Licitatie Inversa In Cadrul Unei Firme

Capitolul 1

Licitația

Definire, scurt istoric – licitația

Licitațiile sunt piețe de mărfuri cu caracteristici proprii , care funcționează periodic sau ocazional, după un ansamblu de norme și concentrează în același timp și în același loc oferta și cererea de mărfuri.

În măsura în care la licitații participă firme din două sau mai multe țări aceste tehnici comerciale devin internaționale.

Sunt predominate licitațiile organizate de importator ( de produse ) sau de beneficiarul de investiții ( lucrări de construcții , obiective industriale complexe, etc. )

Licitațiile organizate de exportator, deși istoricește au apărut înaintea celorlalte, acum au un rol secundar în practica comerțului internațional, fiind organizate mai mult în situații fortuite sau accidentale .

Licitațiile au fost practicate încă din antichitate, evident, într-o formă simplă de către negustorii fenicieni, cartaginezi, greci și romani, dar s-au dezvoltat abia în secolul al XVI –a în legătură cu descoperirile geografice când cei care aduceau mărfuri de peste mări și oceane le expuneau în piețele publice, inițiind strigări specifice licitațiilor.

După o perioadă oarecum îndelungată, de relativă stagnare , licitațiile au cunoscut, în a doua jumătate a secolului al XX –a, o revitalizare puternică, mai ales în domeniul comerțului international cu mașini, utilaje, instalații și obiective complexe .

Licitațiile au apărut pentru prima oară în Olanda în secolul al XVI a când companiile olandeze aduceau mărfuri rare din colonii și concentrau concurența cumpărătorilor pentru a obține prețuri maxime.

Licitațiile au dobândit de asemenea, o pondere relativ însemnată în privatizarea diferitelor întreprinderi publice, proces amplu care caracterizează economia mondială în ultimele două decenii ale secolului XX .

Printre firmele specializate în organizarea licitațiilor internaționale se numără: ,,Nederlansche Handels – maatsphy” în Olanda, ,,Hudsons Bay Company“, ,,Sellings or auction brokers “ și ,,Auctions“ în Anglia.

Licitațiile sunt piețe specializate unde se negociază mărfuri sau servicii, pe baza concentrării cererii sau ofertei.

Licitațiile sunt piețe de mărfuri care concentrează cererea și oferta într-o perioadă determinată și într-un anumit loc, oferta fiind prezentată, fie ca o partidă efectivă de mărfuri fie scriptic sub formă de documentație .

Licitația este o formă de piață, o vânzare publică de bunuri (mărfuri) și servicii, în care cumpărătorii potențiali oferă câte un preț pentru bunul pus în vânzare în loc de a-l plătii pe cel afișat.

Licitația publică reprezintă vânzarea unui bun făcută în public, după reguli speciale, având drept rezultat atribuirea obiectului de vânzare persoanei care a oferit prețul cel mai mare.

Licitațiile sunt activități organizate în scopul de a ușura vanzarile de produse caracterizate prin faptul că unul din cele două părți prezente pe piață (vânzătorul sau cumpărătorul) stabilesc un preț de pornire iar ceilalți participanți la licitație încearcă să ofere un preț cât mai mare, castigătorul licitației fiind acela care a oferit prețul cel mai mare sau un preț egal cu cel rezervat de ofertant.

Licitația poate fi de mai multe feluri, în funcție de modul în care are loc adjudecarea obiectivului propus:

Licitația standard este licitația preferată de majoritatea proprietarilor, având reguli simple. Se poate pune în vânzare un singur articol, câștigătorul licitatiei fiind cumpărătorul care oferă cel mai mare preț pe durata stabilită pentru desfășurarea licitației; ofertele de achiziție sunt făcute începând cu un preț de deschidere și se continuă cu prețuri crescătoare până cand nimeni nu mai licitează peste prețul maxim;

Licitația olandeză este tipul de licitatie recomandat în cazul în care se dorește tranzacționarea mai multor articole de același fel. Astfel se poate pune în vânzare un număr (cantitate) de articole de același fel pentru oricare dintre articole cerându-se un același pret minim. La acest tip de licitație pot exista mai mulți câștigători.

Câștigătorii licitației sunt cumpărătorii care au făcut cele mai mari oferte iar cantitățile cerute de ei, însumate, nu depășesc cantitatea de articole oferită de vânzător. Există posibilitatea ca pentru ultimul caștigător să rămână o cantitate mai mică decât cea cerută, numită „cantitate parțială”. Câștigătorul parțial are dreptul să refuze cantitatea parțială, caz în care pierde calitatea de câștigător.

Prețul de vânzare este stabilit astfel: pentru fiecare câștigător numim ultimul preț oferit „preț final”. Astfel, chiar dacă există câștigători care au oferit un preț mai mare decât prețul de vânzare, ei vor achiziționa articolele cu prețul de vânzare rezultat.

Licitația cu preț rezervat este o licitație asemănătoare cu licitația standard, diferența constând în faptul că prețul minim pe care vânzătorul îl cere pentru articolul sau nu este cunoscut de eventualii cumpărători.

Ca și la licitația standard se poate pune în vânzare un singur articol, câștigatorul licitației fiind cumparatorul care oferă cel mai mare preț care depățețte prețul rezervat stabilit de vânzător.

Există posibilitatea ca la acest tip de licitație să nu existe nici un câștigător, în cazul în care nici o ofertă nu a depășit prețul rezervat. Dar la fel de bine se pot face oferte peste așteptările vânzătorului.

Scopul licitației este de a selecta acel vânzător care acordă condițiile cele mai avantajoase și mai ales prețul cel mai redus (licitații de cumpărare) sau acel cumpărător care oferă cele mai bune condiții și prețul cel mai ridicat (licitație de vânzare). Vânzările sau cumpărările au loc pe bază de strigare.

Condițiile de participare la licitație nu sunt codificate pe plan internațional ci ele sunt formulate de către fiecare țară organizatoare în parte, în funcție de legislația sa internă . Sunt țări a căror legislație internă nu permite participarea directă la licitație ci prin intermediul unor reprezentanți locali .

Licitațiile sunt forme de comercializare pe piața mondială a unor mărfuri specifice, individualizate, în special produse de valoare ridicată, bunuri de echipament, inclusiv obiective economice complexe. Prin natura obiectului tranzacțiilor licitațiile sunt opuse burselor , unde se comercializează bunuri fungibile.

În afara mărfurilor a căror vânzare este tradițional tranzacționată prin licitații, exportatorii recurg la această tehnică de comercializare ocazional pentru:

produsele greu vandabile aflate în antrepozite portuare sau în depozitele consignației;

cele ajunse la destinație și refuzate de importatori întrucât nu se încadrează în prevederile clauzelor contractuale;

cele refuzate datorită avariilor sau deteriorării în timpul transportului;

mărfurile care se vând pe cale de execuție silită de beneficiarul unei creanțe neonorate de exportator , în baza unei hotărâri judecătorești . etc.

Licitațiile au dobândit un rol însemnat în procesul de privatizare îndeosebi în țările în tranziție la economia de piață.

Licitațiile ca forme de comercializare prezintă o serie de caracteristici distinctive care le deosebesc de alte tehnici de comercializare , și anume:

se desfășoară pe bază de regulamente proprii și procedee specifice, care cuprind metode și norme speciale, cu caracter general sau specific naturii obiectului comercializat, legislației și reglementarilor care guvernează organizarea lor;

reduc rolul negocierilor , acestea fiind permise în cazul licitațiilor de import, numai după deschiderea ofertelor , iar participanți obligați să respecte condițiile impuse de organizatori;

sunt tranzacții bazate pe concurență, având ca principal element concurențial prețul, atribuirea proprietății bunului comercializat sau acceptarea ofertei celei mai avantajoase ( în cadrul livrării de instalații sau a executării de obiective complexe ) se face prin acțiunea de adjudecare;

de regulă sunt tranzacții prompte ducând la încheierea operativă a contractelor;

prin mecanismul lor, licitațiile oferă premisele pentru afaceri loiale desfășurate într-un climat de democrație economică evident doar dacă se respectă regulile de inițiere, organizare și derulare specifice acestei tehnici manageriale de afaceri;

minimizează cheltuielile de promovare , negociere și contractare ca urmare a mecanismului specific de organizare a acestor afaceri economice.

Caracteristicile tehnice ale ofertei fiind date în cazul licitațiilor de export, sau aliniate la condițiile impuse de cumpărător, în cazul celor de import, principalul element de apreciere îl reprezintă prețul și condițiile comerciale; uneori în prim plan pot apărea și alte elemente care țin de condițiile de plată, de creditare, acordarea unor gratuități în ceea ce privește know-how-ul.

Licitațiile pot fi organizate de firmele producătoare sau de către cele cumpărătoare, de comercianți , de intermediari , de agenți sau firme specializate, de regulă cu participarea băncilor care finanțează operațiunile de comerț exterior a unor delegați oficiali ai camerelor de comerț , autoritățile judecătorești etc.

Dialogul competitiv

Este prevăzut de art. 18 al. 1 lit. c și art. 94-109 din OUG nr. 34/2006 și definit ca : « procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatură și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală ».

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;

aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.

Contractul de complexitate deosebită este considerat acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile și exigențele;

să stabilească montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Procedura de dialog competitiv se desfășoară în trei etape:

etapa de preselecție a candidaților;

etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor apte să răspundă necesităților autorității contractante și în bază căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală;

etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.

În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limita de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile. În cazul în care anunțul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioadă se poate reduce cu 7 zile.

În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a transmite anunțul de participare spre publicare în SEAP cu cel puțin 20 de zile înainte de data limită de depunere a candidaturilor.

Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.

Atunci când preselectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecție prevăzute în anunțul de participarde a transmite anunțul de participare spre publicare în SEAP cu cel puțin 20 de zile înainte de data limită de depunere a candidaturilor.

Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.

Atunci când preselectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecție prevăzute în anunțul de participare. Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare criteriile de preselecție și regulile aplicabile, numărul minim al candidaților pe care intenționează să îi preselecteze și, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.

Numărul minim indicat în anunțul de participare nu trebuie să fie mai mic de 3.

Numărul de candidați admiși în cea de-a doua etapă a dialogului competitiv trebuie să fie cel puțin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.

În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de preselecție este mai

mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:

fie de a anula procedura de dialog competitiv;

fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidați care îndeplinesc criteriile solicitate, în măsura în care numărul acestora este totuși suficient pentru a asigura o concurență reală.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite, concomitent, o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaților admiși.

Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecție.

Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

referințe privind anunțul de participare publicat;

adresa la care va avea loc dialogul, data și ora lansării acestuia;

limba/limbile în care se va derula dialogul;

dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare însoțită de un exemplar al documentației de atribuire, care va include și documentația descriptivă. În cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligația de a include în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.

Autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației descriptive cel puțin o descriere a necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluțiilor viabile, precum și, dacă este cazul, primele care vor fi acordate participanților la dialog.

Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentației descriptive posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluții discutate. Reducerea succesivă a soluțiilor discutate se realizează numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliți în documentația de atribuire.

Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte. În cadrul acestui dialog se discută opțiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum și orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluțiile identificate să corespundă necesităților obiective ale autorității contractante.

Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligația de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal față de toți participanții. În acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informații într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanți un avantaj suplimentar în raport cu ceilalți.

Autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui, fără acordul participantului în cauză, soluția propusă și alte informații confidențiale prezentate de acesta. Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identifică soluția/soluțiile corespunzătoare necesităților sale obiective.

După ce a declarat închisă etapa de dialog și a anunțat participanții cu privire la acest aspect, autoritatea contractantă are obligația de a invita participanții selectați să depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza soluției/soluțiilor identificate în cursul acestei etape și care trebuie să conțină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract.

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de depunere a ofertei finale cu un număr suficient de zile înainte de data limita de depunere a ofertelor, astfel încât fiecare participant selectat să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea ofertei finale.

Perioada acordată pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o perioadă minimă stabilită de comun acord cu participanții selectați pe parcursul derulării celei de-a două etape a procedurii de dialog competitiv.

