe în compara ție cu etichetele RFID
UHF pasive (RAIN RFID) care sunt de regul ă de unic ă folosin ță .
Baza de date IDTechEx ofer ă un tablou complet referitor la RFID-uri pasive, RFID-uri
cu baterii pasive și active, sisteme de localizare în timp real – Real Time Locating Systems
(RTLS) – și RFID-uri f ără cip. De asemenea, aceasta ofer ă cele mai detaliate și extinse
previziuni.

Sursa: "RFID Forecasts, Players & Opportunities 201 6-2026", www.IDTechEx.com/RFID

Fig. 2.10 Distribu ția cheltuielilor RFID în func țiie de tipul etichetelor

Distribu ția cheltuielilor RFID, prev ăzut ă pentru sfâr șitul anului 2016 în func ție de tipul
etichetelor, este prezentat ă în graficul din Fig. 2.10 [Das, 2015].

2.4.4 STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRII PRIVIND UTILIZAREA
TEHNOLOGIEI RFID ÎN BIBLIOTECI

Tehnologia RFID a fost utilizat ă ini țial în biblioteci pentru îmbun ătățirea inventarului
de c ărți disponibile [Ferrer, 2010; Coyle, 2005; Thornley, 2011; Wang, 2011] prec um și
pentru prevenirea furturilor [Young, 2004b; Golding, 2007]. Primul proiect î n acest sens a fost
realizat în 1998 la Biblioteca Universit ății Rockefeller, New York [Singh, 2006]. În 1999
tehnologia RFID a fost inplementat ă la Farmington Community Library. De și a fost
conceput ă ini țial pentru simplificarea managementului inventarelor [Suda, 2013] , tehnologia
RFID poate ajuta la prelungirea programului de lucru prin utilizar ea sta țiilor self-check-in și
self-check-out stations [Singh, 2006].
Institu ții precum bibliotecile au anumite caracteristici similare cu cele ale unit ăților de
comercializare cu am ănuntul iar anumite sarcini realizate de personal și clien ți sunt de
asemenea similare (de ex. ob ținerea de informa ții suplimentare despre un articol, reg ăsirea
articolelor r ătăcite, check-in/check-out, prevenirea furturilor, verificarea di sponibilit ății/nr. de
exemplare aflate în stoc). Implementarea comercial ă a tehnologiei RFID în biblioteci este mai
simplu de realizat decât în comer țul cu am ănuntul (retail). Sistem RFID/RTLS activ
Etichete RFID pasive Interogatori RFID activi
Servicii, re țelizare, software pt. RFID pasive

Capitolul 2 54

Bunurile etichetate sunt p ăstrate, de regul ă, pe o durat ă mai îndelungat ă într-o
bibliotec ă și trec prin terminalul de ie șire (check-out) de mai multe ori [Ilie-Zudor, 2011].
Sistemele de identificare prin radiofrecven ță se folosesc în bibliotecile din lume înc ă
de la sfâr șitul anului 1990. În 1998 la Biblioteca Na țional ă din Singapore a fost implementat
primul sistem integrat TagSys RFID [McArthur, 2003] utiliza t pentru: identificarea
materialelor de bibliotec ă, auto-împrumut, auto-restituire, control antifurt, inventarierea ,
sortarea și transportul c ărților și al materialelor audiovizuale. Aceste aplica ții duc la reducerea
semnificativ ă a costurilor, optimizeaz ă servirea utilizatorilor, diminueaz ă furturile de carte și
pot furniza o inventariere actualizat ă constant ă a colec țiilor media.
Biblioteca Apostolic ă a Vaticanului care ad ăposte ște aproape 2 milioane de c ărți și
manuscrise, având în custodie p ăstrarea și conservarea uneia din cele mai mari comori ale
lumii, a început echiparea c ărților cu etichete RFID în 2004, cu prioritate a celor disponibile l a
raft, ca mod de recuperare a exemplarelor r ătăcite. S-au utilizat elemente de inser ție Texas
Instruments Tag-it de 13,56 MHz care sunt compatibile cu sta ndardele ISO/IEC 15693. Cu
aceast ă tehnologie nou ă, un lucr ător din bibliotec ă poate trece o anten ă în form ă de baghet ă
de-a lungul rafturilor și în cazul în care o carte lipse ște sau este pozi ționat ă incorect, problema
va fi semnalat ă printr-un apel acustic emis de anten ă.
În prezent, biblioteca se închide pentru o lun ă în fiecare an doar pentru a efectua
inventarul, în mod tradi țional – compararea vizual ă a articolelor de pe rafturi cu lista
colec țiilor bibliotecii. Dup ă finalizarea proiectului, inventarierea cu ajutorul sistemului RFID
dureaz ă numai o jum ătate de zi [Furness, 2004; RFID Gazette, 2004].
Dou ă mari biblioteci britanice și utilizatorii acestora beneficiaz ă de sistemele automate
de „check-in” și „check-out” posibile prin tehnologia RFID inteligent ă (aplicat ă unui volum
total de 120.000 de c ărți și 16.000 de materiale audio/video). Solu ția adoptat ă permite
utilizatorilor s ă împrumute și s ă restituie materialele f ără cozi, cu ajutorul unui sistem RFID
cu trei por ți de securitate.
Biblioteca Farmington County Detroit a redus timpul de procesare al împrumuturilor
cu 40% dup ă instalarea unui sistem care integreaz ă RFID cu imprimarea automat ă sau etichete
barcod. Personalul bibliotecii nu mai trebuie s ă deschid ă și s ă închid ă c ărțile pentru a putea
scana barcodurile [Furness, 2004].

2.4.4.1 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI RFID ÎN BIBLIOTECI: O NOU Ă
ABORDARE A SERVICIILOR ȘI A SECURIT ĂȚ II MATERIALELOR DE
BIBLIOTEC Ă

Sistemele bazate pe barcoduri, utilizate în prezent, provoac ă întârzieri întrucât impun
pozi ționarea corect ă a codului de bare în raport cu scanner-ul optic. Ele în sine nu stocheaz ă
niciun fel de informa ții despre carte, ci trebuie rela ționate cu o baz ă de date.
Spre deosebire de acestea, etichetele RFID au urm ătoarele caracteristici :
• stocheaz ă cca 90 de bi ți de informa ții despre fiecare articol,
• unele au memorie actualizabil ă,
• pot fi citite prin copertele c ărților când sunt în mi șcare, mai multe în acela și timp,
și se afl ă la câ țiva centimetri de anten ă,
• sistemele RFID pot fi compatibilizate cu sistemele integ rate de bibliotec ă.
În plus, legitima țiile cititorilor pot fi card-uri inteligente capabile s ă înregistreze
informa ții despre posesorii lor și s ă se actualizeze automat când sunt trecute prin dreptul
antenei: c ărțile pot fi înregistrate sau scoase din eviden ța card-ului, se pot calcula amenzile
sau alte taxe.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 55

Identificarea prin radiofrecven ță este o tehnologie nou ă, mai pu țin utilizat ă la ora
actual ă în bibliotecile din România.
Pentru prima dat ă, la noi în țar ă, Biblioteca Jude țean ă “Octavian Goga“ din Cluj-
Napoca a implementat un sistem pentru servicii interactiv e și de transmitere de mesaje prin
Internet și telefonie mobil ă bazat pe tehnologia de identificare prin radiofrecven ță (RFID) în
cadrul unui proiect european LIBER-IMMS – Sistem destinat bibliotecilor bazat pe tehnologia
RFID pentru servicii interactive și de transmitere de mesaje prin Internet și telefonie mobil ă,
desf ăș urat în perioada 2005-2006 . Acesta a fost un proiect european destinat bibliotecilor care
a furnizat un set complet integrat de servicii:
• Servicii pentru bibliotec ă:
– serviciul de etichetare;
– gestionarea rafturilor;
– serviciul antifurt;
– statutul disponibilit ății.
• Servicii pentru cet ățeni
Acestea permit împrumutul și restituirea documentelor în regim de autoservire și
facilit ăți de rezervare a documentelor și prelungirea împrumutului via Internet.
• Servicii de mesaje pentru cet ățeni .
Sunt servicii de comunica ție prin care se transmit informa ții despre activit ățile
bibliotecii prin utilizarea e-mail-urilor și a SMS-urilor generate automat [Popa, 2005].
În perioada 30 iunie – 1 iulie 2005, la Biblioteca Jude țean ă „Octavian Goga” din Cluj
a avut loc simpozionul Carte – Cultur ă – Cunoa ștere. Competitivitatea european ă a
bibliotecilor române ști. Servicii moderne în bibliotecile publice . Ziua de 30 iunie a fost
dedicat ă Conferin ței de diseminare Liber-IMMS . Proiectul european Liber-IMMS , realizat cu
sprijinul Comisiei Europene în cadrul programului eTEN și co-finan țat de Consiliul Jude țean
Cluj a furnizat un set complet integrat de servicii. Ace sta s-a bazat pe interoperabilitatea
total ă a aplica țiilor RFID (identificarea prin radio frecven ță ) cu sistemul tradi țional de stocare
a datelor și cu sistemele de transmitere automat ă a mesajelor prin Internet și telefonie mobil ă.
Sistemul ofer ă noi servicii de bibliotec ă: servicii interne (folosit în etichetarea documentelor,
rearanjarea documentelor la raft, disponibilizarea documentelor solicitate), servicii pentru
cet ățeni (ob ținerea permisului de intrare RFID, accesul la servicii de informare, auto-
împrumutul și auto-returnarea documentelor), servicii de mesagerie (rezervarea documentelor,
prelungirea termenului de împrumut, notific ări ale disponibilit ății documentului solicitat).
În ultimii trei ani, la diferite conferin țe organizate de diverse biblioteci s-a pus accent
tot mai mare pe prezent ările RFID. La a XIX-a Conferin ță Na țional ă a Asocia ției
Bibliotecarilor din România „Bibliotecile Române ști în era digital ă”, la Pite ști (2008) a avut
loc o prezentare și demonstra ție live TagSys – Aleph 500 – Solu ție integrat ă RFID pentru
biblioteci [Olaru, 2008], solu ție adoptat ă în 2007/2008 de Biblioteca Metropolitan ă
Bucure ști [Tagsys RFiD TM , 2008] și de asemenea, în 2008 de Biblioteca Central ă
Universitar ă „Eugen Todoran” din Timi șoara [Ostafe, 2009].
O alt ă solu ție integrat ă RFID pentru biblioteci, de data aceasta TagSys – Liberty 3
(Softlink) a fost adoptat ă de Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universit ății de Medicin ă și
Farmacie "Iuliu Ha țieganu" Cluj-Napoca în 2008 [Tagsys RFiD TM , 2008], când barierele
impuse de spa țiu au fost înl ăturate. În vederea mut ării, într-un timp record de 6 s ăpt ămâni a
fost reclasificat întreg fondul de carte medical ă româneasc ă (circa 150.000 de volume, peste
40.000 de titluri), respectiv s-a trecut de la dispunerea dup ă cot ă din depozit închis la raftul

Capitolul 2 56

liber dup ă clasificarea NLM ( National Library of Medicine ), sistem practicat în toate
bibliotecile de profil din lume [U.S.NLM, 2016]. C ărțile str ăine aveau deja clasificarea NLM
și în vechiul sediu. În aceea și perioad ă de 6 s ăpt ămâni întreg fondul de carte (peste 200.000
volume) a fost securizat utilizând sistemul RFID, un sistem automat, inteligent, bazat pe
radio-frecven ță , care permite, printre altele, self-check – împrumutarea c ărților direct de c ătre
utilizatori, f ără interven ția bibliotecarului – sau inventariere automat ă f ără dislocarea c ărților
din raft [ Marineanu, 2009 ].
Pe data de 12 mai 2009, a avut loc inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Universit ății
“Lucian Blaga” din Sibiu. Biblioteca a implementat un sist em de securizare a unit ăților
documentare cu etichete inteligente, bazat pe tehnologia RFID, care, printre alte facilit ăți,
ofer ă utilizatorilor posibilitatea de a- și efectua și înregistra autonom tranzac țiile de împrumut.
Aplica țiile 3M TM RFID integrate cu ILS ( Integrated Library System ) – Liberty3 au fost
o premier ă pentru România.

