Licitatia Deschisa

STUDIU DE CAZ PRIVIND OGANIZAREA SI

DESFASURAREA PROCEDURII,,LICITATIE DESCHISA”

PENTRU ACHIZITIONARE PRODUSELOR,APARATURA SI

DISPOZITIVE MEDICALE

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………….2

1.ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMUL

ACHIZITIILOR PUBLICE IN UNITATILE MILITARE…………………………………………..3

1.1.Conceptul de ,,achizitie publica”…………………………………………………………4

1.2.Cadrul legislative in care se desfasoara achizitiile pentru aparare……..10

1.3.Principii in achizitiile publice in armata………………………………………………11

1.4.Procesul de achizitii publice din sistemul militar………………………………..15

1.4.1.Etapele achizitiilor publice pentru aparare…………………………….16

1.4.2.Trasaturile specific achizitiilor publice pentru aparare……………22

1.5.Transparenta procedurilorde achizitie publica………………………………….27

1.5.1.Sistemul Electronic de Achizitii Publice – SEAP………………………28

1.5.2.Asigurarea transparentei prin intermediul SEAP……………………29

2. MODALITATI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE

ACHIZITIEI PUBLICA…………………………………………………………………………………14

2.1.Tipuri de contracte de achizitie publica………………………………………….14

2.2.Proceduri generale de atribuire a contractului de achizitie publica 15

2.3.Modalitati speciale de atribuire a contractului de achizitie publica 16

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND OGANIZAREA SI

DESFASURAREA PROCEDURII,,LICITATIE DESCHISA”

PENTRU ACHIZITIONAREA PRODUSELOR,APARATURA SI

DISPOZITIVE MEDICALE………………………………………………………………………….17

3.1.Documentatie de atribuire……………………………………………………………18

3.2.Fisa de date a achizitiei…………………………………………………………………19

3.3.Caiet de sarcini……………………………………………………………………………..20

3.4.Alte documente,formulare si modele…………………………………………..21

4.CONCLUZII,PROPUNERI SI OPINII PERSONALE………………………………………22

5.BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………..23

INTRODUCERE

Plecand de la semnificația conceptuala a termenului ,, achiziție ”care este definit in Dicționarul Explicativ al Limbii Romane ca procurare de bunuri, de obicei prin cumparare,consideram ca tema pe care o propunem se inscrie pe linia nevoii de cunoastere si intelegere corecta a conceptelor termenilor si particularitaților cu care Armata României este nevoită sa opereze, de multe ori intr-un cardru multinațional pentru indeplinirea misiunilor in teritoriul țarii și in afara statului român, pentru a contribui la apararea securitații regionale și globale,la apararea Romaniei și a aliaților săi.

Nevoia aprofândarii modalitaților de desfasurare si susținere a sistemului achizițiilor pentru aparare are determinari multiple, impune demersuri teoretice și metodologice deosebite, plecand de la abordari conceptuale (obiective, strategii, surse de finantare), dar mai ales de la implicațiile deosebite, sub raport practic, pe care le are armata pentru promovarea intereselor sale pe scena națională și internațională.

Romania se afla astazi intr-o etapa noua cea a apartenenței reale la comunitatea europeană si euro-atlantică, etapa in care iși reafirmă, prin Strategia naționala de aparare, vocația s-a de contribuitor activ si substantial la securitatea internaționala si regionala, de tara cu un profil strategic distinct in cadrul NATO si al Uniunii Europene, in acest sens, necesitatea imbunatațirii modului de realizare a achizițiilor pentru aparare devine o preocupare necesara, permanenta a tuturor factorilor de decizie din Ministerul Apararii Naționale.

Constatam ca lumea a intrat, in acest inceput de mileniu, intr-o noua faza de evoluție, marcata de coexistanta si confruntarea unor tendințe pozitive majore cu altele care genereaza riscuri si amenințari. Vechea ordine mondiala, specifica lumii bipolare-caracterizate de rivalitate si capacitate de anihilare reciproca a unor state si blocuri politico-militare a disparut, iar inceputul construcției unei noi arhitecturi globale de securitate ocupa un loc tot mai important in cadrul preocuparilor comunitații internaționale. Pornind de la aceste realitați pe fondul manifestarii crizeii econimico/financiare, utilizarea cu maximul de randament a surselor de finanțare pentru asigurarea echiparii și dotarii luptatorului, a structurilor combatante cu tehnica moderna și performanța, devine un element de interes major pentru a raspunde nevoilor unui mediu de securitate intr-o continua schimbare din societatea viitoare.

I.ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMUL

ACHIZITIILOR PT APARERE

Necesitatea eficientizarii activitaților specific achizițiilor pentru aparare a determinat studierea pentru aceste problematici, avand in vedere misiunile si obiectivele pe care le are de indeplinit organizația militara in timp de pace.

Elementele specifice aplicate in domeniul achizițiilor pentru aparare, in timp de pace, vizeaza, concepte, noțiuni si proceduri complexe, structurate și subordonate funcțiilor specifice de previziune, decizie, orginizare, comanda, coordonare, control, analiza, evaluare.

Pentru siguranța conducerii unitatii militare in timp de pace, achizițiile pentru aparare asigură echilibrul dintre necesitațile si disponibilul de resurse care poate fi realizat la un moment dat.

Interferența beneficiarilor militari cu factorii de micromediu (furnizari de marfuri, prestatari de servicii, client, concurenti, organisme plublice), dar si cu cei de macromediu (economic, tehnoligic, politic, institutional, cultural, natural) determina ca personalul din sistemul militar sa aiba certe calitati pentru indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul achizitiilor pentru aparare.