Invitația de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

referințe privind anunțul de participare publicat;

data și ora limită stabilită pentru depunerea ofertelor;

adresa la care se transmit ofertele;

limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;

adresa, data și ora deschiderii ofertelor;

dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.

Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, detalieri și nuanțări ale ofertei. Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor prevăzute în documentația de atribuire, iar oferta câștigătoare se stabilește conform prevederilor art. 198 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 , respectiv « criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ».

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat că a depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirme anumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia.

Clarificările, detalierile, nuanțările, informațiile suplimentare sau reconfirmările prezentate nu trebuie să conducă la modificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluțiilor care au stat la baza lansării invitației de depunere a ofertelor finale, modificări care ar determina distorsionarea concurenței sau crearea unui avantaj suplimentar în raport cu ceilalți ofertanți.

Elementele componente ale licitației

Anunțul de intenție

Anunțul de intenție reprezintă anunțul pe care orice autoritate contractantă este obligată să-l facă prin Monitorul Oficial al României – partea a VI-a Achiziții publice și opțional printr-un alt mijloc media central, dacă valoarea contractului de achiziție publică, fără TVA, este egală sau mai mare de 750.000 euro în cel mult 30 de zile de la data aprobării propriu-zise.

Autoritățile contractante care desfășoară activități relevante în sectoare de utilități publice pot să publice anunțul de intenție oricând în timpul anului.

Pentru valori mai mici, publicarea anunțului de intenție este opțională. Anunțul de intenție va cuprinde separat contractele de produse, servicii și lucrări care se previzionează că vor fi atribuite până la sfârșitul anului de plan. Publicarea anunțului de intenție nu creează și obligativitatea atribuirii contractului de achiziție publică.

Anunțul de intenție are o formă standard. Conform prevederilor legale în vigoare cuprinde:

informații cu privire la identificarea autorității contractante: denumire, cod fiscal, adresă, număr telefon, fax etc. Dacă este cazul, se identifică și serviciul (compartimentul) care poate da informații suplimentare;

informații cu privire la conținutul achiziției publice:

– natura și cantitatea produselor în cazul achizițiilor de produse;

– natura lucrărilor (amplasamentul și cerințele de executare) în cazul achizițiilor de lucrări;

– natura și volumul serviciilor în cazul achizițiilor de servicii.

Produsele, lucrările și serviciile vor fi definite și prin codul „Clasificarea produselor și serviciilor sociale a activităților” (CPSAP) – elaborat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice – potrivit: „Clasificării activităților din economia națională” (CAEN) și „Clasificării produselor sociale a activităților” (CPA) – elaborate conform prevederilor UE și ONU.

informații cu privire la:

– data aproximativă pentru inițierea procedurii de achiziție publică;

– calendarul aproximativ pentru execuția lucrărilor;

– condițiile de finanțare și de revizuire a prețurilor lucrărilor.

alte informații – orice informație care se apreciază că asigură o respectare mai bună a principiilor de achiziție publică;

data transmiterii anunțului de intenție către R.A.-M.O.R.

Anunțul de participare

Anunțul de participare este anunțul pe care orice autoritate contractantă este obligată să-l facă prin Monitorul Oficial al României – partea a VI-a Achiziții publice, în toate cazurile în care se aplică procedurile de achiziție publică; licitație deschisă sau restrânsă, negociere competitivă precum și în cazul organizării unui concurs de soluții.

În cazul anunțului de participare pentru un concurs de soluții, este obligatoriu ca în anunț să se menționeze dacă, în urma concursului, va fi atribuit și un contract de achiziție publică unuia dintre câștigători.

Anunțul de participare nu este obligatoriu atunci când:

în urma aplicării procedurii de achiziție prin licitație nu a fost prezentată nici o ofertă;

în urma aplicării procedurii de achiziție prin licitație au fost respinse toate ofertele și dacă, aplicând o altă procedură, se trimit invitații tuturor ofertanților calificați în cazul procedurii inițiale;

în urma unui concurs de soluții, contractul se atribuie câștigătorului, conform anunțului de participare inițial;

se achiziționează lucrări în scopuri științifice, de experimentare sau dezvoltare tehnologică și când nu se urmărește asigurarea unei rentabilități sau acoperirea costurilor cu lucrările.

Ca și în cazul anunțului de intenție, există prevederi legale privind conținutul anunțului de participare care, în general, se referă la:

informații de identificare a autorității contractante: denumire, cod fiscal, adresă, telefon, fax;

informații cu privire la procedura de achiziție ce urmează să se aplice și tipul contractului.

informații cu privire la natura și conținutul achiziției publice:

-natura și cantitatea produselor, lucrărilor și serviciilor;

-locul de lansare sau de execuție a lucrărilor și serviciilor.

informații cu privire la posibilitățile ofertanților de a depune oferte:

-modul de partajare a cantităților, lucrărilor și serviciilor;

-posibilitatea de obținere a unui exemplar din documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei (DEPO), precum și de cunoaștere a costului și condițiilor de plată pentru obținerea exemplarului;

-data limită pentru solicitarea clarificărilor suplimentare;

-data limită pentru depunerea ofertelor;

-adresa pentru depunerea ofertelor;

-garanțiile de participare solicitate;

-forma juridică în care trebuie să se legalizeze asociația grupului de ofertanți:

• condiții de eligibilitate;

• condițiile minime din punct de vedere al capacității tehnice și economico financiare a ofertanților;

• perioada de valabilitate a ofertei.

informații cu privire la deschiderea ofertelor:

-data, ora și locul deschiderii ofertelor;

-persoanele admise să participe la deschidere.

informații cu privire la modalitatea de evaluare (pe baza prețului sau a avantajului competitiv);

modalitățile de finanțare și de plată;

alte informații – în care se va menționa obligatoriu dacă se acordă preferința internă;

data efectuării publicării:

– data publicării anunțului de intenție sau menționarea inexistenței acestuia;

– data transmiterii către RA Monitorul Oficial al României a anunțului de participare.

Pentru fiecare tip de achiziție publică (produse, lucrări sau servicii) și fiecare tip de procedură există prevederi legale cu privire la forma și conținutul anunțului de participare.

Anunțul de atribuire

Anunțul de atribuire este anunțul pe care autoritatea contractantă este obligată să-l facă în Monitorul Oficial al României – partea a VI-a Achiziții publice în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție publică sau de la decizia juriului, în cazul unui concurs de soluții.

Conținutul anunțului de atribuire:

1. Date de identificare a autorității contractante: denumire, adresă, cod fiscal, telefon, fax etc.

2. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului

3. Data semnării contractului

4. Criteriul utilizat pentru atribuire

5. Numărul de oferte primite

6. Denumirea și adresa ofertantului câștigător

7. Prețul plătit

8. Partea și valoarea care urmează să fie subcontractată

9. Natura produselor, serviciilor și lucrărilor ce fac obiectul contractului

10. Alte informații

11. Data publicării anunțului de participare

12. Data transmiterii anunțului de atribuire către R.A. – Monitorul Oficial al României

Și în cazul anunțului de atribuire există prevederi legale privind forma și conținutul pe tipuri de achiziții.

Etapele premergătoare licitației

Desfășurarea procedurii licitației presupune existența a cel puțin doi ofertanți.

În cazul în care până la expirarea termenului limita de depunere a ofertelor nu se depun cel puțin două oferte, se procedează la republicarea anunțului publicitar, iar procedura licitației va fi reluată de la etapa depunerii ofertelor.

Comisia de evaluare va alege ofertă pe care o consideră cea mai bună având în vedere următoarele criterii de selecție:

eficiența economică

suma investițiilor propuse

prețul prestaților

costul de utilizare

valoarea lor tehnică

modul de rezolvare a obligațiilor legate de protecția muncii și de protecția mediului

garanțiile profesionale și financiare propuse

termenele de realizare.

În cazul în care licitația nu se finalizează cu desemnarea unui câștigător, se va organiza o nouă licitație.

Dacă nici în urma celei de a doua licitații nu se desemnează un câștigător, se recurge la procedura

negocierii directe.

Negocierea competitivă este procedura prin care un contract de achiziție publică se negociază cu mai mulți candidați selecționați.

Acordarea unui contract de achiziție publică prin negocierea competitivă, presupune trei faze:

1. selecționarea candidaților;

2. consultarea și negocierea;

3. evaluarea ofertelor.

Și în acest caz aplicarea procedurii necesită parcurgerea succesivă a mai multor etape:

Etapa I – Inițializarea procedurii de atribuire a unui contract de achiziție publică prin negociere competitivă, care presupune:

Declararea intenției de achiziție publică:

înscrierea (planificarea) achiziției în planul anual de achiziții publice;

transmiterea și publicarea anunțului de intenție dacă valoarea estimată a contractului este mai mare de 750000 euro.

Inițializarea procedurii de achiziție publică:

aprobarea fondurilor necesare;

întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea ofertei;

constituirea comisiei de evaluare.

Lansarea procedurii de achiziție publică prin negociere competitivă, care presupune:

transmiterea anunțului de participare pentru publicare către R.A. – Monitorul Oficial al României;

transmiterea, dacă este cazul, a invitațiilor de participare.

Etapa II – Aplicarea procedurii de achiziție publică prin negociere competitivă:

Faza 1 – Selecționarea candidaților presupune:

Înscrierea candidaților:

primirea solicitărilor de obținere a DEPO;

transmiterea (vânzarea) DEPO către toți solicitanții;

primirea scrisorilor de interes și a documentelor de calificare.

Evaluarea calificării candidaților:

evaluarea calificării candidaților;

stabilirea documentelor și clarificărilor suplimentare ce trebuie depuse de către candidați;

primirea clarificărilor suplimentare și evaluarea candidaților;

selecționarea candidaților care îndeplinesc condițiile de calificare;

transmiterea rezultatului evaluării de calificare tuturor candidaților.

Faza 2 – Consultarea și negocierea presupune parcurgerea mai multor subetape:

Înscrierea ofertanților în competiție:

transmiterea invitațiilor de participare și a DEPO tuturor candidaților selecționați;

întocmirea și transmiterea clarificărilor suplimentare solicitate de către candidații selecționați;

primirea ofertelor de participare.

Negocierea cu candidații selecționați și care depun oferte de participare are în vedere negocierea prevederilor finale ale DEPO și înseamnă:

negocierea prevederilor finale ale caietului de sarcini;

negocierea condițiilor specifice de contractare;

întocmirea DEPO finală și transmiterea acesteia către toți ofertanții.

Faza 3 – Evaluarea ofertelor presupune parcurgerea mai multor subetape, astfel:

primirea ofertelor finale;

deschiderea ofertelor în ședință publică de deschidere;

evaluarea ofertelor și stabilirea completărilor suplimentare;

respingerea ofertelor necorespunzătoare;

evaluarea finală a ofertelor și stabilirea ofertei câștigătoare;

transmiterea raportului final de evaluare.

Etapa III – Finalizarea procedurii de achiziție publică prin negociere competitivă, care presupune parcurgerea subetapelor:

transmiterea rezultatului tuturor ofertanților;

încheierea contractului de achiziție publică;

transmiterea pentru publicarea la RA Monitorul Oficial al României a anunțului de atribuire.

Negocierea competitivă se aplică numai în următoarele cazuri:

atunci când, în urma aplicării unei proceduri de licitație deschisă sau restrânsă nu a fost primită nici o ofertă sau nici o ofertă corespunzătoare;

în situații excepționale, atunci când autoritatea contractantă își propune să dobândească servicii sau lucrări care nu permit o estimare inițială a valorii contractului de achiziție publică;

atunci când serviciile pe care autoritatea contractantă își propune să le dobândească sunt de așa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziție publică prin licitație deschisă sau restrânsă;

atunci când autoritatea contractantă achiziționează produse care urmează să fie fabricate sau lucrări ce urmează să fie executate exclusiv în scopul cercetării științifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice.

Modalități de desfășurare ale licitației

În cazul aplicării procedurii prin negocierea competitivă cu anunț de participare orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la prima etapă de selectare.

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili candidații selectați numai dintre candidații calificați. Atunci când selectează candidații autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii referitoare numai la capacitatea tehnică și cea economico-financiară.

