Licitatia Restransa
CUPRINS
I. INTRODUCERE
1. Importanța achizițiilor publice în contextul socio-politic actual
2. Cadrul legislativ national si european
II. SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
1. Date generale
2. Autoritățile contractante
3. Proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică
III. LICITAȚIA RESTRÂNSĂ
1. Definiție
2. Reglementare, metodologie
2.1 Etapele în care se desfășoară licitația
2.2 Inițierea licitației
2.3 Cine poate participa la prima etapă a procedurii
2.4 Cine poate participa la a doua etapă a procedurii
2.5 Criterii de selecție a candidaților
2.6 Numărul candidaților selectați
2.7 Criterii de atribuire a contractului de achiziție publică
2.8 Solicitarea unor clarificări privind documentația de atribuire
2.9 Stabilirea ofertei câștigătoare
2.10 Încheierea contractului
2.11 Informarea candidaților și a ofertanților
2.12 Anularea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică
2.13 Soluționarea contestațiilor
2.14 Căi de atac
IV. CONCLUZII
1. Concluzii
2. Articol , autor Iulia Vass : Cele 7 pacate ale achizițiilor publice
V. STUDIU DE CAZ
1. Introducere
2. Descrierea speței
3. Analiza speței
4. Concluzie
VI. BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Importanța achizițiilor publice în contextual socio-politic actual.
Achizițiile publice reprezintă un domeniu de importanță majoră în contextul socio-politic actual, dintr-o multitudine de puncte de vedere:
din prisma cheltuirii banului public, se acordă o atenție deosebită procedurilor de atribuire a contractelor, pentru a fi respectate principiile ce guvernează această activitate.
din prisma importanței domeniului privind posibilitatea atragerii forței de muncă; expansiunea pe piața resurselor umane;
din prisma alinierii legislației la cerințele regulamentelor si directivelor europene.
Toate aceste aspecte și multe altele fac din acest subiect unul interesant de analizat, cu atât mai mult cu cât se constată că, în ultima perioadă, un număr tot mai mare de firme private sau instituții de stat sunt preocupate de pregătirea specialistilor în domeniu.
De asemenea, dinamica schimbării legislației privind achizitiile publice din ultimii ani sugerează faptul că este vorba de o latură a economiei de cel mai mare interes.
Lucrarea de față își propune să analizeze evoluția domeniului achizițiilor publice , cu focalizare pe procedura licitației restrânse, din perspectiva noutăților legislative, evidențiate prin multitudinea de actualizări, la intervale foarte mici de timp.
Totodată, atunci cand ne referim la atribuirea contractelor de achiziții, operatorii economici declarați câștigători ar trebui sa aprecieze ca pozitiv acest fapt. Dacă este sau nu așa putem afla consultând specialiștii care iți desfășoară activitatea zilnică în acest domeniu si care ne pot vorbi despre ce se întâmplă în contenciosul administrativ …
2. Cadrul legislativ național și european.
Legislația în domeniul achizițiilor publice are o dinamică semnificativă. Referințele legislative merg în principal până în anul 2006, când au fost elaborate acte normative importante.
Iulia Vass (Managing Partner al VASS Lawyers, fondator si coordonator al Departamentului de Dezvoltare si Achiziții Publice din cadrul unei prestigioase firme de avocatură din România.) este preocupată în mod special de domeniul achizițiilor publice din Romînia, articolele publicate de aceasta în diverse publicații de specialitate putând fi considerate analize pertinente. Conform acestor analize, sistemul achizițiilor publice din România este similar celui din alte state membre UE, întrucât legislația comunitara în domeniu (Directivele 2004/18/CE si 2004/17/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusă cu rigurozitate în legislația româna.
Principiile impuse prin directivele europene – nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficienta utilizării fondurilor publice, asumarea raspunderii – au fost preluate și în legislația națională, aplicandu-se tuturor achizițiilor publice, indiferent de valoarea acestora.
Acestea sunt consacrate în mod expres prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, actul normativ care stă la baza sistemului achizițiilor publice. Cunoasterea si înțelegerea acestui act normativ este esențială pentru participanții la procesul achizițiilor publice. Nu mai puțin importantă este legislația secundară în domeniu, precum normele de aplicare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006.
Iulia Vass remarcă și faptul că legislația națională a achizițiilor publice se caracterizează prin complexitate si instabilitate, numeroasele acte normative fiind modificate în mod succesiv în ultimii ani, atât în vederea implementarii noilor norme europene, cât și pentru remedierea deficiențelor functionale ale sistemului. Drept urmare, premisa esentială pentru participarea la proceduri de atribuire organizate de autoritățile contractante din România este buna cunoastere a legislatiei achizițiilor publice în vigoare la data organizarii procedurii.
Scopul declarat al emiterii și aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 a fost următorul:
a) promovarea concurenței între operatorii economici;
b) garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici;
c) asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică;
d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.
Adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost necesară pentru asigurarea condițiilor de accesare a sumelor nerambursabile de care România urma să beneficieze prin intermediul fondurilor structurale / de coeziune începând cu anul 2007, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 1 "Libera circulație a mărfurilor" și al recomandărilor Comisiei Europene
Principalele acte normative care reglementează achizițiile publice sunt:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15.05.2006 .
A înlocuit Ordonanța de urgență a Guvernului 60/2001 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 242 din 11.05.2001
A fost aprobată prin Legea nr.337/2006, pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 20 iulie 2006
A fost a fost completată și modificată prin:
Legea nr. 128/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 09.05.2007,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 04.10.2007,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 143/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 02.12.2008,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 228/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 05.01.2009,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 12.03.2009,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 23.06.2009,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 02.07.2010,
Legea nr. 279/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 09.12.2011.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10.12.2012
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30.04.2013
Legea nr.193/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 387 din 28 iunie 2013
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 29.12.2011.
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20.07.2006.
A fost a fost completată și modificată prin:
Hotărârea Guvernului nr. 1056/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 25.08.2006,
Hotărârea Guvernului nr. 1337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 04.10.2006,
Hotărârea Guvernului nr. 834/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 27.07.2009,
Hotărârea Guvernului nr. 1045/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27.10.2011,
Hotărârea Guvernului nr. 219/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 26.03.2012,
Hotărârea Guvernului nr. 183/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 19.04.2013.
Urmare a dinamicii extraordinare a legislației în domeniul achizițiilor publice, Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a funcționat în perioada 2006-2013 în mai multe variante, astfel:
1. Varianta initiala HG 925 in vigoare între 20 iulie 2006 – 24 august 2006
2. Varianta HG 925 în vigoare între 25 august 2006 – 3 octombrie 2006
3. Varianta HG 925 în vigoare între 4 octombrie 2006 – 26 iulie 2009
4. Varianta HG 925 în vigoare între 27 iulie 2009 – 26 octombrie 2011
5. Varianta HG 925 în vigoare între 27 octombrie 2011 – 25 martie 2012
6. Varianta HG 925 în vigoare între 26 martie 2012 – 19 aprilie 2013
7. Varianta HG 925 în vigoare începând cu 19 aprilie 2013
Ultimele modificări și completări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 au fost aduse prin:
Legea nr. 193 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 28.06.2013.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.35 din 23.04.2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013
În ceea ce privește legislația europeană, aceasta prevede o serie de directive și regulamente care vin să reglementeze domeniul achizițiilor publice la nivelul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene.