Punerea in miscare a mecanismului functional al unitatilor si marilor unitati, in vederea indeplinirii misiunilor pe care acestea le au stabilite in timp de pace, dar si in situatii de criza si la razboi presupune declansarea actiiunilor specifice pentru planificarea (programarea) aprovizionarii (achizitiilor), investigarea pietei, organizarea procedurilor de achizitie si derularea contractelor de vanzare/cumparare si de prestari servicii.

Programarea achizitiilor este axata pe cerintele viitoare ale structurii militare,legate de resursele material si financiare necesare functionarii ei eficiente.Concretizarea programarii achizitiilor este data de proiectarea si aplicarea programului anual al achizitiilor.

Asadar, obiectivele de achizitie vizeaza provizionarea corespunzatoare a consumului (utilizarii) de produse si continua cu programarea activitatilor necesare desfasurarii fiecarei proceduri de achizitie in parte, care necesita desfasurarea achizitiei propiu-zise, contractare, executia graficelor de livrare si intocmire actelor aditionale la contract pe parcursul livrarii-primirii sau prestarii serviciilor.

Toate aceste activitati se desfasoare intr-o optica economica specifica postului de achizitie pentru aparare.

Conceptul de ,,achizitie publica’’

In general, achizitia se defineste drept operatiunea prin care o persoana fizica ori juridical (numita comparator, achizitor) dobandeste de la alta persoana fizica sau juridica (numita vanzator) proprietatea asupra unui bun.Dobandirea presupune acordul liber exprimat (oral sau/si inscris) al ambelor parti, precum si achitarea unei sume de bani intr-un cuantum negociat ori prestabilit in diverse reglementari obligatorii pentru ambii parteneri.

In Dictionarul explicative al limbii romane, ,,achizitia’’ se defineste ca o forma ,,de comert care consta in procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achizitonare. Procurare de obiecte rare. Expresia ,,a face o achizitie’’ inseamna ,,a procura, in conditii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar’’. ,,Bun obtiunut prin achizitie” si provine din cuvantul francez ,,acquisition” sau latinescult ,,acquisition”.

In practica economica, ,,achizita’’ apare drept o cumparare si are ca sinonime termenii: cumparare, procurare, cumparatura, daca toate acestea au fost intreprinse cu titlu oneros. Succesul actiunii de achizitionare depinde de pretul oferit de catre comparator,de conditiile si facilitatile care formeaza cadrul economic al tranzactiei.

In literatura de specialitate, ca si in practica economica, sunt utilizati frecvent termeni ca: achizitionare, asigurare, aprovizionare, cumparare, alimentare. Acesti termeni au insa o semnificatie asemanatoare sau, dupa caz, diferita. Astfel, ,,achizitionarea” reprezinta o actiune de angajament financiar ,,de cumparare” a unor resurse materiale sau produse, fiind o tranzactie monetare efectiva (formele prin care se realizeaza, de catre unitatile economice,devenind relative uniforme).

In raport cu achizitonarea, ,,aprovizionarea” are un continut mai larg; achizitionarea este doar un moment al procesului complex de aprovizionare cu materiale si echipamente tehnice. Achizitionarea, ca o componenta a activitatii de aprovizionare, este precedata, de exemplu, de actiunile de identificare a nevoilor, de stabilire a dimensiunii acestora si a momentelor de satisfacere (care declanseaza emiterea cererii sau a comenzii), fiind urmata apoi de negocierea conditiilor de furnizare, de aducere efectiva a resurselor materiale etc.

,,Asigurarea materiala si cu echipamente tehnice se apreciaza in general ca termen similar notiunii de,,aprovizionare”; in practica economica de specialitate asigurarea capata insa o acceptiune (sfera de cuprindere) mai extinsa, aceasta incluzand atat aprovizionarea, cat si actiunea de completare a bazei material si tehnice necesare cu resurse din surse proprii (interne) ale interprinderii (ne referim la resursele care se consuma intr-o anumita proportie sau integral in aceiasi interprindere incare se si produc: anumite forme de energie, diferite piese, subansambluri, material noi si refolosibile).

Tehnologia folosita in literatura economica de specialitate din unele tari anglofone sau din Franta pentru definirea conceptului de aprovizionare materiala se rezuma, in general, la notiunile: ,,cumparare’’ si ,,aprovizionare” (,,achat”si ,,approvizionnement” in literatura franceza, ,,purchasing” si ,,procurement” in cea anglofona”.

Interprinderea continutului acestor termeni este, in multe cazuri, diferita de la autor la autor, cu metiunea ca vest-europenii si nord-americanii acorda o mai mica atentie a continutului semantic a termenilor, accentul fiind asezat pe evidentierea ,,imaginii” pe care doresc sa o transmita.De exemplu, H. Lewis si W. England definesc termenul de ,,cumparare “ ca un act comerciar care cuprinde identificarea nevoilor, alegerea furnizorilor, negocierea pretului si a altor conditii de tranzactionare si urmarire a comenzilor pana la livrarea acestpra”. Printr-o definitie de acest gen se extinde artificial sfera de cuprindere a termenului de cumparare in raport cu continutul real al actului in sine (asa cum s-a evidentiat inainte).

In acelasi sens, S. Heinritz exprima termenul ,,a cumpara” prin obiectivele pe termen,,scurt“ pe care trebuie sa le indeplineasca activitatea de asigurare materiala in raport cu consumul, astefel: ,,se defineste functia de cumparare prin activitatea de procurare a materialelor de calitatea si de cantitatea dorita, la momentul dorit, la un pret bun si de la o sursa buna”.Prin aceasta definitie se asigura deasemenea o sfera mai extinsa actiunii de cumparare.