Numărul de candidați selectați trebuie să se încadreze între limita minimă și limita maximă a intervalului precizat în anunțul de participare sau să fie egal cu numărul precizat în anunțul de participare sau să fie egal cu numărul precizat în anunțul de participare, care trebuie să fie de 2-3 candidați selectați.

Astfel, licitația se desfășoară în trei etape, după cum urmează:

Etapa de selectare a candidaților:

verificarea îndeplinirii condițiilor, care permit derogarea de la prevederile privind transmiterea spre publicare a anunțului de participare la negociere;

în cazul în care nici una dintre condiții nu este îndeplinită, se transmite anunțul de participare, în vederea publicării lui în Monitorul Oficial al României;

în cazul în care una dintre condiții este îndeplinită, se transmit invitațiile de participare furnizorilor, executanților sau prestatorilor de la care există premisele obținerii de ofertă;

primirea de la furnizorii, executanții sau prestatorii interesați a solicitărilor de obținere a documentației care cuprinde informații privind cerințele minime de calificare solicitate, modul de selectare a candidaților, precum și modul de prezentare a documentelor de calificare solicitate, modul de selectare a candidaților, precum și modul de prezentare a documentelor de calificare și de selecție și remiterea documentației respective tuturor celor care au înaintat o solicitare în acest sens;

întocmirea și transmiterea răspunsurilor la clarificările solicitate de candidați privind elementele specifice ale cerințelor minime de calificare, al modului de selectare sau ale documentelor care dovedesc eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;

primirea scrisorilor de interes și a documentelor care dovedesc eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;

îndeplinirea de către comisia de evaluare a atribuțiilor care îi revin:

examinarea și verificarea îndeplinirii de către candidați a condițiilor referitoare la eligibilitate, înregistrare, capacitate tehnică și economico-financiară, solicitate în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei;

stabilirea clarificărilor necesare cu privire la documentele prezentate de candidați;

calificarea candidaților care îndeplinesc condițiile de mai sus și excluderea celor care nu îndeplinesc condițiile respective;

selectarea candidaților cărora urmează să li se solicite oferta;

întocmirea și înaintarea către conducerea autorității contractante a hotărârii comisiei de evaluare cu privire la selecția candidaților;

transmiterea către toți candidații a comunicării privind rezultatul etapei de selectare.

Etapa de consultare și negociere:

transmiterea către toți candidații selectați a documentației preliminare pentru elaborarea și prezentarea ofertelor și a invitațiilor de participare la consultare și negociere;

consultarea și negocierea, în una sau mai multe ședințe comune cu toți candidații selectați, a prevederilor ce urmează să fie introduse în documentația finală pentru elaborarea și prezentarea ofertei, îndeosebi a celor din caietul de sarcini și din condițiile de contractare; este interzisă negocierea prețului;

întocmirea, în urma finalizării fazei menționate mai sus, a documentației finale pentru elaborarea și prezentarea ofertei și remiterea acesteia tuturor candidaților care au participat la consultare și negociere.

Etapa de evaluare a ofertelor:

primirea pachetelor (coletelor) sigilate care conțin ofertele;

îndeplinirea de către comisia de evaluare a atribuțiilor care îi revin:

-deschiderea ofertelor;

-examinarea ofertelor prezentate de ofertanți și stabilirea clarificărilor necesare, cu privire la ofertele respective;

-respingerea ofertelor necorespunzătoare;

-evaluarea ofertelor declarate corespunzătoare și stabilirea ofertei câștigătoare;

-întocmirea și înaintarea către conducerea autorității contractante a hotărârii comisiei de evaluare cu privire la rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

-transmiterea către toți ofertanții a comunicării privind rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

-încheierea contractului de achiziție publică;

-transmiterea anunțului de atribuire, în vederea publicării lui în Monitorul Oficial al României.

Consecințe ale licitației

Cele mai cunoscute infracțiuni în cadrul licitațiilor sunt darea de mită și luarea de mită.

Luarea de mită

Luarea de mită reprezintă cea mai gravă și periculoasă faptă de corupție care poate chiar distruge existența societății organizate, a statului. Prevenirea și combaterea luării de mită nu sunt numai deziderate, ele fiind mai mult decat atât, o necesitate stringentă, de prim ordin a societății umane.

Luarea de mită este prevăzută în art. 254 C. pen. și constă în fapta funcționarului, care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Alături de luarea de mită, destul de des întâlnită este infracțiunea de trafic de influență, acestea fiind principalele infracțiuni de corupție săvârșite de către funcționari sau alte persoane fizice și care de altfel sunt și cele mai periculoase.

Prin Legea nr. 78/2000, s-a încercat să se acorde mai mare atenție fenomenului corupției la toate nivelurile, având în vedere faptul că astfel de fapte au luat o amploare deosebită. Astfel au fost încriminate noi infracțiuni care au o legătură directă cu faptele de corupție sau fapte care sunt conexe unor infracțiuni de corupție. Totodată, unele articole din lege privesc în mod direct luarea de mită.

Prin art. 8 din lege se extinde situația premisă și la alte domenii, iar prin art. 7 alin. (1) și art. 9 se instituie cauze speciale de majorare a pedepsei (de mărire a maximului special ), atunci când luarea de mită a fost săvârșită de anumită persoană (de exemplu, un organ de constatare) sau în interesul unei anumite organizații sau persoane.

Luarea de mită este o infracțiune foarte întânlită în campaniile de achiziții publice. Funcționarii acceptă mită pentru a favoriza anumite firme în obținerea unor contracte, pentru a accepta oferte mai slabe decât competiția, în defavoarea cetățenilor, etc.

Politica legislativă actuală a statului român în această materie a fost completată prin H.G. nr. 1065/2001 privind aprobarea Programului național de prevenire a corupției și a Planului național de acțiune împotriva corupției.

Infracțiunea de luare de mită nu are obiect material, având în vedere faptul că activitatea funcționarului public nu se răsfrânge în mod direct asupra unui bun, lucru sau persoană.

Banii, valorile sau alte foloase nu reprezintă obiecte ale mitei. Sumele de bani sau foloasele (atunci când constau în bunuri corporale) reprezintă lucruri dobândite prin săvârșirea infracțiunii, în sensul art. 118 lit. d) C. pen. Unii autori sunt de părere că există obiect material la luarea de mită doar în ipoteza primirii de bani sau alte foloase. În acest caz va exista obiect material dacă actul pentru a cărui îndeplinire făptuitorul a primit mita, privește un lucru.

a) Forme. Luarea de mită fiind o infracțiune intenționată comisivă, este susceptibilă de toate formele imperfecte ale infracțiunii.

Actele de pregătire, „acceptarea” și „nerespingerea promisiunii” sunt considerate ca făcând parte integrantă din conținutul infracțiunii. În esență, acestea sunt acte de pregătire ale „primirii de bani sau alte foloase”, dar prezintă un pericol social deosebit și de aceea sunt incriminate autonom. Tentativa la infracțiunea de luare de mită ar fi posibilă în varianta „primirii”, dar la acest moment infracțiunea ar putea fi deja consumată în forma acceptării promisiunii sau nerespingerii acesteia. Spun „ar putea fi deja consumată”, pentru că se poate concepe și situația când primirea nu a fost precedată nici de pretindere și nici de acceptarea sau nerespingerea unei promisiuni. Oferirea de bani și primirea de bani în acest caz se succed foarte repede. Dar și în situația descrisă primirea este precedată de o acceptare a ofertei, chiar dacă din punct de vedere obiectiv ar fi greu de făcut o asemenea diferență.

În concluzie, și în varianta „tentativei de primire” infracțiunea de luare de mită este deja consumată, așa cum am mai spus, sub forma „acceptării”. De aceea este greșit a spune că tentativa este posibilă, dar legea nu o pedepsește.

Conform art. 254 alin. (3) se poate dispune confiscarea specială a bunurilor care au făcut obiectul luării de mită, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentul lor în bani. Banii, valorile care au făcut obiectul luării de mită nu sunt altceva decât bunuri dobândite prin săvârșirea infracțiunii în sensul art. 118 lit. d) C. pen. Legiuitorul a prevăzut această modalitate specială de confiscare specială tocmai pentru a sublinia caracterul obligatoriu al acesteia și pentru a reglementa și situația când bunurile nu se găsesc (condamnatul fiind obligat la plata contravalorii în bani).

b) Modalități. În varianta normativă prezentă în art. 254 alin. (1) C. pen. există două modalități, și anume: pretinderea sau primirea de către un funcționar de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin, iar a doua constă în acceptarea sau nerespingerea de către un funcționar a promisiunii de foloase necuvenite. În art. 254 alin. (2) C. pen. este prevăzută și o modalitate agravată, atunci când fapta este săvârșită de un funcționar cu atribuții de control.

Prin Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se introduc încă două variante agravate, prevăzute în art. 7 alin. (1) și art. 9. De fapt, prin art. 7 alin. (1), modalitatea agravată prevăzută în art. 254 alin. (2) a fost extinsă și la cazurile în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor, ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor.

De asemenea, conform art. 9 din lege fapta este mai gravă, dacă este săvârșită în interesul unei organizații, asociații sau grupări criminale, ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influența negocierile tranzacțiilor comerciale internaționale ori schimburile sau investițiile internaționale.

c) Sancțiuni. Pentru infracțiunea prevăzută în art. 254 alin. (1) C. pen. pedeapsa principală este închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, iar pentru varianta agravantă, prevăzută în alin. (2), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În cazul modalității agravate prevăzute prin art.9 din Legea nr.78/2000 pedeapsa este aceea stabilită prin dispozițiile alin. 1 și 2 al cărui maxim este majorat cu 5 ani închisoare. Astfel în situația săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în condițiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin 1 maximul special al pedepsei este de 17 ani închisoare, iar atunci când raportarea se referă la alin 2, acesta este de 20 ani închisoare.

Darea de mită

Darea de mită este o infracțiune comună licitațiilor deschise. Sunt numeroase firme care oferă mită, funcționarilor implicați în achizițiile publice pentru a fi favorizați. Sunt celebre cazurile de atribuire de contracte pentu construcția de autostrăzi unor oferte nefavorabile chiar păguboase pentru statul român.

Infracțiunea de dare de mită este prevăzută în art. 255 C. pen. și constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcționar public (sau funcționar) direct sau indirect, în scopul determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, sau de a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu.

Darea de mită, spre deosebire de luarea de mită, este considerată o infracțiune în legătură cu serviciul, deoarece prin acțiunea de corupere exercitată asupra unui funcționar public (sau funcționar) se aduce atingere imaginii unei unități publice sau persoane juridice, precum și prestigiului acelui funcționar.

Cerând funcționarilor publici sau funcționarilor corectitudine și probitate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu legea asigură acestora în același timp și o protecție eficientă împotriva actelor de corupere la care ar putea fi expuși.

Din punct de vedere al tehnicii legislative folosite la incriminarea acestei fapte facem precizarea că art. 255 (darea de mită) este în raport cu art. 254 (luarea de mită) o normă de referire, iar art. 254 este o normă la care se face referire. Astfel, între acestea există o legătură indisolubilă, în sensul că ori de câte ori se modifică art. 254 C. pen. implicit se va modifica și art. 255 C. pen.

Legea nr. 78/2000, despre care am făcut referire când am analizat luarea de mită, se referă și la darea de mită, cu aplicabilitate directă la aceasta fiind art. 7 alin. (3), art. 8 și art. 9 din lege.

Încriminarea distinctă a dării de mită este menită, prin natura sa să decurajeze pe cei care încearcă să-și promoveze interesele prin coruperea funcționarilor, să apere probitatea acestora și să contribuie la reducerea corupției.

Prevenirea infracțiunilor de corupție specifice licitațiilor

Una dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ.

Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.

Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse în codurile de conduită în programele de pregătire profesională specializată a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.

În scopul asigurării coordonării luptei împotriva corupției si a coerenței politicilor publice din domeniu, planul de acțiune include referiri la strategii și planuri anticorupție sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, poliția și instituțiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilități clare pentru toate organele cu atribuții în lupta împotriva corupției în ariile respective (de exemplu Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice).  În vederea creșterii calității actului de control și a probelor, se vor realiza de către structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Național Anticorupție.