Fluxul utilizatorilor și circula ția
publica țiilor:
• intrare pe poarta de securitate;
• primire – informare;
• consultarea cataloagelor, OPAC
(Online Public Access Catalog );
• consultare publica ții în s ăli cu
acces liber la raft;
• auto-împrumut / auto-restituire;
• ie șire pe poarta de securitate (Fig.
2.11).
Fig. 2.11 Tehnologia RFID aplicat ă bibliotecii ULB Sibiu

Accesul la serviciile informatizate și automatizate ale bibliotecii se face pe baza
cardului, de tip Rfid-Mifare [ULB, 2016].
Protocolul SIP2 ( Standard Interchange Protocol, version 2, Fig. 2.12) a f ăcut posibil
schimbul de informa ții între produsele RFID și softul integrat de bibliotec ă Liberty 3.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 57

Fig. 2.12 SIP 2 – Standard Interchange Protocol 2

La prima Conferin ță Interna țional ă în România despre Cultura Informa ției care a avut
loc în perioada 21-23 April 2010, la Sibiu, a avut loc o prezentar e și demonstra ție live 3M TM
RFID – Liberty 3.
Comparativ cu sistemele clasice gen barcod, sistem exist ent în prezent și la Biblioteca
Universit ății Transilvania din Bra șov, unde toate opera țiunile sunt f ăcute manual, cel mai
mare beneficiu pe care îl poate aduce RFID îl reprezint ă rapiditatea cu care informa țiile pot fi
citite/înscrise de la/într-un tag RFID, precum și posibilitatea de a opera cu mai multe obiecte
în acela și timp.
Introducerea sistemului RFID nu înseamn ă eliminarea direct ă, din prima zi, a
sistemului barcod. Cele dou ă sisteme pot exista simultan, cititoarele RFID având cap acitatea
de a citi coduri de bare, ceea ce permite bibliotecii o tra nzi ție u șoar ă și treptat ă c ătre
implementarea sistemului RFID.
RFID, una dintre tehnologiile de identificare automa t ă, Automatic Identification
Tehnology (AIT), se bazeaz ă pe o serie de dispozitive, capabile s ă colecteze datele de la surs ă.
RFID permite identificarea, monitorizarea, document area și controlul deplas ării materialelor,
echipamentului și resurselor de orice fel, cu interven ția minim ă din partea operatorilor umani,
chiar în condi ții de mediu nefavorabile. Aceast ă tehnologie este în curs de a câ știga o acceptare
tot mai larg ă pe m ăsur ă ce oamenii în țeleg și utilizeaz ă aceasta metod ă.
Pân ă în prezent, sisteme RFID integrate cu sistemul de bibliot ec ă au fost implementate
în România în numeroase institu ții printre care și biblioteci universitare:
– Biblioteca Universit ății “Lucian Blaga” – Sibiu
– Biblioteca Universit ății Na ționale de Apar ăre – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății “ Ștefan cel Mare” – Suceava
– Biblioteca Centrala Universitar ă – Timi șoara
– Biblioteca Universit ății din Oradea
– Biblioteca Universit ății “Danubius” – Gala ți
– Biblioteca Universit ății de Medicin ă și Farmacie – Craiova
– Biblioteca Universit ății de Medicin ă și Farmacie – Târgu Mure ș

Capitolul 2 58

– Biblioteca Centrala a Universit ății de Medicin ă și Farmacie – Cluj
– Biblioteca Universit ății de Medicin ă și Farmacie “Grigore T. Popa” – Iasi
– Biblioteca Universit ății de Medicin ă și Farmacie “Carol Davila” – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății “Petru Maior" Târgu Mure ș
– Biblioteca Universit ății de Știin țe Agricole și Medicin ă Veterinar ă a Banatului –
Timi șoara
– Biblioteca Universit ății de Știinte Agricole și Medicin ă Veterinar ă – Cluj
– Biblioteca Universit ății de Știinte Agricole și Medicin ă Veterinara – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății Nationale de Muzica – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății de Arhitectura “Ion Mincu" – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății Emanuel – Oradea
– Biblioteca Institutului Na țional al Magistraturii – Bucure ști
– Biblioteca Universit ății de Petrol si Gaze – Ploie ști
– Biblioteca Universit ății “1 Decembrie 1918” Alba-Iulia
– Biblioteca Universit ății de Nord Baia Mare
– Biblioteca Universit ății de Arte și Design Cluj-Napoca etc. [Softlink, 2016b].

Avantajele esen țiale ale unui sistem de înregistrare și identificare bazat pe radio frecven ță
sunt:
• Viteza : sistemul accelereaz ă scanarea și identificarea obiectelor nefiind necesar ă
pozi ționarea în fa ța scannerului pentru a fi citite și pot fi operate simultan peste 30
etichete/sec.
• Siguran ța: înl ătur ă sortarea manual ă și corectarea erorilor la un volum mare de
proces ări.
• Securitate : protejeaz ă împotriva furtului și a falsific ării produselor.
• Costul : se reduce num ărul de etichete ata șate pe produs. Prin vitez ă și siguran ță se
reduce costul pe munca manual ă.
• Informa ția : un astfel de sistem ajut ă la informarea utilizatorului despre
caracteristicile și locul unde se afl ă obiectul c ăutat.
• Mediul : poate fi folosit în medii dure (murd ărie, gr ăsime, medii chimice corozive,
înghe ț, expunere la soare etc.) singurul element expus fiind purt ătorul [Compusoft,
2014].

2.4.4.2 SISTEMUL RFID PENTRU BIBLIOTEC Ă. COMPONENTE ȘI PRINCIPII
DE FUNC ȚIONARE ÎN CADRUL PROCESELOR SPECIFICE

2.4.2.2.1 INTRODUCERE

Sistemul RFID (Fig. 2.13) implic ă investi ții importante pentru o bibliotec ă. Implementarea
eficient ă a func țiunilor sistemului implic ă organizarea traseului cititorilor care traverseaz ă poarta
cu senzori și ajunge la raft sau la ghi șeul de informa ții. Dup ă ce utilizatorul ia o carte de pe raft,
acesta traverseaz ă sta ția de autocontrol. Când cardul utilizatorului este plasat în zona de citire se
va realiza identificarea acestuia. Apoi sunt plasat e c ărțile în zona de citire, iar cipul etichetei este
reprogramat pentru ie șire. Simultan c ărțile sunt trecute în contul utilizatorului iar alarm a la ie șire
este dezactivat ă [Libramation, 2014].

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 59

Fig. 2.13 Sistemul RFID de management al bibliotecii

Informa țiile privitoare la circula ția articolelor dintr-o colec ție sunt monitorizate cu ajutorul
unei baze de date bibliografice. În cazul sistemulu i RFID, etichetele sunt inscrip ționate cel pu țin
cu un barcode. Nu exist ă o rela ție constant ă între autor, titlu și barcode. Unii distribuitori
recomand ă stocarea de informa ții suplimentare cum ar fi pozi ția raftului, data ultimei ie șiri,
autorul și titlul. Opera ția de ie șire poate fi derulat ă de asemenea, la un ghi șeu dac ă utilizatorul nu
dore ște s ă utilizeze sta ția de autocontrol.
În ambele cazuri eticheta RFID este citit ă iar statutul c ărții este modificat corespunz ător în
baza de date bibliografic ă.
La returnare, eticheta c ărții este din nou citit ă și baza de date este din nou actualizat ă.

2.4.2.2.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INTEGRAT RFID. CARACTERISTI CI

1. Tag-uri sau etichete inteligente , care con țin un microcip ata șat la o anten ă,
incapsulate, în func ție de utilitate, în diferite materiale, hârtie sau pla stic.
Caracteristici:
• reinscrip ționabile (rewritable),
• permit stocarea ID material (nr. de inventar, barcod) pen tru protejarea informa țiilor
cu caracter personal ale cititorilor,
• permit stocarea situa ției împrumutului direct pe etichet ă,
• dimensiuni: 48mm x 57mm.
2. Unitatea de lucru RFID destinat ă personalului bibliotecii (Bibliotecar) permite
urm ătoarele func ționalit ăți:
• operare împrumuturi / restituiri,
• programare (scriere) etichete,
• conversie etichete coduri de bare în etichete RFID,
• permite procesare simultan ă a mai multor etichete (se poate specifica num ărul de
resurse ce pot fi procesate simultam),
• ofer ă compatibilitate cu toate tipurile de etichete, indiferent d e tipul de resurse
(c ărți, CD, DVD, video) de care sunt ata șate,
• compatibil cu toate tipurile de materiale bibliografice (ma gnetic, non-magnetic),
• permite identificarea legitima țiilor de cititor folosind atât tehnologia codurilor de
bare, cât și a cardurilor de tip MIFARE,
• ergonomice (suport de citire plasat în partea de jos).
ÎMPRUMUT/
ÎNREGISTRE