In sfarsit, sunt si autori care definesc activitatea de asigurare materiala prin termenul de ,,logisitca”. Printr-o asemenea viziune se integreaza aprovizionarea materiala in activitatea de ansamblu a inteprinderii, sfera de cuprindere a logisticii fiind mai extinsa.

Principalul ,,obiectiv” al activitatii de aprovizionare se concretizeaza in asigurarea complete si complexa a unitatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si in termenele solicitate, cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, se initiaza si desfasoara in principiu mai multe activitati specific cu grad de complexitate si dificultate diferit, intre care amintim:

Fundamentarea tehnico-economic a planului si programelor de aprovizionare (asigurare) materiala si energetica a unitatii. In acest scop se folosesc planul si programele de fabricatie,normele de consum (consumurile specific stabilite pe baza de documentatie economica) pentru intreaga structura de fabricatie, necesitatile pentru alte destinatii de folosire a resurselor materiale, structura si nivelul stocurilor, resursele proprii existente in perioada pentru care se face fundamentarea;

Dimensionarea pe baza de documentatie tehnico-economica a consumurilor material si energetice, actiunea asigura elementele tehnice de calcul al necesitatilor material si energetice si se concretizeaza in eleborarea de norme de consumuri specifice analitice, fundamentate tehnic si economic; prin untilizarea acestor norme tehnice de consum, cu semnificatie economica deosebita, se previn consumul inrational, risipa de materiale si energie si deci cresterea, nejustificata economic, a costurilor.Data fiind importanta acestei activitati, se impune, cu deosebire, in conditiile economiei de piata extinderea acesteia la toate consumurile din interpindere.

Elaborarea de bilanturi materiale si energetice care contribuie la evidentierea modului de folosire a resurselor, ca si a formei concrete de regasire a acestora pe parcursul prelucrarii (material incorporate in produse, resturi, pierderi prin ardere, evaporari etc.). Baza de fundamentare a acestor instrumente o constituie programele de fabricatie si nomele de consumuri specifice estimate in cadrul documentatiei tehnica economice de executie a produselor, lucrarilor sau prestatiilor;

Dimensionarea pe criteria economice a stocurilor si a loturilor (a calitatilor de comandant) de resurse material pentru comanda si aprovizionare; actiunea de natura complexa, fiind justificata de importanta economica a acesteia, aspect care se evidentiaza nu numai prin valoarea resurselor materiale stocabile, ci si prin cheltuielile pe care le genereaza (a caror pondere oscileaza intre 20-35% fata valoarea medie a stocurilor).Acestei actiuni i se ataseaza si cea de stabilire a nivelurilor cantitative sau momentelor calindaristice de comanda(de emitere a comenzilor de aprovizionare). Ambele actiuni se desfasoara in contextual activitatii generale de elaborare si definire a politicii in domeniul gestiunii stocurilor in raport cu mediul intern si extern al interprinderii;

Prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale si energetice in vederea depistarii si localizarii sursilor reale si potentiale de furnizare. Actiunea presupune emiterea de cereri de oferta, investigatii la targuri si expozitii interne si international, la bursele de marufuri, studierea de cataloage comerciale, prospecte, pliante, alte resurse de informare si publicitate, apelarea reprezentantelor comerciale, a unitatilor specializate in comercializarea de material si produse, acelor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile etc;

Alegerea resurselor material si echipamentelor tehnice care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum prezinta cele mai avantajoase conditii de livrare, reprezinta substituienti eficienti pentru material deficitare, scumpe, care se asigura prin import etc;

Alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in livrarile viitoare pe termen scurt sau lung. Alegerea surselor de furnizare se va face dupa mai multe criterii, intre care semnificative sunt cele care au in vedere calitatea resursei material conditiile de furnizare, distanta de transport, forma de transport posibila de utilizat, nivelul pretului, potentialul furnizorilor, canalele de distributie folosite;

Negocierea si concretizarea relatiilor cu furnizorii alesi, actiune care impica stabilirea, prin acord de vointa, a tuturor conditiilor de livrare intre parteneri. Finalizarea relatiilor de vanzare-cumparare se realizeaza prin emiterea comenzilor si incheierea de contracte comerciale;

Urmarirea si controlul derularii contractelor de asigurare materiala, intocmirea fiselor de urmarire operative a aprovizionarii pe furnizori si resurse. In acest cadru se inscrie si preocuparea pentru asigurarea mijloacelor de transport eficiente in baza contractelor incheiate cu unitatile de transport. Actiunea presupune si o legatura permanenta cu furnizorii prin agentii de aprovizionare in vederea prevenirii unor dereglari in livrari, verificarii pe parcursul fabricatiei a stadiului executiei si a calitatii resurselor, material etc;

Analiza periodica a stadiului asigurarii bazei material si tehnice a realizarii programelor operative si a planurilor de aprovizionare, a contractelor economice pe total si distinct pe furnizorii principali la resursele vitale de importanta strategica etc;

Asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a sortimentelor de materiale sosite de la furnizori; aceastea presupune: amenajarea de spatii speciale de descarcare-receptie, dotate cu mijloace tehnice adecvate; constituirea comisiilor de primire-receptie si organizarea activitatii acestora, aformatiilor de lucratori specializati in efectuarea operatiilor respective s.a.;

Stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare, dotarea lor cu mobilier adecvat, organizarea interna a fluxurilor de circulatie, alergerea sistemelor eficiente de depozitare, efectuarea operatiilor de dezambalare(daca este cazul) si de depozitare-aranjare a resurselor materiale in magazii si depozite. In acelasi sens, se are in vedere inscrierea in evidenta a intrarilor de resurse receptionate si acceptate, asigurarea conditiilor de pastrare-conservare cerute de natura resurselor materiale depozitate, ca si a celor de prevenire a sustragerilor, de securitate contra incediilor;