Primirea de foloase necuvenite – se manifestă în general prin primirea unor bunuri sau sume de bani, după ce o anumită firmă a câștigat o licitație cu toate că nu a influențat direct rezultatul.

Infracțiunea este prevăzută în art. 256 C. pen. și constă în primirea de către un funcționar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligat în temeiul acesteia.

Prin Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost extinse ariile de aplicare ale infracțiunilor de corupție prevăzute în Codul penal, unele aspecte vizând în mod direct și infracțiunea de primire de foloase necuvenite.

Astfel, prin art. 8 din lege a fost extinsă situația premisă, în sensul că prevederile art. 256 C. pen. se aplică și managerilor, directorilor, administratorilor și cenzorilor societăților comerciale, companiilor și societăților naționale, ori regiilor autonome și ai oricăror alți agenți economici, ori regiilor autonome și ai oricăror alți agenți economici.

Prin art. 7 și art. 9 au fost introduse cauze speciale de pedepsire, de fapt de majorare a maximului pedepsei prevăzut de art. 256 C. pen., în cazul în care subiectul activ are o anumită calitate (art. 7) sau în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în interesul anumitor organizații sau persoane (art. 9).

Această infracțiune a fost incriminată în Codul penal, deoarece exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndeplinirea actelor la care un funcționar este obligat în temeiul funcției, nu trebuie să constituie pentru acesta o sursă de venituri ilicite, o cale de inițiere a unor foloase necuvenite. Totuși, fapta nu este la fel de gravă ca luarea de mită, întrucât în cazul acestei infracțiuni, funcționarul primește foloasele după ce a îndeplinit actul conform atribuțiilor de serviciu și fără a exercita vreo constrângere asupra beneficiarului actului (după îndeplinirea acestuia).

Traficul de influență este o infracțiune conexă infracțiunilor de corupție. În cazul licitațiilor se manifestă prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, în schimbul promisiunii intervenției pe lângă funcționarii cu atribuții în domeniul pentru favorizarea câstigării acelei licitații.

Infracțiunea de trafic de influență este prevăzută în art. 257 C. pen. și constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție au fost introduse noi infracțiuni de corupție, precum și infracțiuni conexe acestora, dar în același timp s-a extins și câmpul de aplicare al infracțiunilor de corupție existente în Codul penal, printre care se găsește și infracțiunea de trafic de influență.

Astfel, conform art. 8 din Legea nr. 78/2000, situația premisă necesară existenței infracțiunii de trafic de influență a fost extinsă și cu privire la societățile comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și orice agenți economici.

Tot prin Legea nr. 78/2000 a fost introdusă o modalitate specială de majorare a pedepsei; astfel, conform art. 7 alin. (3), dacă infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care potrivit legii, are atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor, ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor, precum și de un funcționar cu atribuții de control, maximul pedepsei se majorează cu 2 ani.

De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 78/2000, dacă infracțiunea de trafic de influență a fost săvârșită în interesul unei organizații, asociații sau grupări criminale, ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influența schimburile sau investițiile internaționale, maximul pedepsei prevăzut în art. 257 C. pen. se majorează cu 5 ani.

Infracțiunea de trafic de influență a fost inclusă în capitolul „Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul” întrucât chiar dacă activitatea infracțională, nu este în mod nemijlocit legată de activitatea de serviciu, își răsfrânge negativ efectele asupra acesteia, creând suspiciuni că funcționarii publici sau funcționarii sunt coruptibili sau pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu. Toate acestea aruncă o lumină defavorabilă asupra organizațiilor de interes public sau a altor persoane juridice și aduc atingere activității acestora.

Capitolul II.

Metodologia cercetării

II.1. Metode de cercetare

Pregătirea licitației presupune efectuarea unei publicități prin anunțuri în presă, tipărirea de prospecte, cataloage, invitații, iar mărfurile ce vor face obiectul licitației se expun spre vizionare.

Condițiile de livrare/redactate de organizatori prevăd condițiile de participare, vizionarea loturilor, atribuirea lor, condițiile de plată, modalități de livrare și transport a mărfurilor achiziționate si modalități de soluționare a litigiilor. În ceea ce privește participanții la proces, aceștia trebuie să depună, de regulă, anumite garanții sub forma unei scrisori de garanție bancară, sau participanții sunt obligați să depună, înainte de licitație, o cauțiune, care in mod obișnuit este de până la 10%.

Pentru determinarea exigențelor/așteptărilor clienților am ales ca metodă de cercetare ancheta prin chestionar. Acesta a fost realizat cu scopul de obține, prin centralizarea datelor, informații atât cu privire la nemulțumirile din procesul actual de cumpărare cât și propuneri de soluționare a problemelor existente. Eșantionul este format din 50 de persoane.

Chestionarul cuprinde 28 întrebări dintre care:

primele întrebări sunt utilizate ca filtru prin care se dorește eliminarea respondenților care nu fac parte din categoria vizată;

întrebările 3 și 4 fac referire la cunoștințele persoanelor anchetate în legătură cu procesul vizat;

cea de-a 5-a întrebare oferă respondentului posibilitatea de a-și exprima eventualele nemulțumiri cu privire la procesul de licitație;

urmează un set de întrebări cu răspunsuri multiple, dihotomice și deschise prin care se urmărește cunoașterea și clasificarea după criteriul importanței a exigențelor clienților;

în chestionar sunt incluse întrebări de control de tipul celor de la 21, 23, 25 prin care se testează veridicitatea răspunsurilor persoanelor chestionate;

la întrebările 24, 8, 6 se poate afla gradul de satisfacție al fiecărei persoane intervievate cu privire la calitatea actuală a procesului de licitație;

cea de-a 26-a întrebare este o întrebare deschisă prin care se urmărește aflarea de soluții posibile pentru ameliorarea calității procesului de licitație;

chestionarul se încheie cu două întrebări prin care se dorește cunoașterea mai multor date despre persoana chestionată, încadrând-o în categoriile astfel formate.

Bună ziua! Numele meu este X și aș dori să-mi acordați o parte din timpul dumneavostră pentru a-mi răspunde la câteva întrebări legate de procesul licitației. Vă mulțumesc!

1. Sunteți dispus(ă) să luați parte la un proces de licitație?

da; 

nu;

2. La ce tip de licitație ați participa?

privată; 

publică deschisă, cu strigare; 

publică deschisă, cu oferte în plicuri sigilate; 

publică selectivă;

inversă;

3. În ce măsură cunoașteți condițiile participării la acest proces?

totalitate; 

parțial; 

deloc;

4. Ce credeți despre condițiile participării la o licitație?

restrictive; 

acceptabile; 

permisibile;

5. Ce obstacole vedeți în luarea deciziei de participare la o licitație?

6. Pe o scală de la 1 la 5, cum apreciați desfășurarea procesului de licitație în România?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

7. Aveți încredere în decurgerea legală a unei licitații?

da; 

nu;

8. Pe o scală de la 1 la 5, cum apreciați corectitudinea procesului de licitație?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

9. Cunoașteți cazuri de dare de mită pentru câștigarea unei licitații?

da; 

nu;

10. Aveți încredere în corespondența preț real-preț stabilit prin licitație?

totalitate; 

parțial; 

deloc;

11. Considerați că este respectată condiția publicării informațiilor cu privire la desfășurarea unei licitații?

totalitate; 

parțial; 

deloc;

12. Credeți că în timpul unui proces de licitație firmele ofertante se bucură de un tratament descriminatoriu?

da; 

nu;

13. Care este procentul respectării tuturor condițiilor participării la o licitație în mod egal, de către toți participanții?

sub 30%; 

30%-50%; 

50%-70%; 

peste 70%;

14. Care credeți că este principalul motiv al unei participări scăzute la o licitație în țara noastră, spre deosebire de celelalte state?

15. Considerați termenul scurt de la anunțarea cererilor de ofertă și data licitației un motiv ce descurajează participarea la o licitație?

da; 

nu;

16. În ce măsură credeți că simplificarea procedurilor de participare la o licitație va spori achizițiile prin acest proces?

sub 30%; 

30%-50%; 

50%-70%; 

peste 70%;

17. Pe o scală de la 1 la 5, cum apreciați transparența procesului de licitație?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

18. În ce măsură apreciați frecvența favoritismului ca fiind un motiv al renunțării participării la o licitație?

sub 30%; 

30%-50%; 

50%-70%; 

peste 70%;

19. Pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură credeți că se regăsește corupția în procesul de licitație?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

20. În ce măsură considerați dificultățile la efectuarea plății pentru serviciile, lucrările efectuate un motiv ce descurajează participarea la o licitație?

totalitate; 

parțial; 

deloc;

21. Cum apreciați că influențează transparența unei licitații participarea la acest proces, raportându-vă la o scală de la 1 la 5?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

22. Considerați că bunurile⁄serviciile achiziționate prin licitație au o valoare ridicată în comparație cu alte metode de cumpărare?

da; 

nu;

23. În opinia dumneavoastră, care din următorii factori diminuează procentajul de participare la procesul de licitație?

condițiile impuse; 

birocrația; 

timpul lung de așteptare; 

nivelul calitativ al achizițiilor;

24. Pe o scală de la 1 la 5, cum apreciați viteza de derulare a procesului de licitație?

1; 

2; 

3; 

4; 

5;

25. Ce vă nemulțumește cel mai mult la un proces de licitație?

numărul mare al documentelor ce trebuiesc realizate; 

timpul lung de așteptare;

condițiile impuse;

26. Ce considerați că ar trebui schimbat la desfășurarea unei licitații?

27. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

sub18 ani; 

18-35 ani; 

35-50 ani; 

peste 50 ani;

28. Care este venitul dumneavoastră lunar?

sub 700 Ron; 

700-1200 Ron; 

peste 1200 Ron;

Nume…………………

Prenume……………..

Vă mulțumim pentru colaborare!

În urma aplicării chestionarului asupra unui eșantion de 50 de persoane am determinat exigențele clienților. Acestea sunt:

respectarea condițiilor de participare la proces de către toți participanții;

tratamentul egal în evaluarea ofertelor firmelor participante;

practicarea unor condiții de participare mai permisibile;

birocrație scăzută și simplificarea procedurilor de participare prin introducerea computerizării informațiilor și a documentelor;

diminuarea pe cât posibil a corupției;

derularea mai rapidă a procesului licitației;

facilitarea plăților lucrărilor și serviciilor efectuate;

diminuarea favoritismului;

transparența informațiilor.

De asemenea prin intermediul chestionarului am identificat și principalele caracteristici ale desfășurării actuale ale procesului licitației, exigențele regăsindu-se astfel:

existente 100%:

existente în proporție de 50-100%:

transparența informațiilor;

respectarea condițiilor de participare la proces de către toți participanții în mod egal;

facilitarea plăților lucrărilor și serviciilor efectuate;

practicarea unor condiții de participare mai permisibile;

birocrație scăzută și simplificarea procedurilor de participare prin introducerea computerizării informațiilor și a documentelor.

existente în proporție < 50%

diminuarea favoritismului;

diminuarea pe cât posibil a corupției;

tratamentul egal în evaluarea ofertelor firmelor participante.

Astfel, există unele exigențe ce se regăsesc și în caracteristicile procesului avut în vedere, dar nu toate dintre acestea sunt realizate în totalitate de către organizatorii procesului de vânzare/cumpărare.