Legislația europeană se regăsește actualizată în permanență pe site-ul Autoritații Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) : http://www.anrmap.ro/ , iar datorită numărului mare de directive și regulamente, voi enumera doar câteva :
Tratatul pentru înființarea Comunității Europene, încheiat la 25 martie 1957, versiune consolidată;
Vocabularul comun al achizițiilor publice – CPV – desemnează nomenclatorul de referință aplicabil contractelor de achiziție publicăări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 28.06.2013.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.35 din 23.04.2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013
În ceea ce privește legislația europeană, aceasta prevede o serie de directive și regulamente care vin să reglementeze domeniul achizițiilor publice la nivelul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene.
Legislația europeană se regăsește actualizată în permanență pe site-ul Autoritații Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) : http://www.anrmap.ro/ , iar datorită numărului mare de directive și regulamente, voi enumera doar câteva :
Tratatul pentru înființarea Comunității Europene, încheiat la 25 martie 1957, versiune consolidată;
Vocabularul comun al achizițiilor publice – CPV – desemnează nomenclatorul de referință aplicabil contractelor de achiziție publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European și al Consiliului privind vocabularul comun al achizițiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigurând corespondența cu alte nomenclatoare existente;
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii.
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității
REGULAMENTUL (CE) NR. 1177/2009 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții
REGULAMENTUL (CE) nr. 842/2011 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice
Lista autorităților contractante din România conform Deciziei Comisiei Europene nr. 2008/963/CE
Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ
SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE.
1. Date generale
Analizând conceptele de achiziție publică și de sistem al achizițiilor publice, Dumitru-Daniel Serban, ne oferă mai multe definiții :
prin achiziție publică înțelegem procedura pe care o autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea, cu unul sau mai mulți operatori economici, a unui contract de furnizare de produse, de prestare de servicii sau de execuție de lucrări
într-o altă accepțiune, mai restrânsă decât prima, prin achiziție publică înțelegem obiectul unui contract pe care îl încheie o autoritate contractantă potrivit legii, care constă în furnizarea unui produs, prestarea unui serviciu sau execuția unei lucrări.
Cu titlu generic, achiziția publică reprezintă atât procesul, cât și rezultatul achiziționării de către o autoritate publică a unor produse, servicii sau lucrări de la operatorii economici.
Sistemul achizițiilor publice concentrează regulile si acțiunile referitoare la cheltuirea banilor publici și cuprinde : autoritatea de reglementare, autoritățile contractante, operatorii economici si supraveghetorii sistemului. Relațiile ce se stabilesc între aceste elemente ale sistemului sunt:
de comerț, unde o parte solicită să cumpere produse, servicii și lucrări și cealaltă să le vândă;
de suport, unde o parte solicită sprijin pentru aplicarea regulii jocului și cealaltă îl oferă;
de supraveghere, unde o parte aplică regula jocului si cealaltă verifică aplicarea corectă a acesteia;
de înfaptuire a dreptății, unde partea lezată își valorifică un drept pe calea acțiunii în instanță.
Procesul de achiziție publică reprezintă succesiunea de etape, după parcurgerea cărora se obține produsul sau dreptul de utilizare a acestuia, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achiziție publică.
În cadrul sistemului achizițiilor publice autoritatea de reglementare este reprezentată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice – ANRMAP.
2. Autoritățile contractante.
Autoritățile administrației publice și alte persoane juridice de drept privat ce desfașoară activități în domeniul utilităților sunt denumite autorități contractante și joacă rolul de cumpărător. Acestea, dispunând de resurse financiare, încearcă să satisfacă nevoile comunității de produse, servicii sau lucrări publice prin atribuirea de contracte.
În sensul legii, este autoritate contractantă :
orice organism al statului – autoritate publică sau instituție publică – care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local;
oricare organism de drept public, cu personalitate juridică, care a fost înființat pentru satisfacerea nevoilor de interes general fără caracter comercial sau industrial și care se află cel putin în una din urmatoarele situații:
este finanțat în majoritate de către o altă autoritate contractantă;
se află în subordinea sau este supus controlului unei autorități contractante;
în componența consiliului de administrație/ organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatăte din numărul membrilor acestuia sunt numiți de către o autoritate contactantă;
oricare asociere formată din una sau mai multe autorități contactante, dintre cele enumerate mai sus;
oricare întreprindere publică ce desfasoară una sau mai multe activități relevante ( apă, energie, transport, poștă ), în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activități.
3. Proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică
Termenul de procedură este definit în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 în Cap.I, Secțiunea a 2-a, Definiții, art.3, lit. ș) :
procedură de atribuire = etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către candidați/ofertanți pentru ca acordul părților privind angajarea în contractul de achiziție publică să fie considerat valabil;
Tot aici regăsim și enumerarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice :
procedurile de atribuire sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții;
Succint, procedurile de atribuire a contractelor de licitație publică au următoarele caracteristici importante:
Licitatia deschisă reprezintă procedura de atribuire a contractului de achiziție publică la care orice operator economic interesat are dreptul să depună o oferta. Licitatia deschisă se dasfasoară, de obicei,într-o singuăa etapă.
Licitatia restransă reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul să-și depună canditatura si numai candidatii selectati să poată depune oferta. Licitatia restransă se desfasoară în două etape. Această procedură se utilizează atunci cand oferta este excedentară.
Dialogul competitiv reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul să-și depună candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși în scopul indentificării uneia sau mai multor soluții apte să raspundă necesitatilor sale, urmand ca, pe baza soluției indentificată, candidații selectați să elaboreze oferta finală. Procedura de dialog competitiv se desfasoară în trei etape.
Negocierea reprezintă procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul cu unul sau mai mulți dîntre acestia. Negocierea poate fi :
– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
Cererea de oferte reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici. Se aplică numai dacă valoarea estimată, fară TVA, a contractului de achiziție publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor praguri:
pentru contractul de furnizare: 40.000 euro;
pentru contractul de servcii: 40.000 euro;
pentru contractul de lucrări: 250.000 euro.
Cererea de ofertă se inițiază prin publicarea, în SEAP, a unei invitații de participare la procedura de atribuire.
Concursul de solutți reprezintă procedura prin care se achizționează, în special în domeniul amenajarii teritoriului, al proiectîrii urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu cu sau fară acordarea de premii.
Modalități speciale de atribuire a contractelor de achiziție publice :
Achiziția directă de produse, servicii sau lucrări, se poate face în măsura în care valoarea achiziției nu depășește echivalentul în lei a :
– 30 000 Euro/ cod CPV/ an financiar pentru servicii și produse
– 100 000 Euro/ cod CPV/ an financiar pentru lucrări.
Acordul – cadru reprezintă întelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante si unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.
III. LICITAȚIA RESTRÂNSĂ
Definiție.
Dicționarul Juridic oferă o definiție clară a licitației restrânse :
licitație restrânsă, (în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii) procedură de atribuire a contractelor de achiziție publică la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică.
Reglementare. Metodologie
Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 reglementează în Capitolul III, Proceduri de atribuire, Secțiunea a 3-a, cap.(81 – 93) toate aspectele privind această procedură de atribuire. Aspectele care sunt reglementate se referă la :
2.1 Etapele în care se desfășoară licitația.
Conform art. 81:
(1) Procedura de licitație restrânsă se desfășoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaților, prin aplicarea criteriilor de selecție;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
2.2. Inițierea licitației este detaliată la Art. 82 :
Licitația restrânsă se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
Depunerea candidaturii presupune depunerea documentelor prin care un candidat își demonstrează situația personală, capacitatea de exercitare a activității profesionale, situația economică și financiară, capacitatea tehnică și profesională, în vederea obținerii invitației de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei).
Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:
a) referințe privind anunțul de participare publicat;
b) data limită stabilită pentru depunerea ofertelor;
c) adresa la care se transmit ofertele;
d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;
e) data deschiderii ofertelor;
f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.