Conceperea si aplicarea unui sistem informational cuprinzator, simplu si operativ, asezat pe baze informatice, care sa permita: vehicularea volumului imens de informatii intr-un timp scurt; evidentierea clar a starii reale a procesului de asigurare materiala, evidenta corecta a materialelor, in orice moment. In acelasi timp, acest sistem trebuie sa dispuna de o baza extinsa de date care sa poata fi usor apelata in functie de necesitatile de informare, preferare si analiza;

Selectarea si angajarea dupa principiu competentei a personalului de specialitate in structura profesioanala specifica; formarea si perfectionarea lucratorilor din sectorul de asigurare materiala prin diferite forme de pregatire s.a.

Avand in vedere parerile specialistilor in domeniu, putem concluziona ca achizitiile publice reprezinta suma tuturor proceselor de planificare, stabilirea prioritatilor, organizare, publicitate si de proceduri, in vederea realizarii de cumparari de catre organizatiile care sunt finantate total sau partial de bugete publice(europene, nationale, centrale sau locale, donori internationali).

Dimensiunea acestui sector economic este estimate de catre Comisia Europeana la 16,5% din PIB-ul UE. Armonizarea procedurilor de achizitie publice la nivelul Uniunii Europene este un deziderat important al pietei commune europene. Legislatia europeana a incurajat si incurajeaza concurenta intre firme prin utilizarea de proceduri de selectie transparente.

De asemenea, legislatia europeana contine prevederi de actiune coercitiva impotriva autoritatilor contractante care nu isi indeplinesc oblicatiile.

Directivele europene (17/2004/CE si 18/2004/CE impreuna cu directivele 1989/65/CEE si 92/13/CEE) sunt periodic revizuite in scopul simplificarii cadrului legislative existente si pentru stimularea utilizarii procedurilor electronice.

Pe piata de achizitii publice, inlimitele legii, autoritatile contractante sunt cele care fac regulile jocului. Odata facute ele trebuie sa ramana neschimbate pe toata perioada de desfasurare a procedurii. Este optiunea ofertantilor daca doresc sa se implice in joc acceptand aceste reguli. Nimeni nu va avea reguli optionale sau discretionare.

Autoritatile contractante trebuie sa stablieasca regulile de o asemenea maniera incat sa se asigure ca sunt suficienti ofertanti implicate si ca respecta toate prevederile legale si principiile de achizitii publice.

1.2.Cadrul legislative in care se desfasoare achizitiile pentru aparare

Principalele acte normative utilizate in achizitiile pentru aparare sunt:

REGLEMENTARI GENERALE :

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, numita in continuare <<ordonanta>>;

Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica;

Hotararea Guvernului nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor proceselor de atribuire a contractelor de achizitie publica;

H. G 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din O.U.G. 34/2006;

H. G. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in O.U.G. 34/2006;

Hotararea Guvernului nr.782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National de Solutionare a Contestatilor;

Legislatia generala-valabila in domeniul comercial.

II. REGLEMENTARI SPECIFICE

Ordinul M. 33/1999 – pentru aprobarea ,,Instructiunii privind

managementul activitatilor de cercetare stiintifica pentru tehnica si tehnologii militare 1.1000.5, infiintarea Consiliului cercetarii specific pentru tehnica si tehnologii militare si aplicarea sistemului integrat de management al achizitiilor pentru aparare”.

Ordinul Ministrului Apararii Nationale M 160/04.10.2001 –prin care

s-a aprobat ,,Instructiunea I 1000.2 – 01 privind managementul achizitiilor pentru aparare”.

Ordinul Ministrului Apararii Nationale M 197/28.12.2001 – privind

competentele de achizitie a produselor si serviciilor in cadrul Ministerului Apararii nationale.

Ordinul Ministrului Apararii Nationale M125/2006 pentru

modificarea si completarea Ordinului ministrului apararii nationale nr. M 197/2001 privind competentele de achizitie a produselor si serviciilor in cadrul Ministerului Apararii Nationale.

Codul etic pentru personalul din Ministerul Apararii cu

Responsabilitati in domeniul achizitiilor publice.

Instructiunile seria 1.1000, care reglementeaza managementul

emiterii cerintelor, managementul achizitiilor, interactiunea sistemelor integrate de achizitii pentru aparare si managementul in domeniul cercetarii-dezvolatarii(Anexa nr I ).

Legean nr. 354/2003 privind operatiunile compensatorii referitoare

la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, oridine publica si siguranta nationala, modificarile si completarile ulterioare.

1.4. Principii in achizitiile publice din armata

Tratatul de la Roma (pentru punerea bazelor Comunitatii Economice Europene CEE, semnat la 25 martie 1957 de catre reprezentantii Germaniei, Belgiei, Frantei, Italiei, Luxemburgului si Olandei) a instituit cradul general si principiile functionarii pietei unice caracterizata, in principal prin libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalelor si persoanelor.

Domeniul achizitiilor publice este strans legat de libera circulatie a marfurilor si serviciilor iar principiile sale isi au izvorul in prevederile Tratatului.

Pentru autoritatile contractante din Romania este deosebit de important sa aiba in vedere, atunci cand fac achizitii publice ca trebuie sa cunoasca si sa respecte principiile de baza, asa cum sunt acestea definite in legislatia natioanala.