Condițiile de participare la licitație de către licitatori:

să nu facă parte, că membrii, în comisiile de evaluare și de licitație și să nu fie nici soț/soție sau rude ori afini până la gradul al IV-lea inclusiv. În acest scop participanții la licitație vor prezenta o declarație pe proprie răspundere;

pentru persoanele juridice, licitatorul va trebui să aibă asupra sa o împuternicire prin care să i se dea acceptul de a licita și semnă contractul de vânzare-cumpărare pentru și în numele firmei respective. Deasemenea trebuie să aibă și stampila societății respective;

pentru persoanele fizice este obligatoriu să dețină asupra lor un document care să ateste identitatea (BI, CI sau pașaport);

documentele de participare la licitație pot fi depuse la sediul firmei/fax/aduse în ziua licitației. La licitație documentele în original, vor fi prezentate, la cerere pentru conformitate;

participanții la licitație au obligația să examineze instrucțiunile, formularele, termenii și specificațiile din documentele licitației, iar în cazul în care au nevoie de lămuriri asupra documentelor prezentate, le pot solicita în scris la firmă, în termen util, respective cu 2 zile lucrătoare înainte de licitație;

în situația în care se descoperă vicii de formă și erori aritmetice ale unor documente ale licitației, care ar putea prejudicia patrimoniul firmă, modificările vor fi aduse la cunoștința tuturor licitatorilor la începera ședinței de licitație, pe baza unui document official și a procesului verbal întocmit de firmă și semnat de toți licitatorii acceptați;

neprezentarea la termen, corect și în totalitate a documentelor specificate în prezentul caiet de sarcini ori a împuternicirii legalizate pentru persoanele fizice care reprezintă alte persoane fizice, atrage descalificarea licitatorului/ofertantului respectiv.

II. 2. Prezentarea firmei alese în studiul de caz

La mijlocul lunii aprilie, în anul 1909, la Sarmasel, jud. Mures, nu departe de Mediaș, locul în care astăzi este concentrată cea mai mare parte a industriei de gaze naturale din Romania, a fost facută prima descoperire de gaze naturale libere din România. Acesta a fost momentul de început al unei istorii care a schimbat favorabil și profund dezvoltarea socială și economică a regiunii și a intregii țări.

1909 – descoperirea primului zăcământ de gaze naturale din România prin forarea sondei 2 Sarmasel (Bazinul Transilvaniei)

1913 – a fost înregistrată prima producție de gaze naturale în Romania de 113.000 Stmc

1915 – se încheie un contract între Ministerul de Finanțe ungar și “Deutsche Bank” din Berlin prin care se pun bazele “Societății Maghiare de Gaz Metan”, care avea ca obiectiv explorarea și exploatarea gazului metan din unele regiuni din Transilvania

1919 – se înființează “Direcția gazului natural” cu sediul la Cluj, subordonata Ministerului Industriei și Comertului din București, care avea în exploatare câmpurile gazeifere de la Sarmasel și Copsa Mica, transformată în 1925 în Societatea Naționala de Gaz Metan

“SONAMETAN”

1961 – se experimenteaza și operează primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor pe structura Ilimbav (jud. Sibiu)

1972 – începe exploatarea zăcămintelor de gaze naturale utilizând agregate de comprimare

1976 – s-a înregistrat producția maximă de gaze naturale de 29.834 mil. Stmc, debitul zilnic maxim de 116,3 mil. Stmc fiind înregistrat în luna februarie

1979 – se realizează prima înmagazinare modernă într-un zăcământ depletat de gaze naturale la Urziceni, având rolul de a asigura preluarea continuă a gazelor naturale din import pe parcursul anului și asigurarea cu gaze naturale a Bucureștiului în perioada rece

1982 – se amenajează cel mai mare depozit de înmagazinare subterană din Romania, la

București

1991 – fosta Centrală a Gazului Metan se transformă în Regia Autonomă “Romgaz” RA

1998 – Romgaz RA devine Societatea Naționala de Gaze Naturale “Romgaz” SA din

componența căreia făceau parte cinci filiale: trei Societăți Comerciale de Explorare, Producție și Inmagazinare Subterană a Gazelor Naturale (Exprogaz Medias, Exprogaz Tg. Mures și Exprogaz Ploiesti) și două Societăți Comerciale de Distribuție (Distrigaz Sud și Distrigaz Nord)

2000 – prin Hotărarea nr. 334/28 aprilie 2000, a Guvernului României, Societatea Naționalăde Gaze Naturale “Romgaz” SA Mediaș a fost restructurată și reorganizată, prin separarea principalelor domenii de activitate. Astfel, au luat ființă cinci societăți independente: SC Exprogaz SA, SN Depogaz SA, SN Transgaz SA, SC Distrigaz Sud și SC Distrigaz Nord 2001 – prin HG 575, SC Exprogaz SA si SN Depogaz SA au fuzionat, iar nou inființata societate devine SNGN Romgaz SA

Actionarul majoritar al Romgaz este Ministrul Economiei, care detine 85,01% din actiuni, iar restul de 14,99% din actiuni apartine Fondului Proprietatea. Romgaz are ca principal obiect de activitate extractia si inmagazinarea gazelor naturale, producand anual circa o treime din consumul de gaze al tarii.

Obiectul de activitate al firmei:

In conformitate cu actul constitutiv al Romgaz, obiectul principal de activitate al societatii este extractia hidrocarburilor.cercetarea geologica pentru descoperirea de noi zacaminte si inmagazinarea subterana a gazelor naturale.

Printre obiectele secundare de activitate ale Romgaz se numara:

depozitarea subterana a gazelor naturale;

cercetarea geologica pentru descoperirea rezervelor de petrol (gaze naturale, titei si

condensat);

punerea in productie, interventii, reparatii capitale la sondele ce echipeaza depozitele, precum si la sondele de extractie a zacamintelor de gaze naturale, pentru activitatea proprie si pentru terti.

Indicatori economici:

Capital social: 383.038.380 RON

peste 3600 sonde productive din care 252 deservesc activitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale

20 statii de comprimare cu o putere instalata de 160.000 kW

6 depozite subterane de inmagazinare gaze naturale cu o capacitate actuala de lucru de 2.565 mil. mc/ciclu si o capacitate totala cuprinzand si perna 3840

37 statii de uscare a gazelor naturale pe productie si 8 statii de uscare la depozite

1970 km conducte de aductie si 1497 km conducte colectoare

460 grupuri tehnologice de sonde

30 de statii de separare si injectie ape reziduale

125 sonde de injectie ape reziduale

Unul dintre cele mai imporatante departemente ale societatii este Deparatmentul de Cercetare- Dezvoltare .

Departamentul este structurat in mai multe laboratoare, fiecare avand un domeniu specific de activitate.

Domenii de activitate:

cercetari privind realizarea separarea prin procese de distilare;

optimizarea separarii apei grele;

tehnologii de separare in vid pentru producerea de apa ușoara

monitorizarea si investigarea zonelor hidrologice prin tehnologii izotopice si metode

informationale

masuratori analitice pentru determinarea concentratiei izotopice.

Studiul hidrogenului si procesele asociate:

metode computationale in dinamica gazelor;

studiul permeatiei izotopilor de hidrogen

analize teoretice si simulari ale procesoarelor de hidrogen prin reformare catalitica;

metode si echipamente pentru analize izotopice;

dezvoltarea celulelor de combustie pe hidrogen;

absorbanti, materiale composite si tehnici de analiza;

fizica vidului, echipamente;

spectrometrie de masa;

protectia mediului;

determinarea concentratiei apei grele;

software specializat pentru controlul si achizitia de date de la instrumentatia de Laborator

Furnizorii: zacaminte naturale (pamant), Rusia (WIEE, IMEX, GAZPROM)

Intermediarii: Societati Comerciale de Distributie (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, SC Depomuresservicii, SC Amgaz.SA, MKB Romexterra Bank SA, Mi Petrogas Services SA, Black Sea LPG Romania SA, SC Bega Upsom , BIRD ( Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare)

Clientii:

publicul extern format din: Proiect Marketing

⇒ clienții, colaboratorii și partenerii Romgaz;

⇒ firmele/companiile utilizatoare de servicii energetice;

⇒ partenerii de afaceri și potențialii clienți sau furnizori din domeniul energetic;

⇒ agenții economici – potențiali investitori români și străini, oameni de afaceri;

⇒ instituțiile responsabile cu promovarea oportunităților de afaceri;

⇒ ambasadele, delegațiile comerciale și reprezentanțele străine în România;

⇒ organizațiile și instituțiile guvernamentale și neguvernamentale;

⇒ instituțiile financiare interne și internaționale;

⇒ camerele de comerț

⇒ diverse categorii socio-profesionale din România, organizații și asociații partonale și sindicale;

⇒ factori de opinie și formatori de opinie interni și internationali.

publicul intern format din:

⇒ angajați și familiile angajaților Romgaz, la nivel național;

⇒ managementul de top și nivel mediu al Romgaz.

Concurentii: Distrigaz Sud,E ON GAZ Petrom, Petrom Gas, Transgaz, Interagro, Wiee, EGL Gas & Power si Amgaz.

Publicul: Ca principal producator national si loder de piata in furnizarea gazelor naturale, Romgaz isi indreapta eforturile spre acoperirea permanenta a cererii de consum, folosind ca dreot potential de furnizare a resurselor catre organele de stat, organismele financiare si populatia tarii.

Principiul egalitatii de sanse provine din cultura noastra organizationala si ofera garantia faptului ca fiecare angajat din companie poate beneficia de o cariera cu oportunitati egale de dezvoltare. Fiind una din valorile asumate, ce se regaseste in cultura si managementul organizational, responsabilitatea sociala este recunoscuta de catre Romagaz ca un princiu etic al actiunii sale corporatiste.

Compania se dezvolta prin implementarea de tehnologii de ultima ora in domeniul explorarii geologice, productiei si a inmagazinarii subterane aa gazelor, finantate din surse proprii sau externe. Pozitia economica si financiara a companiei este caraterizata prin stabilitatea profitului si lichidiatea, strategia Romgaz de dezvoltare fiind concentrata pe alocarea de resurse pentru cercetarea geologica cu scopul de a descoperi noi resurse.

Succesul si prosperitatea economica a cadrului de afaceri deriva din mediul sanatos in care Romgaz isi desfașoara activitatea. Protectia mediului, impreuna cu oferirea unor produse si servicii de calitate superioara, reprezinta principalele preocupari ale Romgaz. Astfel compania investeste anual sume considerabile in tehnologiile de productie si cercetare Aceste activitati reflecta grija pentru cea mai valoreoasa mosternire pe care Romgaz doreste sa o transmita generatiei viitoare si anume un mediu intact.

Tehnologiile de ultima ora: Operatiile de interventie efectuate de catre SIRCOSS sunt realizate cu instalatii de terventie de tip IC5, TW30, TW50, TW80 cu sarcina la carlig cuprinsa intre 28 – 80T.Toate instalatiile sunt dotate cu instalatii antipoluante,clesti hidraulici,prevenitoare hidraulice tip Cameron.

Echipament de investigare in gaura tubata: Multifinger, Acustic de cimentare,Camere video.

Echipament de masuratori in sonda: amestecatori de nisip-SIRCOSS are in dotare 2 amestecatoare de nisip,cu debite de 1500 l/min si 3000 l/min, ele fiind folosite la operatii de impachetare, filtre cu nisip si la operatii de consolidare.

Convertori de azot-converorul executa operatii de cimentari cu azot, probe de presiune, denivelare a sondelor cu azot si spalari cu tubingul flexibil.

Echipament de probare si teatare a stratelor productive in gaura tubata.

Unitatea de tubing flexibil- cu aceste unitati se pot efectua operatii de cimentare, frezare, acidizare, denivelare cu azot, spalari, depuneri.

Firma Romgaz sustine sportul local care genereaza invariabil performanta. Echipele de baschet si fotbal sustinute financiar de compania sunt in prima divizie,iar echipa de popice feminin este in acest moment campioana nationala.In fiecare an Romgaz sustine financiar copii de la scolile din comunitate pentru a merge in excursii si tabere culturale,competitii sportive,evenimente festive.

Romgaz si-a asumat constant un angajament fata de societate,dovedindu-se partener prezent in susutinerea si implementarea unei palete variate de programe sociale ce pornesc de la domeniul precum sportul si cultura si merg la sanatate si invatamant.Festivaluri renumite in Romania s-au bucurat de sprijinul companiei, dintre acestea amintim Festivalul International De Teatru Sibiu si Sibiu Jazz Festival,Festivalul si Concursul International”George Enescu”.