Art. 88 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 face referire la situația când sunt folosite mijloace electronice:
(2) În cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligația de a include și în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.
(3) În cazul în care atașarea documentației de atribuire în SEAP nu este posibilă din motive tehnice, autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare însoțită de un exemplar al documentației de atribuire tuturor candidaților selectați.
2.3. Cine poate participa la prima etapă a procedurii
Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru prima etapă a procedurii. Este, conform legii, etapa de selectare a candidaților, prin aplicarea criteriilor de selecție. În această etapă, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidați care vor fi selectați pentru a depune oferta, cu condiția să existe un număr suficient de candidați disponibili.
În art. 85 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 se precizează:
(1) Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru prima etapă a procedurii de licitație restrânsă.
(2) În etapa prevăzută la art. 81 alin. (1) lit. a), autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidați care vor fi selectați pentru a depune oferte, cu condiția să existe un număr suficient de candidați disponibili. Atunci când selectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de selecție prevăzute în anunțul de participare.
2.4. Cine poate participa la a doua etapă a procedurii
Toți candidații selectați vor primi o invitație pentru etapa a doua. Este interzisă invitarea unui operator economic care nu a participat la prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecție.
În Art. 87 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 se arată :
(1) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite concomitent o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de licitație restrânsă tuturor candidaților selectați.
(2) Este interzisă invitarea la etapa a doua a licitației restrânse a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecție.
2.5. Criteriile de selecție a candidaților se regasesc în anunțul de participare, conform Art. 85 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 :
(3) Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare criteriile de selecție și regulile aplicabile.
Criteriile de calificare și selecție stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit.
Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească
Atunci când selectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, referitoare numai la:
situația personală a candidatului sau ofertantului;
Autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/candidat care se află în oricare dîntre următoarele situații:
– a intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunțate de judecătorul-sindic;
– nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în țara în care este stabilit;
– în ultimii 2 ani nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale, din motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia;
– a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională;
– prezintă informații false sau nu prezintă informațiile solicitate de către autoritatea contractantă, în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție.
b) capacitatea de exercitare a activității profesionale;
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din țara în care ofertantul/candidatul este stabilit.
situația economică și financiară;
În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea situației economice și financiare, atunci aceasta are obligația de a indica în documentația de atribuire și informațiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop : declarații bancare, bilanțul contabil sau extrase de bilanț, declarații privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară;
capacitatea tehnică și/sau profesională;
În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea capacității tehnice și/sau profesionale, atunci aceasta are obligația de a indica în documentația de atribuire și informațiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop.
Documentele solicitate diferă în funcție de specificul activității și de felul contractului ce va fi atribuit : contract de furnizare, contract de servicii sau contract de lucrări.
standarde de asigurare a calității;
În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.
În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.
standarde de protecție a mediului.
În cazul în care se solicită demonstrarea standardelor de protecție a mediului prin prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, atunci autoritatea contractantă trebuie să se raporteze:
a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic și Audit (EMAS);
b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau
internaționale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislația comunitară ori cu standardele europene sau internaționale privind certificarea.
În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.
În cazul în care operatorul economic nu deține un certificat de mediu astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecției mediului.
Autoritatea contractantă nu are dreptul :
de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe.
de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire.
2.6. Numărul candidaților selectați
Numărul de candidați selectați după prima etapă trebuie să fie cel puțin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare. În Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006 se face referire la acest aspect în Art. 85 :
(3) Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare criteriile de selecție și regulile aplicabile, numărul minim al candidaților pe care intenționează să-i selecteze și, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.
(4) Numărul minim al candidaților, indicat în anunțul de participare prevăzut la alin. (3), trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală și, în orice situație, nu poate fi mai mic de 5.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2009 – privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice, face unele precizări în Art. 86 al Ordonanței de urgență nr. 34 din 19/04/2006:
(1) Numărul de candidați selectați după prima etapă a licitației restrânse trebuie să fie cel puțin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.
(2) În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de selecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:
a) fie de a anula procedura de licitație restrânsă;
b) fie de a continua procedura de licitație restrânsă numai cu acel/acei candidat/candidați care îndeplinește/îndeplinesc criteriile solicitate.
2.7 Criterii de atribuire a contractului de achiziție publică
Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în anunțul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică.
Odată stabilit, acesta nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.
Criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică poate fi numai:
a) fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;
b) fie, în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.
Atunci cănd se aplică criteriul «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», oferta stabilită ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare și în documentația de atribuire cel puțin ordinea descrescătoare a importanței factorilor de evaluare care urmează să fie utilizați.
Pot fi considerați factori de evaluare a ofertei, alături de preț : caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcțional, caracteristici de mediu, costuri de funcționare, raportul cost/eficiență, servicii post-vânzare și asistență tehnică, termen de livrare sau de execuție, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligația de a preciza, în mod clar, în invitația/anunțul de participare, precum și în documentația de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora.
2.8. Solicitarea unor clarificări privind documentația de atribuire.
Situația în care candidatul selectat are nevoie de unele clarificări privind documentația de atribuire este reglementată de articolele 91 si 92 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006, după cum urmează:
Art. 91 :
(1) Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.
(3) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile – însoțite de întrebările aferente – către toți candidații selectați, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
Art. 92 :
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 91 alin. (2), în măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor. În cazul accelerării procedurii de licitație restrânsă, răspunsul autorității contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor.
(2) În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitatea de arespecta termenul prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă va răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a ofertelor;
b) răspunsul nu modifică informațiile deja publicate/ transmise, nu afectează modul de elaborare a ofertelor și nici nu devine necesară publicarea unei erate.
2.9. Stabilirea ofertei câștigătoare
Conform legii, în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire, în condițiile în care ofertantul respectiv îndeplinește criteriile de selecție și calificare impuse. În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare. Motivele temeinice se prezintă într-o notă justificativă, aprobată de conducătorul autorității contractante care este parte a dosarului achiziției publice.
În cazul unei oferte care are un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului, în scris și înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii și precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum și de a verifica răspunsurile care justifică prețul respectiv.
O ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puțin 5 oferte care nu sunt considerate inacceptabile și/sau neconforme, atunci când prețul ofertat reprezintă mai puțin de 85% din media aritmetică a ofertelor calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică și propunerea financiară cea mai mare.
Autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare justificările primite de la ofertant.
2.10. Încheierea contractului
Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, datorită faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta există și este admisibilă. În caz contrar, se anulează aplicarea procedurii pentru
achiziție publică.
2.11. Informarea candidaților și a ofertanților
Autoritatea contractantă are obligația de a informa operatorii economici implicați în procedura de atribuire despre :
deciziile referitoare la rezultatul selecției,
deciziile referitoare la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție
deciziile referitoare la anularea procedurii de atribuire și eventuala inițiere ulterioară a unei noi proceduri.
Informarea se face în scris și cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora.
Comunicarea prin care se transmite informarea agenților economici se transmite și prin fax sau prin mijloace electronice.
În cazul în care autoritatea contractantă nu transmite comunicarea privind rezultatul aplicării procedurii și prin fax sau prin mijloace electronice, atunci termenele prevăzute se majorează cu 5 zile.
Comunicarea către ofertantul câștigător trebuie să cuprindă acceptarea ofertei prezentate.