Libertatile europene prevazute de Tratat au fost transpuse in domeniu achizitiilor publice sub forma urmatoarelor principia:

nediscriminarea – presupune asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, idiferent de nationalitate sa poata participa la obtinerea unui contract de achizitie publica, adica orice operator economic sa aiba sansa sa participe la procedura de atribuire si sa aiba sansa de a devein contractant. De exemplu, respingerea unui ofertant pe criteriu national, al formei de organizare (persoana juridical/persoana fizica autorizata) sau al formei de proprietate (de stat/privat) reprezinta incalcari ale principiului nedisciminarii.

tratamentul egal care consta in stabilirea si aplicarea unor regului, cerinte si criteria identice pentru toti competitorii care participa la procedura de atribuire. Acest principiu interzice, de exemplu, impunerea unor criteria de calificare pe baza localizarii geografice. Pe de alta parte acest principiu obliga la aplicarea regulilor impuse chiar daca oferta cea mai avantajoasa financiar este inacceptabila.

recunoasterea reciporca prin care se intelege acceptarea tuturor produselor, serviciilor si lucrarilor oferite in mod licit; a documentelor emise de autoritatile din alte state precum si a specificatiilor tehnice echivalente. Daca o autoritate contractanta impune in caietul de sarcini detinerea unui certificate de conformitate cu un standard roman (SR) atunci comisia de evaluare este obligata sa accepte atat ofertele care prezinta standardul respectiv dar si pe cele care: respecta standarde internationale (ISO/EN) cu aceiasi numerotatie/echivalent; prezinta, in locul certificatului respective, un raport de incercari/bulletin de analiza/etc. care demonstreaza conformitatea cu specificatiile solicitate.

transparenta consta in aducerea la cunostinta a publicului larg a tuturor informatiilor referitoare la procedura de achizitie. Pentru a evita incalcarea acestui principiu trebuie avute in vedere, cel putin :

-publicarea anunturilor/invitatiilor de participare si acelor de atribuire, in SEAP si in Suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (SJOUE), dupa caz;

-comunicarea raspunsului la solicitarile de clarificari tuturor participantilor la procedura;

-transmiterea unui exemplar a procesului verbal al sedintei de deschidere a ofertelor, tuturor ofertantilor, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta;

-precizarea detaliata a factorilor de evaluare, ponderilor acestora si algoritmului de calcul in cazul aplicarii criteriului de evaluare <<oferta cea mai avantajoasa economic>>;

-asigurarea accesului la informatiile continute in dosarul achizitiei publice, dupa constituirea acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la liberal acces la informatiile de interes public.

Proportionalitatea respective corelarea necesitatii obiectului achizitiei si cerintele solicitate a fi indeplinite; solicitarea unor cerinte minime de calificare nejustificate, disproportionate, fata de complexitatea contractului reprezinta o incalcare flagranta a acestui principiu.

eficienta utilizarii fondurilor publice impune folosirea termenului concurential si a criteriilor economice cu scopul final de a obtine o valoare cat mai mare pentru banii cheltuiti, ceea ce nu inseamna intotodeauna ca <<pretul cel mai scazut>> este si mai eficient. De exemplu un cartus de imprimanta care costa 40 lei si asigura imprimarea a 200 pagini este mai putin eficient decat unu altu care costa 60 lei (mai scump cu 50%) dar cu care se pot imprima 400 de pagini (mai mult cu 100%) .

Pe de alta parte aplicarea incorecta a criteriului de evaluare << oferta cea mai avantajoasa economic>> poate fi total ineficienta daca se iau in considerare factorul de evaluare care nu creeaza autoritatii contractante un avantaj economic real si evident, cum ar fi, de exemplu, termenul de plata.

asumarea raspunderii obliga la nominalizarea sarcinilor si responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica pentru a se asigura profesionalismul, impartialitatea si independenta deciziilor luat pe intregul parcurs al derularii acestui proces.

Preocuparea pentru respectarea principiilor achizitiilor publice vizeaza:

deschiderea si dezvoltarea pietei de achizitii publice;

instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine, impartialitate;

eliminarea elementelor de natura subiectiva care ar putea influenta deciziile in procesul de achizitie publica;

eliminarea tratamentului preferential acordat operatorilor economici locali;

asigurarea ,,vizibilitatii” regulilor, oportunitatilor, procedurilor si a rezultatelor;

eliminarea cerintelor restrictive;

obtinerea celor mai bune valori pentru fondurile publice, intotdeauna considerate ca fiind insuficiente in raport cu necesitatile;

supravegherea costurilor procesului de achizitie publica (atat costurile aferente administratiei cat si costurile aferente ofertantului);

reducerea fraudei si coruptiei.

In pln European, UE a adoptat o serie de directive privind achizitiile guvernamentale, prin care cere statelor member sa isi organizeze procedura de achizitii de asa maniera incat companiile din toate statele membre sa poata concura pentru contracte.

Totusi, atat regulile de achizitionare cat si Articolul 296 al Tratatului Comunitatii Europene (Tratatul de Amsterdam 1997) permit derogari de la cerintele competitive obisnuite atunci cand bunurile sau serviciile cautate implica confidentialitate, necesita masuri special de securitate sau privesc interesele vitale de securitate ale statului.

Multe tari se folosesc de aceste exceptii pentru a continua vechile practice de a da preferinta companiilor nationale sau de a cere aranjamente compensatorii de la furnizorii straini, chiar si de la alte tari membre ale UE.