In anul 2008 Romgaz a incheiet primele Acorduri de Cooperare in afara granitelor tarii,devenind co-titular de drepturi si obligatii petroliere in 3 perimetre de explorare din Slovacia si 2 din Polonia. Romgaz este concentrata sa-si dezvolte activitatea in afara granitelor tarii prin achizitionarea sau dobandirea de drepturi si obligatii petroliere in vederea desfasurarii de operatiuni petroliere de explorare,dezvoltare si exploatare,cu scopul declarat de a inregistra primele rezerve de petrol si gaze naturale in afara granitelor tarii.

Puncte tari:

Romania dispune de rezerve semnificative de gaze naturale;

Liberalizarea aproape completa a sectorului gaze naturale inaintea altor tari membre UE;

Personalul din sectorul gazelor naturale este bine pregatit profesional, cu un grad scazut de fluctuatie catre alte sectoare;

Infrastructura complexa si diversificata: retea nationala de transport de gaze naturale;

Existenta unui cadru institutional si legislativ adaptat la principile pietei interne din Uniunea Europeana;

Romania nu are probleme cu respectarea angajamentelor Protocolului de la

Kyoto;

Interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale cu sisteme similare

ale tarilor vecine;

O serie de instalatii noi de producere, transport si distributie a gazelor

Oportunitati:

Romania are o pozitie geografica favorabila pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de gaze naturale;

Existenta pietelor fizice si financiare de energie, precum si acces la pietele regionale de energie electrica si gaze naturale cu oportunitati de realizare a serviciilor de sistem;

Climat investitional atractiv atat pentru investitorii straini cat si pentru cei autohtoni, inclusiv in procesul de privatizare a diferitelor companii;

Amenintari:

Implementarea destul de lenta a legislatiei europene, dominata in sistemul

gazului natural de directive;

Rezervele exploatabile de gaze naturale sunt limitate,in conditiile in care nu au

fost descoperite noi zacaminte de gaze naturale importante;

Riscul ca liberalizarea pietei de gaze naturale sa se realizeze doar la nivel

national;

Limitarea actiunii de reglementare de catre prevederile politicii sociale;

Volatilitatea pretului de caze naturale pe pietele internationale;

Ca urmare a tendintelor de concentrare in industria energetica, exista posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurentei in sectorul energetic la nivel european;

Ponderea ridicata a populatiei ce prezinta un grad de vulnerabilitate ridicat la preturi ale energiei apropiate de nivelul mediu european;

Lipsa de instrumente fiscale pentru sustinerea proiectelor de investiti in eficienta energetica, utilizarea resurselor regenerabile si dezvoltarea serviciilor energetice.

Capitolul III

Licitație în cadrul firmei ROMGAZ S.A.

-Studiu de caz-

Stațiile de comprimare gaze din cadrul Sucursalei Tg. Mureș ce utilizează sisteme de răcire cu circuit deschis sunt următoarele: S.C. Fintinele, S.C. Mureș, S.C. Band și S.C. Țaga. Agregatele de comprimare gaze din cadrul celor patru stații de comprimare sunt de tipul cu piston fiind antrenate de motoare termice (S.C. Fintinele) și motoare electrice (S.C. Mureș, S.C. Band și S.C. Țaga).

Sistemele de răcire ale acestor agregate ce utilizează ca agent de răcire apa, sunt de tipul circuit deschis cu circulație forțată. Recircularea apei se realizează cu pompe centrifugale comune iar răcirea ei se realizează în turnuri de răcire comune.

Sistemele de răcire sunt diferențiate între ele în funcție de domenile de temperaturi la care funcționează astfel:

Ciclul cald (răcire motor) cu domeniul de temperaturi de 60-80o C care realizează răcirea părții de motor termic a motocompresoarelor (cilindrii motor, chiulase, galerii eșapament, etc.)

Ciclul rece cu domeniul de temperaturi de 20-40o C care realizează răcirea echipamentelor auxiliare ale motocompresoarelor (răcire ulei, răcire aer combustie, etc.)

Ciclul răcire gaze domeniul de temperaturi de 30-60o C care realizează răcirea gazului de proces cu ajutorul unor răcitoare de tip tubular.

Pierderile de apă se datorează în principal evaporării, ele fiind direct proporțonale cu temperaturile de lucru. Completarea sistemelor cu apă proaspătă se realizează zilnic menținându-se în circuit un anumit volum relativ constant.

Sursele de alimentare cu apă a staților de comprimare sunt:

Stația de pompare și tratare Tg. Mureș cu apă potabilizată, din râul Mureș, pentru S.C. Mureș, și S.C. Band;

Stația de pompare și tratare Țaga cu apă potabilizată din lacul Țaga Mare(jud. Cluj) pentru S.C. Țaga;

Stația de pompare Matei cu apă netratată din pârâul Meleș (jud. Bistrița Năsăud) pentru S.C. Fîntînele.

Din experiența acumulată de-a lungul timpului s-a constatat că în sistemele de răcire există coroziune, depuneri de săruri de calciu, depuneri de mâluri, dezvoltare de microrganisme, etc., deficiențe care duc atât la scăderea randamentului răcirii cât și la scăderea duratei de viață a multor piese de schimb și subansamble din componența agregatelor de comprimare gaze, acest lucru făcând imperios necesar relizarea tratamentului apei de răcire.

Fiecare stație de comprimare este dotată în vederea răcirii agregatelor de comprimare gaze cu turnuri de răcire cu tiraj natural, stații de pompare și instalațiile aferente. În fiecare statie există câte două circuite de răcire: ciclu cald și ciclu rece la stațiile de motocompresoare, respectiv racire compresor și răcire gaze la stațiile de electrocompresoare.

Obiectivele ce trebuiesc atinse în realizarea tratamentului apei din sistemele de răcire ale agregatelor de comprimare gaze din cadrul stațiilor de comprimare sunt:

Tratarea apei pentru eliminarea crustei și a depunerilor existente;

Tratarea apei pentru preântâmpinarea apariției crustei și a depunerilor;

Tratamentul apei în scopul prevenirii foulingului biologic;

Tratamentul apei (pasivarea) în vederea prevenirii coroziunilor din întreg circuitul de răcire (inclusiv turnuri de răcire);

Pentru apa de răcire din sistemele de răcire ale agregatelor de comprimare gaze se vor asigura următoarele caracteristici:

pH menținut în limitele 7 – 8,2;

conductivitate ≤3.500 µS/cm;

alcalinitate M între 100 și 150ppmCaCO3;

conținutul de ioni de Ca2+ ≤ 350 ppmCaCO3;

eliminarea foulingului (max. 105 NTG);

controlarea coroziunii prin menținerea Fe ≤ 1 mg/l;

Coroziunea medie să nu depasească 0.07 mm/an pentru elementele din oțel carbon

Coroziunea medie să nu depasească 0.01 mm/an pentru elementele din cupru

Rata de coroziune / depunere va fi masurată cu ajutorul plăcuțelor de coroziune / depunere retractabile care se pot instala sau retracta în timpul funcționării sistemului, fără oprirea acestuia. Plăcuțele de coroziune / depunere cât și dispozitivele de introducere a acestora trebuie puse la dispoziție de către compania care va efectua tratamentul chimic.

Fiecare sistem trebuie să fie dotat minim cu câte două asemenea dispozitive, ce vor rămâne în proprietatea ROMGAZ.

Cupoanele de coroziune / depunere vor fi expuse pe o durate de 30, 60 sau 90 zile. Metoda de evaluare a ratei de coroziune precum și calculele necesare trebuie prezentate în oferta tehnică de către fiecare ofertant.

Depunerile de tip Fe2O3 cristaline și amorfe să nu se regăsească pe suprafețele conductelor și nici pe suprafețele de transfer termic;

Depunerile de tip microbiologic ca slime să nu fie pe suprafețele de transfer termic.

Numărul de germeni în apa de răcre trebuie să fie < 105 NTG (Numar total de germeni).

Cerințele ce trebuiesc respectate în realizarea tratamentului apei din sistemele de răcire ale agregatelor de comprimare gaze sunt:

Se va realiza un tratament la cheie în scopul îndeplinirii obiectivelor mai sus menționate;

Tratamentul se va realiza continuu și diferențiat pentru fiecare sistem de răcire în parte, în funcție de particularitățile fiecăruia cum ar fi:

sursa de apă, calitatea apei utilizate, volumul de apă utilizat, temperaturile de lucru

problemele specifice fiecărui sistem (depuneri de calciu, dezvoltare de microorganisme, depuneri masive de mâluri, etc.),

Se vor utiliza substanțe care nu prezintă pericol din punct de vedere al protecției mediului. Se vor prezenta avize în acest sens. Se vor prezenta fișe de securitate pentru toate substanțele utilizate;

Pentru dozarea fiecărui produs utilizat se vor utiliza la fiecare locație pompe dozatoare cu toate accesoriile necesare, puse la dispozitie de ofertant. Se interzice deversarea acestora în doze șoc, cu excepția celor care au această indicație în mod expres.

Plăcuțele de coroziune / depunere și dispozitivele de introducere a acestora, vor fi asigurate de către compania care va efectua tratamentul chimic iar montajul lor în instalații se va efectua de catre personalul ROMGAZ, în locuri stabilite de comun acord cu furnizorul de seviciu.

Retractarea și analiza primară a plăcuțelor de coroziune / depunere se va efectua în prezența unui reprezentant ROMGAZ.

Depozitarea substanțelor utilizate se va face în locurile special amenajate (puse la dispoziție de catre beneficiari) și vor respecta normele legale privitoare la transport, manipulare și depozitare.

Executantul va prezenta, pentru fiecare locație, rapoarte lunare privind operatiile efectuate, cantitățile de soluții utilizate, probele efectuate, rezultatele obținute, precum și recomandări privind operații de executat în intervalul de timp următor ce cad în sarcina ROMGAZ. Anual, va organiza o întâlnire cu șefii de stații, șeful de secție și responsabilul cu tratamentul din partea ROMGAZ, unde se va prezenta modul de desfășurare a serviciului, se vor analiza rezultatele obținute și se vor dezbate eventualele probleme apărute în decursul anului.

Ofertantul se angajează că personalul propriu, cu care realizează efectiv operațiile de tratare a apei, își va însușii și respecta Regulamentul intern al ROMGAZ, normele aplicabile de siguranță și săntate a muncii, de protecție a mediului, de situații de urgență, precum și alte norme și regulamente legate de această activitate, aplicabile stațiilor de comprimare unde se execută tratamentul apei de răcire.

Produsele care se aplică trebuie să îndeplinească nelimitativ următoarele cerințe:

Produsele inhibitoare de coroziune să nu conțină metale grele ca Zn, Mo, Cr și altele asemenea (din considerente ecologice);

Să nu conțină fosfați anorganici de tip orto sau hidrolizabili.

Să nu conțină silcați pentru a evita în caz de contaminare cu apa depuneri de tip MgSiO3.

Compania declarată câștigătoare a serviciului de tratare a lichidului de răcire a instalațiilor de comprimare cu circuit deschis trebuie să asigure un SERVCE regulat de minim 1/lună la fiecare unitate specificată în anexă.

Parametrii lichidului de răcire care trebuie măsurați în cadrul fiecărui service sunt (nelimitativ) următorii:

pH-ul;

Conductivitatea ;

Test de coroziune;

p-alcalinitate;

m-alcalinitate;

Duritate de Ca;

Fe total și fier filtrat pe un filtru de 0.45 μ;

număr de germeni < 105 NTG (Numar total de germeni);

evaluarea ratei de coroziune pe perioada de 30, 60 sau 90 zile (ratele de corozune trebuie sa fie în valorile sus menționate);

După fiecare service se va înmâna beneficiarului un raport de service.