Comunicarea către ofertanții care au fost respunși sau a căror ofertă a fost declarată necâștigătoare, trebuie să cuprindă:
a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii sale;
b) pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă și/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerințelor de funcționare și performanță prevăzute în caietul de sarcini;
c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă și conformă, prin urmare admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz, ale ofertanților cu care urmează să se încheie un acord-cadru.
d) fiecărui operator economic dîntre cei prevăzuți la lit. a) – c), data-limită până la care au dreptul de a depune contestație, potrivit legii.
2.12. Anularea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică
Autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri:
dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme;
dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau dacă au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare;
dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului.
Autoritatea contractantă are obligația de a comunica în scris tuturor participanților la procedura de atribuire, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării, atât încetarea obligațiilor pe care aceștia și le-au creat prin depunerea de oferte, cât și motivul concret care a determinat decizia de anulare
2.13. Soluționarea contestațiilor
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională, în condițiile Ordonanție de urgență a Guvernului nr. 34/1996
În vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor ( CNSC ).
Înainte de a se adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, persoana vătămată notifică autoritatea contractantă cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și la intenția de a sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
După primirea notificării, autoritatea contractantă poate adopta orice măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea pretinsei încălcări, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act emis în cadrul respectivei proceduri. Măsurile adoptate se comunică în termen de o zi lucrătoare atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât și celorlalți operatori economici implicați.
După primirea unei contestații, autoritatea contractantă are dreptul de a adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației respective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării acestora.
În vederea soluționării contestației, CNSC are dreptul de a solicita lămuriri părților, de a administra probe și de a solicita orice alte date/documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestației. De asemenea, CNSC are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluționarea contestației și de la alte persoane fizice sau juridice.
Decizia CNSC va fi motivată și comunicată în scris părților în termen de 3 zile de la pronunțare. Decizia, fără motivarea acesteia, se publică pe pagina de internet a CNSC înlăuntrul aceluiași termen.
Decizia motivată se publică pe pagina de internet a CNSC, în cadrul buletinului oficial, fără referire la datele de identificare a deciziei și ale părților, precum și la datele personale, în termen de 10 de zile de la data la care aceasta rămâne definitivă și irevocabilă.
Decizia prin care CNSC anulează în tot sau în parte actul atacat este obligatorie pentru autoritatea contractantă.
Decizia este obligatorie pentru părți, contractul de achiziție publică încheiat cu nerespectarea deciziei CNSC fiind lovit de nulitate absolută.
Decizia privind soluționarea contestației poate fi atacată cu plângere la instanța judecătorească, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie.
2.14 Căi de atac
În încercarea de a analiza aspectul contencios al procedurii de atribuire a unui contract de achiziții publice, majoritatea firmelor de avocatura si a site-urilor în domeniu se pronunță în special pe cîteva aspecte :
birocratia atinge de multe ori cote paroxiste
numarul mare și în continuă creștere al contestațiilor
termenul mare de soluționare al plîngerilor, de patru-cinci luni
căile de atac suspenda în prezent încheierea contractelor de achiziție publică, astfel încât ofertanții declarați căștigători vor aștepta până la 5-6 luni semnarea contractului și demararea proiectului.
potrivit statisticilor, cele mai multe contestații sunt formulate împotriva rezultatului procedurii.
problema majoră cu care se confruntă firmele care lucrează cu statul este întarzierea plății facturilor și blocarea lichidităților.
Specialiștii în domeniu apreciază că legislația achizițiilor publice garantează firmelor două niveluri de căi de atac împotriva autorităților contractante care nu respectă reglementarile în domeniu: contestaîia si plângerea.
Contestațiile se pot formula ăn prezent atât în fața instanțelor de drept comun (tribunale), căt și în fața organismului adiministrativ-jurisdictional creat special pentru solutionarea contestatiilor din materia achizițiilor publice, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Pe cale de excepție, litigiile privind procedurile de atribuire de servicii si/sau lucrări aferente infrastructurii de transport național sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București.
Deciziile CNSC/hotărârile tribunalelor pot fi atacate cu plângere/recurs la curtea de apel în a carei rază se află sediul autoritătii contractante, în termen de 10 zile / 5 zile de la comunicarea acestora.
La ce să vă așteptați când participați la o procedură de achiziție publică?
Întai de toate, birocrația atinge de multe ori cote paroxiste; trebuie să văînarmați cu multă răbdareșsi putere de muncă, căci ofertele dvs. vor putea ajunge la mii de pagini de certificate, avize, declarații, tabele și formulare, solicitateîn trei pană la șapte exemplare si care, mai mult, trebuie semnate și ștampilate pe fiecare pagină. In al doilea rând, concurentța este acerbă. Licitațiile care în urmă cu doi ani atrageau doi-trei ofertațti angrenează în prezent opt-noăa ofertanți.
Această competitțe dură a transformat contestatțile într-o practică comună, puține fiind procedurile neatacate in fața CNSC sau a instanțelor competente. In timp ce contestațiile sunt soluționate de către CNSC într-un termen relativ decent, de aproximativ 20 de zile, soluționarea plângerilor poate dura pâna la patru-cinci luni. ăaile de atac menționate suspendă în prezent încheierea contractelor de achiziție publică, astfel încât ofertanții declarați căsșigatori vor aștepta până la 5-6 luni semnarea contractului si demararea proiectului. Incheierea contractului nu presupune în mod automat curmarea durerilor de cap.
De multe ori, greul de abia incepe, întrucât este de notorietate faptul ca problema majoră cu care se confruntă firmele care lucrează cu statul este întarzierea plătii facturilor și blocarea lichidităților. Cu toate acestea, oamenii de afaceri care au semnat contracte cu statul român opinează in mod unanim că acesta este cel mai bun client, întrucât marile proiecte din România sunt derulate de stat, iar contractele publice au fost dintotdeauna cele mai sigure și bă noase pentru firmele private.
IV. CONCLUZII
Concluzii
Analiza oricărui domeniu impune la final existența unor concluzii. Cu cât se analizează mai în amănunt, cu atât formularea unor concluzii ar trebui sa fie mai ușor de făcut.
Citind materialele elaborate de specialiștii în domeniu, am realizat că nu se poate trage o concluzie optimistă, față de multitudinea schimbărilor legislative, față de perioada scurta dintre o actualizare și următoarea, față de domeniul foarte vast de aplicabilitate în practică si încă în funcție de foarte multe alte aspecte.
Terenul nisipos pe care se sprijină domeniul achizițiilor publice creează nesiguranță și neîncredere printre operatorii economici.
Sub presiunea crizei economice, nevoia de a gasi clienți solvabili a îndreptat mult mai multe priviri către visteria statului decât în anii trecuți, iar concurența sporită a creat la rândul ei nevoia de clarificări legislative sporite.
Pentru că nu se poate face o analiză pertinentă fara să fii adânc ancorat în domeniul pe care îl analizezi, voi folosi ca și concluzii un articol din pagina (online) de specialitate BusinessAge – Centru de resurse pentru sectorul business – :
Articol : Cele 7 păcate ale achizițiilor publice.
Despre achizițiile publice s-a vorbit mult in anul 2009, iar subiectele de discutie au tinut prima pagina a ziarelor: de la marile cazuri de coruptie in atribuirea contractelor publice pana la numeroasele modificari legislative din domeniu.
Mai mult, achizitiile publice au fost adeseori invocate in contextul relatiei de cauzalitate cu intarzierea proiectelor de infrastructura: de la apelul deznadajduit al constructorilor pentru plata facturilor restante pana la insistentele recomandari de clarificare a cadrului legal aplicabil parteneriatului public-privat.
In mare parte, aceste probleme sunt reale si au nevoie de o solutionare rapida. Prin urmare, lista celor 7 pacate ale achizițiilor publice prezentate in continuare reprezinta o radiografie a problemelor identificate in procedura de cheltuire a banilor publici.