Incepand cu iulie 2006 au intrat in vigoare noi reglementari, menite sa incurajeze competitia pe piata de aparare a UE. Este de notat ca, prin semnarea Codului de conduita privind achizitiile pentru aparare, 22 din cei 24 de membrii ai Agentiei Europene de Aparare (AEA) sau angajat sa respecte urmatoarele principii ale achizitiilor pentru aparare:

participarea voluntara si neangajanta la regimul armelor;

tratament correct si egal acordat furnizorilor din toate tarile semnatare, in ceea ce priveste criteriile de selectie, cerintele contractului si criteriile de acordare, precum si obligatia de a informa licitatorii necastigatori dupa ce contractul a fost atribuit;

transparenta si responsabilitate de ambele parti cu privire la practicile de raportare, ceea ce inseamna ca, atunci cand se fac anumite exceptii de la principiul competitivitatii, aceste exceptii trebuie justificate si, daca este necesar, explicate in fata Comitetului de conducere al AEA;

sprijin reciproc pentru a asigura satisfacerea nevoilor nationale;

beneficii comune pentru toti semnatarii, incluzand cresterea posibilitatilor companiilor mici si mijlocii din intreaga Europa de a vinde pe o piata la scara continental.

1.4. Procesul de achizitii publice din sistemul militar

Achizitiile pentru aparare constituie un process prin care autoritatile din domeniul securitatii nationale procura echipamentele si serviciile necesare pentru a-si indeplini misiunea. In ceea ce priveste dotarea, aceasta include atat produse de uz exclusic militar, cum ar fi sistemul de lupta si munitie, cat si bunuri de uz mai general, cum ar fi alimentele si bocancii. Cat priveste serviciile, multe activitati care erau inainte indeplinite de personalul militar, de la aprovizionarea cu alimente si sprijinul logistic pana la colectarea si analizarea informatiilor,sunt atribuite, pe baza de contract, companiilor private sic a atare fac obiectul procesului de achizitionare. Achizitiile pentru aparare reprezinta de obicei o parte semnificativa din cheltuielile totale pentru aparare,tarile NATO alocand in medie 17% pentru achizitii, din bugetul pentru aparare.

1.4.1 . Etapele achizitiilor publice pentru aparare

Procesul de achizitie publica este o activitate complexa existent in cadrul oricarei autoritati contractante,de-a lungul caruia se disting 3 mari stadia: faza de pregatire a procesului de achizitie, procesul de ofertare si procesul de post-achizitie.

Datorita faptului ca activitatea de achizitii publice in cadrul unei autoritati contractante este un element de o extrema sensibilitate atat pentru cei care lucreaza in cadrul compartimentului de achizitii publice, cat si pentru cei care conduc autoritatea contractanta, se impune o atenta supraveghere a modului de achizitie pentru ca toti cei implicate sa se simta confortabil vis-à-vis de munca pe care o desfasoara. Un element extrem de important pe care o autoritate contractanta trebuie sa il detina este reprezentant de controlul intern.

In esenta, procesul de achizitie publica reprezinta o succesiune de etape ce trebuie parcurse cronologic, astefel:

Planificarea sau altfel spus <<gandirea care precede actiunea>>

Etapa de planificare a achizitiilor publice presupune, cel putin, urmatoarele operatiuni:

Identificarea necesitatilor = stabilirea nevoii reale a autoritatii contractante(AC). De exemplu, achizitia de piese de schimb pentru autovehicule nu reprezinta o nevoie/necessitate a AC; in acest caz necesitatea este data de piese auto (inclusive anvelope, prelate si acumulatori) dar si material de intretinere, consumabile si/sau prestari servicii (vulcanizari, etc.).

Estimarea valorii = determinarea tuturor costurilor platibile pentru satisfacerea nevoii identificate, in volum complet (adica la nivelul necesarului).

De exemplu:

Suma costurilor platibile pentru mentinerea in operativitate a 100 autovehicule reprezinta valoarea estimata cumulate a pieselor de schimb, materialelor de intretinere si consumabilelor precum si a eventualelor servicii necesare.

Valoarea estimate a nevoii de “mentinere in stare de functionare a tehnicii de imprimare” este data de suma tuturor costurilor platibile pentru procurarea de consumabile (hartie copiativa, cartuse cu cerneala, tonere, fotoconductori pentru imprimantele laser, benzi pentru imprimantele cu ace) material de intretinere (conform normelor in vigoare) precum eventualele servicii necesare (service, reparatii, etc.).

Valoarea estimate a costurilor de “hranire a efectivelor in system clasic” include, pe langa valoarea alimentelor si costurile estimate pentru acoperirea deficitelor de material de resortul hranei, material de intretinere si igiena, energies i combusitibili, apa-canal, servicii de salubritate, etc.

Ierarhizarea necesitatilor = reprezinta actul managerial prin care se stabilesc prioritatile spre care se dirijeaza resursele disponibile.

Alegerea procedurii = etapa in care compartimentul specializat propune aplicarea unei anume procedure de achizitie pentru satisfacerea nevoii/necesitatii identicate anterior.

Identificarea fondurilor = stabilirea modului de finantare a achizitiei, incadrarea in clasificatia bugetara si/sau aprobarea angajamentului bugetar si/sau aprobarea angajamentului bugetar ( care devine limita maxima a achizitiei respective suma care poate fi disponibilizata cu aceasta destinatie).

Elaborarea calendarului procedurii = se executa de catre compartimentul specializat in limitele temporale stabilite de legislatia incidenta valabila la data initierii procedurii si in functie de specificul achizitiei.

