Lienta Modificare 08.05.2019 [604206]

Stanciu L. Alexandra
1

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Băltărețu Andreea

Absolvent: [anonimizat]
2019

Stanciu L. Alexandra
2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Stadiul actual și p erspectivele
turismului pentru sporturi extreme

-Studiul de caz –
Revista Junior Sport

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Băltărețu Andreea
Absolvent: [anonimizat]

2019

Stanciu L. Alexandra
3
APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat /mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară,
și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarel e criterii de apreciere:
Nr.
crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte
bine Bine Satisfă –
cător Nesati
s-
făcăto
r
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei lucrării
de licență
2. Documentarea din literatura națională și internațională

3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate

5. Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
speci alitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub formă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acor dată**:
Semnătura conducătorului științific:

* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei
acordate.
** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate
/ 10
Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență

Subsemnatul / subsemnata ………………………………………………………………………………………. ……………
declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale, că la redactarea
lucrării mele de licență nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în
bibliografia de la finalul lucrării de licență. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în
fața u nei alte comisii de examen de licență.

Semnătura absolvent: [anonimizat]:

Stanciu L. Alexandra
4
CUPRINS

I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
SPORTURI EXTREME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
CLASIFICAREA SPORTURILOR EXTREME ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
Sporturi aeriene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
Sporturi terestre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
Sporturi nautice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
SPORTURI PRACTICATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
PARAPANTISM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
PARA ȘUTISM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
BUNGEE JUMPING ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
ALPINI SM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
MOUNTAIN BIKING ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
TIROLIANĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
RAFTING ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
REVISTA JUNIOR SPORT ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
Prezentarea, pe larg, a produselor de manifestare a proiectului „Junior Sport” (numit din 2019 „Născut pentru
Sport” – cel mai complex proiect din România de educație și cultură sportivă pentru copii, proiect manifestat, de
aproape 8 ani, prin: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Revista Junior Sport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
Junior Hop ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 26
„Azi sunt profu' tău de sport!” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
“Concertul” sportului românes c ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Balul Junior Sport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 29
Cupa „Născut pentru Sport” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 30
Workshop -ul interna țional „Pregătirea fizică a sportivilor de performanță” ………………………….. ……………………… 31
Caravana „Junior Sport – proiect național“ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba română ………………………….. ………………………….. ………………………… 33
Acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport!” – în limba română ………………………….. ………………………….. ………………. 34
Revista Junior Sport – ediția în limba maghiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 34
Acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport!” – în limba maghiară ………………………….. ………………………….. ……………. 35
Inițierea și desfășurarea de campanii, menite să marcheze Centenarul Ro mâniei : ………………………….. ………………… 35
”Sportul românesc pe masa Centenarului" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 35
“Născut pentru sport – campanie pentru copiii cu surdocecitate” ………………………….. ………………………….. ……….. 36
Tabăra NĂSCUT PENTRU SPORT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
ROLUL EDUCAȚIEI FIZI CE ȘI SPORTULUI ÎN S OCIE TATEA ROMÂNEASCĂ
MODERNĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
FACTORII DE SĂNĂTATE , EDUCAȚIE ȘI INTEGR AREA SOCIALĂ ………………… 39
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
Un drept fundamental al omului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
Componente ale educației generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 43
Componente ale educației pe rmanente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 43
Educația fizică și sportul pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
Componente ale culturii și civilizației umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 44

Stanciu L. Alexandra
5
Domenii ale cunoașterii științifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
Educația fizică în școală și angajamentul pentru calitate ………………………….. ………………………….. …………………… 45
SPORT UL – LABORATOR DE EXCELENȚĂ UMANĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 46
Medii educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și excluziunii sociale ………………………….. ……. 47
Factori de integrare socială pentru persoane cu dezabilități ………………………….. ………………………….. …………….. 47
Cadru de cooperare internațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
Rolul autorităților statului în dezvoltarea educației și sportului și în asigurarea condițiilor pentru desfașurarea
acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 49
CONCLUZII ȘI PROPU NERI ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
Exemplu de urmat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 54
VIA TRANSILVANICA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 54
Proiectele asociației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 55
Școala de mers pe munte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 55
Prezentare ghid VIA TRANSILVANICA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 57
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 63
ANEXĂ 1.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 63
Prevederi europene care intră în contradicție cu decizia iresponsabilă a MECI de reducere a orelor de educație fizică
și sport din programă: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 63
Rezoluția Parla mentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație (2007/2086) în care se
prevăd, printre altele, următoarele: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 63
ANEXĂ 1.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 64
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ȘCOLAR/UNIVERSITAR: ………………………….. ………………………….. ……………….. 64
SPORT ȘI ACTIVITĂȚI FIZICE DE TIMP LIBER: ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
ANEXĂ 1.3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
Comisia comunităților europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 65
Cartea albă a sportului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 65
Îmbunătățirea sănătății publi ce prin intermediul activităților fizice ………………………….. ………………………….. ………… 66
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 67

Stanciu L. Alexandra
6
I N T R O D U C E R E

Turismul sportiv reprezintă una dintre cele mai promițătoare ramuri al e turismului, care
oferă o pondere importantă în câștigurile firmelor de turism din întreagă lume. Fie că este vorba
despre competiții majore (Cupe Mon diale sau Campiona te Europene de Fotbal, gale de box sau
competiții de golf, turnee de tenis sau de jocur i ale minții), destinațiile turistice care au legătură
cu sportul au devenit din ce în ce mai căutate în ultima perioada.
Privite în ansamblul lor, astfel de evenimente sunt generatoare de câștiguri mari , pentru
toate părțile implicate, pornind de la desti natarul principal al acestora, călătorul pasionat de un
anumit sport și interesat să fie prezent la respectiva competiție , continuând cu agenția de turism
în calitate de mediator al călă toriei acestuia, cu companiile care se ocupă de transportul
călătorului către și de la destinație (indiferent de natură lor – companii aeriene, feroviare sau
maritime), cu hotelurile unde se va caza acesta, până la orașele și țările în care se vor desfășur a
aceste evenimente, destinații ale căror bugete vor primi un boost extraordinar din partea celor
care vor voiaja către aceste destinații.1
Efectele b enefice ale mișcării asupra stării de sănătate sunt binecunoscute, deși nu
totdeauna se manifestă consec vența în practicarea sportului corespunzător categoriei de vârstă,
sexului și nivelului de pregătire fizică generală.
Sigur că e destul de greu să distingi mo mentul trecerii de la sport ca „ fapt impulsiv ” la
sport ca „ valoare culturală ”. Integrarea se petr ece atunci când exercițiul sportiv se efecuează cu
conștiința exactă a semnificației educative și a treptelor ierarhiei val orice. Astfel, sportul devine
„proiect uman realizat” . Sportivul se străduiește să crească, să se dezvolte ca persoană, să -și
creeze un stil de viață. În cursul acestui proces de creație, unic în felul său, sportul face
accesibilă mobilizarea acelor elemente pe care alte manifestări culturale poate că nu le
împărtășesc.
Sportul permite omului să descopere și să exploreze resorturi de o rdin cultural și turistic.
Necesitatea istorică supunând sportul la constrângeri exterioare, actul explorativ pare a nu se mai
împăca prea bine cu libertatea de creație. În schimb, e si gur că imaginea sportivului înflăcăr ează
inima cu adrenalină, iar publicului i se oferă un spectacol pe masură, ceea ce face ca peisajul
vizitat și explorat să inducă starea aceea a unui campion uman.
Sportul evocă experiențe exclusiv umane și independente de formele schimbătoare,
modelele sau tradițiile civilizației. Cultu ra sportului este proiectată, primar, în noi înșine, de aici

1 Sursa – www.turism20.ro

Stanciu L. Alexandra
7
derivă reve rberația sa universală. Așa se explică audiența idealului olimpic astăzi la toate
popoarele, așa cum , cu 3000 de ani în urmă , răsuna la poporul grec, în epoca civilizației helenice.
Pe lângă participarea la evenimentele organizate în cadrul competiției respective,
turistului sportiv i se oferă și posibilitatea de a participa la diverse excursii de cunoaștere a
locurilor faimoase din locația respectivă. Astfel de acțiuni adiacente reușes c să cultive o mai
bună cunoaștere a unor locații , a modului de viață și a culturii unor state , oferindu -i turistului
posibilitatea de a se familiariza cu acestea și în afară fenomenului sportiv. În plus, în cadrul unui
eveniment sportiv, acesta poate part icipa și la alte acțiuni conexe turneului respectiv, precum
întâlniri cu sportivii participanți, sesiuni de autografe, vizitarea centrelor și bazelor sportive unde
se pregătesc spor tivii participanți la o anumită competiț ie (deexemplu, vizitarea satelor ol impice
din cadrul Jocurilor Olimpice, reprezintă o atracție turistică de referință ).
Privit din exterior, fenomenul turismului sportiv presupune o migrație temporară a unei
părți a populației unui stat într -un alt stat; un mix de culturi, mentalități și cu noaștere care
interacționează pentru o bucată de timp.
Financiar, turismul sportiv aduce o importantă contribuț ie la bugetul unei țări. De
exemplu, n umai în anul 2011, din acest tip de turism , s-au realizat venituri cumulate în valoare
de 4,5 miliarde de d olari. La nivel global, în anul 2011 , cota turismului sportiv în cadrul PIG
(Produsul Inte rn Global) avea o valoare de 10% din acesta, iar de atunci, această valoare a
crescut până aproape de 22%.2
Revenind la relația care ne preocupă, să convenim că în cultura zilelor noastre sportul
este elementul ludic prin excelență. În toată gratuitatea lu i (aparentă uneori), sportul este
activitate creatoare de cultură , este chiar un mod de viață .
Valorile care înalță exerciț iul corporal, jocul, sportul la rang de cultură , pot fi foarte
bine fizice, intelectuale, extreme, morale sau spirituale. Un spor t extrem (de asemenea, numit
sport liber, sport de acțiune și sport de aventură ) este un termen popular pentru anumite activități
percepute ca având un nivel ridicat de periculozitate.
Aceste activități implică , de multe ori , viteză mare, înălțime, un niv el ridicat de efort fizic
și cascadorii extrem de specializate, unelte, chiar spectaculoase. În ti mp ce utilizarea termenului
de „sport extrem” s-a răspândit în lung și -n lat pentru a descrie o multitudine de activități
diferite, criteriile ex acte de incl udere în categoria „ sporturi extreme” rămân discutabile. Deși nu
este domeniul exclusiv al tineretului, sporturile extreme tind să aibă ca și componentă
demografică țintă, tinerii. In același timp, sportul – și mai ales sportul extrem – aduce o
contribuț ie originală la descoperirea lumii și a cunoașterea de sine și a altora.

2 www.turism20.ro

Stanciu L. Alexandra
8
Fără a mai aminti de faptul că, sub diverse forme, dar mai ales în cursul activităților în
aer liber, în plină natură, sportul îmbogățește sensibilitatea practicantului, contrib uie la
dezvoltarea afectivă și estetică a individului, prin sentimentul pe care i -l furnizează vasta
realitate a naturii ș i armonia firească cu universul.
Prin excepționale rezultate în ameliorarea condiției biofiziologice a omului, sporturile
contrib uie esențial l a dezvoltarea spiritualității. Între facultățile intelectuale și vitalitatea fizică
există o corelație indubitabilă. Se poate, astfel, spune ca exercițiul corporal favorizează planul
spiritual. În condițiile istorice date, prin capacitatea lo r de influentare, de educare a maselor,
sporturile pot deveni importante valori social -culturale, un veritabil „ferment” de civilizație,
contribuind la îmbogățirea patrimoniului uman. 3
Turismul sportiv, în toată complexitatea sa ca forme de manifestare s au doar prin „nișa”
pe care o reprezintă turismului extrem, poate fi dezvoltat și printr -o educație a populației. Iar
această misiune aparține nu numai guvernelor, ci și societății civile. Oamenilor, de la cele mai
vârste, trebuie să li se aducă în atenție importanța mișcării prin sport, ca unică formă de
dezvoltare completă, armonioasă. Educația prin sport este o necesitate stringentă.
O preocupare în acest sens, ca reprezentanți ai societății civile, o au asociațiile
nonguvernamentale și fundați ile, iar un exemplu elocvent de astfel de preocupări ni -l dă
Asociația Junior Sport, care, de 8 ani, desfășoară proiectul JUNIOR SPORT – cel mai complex
proiect din România de educație și cultură sportivă pentru copii, proiect manifestat prin: editarea
și tipărirea Revistei „Junior Sport“ – prima și unica revistă din România de promovare a
excelenței juvenile în sport (actualmente această revistă se numește Născut pentru Sport ).
Prin tot ce s -a punctat mai sus, cred că s -a pledat convingător în ceea ce privește turi smul
sportiv la nivel global, dar tema lucrării de față are, în centrul atenției, doar o „nișă” din turismul
sportiv, respectiv sporturile extreme și această ‚,nișă’’ o vom atinge, considerând -o factor
determinant în dezvoltarea turismului românesc.

3 http://www.rasfoiesc.com

Stanciu L. Alexandra
9
CAPITOLUL I
SPORTURI EXTREME

Sporturile extreme, un real “ambasador” al turismului românesc

Încă de la apariția lor, sporturile extreme au fost adevărate generatoare de interes turistic
pentru zonele unde au fost practicate, fapt pentru care, acestea pot fi considerate ca fiind un real
“ambasador” turistic. Foarte multe zone, care mult timp au stat în anonimat, au devenit de interes
turistic și s -au dezvoltat , ca atare, abia după ce au găzduit, mai mulți ani la rând, diferite
competiț ii sportive, cum a r fi, de exemplu, cele de tiroliană sau de rafting . Dezvoltarea efectivă a
zonei a fost evidentă din toate punctele de vedere, dar în special în ceea ce privește
infrastructura.
Un efect imediat al campaniilor de marketing desfășurate de către organizator ii
competițiilor de sporturi extreme este acela de creștere a gradului de ocupare a spațiului
disponibil de cazare de la pensiuni și hoteluri și, implicit, creșterea gradului de consum (ex:
prezența ridicată a publicului la restaurant). În plus și deloc de neglijat este și efectul pozitiv al
promovării acestui gen de competiții sportive (mai ales a celor cu participare internaț ională) prin
mass media și social media, asupra acelei zone.
Așadar, in dustria sportivă generată de practicarea sporturilor extreme (majoritatea fiind
desfășurate în zone turistice de reală frumusețe și atractivitate) este în completă armonie cu cea
turistică, fapt benefic atât pentru comunitate, cât și pentru țară. În jurul unei astfel de competiții,
profilul celui care ajunge în zon a de desfășurare este unul complex. De la sportivii angrenați în
competiție și stuff -ul lor tehnic, până la prieteni, rude și simpli urmăritori.
În ceea ce îi privește pe aceștia din urmă , vorbim de o categorie distictă foarte numeroasă
și care trebuie ate nt fidelizată – “spectatorul -turist”. Importanța promovării calendarului
competițional anual al sporturilor extreme în rândul publicului larg, prin federațiile sportive de
specialitate, dar și prin factorii decizionali locali , care au drept misiune promova rea turistică a
acelei zone , și aici avem în vedere atât inițiativa statului – prin Consiliul Județean, Primăriile și
Direcția Județeană de Tineret și Sport (aceastea din urmă ca reprezentant ai Ministerului
Tineretului și Sportului, deci inițiativă guver namentală), cât și inițiativa privată (agenții
economici direct interesați – agenții de turism, hoteluri, pensiuni etc ), este, fără de tăgadă , una
evidentă. Sunt turiști care își aleg destinațiile turistice de vacanță în funcție de pasiunile lor, iar
dacă se întâmplă ca la capitolul pasiuni să fie bifate sporturile extreme, atunci este previzibilă
alegerea unei destinații de vacanță cu un astfel de specific. De aceea, în strategiile de m arketing

Stanciu L. Alexandra
10
turistic în special cele elaborate pe plan local , accentul tre buie să cadă nu numai pe prezentarea
generală a atuu -rilor naturale, cultural -spirituale ale acelei zone, cât și pe prezentarea, cât mai
complexă, a evenimentelor anuale, de orice natură ar fi ele, în speța noastră, a evenimentelor
sportive.
Înainte de a prezenta câteva exemple de dezvoltare turistică a unor zone geografice din
România, ca urmare a practicării, în mod constant și organizat, a sporturilor extreme, se impune
o definire a ceea ce se înțelege prin această expresie – „sport extrem” , o clasficar e a lor, dar și o
succintă incursiune în istoricul fiecărei categorii.
Conform accepțiunii generale și nu foarte exactă, prin „sport extrem” se înțelege „sport
liber”, „sport de acțiune” , „sport de aventură” . Ca și trăsătură comună, specifică, a acestor
sporturi , menționăm nivelul ridicat de efort fizic, dar și de spect aculozitatea, “simbolul” fiind:
adrenalina. Literatura de specialitate nu a identificat termenul de origine al acestei expresii și nici
nu se știe, decât cu aproximație, respectiv după anii 1900, momentul în care, aceste sporturi, au
început să fie promovate ca atare. Concret, termenul de „sport extrem” a fost promovat de către
„X Games4” (Jocurile X), un eveniment multi -sportiv creat si dezvoltat de către ESPN , iar
primele astfel de competi ții s-au desfășurat în Newport, Providence, Mount Snow (Vermont,
SUA).
CLASIFICAREA SPORTURILOR EXTREME
La fel de relativă este și clasificarea lor, însă aici, totuși, s -au făcut ceva precizări mai
clare, respectiv, î n anul 2004, Joe Tomlinson5 a împărțit sporturile extreme în: sporturi aeriene
(cele care se desfășoară în aer), „sporturi terestre ” (cele care se desfășoară pe pământ) și
„sporturi nautice ” (li se mai spune și acvatice, adică cele care se desfășoară pe apă) .
După clasificarea enunțată de Tom linson, sporturile catalogate ca fiind sporturi extreme
sunt:

Sporturi aeriene
PARAPANTISM (zvor cu parapanta, folosind energia cu renților de aer în ascensiune);
PARAȘUTISM (acro bație și salturi cu parașura ); BASE JUMPING (săritura de la un punct fix);
BUNGEE JUMPING (săritura cu coarda elastică); GLIDING (planorismul); HANG GLIDING
(deltaplanorismul); HIGH WIRE (mersul pe sârmă); SKI JUMPING (săriturile cu schiurile);
SKY SURFING (surful aerian); SKY FLYING (zborul cu un costum în formă de aripă).

4 Josh Krulewitz (1994) – „Generation Ex – the Extreme Games, a competition for people with ex ceptional athletic
talents”.
5 Tomlinson, Joe (2004). “Extreme Sports: In Search of the Ultimate Thrill

Stanciu L. Alexandra
11
Sportu ri terestre
ALPINISM (turism sportiv) ; SCHI ALPIN (coborâre de pe munți pe schiuri speciale); BMX
RACING (trucuri sau cross cu biciclete speciale); INDOOR CLIMBING (cățărări în interior);
ADVENTURE RACING (întreceri extreme); AGGRESSIVE INLINE SKATING (pat inaj
extrem cu role); BMX (cros ciclist); CAVING (speologie); MOTOCROSS; EXTREME SKIING
(schi extrem); FREESTYLE SKIING (schi liber); LAND AND ICE YACHTING (întreceri cu
atelaje cu vele pe uscat sau pe gheață); MOUNTAIN BIKING (ciclism montan); MOUNTAIN
BOARDING (întreceri mon tane cu o placă prevăzută cu roț i); OUTDOOR CLIMBING
(alpinism – cățărări libere); SANDBOARDING (întreceri cu placa pe dune de nisip);
SKATEBOARDING (întreceri de măiestrie cu placa prevăzută cu roți); SNOWBOARDING
(întreceri de măiest rie cu placa pe zăpadă); SNOWMOBILING (întreceri cu snowmobilul);
SPEED BIKING (ciclism viteză); SCOOTERING (concursuri de măiestrie cu trotineta);
STREET LUGE (întreceri de viteză cu o placă cu roți pe care concurentul stă întins pe spate);
SPEOLOGIA (tu rism sportiv în peșteri).

Sporturi nautice
SURFING (rulare pe valuri cu folosirea de surfboards); BAREFOOT WATER SKIING (schi
nautic cu picioarele goale); CLIFF DIVING (sărituri în apă de pe stânci); FREE DIVING
(scufundări libere competiționale); JET SKI ING (scuter acvatic); KITESURFING (întreceri cu
placa trasă de un zmeu); OPEN WATER SWIMMING (înotul de fond în ape naturale);
POWERBOAT RACING (curse cu bărci de viteză); RAFTING (coborârea pe râuri repezi de
munte cu barca pneumatică); POWERBOAT RACING ( curse cu bărci de viteză); RAFTING
(coborârea pe râuri repezi de munte cu barca pneumatică); ROUND THE WORLD YACHT
RACING (întreceri de iaht în jurul lumii); SCUFUNDARE ÎN PEȘTERI (scufundări în peșteri
cu aparat automat de respirat sub apă); SCUFUNDĂRI SU B GHEAȚĂ; SPEED SAILING
(întreceri de viteză cu ambarcațiuni cu pânze); SURFING; WAKEBOARDING (placă trasă de o
barcă cu motor); WHITEWATER KAYAKING (kaiac canoe în ape limpezi); WINDSURFING
(întreceri cu placa cu vele).

SPORTURI PRACTICA TE
În țara noast ră, printre sporturile extreme care se practică, în mod constant, ridicând cota
de interes turistic a zon elor unde se desfășoară, se află : PARAPANTISM UL,
PARA ȘUTISM UL, BUNGEE JUMPING -UL, ALPINISM UL, MOUNTAIN BIKING -UL,
TIROL IANA , RAFTING UL.