1. Instabilitatea legislativa
In prima parte a acestui an sistemul a fost totalmente bulversat de cele trei modificari si completari ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, actul care sta la baza legislatiei achizițiilor publice si concesiunilor. In plus, se impune sa remarcam faptul ca toate aceste modificari s-au facut prin ordonante de urgenta, vocea Legislativului in creionarea legislatiei achizițiilor publice fiind redusa la tacere, iar consultarile publice fiind aproape inexistente.
Noutatile nu s-au oprit insa aici. Au fost modificate normele referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice. S-au abrogat ordinul prin care fusese aprobat Ghidul pentru atribuirea contractelor de achizitii publice si asa-zisul ordin FIDIC. Avem o noua reglementare privind supravegherea modului de atribuire a achizițiilor publice. S-au accelerat platile catre subcontractori. Au fost modificate pragurile privind verificarea aspectelor procedurale in domeniul achizițiilor publice. S-a infiintat Consiliul pentru Rationalizarea Cheltuielilor Publice si, nu in ultimul rand, de curand au fost completate si modificate normele de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006.
Cine, ce obligatii mai are? Cine, ce drepturi mai are? Deopotriva autoritati contractante si operatori economici sunt derutati de avalansa de noutati legislative din acest domeniu. Nici nu e de mirare ca in primele luni ale anului 2009 numarul contestatiilor depuse la CNSC a crescut cu 23% fata de aceeasi perioada a anului 2008, astfel cum arata de curand presedintele CNSC, Mihai Prisacariu.
2. Formularea si solutionarea contestatiilor, o nebuloasa
Modificarea prevederilor legale referitoare la solutionarea contestatiilor din luna martie 2009, urmata de revenirea la unele dispozitii anterioare, in luna iunie 2009, la solicitarea Comisiei Europene, i-au descumpanit pe participantii la sistemul achizițiilor publice. Desi mare parte a acestor modificari au fost necesare si utile, increngatura dispozitiilor legale aplicabile a devenit dificil de interpretat si de aplicat, in special cu privire la taxe, termene, suspendarea procedurii sau nulitatea contractului incheiat cu nerespectarea prevederilor legale. Prin urmare, a tine pasul cu reglementarile in vigoare a devenit o adevarata provocare pentru operatorii economici care, considerandu-se lezati de masu-rile luate de autoritățile contractante in procesul de atribuire a contractelor publice, au dorit sa formuleze contestatii sau actiuni in instanta in aceasta perioada.
3. Inlocuirea Ghidului achizițiilor publice cu un Manual contra cost
Dat fiind periplul de schimbari legislative din prima parte a acestui an, la inceputul lunii mai 2009 a fost abrogat Ordinul presedintelui ANRMAP, prin care fusese aprobat in anul 2006 deja desuetul Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. Disparitia din circuitul nostru legislativ a ceea ce a fost considerata de multi functionari publici „biblia achizițiilor publice” a lasat un vid pentru compartimentele interne responsabile cu atribuirea contractelor de achizitie publica. De aceea, publicarea in format electronic pe site-ul ANRMAP a unei editii revizuite a Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie publica ar fi de un real folos pentru toti participantii la sistemul achizițiilor publice.
ANRMAP a venit insa in sprijinul participantilor la sistemul achizițiilor publice prin publicarea, la data de 12 mai 2009, a Manualului operational pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. O initiativa excelenta, cu exemple si spete utile, care are insa trei importante neajunsuri: nu este disponibil si in format electronic; manualul costa 50 de lei si se poate achizitiona doar de la ANRMAP; s-a publicat doar volumul I, iar problematica abordata nu clarifica aspecte esentiale ale procedurii de achizitie publica.
4. Lipsa unui cadru legal coerent pentru parteneriatele public-private institutionale
In contextul crizei economice, multe voci, prîntre care si cea a Patronatului National Roman, au solicitat Guvernului inca de la inceputul acestui an sa aiba in vedere, in cadrul programului anti-criza, „urgentarea aparitiei legii parteneriatului public-privat, care ar permite dezvoltarea infrastructurii intr-un timp foarte scurt”. Desi in luna mai 2009 premierul Emil Boc anunta ca legea parteneriatului public-privat va intra curand in prima lectura in guvern, acest act normativ se lasa inca asteptat.
Între timp insa, s-a facut un pas inainte in privinta parteneriatelor public-private contractuale, prin publicarea, la data de 27 iulie 2009, a Ordinului nr. 1.517/9.574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania. Potrivit introducerii Ghidului, Guvernul a considerat utila promovarea acestui Ghid „întrucât a sesizat faptul ca, in acest moment, cadrul legislativ in materia concesiunilor este incomplet – nefiind promovata o legislatie tertiara in domeniu, in mod similar cu materia achizițiilor publice – acest lucru obstructionand derularea in cele mai bune conditii a proiectelor de acest gen”. Prima editie a acestui Ghid, care va fi revizuita periodic, in functie de modificarile legislative si de feed-back-ul utilizatorilor, este disponibila in format electronic pe pagina de Internet a Ministerului Finantelor Publice, sectiunea Parteneriat Public-Privat.
5. Plus 50% din valoarea contractului
Legea se interpreteaza si se aplica in spiritul ei. Scopul legislatiei achizițiilor publice este prevazut fara echivoc de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006. Acesta este, inter alia, promovarea concurentei între operatorii economici, asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici. Or, tocmai acest scop este deseori deturnat prin modul de aplicare a art. 122 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006. In anumite conditii, acest articol permite autoritatilor contractante suplimentarea valorii contractului de servicii sau de lucrari cu 50% din valoarea contractului initial, printr-o simpla negociere, fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. De principiu, acest lucru este permis atunci cand, datorita unor „circumstante imprevizibile”, a devenit necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale. Din nefericire, dispozitia legala reprezinta o „portita” legislativa pentru cei care oferteaza preturi foarte mici, bazandu-se pe suplimentarea ulterioara a valorii contractului. Aceasta practica contravine insusi scopului legislatiei achizițiilor publice, afectand in mod grav libera concurenta între operatorii economici.
Un semnal pozitiv s-a dat insa prin modificarea normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, care reglementeaza mult mai strict problema declararii inacceptabile a ofertelor cu un pret neobisnuit de scazut.
6. Birocratia excesiva
Birocratia excesiva in domeniul achizițiilor publice, coroborata cu imaginea coruptiei generalizate in cheltuirea banilor publici sunt de natura a inhiba concurenta între operatorii economici. Foarte multi potentiali ofertanti au convingerea ca participarea la licitatii publice reprezinta un demers neprofitabil, din cauza sanselor de succes reduse si a costurilor mari implicate de etapa ofertarii.
Un exemplu elocvent in acest sens sunt ofertele care pot ajunge pana la mii de pagini, solicitate in trei pana la sapte exemplare si care, mai mult, trebuie semnate si stampilate pe fiecare pagina. Pe de alta parte, zecile de aprobari, avize si semnaturi necesare pentru demararea unei proceduri de achizitie publica amana in mod implacabil demararea proiectelor publice.
7. Opacitatea si ineficienta utilizarii fondurilor publice
Doua principii care stau la insasi temelia achizițiilor publice sunt cele ale transparentei si eficientei utilizarii fondurilor publice. In acest sens, in luna aprilie 2009, Institutul de Politici Publice tragea un important semnal de alarma prin studiul intitulat „Transparenta procesului de achizitii publice in administratia locala din Romania: provocari, obstacole, lectii invatate”. Potrivit acestui studiu, „procesul de achizitii publice reprezinta un domeniu unde atat functionarii publici, cat si decidentii politici manifesta inca o reticenta in a comunica deschis toate informatiile solicitate, mai ales acolo unde aceste informatii vizeaza anumite contracte de achizitii, componenta comisiilor de evaluare a ofertelor etc., detalii care, in masura in care sunt coroborate cu informatii obtinute din alte surse, ar putea determina identificarea unor probleme (ex: potentiale conflicte de interese)”.