RETURNARE

STATIE
SORTARE

REARANJARE
LA RAFT

DETECTAR
E ANTI –
FURT
PC SERVER
LOCAL
INVENTARIERE

STAȚIE MARCARE &
VERIFICARE PC SERVER CENTAL

ADMINISTRARE

Capitolul 2 60

3. Unitatea auto-imprumut (Cititor) prezint ă func ționalitate multipl ă:
• împrumut,
• restituire,
• recipise (pe hârtie sau email),
• informare (cont utilizator),
• func ționare în mod offline (în cazul în care este întrerupt ă conexiunea cu sistemul
de bibliotec ă – ILS – echipamentul continu ă func ționarea și re ține informa ția
operat ă),
• ușor de configurat,
• accesibil de la distan ță prin interfa ță web pentru administrare și vizualizare
statistici,
• notificare automat ă prin email a administratorului, în cazul în care conexiunea c u
sistemul de bibliotec ă s-a întrerupt, s-a terminat rola de hârtie etc.,
• op țiune de control video pentru opera țiunile efectuate,
• op țiune wireless.
4. Poarta de securitate RFID sau Sistemul electronic Gateway–Dual Technology
(RF+EM) folose ște tehnologia electromagnetic ă combinat ă cu radiofrecven ța,
permitând astfel combinarea avantajelor acestor tehnologii: fle xibilitatea în
utilizare și rata înalt ă a detec ției.
Pe c ărțile din fondul de circula ție se vor aplica etichete activabile/dezactivabile prin
contact sau la distan ță , prin intermediul pannel-urilor amplasate pe birou l de circula ție. Pe c ărțile
din fondul de referin ță se vor aplica etichete radiofrecven ță , pentru o rat ă cât mai înalt ă a detec ției.
Caracteristici:
• asigur ă acoperirea unei c ăi de acces de 1,8m,
• compatibil cu toate tipurile de materiale bibliografice (ma gnetic, non-magnetic),
• asigur ă control trafic integrat,
• asigur ă încadrarea estetic ă în designul bibliotecii (l ățimea coridoarelor de acces
conform cerin țelor).
5. Legitima ții cititori (utilizatori) – smart-carduri personalizate
Permisul sau cardul reprezint ă imaginea organiza ției-universitatea.
Calitatea grafic ă și func ționalitatea card-urilor exprim ă gradul de eficien ță și
profesionalismul respectivei institu ții .
Smart-cardurile utilizate sunt de tip Mifare sau cu band ă magnetic ă, pe care se pot
efectua opera țiile de scriere/citire a informa țiilor specifice.
Utilizatorii pot folosi smart-cardurile pentru a beneficia ef icient de serviciile
automatizate oferite de biblioteca universitar ă:
• accesul la bibliotec ă în loca țiile cu resursele biblioteconomice expuse în sistem
liber la raft,
• utilizarea liber ă a imprimantelor, scanerelor și copiatoarelor existente,
• împrumutul / restituirea automatizat ă,
• ob ținerea informa țiilor din contul propriu – car ți împrumutate / restituite, amenzi
de pl ătit, data restituirii, etc.
6. Scanner-ul wireless portabil sau Cititor mobil RFID transmite un impul s radio și
așteapt ă răspunsul tag-urilor.
Tag-ul capteaz ă energia transmis ă de c ătre cititor și o foloseste în a- și transmite
num ărul s ău unic de identificare precum și alte informa ții memorate în prealabil. Cititoarele
RFID pot func ționa în regim stand-alone (independent), sau pot fi conectate la o re țea IT.
Caracteristici:
• func ționalitate multipl ă:
• inventariere la raft,
• căutare la raft,
• detectare excep ții (unit ăți declarate pierdute etc),

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 61

• „cur ățare” rafturi (eliminare unit ăți neconforme),
• corectare erori de „status”,
• compact, f ără fir (wireless), greutate mic ă,
• antena opereaz ă în orice direc ție,
• stocheaz ă informa ție de la circa 1.000.000 de unit ăți.

Fig. 2.14 Componentele unui sistemul RFID de management al b ibliotecii

2.4.2.2.3 PRINCIPIILE DE FUNC ȚIONARE ALE SISTEMULUI RFID ÎN
CADRUL PROCESELOR SPECIFICE DE BIBLIOTEC Ă

În scopul de a implica mai multe servicii ale bibliotecii și de a le face operative și
opera ționale, bibliotecile sunt preg ătite și dispuse s ă introduc ă noile tehnologii IT, s ă reduc ă
costurile aferente bunei desf ăș ur ări a activit ății și s ă accelereze/intensifice procesul de
informatizare a bibliotecilor [ Boss, 1990 ].
RFID este similar cu tehnologia barcode, prin faptu l c ă recurge la etichete codate în scopul
de a comunica informa ții referitoare la o unitate specific ă (carte, CD, de exemplu) unui server
central.
Cu toate acestea, întrucât RFID utilizeaz ă frecven țe radio pentru a comunica cu
etichetele receptoare aplicate pe unit ăți (de bibliotec ă etc.), spre deosebire de scanarea
barcodurilor cu un laser, cititorul RFID:
• nu necesit ă o linie direct ă de vizualizare a etichetei;
• poate citi mai multe unit ăți simultan;
• este capabil s ă efectueze opera țiunea de vizualizare și citire printr-un material fizic
(cum ar fi o copert ă de carte sau o carcas ă de DVD).
Și mai important, introducerea noilor tehnologii va of eri bibliotecilor noi tipuri de date și
informa ții, care î și vor dovedi utilitatea pentru îmbun ătățirea și extinderea serviciilor de
bibliotec ă.
De exemplu, etichetele RFID con țin cipuri IC (Integrated Circuit) și dispun de
memorie – de la zeci de bi ți la kilobi ți. A șadar, capacitatea de memorare este mai ampl ă decât
Softlink Liberty 3

dimensiunea unui barcod, care de ț
Data ) c ărții.
În general, datele stocate pe
• ID articol;
• date de circula ție (datele recente referitoare la împrumut
• informa ții referitoar e la
• date referitoare la evaluarea c
Inventarierea

RFID are de asemenea un impact
semnificativ asupra proceselor de inventariere
desf ăș urate în biblioteci.
Dispunând de o colec ț
întregime , inventarierea se poate efectua cu ajutorul
unui dispozitiv Wi- Fi portabil, care este trecut pe
deasupra c ărților a șezate la raft. Cititorul culege
semnalele individuale emise de eticheta fiec
unit ăți, f ără a fi nevoie de scoaterea (chiar
par țial ă) a c ărților de la raft.
(Time Difference Of Arrival ). Astfel,
TDOA, cea mai eficient ă metod ă de calculare a loca
Pentru aflarea distan ței de la diferitele etichete, valoarea RSSI de la a cces point la
etichet ă este transfor mat ă în distan ță
Sistemele WI- FI au o precizie de aproximativ 3
Inventarierea cu RFID s
financiar, din punctul de vedere al localiz

Fig. 2.17 Localizarea și depistarea elementelor lips Capitolul 2
dimensiunea unui barcod, care de ține capacitatea necesar ă pentru a stoca ID- ul (
În general, datele stocate pe etichete con țin urm ătoarele op țiuni:
ție (datele recente referitoare la împrumut și restituire);
e la locul de pe raft;
date referitoare la evaluarea c ărții etc.
Aceste informa ții suplimentare pot fi utilizate
pentru extinderea și diversificarea serviciilor de
bibliotec ă. Astfel utilizatorii pot afla gradul de
solicitare al unei c ărți, iar biblioteca poate furniza
sugestii utile asupra oportunit ății de a împrumuta o
carte.
Prin instalarea dispozitivelor automate de
împrumut, num ărul membrilor personalului de la
ghi șeu se poate reduce pân ă la jum ătate.

RFID are de asemenea un impact
semnificativ asupra proceselor de inventariere
Dispunând de o colec ție etichetat ă în
, inventarierea se poate efectua cu ajutorul
Fi portabil, care este trecut pe
ezate la raft. Cititorul culege
semnalele individuale emise de eticheta fiec ărei
a fi nevoie de scoaterea (chiar și

Wi-Fi este o tehnologie utilizat
în toat ă lumea pentru a putea face
leg ătura la Internet sau la oricare alt
re țea, leg ătura realizându- se f ă
Multe sisteme de
bazate pe Wi- Fi sunt disponibile în
domeniul pie ței de dezvoltare.
Principiile de baz ă utilizate de
majoritatea sistemelor de localizare
folosind Wi- Fi sunt RSSI (
Signal Strength Indicator
). Astfel, folosind puterea semnalului recep ționat, RSSI, sau folosind
ă ă de calculare a loca ției unui obiect este trilatera ția.
ței de la diferitele etichete, valoarea RSSI de la a cces point la
ă în distan ță .
FI au o precizie de aproximativ 3 -5 m [Petrariu, 2009].
Inventarierea cu RFID s -a dovedit de asemenea extrem de util ă și avantajoas
financiar, din punctul de vedere al localiz ării unit ăților pierdute sau a șezate gre șit la r

Fig. 2.16 Inventarierea cu ajutorul
cititoarelor RFID

i depistarea elementelor lips ă Capitolul 2 62
ul ( Identification
i restituire);
ii suplimentare pot fi utilizate
i diversificarea serviciilor de
. Astfel utilizatorii pot afla gradul de
i, iar biblioteca poate furniza
ății de a împrumuta o
Prin instalarea dispozitivelor automate de
rul membrilor personalului de la
ătate.
Fi este o tehnologie utilizat ă
lumea pentru a putea face
tura la Internet sau la oricare alt ă
se f ără fir.
Multe sisteme de localizare
Fi sunt disponibile în
ței de dezvoltare.
ă utilizate de
majoritatea sistemelor de localizare
Fi sunt RSSI ( Received
ndicator ) și TDOA
ionat, RSSI, sau folosind

ei de la diferitele etichete, valoarea RSSI de la a cces point la
ă și avantajoas ă
șit la r aft.
Inventarierea cu ajutorul
cititoarelor RFID

Cercet ări știin țifice și realiz ă
admin istrarea bibliotecilor universitare

Fig. 2.18 Sta ție de auto- împrumut
Împrumutul

Capacitatea tehnologiei RFID de a citi etichete ID, indiferent de pozi
acestora, de a detecta semnalele prin materiale fiz ice, este avantajoas
procesele de circula ție din cadrul bibliotecii.

Întrucât mai multe unit ăți de bibliotec
pot fi citite simultan, procedurile de împrumut
pot fi îndeplinite mult mai rapid decât cu
tehnologia de barcodare, care necesit
fiecare unitate s ă fie manevrat ă individual.
În consecin ță , utilizatorii pot efectua
auto- împrumutul mult mai eficient.
De asemenea, implementarea RFID în
biblioteci are drept rezultat în general:
• reducerea aglomer ărilor de persoane
la ghi șeu;
• servicii de mai bun ă calitate oferite
utilizatorilor;
• diminuarea bolilor și accidentelor
profesionale ale bibliotecarilor.

Restituirea
Fig. 2.21 Sta ție de restituire automat
și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
istrarea bibliotecilor universitare . Stadiul actual
Fig. 2.20 Chitan ță auto- împrumut 3M SelfCheck TM System

Numele utilizatorului : FLEACA
ID utilizator: P003261160

Titlu: Life in modern Britain
ID: R04731N0684
De retituit: Monday, 17 De cember

Total publicatii: 1
11/17/2012

Va multumin ca ati utilizat
3M SelfCheck TM System.