Stanciu L. Alexandra
12
Toate sporturi le extreme mai sus menționate se practică mai ales în zone le montane , zone
care oferă amatorilor acestor sporturi și un alt interes, de data aceasta doar turistic. Motivul? Sunt
zone de o frumusețe naturală aparte, dar și cu o mare încărcătură isto rică, culturală și spirituală
(aici aflându -se multe cetăți și castele medievale, biserici și catedrale sau situri arheologice ).
La rândul său, î n aceste zone de real interes t uristic, infrastructura de cazare este mai mult
decât generoasă, zonele unde se practic ă sporturi le extreme fiind înțesate de pensiuni și hoteluri,
pentru toate gusturile si pentru toate posibilitățile financiare ale turiștilor.
Cel mai mare interes pentru sporturile extreme practicate în România este manifestat de
către turiștii străini, a ceștia având „cultura” unor astfel de preocupări, și, implicit, logistica
specifică. De aceea, consider că sporturile extreme sunt un real „ambasador” al României în
lume.

PARAPANTISM
Parapanta face parte din categoria aparatelor de zbor dirija bile ușoare, iar echipamentul
de bază este format din: aripă, seletă, parașuta de rezervă, cască, bocanci. Acesta este un sport
extrem care se practică în orice moment al anului. Lecțiile sunt predate de către un pilot –
instructor autorizat si experimentat , în condiții de siguranță și oferă amatorilor de senzații tari o
experiență unică, trăită în circa 15 -20 minute de zbor deasupra unor peisaje de vis. Nu are
importanță vârsta celui care vrea să practice zborul cu parapanta, atat timp cât are minim 14 ani.
În România sunt mai multe cluburi de parapantă – cum ar fi Asociația Sportivă de zbor
cu parapanta Cumullus, Ecos -s paragliding, Școala de zbor cu parapanta Cloudbase, Air
Adrenaline, Air Sports, Mureș Fly Transylvania, Extrem Wings , care oferă astfel de cursuri (de
exemplu, pentru 10 -14 zile de curs se poate plăti 450 de euro). Cine dorește să practice mai
departe, ca performanță, o poate face, urmând cursurile pent ru avansați. Iar cine dorește să -și
achiziționeze o parapantă , prețul este în jur de 2000 de euro (cu accesorii cu tot).
Zonele geografice din România unde se pretează cel mai bine să se practice zborul cu
parapanta sunt: zona Vat ra Dornei (considerată cea mai bună zonă pentru acest sport extrem,
deoarece aici se află cei mai mari curenți de a er din țara noastră), zona Piatra Craiului , zona
Postăvaru -Poiana Brașov , zona Dealul Lempeș -Sâmpetru , zona Apuseni , zona Arieșului , zona
Tocile -Sadu, stațiunea Păltiniș , zona Lacul Bâlea , vârful Netedu și Vârful Paltinu (aceste ultime
două zone fiind reco mandate doar pentru cei experimentați).
Parapantismul este un sport recreativ (iar informațiile de mai sus au fost date mai ales
pentru amatori), dar este și un sport cu activitate competițională. Dacă este să ne referim la
parapantism ca sport care se adresează celor experimentați, respectiv participanților la competiții,
putem menționa faptul că , în România , există deja o tradiție competițională pe acest palier, atât

Stanciu L. Alexandra
13
pe plan național, cât și pe cel internaț ional. De exemplu, țara noastră a găzduit, în perioada 29
mai-03 iunie 2018, în localitatea Clopotiva (județul Hunedoara) o competiție internațională de
parapantă de categorie FAI 2, PrePWC Skytribe XC 2018 . Practic , acesta a fost cel mai amplu
concurs de gen organizat vreodată în România, fiind și e tapă de Precupă Mondială și de Cupa
României. Atunci au participat 132 de piloți și au fost reprezentate 30 de țări printre care: Africa
de Sud, Elveția, Danemarca, Polonia, Cehia etc. În cele trei zile alocate competiției s -au realizat
3 taskuri/probe de concurs (de 62 km, 83 km și de 88 km). Aterizarea a avut loc la poalele
munților Retezat și a oferit, tuturor celor prezenți, priveliști remarcabil de frumoase, mai ales că
timpul de zbor al piloților a variat între 2 până la 6 -7 ore de zbor.
Zona de zbor a fost, de asemenea, una ideală pentru desfășurarea în condiții de siguranță
a unui astfel de concurs de amploare. Decolarea, la poalele mun ților Retezat, este o pantă
înierbată care face posibilă decolarea simultană a 5 parapante, relieful permițând dispe rsia rapid ă
a parapantelor în ascendențe termice, reducând riscul de abordaj. Posibilitățile de aterizare sunt
foarte multe în depresiunea Hațegului și în văile laterale. Fiind un concurs de distanță cu
parapanta pe un traseu impus, piloții introduc acest traseu în instrumentele de navigație prin
intermedul unor puncte pe GPS, urmând sa parcurgă acest traseu contra cronometru.
Primele locuri pe podium la clasa open în clasamentul general al competiției au fost
ocupate de 2 piloți francezi și un pilot polon ez.
Ca exemplificare a performanței sportive românești la această competiție, menționăm pe
cea realizată de Clubul Mureș Fly , club care s -a clasat pe locul 9. Astfel că putem aprecia că țara
noastră a avut o mare realizare, ținând cont de numărul mare de participanți. În plus, competiția a
fost o autentică , carte de vizită pentru turismul românesc. 6

PARA ȘUTISM
Parașutismul7 este unul dintre cele mai vechi sporturi aeronautice extreme din lume.
Parașutismul înseamnă zborul cu parașuta de la o înălțime de peste 4000 de metri. Coborârea se
face cu o viteză de peste 50 -60 de metri pe secundă, motiv pentru care, cei care practică acest
sport trebuie să cunoască numeroase detalii tehnice, fapt pentru care se impune, obligatoriu,
frecventarea unor cursuri de sp ecialitate. În acest sens, există organizaț ii care oferă cursuri de
inițiere pentru zborul cu parașuta, gratuite sau contra cost.
Cluburile din țara noastră , care s -au specializat în domeniul sporturilor aeronautice
extreme, propu n tinerilor cu vârsta cup rinsă î ntre 16 și 21 de ani , cursuri de parașutism gratuite,
mulți dintre acești a urmând a fi, apoi, selecționaț i ca membri i ai clubului. Minorii interesați de

6 https://www.muresfly.ro/ro/stire/prepwc -skytribe -xc-2018
7 http://www.perfect -beauty.ro/pentru -el/sporturile -extreme -aeronautice -parasutismul -sau-zborul -cu-parasuta.html

Stanciu L. Alexandra
14
practicarea parașutismului au nevoie de semnătura părinț ilor. În ceea ce privește persoanele car e
au depășit vârsta de 21 de ani, acestea pot participa la cursurile de parașutism contra cost, tarifele
fiind stabilite de clubul organizator. Perioada cursurilor de parașutism nu depășește 3 luni.
Atunci când te inițiezi în acest sport, trebuie să știi c ă cel mai important aspect îl constituie
învățarea împachetării parașutei, pentru că de aceasta depinde însăși deschiderea ei în timpul
zborului, dar și aterizarea. În plus, practicanții acestui sport trebuie să învețe cum să sară atunci
la start, cum să n umere până la 10 și abia apoi să tragă declanșatorul, să tragă mânerul de urgență
în apropiere de sol, în cazul în care parașuta nu s -a deschis pe parcursul zborului, cum să
manevreze ațele , în așa fel încât aterizarea să fie una lină și î ntr-o zona propic e.
Parașutismul poate fi în tandem (săritura cu parașuta se face de la 3000 de m, împreună
cu un instructor și conține o cădere de 30 de secunde, înainte ca instructorul de care ești legat să
deschidă parașuta) , în cădere liberă accelerată (destinată stud enților care doresc să își formeze și
perfecționeze tehnicile de parașutism și include niveluri de performare) sau în salturi cu
deschidere automată .
În România își desfășoară activitatea numeroase cluburi de specialitate , unde se poate
experimenta sărit ul cu parașuta în deplină siguranță. Un exemplu ar fi Clubul SkyDiving
Center8,situat lângă Aerodromul Clinceni și unde se pot practică toate categoriile de parașutism.
La acest club cursurile pot fi urmate atât la sfârșitul săptămânii, cât și în sărbător ile
legale. Iată care sunt tarifele practicate de Clubul SkyDiving Center pentru fiecare categorie:
saltul în tandem – tariful este de 680 de lei/salt și 220 lei filmarea saltului pe suport CD/DVD;
căderea liberă accelerată – tariful este de 9000 lei/curs (prețul este format din 4 zile de curs
teoretic si 25 de salturi și include echipamentul complet, respective casca, ochelarii, altimetrul și
costumul de salt), salturile cu deschidere automată (care sunt concepute astfel încât să fie
practicate atât de înc epători, cât și de cei care doresc să devină parașutiști profesioniști) – tariful
este de 700 lei/curs, dacă cursul este format din 4 zile curs teoretic și un salt și de 4800 lei/24
salturi, unde tariful include echipamentul complet, ochelari, casca, altimetru, costumul de salt).
Trebuie reținut faptul că pentru obținerea licenței de parașutist trebuie avut un minim de 25 de
salturi cu parașuta.9

BUNGEE JUMPING
Bungee jumping -ul sau săritura cu coarda elastică este unul dintre cele mai spectaculoase
sport uri extreme, ce pune la încercare curajul, rezistența fizică, dar și pe cea psihică a celui care
îl practică. Concret, acesta sare de la o înălțime de zeci de metri, fiind asigurat, de gleznă cu o

8 https://www.skydivingcenter.ro/ro/
9 https://www.skydivingcenter.ro/ro/cursuri

Stanciu L. Alexandra
15
coardă elastică. Bungee jumping -ul este interzis persoanel or care suferă de cardiopatii de orice
natură, hipertensiune arterială, afecțiuni ale oaselor, întinderi musculare și ale articulațiilor, boli
ale sistemului nervos, paralizii, pareze, epilepsii, psihoze, bolii ale ochilor – miopie, miopie
degenerativă, gl aucom etc10.
Povestea acestui sport a început în Republica Vanuatu, o țară insulară situată în Oceania,
unde se practica , din timpuri străvechi, „naghol” (adică „aruncarea în nisip” sau „înotul în
nisip” – în traducere în limba engleză – „land diving” ). Pentru populația din Vanuatu, aceste
sărituri (numite în dial ectul Saa, „gol”), de la 25 de metri înălțime, din vârful unui turn din lemn,
au valoarea unui ceremonial inițiatic, care marchează trecerea la vârsta adultă. Dar inițiatorul
bungee jumping -ului, a șa cum îl știm astăzi, este însă considerat neozeelandezul Alan John
Hackett (dealtfel cel mai mare producător din lume de echipament specific pentru acest sport),
care l -a și brevetat , odată cu prima demonstrație efectuată chiar de el, în 1986, de pe Podu l
Greenhithe din Auckland. În anii următori, Hackett a pornit într -un turneu mondial, efectuând
sărituri de pe poduri și alte structuri, inclusiv de pe Turnul Eiffel. Cea mai înaltă săritură de
bungee jumping din lume a avut loc la 17 decembrie 2006, de pe Turnul Macau, din China, de la
înălțimea de 233 de metri.
Un alt loc celebru pentru săriturile cu coarda este Barajul Verzasca, din Elveția, cu o
înălțime de 220 de metri, aici fiind filmată scena de deschidere din filmul „Golden Eye ”, din
seria James Bo nd.
În România, primele salturi au avut loc în parcul Herăstrău din București, de la 60 m
înălțime, folosind ca punct de lansare o macara. Însă cel mai spectaculos loc de practicare a
săriturilor cu coarda de la noi din țară se află în Cheile Râșnoavei, d e la 140 m înălțime. Aici o
săritură în jur de 150 de metri costă aproximativ 300 de lei.
Asemănător cu bungee jumping este și „Pendulum jump” , un sport extrem provenit din
Statele Unite, care presupune ancorarea cu coarde rigide între două puncte fixe și utilizarea
momentului de echilibrare a forțelor pentru balans în loc de salt. Acest inedit sport se practică și
în România, mai precis în zona de vest a țării, într -o zonă turistică de vis din județul Caraș –
Severin și anume în apropierea orașului Anina.

ALPINISM
Alpinismul este o activitate mai mult creativă și mai puțin sportivă , având ca scop
ascensiunea munților, fie pe zăpadă, stâncă sau gheață (ghețar).
Originea cuvântului? Pentru unii, în special după opinia francezilor, cuvântu l alpinism
provine de la Munții Alpi. Dar după opinia altora, în special a spaniolilor, se consideră corectă

10 https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2014/05/21/sporturi -mai-putin -cunoscute -bungee -jumping -10-08-46

Stanciu L. Alexandra
16
form ularea de „andilism ” de la Munții Anzi. Însă anglo -saxonii privesc altfel lucrurile. De
exemplu, în viziunea englezilor, cuvântul corect ar trebui să fie „montan -ism” (pentru că ei
uzitează termenul de „mountain -eering”) sau în v iziunea germanilor cuvântul cor ect ar trebui să
fie „berg-steigen” (care au ca rădăcină tot „munte” nu Alpi ).
La întrebarea „Cine a fost primul om care a urcat pe un munte vreodată” , nimeni nu
poate răspunde. Însă, în istoria alpinismului mondial , se amintește, printre altele, de traversările
pe care armatele romane le -au făcut peste Alpi , de senzați onala trecere peste aceiași mu nți a
armatei cartagineze com andate de Hannibal, de ascensiunea lui Petra rca pe Mont Venteux. Dar
alpinismul , ca sport , s-a născut către sfârșitul sec. XVIII, cînd, după îndemnul unui om de știință
elvețian, pe nume Horace Benedict de Saussure, doi francez i din Chamonix – Balmat ș i Paccard,
reușesc să urce , pe 8 august 1786, pent ru prima oară, pe Mont Blanc, vârful cel mai înalt al
Alpilor. În sec. XIX au fost cucerite toate vîrfurile Alpilor, după care au fost atacate lanțur ile de
munț i din afara Europei .11
În România, alpinismul, ca a cțiune de escaladare a unor înălțimi cu metode specificie, a
devenit un fapt împlinit abia la sfârșitul secolului trecut .
Ascensiunile alpiniștilor ro mâni în munții înalți ai lumii? Printre pionierii alpinismului
românesc treb uie amintit Nestor Urechea, cel care care a realizat ascensiunea văilor din Bucegi .
Dar istoria alpinismului românesc începe în 1855, când a avut loc prima ascensiune a muntelui
Munch (4099 m), din Alpii Bernezi, ascensiune realizată de Elena Ghica (cunosc ută și sub
pseudonimul literar Dora d'Istria).
În 1877, Radu Porumbaru, student la Paris, devine primul român care urcă pe vârful
Mont Blanc de 4.807 m, cel mai înalt vârf al Alp ilor. În 1921, Bucura Dumbravă ( pe numele ei
real Fanny Seculici ), cunoscută iubitoare a munților României, ajunge la 4.000 m, la Refugiul
Solvay de pe Matterhorn, din Alpii elvețieni. Un alt exemplu elocvent de reușită românescască
este Constantin Lăcătușu, primul român care urcat, în anul 1992, un munte de peste 8.000 m –
vârful Broad Peak de 8.047 m din Karakorum (Himalaya). Și acestea au fost doar câteva
exemple de perfomanță românescă. Un alt moment demn de consemnat pentru istoria
alpinismului românesc este cel generat de Radu Porumbaru, primul român care, pe 2 octombrie
1877, a urcat pe Mont Blanc .
Odată cu creșterea interesului pentru alpi nism apar și primele asociații și cluburi
montane . Astfel, în România, în 1873, la doar 15 ani după ce englezii fondează primul club alpin
din lume, se înființează Clubul Alpin al Transilva niei (Brașov), iar apoi au apărut și alte
structuri, cum ar fi : Asoci ația Carpatină a Transilvaniei (1880), Societatea Carpatină Sinaia
(1893), Societatea Turiștilor din România (1903), Touring -Clubul României (1926). Pentru

11 Site-ul official ał Federației Române de Alpinism (FRAE) www.frae.ro

Stanciu L. Alexandra
17
alpinismul din țara noastră, ce a mai importantă structură însă Clubul Alpin Român , care a fost
înființat în anul 1936, fiind premergător actualei federații – Federația Română de Alpinism și
Escaladă , care s -a înființat î n 1990, fiind afiliată la Federația Internațională de Alpinism și
Escaladă (UIAA) .
Conform Federației Internaționale de Alpinism (UIAA), prin alpinism se înțeleg mai
multe activități diferite și anume :
Drumeția montană („trekki ng”) – forma cea mai simplă de mers pe munte și care are cel
mai mare număr de practicanți.
Alpinismul („mountaineering”) – o formă care la rândul său se împarte în alte două
forme, respectiv alpinismul clasic și alpinismul tehnic.
Alpinismul clasic este tot o drumeție montană, dar care are folosește un echipament
compus din piolet, colțari, coardă, ham.
Alpinismul tehnic (care a apărut după 100 de ani de la apariția alpinismului clasic)
implică urcarea pe pereți verticali d e gheață și stâncă și folosește un echipament tehnic format
din: pitoane, micro -pitoane, protecții mobile, șuruburi de gheață, scărițe, pioleți tehnici, colțari
tehnici etc. Alpinismul tehnic are, la rândul său, alte două subcategorii principale: cățărarea pe
stâncă, respectiv escalada ( „rock climbing”) și cățărarea pe gheață ( „ice climbing”);
Schiul de tură sau schi -alpinismul („ski touring ”) – o formă de deplasare pe munte iarna,
pe schiuri cu legături speciale, care permit ridicarea clăparilor de pe schi, pentru a ușura mersul.
În plus, cu schiurile de tură se poate merge în pantă, datorită așa numitelor „piei de focă” care se
lipesc pe talpa schiului.
Fiecare dintre aceste categorii de activități s -au dezvoltat de sine stătător, determinând
însă apariția altor subcategorii, unele dintre acestea fiind chiar co mpetiționale (ex : cățărarea
sportivă, cățărarea pe gheață, schiul alpin).
În ceea ce privește țara noastră12, pe tot parcursul unui an, aici se pot practica doar două
dintre cele trei tipuri de activități – drumeția montană și cățărarea pe stâncă. Doar iarna se poate
practica atât alpinismul, cât și schiul de tură. De ce? Pentru că doar atunci avem vala bile cele trei
condiții impuse: zăpada, stânca și gheața.
În Carpații Românești, mai precis în M unții Bucegi și Piatra Craiului, în paralel cu
dezvoltarea cățărării pe stâncă și a alpinismului de iarnă, s -a dezvoltat o activitate montană
unică, cel puțin î n Europa, dacă nu și la nivel mondial, care se practică vara: mersul pe brâne și
văi de abrupt cu pietriș .
Din stațiunea Bușteni se poate ajunge în zona muntoasă în care se practică cel mai bine și
cel mai frecvent alpinismul în țara noastră, și anume în Masivul Bucegi. Practic, putem spune că

12 https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/20/istoria -sportului -romanesc -alpinism -si-escalada –148055

Stanciu L. Alexandra
18
aici s -a nascut alpinismul românesc. Pereții de conglomerat din Valea Albă sunt cei mai căutați,
pentru că sunt cei mai înalți pereți de conglomerat din Estul Europei (400m). Amatorii de
escaladă sportivă preferă și faleza Piranha, prevăzută cu trasee specifice.
Zone de maxim interes pentru escaladă sunt și pereții Jepilor Mici, pereții Caraimanului
și cei ai Costilei, dar și culmile nordice ale Morarului și Bucsoiului, precum și Culmea Strunga.
O zonă foarte bună p entru escaladă practicată pentru începatori este regiunea Peștera -Horoba. La
rândul lor, zona Cheile Bicazului , zona Munții Hășmaș și zona Munții Piatra Craiului sunt zone
renumite pentru practicanții acestui sport extrem, deoarece aici se află cel mai dif icil traseu de
escaladă din România. În ceea ce privește escalada pe timp de iarnă, trebuie menționat faptul că
acest sport extrem se adresează numai profesioniștilor, pentru că riscurile escaladării pe zăpadă
și gheață sunt foarte mari. Pe acest segment d e interes, zonele populare sunt creasta Făgărașului
și creasta Pietrei Craiului.
Dintre cei mai lungi pereți de escaladă din țara noastră menționăm: Munții Bucegi –
peretele Văii Albe, Gălbenelele, Vulturilor, Costila, Claia Mare , Munții Piatra Craiului – peretele
Padinei Închise, Turnurile Dianei , Cheile Bicazului – peretele Bardosului, Surducului, Poștei .
Cursuri de inițiere în escal adă se organizează și în Bucure ști, de exemplu, la clubul
Vertical Spirit . Un curs de acest gen (organizat atât pentru adu lți, cât și pentru copii) durează cel
puțin o lună, dar specialiștii recomandă minim trei luni. Lecțiile teoretice sunt urmate de aplicații
practice. Aici se învață cum să -ți foloseș ti corect brațele și picioarele, tehnicile de cățărare, cum
să folosești t oate tipurile de prize, tehnica de asigurare în maniera cap de coardă și, evident, care
sunt riscurile pe care le implică pra cticarea escaladei și cum le poț i evita.
Cursuril e pot fi urmate individual sau î n grup restrâns (maxim 4 persoane).
Prețul unui cu rs individual este de 350 de lei (4 ședințe/lună), 500 de lei (8 ședinte/lună)
Cursuri în grup restrâns: 295 de lei (4 ședințe/lună); 420 de lei (8 ședințe/lună)
Tariful include abonamentul la sală și echipamentul de securitate (cu excepția încălțămintei,
espadrilele).13
La rândul său, sch iul de tură 14sau schi -alpinisnul, cum i se mai spune, presupun e
deplasarea pe sch iuri, atât în urcare cât și în coborâre, iar schiorul își folo sește forța proprie, nu
ca la sch iul alpin, unde se apelează la mijloace mecaniz ate pentru urcare. Ascensiunea pe sch iuri
a unei pante înclinate presupune aderența skiului la ză padă, fapt pentru care sch iurile de tură din
zilele noastre sunt prevăzute cu piei de focă, care sunt în fapt fâșii de material textile, ce permite
alunecarea unidirecțională.