Relevant in sensul ineficientei utilizarii fondurilor publice este studiul de caz referitor la reabilitarea stadionului „Lia Manoliu”, potrivit caruia, fata de suma totala aprobata pentru acest proiect, de peste 176 de milioane de euro, suma cheltuita pentru stadionul similar din Frankfurt, Commerzbank Arena, cu o suprafata mai mare decat cea a viitorului „Lia Manoliu”, a fost cu 50 de milioane de euro mai mica, respectiv de 126 de milioane de euro. Mai mult, se pare ca arhitectii si constructorul celor doua stadioane au fost aceiasi.
Concluzie
Desi s-au facut eforturi reale in sensul fluidizarii sistemului de achizitii publice si alinierii acestuia la standardele europene, ne lipseste inca o strategie pe termen lung. Doar prin masuri legislative coerente si predictibile, pe de o parte, si o intransigenta monitorizare a modului de cheltuire a banilor publici, pe de alta parte, vom putea sustine ca in Romania se respecta principiile europene care stau la baza achizițiilor publice: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta uilizarii fondurilor publice si asumarea raspunderii.
V. STUDIU DE CAZ
1. Introducere
În introducerea acestei lucrări arătam că îmi propun să analizez evoluția domeniului achizițiilor publice din perspectiva noutăților legislative, evidențiate prin multitudinea de actualizări, la intervale foarte mici de timp.
Urmărind modul în care a fost completată și modificată Ordonanța de urgență nr. 34 din 19/04/2006, ajungem la versiunea consolidată la data de 01.07.2013 ,unde sunt enumerate toate aceste actualizări :
Publicat 15/05/2006;
Consolidări în 2006 : 23/07/2006;
Consolidări în 2007 : 12/05/2007; 04/10/2007;
Consolidări în 2008 : 16/07/2008; 02/12/2008;
Consolidări în 2009 : 05/01/2009; 12/03/2009; 23/06/2009;
Consolidări în 2010 : 02/07/2010;
Consolidări în 2011 : 03/01/2011; 19/10/2011; 12/12/2011;
Consolidări în 2012 : 05/04/2012; 15/05/2012; 01/10/2012; 16/11/2012;
Consolidări în 2013 : 01/01/2013; 15/02/2013; 19/04/2013; 24/04/2013; 30/04/2013; 30/05/2013; 31/05/2013; 21/06/2013; 01/07/2013;
Ceea ce se poate observa cu ușurință este faptul ca în ultimii 2 ani ( 2012, 2013 ) a primit cele mai multe modificări : în anul 2013 ( până în luna iulie) a fost modificată de 9 (nouă ) ori !
Este justificată o asemenea rata a actualizărilor ?
Din studiul de caz pe care l-am ales, voi arăta cum procedura de atribuire a unui contract de licitație publică poate fi îngreunată, contestațiile ducînd la tergiversări întinse pe mai mulți ani, datorită unor amănunte care nu au fost incluse în textul legii și care sunt speculate de operatorii economici, atunci cînd aceștia nu sunt cîțtigătorii licitației.
În primele luni ale anului 2009 numărul contestațiilor depuse la CNSC a crescut cu 23% față de aceeași perioadă a anului 2008, astfel cum arata la vremea repectivă președintele CNSC, Mihai Prisacariu.
Totuși, pentru corectitudine, voi menționa și faptul că însuși volumul mare de modificări legislative generează creșterea numărului de contestații…
2. Descrierea speței
Pentru a fi mai relevant, am ales o speță din perioada de legiferare dinainte de 2006, ( data licitației este 19 aprilie 2005 ), respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului 60/2001.
http://portal.just.ro/32/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=106
Titlu : ACHIZIȚII PUBLICE. EVALUAREA OFERTELOR. TERMENE DE LIVRARE. SITUAȚII PARTICULARE
Tip speta Decizie
Data speta 24.04.2007
Domeniu asociat Licitații
Continut speta : ACHIZIȚII PUBLICE. EVALUAREA OFERTELOR. TERMENE DE LIVRARE. SITUAȚII PARTICULARE
Ordonanța de Urgență a Guvernului 60/2001
Hotărârea de Guvern 461/2001
Ordinul M. F. P. 1012/2001
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ,
Decizia 51/25.01.2007
Prin sentința civilă 767/06 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 652/COM/2005 a fost admisă contestația formulată de reclamanta S.C. R.G S.R.L GALAȚI în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI DE PE LÂNGĂ CONSILIUL JUDEȚEAN GALAȚI și s-a dispus anularea Deciziei nr. 13686/29.04.2005 emisă de pârâtă, corectarea rezultatului licitației publice din 19 aprilie 2005, în sensul că punctajul obținut în faza II de licitație de către reclamantă este de 100 puncte, câștigătoarea licitației publice., reținându-se că prin adresa nr.12324/20.04.2005 s-a comunicat reclamantei rezultatul procedurii din 19.04.2005 prin care oferta reclamantei SC R.G SRL Galați nu a fost desemnată câștigătoare la licitația publică restrânsă pentru achiziții publice iar împotriva acesteia, reclamanta a formulat contestație și prin decizia nr. 13686/29.04.2005 aceasta a fost respinsă motivându-se că a fost precizat algoritmul de calcul în documentația pentru elaborarea ofertei, făcându-se precizări încă de la prima etapă.
Din documentația de licitație, criteriul stabilit a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, și nu criteriul prețului, diferențe marcante apărând la calitate și termenele de livrare față de oferta câștigătoare.
Astfel, din hotărârea de adjudecare din 19.04.2005 rezultă că reclamanta a obținut pentru oferta financiară un punctaj de 60; pentru termenul de livrare, un punctaj de 12,2 p și pentru termenul de plată, un punctaj de 20 p, în total de 92,2 p.
Din fișa de date a achiziției conform E 7.1., criteriul pentru evaluarea ofertelor a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, prin stabilirea punctelor de calitate.
Conform Ordinului nr. 1012/6 iunie 2001 al Ministerului Finanțelor Publice, în punctul E 8 se prevăd variante ale algoritmului de calcul în cazul utilizării criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic".
În speță, așa cum rezultă și din fișa de date a achiziției, precum și caietul de sarcini, punctul E 9, s-a aplicat metoda punctelor de calitate.
Astfel, pentru firma câștigătoare la punctajul pentru factorul de evaluare "prețul ofertei" s-a aplicat formula matematică prevăzută de E.8.I. Metoda punctelor de calitate, respectiv P(n)=preț minim/preț(n) x punctaj maxim alocat, rezultând un punctaj de 58,26 p., comparativ cu reclamanta care a avut prețul minim al ofertei și a obținut un punctaj de 60 p.
În schimb, pentru termenul de livrare, reclamanta a obținut un punctaj 12,2 puncte, deși termenul de livrare din ofertă coincide cu cel din caietul de sarcini, iar în E 8 I 2 din Ordinul 1012/2001 se prevede că pentru termenul de livrare limită prevăzut în caietul de sarcini se acordă punctajul maxim alocat factorului de evaluare respectiv, în speță, din fișa de date a achiziției rezultă un punctaj de 20 puncte.