împrumut
Fig. 2.19 Returnarea chitan Capacitatea tehnologiei RFID de a citi etichete ID, indiferent de pozi ția sau orientarea
acestora, de a detecta semnalele prin materiale fiz ice, este avantajoas ă în special pentru
ie din cadrul bibliotecii.
Întrucât mai multe unit ăți de bibliotec ă
pot fi citite simultan, procedurile de împrumut
pot fi îndeplinite mult mai rapid decât cu
tehnologia de barcodare, care necesit ă c a
individual.
, utilizatorii pot efectua
împrumutul mult mai eficient.
De asemenea, implementarea RFID în
biblioteci are drept rezultat în general:
ărilor de persoane
ă calitate oferite
și accidentelor
profesionale ale bibliotecarilor.
Tehnologia RFID poate fi la fel de
avantajoas ă pentru procesele de restituire.
Pe lâng ă faptul c ă pot efectua controlul
simultan al restituirii mai multor unit
bibliotec ă, cititoarele RFID pot fi plasate în ni
destinate restituirii c ărților, reali zând controlul
efectiv al unit ăților pe m ăsur ă ce trec prin ni
RFID poate realiza controlul restituirii pe
band ă, atunci când se utilizeaz ă în conjunc
sistemul de manevrare automat ă a materialelor
(AMH- Automated Materials Handling).

ie de restituire automat ă pentru
63

împrumut (model) : FLEACA , Maria
cember 2012
Returnarea chitan ței ția sau orientarea
ă în special pentru
Tehnologia RFID poate fi la fel de
pentru procesele de restituire.
ă pot efectua controlul
restituirii mai multor unit ăți de
, cititoarele RFID pot fi plasate în ni șe
zând controlul
ă ce trec prin ni șă .
RFID poate realiza controlul restituirii pe
ă în conjunc ție cu
ă a materialelor
andling).

O linie transportoare trece unit
etc.) prin fa ța unui cititor RFID.
Acesta realizeaz ă procesul de restituire.
Materialele se sorteaz ă pe categorii, în containere s
de interven ția personalului pân ă la etapa final
Poten țialul de reducere a timpului prin implementarea teh nologiei RFID poate fi
semnificativ.

Securitatea

Securitatea unit ăților de bibliotec
domeniu în care tehnologia RFID poate aduce
beneficii unei biblioteci.
Etichetele RFID pot fi prev ă
detectare a tentativei de furt, care va fi
opera țiunea de împrumut regulamentar materialelor
cărora li s-a ata șat, permi țându- li
prin poarta de securitate automatizat
cu tehnologia RFID.
Pe m ăsur ă ce unit ățile de bibliotec
restituite și trecute prin fa ța unui cititor RFID, sunt
reactiva ți bi ții de securitate.

2.4.5 STUDIU DE CAZ: IMPLE
BIBLIOTECA UNIVERSIT

2.4.5.1 DEFINIREA PROBLEMEI

Scopul studiului const ă în conceperea, proiectarea, implementarea un
RFID (IDentificare prin Radio- Frecven
Bra șov, Filiala Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovar e. Produse High
Dezvoltare Durabil ă. PRO-DD.
Utilizarea acestei noi tehn ologii în cadrul bibliotecii permite:
• identificarea mai rapid ăș
• autoîmprumutul și autorestituirea lor,
• protec ția antifurt,
• realizarea mai rapid ă ș
• sortarea documentelor. Fig. 2.22 Sistem automat de sortare a Capitolul 2
O linie transportoare trece unit ățile de bibliotec ă (c ărți, CD -uri, DVD- uri, casete video
ă procesul de restituire.
ă pe categorii, în containere s au pe c ărucioare, f ără a mai fi nevoie
ă la etapa final ă a procesului de sortare.
ialul de reducere a timpului prin implementarea teh nologiei RFID poate fi
ăților de bibliotec ă este un alt
domeniu în care tehnologia RFID poate aduce
Etichetele RFID pot fi prev ăzute cu un bit de
detectare a tentativei de furt, care va fi dezactivat la
iunea de împrumut regulamentar materialelor
li -se libera trecere
prin poarta de securitate automatizat ă și securizat ă
ățile de bibliotec ă sunt
ța unui cititor RFID, sunt
STUDIU DE CAZ: IMPLE MENTARE A TEHNOLOGIEI RFID L
BIBLIOTECA UNIVERSIT ĂȚ II TRANSILVANIA DIN BRA Ș
DEFINIREA PROBLEMEI
ă în conceperea, proiectarea, implementarea un ui sistem integrat
Frecven ță ) în cadrul Bibliotecii Universit ății Transilvania din
Filiala Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovar e. Produse High
ologii în cadrul bibliotecii permite:
identificarea mai rapid ă și cu precizie a documentelor,
și autorestituirea lor,
ă și mai u șoar ă a inventarelor,
sortarea documentelor. Fig. 2.23 Chitan ță auto- restituire (model) 3M SelfCheck TM System

Titlu: Life in modern Britain
ID: R04731N0684

Total publicatii: 1
11/10/2012

Va multumin ca ati utilizat
3M SelfCheck TM System.

Sistem automat de sortare a materialelor
Fig. 2.24 Sistem de detectare
Capitolul 2 64

uri, casete video
ăă a mai fi nevoie
ialul de reducere a timpului prin implementarea teh nologiei RFID poate fi
A TEHNOLOGIEI RFID L A
DIN BRA ȘOV
ui sistem integrat
Transilvania din
Filiala Institutului de Cercetare Dezvoltare Inovar e. Produse High -Tech pentru
restituire (model)

Sistem de detectare anti-furt

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 65

Problemele la care r ăspunde implementarea unui sistem RFID sunt:
1. Îmbun ătățirea accesului la informa ție prin cre șterea vitezei și volumului de date citite:
• RFID poate citi simultan mai multe coduri, pe sisteme afla te în mi șcare.
• Administrarea eficient ă a fondului de publica ții, pentru localizarea simpl ă și
accesul rapid la publica ții, indiferent de amplasarea lor la raft, inventarierea
rapid ă a colec țiilor f ără a fi nevoie de scoaterea acestora de la raft etc.
2. Informa ții complete despre fondul de publica ții:
• Capacitatea sporit ă de stocare de care dispun etichetele RFID, de ordinul KB,
permite înregistrarea unui mare num ăr de informa ții și date referitoare la
situa ția unei c ărți, ca de exemplu ISBN-ul, frecven ța împrumuturilor, datele de
împrumut și restituire, codurile de clasificare, comentarii privind evaluarea
documentului.
• EPC ( Electronic Product Code mai precis decât UPC ( Universal Product
Code ) – de exemplu termenul de valabilitate poate fi introdus și urm ărit la
raft).
3. Informa ții actualizate automat, în timp real – furnizeaz ă date privind stocurile,
mi șcarea acestora și chiar pozi țiile individuale ale produselor.
4. Reducerea interven ției umane prin automatizarea proceselor logistice.
5. Cre șterea securit ății produselor:
• urm ărirea RFID poate preveni mutarea lor neautorizat ă sau descoperirea celor
ascunse.
• sistemele RFID permit criptarea datelor asigurând un grad î nalt de securizare.

2.4.5.2 SOLU ȚIONAREA PROBLEMEI

Metodologia cercet ării urm ăre ște parcurgerea unor etape de baz ă pentru rezolvarea
problemei propuse:
• Sinteza cercet ărilor în domeniul sistemelor RFID efectuate pe plan na țional și
interna țional;
• Sistematizarea informa țiilor corelate cu stadiul actual și cererea actual ă în
domeniul cercet ărilor și stabilirea direc țiilor noi de dezvoltare;
• Analiza condi țiilor de func ționare optim ă a sistemelor RFID pentru biblioteci;
• Stabilirea principalilor factori ce influen țeaz ă caracteristicile și performan țele
sistemelor RFID;
• Stabilirea cerin țelor în domeniu și achizi ționarea elementelor componente ale
sistemului RFID ce urmeaz ă a fi implementat în bibliotec ă;
• Analiza performan țelor sistemelor RFID pentru biblioteci;
• Asigurarea condi țiilor optime de func ționare a sistemului;
• Evaluarea rezultatelor și elaborarea concluziilor;
• Stabilirea strategiilor de cercetare viitoare.

2.4.5.3 OBIECTIVE

Obiectivul principal este îmbun ătățirea accesului la informa ție prin metode care s ă
faciliteze reg ăsirea întregii game de materiale știin țifice și surse de informa ții știin țifice din
bibliotec ă și din afara ei. Pentru aceasta se urm ăre ște localizarea și testarea de noi servicii în 3

Capitolul 2 66

etape: trecând de la scopul intern al bibliotecii, la cel de-al doilea pas focalizat pe servicii
destinate utilizatorilor și încheind cu al treilea pas dedicat îmbun ătățirii comunic ării dintre
utilizatori și bibliotecari.
Obiectivele care se doresc a fi atinse sunt:
• participarea bibliotecii la activitatea didactic ă de cercetare știintific ă, asigurând
informarea documentar ă a utilizatorilor;
• cre șterea vitezei de deservire a acestora;
• optimizarea procesului de inventariere a fondurilor bibliotecii și asigurarea unei
protec ții antifurt superioare a colec țiilor.

2.4.5.4 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI RFID

Continua diversificare a serviciilor determin ă bibliotecile s ă introduc ă noile tehnologii IT
(Information Technology ) în scopul reducerii costurilor și a cre șterii nivelului de informatizare.
Tehnologia RFID începe s ă fie introdus ă începând cu finele anilor 1990 în aplica ții
privind circula ția, inventarierea și securitatea din biblioteci.
La o prim ă vedere avantajele sistemului RFID fa ță de sistemul barcode devin evidente,
mai ales în leg ătur ă cu capacitatea de stocare a informa țiilor la nivelul etichetei și a
posibilit ății de citire f ără vizualizare direct ă, prin unde radio. De asemenea, pot fi citite
informa țiile de pe mai multe articole simultan prin copert ă sau prin caset ă (cazul DVD-urilor).
Prin prezentarea caracteristicilor principale ale sistemel or RFID și barcode rezult ă o
serie de avantaje nete în favoarea primelor (Tab. 2.3).

Tab. 2.3 Avantajele RFID fa ță de barcode
RFID Barcode
Informa ția poate fi citit ă și procesat ă Informa ția poate fi numai citit ă
Permite citirea prin majoritatea materialelor Neces it ă linie de vizare direct ă
Cantitatea de informa ție stocat ă pe etichet ă
este de ordinul kBytes Informa ția stocat ă pe 13 bi ți
Permite citirea simultan ă a zeci de etichete
(sistem anticoliziune) Permite citirea unui singur articol
Permit criptarea datelor – grad înalt de
securizare Barcodurile pot fi citite f ără restric ții
Durat ă de via ță lung ă – minimum 10 ani Durat ă de via ță limitat ă de calitatea imprim ării
Verificare rapid ă (de pân ă la 30 ori fa ță de
barcode) a c ărților de pe rafturi Verificare lent ă, de durat ă cu scoaterea de pe raft a
cărților
Etichetele RFID pot fi dezactivate electronic
(trecute în stare latent ă) Barcodurile pot fi distruse fizic

Avantajele utiliz ării unui sistem RFID ar fi:
• sporirea vitezei de lucru (viteza de citire a unei etichet e este de ordinul
milisecundelor),
• eliminarea erorilor,
• crearea de noi servicii pentru utilizatori,
• reducerea costurilor cu munca de rutin ă,
• cre șterea satisfactiei utilizatorilor fa ță de serviciile oferite de bibliotec ă,
• cre șterea gradului de securitate a documentelor.