13 http://www.verticalspirit.ro
14 http://skvsibiu.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=63&Itemid=60

Stanciu L. Alexandra
19
Turismul pe schiuri de tură implică un ghid specializat, care conduce turiștii practicanți ai
acestui sport extrem pe un traseu prestabilit. Acest ghid trebuie să fie un foarte bun cunoscător
atât al schi -alpinismului și implicit al schiu lui de tură, dar mai ales să fie un bun cunoscător al
muntelui și al comportamentului pe munte , pe timp de iarnă.Traseul la schiul de tură poate dura
de la câteva ore la mai multe zile, poate fi în linie, respectiv de la un loc de cazare la altul sau
sub f ormă de circuit, folosind un singur loc de cazare sau transfer cu mașina după terminarea
turei. La turele combinate, întinse pe mai multe zile, programul este diversificat, în funcție de
nivelul tehnic și fizic al turiștilor, astfel că se poate introduce î n program și vizitarea unor
obiective turistice.15
O competiție importantă de schi de tură este Cupa Călimani, care se desfășoară într-o
zonă superbă, respectiv în inima Munților Călimani și la care participă atât sportivii licenț iați, cât
și amatori. Dealt fel, România a găzduit de multe ori competiții de schi de tură, iar una dintre cele
mai importante este Suru Challenge , un concurs eveniment de promovare atât a schi -ului de tură,
cât și a schi -alpinismului, organizat de clubul deja mai sus amintit – Verti cal Sport , un club
orientat spre sporturi montane, cum ar fi alergarea montană, schi -alpinismul, alpinismul și
escalada . Alte competiții organizate de Vertical Sport ? Ski Alpinism Race Bâlea Lac, Km
Vertical Bâlea, Suru Challenge, 2X2 Race Bâlea Lac, Cindr el în alergare .
În țara noastră, oferta montană fiind una generoasă, activează numeroase cluburi de
specialitate, care oferă cursuri de inițiere în alpinism. Un astfel de exemplu este Clubul Flo
Adventure din județul Cluj, creat de alpinistul Florin Pop V ancea, care predă cursuri de alpinism
și supraviețuire în Munții Carpați . 16
Școala clujeană este singura din țară recunoscută de Federația Internați onală de
Bushcraft și Supraviețuire . Până la practica efectivă pe munte, cei care urmează aceste cursuri se
pregătesc într -o sală de escaladă unde , pe un perete de 10 metri. Cursurile de acest gen pot fi
doar de trei zile (respectiv în weekend), dar se pot face și în variant ă extinsă, respectiv cea de 4
luni. În ambele variante, practica va fi în zona Rezervației Scărița -Belioara , unde exista baza de
vară a școlii de la Cluj. Alte cluburi cu acest specific din România sunt: Clubul Sportiv NO
LIMITS Aiud, Asociația Altit udine Arad, Clubul de Alpinism ș i Escalada Phoenix Arad, Alpin
Club Bacău, Asociația Alpin Club Brașov, Alpin Club Carpatic București, Clubul Sporti v Alpin
Club Ecoul București, Clubul de Turism Alpin și Ecologie Elite București, Clubul Alpin Român,
Clubul Sportiv Kentaur Oradea, Clubul Montan Român.

15 https://propark.ro/images/uploads/file /publicatii/Schi%20de%20tura%20 %20manual%20de%20bune%2 0practici
%20pentru%20ghizi.pdf
16 http://www.extremromania.ro

Stanciu L. Alexandra
20
MOUNTAIN BIKING
Mountain biking -ul 17(ciclismul montan) este unul dintre cele mai îndrăgite, dar și te hnice
sporturi care se practică în zonele montane și constă coborârea cărărilor de munte pe două roți.
Dar cine a făcut, pentru prima dată în lume, așa ceva? Părerile sunt împărțite. Unii spun că, în
anul 1896, soldații americani au folosit bicicletele pen tru a transporta unelte pe un teren
accidentat, în timp ce alții spun că ide ea folosirii bicicletor pe munte de către soldați a fost a
armatei Italiei, în Primul Război Mondial. Alții insistă precizând că mountain biking -ul s-a
născut în Franța, în anul 1 951, atunci când s -a înființat Clubul Velo Cross Club Parisien .
Literatura de specialitate menționează însă faptul că primul mountain -biker -ul autentic a fost
americanul John Finley Scott, care în anul 1953, și -a construit propria bicicletă, numită bicicle ta
„Woodie”, cu care s -a cațărat pe munte. Aceeași literatură de specialitate mai menționează și
faptul că adevăratul loc de naștere al ciclismului montan este totuși Muntele Tamalpais din
regiunea Marin, California, SUA. Aici a fost proiectată prima bicic letă de mountain -bike, de
către Joe Breeze.
Acest sport a câștigat interes în țara noastră, iar unii dintre promotorii lui de referință sunt
Tudor Geangălă, Cezar Băjenaru și Mircea Ignat, care au înființat Asociația pentru dezvoltarea
mountain biking -ului din România . Frumusețea munților noștri a determinat în mod cert interesul
tot mai ridicat pentru acest sport extrem foarte popular la nivel planetar. Turele de mountain
biking oferă nu numai admirarea unor peisaje de vis și descoperirea unor zone turist ice mai puțin
cunoscute publicului larg, dar determină și activitatea cardiovasculară. Un studiu făcut pe 10.000
de persoane arată că dacă mergi cu bicicleta cel puțin 35 km pe weekend, riscul de infarct scade
cu aproape 50%.
În țara noastră, cei care se ocupă de acest sport organizează ture de ciclism montan care,
în general, sunt de tip cross -country. Urcări și coborâri , în egala măsură, de pante mai line, dar și
mai dificile. În general , pe cărare sau drum forestier/drum de căruțe, dar pot interveni și pasaje
de asfalt. Diferențe de nivel de la 4 -500 de metri, la peste 2000 de metri. Ture ușoare sau ture
grele, tehnice sau de anduranță, de 3 -4 ore sau de o zi întreagă. În calendarele de specialitate sunt
trecute, ca și frecvență permanent ă, trasee le de o zi sau pentru weekend, dar și programe le de o
săptămână întreagă. În pachetele concepute special pentru amatorii acestui sport se oferă chiar și
oferte pentru transport, cazare, masă, atât la hoteluri, cât și la cabane și pensiu ni dar și în
gospodării tra diționale.
Cele mai uzitate trasee de ciclism montan din România sunt cele din zona Brașovului
(Postăvaru, Piatra Mare, Piatra Craiului, Bucegi) și zona Sibiului (Mă rginimea Sibiului și
Păltiniș -Cindrel).

17 http://www.emunte.r o/foto -scurta -istorie -a-mountain -biking -ului-cum-si-unde -s-a-nascut -aventura -pe-doua -roti/

Stanciu L. Alexandra
21
Cine dorește să urmeze cursuri le de inițiere și p erfecționare în acest atractiv sport
extreme , o poate face, oferta fiind destul de bine enunțată în țara noastră. Ca titlu de exemplu,
menționăm Școala MTB – Academy , unde sunt se fac antrenamente pe tot parcursul anului, fie
antrenamente outdoor (în jurul Bucureștiului, dar și în jurul orașului Câmpulung Muscel), cât
indoor (susținute iarna). 18
Un traseu foarte atractiv pe care se practică mountain -bike-ul este cel din Valea Jiului19,
mai precis din Valea Straja și care este numit generic Traseul Lupilor . Acesta a fost amenajat în
2016 și reamanejat în 2017, având o lungime totală de 4 km. Punctul de pornite al traseului se
situează în prima curbă mare de pe drumul de coborâre din stațiune, iar intrarea în traseu este
marcată cu un indicator de lemn. Ulterio r, ruta traseului se distinge după banda de marcaj ce
îmbină culorile roțu și alb. Traseul continuă până la intersecția cu drumul public, pe șosea, până
la intersecția cu drumul spre gondolă, de unde se poate face cale întoarsă spre stația de
îmbarcare.

TIROLIANĂ
Tiroliana este un sistem de transport format dintr -o coardă fixată între două puncte,
situate la înălțime și un scripete fixat pe coarda superioară . Tiroliana are în vedere traversarea, în
acest mod, de exemplu, a unei prăpăstii care separă două vârfuri stâncoase. Ea este prevăzută cu
centură de siguranță. La Tirol, o regiune din Munții Alpi, care se întinde, în mare parte, pe
teritoriul Austriei, dar și, în mica parte, pe cel al Italiei de nord -est, s -a folosit, pentru prima oară,
acest tip de dispozitiv și de aici și denumirea de tiroliană, pentru acest sport extrem. Din anii ’30,
odată cu apariția parcurilor de agrement în aer liber, tiroliana fiind vedeta acestor locații, a
devenit foarte familiară turiștilor.
Acest sport extrem a prins și în țara noastră , unde logistica s -a dezvoltat substanț ial. De
exemplu, cea mai lungă tiroliană cu un singur segment din România este cea din Pasul Ciumârna
(comuna Sucevița, județul Suceava), unde viteza de deplasare este de 100 de km/oră! Aceasta are
o lungime de 1,1 kilometri, o diferență de nivel de 103 de metri ș i este prevăzută cu două sisteme
de frânare.
Cei ce doresc să încerce cea mai lungă tiroliană din țară trebuie să aibă vârsta minimă de
7 ani și o greutate cuprinsă între 30 și 90 de kilograme. Prețul unei astfel de călătorii este de 35
de lei.

18 http://scoalamtb.ro
19 https://www.noi -orizonturi.ro/comunitate -2/dezvoltarea -turismului -in-valea –
jiului/?gclid=Cj0KCQiAsdHhBRCwARIsAAhRhskn0fsegdL0 –
ct6h3yjZ7ObQb7gIrS0d0TmK6O7pb0X8zXy IOofwOYaAvsNEALw_wcB

Stanciu L. Alexandra
22
În Masivu l Piatra Mare, la Canionul 7 Scări (județul Brașov), se află o tiroliană care a re o
lungime totală de peste 2 kilometri, care este prevăzută cu 23 de trasee (cel mai lung fiind de 273
m). Fiind instalată în pădure, tiroliana de la Canionul 7 Scări nu se po ate parcurge dintr -o bucată,
ci este necesar să se coboare , din când în când , în locurile semnalate pentru a urma traseul
complet.
Punctul de plecare se află la altitudi nea de 995 de metri și măsoară, în total, o diferență
de nivel de 300 de metri. Ca lung ime, pe un singur segment, după tiroliana de la Sucevița este
cea de la Parcul de agremenet „Arsena l Park ” (județul Brașov), care se întinde pe 607 metri. 20

RAFTING
Rafting -ul 21 sau vâslirea pe ape repezi cu bărci pneumatice, este un sport extrem
practicat în aer liber, în echipe de două sau mai multe persoane. Denumirea de rafting provine de
la așa zisele plute gonflabile (în engleză: „raft”), ce au fost folosite, pentr u prima oară, de către
militarii americani. Ambarcațiunile sunt fabricate din materiale foarte rezistente și pot fi folosite
în aproape orice condiții, putând trece peste orice obstacol. Sportul a deven it popular la mijlocul
anilor ’ 70, atunci când raft -urile au devenit accesibile pentru publicul larg. Echipamentul dedicat
acestui sport extreme prevede: barca pneumatică (capacitate de 4 -8 persoane, uneori chiar de 6 –
12) și trekk -urile ( canoe de ape repezi) de 1 -2 persoane; costumul complet din neopren ; casca de
protec ție; vesta de salvare ; padela.
În țara noastră22, rafting -ul se practică pe râurile c u un grad mediu de dificultate, cum ar
fi: râurile Cerna , Buzău, Jiu, Bistrița , Mureș , Someș , Crișuri , Nera , Arieș.
Râul Cerna este considerat „regele ” râurilor de rafting din Ro mânia! Punctul de întâlnire
este la Motelul Dumbrava, amonte de Băile Herculane spre Cerna sat. Aici sunt două trasee
amenajate pentru rafting – unul de 4 km (care necesită, pentru parcurg ere, circa 1,5 -2 ore) și altul
de 8 km ( care necesită în jur de 2 -3 ore). Pe Cerna albia este foarte îngustă și plin ă de curbe și de
bolovani și stânci gigant, fiind prevăzută și cu o cădere de apă foarte mare, dar și de câteva
cascade mai mici, fapt ce dă zonei notă de atractivitate pentru rafting.
O altă spectaculoasă z onă din România pentru practicarea acestui sport extrem este Valea
Jiului, unde cel mai bun segment pentru rafting, chiar dacă are grad mare de dificultate, este
porțiunea de 12 km aflată între Livezeni și Bumbești Jiu (munții Vâlcan și Parâng). Agențiile de

20 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroliană
21 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rafting
22 http://outdoorexperience.ro/ture/rafting -in-romania/rafting -pe-cerna
http://www.whitewater.ro/ro/rafting -in-romania/rafting -in-romania
https://www.timponline.ro/valea -somesului -zona -de-rafting -parc-de-aventura -domeniu -schiabil -strand -ferma -eco-
foto/
https://www.travelguideromania.com/ro/rafting -pe-crisul -repede -muntii -apuseni/
http://www.greenadventure.ro/activitati/rafting/rafting -pe-nera

Stanciu L. Alexandra
23
turism, speculând interesul major pentru rafting în această zonă, deja au creat pachete speciale.
De exemplu, un grup alcătuit din minim 5 persoane, plătește 210 euro/persoană și beneficiază de
un pachet care conține : 2 nopți de cazare (cu mic dejun inc lus) la un hotel de 2 stele în Târgu Jiu,
remunerația instructorilor autorizați și asistența tehnică, închirierea echipamentului, transportul
de la hotel către locul de desfășurare și înapoi (off -road 4X4), dar și diferite activități recreative
organizate pe traseu. Traseul de rafting amenajat pe râul Buzău, care izvorăște din versantul
munților Ciucaș, are o lungime de 15 km. Dacă se alege practicarea rafting -ului pe râul Bistrița,
aici este amenajat un traseu de 10 km, respectiv între comuna Bistrița Bârg ăului (unde se află
uzina electrică Colibița) și Prundu Bârgăului. Pentru un astfel de traseu, costurile primei ture de
rafting este de 150 de lei, iar pentru a doua coborâre în aceeași zi costul este de 50 de
lei/persoană.
La rândul său, r âul Mureș este ideal pentru începători, fiind recomandat familiilor.
Punctul de întâlnire este la Neagra, lângă podul de pe Mureș, pe drumul spre gara CFR, iar
traseul, cu o lungime de 20 km, ce necesită circa 3 -4 ore, este pe dir ecția Neagra -Răstolița . În
mod usual, aic i rafting -ul se practică în bărci de 2 persoane. Rafting -ul pe râul Someș are , ca
punct de plecare , zona amonte de localitatea Pietroasa, punct de reper fiind Pensiunea „La
Mama ”, situată partea dreaptă a drumului.
Traseu se întinde pe 7 km, între ape -Pietroasa și durează circa 2,5 -3,5 ore. În ceea ce
privește râul Someșului Mare, aici rafting -ul se desfășoară efectiv pe râul Rebra, un afluent al
acestui râu, iar traseu străbăture sunt Rebra și Parva.
Perioada recomandată pentru acest sport aici este luna aprilie, pentru că atunci se topesc
zăpezile, iar debitul acestui râu crește de până la 10 ori față de debitul mediu normal.
În ceea ce prive ște rafting -ul pe Crișuri, putem preciza faptul că traseul acvatic pornește
din zona Peșterii Ungurul Mare din Șun cuiuș, iar în perioadele cu apă mare, se poate porni și din
localitatea Bratca. Trebuie reținut și faptul că pe sectorul dinspre Peștera Ungurul Mare și ieșirea
din localitatea Șuncuiuș, Crișul Repede se formează trei zone cu dificultate mai mare de
parcur gere. În plus, la intrarea în sectorul Vadul Crișului, se trece pe lângă o zona numită Pereții
Gri, unde înălțimea stâncilor atinge 80 m. Coborând pe Criș, mai în aval, se ajunge în zona
Peșterii Vadul Crișului și a cascadei formate de apa care iese din pe șteră. Specialiștii recomandă
ca pentru acest traseu să fie prezentă în grup cel puțin o persoană experimentată.
Motivul? Dacă nu se stăpânește corect vâslitul, datorită curenților de apă care au tendința
să vă ducă spre versanți stâncoși, se riscă lovire a de pereții de stâncă și chiar răsturnarea. Nera
este un râu de 124 km lungime ce străbate România, dar și Serbia. Pentru faptul că între
localitățile Șopotul Nou – amonte și Sasca Montană – aval, pe o porțiune de circa 20 km, acest
râu strabate un defile u, cu aspect de chei, îngust, dar de mare spectaculozitate, formând cele mai

Stanciu L. Alexandra
24
lungi chei din România, îl recomandă ca o zonă pretabilă pentru rafting. Concret, o tură aici
începe din Șopotul Nou și se termină la Sasca Montană.
Rafting -ul pe râul Arieș are ca punct de întâlnire , zona aval de localitatea Sălciua de Jos,
la podul suspendat de pe Arieș. Traseul are o lungime de 13 km, pe Sălciua -Ocoliș și necesită
2,5-3,5 ore, bărcile recomandate sunt de 2 persoane. Pe Arieș se pot organiza ture de mai multe
zile, cu înnoptare în cort sau pensiune, acestea fiind organizate de Asociația ”Turism Activ
Trascău” din Rimetea.
Așa cum s -a precizat și în Introducere, un rol esențial în dezvoltarea sporturilor, în speță a
sporturilor extreme, o are promovarea acestora. Și, în acest sens, pe de -o parte sunt materialele
media de promovare, care își asumă doar rolul de informare descriptivă a sporturilor și a
locațiilor unde se practică aceste sporturi, iar pe de altă parte, materialele de educație prin sport.
Importanța a cestora din urmă este covârșitoare ca și impact pe termen lung. Motiv pentru care,
lucrarea de față și -a propus, ca și studiu de caz „Asocia ția Junior Sport ”. De 8 ani, această
asociație a inițiat o campanie permanentă, numită generic „Trimite ți copiii la sport! ”, campanie
prin care desf ășoară p roiectul Junior Sport (numit din 2019 „Născut pentru Sport ”). Acest
proiect, care este considerat cel mai complex proiect din România, de educație și cultură sportivă
pentru copii , de 8 ani, are mai multe produse de manifestare – Revista „Junior Sport” (numită
din 2019 „Născut pentru Sport ”), dar și o suită de proiecte și campanii (cum ar fi: „Junior
Hop”, „Azi sunt profu' tău de sport !”, “Concertul” sportului românesc, „Balul Junior Sport” ,
Cupa „Născut pentru Sport ”, Workshop -ul internațional „Pregătirea fizică a sportivilor de
performanță”, Caravana „Junior Sport – proiect național“ , campania „Sportul românesc pe
masa Centenarului, „Născut pentru Sport ” – campanie pentru copiii cu surdocecitate ), produse
de manifes tare ce au avut menirea, pe de -o parte, de a determina pe cei mici să facă mișcare (fie
și doar de plăcere, nu ca sport de performanță), iar pe de altă parte de a promova excelența
sportivă juven ilă, dar și promovarea marilor campioni, ca modele de succes, demne de urmat de
către cei mici, atât în sport, cât și în viață . În urmatorul capitol este prezentată, succint,
activitatea acestei asociații. 23

23 www.nascutpentrusport.ro

Stanciu L. Alexandra
25
CAPITOLUL II
REVISTA JUNIOR SPORT

Asociația JUNIOR SPORT este o organizație non -guvernamentală care î și propune să îi
apropie pe cei mici de sport și, în general, de orice formă de mișcare fizică, și -a început
activitatea în anul 2011, iar în anul 2012 a lansat un număr pilot al Revistei „Junior Sport ”
(publicație care, din anul 2019, se numește „Născut p entru Sport” ).
Revista este prima și singura publicație din România distribuită GRATUIT în școlile și
colegiile cu clase gimnaziale , ca urmare a protocolului încheiat cu Ministerul Educației și
Cercet ării Științifice și U.N.E.F.S.
Sub slo ganul “Trimiteți copiii la sport!”, Asociația JUNIOR SPORT și -a propus și a și
reușit să facă „echipă națională ” cu părinții, în vederea conștientizării importanței de necontestat
a sportului, pentru a avea un stil de viață sănătos, pentru o dezvoltarea armonioasă a copiil or.
Acțiunile din cadrul asociaț iei a implica t participarea marilor sportivi români (mondiali,
olimpici, europeni) , care, indiferent de sportul practicat (fotbal, gimnastică, handbal, jugo,
karate, atletism, volei, rugby sau chiar șah), au răspuns poziti v inivitației asociației și astfel au au
promovat importanța mișcării sportive în rândul copiilor.
Prezentarea, pe larg, a produselor de manifestare a proiectului „Junior Sport”
(numit din 2019 „Născut pentru Sport” – cel mai complex proiect din
România d e educație și cultură sportivă pentru copii , proiect manifestat, de
aproape 8 ani, prin:
Revista Junior Sport
Editarea și tipărirea Revistei „Junior Sport“ – prima și unica revistă din România de
promovare a excelenței juvenile în sport (care p ână din 2019 se numește „Născut pentru
Sport” ).
Această publicație este realizată atât în ediție online24, cât și în ediție tipărită – format A4,
full color, minim 88 de pagini, coperți plastifiate lucios.
Sub titulatura – „Junior Sport” (și, din 2019, sub titulatura „Născut pentru Sport“ ),
revista vine în întâmpinarea așteptărilor unei foarte numeroase categorii de public, copiii și
adolescenții practicanți de sport de performanță sau ca amatori, cărora piața media națională nu
le oferă aproape nimic din ceea ce le es te necesar pentru o bună informare pentru dezvoltarea
fizică și psihică armonioasă, prin educație fizică, prin sport de performanță, dar și prin cultură
sportivă. Mai mult, publicația este o platformă de afirmare a competițiilor de juniori, o tribună de
la care se fac mai bine cunoscute unitățile școlare cu program sportiv și cluburile sportive, dar și