Definitivarea/ actualizarea si aprobarea planului = AC are obligatia de a stabili programul annual al achizitiilor publice “P.A.A.P. pe anul ….”. Acesta se elaboreaza intr-o prima forma pana la sfarsitul ultimului trimestru al anului in curs si cuprinde totalitatea contractelor/acordurilor -cadru pe care autoritatea contractanta intentioneaza sa le atribuie/incheie in decursul anului urmator. Dupa aprobarea bugetului propriu autoritatea contractanta are obligatia de a-si definitive programul annual al achizitiilor publice in funcdie de fondurile aprobate si de posibilitatile de atragere a altor fonduri. Programul annual al achizitiilor publice trebuie sa cuprinda, cel putin, informatii referitoare la : obiectul contractului/acordului-cadru; codul CPV; valoarea estimate, fara TVA, exprimata in lei si euro; procedura care urmeaza sa fie aplicata; data estimate pentru incepere si finalizare a procedurii; persoana responsabila pentru atribuirea contractului respective.

Elaborarea si publicarea anuntului de intentie = daca este obligatoriu sau daca se doreste reducerea termenelor de derulare a procedurii de achizitie.

Elaborarea documentatiei si atribuire

Aceasta etapa este hotararea pentru rezultatul final al procedurii de achizite, o documentatie evaziva, alambicata, neclara, excesiv de voluminoasa poate duce inclusive la anularea procedurii de achizitie fara a se atinge obiectivul propus. Opinam ca in aceasta etapa este hotaratoare calitatea profesionala a personalului care incadreaza compartimentul specializat deoarece de nivelul de pregatire a persoanei responsabile cu atribuirea contractului depend:

Stabilirea specificatiilor tehnice sau a documentatiei descriptive, care trebuie sa prevada explicit si fara echivoc, ceea ce se doreste a se cumpara si in ce conditii tehnice. In multe situatii, o simpla enumerare a unor standard nu face decat sa diminueze concurenta;

Stabilirea clauzelor contractuale poate influenta direct <<apetitul>> operatorilor economici pentru procedura respective. Un termen de plata de 120 zile nu face decat sa <<sperie>> potentialii oferanti;

Stabilirea cerintelor minime de calificare sau selectare. Opinam ca impunerea unor cerinte minime referitoare la capcatiatea tehnica si/sau financiara, in cazul procedurilor de achizitie a produselor nu face decat sa restrictioneze concurenta, in majoritatea situatiilor acestea nefiind strict necesare indeplinirii contractului, cu exceptiile prevazute de lege. De asemenea, in multe cazuri, se solicita

prezentarea unor documente de calificare (declaratii privind dotarile si/sau incadrarea cu personal, bilanturi, vierse certificate si buletine de analiza sau de laborator) fara a se impune anumite cerinte de calificare care sa fie demonstrate cu aceste documente; ceea ce poate favoriza aparitia abuzurilor;

Stabilirea criteriului de atribuire fara o anailiza documentata poate duce la cheltuirea ineficienta a fondurilor. Asa cum am prezentat mai sus (“eficienta utilizarii fondurilor publice”), achizitionarea unor cartuse de imprimanta prin aplicarea criteriului <<pretul cel mai scazut>> poate fi total ineficienta fata de celalalt criteriu acceptat de O.U.G. 34/2006;

Impunerea sau nu a garantiilor de participare si/sau de buna executie. O garantie de participare de 2% (maxima) din valoarea estimate poate respinge concurenta ; pe de alta parte nesolicitarea garantiei de participare reprezinta un risc deoarece ofertantii <<neseriosi>> isi pot oricand retrage oferta fara nici o urmare pentru acestia;

Intocmirea fisei de date a achizitei evaziv fara prevederi clare, poate genera solicitari de clarificari din partea orfentatilor si/sau contestatii din partea acestora;

Stabilirea formularelor si mmodelelor de documente;

Auditarea procedurii in etapa I, dupa caz.

Chemarea la competitive

Este strans legata de principiul transparentei si presupune; publicarea anuntului sau a invitatie de participare si a documentatiei de atribuire, instiintarea UCVAP dupa caz, transmiterea si publicarea raspunsurilor la solicitarile de clarificari.

Derularea procedurii de achizitie

Se executa in principal de catre persoana/comisia numita pentru evaluarea ofertelor si presupune: verificarea respectarii regulilor de participare si de evitare a conflictului de interese, primirea ofertelor, deschiderea ofertelor, examinarea si evaluarea ofertelor, solicitarea de clarificari si primirea raspunsurilor la acestea, stabilirea ofertei castigatoare sau anularea procedurii, dupa caz. De retinut este faptul ca autoritatea contractanta, prin reprezentantul legal al acesteia, poate anula procedura de achizitie, inainte de semnarea contractului/acordului-cadru, chiar daca a fost stability un castigator.

Atribuirea contractului/incheierea acordului-cadru

Aceasta etapa cade in sarcina compartimentului specializat, prin responsabilul stability in Programul Anual al Achizitiilor Publice (P.A.A.P.) si include : notificarea rezultatului, perioada de asteptare, solutionarea eventualelor contestatii, auditarea procedurii in etapa a II-a, semnarea contractului/inchirierea acordului-cadru, constituirea garantiei de buna executie, publicarea anuntului de atribuire sau eratei referitoare la anularea procedurii, dupa caz.