Ofertantul serviciului de tratament a apei din sistemele de răcire în circuit deschis, trebuie să asigure nelimitativ, pe cheltuiala sa, următoarele:

Substanțele necesare tratamentului pe toată durata derulării contractului;

Echipamentul de dozare a substanțelor utilizate și de control;

Reactivi de laborator pentru toate determinările necesare;

Rack-testele necesare pentru pentru monitorizarea vitezei de coroziune și a depunerilor;

Consultanță tehnică de specialitate și asistență tehnică periodică la fața locului;

Pregătirea personalului ROMGAZ implicat direct în programul de tratament;

Soluții pentru optimizarea pe parcurs a procesului;

Recipienți adecvați și ustensile adecvate pentru transportul, depozitarea și manipularea chimicalelor lichide corozive și periculoase;

Transportul produselor la sediul beneficiarului. Responsabilitatea efectuării transportului conform normelor ADR în vigoare aplicabile substantelor și preparatelor chimice utilizate, revine în întregime furnizorului

Produsele vor fi livrate in ambalaje HDPE rezistente la socuri mecanice, omologate, sigilate si etichetate conform normelor legale in vigoare. Produsele vor fi marcate, clasificate și etichetate corespunzator. Produsele vor fi fi însoțite la livrare de toate documentele necesare: Buletine de analiză, Certificate de calitate/conformitate pentru fiecare lot de produs livrat, Declaratii privind data fabricației, data expirării și condițile de manipulare/depozitare, Fișele Tehnice și Fișele cu Date de Securitate a produselor);

Etichetarea și ambalarea produselor va fi conform HG 1.408/2008, respectiv Regulamentul 1.272/2008 (CLP) cu modificarile și completarile ulterioare.

Instruirea inițială și periodică a personalului ROMGAZ implicat în procesul de tratare a agentului de răcire.

Dacă este cazul se vor realiza spălări individuale ale diferitelor elemente din sistemele de răcire (răcitoare gaz, răcitoare ulei, cilindrii compresor, porțiuni de instalație, etc.) în vederea eliminării crustei și a depunerilor de mâluri existente.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Suc. Tg. Mureș va desemna pentru fiecare locație persoanele responsabile cu:

gestionarea substanțelor predate în vederea realizării tratamentului;

executia operatiilor necesare ce cad in sarcina ROMGAZ;

urmărirea derulării serviciului.

De asemenea se va numi din partea Secției Comprimare o persoană de specialitate responsabilă cu urmărirea derulării serviciului la toate locațiile (chimist).

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Suc. Tg. Mureș va efectua cu personal propriu de la fiecare locație urmatoarele operații:

va manipula și va depozita în conformitate cu cerințele legale substanțele utilizate ce sunt puse la dispozitie de furnizor;

va urmări și va asigura funcționarea pompelor dozatoare: să aibă suficient lichid în vasul de alimentare, să nu meargă în gol, să nu prindă aer, să modifice reglajul stabilit de furnizor în urma unor indicații precise ale acestuia, să înlocuiasca vasul de alimentare la golirea acestia;

va urmări zilnic și va înregistra valoarea pH-ului din sistem (cu pH-metrul din dotare) și va interveni când este cazul pentru corecția lui prin dozare de acid sulfuric;

va urmări zilnic aspectul vizual al sistemului de răcire;

va efectua biocidările necesare, conform indicațiilor și a programului stabilit de furnizor;

va purja lichidul de răcire din sistem la recomandările furnizorului de serviciu (când factorul de concentrare este mai mare de 2,5 – 3, calculat în funcție de duritatea de calciu sau conductivitate), sau ori de câte ori este necesară îndepărtarea lichidului de răcire.

va înregistra zilnic (într-un registru dedicat) toate operatiile efectuate în legatura cu acest serviciu.

va înștiința telefonic și în scris, reprezentantul desemnat al furnizorul de serviciu, de orice anomalie constatată în decursul derulării tratamentului.

În conformitate cu prevederile Sistemului de Management de Mediu implementat la SNGN ROMGAZ SA Mediaș, Sucursala Târgu Mureș, ofertanți au obligația ca la livrările de produse, materiale, aparate și utilaje, servicii, lucrări, la proiectarea și execuția proiectelor, etc. să respecte următoarele cerințe legale de mediu, astfel:

La livrarea de produse și materiale:

la livrare produsele și materialelor vor fi etichetate obigatoriu în limba română, conform prevederilor HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 92 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase;

furnizorul va prezinta la livrare FIȘA CU DATE DE SECURITATE pentru produsul livrat, obligatoriu în limba română conform prevederilor: HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 92 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase;

pentru produsele și materialele care se comercializează în ambalaje reutilizabile, se va solicita „operatorilor economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma "Ambalaj reutilizabil", conform prevederilor, art. 11 din HG 621/2005, cu modificările și completările ulterioare.

pentru produsele și materialele care se comercializează în ambalaje reutilizabile, operatorilorul economic care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile va primi ambalajele reutilizabile la schimb sau va rambursa valoarea ambalajului restituit plătită la achiziționarea produsului ambalat, conform prevederilor HG 621/2005, privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

La furnizarea de servicii:

furnizorul de servicii va deține acreditări, atestări pentru defășurarea serviciilor care urmează să le presteze, acolo unde este cazul.

La execuția de lucrări:

Persoanele fizice sau juridice care execută lucrări la obiectivele noastre, conform Ordinul ministerului mediului și dezvoltării durabile nr. 1798/2007 privind autorizarea activităților cu impact asupra mediului, vor respecta urmatoarele:

pe perioada derulării lucrărilor, vor respecta prevederile autorizației de mediu eliberată de către autoritățile de mediu pentru respectivul obiectiv;

pentru orice poluare generată în această perioadă, va suporta valoarea sancțiunilor aplicate de către autoritățile de mediu;

să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafață; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;

să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid-menajere, industriale, substanțe periculoase sau petroliere, ape cu conținut toxic care conțin substanțe periculoase ; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare HG 352/2005 ce modifică și completează HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind descărcarea în mediul acvatic a apelor uzate;

să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede deșeuri de orice fel și să nu introducă în acestea substanțe periculoase; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completăriile ulterioare;

să respecte obligația organizării recuperării și reciclării deșeurilor de ambalaje; HG 621/2005, privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

Descrierea ofertei

Ofertantul va prezenta o descriere narativa detaliata a metodei de tratament propusă. Ofertantul va prezenta o lista de substanțe utilizate cu cantități estimate pe fiecare locație, pe ani precum și prețurile unitare ale acestora din primul an.

Ofertantul va prezenta metoda de evaluare a prezenței în sistem a substanțelor adăugate, va prezenta metoda de analiză, precum și reactivii necesari, pentru identificarea aditivilor adăugați în sistem.

Ofertantul va prezenta metoda de evaluare a ratei de coroziune precum și calculele necesare.

Ofertantul va prezenta fișele tehnice și fișele tehnice de securitate ale produselor utilizate.

Ofertantul va prezenta o lista de echipamente ce se vor pune la dispoziția beneficiarilor pentru fiecare locație.

Oferta financiară va fi structurată pentru fiecare locație și pe fiecare an (in total 5 ani) pe următoarele capitole:

Chimicale (substanțe, reactivi, etc.);

Asistența tehnică de specialitate (echipamente, plăcuțe de coroziune, dispozitive, analize de laborator, transport, cheltuieli de logistică, etc.

Ofertantul va deține certificare ISO 14001;

Ofertantul va dovedi experiența similară prezentând liste de servicii asemănătoare efectuate și recomandări din partea altor beneficiari (minim 3);

Din motive de asigurare a continuității tratamentului, contractul se va încheia pe o perioadă minimă de 4 (patru) ani cu posibilități de prelungire în cazul demonstrării eficienței lui sau de reziliere în cazul demonstrării ineficienței.

MODEL DE CONTRACT SUBSECVENT DE PRESTĂRI SERVICII

– anul …..nr. …….. din ….

Părți contractante

Între autoritatea contractantă S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAȘ – SUCURSALA TÂRGU MUREȘ adresa sediului Târgu Mureș, str.Salcâmilor nr.23, telefon:0265-402174, fax:0265-306340, număr de înmatriculare J26/574/2001, cod de înregistrare în scop de TVA RO14056826, cont RO60 BTRL 0270 1202 1673 46XX deschis la Banca Transilvania Tg.Mureș, reprezentată prin ing.Avram Pantelimon-director și Caraivan Viorica-director economic în calitate de achizitor și prestatorul……………………………………/(denumirea), adresa sediului ……………………………………., telefon/fax …………………………………., numarul de inmatriculare ………………………., cod fiscal ………………….., cont (trezorerie, banca) ………………………………………………………………………………………………, reprezentat prin …………………………………./(denumirea conducatorului), functia ………………………, in calitate de prestator, a intervenit prezentul contract.

Obiectul și prețul contractului

Prestatorul se obligă se presteze: TRATAMENT APĂ RĂCIRE DIN SISTEMELE DE RĂCIRE CU CIRCUIT DESCHIS ALE AGREGATELOR DE COMPRIMARE GAZE în perioada/perioadele convenite si in conformitate cu obligatiile asumate prin prezentul contract.

Achizitorul se obligă sa plătească prestatorului prețul convenit pentru indeplinirea contractului de servicii TRATAMENT APĂ RĂCIRE DIN SISTEMELE DE RĂCIRE CU CIRCUIT DESCHIS ALE AGREGATELOR DE COMPRIMARE GAZE.

Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil prestatorului de către achizitor, este de …………… RON, la care se adaugă TVA în condițiile stabilite prin codul fiscal.

3. Durata contractului

Prestatorul se obligă să presteze: TRATAMENT APĂ RĂCIRE DIN SISTEMELE DE RĂCIRE CU CIRCUIT DESCHIS ALE AGREGATELOR DE COMPRIMARE GAZE astfel cum este prevăzut în graficul de prestare pentru îndeplinirea sarcinilor, de la primirea ordinului de începere dat de achizitor.

Valabilitatea contractului este de 12 luni calendaristice de la semnarea lui de ambele părți.

În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretați astfel:

contract – actul juridic care reprezintă acordul de voință al celor două părti încheiat între o autoritate contractantă, în calitate de achizitor, și un prestator de servicii, în calitate de prestator;

achizitor și prestator – părțile contractante, astfel cum sunt acestea denumite în prezentul contract;

prețul contractului – prețul plătibil prestatorului de către achizitor, în baza contractului, pentru îndeplinirea integrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor asumate prin contract;

servicii – activități a căror prestare face obiectul contractului;

standarde – standardele, reglementările tehnice sau altele asemenea prevăzute în caietul de sarcini și în propunerea tehnică;

forța majora – un eveniment mai presus de controlul părtilor, care nu se datorează greșelii sau vinii acestora,care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții apărute ca urmare a unei carantine, embargo, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunțiativă. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus, care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia din părți.

zi – zi calendaristică; an – 365 de zile.

Aplicabilitate

Contractul de servicii intră în vigoare după semnarea lui de către ambele părți.

Documentele contractului

Documentele prezentului contract sunt:

a) graficul de prestare;

b) acte aditionale, daca exista;

c) propunerea tehnică și propunerea financiară;

d) caietul de sarcini;

e) alte anexe la contract.

f). garanția de bună execuție.

Standarde

Serviciile prestate în baza contractului vor respecta standardele prezentate de către prestator în propunerea sa tehnică.

Caracterul confidențial al contractului

O parte contractantă nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte părți:

de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia unei terte părți, în afara acelor persoane implicate în indeplinirea contractului;

de a utiliza informațiile și documentele obținute sau la care are acces în perioada de derulare a contractului, în alt scop decât acela de a-și indeplini obligațiile contractuale.

Dezvăluirea oricărei informații față de persoanele implicate în indeplinirea contractului se va face confidențial și se va extinde numai asupra acelor informații necesare în vederea îndeplinirii contractului.

O parte contractantă va fi exonerată de raspunderea pentru dezvăluirea de informații referitoare la contract dacă:

informația era cunoscută părții contractante înainte ca ea să fi fost primită de la cealaltă parte contractantă;

informația a fost dezvaluită după ce a fost obținut acordul scris al celeilalte părți contractante pentru asemenea dezvăluire;

partea contractantă a fost obligată în mod legal să dezvăluie informația.

Drepturi de proprietate intelectuală

Prestatorul are obligația de a despăgubi ahizitorul împotriva oricăror:

reclamații și acțiuni în justiție, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalațiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu prestarea serviciilor;

daune-interese, costuri, taxe și cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepția situatiei in care o astfel de incalcare rezulta din respectarea Caietului de sarcini intocmit de catre achizitor.