24 www.nascutpentrusport.ro

Stanciu L. Alexandra
26
a cluburilor sportive de perfomanță și, nu în ultimul rând, o rampă de lansare spre marea
performanță a celor mai talentați juniori, din toate ramurile sport ive. În revistă sunt promovați și
marii campioni legende și senori activi ai României, ca modele de succes pentru micii sportivi,
dar și penru cei care încă nu practică vreun sport. Așadar, Revista „Junior Sport” (numită, din
2019, Revista „Născut pentru S port“ ) este un real produs de educație, sportul în sine oferind
modele de succes și modele de caractere alese. Distribuția ediției tipărite este doar gratuită , direct
în școlile gimnaziale și colegiile cu clase gimnaziale, în cadrul acțiunii „Azi sunt prof u' tău de
sport! " (acțiune inițiată și desfășurată de către Asociația Junior Sport), în care revista este oferită
elevilor, cu autografe, de către marii campioni ai României, dar și în cadrul evenimentelor pe
care Asociația Junior Sport le inițiază sau la care este partener (de exemplu ca premiu la
competițiile sportive).25
Inițierea de proiecte de promovare sportivă, cum ar fi:
Junior Hop
Perioada de implementare : iunie 2015 -septembrie 2016
Locul de desfășurare: București
Inițiator & organizator: Asociația Junior Sport
Partener principal: Comisia Europeană
Parteneri internaționali: Școala de Educație Fizică și Știința Sportului din
Salonic (Grecia), Asociația pentru Dezvoltarea Sportului și Cultură Sportivă
Footura (Bulgaria ), Universitatea de Educație Fizi că și Sport Muğla Sıtkı Koçman (Turcia)
și Asociația Hodina H (Cehia)
Susținători: Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Universitatea Națională de
Educație Fizică și Sport București

Proiectul Junior Hop a fost finanțat, parțial, prin Programu l Eramus+, Acțiunea
Parteneriate Colaborative în domeniul sportului și s-a născut din pasiunea pentru sport a unui
grup de organizații care doresc să abordeze o problemă europeană, respectiv obezitatea la copii,
prin promovarea activităților de voluntariat în sport, dar și de conștientizare a importanței
activității fizice. Proiectul Junior Hop a fost singurul proiect românesc, din cele 5 aprobate la
nivelul Europei, fiind gândit special pentru S ĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A SPORTULUI (7-
13 septembrie 2016 ). Acesta a obținut 84 de puncte din totalul de 100 de puncte ș i a fost al 3 -lea
selectat din 78 de propuneri primite din partea organizațiilor de sport din toate țările de pe
Continent. Astfel, Asociația Junior Sport a fost alături de comitete olimpice de sport din

25 A se vedea pe acest link câteva din tre numerele tipărite ale ediției naționale ale revistei:
https://www.juniorsport.ro/revista/

Stanciu L. Alexandra
27
Europa. Proiectul Junior Hop a debutat, printr -o conferință de presă, în iunie 2015 și, în buna sa
desfășurare, s -au implicat mai mult de 400 de membri de la diferite organizații sportive, mai mult
de 2500 de copii și mai mult de 200 de lucrători de tiner et în domeniul sportului. În cadrul
acestui proiect, Asociația Junior Sport a realizat următoarele acțiuni și produse :
– campania „TRIMITE ȚI COPIII LA SPORT! “ (care, din acel moment, a devenit
campanie permanentă pentru Asociația Junior Sport), care a avut rolul de a promova
importanța mișcării și sportului în rândul copiilor și care a fost desfășurată cu
sprijinul marilor campioni ai României, cum ar fi : Silvia Stroescu, Monica Roșu,
Corina Ungureanu, Cristina V ărzaru, Anca Pătrășcoiu ;
– teasingul de promov are a evenimentului „Cel mai mare șotron din lume, ca număr de
participanți”;
– seminarul „România ocupă locul III la obezitate infantilă. Ce facem?” ;
– evenimentul „Cel mai mare șotron din lume, ca număr de participanți” ;
– portalul web www.juniorhop.eu ;
– cartea „TRIMITE ȚI COPIII LA SPORT! ”;
– filmul documentar „JUNIOR HOP” ;
– sondajul de opinie – chestionare, realizat pe un segment de 2500 de persoane,
respectiv copii cu vârste cuprinse între 7 -14 ani ș i profesori de educație fizică și
sport.26

„Azi sunt profu' tău de sport !”
Perioada de implementare (ediția din București) : din iunie 2015 – prezent
Locul de desfășurare: școlile gimnaziale și colegiile cu clase gimnaziale din București
Inițiator & organizator : Asociația Junior Sport
Partener principal: Ministerul Educației și Cercetării Științifice

La acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport !" participă marii campioni ai României, ocazie
cu care este distribuită elevilor, în mod gratuit , Revista „Junior Sport” (numită, din 2019,
Revista „Născut pentru Sport“ ). Concret, în cadrul acestei acțiuni, marele campion invitat
susține, ca profesor, ora de educație fizică și sport cu elevii de la o școală (clasele 0 -VII), iar apoi
le vorbește acestora despre beneficiile s portului în general, dar și despre satisfacțiile avute ca
mare campion în sportul în care a excelat. În plus, campionul încearc ă să prezinte profesorilor
curenți de sport metode noi de pregătire fizică, mai ales specifice sporturilor din care provin.

26 A se vedea aceste linkuri:
https://www.yo utube.com/watch?v=DTSjrLdvNKw&t=157s
https://www.facebook.com/Junior -HOP -507988102683458/

Stanciu L. Alexandra
28
Pract ic, ora de educație fizică și sport este o lecție deschisă atât pentru elevi, cât și pentru
profesori. Acțiunea face parte din suita de evenimente pe care Asociația Junior Sport le inițiază
în cadrul campaniei permanente „TRIMITEȚI COPIII LA SPORT!" Ce cam pioni ai Rom âniei au
fost, de -a lungul timpului, profi de sport la edițiile (care au avut loc în București) ale acțiunii
„Azi sunt profu' tău de sport !" organizate în București ? Marian Drăgulescu, Alina Dumtru,
Steluța Duță, Simona Pop, Maestru Felix, Roxa na Cocoș, Leodard Cobzariu, Irina Deleanu,
Eliza Samara, Ștefan Sandulache, Howard Dell, Virgil Stănescu, Amatto Zaharia, Florentin
Marirenscu, Marian Drăgulescu, Laura Badea, Monica Iagăr și Loredana Dinu. La final orei de
sport, campionii oferă elevilor, cu autografe, Revista „Junior Sport” (numită, din 2019, Revista
„Născut pentru Sport“ ).27

“Concertul” sportului românesc
Data: 28 noiembrie 2015
Locul de desfășurare: Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, București
Inițiator: Asociația Junior Sport
Organizator: Trima Events
Parteneri principali: Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Universitatea
Națională de Educație Fizică și Sport București
Susținători : Clubul Sportiv al Armatei „Steaua București”

“Strigarea“ pentru a participa la Balul Junior Sport s-a dat, cu două luni înainte, printr -o
campanie de provocări, în cadrul acțiunii „Concertul” sportului românesc , la care au participat
mai mulți campioni ai României. Practic, aceștia și -au înmuiat, la propriu, "palma" într -o vopsea,
au amp rentat palma înmuiată în vopsea pe o foaie A4, apoi, pe aceeași foaie A4 au dat un
autograf. În partea de jos a paginii cu amprenta palmei, a fost scris "legământul" pentru micii
campioni, respectiv: „Să fie juniorii c -o „palmă" mai sus decât noi! Eu ofer „palma" mea ca un
simbol de susținere. Te provoc și pe tine să faci același lucru! OFERĂ -ȚI PALMA ȘI
PARTICIPĂ LA BALUL JUNIOR SPORT! Eu merg, hai și tu! În palmele noastre poate sta
viitorul micilor campioni!” Startul campaniei de oferire a palmelor pen tru micii campioni a
fost dat de către marii campioni ai Clubului Sportiv al Armatei “Steaua București” (ex: Silvia
Stroescu, Sandra Izba șa, Steluța Duță, Simon Pop, Viorel Mazilu ), într -o frumoasă acțiune
numită generic, de către Asociația JUNIOR SPORT , „Concertul ” sportului românesc . La

27 A se vedea acest link de la ediția I – București:

A se vedea acest link de la ediția a II -a – București:

Stanciu L. Alexandra
29
această frumoasă acțiune au participat sute de mici sportivi, de la zeci de cluburi sportive, care
au făcut spectaculoase demonstrații sportive .28

Balul Junior Sport
Data: 25 februarie 2016
Locul de desfășurare: Restaura ntul „Le Château – Castelul din inima Bucureștiului”
Inițiator: Asociația Junior Sport
Organizator: Trima Events
Parteneri principali: Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Universitatea
Națională de Educație Fizică și Sport București
Susținăto ri: Clubul Sportiv al Armatei „Steaua București”, Prefectura Municipiului
București, Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București, numeroase federații sportive

În cadrul Balului Junior Sport – unicul bal dedicat excelen ței juvenile în sport a avut loc
o Gala de Premiere a celor mai valoroși 11 componenți ai loturilor naționale de juniori sau de
tineret din tot atâtea discipline sportive olimpice, ce au performat în 2015 și cărora li s -a
acordat : „Trofeul JUNIORUL ANULUI 2015” – Elena Meroniac (CSA Steaua) – kaiac -canoe;
Alexandra Predescu (CSA Steaua) -scrimă; Doru Ilie Stoian (CSA Steaua) -haltere; Dragomir
Iordache (CS Poli Iași) -tir; Cosmin, Gîrleanu (CSS Hunedoara) -box; Robert Glință (CS „U”
Cluj) -natație; Alexandru Cosmin Macovei (Dinamo) -canotaj; Ștefania Adelina Dobre (Dinamo) –
judo; Florentina Marincu (CNS Cetate Deva) -atletism; Adina Diaconu (LPS Slatina) -tenis de
masă; Ștefania Priceputu (LPS Craiova) -lupte). La Balul Junior Sport au fost oferite și 9 trofee
speciale : „SPERANTA JUNIOR SP ORT“ ( Olivia Cîmpian -gimnastică artistică și Anne Marie
Bontea -echitație), „LEGENDE ALE SPORTULUI ROMÂNESC“ ( Toma Prădatu -fost secretar
general adjunct la FR de Gimnastică Artistică), „PERFORMANȚA ÎN FAMILIE“ ( Ina Elena și
Ana Maria Postelnicu – Arte Marți ale), „NĂSCUT SPECIAL, DAR NĂSCUT PENTRU
SPORT“ ( Theodor Matican si Gheorghe Teodor -doi sportivi cu dizabilități), „ANTRENORUL
ANULUI 2015“( Alexandru Gurău -hadbal), „PĂRINTELE ANULUI 2015“ ( Silvana
Constantinescu -mama unei scrimere), „O VIAȚĂ DEDICATĂ PROM OVĂRII SPORTULUI
ROMANESC“ ( Cristian Țopescu -director editorial al Revistei Junior Sport în acea perioadă). În
cadrul Balului Junior Sport au fost susținute două povești de viață ale unor copii din mediul
sportiv, câștigători, la rândul lor, de trofee : Ștefania Priceputu -lupte libere și Gheorghe Teodor –

28 A se vedea acest link cu momentul provăcărilor din cadrul acțiunii:
https://www.youtube.com/watch?v= -G8g0ms6TCQ
A se vedea acest link cu demonstrațiile sportive de la acțiune:

Stanciu L. Alexandra
30
rugby, pentru care s -a organizat licitația pentru tablourile pe care erau reprezentate amprentele
palmelor și autografele unor campioni, precum Sandra Izbașa, Silvia Stroescu, Alina Dumitru,
Ana Maria Popescu (Brânză), Simona Pop, Gheorghe Berceanu, Cristian Gațu, Marian
Drăgulescu, Viorel Mazilu, Virgil Stănescu, Răzvan Pîrcălabu, Ștefan Sandulache sau oameni de
cultură precum solista Monica Anghel . Printre personalitățile sportului românesc prezente la
Balul Junior Sport s-au numărat: Elisabeta Lipă -ministrul Tineretului și Sportului din acea
perioadă, Narcisa Lecușanu -secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului în acea
perioadă, Alin Petrache -președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român în a cea perioadă,
George Boroi -președinte al CSA “Steaua Bucure ști“ în acea perioadă, Camelia Potec –
președintele FR de Natație și Pentatlon Modern, Mihai Covaliu -președintele FR de Scrimă în
acea perioadă, Răzvan Pîrcălabu -președintele FR de Lupte și, nu în ul timul rând, Cristian Gațu ,
dublu campion mondial la handbal, fost președinte al FR de Handbal și fost presedinte al CSA
“Steaua Bucure ști“. Pe covorul roșu de la “Le Château – Castelul din inima Bucureștiului”, locul
de desfășurare al Balului Junior Sport , au călcat, de asemenea, și : Sandra Izbașa, Silvia
Stroescu -campioane olimpice la gimnastică artistică, Alina Dumitru -campioană olimpică la judo,
Ana Maria Popescu (Brânză) și Simona Pop -campioane olimpice, mondiale și europene la
spadă, Gheorghe Berceanu -campion olimpic la lupte, Marian Drăgulescu -campion mondial la
gimnastică artistică, Mihai Leu -campion mondial la box profesionist, Viorel Mazilu -câștigător al
Challenge Cup cu echipa de handbal de la CSA “Steaua Bucure ști“, Virgil Stănescu -președinte al
clubului Steaua CSM EximBank în acea perioadă.29

Cupa „Născut pentru Sport”
Data: 2 iulie 2016
Loc de desfășurare: Centrul Național de Tenis (pentru selecția de tenis) și Baza sportivă
Herăstrău Football (pentru selecția de fotbal) – București
Inițiator: Asociației Junior Sport
Organizator: Trima Events
PR & Media: Tudor Communication
Parteneri principali: Federația Română de Tenis și Federația Română de Fotbal
Susținător: Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Universitatea Națională de
Educație Fizică și Sport

29 A se vedea acest link cu aspecte de la Balul Junior Sport:
https://www.youtube.com/watch?v=fCmAm UlLz9o&t=22s
A se vedea pe acest link filmele de prezentare a câștigătorilor de trofee:
https://www.facebook.com/pg/baluljuniorsport/videos/?ref=page_internal

Stanciu L. Alexandra
31
La Cupa „Născut pentru Sport “ – cea mai mare selecție simultană de ide ntificare a
talentului nativ la două sporturi populare ale românilor – tenis și fotbal – au participat copiii
între 5 -9 ani, nepracticanți de sport. Ca parte a campaniei permanente „TRIMITEȚI COPIII LA
SPORT”, inițiată de către Asociația Junior Sport, sel ecția a fost realizată după rigori standard de
identificare a talentului nativ la cele două sporturi, de către antrenori profesioniști de la cluburile
sportive partenere, sub privirile unor nume mari ale sportului românesc. La selecția de fotbal,
copiii l -au putut cunoaște pe Sorin Paraschiv (fost jucător al Stelei), iar la tenis, vedetele care au
fost alături de viitorii campioni au fost Victor Hănes cu și Alexandra Dulgheru . Cei mai talentați
12 copii care au câștigat selecția simultană și implicit au câștigat Cupa „Născut pentru Sport “ –
6 la tenis și 6 la fotba l – au fost premiați cu accesorii și obiecte vestimentare specifice sportului
ales – rachete de tenis (oferite de Federația Română de Tenis), mingi de fotbal (oferite de
Federația Română de Fotbal), echipament sportiv complet adecvat pentru tenis și fotbal (oferit de
compania ANCADA – sponsorul principal). Cei 12 câștigători ai selecției au mai primit cursuri
gratuite, sub forma unor burse de un 1 an, de la cluburile sportive care au realizat selecția.
Practic, în total, au fost acordate 6 burse la fotbal p entru băieți (câte o bursă pentru fiecare sector
al Capitalei), oferite de către Academia de Fotbal Sport Team (au preluat 3 dintre câștigători) și
Clubul Chelsea București (au preluat 3 dintre câștigători) și 6 burse la tenis pentru fete și băieți
(câte o bursă pentru fiecare sector al Capitalei), oferite de Club Sportiv Politehnica, TC2000
Academia de Tenis Sever Dron, Asociația Tennis Team București, Asociația Club Sportiv
Gauzin Moraru Tennis, Daimon SC București și AS CS Tenis Masters. 30

Workshop -ul internațional „Pregătirea fizică a sportivilor de performanță”
Data: 4 -5 noiembrie 2016
Locul de desfășurare: Rin Grand Hotel, Sala București
Organizator: Asociația Junior Sport
Management eveniment: Trima Events
Parteneri principali: Asociația Politici Noi în Sport, Asociația România Modernă,
Federația Sportului Școlar și Universitar

În perioada 4 -5 noiembrie 2016, a avut loc în București, workshop -ul internațional cu
tema „Pregătirea fizică a sportivilor de performanță” , considerat atunci ca fiind cel mai mare
eveniment pe această temă din ultimii 26 de ani. Workshop -ul a fost inițiat de domnul
Constantin Caliman și de domnul Mircea Barna , iar organizarea a revenit Asociației Junior

30 Pe pa gina de facebook Născut pentru Sport sunt 2 evenimente unde sunt foto și video de la această acțiune:
https://www.facebook.com/events/854547307983194/
https://www.facebook.com/events/232845350430329/

Stanciu L. Alexandra
32
Sport și companiei Trima Events, având sprijinul Asociației Politici Noi a le Sportului în
România, al Asociației Împreună pentru România Modernă și al Federației Sportului Școlar și
Universitar. Sportul românesc are nevoie de tehnicieni pregătiți și într -un permanent contact cu
marii specialiști în domeniu și tendițele mondiale ale acestui domeniu. Aceasta a fost premisa de
la care a plecat conferința, iar punerea în practică nu a lăsat de dorit. Speakerii de la acest
eveniment au fost profesorul emerit Tudor Bompa (Canada) – număru 1 mondial în pregătirea
fizică a sportivilor de performanță, prof.dr. Vladimir Jorga (Serbia), prof.univ. Pierre de Hillerin
(Romania), prof. Carlo Buzzichelli (Italia) și Howard Dell (Canada). La eveniment au participat
peste 200 de specialiști, printre care s -au numărat: Federația Română de Tenis – președinte
George Cosac , Federația Română de Scrimă – președinte Mihai Covaliu , Federația Română de
Handbal – Alexandru Dedu , Federația Română de Natație și Pentatlon Sportiv – președinte
Camelia Potec , Federația Română de Arte Marțiale – președinte Florent in Marinescu , Federația
Română de Karate Kyokushin – președinte Gruia Docan , CSA Steaua București, CS Dinamo
București, Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București – director Ștefan
Sandulache , mari campioni olimpici și mondiali, cum ar Sanda Izbașa. 31

Caravana „Junior Sport – proiect național“
*Din anul 2019 numit ă „Caravana Născut pentru Sport – proiect național”
Perioada de implementare: august 2017 -decembrie 2018
Locul de desfășurare al ediției I a Caravanei: județul Mureș
Inițiator: Asoc iația Junior Sport
Organizator al acțiunii „Azi sunt profu' tău de sport !” din județul Mureș: Asociația
Sportul Pentru Toți Reghin
Organizator al Galei de premiere „Născut pentru Sport” : Trima Events
Partener principal al caravanei: Consiliul Judetean Mure ș
Susținători ai caravanei: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Mure ș, Inspectoratul
Școlar Județean Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș
Parteneri media: TVR Mure ș, ARDEAL TV, Radio România Actualități – prin Radio
Mureș, AGERP RES.
În cadrul primei ediții a caravanei au avut loc următoarele evenimente și s -a realizat:
Gala de premiere „Născut pentru Sport”
Data: 9 decembrie 2017

31 A se vedea acest linkuri cu aspecte de la Workshop -ul international “Pregătirea fizică a sportivilor de
performanță”:
https://www.youtube.com/watch?v=SpPr -ft8IRY&feature=youtu.be&fbclid=IwAR0 –
9p2_O1gVFRlr8ZPFajwuLayRNcM_q3YUzv5ZDAcHA7YAn_8j4bs92ug
https://www.facebook.com/pregatirefizicasportiviperformanta/

Stanciu L. Alexandra
33
Locul desfășurării: Palatul Culturii din T ârgu Mureș
Inițiator: Asociația Junior Sport
Organizator: Trima Events (event manager al proiectelor Asociației Junior Sport)
Parteneri principali: Consiliul Judetean Mureș și Direcția Județeană pentru Sport și
Tineret Susținători: Inspectoratul Școlar Mureș, UMF și Asociația Sportul Pentru Toți Reghin.

La aces t eveniment au participat, ca invita ți speciali, importante personalități
guvernamentale, cum ar fi Alexandru Marius Dunca – Ministrul Tineretului și Sportului din acea
perioadă, dar și mari valori ale sportului românesc: Valeria van Groningen Răcilă – campioană
olimpică la canotaj, Alina Alexandra Dumitru – medaliată cu aur olimpic, multiplă campioană
europeană și medaliată cu bronz la campionatele mondiale la judo și vicepreședinte in acea
perioada al Federației Române de Judo, Camelia Potec – campioană o limpică la natație și
președinte al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, Anca Pătrășcoiu – prima
medaliată olimpică a natației românești, Gheorghe Berceanu – multiplu laureat olimpic, mondial
și european la lupte greco -romane, Andrei Muntean – primul campion olimpic de tineret din
România și component al lotului național de seniori la gimnastică artistică, Cristian Romanescu
– președinte al Federației Române de Tenis de Masă, Amatto Zaharia – președinte al Federației
Române de Kempo, Gruia Doca n – președinte al Federației Române de Karate Kyokushin și
Mircea Barna – baschetbalist, fost capitan al echipei Universitatea Cluj, dar și al naționalei
României. Aceste personalități au decernat, celor mai valoroși sportivi din acest județ, 35 de
trofee.32

Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba română
Perioada de editate & tipar: august -decembrie 2017*
*Lansarea Junior Sport Mureș – ediția în limba română a avut loc în cadrul conferin ței
de presă de anunțare a Galei de premiere „Născut pentru Sport ”, eveniment ce a avut loc pe 7
decembrie 2017.

Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba română a fost tipărită în 8000 de
exemplare și a avut un format A4, full color, 100 de pagini, coperți plastifiate lucios, un cuprins
editorial exclusiv dedicat s portului mureșean de odinioară, dar și din prezent. 3000 de exemplare
din totalul de 8000 de exemplare din Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba română , au

32 Prezentarea integrală a Galei de premiere „Născut pentru Sport” aici:
https://www.y outube.com/watch?v=sA60YvytCjs&t=4861s
A se vedea pe acest link filmele de prezentare a câștigătorilor de trofee:
https://www.facebook.com/events/284821041994798/

Stanciu L. Alexandra
34
fost editate și tipărite cu sprjinul Consiliul Judetean Mure ș (partener principal al Caravane i), iar
5000 de exemplare au fost editate și tipărite cu sprijinul administrațiilor locale din localităție:
Reghin, Iernut, Luduș, Ungheni, Sărmașu, Deda, Rîciu, Batoș, Răstolița, Solovăstru, Rușii
Munți, Suseni, Ibănești și Voivodeni. 33
Acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport !” – în limba română
Perioada de desfășurare : ianuarie -iunie 2018
Inițiator: Asociația Junior Sport
Organizator: Asociația Sportul Pentru Toți Reghin

Cele 8000 de exemplare din ediția în limba română a Revistei Junior Sport Mureș au fo st
distribuite, gratuit, în cadrul acțiunii „Azi sunt profu' tău de sport !”, direct elevilor, în colegiile și
școlile cu clase gimnaziale din județul Mureș, împreună cu campioni mureșeni, cum ar fi: Alin
Romulus Păcurar (lupte), Traian Bendorfean (fotbal), Alexandru Ballai (lupte) Sensei Traian
Dumbrăvean (Arte Marțiale), Simon Ladislau (lupte), Claudia Laura Balint (canotaj), Szekeres
Gero (alpinism), Sensei Ioan Boga (Arte Marțiale), Traian Rus (Kempo), Doina Baciu (popice),
Horațiu Cioloboc (fotbal), Iuliu Hajnal (fotbal), Monica Elena Duca (gimnastică acrobatică),
Ciprian Tapaszto (skandenberg), Sensei Adi Belean (Arte Marțiale), Nicu Pop (volei), Ella
Kovacs (atletism). 34

Revista Junior Sport – ediția în limba maghiară
Perioada de editate & tipar: mai -noiembrie 2018*
*Lansarea Revistei Junior Sport Mureș – ediția în limba maghiară a avut loc în cadrul
unei conferin ței de presă, eveniment ce a avut loc pe data de 14 noiembrie 2018.
Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba maghiară a fost tipărită în 6500 de
exemplare, format A4, full color, 104 de pagini, coperti plastifiate lucios, avand un cuprins
editorial exclusiv dedicat sportului mureșean de odinioară și din prezent. Un număr de 3000 de
exemplare din Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba maghiară au fost editate și tipărite
cu sprijinul Consiliul Judetean Mureș (dealtfel partenerul principal al Caravanei Junior Sport –
proiect național, prima oprire în județul Mureș), iar 3500 de exemplare au fost editate și tipărite
cu sprijinul administr ațiilor locale din: Sovata, Miercurea Nirajului, Sângiorgiu de Pădure,

33 A se vedea acest link c u Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba română:

34 A se vedea aceste linkuri cu acțiunea „Azi sunt profu' tău d e sport!” din județul Mureș în limba română:
https://www.youtube.com/watch?v=vMP42ky09iE&t=58s ;
https://www.youtube.com/wat ch?v=YNKiFBpuw4Q&t=183s

Stanciu L. Alexandra
35
Sângiorgiu de Mureș, Pănet, Fîntînele, Acățari, Livezeni, Bălăușeri, Eremitu, Sînpaul, Aluniș,
Brîncovenești, Gornești, Ernei. 35

Acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport !” – în limba mag hiară
Perioada de desfășurare : noiembrie -decembrie 2018
Inițiator: Asociația Junior Sport
Organizator: Asociația Sportul Pentru Toți Reghin
Cele 6500 de exemplare din ediția în limba maghiară a Revistei Junior Sport Mureș au
fost distribuite, gratuit, în c adrul acțiunii „Azi sunt profu' tău de sport !”, direct elevilor, în
școlile din județul Mureș, de către campionii mureșeni maghiari, cum ar fi: Kovács Ella
(atletism), Simon Ladislau Jr. (lupte), Fazakas Árpád (fotbal), Hajnal Gyula (fotbal), Szekeres
Gerő (alpinism), Kovács Zoltán (Salvamont), Klosz Peter (președintele Federației Române de
Triatlon), Attila Horvath (Arte Marțiale), Szakács János (Aeroclub „Elie Carafoli” Tg. Mureș),
Gyarmati Francisc (lupte), Árpád Szabó ( judo), Imola Ungvari și Evelyn Un gvari (tenis de
masă). 36
Inițierea și desfășurarea de campanii, menite să marcheze Centenarul
României :

”Sportul românesc pe masa Centenarului"
Perioada de implementare: octombrie 2018 -prezent
Inițiator: Asociația Junior Sport

În cadrul primului proiect , numit generic „Sportul românesc pe masa Centenarului",
Asociația Junior Sport, prin echipa sa redacțională, marchează Centenarul României, acest
important eveniment național, printr -un serial de 100 de interviuri filmate cu 100 de manageri,
specialiști, contributori în bunul mers al sportului românesc (atât din zona instituțională, cât și
din cea privată – ex: ong & companii), precum și politicieni – președinții celor două comisii de
specialitate din Camera Deputaților și Senat, dar și reprezentanți ai Gu vernului României.
Campania se află, în momentul de față, în plină desfășurare, iar până acum au fost
realizate interviuri cu: Matei Constantin Bogdan -Ministrul Tineretului și Sportului ;
Mihai Covaliu -președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român; George Cosac -președintele
Federației Române de Tenis; Alexandru Micu -președintele Federației Române de Yachting;

35 A se vedea acest link cu Revista Junior Sport Mureș – ediția în limba maghiară:

36 A se ve dea aceste linkuri cu acțiunea „Azi sunt profu' tău de sport!” din județul Mureș în limba maghiară:

Stanciu L. Alexandra
36
George Rotaru -președintele Federației Române de Aeronautică, Răzvan Pîrcălabu -președintele
Federației Române de Lupte, Florentin Marinescu -președintele Federației Române de Arte
Marțiale, Sorin Avram Iac oban -președintele Federației Române de Șah, George Rotaru –
președintele Federației Române de Aeronautică, Justin Ionescu și Bogdan Dudău -actualul și
fostul președinte de la Federația Română de Alpinism și Escaladă, Nicu Dobre -președintele
Federației Române de Oină, Nicu Vlad -președintele Federației Române de Haltere, Florin Florea –
președintele al Federației Române de Atletism, Camelia Gavrilă -președinte al Comisiei pentru
învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, Ștefan Sandulache -direct or Direcția
de Sport și Tineret a Municipiului București, Ticu Plăcintă -președinte al Fundației pentru Tineret
București, Cezar Stancu -director Compania Sport pentru Toți, Gabriela Szabo -director general
al CSM București, Laurențiu Oprea -inspector școlar la ISMB.
În total, 100 de personalități sunt invitate să -și exprime opinia despre sportul românesc,
iar interviurile au în vedere o incursiune în trecut, o analiză a prezentului, dar și enunțarea
perspectivelor în sportul românesc. În ace lași timp, aceste 100 de personalități răspund dacă
împărtășesc credo -ul Asociației Junior Sport, respectiv: POPORUL ROMÂN ESTE UN POPOR
NĂSCUT PENTRU SPORT? 37

“Născut pentru sport – campanie pentru copiii cu surdocecitate”
Perioada de implementare : decem brie 2018 -prezent
Inițiator: Asociația Junior Sport
Partener principal: Fundația Sense Internațional România și compania de echipament
sportiv Ancada
Cu ocazia zilei de 3 Decembrie, Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități și ca o
manifestare pen tru Centenarul României, din inițiativa Asociației Junior Sport, a fost lansată
campania „Născut pentru Sport – campanie pentru copiii cu surdocecitate” , o campanie
atingătoare de suflet, dedicată copiilor cu surdocecitate (cei care nici nu văd și nici nu aud), la
care au participat mari valori ale sportului românesc, dar și din alte domenii, cum ar fi: Valeria
van Groningen Răcilă -campioană olimpică la canotaj; Ecaterina Oancia -campioană olimpică și
de 3 ori campioană mond ială la canotaj; Silvia Stroescu -campioană olimpică la gimnastică
artistică; Alina Dumitru -medaliată cu aur olimpic; multiplă campioană europeană și medaliată cu
bronz la campionatele mondiale la judo; Irina Deleanu -medaliată cu bronz la mondialele de
gimnastică ritmică și președinte al Federației Române de Gimnastică Ritmică; Dorina Gabriela
Mihai -campioană mondială la scrimă (arma sabie); Monica Iagăr -campioană europeană în proba

37 Interviurile realizate până acum s e pot viziona aici
https://nascutpentrusport.ro/sportul -romanesc -pe-masa -centenarului/

Stanciu L. Alexandra
37
de săritură în înălțime; Traian Rus -multiplu campion mondial și european la Kempo; Alin
Romulus Păcurar -campion balcanic absolut, multiplu medaliat european la lupte libere și
Maestru Emerit al Sportului; Gruia Docan -titular a 4 dan Kyokushin Karate și președintele
Federației Române de Kyokushin; Nicu Dobre -președintele Federației Române de Oină;
Ștefan Sandulache -fost baschetbalist de performanță, actualmente director al Directiei pentru
Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti; Mircea Barna -fostul căpitan al echipei naționale de
baschet și proprietarul companiei de echipament sportiv Ancada ; Theo Matican -multiplu
medaliat la competițiile naționale și internaționale de înot, schi și ciclism, competiții rezervate
persoanelor cu dizabilități; micu ții sportivi Nicolas Luca Lupu -medaliat cu aur scrimă (respectiv
la sabie, la fel ca și mama sa, Dorina Gabriela Mihai); Miriam Ciolacu -fotbalistă și atletă ce are
la activ numeoase premii și trofee; Monica Elena Duca -dublă campioană mondială la dans
acrobatic; Andrei Păcurar -multiplu medaliat cu aur la lupte și memb ru al Lotului Olimpic de
junior mici la lupte (este liberist, ca și tatăl său, Alin Romulus Păcurar); Andrei Sandulache –
baschetbalist (la fel ca și tatăl său, Ștefan Sandulache); Alina Alexoi -jurnalist; Andrei Pralea-
Business Manager la Ancada. Printr -o suită de fotografii sugestive, dar și câte un video, acești
participanți la campanie, au trasmis un mesaj atingător de suflet, menit să susțină cauza copiilor
cu SURDOCECITATE. 38

Tabăra NĂSCUT PENTRU SPORT
Nu doa r o tabără! Un început de carieră sportivă! Asociația Junior Sport, în calitate de
inițiator, Asociația „Stelele Viitorului” București, în calitate de organizator și Revista Junior
Sport, în calitate de partener media , vă prezintă proiectul Tabăra „NĂSCUT PENTRU SPORT” .
Această acțiune se va desfășura, pe conceptul standard de tabără școlară, timp de 6 zile,
pe parcursul vacanței de vară, atât la munte – la Pensiunea GREEN EDEN din localitatea
Bușteni, județul Prahova (în perioada iunie -iulie), cât și la m are – la Complexul SAILOR 2 MAI,
din localitatea 2 Mai, județul Constanța (perioada iulie -august). Ambele locații sunt dotate cu
utilități specifice pentru desfășurarea activităților sportive. În cadrul celor 6 zile de tabără,
copiii, dincolo de activităț ile specifice de recreere, vor fi antrenați în diferite
jocuri/probe/concursuri menite să identifice talentul nativ la sport. În plus, de la un cadru
medical avizat, aceștia vor primi și o evaluare medicală.
Tabăra se adresează elevilor din ciclul primar (clasele 0 -IV), neangrenați în activitatea
vreunui club sportiv, deci elevilor aflați la o vărstă aptă pentru a începe o activitate sportivă într –
un mod organizat. Pe lângă coordonatorul desemnat de către școala de unde provin copiii

38 Prezentarea campaniei și mesajele video ale participanților a campanie aici:
https://nascutpentrusport.ro/campanie -surdocecitate/

Stanciu L. Alexandra
38
(profesor și/sau învăț ător), în tabără se vor afla antrenori/traineri specializați în a putea evalua, în
mod profesionist, aptitudinile fizice ale celor înscriși în tabără. În concluzie, fiecare copil va
pleca acasă atât cu o evaluarea medicală, cât și cu o fișă de evaluare a c alităților sale fizice și,
implicit, cu o recomandare pentru sportul la care s -a dovedit acesta că are înclinații. Mai mult
decât atât, inițiatorii și organizatorii proiectului vor oferi și consultanță părinților, recomandând
cluburi sportive. Pe parcursu l taberei, copiii vor fi vizitați de mari campioni de la diferite
sporturi, care se vor atrena cu ei în diferite activități sportive și le vor vorbi acestora despre
frumusețea vieții de sportiv. Tot în cadrul taberei, copiii vor primi, încă din prima zi, Revista
Junior Sport, pe care vor fi rugați să o citească, dacă doresc să se încrie la un scurt concurs de
educație și cultură sportivă (concurs ce va fi organizat în timpul taberei și finalizat cu o premiere
pentru câștigători). 39 Costul taberei este de 700 lei (inclus transport, cazare 5 nopți, masă –
pensiune completă – 3 mese pe zi, inclusiv prânzul și cina din ziua sosirii și micul dejun și
prânzul din ziua plecării).
Așa cum a rezultat din prezentarea activității, cea mai mare precupare a Asociație i
JUNIOR SPORT a fost aceea de a d etermina copiii să facă sport, iar sloganul campaniei
permanente „TRIMITE ȚI COPIII LA SPORT!” a fost conceput exact pentru acest mesaj. Lipsa
mișcării sportive determină cel mai nociv efect, respectiv sedentarismul și resp ectiv obezitatea
infantilă, iar România este, la acest capitol, din păcate, pe „podium”, chiar dacă pe locul III! În
următorul capitol se va trata exact acest aspect.

39 https://carta.ro/cazare -lepsa/pensiunea -green -eden -i/

Stanciu L. Alexandra
39
Capitolul III
Rolul educației fizice și sportului în societatea
românească modernă
Factorii de sănătate, educație și integrarea socială

În fața unei asemenea realități – „România pe locul III în Europa la obezitate infantilă”
specialiștii s -au preocupat de fenomen și au găsit soluții, elaborând chiar și propuneri legislative .
O astfel de propunere este cea formulată de un colectiv de profesori din județul Vrancea – Prof.
Mincă Vica, Prof. Pîrlea Cătălin, Prof. Eufrosie Florin, Prof. Bosnea Laurențiu, Prof. Bulancea
Radu, Prof. Pionescu CătălinProf. Zaharia Marius. Chiar dacă propunerea acestor profesori încă
nu a fost discutată în Parlament, merită toată atenția noastră.
Propunere a legislativă vizează introducerea a trei ore de Educaț ie Fizică în planul cadru
de învățământ, dar și respectarea recomandării Parlamentului Europe an referitor la Educaț ia
Fizică în ș coală , care are drept motto: „Sportul dă zile vieții și viață zilelor”.
Realizarea acestui demers a fost impusă de necesitatea de a reacționa într -un mod concret
la deciziile legate de orele de educație fizică și sport, decizii care din păcate s -au dovedit a fi
inadecvate și nerealiste, în totală neconcordanță cu nevoile populației școlare. În același timp,
prin această acțiune, dorim să aducem în atenția populației și factorilor de decizie, rolul educației
fizice și spor tului în societatea românească modernă, ca factor de sănătate, educație și integrare
socială.
Activitățile motrice cu caracter formativ -educativ se confruntă cu pericole și provocări
nou-apărute, care au impus acest gen de acțiune și anume :
– statisticile a supra stării de sănătate a populației, cu deosebire a populației
tinere, evidențiază creșteri îngrijorătoare ale ratei morbidității, sedentarismul și
obezitatea, în special, constituindu -se drept factori favorizanți în apariția diferitelor
afecțiuni fizice și psihice;
– perspectivele unei sănătăți precare și diminuarea capacității motrice a
populației pun în pericol dezvoltarea economică durabilă și siguranța națională;
– diminuarea percepției asupra rolului formativ al educației fizice și
sportului, reflecta tă în reducerea numărului de lecții de educație fizică din curriculum
nucleu, pentru anumite categorii de elevi, și a timpului alocat practicării sportului;
– reducerea alarmantă a numărului de copii și tineri care practică sportul, sub
diferite forme;

Stanciu L. Alexandra
40
– scăderea performanțelor sportive ale României pe plan internațional, mai
ales în competițiile majore – Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Campionate
Europene;
– lipsa de consecvență în aplicarea legislației în vigoare privind educația
fizică și sportul, precum și dizarmonia punctelor de vedere ale factorilor de decizie
(ministere, agenții etc.);
Din nefericire, marcat de tehnologia modernă, de lumea virtuală care l -au înlănțuit în
spațiul închis al locului de muncă sau al casei, omul contemporan s -a depă rtat de natură, de
arenele sportive. Faptul că mulți copii „practică” astăzi diferite ramuri sportive pe calculator, în
timp ce sunt „scutiți” de către părinții excesiv de protectori de orele de educație fizică
desfășurate în școală reprezintă un fenomen s ocial real și deosebit de primejdios. Această
realitate constituie un semnal de alarmă pentru toți factorii implicați în procesul de formare a
tinerei generații. De aceea, cercetătorii din domeniul psihologiei sportului au un rol esențial nu
doar în contur area unor concepte și metodologii specifice, ci și în readucerea în atenția societății
a celebrului dicton al lui Juvenal: „Mens sana in corpore sano”. Timpul petrecut în fața
calculatorului și a televizorului crește direct proporțional cu vârsta, iar tim pul petrecut în aer
liber scade odată cu înaintarea în vârstă. Este îngrijorător faptul că în zilele de vacanță , în zilele
de la sfârșitul săptămânii, elevii stau în fața calculatorului și a televizorului peste 10 ore, de cele
mai multe ori fiind asistați de către părinți cu care vizionează nu numai emisiuni potrivite vârstei
lor. Din diverse motive copiii preferă să stea în casă în detrimentul activităților în aer liber, iar
cei care nu au calculator în casă preferă să -și petreacă timpul liber în cluburi sau la prieteni.
Foarte rar ies însoțiti de părinți la plimbare în aer liber sau practică împreună cu părinții exerciții
fizice. Este bine știut că, educația fizică desfășurată atât la nivel de învățământ primar cât și la
nivel de învățământ gimnazial, li ceal sau chiar universitar îndeplinește un rol deosebit în
procesul de formare și dezvoltare a personalității copilului. Specialiștii din domeniul psiho –
pedagogic recunosc valențele formative în plan biologic, motric, psihic și social ale acestei
discipli ne.
Putem afirma că societatea românească, datorită nivelului de educație redus, dar și
datorită greutăților financiare cu care se confruntă are o poziție rigidă, de indiferență sau chiar de
respingere față de necesitatea practicării zilnice a exercițiilor de mișcare, de întreținere, motivând
de cele mai multe ori lipsa timpului necesar ori greutățile de ordin material cu care se confruntă.
Mărturii ale profesorilor de educație fizică, „beneficiarii” direcți, împreună cu elevii, ai
ultimelor hotărâri guver namentale referitoare la educație fizică și sport în România:
În conformitate cu Ordinul nr. 3309 din 02.03.2009, specialitatea educație fizică a fost
ciuntită din planurile de învățământ, fiind introdusă în trunchiul comun, la majoritatea elevilor de

Stanciu L. Alexandra
41
liceu, o singură oră de educație fizică pe săptămână. Conform unor precizări sosite ulterior, pe
lângă unica oră de educație fizică din trunchi, elevii pot beneficia, opțional, dar în afara orarului,
fără nici un fel de obligativitate, de încă una sau mai mult e ore de educație fizică, care se vor
putea desfășura în cadrul orelor de ansamblu sportiv sau de formații sportive, care vor fi
organizate în funcție de oferta școlii respective, de posibilitățile acesteia legate de bazele sportive
și de resursele umane – profesorii, care ar urma să conducă aceste activități. Este deja luna
noiembrie a primului an școlar în care se aplică aceste măsuri „sclipitoare”. În calitate de
profesori de educație fizică la unele dintre liceele care au fost afectate de aceste sch imbări
operate în programul elevilor, am constatat următoarele:
Unica oră de educație fizică prevăzută în trunchiul comun este absolut insuficientă pentru
ca un copil să ajungă să -și însușească la un nivel cât de cât acceptabil competențele pe care
acesta ar trebui să le aibă la sfârșitul ciclului liceal, așa cum sunt cuprinse în programele de
educație fizică elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru o singură oră
pe săptămână.
Lipsa obligativității participării la orele de edu cație fizică suplimentare determină o foarte
slabă participare a elevilor la aceste forme de activități, aceasta și pe fondul lipsei de educare și
informare a populației școlare cu privire la importanța și rolul mișcării în dezvoltarea
psihosomatică a ele vilor, în integrarea lor socială, în definirea și formarea caracterului viitorului
adult, în conformitate cu principiile sănătoase ale vieții în contextul existenței acestora ca
cetățeni europeni educați, sănătoși și informați.
Scoaterea în afara orarului a orelor de ansamblu sportiv, a determinat în rândul elevilor o
stare de nedumerire, pentru că cei mai mulți dintre ei conștientizează totuși faptul că au nevoie să
facă mai multă mișcare. În același timp, la începutul anului școlar au fost atât de mulți doritori să
se înscrie la orele de ansamblu sportiv, încât ne -a fost greu să facem față cererilor. Elevii au
constatat însă ulterior că nu se pun absențe, că nu se pun note și mai mult decât atât, activitățile
de la ansamblurile sportive aveau loc în afar a cursurilor, adică după ce petrecuseră deja 6 ore la
școală, sau înainte de programul școlar (pentru cei care învață după – amiază). Asta i -a
determinat încet -încet să vină din ce în ce mai puțini la orele de ansamblu sportiv.
Din punctul nostru de veder e, al profesorilor de educație fizică, nu avem ce să ne
reproșăm. Am pus la dispoziția elevilor tot ceea ce liceele puteau oferi, precum și tot ceea ce
priceperea noastră ne putea ajuta.
În primul rând , am pus mult suflet și am urmărit să venim în întâmp inarea dorințelor
elevilor. În această privință dorim să se știe că o spunem răspicat: există foarte mulți profesori
care doresc să -și facă meseria, care au făcut din această nobilă activitate un țel al vieții,
profesori pentru care ceea ce face pe terenul de sport este o adevărată pasiune!