Cercet ări știin țifice și realiz ă
admin istrarea bibliotecilor universitare

S-a prezentat în cele de mai sus o comp
a scoate în eviden ță multitudinea beneficiilor oferite de aceast
aplicarea ei în cadrul Bibliotecii Universit
Est e evident c ă pe lâng ă observa
dup ă importan ță , cele mai multe caracteristici ale sistemului RFID aplicat bibliotecii.
Totu și, este obligatoriu ca, în respectarea unei logici carteziene, dup
descrierea unui s istem, s ă urmeze testarea acestor concepte, cel pu

Fig. 2.25 Model de implementare a sistemului RFID în 7 pa

1. Analiza stadiului actual al desf
detaliat ă a proceselor actuale, de exemplu: împrumutul, rest ituirea, inventarierea
(cod de bare).
2. Preg ătirea conversiei fondului bibliografic
• Etichete RFID și permise utilizatori,
• Definirea datelor ce vor fi înscrise
3. Conversia fondului și preg ă
• Sta ții programare vs sta ț
• Dimensionare hardware,
• Interfa țare soft bibliotec ă
4. Securizarea fondului bibliog
• Por ți de securizare antifurt.
5. Introducerea serviciului de autoîmprumut
• Unit ăți self-check.
6. Introducerea sistemului de inventariere
• inventar mobil Wi- Fi.
7. Evaluarea punerii în aplicare a noii tehnologii RFI D
implementarea sistemului RFID în bibliotec

La ora actual ă cre șterea calit
utiliza sisteme software complexe, care s
referitoare la resursele bibliotecii. Pas 1 •Analiza stadiului actual al desf
Pas 2 •Preg ătirea conversiei fondului bibliografic.
Pas 3 •Conversia fondului ș
Pas 4 •Securizarea fondului bibliografic.
Pas 5 •Introducerea serviciului de autoimprumut.
Pas 6 •Introducerea sistemului de inventariere.
Pas 7 •Evaluarea punerii în aplicare a noii tehnologii RFI D. și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
istrarea bibliotecilor universitare . Stadiul actual
a prezentat în cele de mai sus o comp ara ție între codul de bare și RFID, cu scopul de
multitudinea beneficiilor oferite de aceast ă tehnologie revolu
aplicarea ei în cadrul Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov.
ă observa țiile a nterioare, în final vor fi strânse la un loc, clasi ficând
, cele mai multe caracteristici ale sistemului RFID aplicat bibliotecii.
i, este obligatoriu ca, în respectarea unei logici carteziene, dup ă enumerarea
ă urmeze testarea acestor concepte, cel pu țin într -un caz pilot [Jalb

Model de implementare a sistemului RFID în 7 pa și
Analiza stadiului actual al desf ăș ur ării proceselor specifice bibliotecii –
a proceselor actuale, de exemplu: împrumutul, rest ituirea, inventarierea
tirea conversiei fondului bibliografic :
și permise utilizatori,
datelor ce vor fi înscrise – capacitatea memoriei etichetelor.
și preg ătirea serviciului de împrumut/returnare :
ii programare vs sta ții de împrumut,
Dimensionare hardware,
are soft bibliotec ă.
Securizarea fondului bibliog rafic
i de securizare antifurt.
Introducerea serviciului de autoîmprumut
sistemului de inventariere
Fi.
Evaluarea punerii în aplicare a noii tehnologii RFI D – este sau nu benefic ă
sistemului RFID în bibliotec ă.
terea calit ății serviciilor oferite de bibliotec ă nu poate fi ob
utiliza sisteme software complexe, care s ă rezolve în primul rând existen ța multipunct a informa
Analiza stadiului actual al desf ăș ur ării proceselor specifice bibliotecii.
tirea conversiei fondului bibliografic.
Conversia fondului și preg ătirea serviciului de imprumut/returnare.
Securizarea fondului bibliografic.
Introducerea serviciului de autoimprumut.
Introducerea sistemului de inventariere.
Evaluarea punerii în aplicare a noii tehnologii RFI D. pentru
67
și RFID, cu scopul de
tehnologie revolu ționar ă în
nterioare, în final vor fi strânse la un loc, clasi ficând

ă enumerarea și chiar
un caz pilot [Jalb ă, 2009].

analiza
a proceselor actuale, de exemplu: împrumutul, rest ituirea, inventarierea etc.
capacitatea memoriei etichetelor.
este sau nu benefic ă
nu poate fi ob ținut ă fără a se
a multipunct a informa ției

Capitolul 2 68

Structura sistemului propus se bazeaz ă pe tehnologii RFID, sinergia acestora permi țând
implementarea unei serii de func ționalit ăți ce permit cre șterea accesului la informa ție.
Pe baza caracteristicilor generale și a performan țelor sistemului RFID precum și a
analizei avantajelor rezultate din utilizarea sa în compara ție cu sistemul barcode, pot fi formulate
o serie de concluzii practice desprinse în urma imp lement ării lor în serviciile din bibliotec ă. Este
evident c ă prin introducerea sistemului RFID sunt necesare o serie de modific ări la nivel
structural și func țional pentru ca acest sistem s ă poat ă fi exploatat cu maxim ă eficien ță în cadrul
bibliotecii. Dac ă acest lucru devine posibil, beneficiile aduse prin cre șterea performan țelor
activităților bibliotecii vor rezulta din:
Reducerea semnificativ ă a timpului necesar activit ăților de manipulare specifice
(inventariere, circula ție). Scade atât durata activit ăților desf ăș urate de personalul bibliotecii
cât și timpul de a șteptare pentru împrumut/returnare al utilizatorilor.
Reducerea la minimum a activit ăților de rutin ă și a contactelor personalului cu
utilizatorul. Utilizatorii pot parcurge anumite proceduri în m od autonom.
Cre șterea securit ății c ărților prin mecanisme specifice implementate la nivel de etichet ă
care ofer ă posibilitatea de a urm ări în permanen ță traseul acestora. Verificarea unei anumite
cărți devine posibil ă în orice moment.
Localizarea simpl ă și accesul rapid la c ărți indiferent de amplasarea lor pe raft.
Aceast ă opera ție se poate efectua prin utilizarea unui echipament portabil d e citire.
Reducerea costurilor la materialele de manipulare. Toate aceste aspecte favorabile care
contribuie la cre șterea calit ății serviciilor bibliotecii se ob țin pe seama introducerii unor
echipamente de control și sortare automat ă a c ărților și, prin consecin ță , a reorganiz ării traseului
utilizatorilor. O alt ă consecin ță imediat ă este reducerea și recalificarea personalului implicat în
manipularea c ărților. Indiferent de consecin țe sau de dificult ăți de adaptare, tehnologia RFID nu
poate fi ignorat ă de biblioteci în perspectiva evolu ției lor.

2.4.5.5 REZULTATUL ȘI CONTRIBU ȚIILE PREZENTULUI STUDIU

Rezultatul studiului a constat în demararea proiect ului de implementare a unui sistem
integrat RFID la Biblioteca Institutului de Cerceta re Dezvoltare Inovare. Produse High-Tech
pentru Dezvoltare Durabil ă. PRO-DD, filial ă a Bibliotecii Universit ății Transilvania din Bra șov.
Acest proiect se va desf ăș ura pe parcursul a trei ani, în prima etap ă realizându-se
urm ătoarele obiective principale:
1. Amenajarea spa țiului de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare PRO -DD, în
vederea implement ării sistemului RFID în biblioteca.
2. Instalarea por ții de securitate tip RFID.
3. Instalarea antenelor RFID la Biroul Circula ție.
4. Configurarea sistemului RFID.
5. Programarea și plasarea etichetelor RFID pe c ărți.
6. Instalarea sistemului automat pentru utilizator “Self-Chec k In/Check Out”. Pentru
aceasta ne-am asigurat c ă sistemul nostru de automatizare este SIP sau SIP 2
compatibil. SIP2 ( Standard Interchange Protocol ) permite schimbul de informa ții
între produse RFID și software-ul integrat de bibliotec ă Liberty3.
7. Instruirea personalului bibliotecii.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 69

Fig. 2.26 Robot mobil
Yamabico-Leo [Tomizawa, 2002]
2.5 OPTIMIZAREA PROCESELOR SPECIFICE
BIBLIOTECII PRIN TEHNOLOGII ROBOTICE

2.5.1 ROBOTI ȘI SERVICII AUTOMATIZATE DE BIBLIOTEC Ă

Cercetarea în domeniul automatiz ării din biblioteci are un lung istoric de aplicare a
asisten ței robotizate în catalogarea, reg ăsirea și returnarea c ărților [Kim, 2008b; Morales,
2007]. Aceste studii se concentreaz ă asupra rezolv ării problemelor tehnice prin utilizarea
robo ților industriali în loca ții fixe din bibliotec ă. Robo ții mobili [Bräunl, 200 8; Dudek, 2000],
care posed ă atât autonomie cât și abilitatea de a percepe și reac ționa la condi țiile de mediu, au
atras doar recent aten ția bibliotecilor. Unele biblioteci introduc robo ți mobili în procesul de
servire prin folosirea lor ca ghizi de orientare a studen ților c ătre raftul adecvat [Hahn, 2010;
Meere, 2010]; totu și sunt pu ține cazurile în care cercetarea din educa ție s-a orientat pe
aplica țiile cu robo ți de serviciu [Chang, 2010; Lin, 2009a; Woods, 2004] care s ă fie utiliza ți în
știin ța și practica bibliotecilor. Aceste studii, de și lipsite de contextele specifice și
condi țion ările mediului au sugerat o tendin ță general ă de a considera robotul ca fiind un agent
adecvat pentru asigurarea îndrum ării și implic ării utilizatorilor în activit ăți de înv ățare .
Autorii Kiesler [2002], Mikawa [2010], Saygin [2012], Woods [2004] și al ți
cercet ători sus țin în studiile lor implicarea sistematic ă a utilizatorilor în toate studiile de
perfec ționare a structurii robo ților pentru a facilita sarcinile de localizare a resurse lor din
biblioteci [Anderson, 2009; Dresang, 2006; Druin, 2002; Guha, 2011; Mazzone, 2008].
Prezenta tez ă pune în mod sistematic accentul pe forma de asisten ță robotizat ă
destinat ă serviciului de localizare a resurselor.