În consecință, pentru termenul de livrare, reclamanta a obținut un punctaj inferior, în contradicție cu dispozițiile Ordinului nr. 1012/2001 al Ministerului Finanțelor, fără a fi precizat modalitatea de calcul al acestui punctaj.
Pe de altă parte, din fișa de date a achiziției, la capitolul stabilirea ofertei câștigătoare, E.9.I., clasamentul final al ofertelor rămase în competiție se stabilește in ordinea descrescătoare a punctajelor tehnice acordate.
Astfel, din hotărârea de adjudecare, rezultă că s-a realizat o medie aritmetică dîntre faza I a calificării și faza II, și nu s-au respectat prevederile capitolului E.9.9. din fișa de date a achiziției.
Față de cele mai sus arătate, s-a constatat că reclamanta, conform algoritmului de calcul stabilit de pârâtă trebuia să obțină punctajul maxim de 100 acte și să fie declarate câștigătoarea licitației.
Susținerea pârâtei că s-a avut în vedere calitatea produselor la stabilirea punctelor, nu poate fi primită, cât timp calitatea produselor a fost un criteriu de selectare a candidaților conform capitolului B 11 din documentația standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei, și nu a fost inclusă în algoritmul calcul, așa cum rezultă din fișa de date a achiziției.
Din algoritmul de calcul stabilit de pârâtă, rezultă că aceasta a avut în vedere ca factori de evaluare : prețul ofertei, termenul de livrare a produselor și termenul de plată al facturilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați, scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea 146/1997.
În motivarea recursului a fost criticată sentința recurată sub aspectul temeiniciei și legalității. Astfel, criteriul de adjudecare a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico – economic, în sensul cumulării punctajelor stabilite atât pentru partea tehnică, cât și pentru partea economică a ofertei. Algoritmul de calcul aplicabil pentru acest criteriu este valabil pentru toți factorii de evaluare și pentru ambele etape, instanța de fond propunând un algoritm propriu pe care l-a aplicat la stabilirea punctajului din a doua etapă. Pentru respectarea principiilor unei achiziții publice prin licitație restrânsă instituția a acordat punctajul maxim firmei care oferea ritmicitatea cea mai avantajoasă nu firmei care a oferit o ritmicitate în livrare identică cu cea solicitată.
Prin încheierea pronunțată la 19 octombrie 2005 în dosarul 2513/C+MF/2005 al Curții de Apel Galați – Secția Comercială, Maritimă și Fluvială s-a dispus scoaterea de pe rolul acestei secții a cauzei și înaintarea spre competentă soluționare Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a aceleiași instanțe.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 656/CAF/2005.
Pentru susținerea recursului a fost propusă proba cu expertiză contabilă, probă administrată în cauză.
Intimata – reclamantă S.C. R.GS.R.L Galați, legal citată, a fost reprezentată în fața instanței formulând concluzii de respingere a recursului.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul recurentei S.C. R.T.S.R.L GALAȚI, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile 767/2005 și respingerea acțiunii ca nefondată. S-a susținut că potrivit art. E.7.1 din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1012/2001 criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție publică este prevăzut în fișa de date a achiziției și nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului respectiv.
Prin încheierea prevăzută în cauză la 28 martie 2006, în temeiul art. 52 Cod procedură civilă și urm. a fost admisă în principiu cererea de intervenție formulată de S.C. R.T. S.R.L GALAȚI, iar prin încheierea pronunțată la 12 octombrie 2006 s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea spre soluționare la Curtea de Apel Bacău ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulate de .S.C. R.GS.R.L GALAȚI.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 1656/32/2006 care prin decizia 51/25.01.2007 a admis recursul promovat de recurenta – pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI GALAȚI a modificat în tot sentința recurată nr. 767 din 06 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 652/COM/2005, în sensul că s-a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamanta S.C. R.G. S.R.L GALAȚI, reținându-se următoarele:
Desfășurarea licitației publice restrânse din cursul lunii aprilie 2005 având ca obiect furnizarea de produse alimentare necesare centrelor de plasament s-a desfășurat potrivit procedurii reglementate de ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI 60/2001, Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 1012/2001 și H.G. 461/2001.
Prin fișa de date a achiziției cuprinsă în secțiunea a II-a a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei la art. E.7.1 s-a stabilit drept criteriu utilizat cel privind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico – economic, în concordanță cu dispozițiile art. E.7.1, E.7.1 lit. a din ANEXA 1 A Ordinului 1012/2001.
Aspectul care a generat litigiul de față constă în modul de evaluare a ofertelor firmei câștigătoare și a reclamantei din prezenta cauză referitor la termenul de livrare a produselor.
Astfel, reclamanta susține că, deși în ofertă termenul de livrare era cel prevăzut în caietul de sarcini, nu i-a fost acordat punctajul maxim.
Din această perspectivă, în secțiunea a II-a a documentației standard din anexa 1 a Ordinului 1012/2001, la art. E.8 s-a stabilit că în cazul alegerii variantei algoritmului de calcul a metodei punctelor de calitate, punctajul pentru termenul de livrare limită, prevăzut în caietul de sarcini, este cel maxim alocat acestui factor de evaluare. În cazul în care e prevăzută furnizarea pe loturi a produselor, fiecare lot sau pachet de loturi care urmează să fie livrat la diferite termene va primi un punctaj defalcat corespunzător pentru fiecare dîntre termenele de livrare prevăzute.
În prezenta cauză s-a stabilit punctajul maxim alocat pentru factorul "termen de livrare" de 20 de puncte și termen de livrare pentru produsele furnizate în 6 loturi, potrivit datelor din fișa de date a achiziției (art. E pct. 8) și din caietul de sarcini (pct. 2.2 – privind ritmicitatea livrării produselor în funcție de natura produselor alimentare).
Prin oferta depusă câștigătoarea licitației a prezentat termene de livrare mai reduse decât cele prevăzute în caietul de sarcini. Această împrejurare trebuia valorificată, din perspectiva punctajului, față de celelalte oferte depuse. De aceea algoritmul de calcul folosit de achizitor concordă cu cel expus de expertul G. A. prin raportul de expertiză contabilă.
Stabilirea criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere tehnico – economic impunea aprecierea ofertelor prezentate inclusiv sub aspectul ritmicității livrării produselor. Termenele de livrare stabilite, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, erau termene limită acceptate de achizitor pentru livrarea produselor, împrejurare ce nu împiedică oferirea unor termene mai scurte, care determină, în mod implicit, calificarea ofertei mai avantajoase a acesteia în comparație cu cea care stabilea termenul limită prevăzut în fișa de date a achiziției.
Chiar în anexa Ordinului 1012/2001, secțiunea a II-a, pct. E.8.I.2.a este menționat ca element al algoritmului de calcul termenul limită. Împrejurarea că la lit. b a acestui punct se face referire doar la termenul mai mare decât cele limită nu împiedică aplicarea algoritmului pentru loturile de produse în cazul termenelor mai mici decât cele limită descrise în caietul de sarcini.
Valorificând în acest mod criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere tehnico – economic ales de către achizitor și acceptat de către ofertanți, în mod corect a fost declarată câștigătoarea licitației S.C. R.T. S.R.L GALAȚI. Din această perspectivă nu se poate considera că a fost modificat algoritmul de calcul, ci a fost aplicat același algoritm situației particulare ivite prin oferta ce cuprinde termene de livrare mai reduse decât cele limită indicate de achizitor.
Curtea de Apel BACĂU
3. Analiza speței
Prin alegerea acestui studiu de caz am vrut sa evidențiez următoarele aspecte :
3.1. Perioada foarte mare de timp de-a lungul căreia se poate desfașura procedura contencioasă, ocazie cu care se aloca diferite resurse de către toate părțile implicate.