Stanciu L. Alexandra
42
În al doilea rând, elevii au avut de optat între: fotbal, baschet, handbal, volei, tenis de
masă, fitness, gimnastică aerobică, stretching, etc. În ceea ce ne privește pe noi, inițiatorii
acestui demers, putem spune c ă avem numărul de elevi care să participe la orele de ansamblu
sportiv și formații sportive, astfel încât catedrele noastre să nu fie amenințate. Marea problemă
este însă aceea că, dacă facem un calcul simplu al procentului din numărul total de elevi ca re nu
face decât o singură oră de educație fizică pe săptămână (peste 85%), constatăm că declarațiile
doamnei ministru Andronescu, cea care a inițiat aplicarea acestor măsuri aberante, cum că elevii
vor face între 3 și 5 ore de educație fizică pe săptămân ă, sunt total neadevărate.
Acest proiect dorește să stimuleze elaborarea unor politici sociale și a unor strategii de
dezvoltare la nivel național și local, pentru încurajarea și sprijinirea diferitelor forme de
practicare a educației fizice și sportului. De aceea dorim să prezentăm acest fenomen al educației
fizice și sportului privit în ansamblu, ca specialiști conștienți de importanța acestuia în viața
societății în care trăim. 40

EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SP ORTUL
Un drept fundamental al omului
Educația fiz ică și sportul reprezintă drepturi fundamentale ale omului, recunoscute de
marile organizații internaționale. În Declarația Universală a Drepturilor Omului (ONU, 1948) se
stipulează faptul că orice persoană are dreptul la educație, în scopul dezvoltării depline a
personalității sale. În Scrisoarea Internațională privind Educația Fizică și Sportul , UNESCO
(1978) stabilește, la articolul 1, că aceste activități reprezintă „un drept fundamental al tuturor”,
iar exercitarea lui are multiple efecte asupra stări i de sănătate și a dezvoltării personalității
oamenilor. În Convenția asupra Drepturilor Copilului (ONU, 1989), în Convenția împotriva
Discriminării în Educație (ONU, 1960), în alte tratate și declarații, educația fizică și sportul sunt
considerate activit ăți prin care s e asigură dreptul la educație. În baza experienței acumulate în
cursul Anului European al Educației prin Sport (2004) , Comisia Europeană încurajează
sprijinirea activităților fizice și sportive prin intermediul diferitelor inițiative politic e, în
domeniul educației și al formării. În România, Legea învățământului nr. 84/1995 precizează, la
art. 4, că învățământul are ca finalitate formarea personalității umane, inclusiv prin „[…]
educație fizică, educație igienico -sanitară și practicarea spor tului”, aspecte întărite prin Legea
Educației fizice și sportului nr. 69/1999 , care stipulează că acestea reprezintă activități de interes
național, sprijinite de stat. Astfel, „Practicarea educației fizice și sportului este un drept al
persoanei, fără nic i o discriminare, garantat de stat, iar autoritățile administrative, instituțiile

40 https://www.scribd.com/document/26507644/PLEDOARIE -PENTRU -EDUCAȚIE -FIZICĂ -ȘI-SPORT –
Propunere -Legislativa

Stanciu L. Alexandra
43
de învățământ și instituțiile sportive au obligația de a sprijini educația fizică, sportul pentru toți
și sportul de performanță, și de a asigura condițiile de practicare a a cestora” .
În consecință, există cadrul conceptual și legal prin care se recunoaște rolul social al
acestor activități și prin care se asigură premise pentru desfășurarea lor.41

Componente ale educației generale
În cadrul caracterului global al educației, e ducația fizică și sportul prezintă conținuturi și
sarcini specifice, cu influențe de sistem asupra individului, în plan fizic, motric, intelectual,
estetic și moral. În același timp, educația fizică și sportul pot fi considerate drept forme speciale
de edu cație prin fizic, care conduc nu doar la finalități biologice, ci și la importante aspecte
psihologice și sociale.
Educația formală și informală beneficiază de valorile transmise prin educație fizică și
sport, cum sunt acumularea de cunoștințe, motivație, aptitudini, dispoziția de a depune eforturi
personale, precum și de calitățile sociale, cum sunt munca în echipă, solidaritatea, voluntariatul,
toleranța și fair -play-ul, totul într -un context multicultural.

Componente ale educației permanente
Datorită m arii lor accesibilități, educația fizică și sportul se practică sub cele mai diferite
forme, însoțind omul de la naștere până la bătrânețe, creând astfel un stil de viață echilibrat și
sănătos . Educația fizică și sportul dispun de strategii de aplicare și metode adaptate pentru
realizarea obiectivelor diferențiate, pentru fiecare vârstă. Incluse în educația permanentă acestea
acționează în sistem global, fizic, psihic și cultural favorizând integrarea socială a oamenilor
indiferent de rasă, cultură sau orie ntare politică.
Educația fizică și sportul sunt totodată factori de consolidare a rezistenței la
incovenientele vieții moderne, o bogăție comună cu profund caracter educativ pe parcursul
întregii vieți, reprezentând un tonic pentru activitățil e de timp liber individuale sau în grup.

Educația fizică și sportul pentru sănătate
Promovând respectul pentru organismul propriu și al altora, educația fizică și sportul se
constituie în forme de educație pentru sănătate. Omul este, în primul rând, o fii nță biologică ale
cărei componente structural -funcționale sunt, în mod general și specific, influențate prin educație
fizică și sport. Funcția de optimizare a potențialului biologic reprezintă, de fapt, punctul de

41 Sursa: Asociația Junior Sport ; Proiect Junior Hop – seminarul „România ocupă locul III la obezitate infantilă. Ce
facem?” ;

Stanciu L. Alexandra
44
plecare al tuturor influențelor exercitate asupra organismului uman. O solicitare adecvată, din
punct de vedere cantitativ și calitativ, în educație fizică și în antrenament sportiv, conduce la
modificări morfologice și funcționale relevante, care permit o mai bună adaptare a individului la
cerinț ele vieții cotidiene.
Organizația Mondială a Sănătății promovează, prin programul „Viață activă” (1998),
importanța practicării sistematice a activităților fizice pentru sănătate, cu prioritate la copii și
tineri. Cercetările au arătat că exercițiul fizic , practicat pe termen lung, îmbunătățește sănătatea
fizică și mentală, având o contribuție pozitivă la procesul de învățare și dezvoltare a
personalității, la reducerea riscului apariției afecțiunilor fizice și psihice asociate stilului de viață
modern. În acest sens, se recomandă practicarea a cel puțin 30 de minute, zilnic, de activitate
fizică, ce necesită efort moderat – pentru adulți, și 60 de minute -pentru copii.
Lipsa de activitate fizică conduce la excesul de greutate, favorizează apar iția obezității și
a unor afecțiuni cronice, precum bolile cardiovasculare și diabetul, care afectează calitatea vieții,
pun în pericol viața persoanelor și creează probleme economiei și bugetului alocat sănătății
(Cartea Albă privind Sportul , Comisia Comu nităților Europene , 2007).
Studiile efectuate în diferite țări evidențiază că fiecărui dolar investit pentru educație
fizică și sport îi corespunde o reducere de 3,8 dolari pentru cheltuielile medicale ( Declarația de la
Punta del Este a Miniștrilor Educaț iei, 1999). Nu întâmplător, există concepția potrivit căreia
„sportul dă zile vieții și viață zilelor”. În aceste condiții, domeniul educației fizice și sportului
trebuie să își asume, cu mai multă vigoare, rolul de promotor al stării de sănătate, pe de o parte,
prin competențele complementare ale specialiștilor (profesori, antrenori, kinetoterapeuți), și pe
de altă parte, prin impunerea unor programe -cadru profilactice, pe categorii de vârstă, în direcția
realizării obiectivelor specifice ariei de compente nță a specialiștilor.

Componente ale culturii și civilizației umane
Domeniul educației fizice și sportului definește un univers al creațiilor umane de natură
morală, intelectuală, estetică, ce își găsesc locul cuvenit în ansamblul general al valorilor
culturale. Ca act de creație valorică, deci ca act de cultură, educația fizică și sportul reliefează o
nouă semnificație a corpului uman, o îmbinare armonioasă între cultura spirit ului și acțiunea
propriu -zisă. Educația fizică și sportul își aduc o contrib uție originală la educația culturală prin
promovarea frumuseții corpului, prin expresivitatea mișcărilor și prin calitatea relațiilor
interumane pe care le implică.
Funcția culturală a acestor activități se exprimă și prin momentele de sublim pe care le
relevă marile spectacole sportive, de exemplu, festivitățile de deschidere și închidere a Jocurilor
Olimpice, care provoacă o intensitate emoțională greu de egalat. De asemenea, sublimul apare,

Stanciu L. Alexandra
45
adeseori, și ca atribut al naturii, care „găzduieșt e” performanța sportivă, valorile estetice ale
acesteia fiind solidare cu acțiunea sportivă.
Putem aprecia că dezvoltarea culturii universale s -a realizat și prin îmbogățirea culturii
fizice, care presupune un ansamblu de idei, convingeri, obi ceiuri, instituții, discipline științifice,
opere artistice etc. Toate aceste elemente creează legătura intrinsecă între educație fizică, sport și
cultură, care unește, într -un limbaj comun, diferite arii geografice și sociale .

Domenii ale cunoașterii ști ințifice
UNESCO (1978) consideră că aportul științei este indispensabil în dezvoltarea educației
fizice și sportului. Importante evenimente științifice, organizate la nivel internațional, au
promovat contribuția științelor la dezvoltarea cunoașterii în ac est domeniu. Acumularea de
informații, în aria educației fizice și sportului, a condus la constituirea și consolidarea unui
sistem de științe care studiază motricitatea umană, contribuind la creșterea eficienței
educaționale a acestor activități, exprimată prin performanțe sportive superioare și printr -o
capacitate specifică de adaptare la solicitări fizice și psihice. Acest proces a condus la
constituirea și impunerea unei noi ramuri a cunoașterii științifice – Știința Sportului , care are
caracter integrat iv și interdisciplinar, și analize ază sistemic fenomenul sportiv. O retrospectivă a
performanțelor, în diferite ramuri de sport, evidențiază progresul constant al acestora, progres
care nu ar fi fost posibil fără o c ercetare științifică temeinică.
Autorită țile Statului trebuie să sprijine cercetarea științifică destinată dezvoltării
performanței umane – fizice, motrice și psihice.

Educația fizică în școală și angajamentul pentru calitate
Prin educația fizică din școală, se asigură formarea de cunoștințe, deprinderi practice și
intelectuale, precum și însușirea de valori etice, care contribuie la dezvoltarea capacității de
integrare socială a individului.
Manifestul F.I.E.P.(Federația Internațională de Educație Fizică) 1970 și Asociația
Europeană de Educa ție Fizică , prin Declarația de la Madrid (1991), a argumentat, prin studiile
efectuate pe copii și tineri de diferite vârste, necesitatea practicării sistematice a educației fizice
și sportului cel puțin 1 oră pe zi, până la vârsta de 12 ani, și cel puțin 3 ore pe săptămână, pentru
copiii mai mari de 12 ani și pentru adolescenți. Prevederile UE consemnează, de asemenea,
necesitatea celor 3 ore de educație fizică obligatorii pe săptămână.
În regulamentul de aplicare a Legii nr. 69/1999 , se menți onează obligativitatea asigurării,
prin programul școlar, a unui număr de 3 ore de educație fizică pe săptămână, pentru elevii din
clasele I -XII. Acest număr de lecții asigură un optim de stimulare pentru producerea de

Stanciu L. Alexandra
46
modificări adaptative, morfologice și funcționale.
Specificul calitativ al educației fizice nu constă în faptul că se depune un efort fizic, ci în
obiectivele urmărite, în modul în care această activitate se desfășoară și în accentul pus pe
valoarea formativă a conținutului instru irii. Astfel, subiectul care participă la lecția de educație
fizică reacționează printr -o conduită complexă, care înglobează deprinderile motrice, condiția
fizică, cunoașterea și plăcerea pentru mișcare.
De asemenea, evidențiem faptul că educați a fizică și sportul în școală nu reprezintă
scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităților generale ale educației, alături de celelalte
discip line din curriculum -ul școlar. În același timp, trebuie să existe preocuparea permanentă a
profesorilo r de educație fizică de a asigura un conținut atractiv pentru lecțiile organizate, astfel
încât educația fizică școlară să pună bazele educației fizice permanente, care înseamnă un stil de
viață, un mod de a gândi și de a acționa în beneficiul propriu și î n interesul societății.
Dimensiunea temporală a educației fizice și sportului impune reconsiderarea acestora ca
activități, în sensul prelungirii lor de la etapele școlarității la celelalte etape de dezvoltare, astfel
încât ele să devină un con tinuum care însoțește individul din primii ani ai vieții până la
senescență.

SPORTUL – LABORATOR DE EXCELENȚĂ UMANĂ
Adevărata imagine a sportului este dată de însăși viața socială, care îl plasează alături de
marile preocupări cum sunt cele de natură edu cațională, economică, culturală, ideologică,
științifică, de apărare și ordine publică întregind o concepți e care îi recunoaște valoarea.
Esența sportului este competiția, care s -a dezvoltat sub aspect istoric pe parcursul
evoluției societății și prin car e se comparau performanțele fizice, inteligența și capacitatea de
creație. Accesibilitatea sportului la cele mai diferite vârste, din copilărie la bătrânețe, îl plasează
în rândul , celor mai accesibile forme de educație și factori de sănătate.
Sintagma „Sportul pentru toți ” oglindește acest drept al tuturor oamenilor de a practica
sportul pentru recreere, întreținere, reeducare motric ă sau pentru marea performanță.
Sportul de performanță este un adevărat laborator de excelență umană, atât în ceea ce
priveș te sănătatea, cât mai ales în dezvoltarea capacității de performanță. Acesta constituie un
teritoriu în care ființa umană caută perfecțiunea și pe care de multe ori o realizează spre
încântarea sa și a milioanelor de admiratori.
În relațiile socio -cultura le ale umanității, compararea performanțelor ocupă un loc
important. Multe națiuni, de pe toate continentele, depun eforturi pentru a fi reprezentate în

Stanciu L. Alexandra
47
marile confruntări internaționale, pentru a -și face cunoscute performanțele. Sportul devine un
adevărat ambasador, un simbol al prestigiului individual și al națiunii căreia îi aparține sportivul.

Medii educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și
excluziunii sociale
Educația fizică și sportul își aduc o contribuție esențială la coeziune a economică și
socială, precum și la formarea unei societăți mai bine integrate, ele promovând sentimentul
apartenenței la un spațiu socio -cultural comun. Aceste roluri sunt și mai relevante pentru
categoriile de persoane defavorizate, grupurile insuficien t de bine reprezentate, persoanele cu
nevoi speciale, imigranți , etc.
Practicarea exercițiilor fizice trebuie să se desfășoare fără discriminări, prin asigurarea
accesului egal al femeilor și bărbaților, indiferent de rasă, religie, opinie politică, origi ne
națională sau socială. În acest sens, Comisia Europeană încurajează punerea la dispoziție a
spațiilor destinate practicilor sportive și activităților fizice, ca instrumente de interacțiune socială
pozitivă. Pe de altă parte, se subliniază contribuția sp ortului la crearea de locuri de muncă și la
creșterea economică, dar și la revitalizarea unor zone defavorizate.
Mediul socializant al educației fizice și sportului oferă modele de comportare
transferabile în viața cotidiană. Coeziunea socială , toleranța reciprocă, integrarea etnică și
culturală sunt, în mare măsură, efecte ale practicării exercițiilor fizice, sub diverse forme.
Prin educație fizică și sport sunt combătute atitudinile rasiste, xenofobe și de excluziune a
celor mai p uțin dotați fizic și motric. Tendința demografică de creștere a numărului de persoane
vârstnice trebuie să conducă la o viziune inovatoare, în ceea ce privește locul și rolul educației
fizice și sportului în diminuarea efectelor îmbătrânirii . În același ti mp, practicarea exercițiilor
fizice contribuie la recuperarea persoanelor cu diferite tipuri de dependență (droguri, medicație
în exces, alcool), favorizând reinserția lor socială.

Factori de integrare socială pentru persoane cu dezabilități
Prin metode și mijloace specifice, educația fizică și sportul asigură un mediu educațional
accesibil, cu puternice influențe formative și educative asupra persoanelor cu dizabilități.
Comisia Europeană cheamă Statele membre și organizațiile sportive să îș i adapteze
infrastructura, pentru a permite accesul acestor persoane în bazele sportive și, implicit,
participarea lor la programe și competiții special concepute.
În ultimii ani, educația fizică și sportul adaptat s -au impus ca subsisteme cu ob iective
specifice diferitelor tipuri de deficiențe. Structurile motrice adaptate, regulile specifice, resursele
materiale și organizatorice modificate permit facilitarea exprimării acestor persoane, conform

Stanciu L. Alexandra
48
propriilor abilități și capacități. Pe de altă pa rte, în acest mod, sunt posibile efectele terapeutice –
compensatorii și de dezvoltare, care permit crearea unei noi imagini de sine, favorabile integrării
sociale. Programele moderne de educație fizică și sport adaptat promovează educația incluzivă,
prin cu prinderea, în activități comune, a persoa nelor cu și fără dizabilități.

Cadru de cooperare internațională
Educația fizică și sportul creează un nou cadru de cooperare între popoare, prin
transformarea culturii războiului, a violenței și discriminării în tr-o cultură non -violentă, a
toleranței și solidarității. Activitățile fizice favorizează, prin modul lor specific de organizare,
stabilirea de contacte interumane, de dialog intercultural și de cooperare internațională. Sportul,
prin mijloacele lui specif ice, favorizează respectarea unor reguli comune, depășind barierele
geografice, politice, sociale și economice.
Existența organismelor sportive internaționale face posibilă afilierea reprezentanților
diferitelor națiuni și stabilirea unui dial og structurat, pentru dezvoltarea practicilor și culturii
sportive, la care participă federațiile de specialitate, organizațiile sportive tutelare, comitetele
olimpice naționale, alte organizații europene și internaționale, precum și alți factori implicați în
domeniul sportului, inclusiv partenerii sociali.
Cooperarea internațională este condiția universală de dezvoltare echilibrată a educației
fizice și sportului în toate țările. Expresia acestei cooperări o reprezintă Cartea Albă a Sportului ,
care prevede acțiuni de orientare a activităților Comisiei Europene, legate de acest domeniu.

Specialiștii domeniului – Factori de promovare a educației fizice și sportului
Rolul cel mai important, în promovarea educației fizice și sportului, îl are resur sa umană
implicată, respectiv: profesori de educație fizică și sport, antrenori, manageri, cercetători, medici,
psihologi, pedagogi, sociologi etc. Experiența ultimilor ani a demonstrat necesitatea unei
schimbări în mentalitatea specialiștilor, care să viz eze noi modele de analiză, explicație,
interpretare și aplicare a cunoștințelor specifice domeniului.
În contextul social actual, profesorul de educație fizică și antrenorul exercită un ansamblu
de atribuții, date, în primul rând, de poziția de educator, iar apoi de p rofilul specializării acestora.
Ei au rolul de a garanta contribuția educației fizice și sportului la îndeplinirea obiectivelor
generale ale educației și a celor specifice domeniului. Se impune reconsiderarea permanentă a
pregătirii lor inițiale și continue, astfel încât acestea să răspundă pe deplin noilor cerințe sociale.

Stanciu L. Alexandra
49
Rolul autorităților statului în dezvoltarea educației și sportului și în asigurarea
condițiilor pentru desfașurarea acestora
Rolul principal, în procesul de dez voltare a educației fizice, îi revine Ministerului
Educației, Cercetării și Inovării , în timp ce rolul principal, în dezvoltarea sportului, îi revine
Ministerului Tineretului și Sportului . De buna cooperare între aceste două instituții și de
colaborarea lo r cu alte organe ale Statului (Parlament, ministere, agenții, instituții publice,
județene, consilii locale etc.) depinde funcționarea eficientă a sistemului național de educație
fizică și sport. Funcțiile acestora se desfășoară în următoarele direcții:
– asigurarea cadrului legislativ, pentru buna desfășurare a educației fizice și
sportului la toate vârstele și nivelurile, precum și urmărirea cu consecvență a aplicării
legilor existente;
– punerea în practică și supravegherea permanentă a realizării prevederi lor
„Protocolului privind asigurarea cadrului de colaborare, în vederea dezvoltării
continue și a funcționării performante a sistemului național de educație fizică și
sport”, încheiat în 2007, între Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului,
Agenți a Națională pentru Sport și Comitetul Olimpic și Sportiv Român;
– elaborarea, de către MTS, a Strategiei generale de organizare și dezvoltare
a activității de educație fizică și sport din România, pe perioada 2009 -2012;
– dezvoltarea continuă a bazei materia le pentru educație fizică și sport, la
care să aibă acces toate categoriile de cetățeni;
– elaborarea de programe care să constituie cadre eficiente pentru practicarea
sistematică a exercițiilor fizice, de către toate categoriile de cetățeni.
Acțiunile aut orităților Statului, în domeniul educației fizice și sportului, trebuie să vizeze
ca România să devină o țară cu o populație sănătoasă, viguroasă, bine educată, o țară a excelenței
pe plan sportiv, vizibilă în lume prin valorile sale.
Școala trebuie să ofe re căi cât mai variate de practicare a sportului pentru toți elevii,
inclusiv pentru cei performanți, care să poată participa la competiții interșcolare la diverse
sporturi, de echipă sau individuale. Așa se întâmplă în Statele Unite, în țările Uniunii Eur opene
și în numeroase alte țări.
Ne întrebăm până când MECI va continua să ia decizii care scot România de pe harta
țărilor cu un învățământ competitiv? Până când va fi încălcat de către autorități dreptul elevilor la
educație și cunoaștere? Cum de ajung s ă ia decizii privind educația elevilor din România
persoane care dovedesc în mod repetat o totală lipsă de viziune și care sunt, în mod evident,
inamici ai principiilor unei educații moderne? De unde apar acești oameni to cmai la conducerea
forurilor su perioare și ce fel de idealuri educaționale servesc?