2.5.2 TEHNOLOGII ROBOTICE ÎN BIBLIOTECI

Comparativ cu sistemul automatizat de circula ție
oferit de produc ătorii din domeniu s-au prezentat câteva
ini țiative interesante ale speciali știlor în aplicarea
tehnologiilor robotizate în biblioteci. Aceste reali z ări
reprezint ă cercet ări de pionierat în domeniul tehnologiilor
robotice și senzorilor dintre care unele se afl ă în stadiul de
prototip. Aceste aplica ții sunt proiecte creatoare și de
perspectiv ă care exploreaz ă noi direc ții în automatizarea
bibliotecilor [Iglesias, 2013].
La Universitatea Tsukuba din Japonia, cercet ătorii
au creat un robot mobil care ajut ă utilizatorii s ă caute
informa ții în c ărțile unei biblioteci, de la distan ță , prin
Internet (Fig. 2.26). Acest sistem de consultan ță la distan ță
a c ărților permite înlocuirea persoanei care efectua acea st ă opera ție cu un robot. Robotul extrage
de pe raft cartea, o deschide la pagina dorit ă și trimite imaginea acesteia în timp real la utiliza tor
[Tomizawa, 2002; Tomizawa, 2003c].
Cercet ătorii au creat, de asemenea, un robot de bibliotec ă care îndepline ște func țiile de
baz ă ale unui bibliotecar. Robotul este capabil s ă întâmpine utilizatorii la fel ca un operator uman
având „o func ție de predic ție a comportamentului uman prin folosirea unui dete ctor de raze de
ac țiune cu laser” [Mikawa, 2010]. Acesta este conceput s ă poarte conversa ții cu utilizatorul în
limbaj natural, s ă g ăsească resurse din catalogul on-line sau din bazele de da te și s ă ofere

Capitolul 2 70

Fig. 2.27 Sistemul în ac țiune. Platforma Nomadic (stânga) [Prats, 2004a] rezultatele cercet ării cu ajutorul unui monitor. Tot în Japonia, la Institutul Na țional pentru Știin ță
Industrial ă Avansat ă și Tehnologie , a fost creat un robot de bibliotec ă care utilizează informa ții
ambientale având ca scop principal aranjarea c ărților pe raft [Kim, 2009]. Robotul poate organiza
cărțile prin extragere de pe raft și reintroducere în raft, în ordinea corespunz ătoare, pe baza
etichetelor RFID.
Un alt exemplu de tehnologie robotizat ă destinat ă bibliotecilor este Jaume , primul robot
de bibliotec ă creat de o echip ă de cercetare de la Laboratorul de Inteligen ță Robotic ă al
Universitat Jaume- I (UJI), Spania. Robotul este conceput s ă caute și s ă g ăseasc ă o anumit ă carte
iar apoi s ă o aduc ă utilizatorului.
Manipularea c ărților cu ajutorul unor tehnici de prehensiune bazat pe un sistem
multisenzor este înc ă în curs de perfec ționare înainte de implementarea într-un scenariu r eal de
bibliotec ă [Ramos-Garijo, 2003 ; Ramos-Garijo, 2004; Prats, 2004a, Prats, 2004b ].

Robotul de servicii UJI este un manipulator mobil p rototip [del Pobil, 2005]. El este
capabil s ă localizeze în mod autonom o carte dintr-o bibliote c ă obi șnuit ă, s ă o preia de pe raft
utilizând camere de viziune tip „eye-in-hand” monta te pe bra ț și senzori de for ță . Robotului i se
introduce codul c ărții, un plan al bibliotecii și unele date asupra structurii logice a acesteia. A cesta
utilizeaz ă constrângerile spa țio-temporale și regularit ățile mediului de bibliotec ă aplicând tehnici
disparate ca stereo-viziune urm ărire vizual ă, identificare probabilistic ă, estimarea mi șcărilor,
prehensie multisenzorial ă, servotehnic ă vizual ă și control hibrid oferind performan țe robuste și
sigure. Sistemul a fost testat și rezultatele confirm ă c ă este capabil s ă localizeze și s ă furnizeze o
carte în timp rezonabil f ără interven ție uman ă.
Modelul experimental este compus dintr-o
platform ă mobil ă (Nomadic), dup ă cum se observ ă în
Fig. 2.27 (stânga), un bra ț robotic (prehensor cu f ălci
paralele Mitsubishi PA-10, 7DOF) și o camer ă fixat ă
pe bra țul robotic (MEGA-D – Mega pixel Digital
Stereo Head ). În plus, a fost necesar ă o structur ă
special ă a prehensorului cu f ălci paralele, a șa cum se
poate observa în Fig. 2.27 (dreapta).
Toate experimentele au fost efectuate în
condi țiile echip ării robotului de bibliotec ă UJI cu
un procesor Pentium II de 266 MHz.
Încerc ări mai noi, cu acest sistem, în
condi țiile echip ării sale cu o alt ă platform ă
(PowerBot – dup ă cum se arat ă în Fig. 2.28) au
condus la o cre ștere evident ă a performan țelor, în
Fig. 2.28 Sistemul în ac țiune. Platforma
PowerBot

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 71

special a timpului necesar pentru localizarea, identificar ea și extragerea unei c ărți,
Toate experimentele au fost efectuate cu utilizarea unui procesor Pentium IV de 1,2 GHz.
Un asistent robotizat mobil de bibliotec ă a fost dezvoltat la Universitatea din
Limerick, Irlanda, sub denumirea de LUCAS ( Limerink University Computerised Assistive
System ), fiind destinat s ă ofere asisten ță vârstnicilor cu handicapuri mintale sau fizice u șoare
în cadrul mediului de bibliotec ă [Behan, 2008]. Acest robot (Fig. 2.29) dispune de o interfa ță
grafic ă care afi șeaz ă un personaj cu caracteristici umane servind drept ghid utiliz atorilor
bibliotecii.

În SUA, proiectul CAPM ( Comprehensive Access in Printed Materials ) dezvoltat de
cercet ătorii de la Johns Hopkins University urm ăre ște nu doar crearea de sisteme robotizate
destinate s ă reg ăseasc ă diverse obiecte ci și posibilitatea ca acestea s ă permit ă scanarea
materialelor. În cadrul proiectului a fost creat un sistem robotizat prototip [Fig. 2.30] destinat
unei cl ădiri (depozit) cu rafturi, în afara sediului univers it ății. Robotul poate fi controlat la
distan ță printr-o interfa ță Web în vederea recuper ării c ărților de pe raft și transportul acestora la
un punct de scanare [Suthakorn, 2002]. Elementele es en țiale ale acestei aplica ții le constituie
bra țul robotic și sistemul de deplasare.
La nivel universitar, cercet ările axate pe platformele MobileRobots reprezint ă o baz ă
solid ă în sensul dezvolt ării de programe și un succes din punctul de vedere al experien ței
studen ților în domeniul robo ților. Mobile Robots produce robo ți autonomi care sunt platforme
robotice standard destinate cercet ătorilor. Firma respectiv ă produce și diverse sisteme de
robo ți pentru servicii cum ar fi robo ți de aprovizionare, robo ți – patrul ă de securitate și robo ți
tele-prezen ță .
Omron Adept MobileRobots [ IMRP, 2015 ] ofer ă o serie de robo ți mobili, Seckur Jr.,
GuiaBot și PowerBot. Cei mai utiliza ți și mai populari robo ți mobili de cercetare sunt Pioneer 3-
DX (P3-DX) și Pioneer 3-AT (P3-AT) [ Omron, 2016a ].
În laboratorul de robotic ă al Universit ății Transilvania din Bra șov cercet ătorii
echipeaz ă platforme mobile ca PowerBot și Pioneer 3-AT și dezvolt ă noi tipuri de robo ți
pentru servicii.
Una din activit ățile cele mai dificile din domeniul roboticii const ă în conceperea de
noi configura ții și identificarea unor noi aplica ții pentru sistemele robotice. Noile domenii de
aplicabilitate se caracterizeaz ă prin anumite cerin țe specifice pe care sistemele robotice
Fig. 2.30. Robotul din cadrul
proiectului CAPM
[Suthakorn, 2002]

Fig. 2.29 Robotul LUCAS : Sistem
computerizat de asisten ță
[Behan, 2005]

Capitolul 2 72

existente nu le pot satisface, ceea ce implic ă o activitate de investigare și proiectare specific ă
pentru fiecare domeniu nou. Mai mult, noile aplica ții implic ă adesea atragerea unor noi
poten țiali utilizatori, care pot fi lipsi ți de o atitudine și o preg ătire tehnic ă adecvate pentru a
utiliza sisteme robotice în domeniul lor de specialitate [Pop, 2012 ].
În general, noile aplica ții și noile sisteme robotice sunt actualmente orientate spre
robo ți pentru servicii care sunt proiecta ți având la baz ă cuno știn țe tehnice, ei fiind destina ți
unor sarcini tehnice. Pornind de la experien ța acumulat ă în acest domeniu recent, pot fi
abordate problemele existente și g ăsite solu țiile pentru alte aplica ții noi.
Una dintre principalele probleme const ă în dezvoltarea unor solu ții de proiectare și a
unor moduri de func ționare ale robo ților care s ă poat ă fi acceptate și exploatate eficient de
către noi categorii de utilizatori. La dezvoltarea de aplica ții noi, utilizatorii sunt acei clien ți
care sunt interesa ți de activitatea pe care o va efectua actualul robot pentru s ervicii. Aceste
aspecte au fost examinate în prezentul capitol în care s unt, de asemenea, analizate noi aplica ții
cu sisteme robotice mobile pentru manipularea c ărților. Pentru aplica țiile men ționate anterior
sunt identificate dou ă categorii de utilizatori care necesit ă o nou ă abordare pentru a putea
exploata sistemele robotice; bibliotecarii și clien ții bibliotecii. Obiectele – țint ă ale acestor
robo ți și anume materialele de bibliotec ă (c ărți, reviste, DVD-uri etc.), necesit ă o grij ă
specific ă în opera țiile de manipulare, iar aceste aspecte sunt cele care defi nesc problematica
proiect ării și func țion ării acestor robo ți. Se propun și se discut ă solu ții referitoare la
caracteristici low-cost și orientate spre utilizator a șa cum au fost dezvoltate și sunt înc ă în curs
de dezvoltare la Universitatea Transilvania din Bra șov, ob ținându-se o prim ă serie de
rezultate satisf ăcătoare.

2.5.3 METODE DE IDENTIFICARE A C ĂRȚILOR ÎN BIBLIOTECI

Sistemele robotice, destinate manipul ării c ărților în cadrul bibliotecii pot utiliza
urm ătoarele metode de identificare a acestora:
a) prin barcod;
b) prin vedere artificial ă și prelucrare a imaginilor capturate;
c) prin radiofrecven ță ( Radio Frequency Id entification ).
a) Cea mai accesibil ă și convenabil ă metod ă este cea a identific ării c ărților prin citirea
barcodului , pe care au fost stocate informa ții biblioteconomice necesare recunoa șterii fiec ărui
document tip ărit [***1]. Cititorul de barcod este un dispozitiv electronic alc ătuit dintr-o surs ă
de lumin ă, o lentil ă și un conductor foto care transform ă impulsurile optice în impulsuri
electrice. De regul ă, în vederea identific ării automate a c ărților, se instaleaz ă acest dispozitiv
de citire a barcodurilor pe sistemul de prehensiune (sau între bacurile acestuia) [Hansson,
1995; Suthakorn, 2002; Suthakom, 2006; Com șa, 2013], iar pe cotorul c ărții se lipe ște eticheta
adeziv ă ce con ține num ărul acesteia de identificare. Ca urmare a pozi țion ării dispozitivului de
citire a barcodurilor este posibil ă deplasarea acestuia simultan cu cea a efectorul final a l
robotului, peste codul de bare, imprimat pe etichet ă. De cele mai multe ori, în etapa de
informatizare a bibliotecilor este prev ăzut ă etichetarea cu barcoduri a c ărților.
Avantajele aceatei metode const ă în faptul c ă:
• un sistem robotizat în care identificarea c ărților se efectueaz ă prin citirea
barcodului aplicat pe aceastea, poate fi instalat în orice ti p de bibliotec ă, f ără
cheltuieli majore,
• nu afecteaz ă sistemul integrat de bibliotec ă implementat deja în respectiva
bibliotec ă.
Pentru ca identificarea cu barcoduri s ă fie eficient ă, dup ă ce dispozitivul de citit codul
de bare a fost amplasat deasupra barcodului de pe cotorul c ărții, se impune existen ța unui
mediu neperturbat de orice tip de radia ții între dispozitiv și cod [***2].
Printre dezavantajele acestei metode se pot men ționa urm ătoarele:
• uzarea (degradarea) etichetei care con ține barcodul;