Astfel, putem observa din analiza textului, următoarele :
19 .04.2005 – data desfășurării licitației, urmată de Hotărârea de adjudecare
20.04.2005 – adresa nr.12324/20.04.2005 : s-a comunicat reclamantei rezultatul procedurii din 19.04.2005 prin care oferta reclamantei SC R.G SRL Galați nu a fost desemnată câștigătoare la licitația publică restrânsă pentru achiziții publice
SC R.G SRL Galați formulează contestație
29.04.2005 – se emite Decizia nr. 13686 de respingere a contestației
06.07. 2005 – a fost admisă contestația formulată de reclamanta S.C. R.G S.R.L GALAȚI în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI DE PE LÂNGĂ CONSILIUL JUDEȚEAN GALAȚI și s-a dispus anularea Deciziei nr. 13686/29.04.2005 emisă de pârâtă, corectarea rezultatului licitației publice din 19 aprilie 2005
pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați declară recurs
19 octombrie 2005 în dosarul 2513/C+MF/2005 al Curții de Apel Galați – Secția Comercială, Maritimă și Fluvială s-a dispus scoaterea de pe rolul acestei secții a cauzei și înaintarea spre competentă soluționare Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a aceleiași instanțe.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 656/CAF/2005.
a fost propusă proba cu expertiză contabilă, probă administrată în cauză.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul recurentei S.C. R.T.S.R.L GALAȚI, solicitând admiterea recursului
28 martie 2006, în temeiul art. 52 Cod procedură civilă și urm. a fost admisă în principiu cererea de intervenție formulată de S.C. R.T. S.R.L GALAȚI
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 1656/32/2006
prin decizia 51/25.01.2007 a admis recursul promovat de recurenta – pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI GALAȚI a modificat în tot sentința recurată nr. 767 din 06 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 652/COM/2005, în sensul că s-a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamanta S.C. R.G. S.R.L GALAȚI.
Așadar, de la data licitației, 19.04.2005, până la 25.01.2007, autoritățile specializate au fost ocupate cu rezolvarea unui punct de vedere care s-a dovedit a fi nefundat.
3.2. Resursele puse la dispoziție de către stat : instanțe judecătorești, comisii, experți.
Acest aspect reiese clar din enumerarea instanțelor implicate, detaliate la punctul de mai sus.
3.3. Necesitatea clarificării în actele normative a tuturor aspectelor care se dovedesc a necesita explicații si detalieri suplimentare, cu scopul de a face procedura de atribuire de necontestat, înlăturându-se astfel și posibilitatea de contestare nejustificată, avantajare, preferențiere, fraudă.
Din analiza speței, aflăm că:
Aspectul care a generat litigiul de față constă în modul de evaluare a ofertelor firmei câștigătoare și a reclamantei din prezenta cauză referitor la termenul de livrare a produselor.
Astfel, reclamanta susține că, deși în ofertă termenul de livrare era cel prevăzut în caietul de sarcini, nu i-a fost acordat punctajul maxim.
Termenele de livrare stabilite, prin caietul de sarcini, sunt termene limită acceptate de achizitor pentru livrarea produselor, împrejurare ce nu împiedică ofertarea unor termene mai scurte, care determină, în mod implicit, calificarea acestei oferte în comparație cu cea care stabilea termenul limită prevăzut în fișa de date a achiziției iar din această perspectivă nu se poate considera că a fost modificat algoritmul de calcul, ci a fost aplicat același algoritm situației particulare ivite prin oferta ce cuprinde termene de livrare mai reduse decât cele limită indicate de achizitor.
Prin oferta depusă câștigătoarea licitației a prezentat termene de livrare mai reduse decât cele prevăzute în caietul de sarcini. Această împrejurare trebuia valorificată, din perspectiva punctajului, față de celelalte oferte depuse
Chiar în anexa Ordinului 1012/2001, secțiunea a II-a, pct. E.8.I.2.a este menționat ca element al algoritmului de calcul termenul limită. Împrejurarea că la lit. b a acestui punct se face referire doar la termenul mai mare decât cele limită nu împiedică aplicarea algoritmului pentru loturile de produse în cazul termenelor mai mici decât cele limită descrise în caietul de sarcini.
Valorificând în acest mod criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere tehnico – economic ales de către achizitor și acceptat de către ofertanți, în mod corect a fost declarată câștigătoarea licitației S.C. R.T. S.R.L GALAȚI. Din această perspectivă nu se poate considera că a fost modificat algoritmul de calcul, ci a fost aplicat același algoritm situației particulare ivite prin oferta ce cuprinde termene de livrare mai reduse decât cele limită indicate de achizitor.
4. Concluzie
Întreaga situație ce a ținut ocupate instituțiile statului, a blocat operațiunea de achiziție publică, a angrenat resurse financiare, resurse umane, resurse de timp, etc., a fost generată de faptul că la lit. b a acestui punct se face referire doar la termenul mai mare decât cele limită.
Omisiunea legislativă de a se face referire la situație în ansamblul său a dat posibilitatea operatorului economic să speculeze pe seama lipsei de detaliu.
Cu toate că situația a putut fi reglementată prin referire la alti indicatori, respectiv algoritmul de calcul, în acest context, se impune ca o astfel de omisiune sa fie corectată prin actualizările viitoare, situație care pune într-o lumină favorabilă numărul mare de actualizări, chiar la intervale de timp foarte mici.
VI. Bibliografie :
Cimpoeru D, Suport de curs, UNIBUC; Facultatea de Administrație și Afaceri
Șerban D. – Achizitii publice. Teoria si practica jurisdictiei administrative, Ed.Hamangiu, 2012, Cap. 1, 4 și 5/, pag.1-2. 62-110
http://achizitiipublice.freewb.ro/, accesat 13.06.2014
http://www.anrmap.ro/sites/default/files/legislatie/legislatie-2015.pdf, accesat la 03.06.2014
http://businessage.ro, accesat la 03.06.2014
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1136/Legea_achizițiilor_publice,_Actualizata, accesat la 03.06.2014
http://www.indaco.ro/ , accesat la 01.06.2014, accesat la 03.06.2014
http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-337%20-2006-(73596).html, accesat la 03.06.2014
http://legeaz.net/oug-34-2006/art-83-proceduri-de-atribuire , accesat la 01.06.2014
http://www.licitatii.ro/ghid-achizitii-publice/ accesat la 01.06.2014
http://portal.just.ro/32/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=106, accesat la 03.06.2014
VI. Bibliografie :
Cimpoeru D, Suport de curs, UNIBUC; Facultatea de Administrație și Afaceri
Șerban D. – Achizitii publice. Teoria si practica jurisdictiei administrative, Ed.Hamangiu, 2012, Cap. 1, 4 și 5/, pag.1-2. 62-110
http://achizitiipublice.freewb.ro/, accesat 13.06.2014
http://www.anrmap.ro/sites/default/files/legislatie/legislatie-2015.pdf, accesat la 03.06.2014
http://businessage.ro, accesat la 03.06.2014
http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1136/Legea_achizițiilor_publice,_Actualizata, accesat la 03.06.2014
http://www.indaco.ro/ , accesat la 01.06.2014, accesat la 03.06.2014
http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-337%20-2006-(73596).html, accesat la 03.06.2014
http://legeaz.net/oug-34-2006/art-83-proceduri-de-atribuire , accesat la 01.06.2014
http://www.licitatii.ro/ghid-achizitii-publice/ accesat la 01.06.2014
http://portal.just.ro/32/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=106, accesat la 03.06.2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Licitatia Restransa (ID: 121994)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.