9. Garanția de bună execuție a contractului

Prestatorul are obligația de a constitui garanția de bună execuție a contractului în perioada convenită în contract.

Garanția de bună execuție este de 5% din prețul contractului, fără TVA.

Garanția de bună execuție a contractului se constituie prin scrisoare de garanție bancară de bună execuție sau prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale.

În acest caz contractantul are obligația de a deschide un cont la dispoziția autorității contractante, la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia un cont de disponibil distinct la dispoziția autoritîții contractante.

Suma inițială care se depune de către contractant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din prețul contractului fără TVA, în termen de maxim 5 zile de la semnarea contractului.

Pe parcursul îndeplinirii contractului autoritatea contractantă urmează să alimenteze acest cont de disponibil prin rețineri succesive din sumele datorate și cuvenite contractantului până la concurența sumei stabilite drept garanție de bună execuție.

Autoritatea contractantă va înștiința contractantul despre vărsământul efectuat, precum și despre destinația lui. Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului pot fi dispuse plăți atat de către contractant, cu avizul scris al autorității contractante care se prezintă unității Trezoreriei Statului, cât și de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorității contractante în favoarea căreia este constituită garanția de bună execuție, în situația prevăzută la art.91 din HG nr.925/2006. Contul astfel deschis este purtător de dobândă în favoarea contractantului.

Autoritatea contractantă are obligația de a elibera /restitui garanția de bună execuție în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligațiilor asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat până la acea data pretenții asupra ei.

Achizitorul are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție, achizitorul are obligația de a notifica acest lucru prestatorului, precizând totodata obligațiile care nu au fost respectate.

10. Responsabilitățile prestatorului

Prestatorul are obligația de a presta serviciile prevăzute în contract cu profesionalismul și promptitudinea cuvenite angajamentului asumat și în conformitate cu propunerea sa tehnică.

Prestatorul are obligația de a supraveghea prestarea serviciilor, de a asigura resursele umane, materiale, instalațiile, echipamentele sau altele asemenea, fie de natură provizorie, fie definitive cerute de și pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora este prevazută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.

Prestatorul este pe deplin responsabil pentru prestarea serviciilor în conformitate cu graficul de prestare convenit. Totodată este răspunzator atât de siguranța tuturor operațiunilor și metodelor de prestare utilizate, cât și de calificarea personalului folosit pe toată durata contractului.

Prestatorul are obligația ca la executarea oricăror lucrări sau prestare de servicii cu persoane sau utilaje proprii în sectoarele de interes strategic (sediul sucursalei, stații de comprimare sau stații de uscare), să întocmească un tabel nominal cu persoanele respective. Tabelul va fi aprobat de către directorul sucursalei și vizat de funcționarul de la compartimentul Protecția Documentelor.Doar persoanele aflate pe această listă vor avea acces în incintă.

Achiziționarea și transportul materialelor, pieselor, echipamentelor, sculelor și utilajelor necesare efectuării serviciului vor fi în sarcina prestatorului. Eventualele servicii suplimentare solicitate de achizitor se vor realiza de către prestator pe bază de constatare, caiet de sarcini și act adițional la contract.

În situația în care există posibilitatea deplasării în teren pentru executarea reglajelor, în caietul de sarcini sunt prezentate distanțele la principalele locații. Cheltuielile de transport vor fi suportate integral de prestator.

Reguli referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii:

-Legea nr.319/2006 privind protecția muncii;

-NGPM și NSSM 101/2002;

-instrucțiuni proprii de protecția muncii specifice activității de extracția gazelor naturale ROMGAZ MEDIAȘ 2004.

Reguli referitoare la condițiile privind protecția mediului:

Aspecte de mediu potențiale

Gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor generate;

Gestiune necorespunzătore a substanțelor periculoase;

Gestiunea necorespunzătoare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

Cerințe de protecția mediului asociate aspectelor de mediu potențiale:

În conformitate cu prevederile Sistemului de Management de Mediu implementat la SNGN ROMGAZ SA Mediaș, Sucursala Târgu Mureș, ofertanți au obligația ca la livrările de produse, materiale, aparate și utilaje, servicii, lucrări, la proiectarea și execuția proiectelor, etc. să respecte următoarele cerințe legale de mediu, astfel:

La livrarea de produse și materiale:

la livrare produsele și materialelor vor fi etichetate obigatoriu în limba română, conform prevederilor HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.92 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase.

furnizorul va prezinta la livrare FIȘA CU DATE DE SECURITATE pentru produsul livrat, obligatoriu în limba română conform prevederilor: HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase și HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.92 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase.

pentru produsele și materialele care se comercializează în ambalaje reutilizabile, se va solicita „operatorilor economici care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma "Ambalaj reutilizabil", conform prevederilor, art.11 din HG 621/2005, cu modificările și completările ulterioare.

pentru produsele și materialele care se comercializează în ambalaje reutilizabile, operatorilorul economic care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile va primi ambalajele reutilizabile la schimb sau va rambursa valoarea ambalajului restituit plătită la achiziționarea produsului ambalat, conform prevederilor HG 621/2005, privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

La furnizarea de servicii:

furnizorul de servicii va deține acreditări, atestări pentru defășurarea serviciilor care urmează să le presteze, acolo unde este cazul.

La execuția de lucrări:

Persoanele fizice sau juridice care execută lucrări la obiectivele noastre, conform Ordinul ministerului mediului și dezvoltării durabile nr.1798/2007 privind autorizarea activităților cu impact asupra mediului, vor respecta urmatoarele:

pe perioada derulării lucrărilor, vor respecta prevederile autorizației de mediu eliberata de către autoritățile de mediu pentru respectivul obiectiv;

pentru orice poluare generată în această perioadă, va suporta valoarea sancțiunilor aplicate de către autoritățile de mediu;

să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;

să nu deverseze în apele de suprafata sau subterane ape uzate, fecaloid-menajere, industriale, substanțe periculoase sau petroliere, ape cu conținut toxic care conțin substanțe periculoase; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare HG 352/2005 ce modifică și completează HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind descărcarea în mediul acvatic a apelor uzate;

să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede deșeuri de orice fel și să nu introducă în acestea substanțe periculoase; Legea apelor 107/1996 cu modificările și completăriile ulterioare;

să respecte obligația organizării recuperării și reciclării deșeurilor de ambalaje; HG 621/2005, privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje.

11. Responsabilitățile achizitorului

Achizitorul are obligația de a pune la dispoziție prestatorului orice facilități și/sau informații pe care acesta le-a cerut în propunerea tehnică și pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea contractului.

Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnică și din Caietul de sarcini.

Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul contract.

Achizitorul are obligația de a notifica în scris prestatorului identitatea reprezentanților săi imputerniciți pentru acest scop.

12. Incepere, finalizare, întârzieri, sistare

Prestatorul are obligația de a începe prestarea serviciilor în timpul cel mai scurt posibil de la primirea ordinului de începere dat de achizitor. Garanția părților componente înlocuite va fi de minim 24 luni de la montare.

Pentru echipamentele degradate în perioada de garanție din cauza exploatării necorespunzătoare sau din alte cauze care nu sunt din vina executantului, acesta va fi exonerat de răspunderi juridice și financiare.

La solicitarea beneficiarului prestatorul poate efectua remedierile respective, dar acestea vor avea regim de lucrări suplimentare și se vor deconta separat.

În cazul în care prestatorul suferă întârzieri și/sau suportă costuri suplimentare, datorate în exclusivitate achizitorului, părțile vor stabili de comun acord:

prelungirea perioadei de prestare a serviciului;

totalul cheltuielilor aferente, daca este cazul, care se vor adauga la pretul contractului.

Serviciile prestate în baza contractului sau, dacă este cazul, orice fază a acestora prevăzută să fie terminată într-o perioadă stabilită în graficul de prestare trebuie finalizată în termenul convenit de părți, termen care se calculează de la data începerii prestării serviciilor.

In cazul în care orice motive de întârziere ce nu se datorează prestatorului sau alte circumstante neobișnuite, susceptibile de a surveni altfel decât prin încâlcarea contractului de către prestator îndreptățesc prestatorul să solicite prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricărei faze a acestora, părțile vor revizui, de comun acord, perioada de prestare și vor semna un act adițional.

Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului prestatorul nu respectă graficul de prestare, acesta are obligația de a notifica acest lucru, în timp util, achizitorului. Modificarea datei/perioadelor de prestare asumate în graficul de prestare se face cu acordul părților, prin act aditional.

13. Modalități de plată

Achizitorul are obligația de a efectua plata către prestator în termenul convenit de la primirea facturii de către acesta. Termenul de plată a facturilor este de 30 de zile de la data primirii de către acesta, cu ordin de plată. Factura se va emite cel târziu până în cea de-a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a avut loc prestarea serviciului, conform art.155 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal și Legea nr.343/2006, privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003.

Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute la clauza 15.1 și fără a prejudicia dreptul prestatorului de a apela la prevederile clauzei 19.2, prestatorul are dreptul de a sista prestarea serviciilor. Imediat ce achizitorul onorează factura, prestatorul va relua prestarea serviciilor în cel mai scurt timp posibil.

14. Actualizarea prețului contractului

Prețul contractului este ferm (nu se actualizează și nu se ajustează).

15. Amendamente

Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act aditional numai în cazul apariției unor circumstanțe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora și care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

16. Subcontractanți

Prestatorul are obligatia de a incheia contracte cu subcontractantii desemnați, în aceleași condiții în care el a semnat contractul cu achizitorul.

Prestatorul are obligația de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanții desemnați.

Prestatorul este pe deplin răspunzător față de achizitor de modul în care indeplinește contractul.

Subcontractantul este pe deplin raspunzător față de prestator de modul în care își îndeplinește partea sa din contract.

Prestatorul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontracțantilor dacă aceștia nu își îndeplinesc partea lor din contract.

Prestatorul poate schimba oricare subcontractant numai daca acesta nu și-a îndeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba pretul contractului și va fi notificata achizitorului.

17. Penalități, daune-interese

În cazul în care, din vina sa exclusivă, prestatorul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală aplicata la valorea serviciilor în întârziere, din prețul contractului. Nivelul penalităților este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligațiilor.

În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei convenite art.18.1, prestatorul are dreptul de a calcula, ca penalități, o cotă procentuală aplicata la valoarea facturii în întârziere. Nivelul penalităților este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor.

18. Rezilierea contractului

Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenția instanței judecătorești, în următoarele cazuri:

oricare dintre părți nu își execută una din obligațiile esențiale aferente contractului;

își încalcă vreuna din obligațiile sale, după ce a fost avertizata de cealata parte printr-o notificare scrisă, că o nouă nerespectare a acestora va duce la rezilierea prezentului contract;

Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica în scris celeilalte părți cu cel puțin 7 zile înainte de data la care încetarea urmează să-și producă efectele.

Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părți.

Prevederile prezentului articol nu înlătură răspunderea părții care, în mod culpabil, a cauzat încetarea contractului.

Achizitorul își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul de furnizare în cel mult 30 de zile de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului și care conduc la modificarea clauzelor contractuale astfel încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public.

Furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunțării unilaterale a contractului.

19. Forța majoră

Forța majoră este constatată de o autoritate competentă.

Forța majoră exonerează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează.

Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acțiune a forței majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părtilor până la apariția acesteia.

Partea contractantă care invocă forta majora are obligația de a notifica celeilalte părți, imediat și în mod complet, producerea acesteia și de a lua orice măsuri care ii stau la dispoziție în vederea limitării consecințelor.

Dacă forța majoră acționează sau se estimează că va acționa o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părți încetarea de plin drept a contractului, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte daune-interese.

20. Soluționarea litigiilor

Achizitorul și prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legatură cu îndeplinirea contractului.

Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul și prestatorul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești din Romania.

Limba care guvernează contractul este limba română.

21. Comunicări

Orice comunicare între părți, referitoare la îndeplinirea contractului, trebuie să fie transmisă în scris.

Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât și în momentul primirii.

Comunicările între părți se pot face și prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail, cu condiția confirmării în scris a primirii comunicării.

Contractul va fi interpretat conform legilor din România.