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 73

• dimensiunea redus ă a cotorului c ărții pe care se lipe ște barcodul.
Totu și identificarea c ărților cu ajutorul barcodului este frecvent utilizat ă în
automatizarea bibliotecilor cu un num ăr mai redus de documente.
b) Cea de a doua metod ă, identificarea c ărților prin vedere artificial ă, implic ă
instalarea de camere video pe sistemul robotic. Acestea tr ansmit informa țiile în timp real
unit ății de comand ă. Pot fi men ționate trei posibilit ăți:
1. identificarea c ărților prin prelucrarea imaginii și cu ajutorul tehnologiei OCR
(Optical Character Recognition ) [Ramos-Garijo, 2003; Ramos-Garijo, 2004; del
Pobil, 2005; Prats, 2004a; Prats, 2004b; Prats, 2005a; Prats, 2005b; Pr ats, 2007].
Aceast ă metod ă necesit ă ata șarea unui cod de identificare pe cotorul c ărții. În acest
caz exist ă o baz ă de date a c ărților din bibliotec ă, iar extragerea c ărții dorite se
realizeaz ă dup ă o comparare a datelor de intrare (codul de identificare a c ărții
introdus de utilizator) cu datele de ie șire (codul de identificare a c ărții reg ăsit ă de
robot) [Com șa, 2013 ].
2. selectarea c ărții dorite de c ătre utilizator dup ă ce robotul suprapune imaginea
captat ă individual pentru fiecare carte de pe raft, cu imaginea c aptat ă a tuturor
cărților în procesul de identificare [Lee, 2008].
3. selectarea c ărții dorite de c ătre utilizator dup ă ce robotul calculeaz ă pozi ția fiec ărei
cărți la raft și îi atribuie un num ăr de ordine [Tomizawa, 2002; Tomizawa, 2003a;
Tomizawa, 2003b; Tomizawa, 2003c; Tomizawa, 2004].
c) Identificarea prin radiofrecven ță (RFlD) este cea mai recent ă și avansat ă metod ă
tehnologic ă de achizi ție automat ă a datelor [***2; ***3; Mehta, 2004; Chao, 2007], a sigurând
identificarea automat ă a c ărților [***2]. Aceast ă metod ă se bazeaz ă pe stocarea și reg ăsirea
datelor de la distan ță , f ără contact, printr-un câmp de radiofrecven ță de putere mic ă. Pentru
identificarea și urm ărirea ampas ării pe raft a c ărților sunt utilizate tag-uri (transpondere: etichete ,
cartele) RFID, dispozitive de mici dimensiuni, ata șate sau integrate pe fiecare carte și cititoare
RFlD. Comunica ția dintre tag și cititorul RFlD se realizeaz ă prin intermediul undelor radio.
Prin aplicarea metodei identific ării prin RFID nu se urm ăre ște eliminarea metodei
recunoa șterii prin barcoduri, aceasta fiind o variant ă suplimentar ă de achizi ție a datelor, ce
poate fi utilizat ă singular sau în combina ție cu alte metode. Nu exist ă metode de identificare
cu aplicabilitate universal ă, acestea fiind utilizate în func ție de condi țiile existente în fiecare
bibliotec ă în parte. Cu toate acestea identificarea prin RFID este superioar ă, ca performan țe,
în compara ție cu celelalte metode de recunoa ștere deoarece nu este sensibil ă la pozi ția
etichetei RFID în raport cu dispozitivul de citire. Aceast ă metod ă de recunoa ștere a c ărții s-a
dovedit foarte practic ă pentru sistemele robotizate de manipulare [Kim, 2008a].
Robotul de bibliotec ă recep ționeaz ă semnalul radio transmis de eticheta RFID care
con ține atât informa țiile relevante cu privire la loca ția c ărții căutate în raft și principalele date
de identificare ale respectivului document. Atât rafturile cât și c ărțile dispun de etichete RFID,
în scopul unei orient ări rapide și eficiente a robotului. Astfel robotul poate comunica cu raftul
prin intermediul etichetei acestuia, fiind înregistrate toat e modific ările loca țiilor c ărților, care
sunt ulterior actualizate în baza de date. De asemenea, robotul prime ște informa țiile
referitoare la dimensiunile și greutatea c ărților cu ajutorul etichetei ata șate fiec ărei c ărți, fiind
capabil s ă-și programeze opera țiile necesare (prinderea, rotirea și for ța de prehensare a
dispozitivului de prehensiune) pentru extragerea și transportul documentului c ăutat.

2.5.4 EXTRAGEREA ȘI MANIPULAREA C ĂRȚILOR

La stabilirea gradului de complexitate al robotului destinat procesului automatizat de
manipulare a obiectelor, un rol decisiv îl are felul în care acestea sunt dispuse în mediul de lucru.
[Ro șcule ț, 1982; Barkat, 2009; Sahbani, 2012]. Acela și lucru este valabil și pentru procesele de
manipulare a c ărților [Young, 2004a]. Mi șcările pe care este necesar s ă le execute robotul pentru

Capitolul 2 74

manipularea c ărților se determin ă ținând cont de pozi ția ini țial ă a c ărții selectate (de ex. într-un
raft) și pozi ția ei final ă (de ex. pe o band ă transportoare) [Dr ăgulescu, 1997]. Altfel spus, ținând
cont de complexitatea traiectoriei de la selectarea c ărții pân ă la depunerea ei în punctul dorit se
determin ă gradele de libertate ale sistemului robotic.
În cadrul opera țiunii de manipulare a unui obiect, robotul ac ționeaz ă asupra obiectului
respectiv prin intermediul mecanismului de prehensi une sau a altor dispozitive cu rol asem ănător
[Heilala, 1992]. Performan țele sistemelor de prehensiune s-au perfec ționat în paralel cu apari ția
și r ăspândirea unor sisteme robotice inteligente avansat e [Brogårdh, 2007].
Pentru verific ări experimentale se stabilesc câteva premize simpli ficatoare aplicabile
diferitelor situa ții de manipulare a documentelor:
• Caracteristicile c ărților din cadrul experimentului efectuat (lungime, l ățime,
greutate) se stabilesc în concordan ță cu performan țele mecanismului de
prehensiune al robotului [Suthakorn, 2002; Tomizawa, 2002; Ramos-Garijo, 2003;
Tomizawa, 2003; Tomizawa, 2004; Suthakorn, 2006];
• Pe raft, c ărțile sunt a șezate vertical [Suthakorn, 2002; Tomizawa, 2002; Ramos-
Garijo, 2003; Tomizawa, 2003; Suthakorn, 2006];
• Controlul este efectuat la distan ță (teleoperare).
Robo ții autonomi dispun de un sistem de senzori performant care le per mite
interac țiunea cu spa țiul în care opereaz ă. Sistemul de comand ă al acestora dispune de planul
traseelor de operare, având stocate și loca țiile punctelor de lucru. Acest tip de robo ți utilizeaz ă
de regul ă senzori ultrasonici, infraro șii sau, în func ție de situa ție, viziune computerizat ă [Kim,
2006a; Kim, 2008a; Kim, 2009] prezint ă o aplica ție care permite, în timp real, identificarea
pozi ției absolute a robotului cu ajutorul unui sistem de senzori ambientali și a unei suprafe țe
de deplasare inteligente, echipate cu etichete RFID pasi ve care servesc la men ținerea pozi ției
instantanee a robotului.
Robo ții cu comand ă la distan ță (prin teleoperare) necesit ă prezen ța unui operator
uman, aflat în afara mediului de operare al robotului. Robotul e ste urm ărit cu ajutorul unor
imagini captate de videocamera instalat ă pe acesta iar comenzile, menite efectu ării unor
manevre, se transmit printr-o interfa ță grafic ă utilizând Internetul, un dispozitiv cablat sau în
mod wireless [Tomizawa, 2002; Tomizawa, 2003a; Tomizawa, 2003b; Tomiz awa, 2003c;
Tomizawa, 2004].
Interac țiunea dintre robot și obiectul manipulat este asigurat ă de c ătre un prehensor
robotic sau alte tipuri de efectori finali. Nevoia de sisteme robotice eficiente și flexibile este
dublat ă de necesitatea cre ării de mecanisme avansate de prehensie destinate ac estor sisteme
inteligente [Geleijnse, 1994]. Evolu ția rapid ă a manipulatoarelor și robo ților este caracterizat ă de
o interconectare multidisciplinar ă a unui spectru larg de tehnologii [Brogårdh, 2007] .
În ultimul deceniu s-au desf ăș urat cercet ări intense vizând robo ții și structurile aferente,
în special în domeniul optimiz ării manipulatoarelor și prehensoarelor [Ohya, 2002]. De și multe
tehnologii nu sunt specifice roboticii, solu țiile propuse pot fi dezvoltate și îmbun ătățite în cele
mai diverse domenii. Un exemplu în acest sens îl co nstituie biblioteca, unde apare necesitatea
manipul ării automatizate a unui num ăr mare de c ărți.
Solu țiile constau în utilizarea unor bra țe ale unor robo ți mobili și a unor manipulatoare de
bibliotec ă destinate manevr ării c ărților pe raft sau în zona de servire [Suthakorn, 200 2;
Tomizawa, 2002; Ramos-Garijo, 2003; Tomizawa, 2004; Prats 2008a; Kim, 2008a]. Primul
robot industrial a fost introdus într-o bibliotec ă din Suedia, în 1995 [Suthakorn, 2002]. Una dintre
sarcinile automatiz ării în bibliotec ă o reprezint ă introducerea de procese automate de manipulare
a c ărților. Aceast ă sarcin ă devine imperios necesar ă din cauza num ărului mare de c ărți [Pastine,
1994]. Concomitent, procesele automate de manipular e vor reduce semnificativ activit ățile de
rutin ă și repetitive atât la raft cât și la punctul de împrumut. Cea mai important ă consecin ță
negativ ă a automatiz ării acestor procese const ă în desfiin țarea locurilor de munc ă în ariile de
catalogare, manipulare c ărți, achizi ție și împrumut [Safari č, 1999]. Unele din componentele
robotice destinat ă acestor sarcini sunt structurile aferente. În aceas t ă lucrare, autoarea are în

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 75

vedere, în special, alegerea sau proiectarea unui p rehensor cu dou ă degete paralele, precum și
stabilirea celui mai potrivit sistem pentru manipul area c ărții .