Stanciu L. Alexandra
50
Orice fel de măsuri și reforme ar fi inițiate în privința învățământului românesc trebuie să
aibă în vedere recomandările și documentele europene privitoare la principiile educaționale care
trebuie urmate pe ntru a sigura rea unui învățământ competitiv.
Conform unor studii, numărul persoanelor supraponderale din Uniunea Europeană este de
14 milioane, din care peste trei milioane copii. Cauzele acestei cifre îngrijorătoare sunt dieta
nepotrivită și lipsa activit ăților fizice. În noiembrie 2007, Parlamentul European și -a îndreptat
atenția asupra raportului prezentat de deputatul Pál Schmitt cu privire la educația fizică.
La întrebarea „se practică suficiente activități sportive în școli?“, răspunsul dat de
cetățe nii europeni a fost „nu“. Documentul a identificat o serie de probleme de importanță
majoră: prea puțin timp acordat sportului și scăderea mediei de timp alocat activităților sportive
la 109 minute pe săptămână în școlile primare și 117 în liceu. Ambele ci fre sunt în cădere liberă
începând cu 2002. Alte deficiențe constatate: opțiunile sportive în școli nu sunt suficient de
interesante pentru a motiva elevii, activitățile sportive practicate au un înalt grad de
competitivitate, lipsa de coordonare dintre sp ortul din interiorul și din afara școlilor. Raportul
propune un orar școlar care să includă cel puțin trei ore de activități fizice pe săptămână și o
conexiune între activitățile fizice din interiorul și din afara școlii. De asemenea, se dorește
includerea minorităților etnice și a persoanelor cu dizabilități, precum și introducerea educației
fizice ca disciplină obligatorie în școala primară și în liceu. Astfel, educația fizică ar trebui să fie
obligatorie în programele educaționale, iar copiii ar trebui s ă aibă cel puțin trei ore de sport pe
săptămână. În plus, raportul cere Statelor Membre să asigure obligativitatea unei anumite cote de
ore pentru educație fizică în școli, în ciclul primar și secundar, iar, la nivel academic, să asigure
un grad mai mare d e integrare între sport și cursurile obișnuite.
Parlamentul îndeamnă Statele Membre să continue campaniile de informare destinate
copiilor de vârstă școlară și părinților acestora cu privire la conexiunile între modul de viață
sănătos, exercițiul fizic și alimentație. Mai mult, deputații susțin că ar trebui acceptate acele
principii conform cărora în orar ar trebui să fie prevăzute cel puțin 3 ore de educație fizică pe
săptămână, urmând ca școlile să depună eforturi pentru a depăși acest prag, în funcție d e
posibilități. Ei recomandă utilizarea fondurilor structurale pentru înființarea și dezvoltarea
unităților sportive școlare din regiuni defavorizate și invită Comisia, Consiliul și Statele Membre
ca, ținând seama de principiul subsidiarității, să elaborez e un cadru legislativ care să ajute la
creșterea investițiilor și a mijloacelor materiale alocate pentru activitățile sportive ale tinerilor.
În contextul în care raportul subliniază că educația fizică este singura disciplina din
programa școlară care urm ărește pregătirea copiilor pentru un stil de viață sănătos și care
transmite valori sociale importante (autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranța și

Stanciu L. Alexandra
51
sportivitatea) e clar că toate aceste „indicații prețioase“ ar trebui de urgență puse în practică.
Realitatea dovedește însă că principiul amânării îl bate pe cel al subsidiarității!42

42 http://www.cdep.ro

Stanciu L. Alexandra
52
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

,,De la an la an solicitările la evenimente sportive majore în țară sau în lume au crescut.
Oamenii o cupați se recompensează cu experiențe sportive alături de familie, prieteni sau
parteneri de afaceri. A fost o experiență completată și de aspectele culturale și gastronomice ’’,
spune Carmen Voicu, managing partner Consiergo.
Fie că sunt dedicați unui anumit tip de sport , pe care îl urmăresc în mod consecvent la
fața locului, indiferent de locul în ca re se desfășoară competiția, fie că sunt fani ai unui anumit
sportiv, cererea din partea turiștilor sportivi înregistrează creșteri de peste 15% în fiecare an. Din
punct de vedere al nivelului salarial, turistul sportiv se încadrează în grupa celor cu veni turi mari
și medii, care efectuează deplasarea fie individual, fie la nivel de grup.
,,Există o creștere pentru turismul sportiv, pentru că s -a schimbat și comportamentul
clientului, asociază un city -break cu un eveniment sportiv sau cultural’’,
spune Sor in Văduvoiu, executive manager la Perfect Tour.
Companiile turistice care se ocupă de organizarea deplasării, cazării și participării la
evenimentul respectiv încearcă să ofere turistului sportiv diverse alte faciliati, astfel încât acesta
să experimenteze o cât mai largă perspectivă asupra locației către care se îndreaptă. Este o
asociere cu țelul declarat al oricărui sport, acela de a uni oamenii atât în mișcare, cât și în cultură
și civilizație, de a le forma deprinderi legate de locurile pe care le vizi tează, de a le deschide noi
perspective către locuri pe care nu le -au mai vizitat și pe care învață să le aprecieze nu doar prin
prisma evenimentelor sportive, ci și prin cea umană.43
Educația fizică reprezintă o componentă a educației, exprimată printr -un tip de activitate
motrică ce dispune de forme de organizare și reguli de desfășurare, care urmărește optimizarea
potențialului biomotric și psihic al individului, în vederea creșterii calității vieții.
Sportul este o activitate de întrecere, constituită d in ansamblul ramurilor de sport, care are drept
obiectiv dezvoltarea condiției fizice și psihice a individului, pentru obținerea de performanțe în
competițiile de toate nivelurile.
Educația fizică și sportul dezvoltă o arie complexă de interese, trebuinț e, motivații. Educă
ambiția, curajul, emulația, atenția distributivă, hotărârea, fermitatea, perseverența, calmul,
modestia, onestitatea, multiple trăsături de voință și caracter. Calitățile intelectuale, calitățile
fizice și calitățile morale se contureaz ă cu maximum de durabilitate și eficiență în activitățile
corporale.

43 www.turism20.ro

Stanciu L. Alexandra
53
Pretutindeni în țările civilizate educația rămâne tributară idealului antic “Mens
sana in corpore sano” (o minte sănătoasă într -un corp sănătos). Prezența orelor de educație fizică
și sport în școală este absolut necesară pentru a stimula mișcarea în rândul elevilor și chiar
performanța sportivă. Fiecare copil are dreptul la o educație armonioasă care să îi ofere atât
accesul la cunoștințe de natură să îl ajute să cunoască și să înțeleagă mai bine lumea în care
trăim, să își dezvolte potențialul și gândirea autonomă, dar și la practicarea mișcării și a
sportului.
Date fiind toate aceste argumente, care nu sunt nici pe departe epuizate, cerem ca
disciplina numită „Educație Fizică și Sport” să fie CU ADEVĂRAT repusă în drepturi, cerem ca
greșeala făcută prin reducerea orelor din trunchiul comun să fie reparată cât mai repede, pentru a
nu purta mai târziu responsabilitatea unor generații schilodite, obeze, amotrice. Considerăm că
fiecare elev din această țară membră a Uniunii Europene, are dreptul la CEL PUȚIN TREI ORE
DE EDUCAȚIE FIZICĂ PE SĂPTĂMÂNĂ, incluse în trunchiul comun din planul cadru de
învățământ!
Argumentele care pot fi aduse în favoarea demersului nostru sunt multe și puternice, sunt
imbatabile, de necontestat! De aceea suntem încredințați că toți românii care doresc să avem o
națiune sănătoasă vor subscrie intenției noastre de a face ceva concret pentru normalizarea
acestei situații. Invităm pe cei care pot aduce puncte de vede re pertinente în favoarea acțiunii pe
care o demarăm, să adauge și alte argumente! Trebuie să facem ceva urgent, pentru că nu putem
aștepta ca națiunea noastră să alunece și mai mult pe panta periculoasă a sedentarismului și lipsei
de cultură pentru sport și mișcare! A sosit timpul să ne trezim și să nu ne mai lăsăm conduși
precum o masă de manevră după bunul plac al unuia sau altuia care ajunge conjunctural într -o
funcție de decizie!
Mulțumim pe această cale autorilor Manifestului pentru Educație Fizică si Sport (Prof.
univ. dr. Adrian Dragnea, Prof. univ. dr. Aura Bota, Prof. univ. dr. Silvia Teodorescu, Conf.
univ. dr. Monica Stănescu), precum și doamnei Prof. univ. dr. Gloria Rață, domnului Conf. univ.
dr. Mârza D an, care ne -au inspirat și susținut în a lcătuirea acestor materiale.
Cu stima,
Asociatia Junior Sport44

44 Asociația Junior Sport ; Proiect Junior Hop – seminarul „România ocupă locul III la obezi tate infantilă. Ce
facem?” ;

Stanciu L. Alexandra
54
Exemplu de urmat
VIA TRANSILVANICA

În urmă cu câteva luni, frații Tibi și Alin Ușeriu veneau cu o idee generoasă: un „El
Camino” al României numit Via Transilvanica. Proiectul presupune r ealizarea unui traseu
dedicat amatorilor de drumeții care să lege Drobeta Turnu Severin (Mehedinți) de Putna
(Suceava), să străbată 10 județe pe o distanță de 950 de kilometri.

Cine este Tibi Ușeriu?

,,Tibi Ușediu Tiberiu s -a născut în 1973, în județul B istrița -Năsăud și este un alergător de
anduranță și un ultramaratonist român. În 2016, dintre 12 participanți și într -un timp de 173 ore
și 44 minute, Tibi a terminat primul cel m ai dificil maraton (din punctul de vedere al distanței
parcurse – 566 km – și al temperaturilor), 6633 Arctic Ultra , pe care l -a denumit cursa vieții ,
ajungând primul la capătul celor 566 k m din zona Cercului Polar. Acesta a parcurs 566 de km pe
un ger năprasnic și la temperaturi de până la -52 de grade și a ajuns cu 12 ore înainte de termenul
limită. Acesta susține că în anumite momente a avut și halucinații – îi vedea pe Tom și Jerry
alerg ând pe gheață sau elefanți în jurul lui – pe lângă problemele de sănătate pe care le -a avut.
Doar 7 competitori au trecut linia de sosire. La start au fost trei români: Tiberiu Ușeriu, Andrei
Roșu, Vlad Tănase. În 2017, dintre 18 participanți și într -un timp de 158 ore și 25 minute, a
câștigat din nou cel mai dur maraton din lume desfășurat la Cercul polar arctic , reușind să treacă
primul dupa 173 de ore și 40 de minute, pentru al doilea an consecutiv linia de sosire de la
Tuktoyaktuk, Canada unde s -a încheiat cursa de gheață a maratonului "6633 Arctic Ultra".
Maratonul 6633 Arctic Ultra s-a desfășurat în Ca nada, dincolo de Cercul Polar, și presupune
parcurgerea a 566 kilometri în maxim 180 de ore, pe gheață, la temperaturi care pot ajunge până
la minus 52 de grade Celsius. La întoarcerea în țară Tibi Ușeriu a fost primit de către clujeni ca
un adevărat campion. În 2018, dintre 25 participanți și într -un timp de 172 ore și 50 minute,
Tiberiu Ușeriu, în vârstă de 44 ani, a reușit să câștige pentru a treia oară consecutiv din tot atâtea
participări, ul tramaratonul 6633 Arctic Ultra, considerat printre cele mai dificile din lume, având
în vedere că se desfășoară în zona Cercului Polar. La ediție aniversară, ediția a X -a a competiției,
au terminat doar 6 competitori și au avut la dispoziție 216 ore să par curgă traseul de 618
kilometri. La start au fost patru români: Tibi Ușeriu, Levente Polgar, Avram Iancu și Florentina
Iofcea. Ceilalți trei români au abandonat competiția încă din primele 24 de ore, din cauza
condițiilor meteo și a unei accidentări. Cursa a debutat în data de 8 martie 2018, iar Tiberiu
Ușeriu a reușit să o încheie după 7 zile și aproximativ 5 ore. Tiberiu Ușeriu a re un frate mai mare

Stanciu L. Alexandra
55
Alin Uhlmann Ușeriu, fondator a Asociației Tășuleasa Social , inițiatorul proiectul VIA
TRANSILVANICA .’’45
Asociația Tășuleasa Social are bifate deja câteva proiecte de succes.
Proiectele asociației
Școala de mers pe munte
,‚Te-ai gândit vreodată cum e să dormi pe munte?
Școala de Mers pe Munte te învață să asculți muntele! Proiectul continuă pentru al 5 -lea
an co nsecutiv cu încă 8 grupe. Vom selecta 200 de persoane și vom merge împreună pe munte la
peste 2000m altitudine. În cele 4 ediții desfășurate, 1000 de persoane începătoare au ˝absolvit˝
cursurile proiectului, iar majoritatea au caracterizat școala astfel : inspirațională, educativă,
extraordinară, emoționantă, plină de energie sau prietenoasă.
A merge pe munte poate fi o pasiune, un sport, o activitate recreativă – dar oricare dintre
acestea presupune o serie de cunoștințe referitoare la tehnici, echipament, orientare în teren și în
primul rând atitudine responsabilă față de munte. Astfel de cunoștințe se dobândesc de multe ori
cu prețul unor greșeli trăite pe propria piele, iar pentru cei norocoși din experiențele trăite de
alții. Rareori le găsim prezentat e exhaustiv în formă didactică și practică. Noi, cei de la
Tășuleasa Social credem că astfel de cunoștințe ne sunt de folos și dincolo de domeniul lor
specific, lecția muntelui ajutându -ne să devenim mai omenoși, mai solidari, mai sensibili la
frumos și ma i responsabili față de natură.
Școala de Mers pe Munte este un proiect destinat persoanelor adulte din România și
Republica Moldova, în cadrul căruia se prezintă cunoștințe teoretice și practice în mod structurat.
Proiectul contribuie, în acest fel, la val orificarea potențialului turistic al zonei: Munții Călimani îi
întâmpinã pe turiști cu locuri și peisaje spectaculoase, cu un parc național, o amplă rețea de
trasee turistice și localnici primitori.
Obiectivele proiectului:
Obiectivul principal al proiectu lui este instruirea persoanelor dornice să își însușească un
stil de viață activ și sănătos prin dobândirea cunoștințelor necesare mersului pe munte și prin
punerea acestora în practică.
Obiectivul secundar este acela de a pune în valoare potențialul natur al al Munților
Călimani, a Țării Dornelor și al împrejurimilor.
Cui se adresează „Școala de Mers pe Munte” ?

45 Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Tiberiu_Ușeriu

Stanciu L. Alexandra
56
Se pot înscrie persoane neexperimentate/ „începătoare” cu vârsta peste 18 ani, care sunt
interesate să afle mai multe despre drumeție și geografie mo ntană, mediu înconjurător și
protejarea acestuia, precum și legătura dintre aceste noțiuni și voluntariat.
Cum se desfășoară proiectul?
În primul rând te înscrii completând un formular în perioada 12 mai – 16 iunie.
Persoanele selectate vor fi repartizate aleatoriu într -una dintre cele 8 grupe (menționăm că nu
vom lua sau repartiza grupuri de prieteni într -o grupă). Vei participa timp de 2 zile la workshop –
uri în campusul Tășuleasa Social, în cadrul cărora vom vorbi despre: orientare turistică, campare,
pregătirea echipamentului, decizii în situații neprevăzute, noțiuni de prim -ajutor, despre etică pe
munte și multe altele. În următoarele 2 zile și 2 nopți, împreună cu instructorii grupei, vom aplica
cele învâțate într -o drumeție cu campare și dormit la cort , în Munții Călimani.
Workshop -urile
Cursurile vor fi susținute de persoane iubitoare de munte, atestate, cu o vastă experiență
în instruirea și organizarea de drumeții montane (fiecare grupă va avea în componență și câte 2
persoane Salvamont). Totul se va desfășura într -un cadru profesionist și ne vom bucura să
revedem o parte din instructorii ce au inspirat grupele trecute precum: Teodor Tulpan, Vasile
Cipcigan, Jean Cifor sau Tibi Ușeriu.
Cum și când se ajunge la Tășuleasa Social?
Școala de Mers pe Munte începe în campusul de la Tășuleasa Social din Pasul Tihuța, sat
Piatra Fântănele, jud. Bistrița -Năsăud. Dacă ajungi la Piatra Fântânele cu autocarul, până la
campusul Tășuleasa Social poți veni pe jos (2,5km). Dacă ajungi cu automobil propriu, poți
parca la noi în curte.
Intervalul orar în care se poate ajunge la Tășuleasa este 10 -13, începând cu ziua 1 în care
participantul a fost programat. Intervalul orar în care se pleacă de la Tășul easa este 11 -13, în ziua
5.
Fiecare participant trebuie să își asigure transportul pănă la/de la noi. Putem oferi sugestii
de transport pentru fiecare oraș de unde veniți (orar, trenuri, autobuze etc). De asemenea, veți fi
puși în contact cu alte persoane din grupa voastră care vin cu automobil propriu. Odată selectați,
vă vom oferi mai multe detalii prin e -mail.
Calendar
Înscriere: 12 mai – 16 iunie 2019 (ora 23.59*) – se citesc condițiile de participare și se
completează formularul
Selecție : 17-20 iunie – vom trimite un email cu răspunsul nostru, pozitiv sau negativ
Confirm area locurilor de către participanți: 20 – 26 iunie
Completarea locurilor neocupate: 26 – 30 iunie

Stanciu L. Alexandra
57
Desfășurare: 31 iulie – 18 august – cele 8 grupe vor veni în intervale diferite de timp
Selecția va fii făcută de un juriu format din 5 persoane care va eva lua individual fiecare
formular. Acestea vor primii diferite punctaje, iar aplicațiile cu cele mai mari punctaje vor fii
selectate să participe.
Pentru șanse sporite de selecție, înainte să vă înscrieți, vă recomandăm să participați la
unul dintre cele 5 w orkshopuri din țară sau să vizualizați videoul live de prezentare a proiectului
de pe pagina de Facebook.
Ce oferim în mod gratuit participanților ?
Punem la dispoziție spații de cazare în cabane dotate cu grup sanitar (6 paturi/cameră),
sală de mese și sp ații optime pentru susținerea cursurilor specifice;
Se asigură materiale de calitate necesare drumeției pe munte (cort, sac de dormit, izopren,
rucsaci, de la branduri precum Marmot, Petzl, Coleman, Primus etc);
Pentru că siguranța este unul dintre aspecte le noastre prioritare am încheiat și anul acesta
o asigurare de sănătate tuturor cursanților pentru zilele în care participă la proiect. De asemenea,
avem truse medicale în timpul drumeției și persoane competente să ofere primul -ajutor;
Sunt asigurate 3 me se pe zi, în fiecare dintre cele 4 zile ale Școlii de Mers pe Munte.
Persoanele vegetariene vor avea de asemenea un meniu specific.
Este asigurat transportul între Tășuleasa Social și Munții Călimani;
Daca aveti nevoie de consultanță, sfaturi prietenoase ș i alte informații le transmitem cu
drag prin email sau prin pagina de Facebook.
Cheltuieli și ce trebuie să aibă participanții asupra lor?
Pentru că ne dorim să implicăm cât mai multe persoane în acest proiect, fiecare
participant selectat va trebui să con tribuie cu suma de 100 lei. Prin această donație autosusți
proiectul și astfel pot participa în plus 50 de persoane începătoare ca și tine.
Pe lângă asigurarea transportului propriu, curiozitate și entuziasm, vei mai avea nevoie
doar de o pereche de bocan ci și de haine adecvate activităților outdoor la altitudine (vi se vor
furniza detalii suplimentare după selecție). De restul de ocupăm noi. Fiți bineveniți!
Înscrierile se fac în perioada 12 mai – 16 iunie ’’46

Prezentare ghid VIA TRANSILVANICA47

,,Celor c ărora le place să călătorească, au colindat deja potecile țării. Știm, însă că nu
există în România un circuit care să ne încurajeze să îl parcurgem altfel decât cu mașina.