2.6 CONCLUZII

Prezentul capitol, care este dedicat unor aspecte importante le gate de rolul și misiunea
bibliotecilor în contextul actual pe fondul diversific ării și cre șterii explozive a ofertei
informa ționale, permite formularea unor idei și concluzii care definesc noile raporturi între
biblioteci și utilizatorii lor:
• actualmente se observ ă o interdependen ță tot mai strâns ă între eficien ța
activit ăților din institu țiile de înv ăță mânt și cercetare, resursele de informare și
modalit ățile de accesare a acestora;
• rolul bibliotecilor ca entit ăți desemnate s ă gestioneze și s ă dirijeze fluxurile
informa ționale c ătre utilizatori devine din ce în ce mai important ă;
• apare necesitatea stringent ă ca bibliotecile s ă adopte și s ă implementeze sisteme
informatizate și robotizate pentru managementul informa ției și documentelor în
scopul realiz ării unei eficien țe maxime a serviciilor oferite;
• transformarea treptat ă a bibliotecilor din simple institu ții de stocare și manipulare a
documentelor în parteneri activi cu implicare direct ă în activit ăți educa ționale și de
cercetare din universit ăți, asigurând transferul informa ției cu ajutorul noilor
tehnologii de informare și comunicare.
În acest sens se impune necesitatea implement ării unui nou cadru conceptual atât în
rela țiile cu utilizatorii cât și în cele dintre membrii personalului din bibliotec ă. Perfec ționarea
și eficientizarea activit ăților preconizate în acest cadru au la baz ă:
• dezvoltarea unui model strategic cu definirea principalelor act ivit ăți;
• adoptarea unor strategii de marketing în scopul perfec țion ării activit ăților și
serviciilor oferite publicului;
• asumarea de roluri cheie de c ătre personalul bibliotecilor în scopul promov ării unei
noi imagini și a unui prestigiu sporit al acestora;
• adoptarea și implementarea noilot tehnologii de informatizare și automatizare;
• realizarea unui sistem integrat de bibliotec ă pentru coordonarea tuturor activit ăților
atât a celor legate de utilizatori cât și a celor care sunt desf ăș urate de personalul
bibliotecii.
Un astfel de sistem integrat a fost implementat la Bibliot eca Universit ății Transilvania
din Bra șov (UTBv), începând cu anul 1992, având la baz ă programe dedicate (CDS/ISIS,
VUBIS, ALICE, LIBERTY).
Capitolul 2 ofer ă o analiz ă aprofundat ă cu privire la oportunitatea implement ării
tehnologiei RFID, avantaje, dezavantaje și impactul estimat asupra activit ăților bibliotecii.
Analiza efectuat ă are la baz ă un studiu comparativ referitor la eficien ța tehnologiei
RFID aplicat ă în cazul lan țurilor de aprovizionare (supply chain), precum și a sistemului
sanitar, aici existând numeroase similitudini cu sistemul d e bibliotec ă. Rezultatul analizei a
relevat o serie de beneficii aduse de introducerea unui siste m RFID în biblioteca UTBv, cele
mai importante fiind:
• reducerea la minimum a duratei opera țiilor de manipulare a documentelor și a
timpului de a șteptare a utilizatorului;
• posibilitatea de urm ărire și verificare permanent ă a circula ției documentelor;
• localizarea rapid ă la raft a c ărților;
• reducerea personalului implicat în manipularea documentelor.
Avantajele enumerate au determinat ini țierea în cadrul bibliotecii UTBv a unui proiect
etapizat pe o perioad ă de trei ani care prevede implementarea unui sistem integr at RFID.

Capitolul 2 76

Introducerea sistemelor robotizate în bibliotecile unor universit ăți la nivel mondial (Tsukuba –
Japonia, Jaume I – Spania, Limerick – Irlanda, Johns Hopkins – SU A) a deschis noi
perspective de eficientizare a activit ăților acestora. La UTBv au fost dezvoltate o serie de
tipuri de robo ți pentru servicii unii dintre ace ștea putând fi configura ți astfel încât s ă
corespund ă cerin țelor specifice din bibliotec ă. Cercet ările în acest domeniu vizeaz ă
urm ătoarele aspecte:
• realizarea unor variante capabile de a fi utilizate în a plica ții noi;
• identificarea cerin țelor și preferin țelor celor dou ă categorii de utilizatori ai
robo ților: utilizatorii și bibliotecarii;
• identificarea și aplicarea celor mai adecvate solu ții pentru realizarea opera țiilor de
manipulare a documentelor;
• implementarea unor solu ții low-cost, orientate spre utilizator.
Acest capitol descrie o imagine de ansamblu în ceea ce pri ve ște automatizarea
bibliotecilor, modalit ățile actuale de a manipula c ărțile în toate sectoarele de activitate a unei
biblioteci, automatizarea proceselor în acest context și de asememea, modalit ătile de integrare
a bibliotecilor clasice într-o bibliotec ă digital ă global ă. Se prezint ă etapele de dezvoltare a
bibliotecilor, pornind de le etapa traditional ă, apoi cea informatizat ă, ajungând la
automatizarea proceselor din bibliotec ă și la consultarea on-line a materialelor tip ărite
digitizate. Sunt subliniate componentele principale ale sistemel or robotice destinate
manipul ării c ărților în biblioteci și sunt prezentate câteva exemple de astfel de sisteme
utilizate în acest scop pentru îndeplinirea acestuia, se at a șeaz ă sistemelor robotice dispozitive
de recunoa ștere a c ărților ce utilizeaz ă coduri de bare, vedere artificial ă sau radiofrecvent ă
(RFlD). Interac țiunea între aceste sisteme și c ărți este realizat ă de dispozitive de prehensiune
cu dou ă degete, cu bacuri paralele. Deplasarea și navigarea sistemelor robotice se realizeaz ă
prin teleoperare sau autonom. În scopul simplific ării procesului de manipulare a c ărților în
biblioteci, se impun anumite condi ții ajut ătoare referitoare la dimensiunea, masa, grosimea
maxim ă a c ărților manipulate, precum și la pozi ția vertical ă a acestora pe raft cu intersti țiu
între coper ți, sau a tipului de coper ți a c ărților. Capitolul de fa ță î și justific ă importan ța pentru
dobândirea aspectelor teoretice referitoare la automatizarea pr ocesului de manipulare a
cărților în biblioteci, determinarea limit ărilor sistemelor robotice actuale, utilizate în acest
scop, cât și stabilirea cerin țelor sistemelor robotice utilizate în acest context.

Cercet ări știin țifice și realiz ări privind utilizarea tehnologiilor și sistemelor pentru
administrarea bibliotecilor universitare. Stadiul actual 77

2. CERCETĂRI ȘTIINȚIFICE ȘI REALIZĂRI PRIVIND UTILIZAR EA TEHNOLOGIILOR ȘI SISTEMELOR PENTRU
ADMINISTRAREA BIBLIOTECILOR UNIVERSITARE. STADIUL A CTUAL ……………………………………… ……………… 25
2.1 INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… …………………………………………25
2.2 MANAGEMENTUL ȘI MARKETINGUL SERVICIILOR ÎN BIBLIOTE CA UNIVERSITARĂ …………………………….2 5
2.2.1 ROLUL EDUCATIV AL BIBLIOTECILOR ………………. …………………………………………… ……………………26
2.2.2 MISIUNEA, FUNCȚIILE ȘI SERVICIILE DESTINATE UTILIZAT ORILOR …………………………………….. …..27
2.2.3 MARKETINGUL SERVICIILOR DE BIBLIOTECĂ ………….. …………………………………………… ……………..32
2.3 SISTEME DE COMUNICARE, INFORMARE ȘI DOCUMENTARE ÎN BIBLIOTECILE UNIVERSITARE …………….35
2.3.1 IMPORTANȚA INTERNETULUI CA SURSĂ DE INFORMARE …… …………………………………………… …..36
2.3.2 SISTEME INTEGRATE UTILIZATE ÎN BIBLIOTECA UNIVERSIT ĂȚII TRANSILVANIA DIN BRAȘOV …….41
2.3.2.1 LIBERTY 3 ………………………………….. …………………………………………… …………………………………………. 4 1
2.3.2.2 Sistemul RFID ………………………………. …………………………………………… ……………………………………….. 42
2.4 TEHNOLOGIA RFID. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA SISTEMELOR P ENTRU BIBLIOTECI UNIVERSITARE …..43
2.4.1 INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ………………………………..43
2.4.1.1 TEHNOLOGIA RFID …………………………….. …………………………………………… ………………………………….. 43
2.4.1.2 APLICABILITATEA RFID. AVANTAJE ȘI LIMITE ALE SISTEME LOR ……………………………………….. ………… 45
2.4.2 TENDINȚE TEHNOLOGICE ȘI PREVIZIUNI …………….. …………………………………………… ………………..46
2.4.2.3 NOI PROVOCĂRI ÎN IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI RFID … …………………………………………… ……….. 47
2.4.2.2.1 IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI RFID ÎN MANAGEMENTUL LANȚ ULUI DE APROVIZIONARE (SCM),
ÎNGRIJIREA SĂNĂTĂȚII ȘI BIBLIOTECI ……………. …………………………………………… ………………………………………… 48
2.4.3 TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA SISTEMELOR RFI D………………………………………….. ..51
2.4.4 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND UTILIZAREA TEHNO LOGIEI RFID ÎN BIBLIOTECI …………53
2.4.4.1 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI RFID ÎN BIBLIOTECI: O NOUĂ A BORDARE A SERVICIILOR ȘI A SECURITĂȚII
MATERIALELOR DE BIBLIOTECĂ …………………… …………………………………………… …………………………………………… .. 54
2.4.4.2 SISTEMUL RFID PENTRU BIBLIOTECĂ. COMPONENTE ȘI PRIN CIPII DE FUNCȚIONARE ÎN CADRUL
PROCESELOR SPECIFICE ………………………… …………………………………………… …………………………………………… …….. 58
2.4.2.2.1 INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ……………………………….. 58
2.4.2.2.2 COMPONENTELE SISTEMULUI INTEGRAT RFID. CARACTERISTI CI ………………………………………… … 59
2.4.2.2.3 PRINCIPIILE DE FUNCȚIONARE ALE SISTEMULUI RFID ÎN C ADRUL PROCESELOR SPECIFICE DE
BIBLIOTECĂ 61
2.4.5 STUDIU DE CAZ: IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI RFID LA BI BLIOTECA UNIVERSITĂȚII TRANSILVANIA
DIN BRAȘOV …………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …..64
2.4.5.1 DEFINIREA PROBLEMEI …………………………. …………………………………………… ……………………………….. 64
2.4.5.2 SOLUȚIONAREA PROBLEMEI ………………………. …………………………………………… …………………………… 65
2.5 OPTIMIZAREA PROCESELOR SPECIFICE BIBLIOTECII PRIN T EHNOLOGII ROBOTICE ………………………….. .69
2.5.1 ROBOTI ȘI SERVICII AUTOMATIZATE DE BIBLIOTECĂ …… …………………………………………… ………….69
2.5.2 TEHNOLOGII ROBOTICE ÎN BIBLIOTECI …………….. …………………………………………… …………………..69
2.5.3 METODE DE IDENTIFICARE A CĂRȚILOR ÎN BIBLIOTECI … …………………………………………… …………72
2.5.4 EXTRAGEREA ȘI MANIPULAREA CĂRȚILOR ……………. …………………………………………… ………………73
2.6 CONCLUZII ………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… .75