46 Sursa https://www.tasuleasasocial.ro/proiecte/
47 Sursa https://www.viatransilvanica.com/media/1501/ghid -vt.pdf

Stanciu L. Alexandra
58
Tășuleasa Social și -a propus să amenajeze un drum care va porni de la Drobeta -Turnu Severin –
unde a intrat pentru prima dată în țară Regele Carol – va străbate Transilvania și toate bogățiile
culturale ale acesteia și va ajunge până la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare.
Drumul spre identitatea Transilvaniei
Ne-au inspirat poteci le de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau
India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la
dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau.
Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să
vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la
crestele munților.
Via Transilvanica este identitate . Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine
istoria și astfe l să ne ințelegem mai bine pe noi – ca nație.
Traseul pe care îl vom amenaja are 950 de km, de la Drobeta -Turnu Severin până la
Putna, iar din experiența noastră de drumeți, acesta se poate parcurge în mai multe săptămâni în
totalitate sau parțial în câtev a zile, după puterea și dorința călătorului. Infrastructura Via
Transilvanica va furniza date despre posibilități de cazare si masă, dar și informații istorice și
culturale ale diferitelor zone geografice.
Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identi ficare specifice, din materiale
durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Vom căuta să prezentăm cele
mai corecte informații despre gradul de dificultate al traseului. Fiind vorba de amenajarea unui
drum extins, aceasta se va face în mai multe etape, o primă porțiune fiind prevăzută pentru 2018
– primii 100 km: pe raza județului Bistrița -Năsăud.
Via Transilvanica este un traseu de aproape 1.000 de kilometri care dezvăluie 2.000 de
ani de istorie a Transilvaniei, de la Putna la Drobe ta-Turnu Severin. Este un proiect al
organizației Tășuleasa Social, ONG cu sediul în Pasul Tihuța, în județul Bistrița -Năsăud, care
desfășoară acțiuni cu caracter educațional, social, de mediu, cultural etc. Acest traseu poate fi
parcurs după voia călătoru lui, fie pe etape, fie în întregime, pe jos, cu bicicleta, sau chiar și
călare. Ghidul Via Transilvanica va furniza date despre posibilitățile de cazare și masă, dar și
informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Via Transilvanica est e un drum
care sparge barierele dintre generații și culturi pentru că el este dedicat acelor persoane care,
indiferent de vârstă, experiență sau locul de unde vin, sunt pregătite ca pe perioada călătoriei lor,
să reducă activitatea de peste zi la mers și n umărul obiectelor personale pe care le transportă în
rucsac la un minim necesar. Înainte de toate, acest fel de drumeție poate fi o sursă de bucurie, de
vindecare sufletească sau meditație. Omul a avut dintotdeauna nevoie de povești care să dea un
sens vie ții. Motivul principal al acestui drum este acest aspect, al descoperirii de noi personaje,

Stanciu L. Alexandra
59
povești și bineînțeles locuri, care pot îmbogăți și vindeca sufletul și mintea călătorului. Via
Transilvanica este despre diversitate, de la firul de iarbă de pe ma lul Dunării, până la crestele
munților, peisajele care se dezvăluie pe măsură ce se trece de la o etapă de drum la alta, sunt la
fel de diferite ca și oamenii care sperăm că vor străbate acest traseu. Astfel, se pot descoperi
repere importante ce țin de id entitatea țării noastre și a locuitorilor săi.
Drumul Via Transilvanica oferă o trăire cât se poate de reală, care îl pune pe călător în
situații noi, care nu ar putea fi trăite în alt context. Lucrul care face parcurgerea acestui traseu
atât de specială, este faptul că drumețul se îmbogățește, nu material, ci spiritual și cultural,
datorită experiențelor personale noi pe care le va dobândi și a tuturor poveștilor care îi vor fi
împărtășite de noii prieteni de drum. Din punct de vedere cultural, călătorul v a avea ocazia să fi e
purtat într -un mod unic, atât prin istoria României, cât și prin realitatea modernă. Astfel, acesta
va avea acces la o abordare diferită față de clișeele și stereotipurile cunoscute și va avea ocazia
să experimenteze natura într -un mo d veritabil, din Obcinele Bucovinei, peste munții Călimani
până la depresiunile ce duc la portul Dunării. Ghidul proiectului Via Transilvanica oferă cât mai
multe detalii despre rețeaua de cazări din zonele prin care trece traseul și posibilitățile pe care
acestea le asigură. De asemenea, drumul dispune de o semnalizare foarte bună, care oferă
călătorului o experiență sigură și care reduce șansele de rătăcire în afara traseului. În caz contrar,
așteptăm sugestii la contactul de pe paginile Tășuleasa Social și/sau Via Transilvanica.
Recomandări de drumeție Perioada ideală de drumeție pe Via Transilvanica trebuie aleasă în
funcție de temperaturi, de lumina din timpul zilei și de posibilitățile de cazare. Deocamdată nu
recomandăm drumeția pe timp de iarnă din c auza difi cultății traseului în caz de zăpadă și a lipsei
ofertelor de cazare în sezonul de iarnă. Cele mai potrivite perioade ar fi lunile mai – octombrie,
cu seri și dimineți răcoroase, dar nu trebuie să uităm faptul că în zonele muntoase, vremea tinde
să fi e capricioasă și schimbătoare. Informarea asupra vremii în prealabil este necesară. La fel
recomandăm călătoria pe timp de zi, atunci când ziua este mai lungă, în acest fel evităm situațiile
periculoase (de exemplu: animale sălbatice, rătăciri sau acc identări). Cu un echipament potrivit,
temperaturile nu ar trebui să constituie o problemă (vezi lista de echipament)
Deocamdată, sugestia noastră ar fi ca traseul să fie parcurs în echipă, de doi sau mai mulți
oameni drumeți, datorită faptului că traseul e ste nou și unele zone sunt destul de sălbatice.
Prietenul cel mai bun al omului, câinele, poate fi un partener ideal de drumeție/ călătorie cu
excepția zonelor în care întâlnim stâne și care sunt destul de dese. Singura recomandare pe care o
avem în aceste cazuri este lesa pentru câinele propriu (pentru a fi ținut cât mai aproape de stăpân)
și atenționarea ciobanului să -și retragă câinii. Totodată, la trecerea pe lângă stâne recomandăm
un comportament prietenos față de câinii care latră și comunicarea cu ei . Dacă aceste lucruri nu
funcționează, se pot folosi diferite îndemnuri. Cele mai eficiente sunt: “TIE LA OI!!!!!!” sau

Stanciu L. Alexandra
60
“CHEAMĂ -ȚI CÂNII!!”. Totuși, pentru persoanele care se tem de câinii de stână, recomandăm
și spray cu piper, aparat cu ultrasunete sau a lte unelte/modalități de alungat animalele. Nu este
obligatorie o condiție fizică excepțională pentru a putea parcurge Via Transilvanica, dar se va
ține cont de un echipament potrivit, în perioadele foarte calde de hidratarea corectă și în cele
ploioase, d e protejarea corespunzătoare, pentru că știm că deshidratarea duce la probleme de
tensiune/circulație, iar expunerea la temperaturi joase, la răceli și gripă. Drumeția este
considerată sportul de anduranță ideal pentru toate vârstele, mai mult decât atât, practicat des, are
rol aproape meditativ și duce la un echilibru mental și în același timp fizic.
Planificarea rutei Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni istoric -culturale:
Bucovina, Călimani, Terra Siculorum, Terra Saxonia, Valea Mureșului, T erra Daco -Romana și
Valea Cernei. Traseul se mai împarte și în cele zece județe pe care le străbate: Suceava,
BistrițaNăsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Alba, Sibiu, Hunedoara, Mehedinți și Caraș -Severin.
Drumețul poate să -și aleagă să parcurgă pe jos, pe bi cicletă sau călare o regiune, un județ, sau să
își configureze un traseu de câteva zile. Desigur, alegerea de a parcurge întregul traseu nu este
exclusă. Orientare: traseul VT este marcat în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată
portocalie pentru direcția Drobeta Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific
este un T portocaliu, într -un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb. Trecerile de drumeți
(pietoni) vor fi semnalizate cu tăblițe specifice, la fel ca avertismentele întâl nite pe traseu. La
fiecare kilometru, o bornă kilometrică din andezit, cu logoul VT și o sculptură (realizate de
sculptori studenți) ne va arăta kilometrul la care ne aflăm și faptul că suntem pe drumul cel bun.
Accesul la traseul VT va fi posibil și prin călătoria cu avionul (cele mai apropiate aeroporturi se
află în: Suceava, Cluj -Napoca, Târgu -Mureș, Sibiu, Timișoara), mașină proprie, tren sau
autobuz, până la anumite puncte de la care se continuă traseul în direcția dorită. Pe jos, pe
bicicletă sau căla re – aceasta este descrierea oficială a modalității de parcurgere. Pe bicicletă,
traseul este recomandat pentru mountainbiking, călătorul fiind nevoit să treacă prin regiuni
muntoase sau accidentate (de off -road). Asfaltul va fi prezent în unele locuri, da r foarte rar. Este
de la sine înțeles că folosind bicicleta, timpul necesar parcurgerii traseului va fi mai scurt
înjumătățindu -se față de cel parcurs pe jos (aprox. două săptămâni și jumătate).
Ideal ar fi ca programul să înceapă dimineața de la ora 8 pen tru a nu depăși marja de
eroare a orelor date pe traseu, pentru a putea descoperi peisajele din jurul nostru și a savura mai
bine pauzele. Este obligatorie părăsirea cazării după o singură noapte, pentru a lăsa loc liber
eventualilor drumeți care urmează s ă ajungă la aceleași cazări. Recomandăm citirea fiecărei
descrieri de traseu înainte de a porni spre parcurgerea acestuia și programarea din timp a
cazărilor și meselor propuse în ghidul prezent. Costurile vor acoperi un minim de cheltuieli
pentru servicii le oferite de microinvestitorii locali sau de localnicii -gazde și vor fi de aproximativ

Stanciu L. Alexandra
61
40-80 lei/persoană, pentru cazare, și 20 -40 lei pentru o masă. La majoritatea cazărilor se oferă și
un mic dejun tradițional și cina poate fi comandată în prealabil, ia r pe parcursul drumeției de
peste zi, se pot face cumpărături din magazinele locale sau se poate lua masa în orașele mai mari,
care dispun de restaurante. Echipament Încălțămintea, îmbrăcămintea și rucsacul trebuie alese cu
foarte multă grijă și pregătite din timp. Sfătuiți de personalul calificat din magazinele
specializate, puteți să vă achiziționați un echipament complet și potrivit traseului. NU porniți la
drum cu încălțămintea nouă!! Pot apărea dureri încă din prima zi. Nici încălțămintea foarte veche
nu este de recomandată din cauză că va fi solicitată și se poate deteriora mai repede decât v -ați
aștepta. Pentru clima din țara noastră, bocancii de munte cu interior din piele și șosete potrivite
pentru aceștia sunt cea mai bună alegere. Șosetele de trek king sunt cele care vor menține piciorul
uscat și le recomandăm cu căldură. Ideal, îmbrăcămintea ar trebui să fie specială pentru drumeții,
ușoară și aerisită. Foarte practici și ușori în greutate sunt pantalonii de munte, care pot fi
transformați în panta loni scurți. Rucsacul va fi și el ales în magazinele de specialitate, mărimea și
forma vor trebui să se potrivească fiecărui drumeț. Cei care nu au experiență în drumeții mai
lungi cu rucsac, ar trebui să experimenteze cu rucsacul încărcat, cu câteva săptă mâni înainte să
plece pe traseu și în acest fel să testeze efectul lui asupra umerilor, încheieturilor și picioarelor.
Astfel va fi clar ce greutăți inutile pot lipsi din rucsac. O greutate ideală a rucsacului încărcat este
între 9 -11 kg. Decizia de a folo si bețe de nordic -walking/trekking este a fiecăruia în parte. E fapt
constatat că bețele folosite corect, în ritm și mai ales pe urcări, eliberează o parte din presiunea
de pe genunchi și glezne.
Posibilități de înnoptare Via Transilvanica este un proiect născut în 2018, motiv pentru
care încă nu s -a dezvoltat o rețea de cazări pentru drumeți în stilul celor de pe Camino de
Santiago, din Spania. Se poate, însă, înnopta în casele localnicilor dispuși să ofere cazare, care
vor avea o cameră pregătită pentru d rumeții obosiți. Toate familiile din comunitățile străbătute
de traseul nostru, vor fi informate despre ce înseamnă VT. Cazările peste noapte pot fi o
oportunitate pentru aceștia să se dezvolte din punct de vedere agroturistic. Mai sunt câteva
pensiuni de -a lungul drumului, care oferă camere cu mai multe paturi în regim hostel (mai multe
persoane într -o cameră), sau case parohiale bucuroase să adăpostească drumeți din toată lumea.
Prețurile la casele țărănești (cu un anumit standard de curățenie și confort) sunt între 40 -60
lei/persoană (2018), iar mâncarea (opțională) între 20 -40 lei/persoană. La pensiuni, prețurile pot
fi mai ridicate din cauza serviciilor oferite (mașină de spălat, uscător, Wi -Fi etc) și anume între
60-80 lei/persoană, iar la casele paroh iale aceleași prețuri. Vor fi locuri unde se găsește termenul
de “donativ” la preț. Acesta înseamnă că drumețul va lăsa drept răsplată, atât cât dorește.
Condițiile de cazare, în fiecare dintre cazurile prezentate mai sus, sunt: un pat curat, toaletă, duș

Stanciu L. Alexandra
62
și eventuale mese oferite cu specific local. Toate cazările se vor programa în prealabil la
numerele de telefon puse în descrierea tehnică a traseului ’’48.
,,Vă invităm să cunoașteți la pas frumusețea acestor locuri! ’’

48 Sursa https://www.viatransilvanica.com/media/1501/gh id-vt.pdf

Stanciu L. Alexandra
63

ANEXE

ANEXĂ 1.1

Prevederi europene care intră în contradicție cu decizia iresponsabilă a MECI de reducere a
orelor de educație fizică și sport din programă:
Prezentăm o anexă cu câteva extrase din legisla ția europeană de referință privind
importanța sportului în educație și necesitatea prezenței acestuia în programa școlară și
emoționanta pledoarie pentru sport a celebrului cântăreț Vasile Șeicaru, postată pe blogul său
personal.

Rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul
sportului î n educație (2007/2086) în care se prevăd, printre altele, următoarele:
“1. reafirmă interesul legitim al UE pentru sport, în special pentru aspectele sociale și
culturale ale acestuia, precum și pentru valorile educaționale și sociale pe care le transmite, ca
autodisciplina, autodepășirea, solidaritatea, competiția onestă, respectul pentru adversar,
integrarea socială, opoziția față de orice formă de discriminare, spiritul de echipă, toleranța și
sportivitatea;
3. subliniază faptul că, în societatea noastră multiculturală, sportul poate și ar trebui să
facă parte din educația formală și informală, cercetările arătând că activitatea fizică regulată
îmbunătățește starea psihică și fizică, având totodată efecte benefice asupra capacităților de
învățare;
5. subliniază faptul că sportul și activitatea fizică pot avea o contribuție importantă la
combaterea tendințelor negative în sănătate cum ar fi stilul de viață sedentar și obezitatea; se
referă la Eurobarometru special 246 privind sănătatea, alimentația și nutri ția din noiembrie
2006 care se referă la caracteristicile fizice și de sănătate ale europenilor, la modul lor de a se
hrăni și la probleme legate de obezitate și de lipsa de mișcare;
10. invită statele membre să confere educației fizice un caracter obligat oriu în școli și
licee și să accepte acele principii conform cărora, în orar, ar trebui să se prevadă cel puțin trei
ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească
acest prag, în funcție de posibilități;
17. salută decizia Comitetului Olimpic Internațional de a organiza Jocurile Olimpice
pentru tineret începând cu 2010, eveniment care va contribui la sporirea gradului de
conștientizare a tinerilor privind spiritul olimpic și importanța sportului;

Stanciu L. Alexandra
64
19. încurajează statele membre să -și modernizeze și să -și îmbunătățească politicile de
educație fizică, asigurându -se în special că, în școli, există un echilibru între activitățile fizice și
cele intelectuale, să investească în calitatea amenajărilor sportive în școli și centre de
antrenament și să ia măsurile necesare pentru a face ca instalațiile sportive și programa de
învățământ să fie accesibile tuturor elevilor, acordând atenția cuvenită celor cu handicap;
sugerează sprijinirea unei game largi de activități sportive, în așa fel încât toți elevii să aibă o
șansă reală de a practica diferite sporturi; solicită statelor membre să își dea acordul cu privire
la cerința de a crește numărul de ore de educație fizică în școli; cere statelor membre să
promoveze recuno așterea instituțiilor și organizațiilor care contribuie la o mai bună integrare a
activităților sportive în sistemul școlar și preșcolar; este în favoarea acordării unor avantaje
financiare cluburilor sportive care au acorduri de colaborare cu școlile, instituțiile de
învățământ, centrele pentru tineret și alte organizații voluntare sau comunitare implicate în
proiecte de formare continuă;
20. invită statele membre să garanteze condițiile corespunzătoare pentru respectarea
numărului minim de ore de educație fizică stabilit, având în vedere că exercițiile fizice efectuate
în mod regulat contribuie în mod semnificativ la reducerea cheltuielilor în domeniul sănătății;
52. invită statele membre să se asigure că diversitatea sporturilor oferite încurajează
copiii să adopte o atitudine deschisă către lume și să dobândească valori precum respectul de
sine, respectul pentru ceilalți, solidaritatea, conștientizarea propriei situații și toleranța;”49

ANEXĂ 1.2

Prezentăm aici și PLANUL DE ACTIUNE – PENTRU DEZVOLTARE A EDUCAȚIEI
FIZICE ȘI SPORTULUI ÎN ROMÂNIA , așa cum a fost gândit de către autorii Manifestului
pentru Educație fizică și Sport:
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ȘCOLAR/UNIVERSITAR:
1. Alocarea în „trunchiul comun", pentru clasele l -XII, a 3 (trei) ore de educație fizică,
pe săptămână. ( MECI )
2. Alocarea unei ore de ansamblu sportiv pe săptămână, pentru fiecare clasă d in
învățământul preuniversitar. ( MECI )

49 Rezoluția Parlamentului European din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă privind sportul (2007/2261)
la capitolul: ,,Educația, tinerii și sănătatea’’

Stanciu L. Alexandra
65
3. Legiferarea „Etichetei Europene" și acordarea acesteia unităților de învățământ care
promovează educaț ia fizică și sportul în rândul ele vilor, conform documentelor CE.
(MECI )
4. Realizarea Registrului național de monitorizare a potențialului b iomotric al populației
școlare. ( MECI și MTS )
5. Predarea orelor de educație fizică la clasele I -IV de către profes orul de educație
fizică și sport. ( MECI )
6. Menținerea, cu caracter obligatoriu, in planurile de învățământ ale facultăților, a
orelor de educație fizica și sport, în limi ta a 3 -4 credite transferabile.( MECI )
SPORT ȘI ACTIVITĂȚI FIZICE DE TIMP LIBER:
1. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a activității sportive din România, pentru
perioada 2009 -2012. Integrarea în Planul de Acțiune „Pierre de Coubertain" al
Comisiei Europene. (MTS)
2. Elaborarea și implementarea programului „România în mișcare", pentru activ ități
sportive de timp liber. (MTS)
3. înființarea Comitetului de elaborare și aplicare a „Programului pentru Activități
Fizice pentru Sănătate" (HEPA), inițiat de CE. (MTS și MS)
4. Elaborarea și implementarea Programului Național de Selecție pentru Spo rt. (MTS și
MECI)
5. Elaborarea Regulamentului de transfer a bazelor sportive de ia autoritățile centrale la
cele locale și prevenirea schimbării destinației acestora. înființarea Registrului al
bazelor sportive. (MTS și MAI)
6. Elaborarea și implement area Programului de Dezvoltare a Cercetării și Asistenței
Științifice în Sport. (MTS/INCS)

ANEXĂ 1.3

Comisia comunităților europene
Cartea albă a sportului
"Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat și al oricărei femei, iar absența
acestuia nu poate fi nicicând compensată.” – Pierre de Coubertin
Sportul este un fenomen social și economic în continuă dezvoltare, cu o contribuție
importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene referitoare la solidaritate și
prosperitate. Idealul olimpi c de dezvoltare a sportului în vederea promovării păcii și înțelegerii

Stanciu L. Alexandra
66
între națiuni și culturi, precum și a educației celor tineri, s -a născut în Europa și a fost susținut de
Comitetul Olimpic Internațional și de Forul Olimpic European.
Sportul îi atrage pe cetățeni, dintre care majoritatea participă în mod regulat la activități
sportive. Acesta generează valori importante precum: spiritul de echipă, solidaritatea, toleranța și
fair play -ul, contribuind la dezvoltarea și împlinirea personală.
Îmbunătățire a sănătății publice prin intermediul activităților fizice
Lipsa de activitate fizică duce la excesul de greutate, favorizează apariția obezității și a
unor afecțiuni cronice precum bolile cardio -vasculare și diabetul, care afectează calitatea vieții,
pun î n pericol viața persoanelor și creează probleme economiei și bugetului alocat sănătății.
Cartea albă a Comisiei „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de
alimentație, excesul de greutate și obezitate” subliniază importanța adoptării de acțiuni pro –
active în vederea contracarării declinului înregistrat în privința activităților fizice, iar acțiunile
sugerate în cele două Cărți în privința activităților fizice se vor completa reciproc.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă c el puțin 30 de minute de activitate
fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activități sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulți
și 60 de minute pentru copii.”
“(…) Comisia încurajează statele membre să examineze modul în care promovează
conceptul de viață activă prin intermediul sistemelor naționale de educație și de formare, inclusiv
prin formarea profesorilor.”50
Recomandarea nr. 6 / 2003 a Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei

50 Acestă propunere legislativă aparține unui grup de profesori de educație fizică și spor t din județul
Vrancea: Prof. Mincă Vica; Prof. Eufrosie Florin; Prof. Pîrlea Cătălin; Prof. Bosnea Laurențiu; Prof. Bulancea Radu;
Prof. Pionescu Cătălin; Prof. Zaharia Marius

Stanciu L. Alexandra
67
B I B L I O G R A F I E

1. www.turism20.ro
2. www.turism20.ro
3. http://www.rasfoiesc.com
4. Josh Krulewitz (1994) – „Generation Ex – the Extreme Games, a competition for people
with ex ceptional athletic talents”.
5. Tomlinson, Joe (2004). “Extreme Sports: In Search of the Ultimate Thrill
6. https://www.muresfly.ro/ro/stire/prepwc -skytribe -xc-2018
7. http://www.perfect -beauty.ro/pentru -el/sporturile -extreme -aeronautice -parasutismul -sau-
zborul -cu-parasuta.html