Incheierea dosarului de achizitie publica

Presupune indosarierea cronologica a tuturor documentelor care justifica procedura de achizitie. Dosarul achizitie publice trebuie sa cuprinda toate documentele intocmite/primate de autoritatea contractanta in cadrul procedurii de atribuire, cel putin:

Nota privind determinarea valorii estimate;

Anuntul de intentie si dovada transmiterii acestuia spre publicare, daca este cazul;

Anuntul de participare si dovada transmiterii acestuia spre publicare si/sau, dupa caz, invitatia de participare;

Documentatia de atribuire;

Nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in cazul in care procedura aplicata a fost alta decat licitatia deschisa sau licitatia restransa;

Procesul-verbal al sedintei de deschidere a ofertelor;

Formularele de oferta depuse in cadrul procedurii de atribuire. Atentie: formularul de oferta este un document cu 1-2 file si reprezinta documentul juridic prin care ofertantul isi asuma pretul; celelalte documente din compunerea ofertei (documente de calificare, propunerea tehnica, etc.) se arhiveaza separate de dosarul achizitei deoarece autoritatea contractanta este obligata sa pastreze confidentialitatea datelor prezentate de ofertant;

Solicitarile de clarificari, precum si clarificarile transmise/primate de autoritatea contractanta;

Raportul procedurii de atribuire;

Dovada de comunicarilor privind rezultatul procedurii;

Contractual de achizitie publica/acordul-cadru, semnate;

Anuntul de atribuire si dovada transmiterii acestuia spre publicare;

Avizul consultative emis in conformitate cu prevederile legale, referitor la functia de verificare a aspectelor procedural aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, daca este cazul;

Documentul constator care contine informatii referitoare la indeplinirea obligatiilor contractuale de catre contractant.

Derularea contractului/acordului-cadru

Aceasta etapa presupune cel putin:

Intrarea in efectivitate a contractului/acordului-cadru; In cazul contractului se intocmeste propunerea de cheltuiala;

Indeplinirea obligatiilor contractuale

Receptia partiala, dupa caz

Intocmirea documentelor constatatoare intermediare privind indeplinirea contractului.

Finalizarea contractului cuprinde receptia finala, eliberarea garantiei de buna executie, intocmirea documentelor constatatoare finale privind indeplinirea contractelor.

Analiza procesului, respectiv formularea unor concluzii referitoare la procedura finalizata si identificarea masurilor de imbunatatire a procesului de achizitie publica.

1.4.2. Trasaturile specifice achizitiilor publice pentru aparare

In aplicarea legislatiei incidente la nivel national, Ministerul Apararii Nationale, in calitate de autoritate contractanta definita la art. 8 lit. a ) din O.U.G. 34/2006 a stabilit, prin ordin al ministrului, competente de achizitie pentru structurile centrale ale ministerului, acordandu-le acestora drept de a le delega competenta de achizitie altor entitati subordonate de rang inferior.

In acest fel structurile militare au primit competente de achizitie pentru anumite produse/servicii/lucrari in functie de misiunile, rangul, nivelul de inzestrare si de incadrare cu personal specializat. Prin aprobarea competentilor de achizitie pana la niver de ordonatori tertiali de credite s-a urmarit in principal asigurarea nevoilor curente, in timp scurt.

Toate structurile militare care au primit competente de achizitie au in structura compartimente interne specializate care au urmatoare atributii principale: elaborarea programului anual al achizitiilor publice, pe baza necesitatilor si prioritatilor comunicate de celelalte compartimente in cadrul autoritatii contractante; elaborarea documentatiei de atribuire; indeplinirea obligatiilor referitoare la publicitate; aplicarea si finalizarea procerurilor de atribuire; constituirea si pastrarea dosarului achizitiei publice.

Celelalte compartimente ale autoritatii contractante au obligatia de a sprijini afectivitatea compartimentului de achizitie publice, in functie de specificul documentatiei de atriburie si de complexitatea problemelor care urmeaza sa fie rezolvate in conextul aplicarii procedurii de atribuire.

O alta problema pe care am identificat-o in desfasurarea procesului de achizitie se refera la etica.Elementele de etica incep inca din momentul derularii procesului de achizitie publice.

Legea are o serie de prevederi care duc la realizarea unui comportament etic in cadrul procesului de achizitie publice, pornind de la interziceri considerate normale (nu au voie sa fie ofertanti firmele care au fost implicate in realizarea caietului de sarcini) pana la a reglementa relatiile de munca intre firme si angajati (nu pot fi angajati de ofertant evaluatorii, cel putin 12 luni de la incheierea contractului respectiv).

Legea reglementeaza conceptele de ,,impartialitate” si ,,confidentialitate” ale comisiei de evaluare ofertelor din cadrul autoritatilor contractante, stabileste relatiile de afaceri ce trebuie sa fie evitate intre membrii comisiei si ofertanti (membrii comisiei nu trebuie sa fi avut in ultimii 3 ani contractele de munca sau de colaborare cu ofertantii, sa nu detina actiuni sau parti sociale la firmele ofertante, etc.).

Printre problemele legate de achizitiile pentru aparare,se numara si unele aspecte specifice:

Asigurarea transparentei. In tarile in care nu exista un control civil,

fortele armate si responsabilii din domeniul apararii au adesea puterea absoluta de decizie cu privire la informatiile care sunt data publicitatii. Cu toate acestea, chiar daca unele detalii tehnice ale programelor de inarmare trebuie sa ramana secrete, este necesar ca parlamentarii sa aiba acces la aceste informatii. In acest scop poate fi necesara efectuarea de verificari pentru obtinearea autorizatiei de acces.

Stabilirea rolului adecvat pentru industria nationala de aparare in

multe tari, guvernele tind sa favorizeze companiile nationale, cu scopul de a sprijini economia natioanala si de a mentine un grad de independenta fata de furnizorii straini. Totusi, o astefel de abordare poate fi compromisa de mai multi factori:

Industriile nationale de aparare au nevoie de comenzi venite in mod constanta pentru a ramane in mod economic viabile, din care cauza guvernul poate ajunge sa cumpere bunuri de care nu are nevoie, furnizorii straini pot satisface aceleasi cerinte la costuri mai reduse de cat furnizorii interni;

Hotararile de a acorda contracte industriei nationale poate fi influentate de considerente politice sau chiar de coruptie, desi, desigur, acelasi lucru se poate intampla in relatia cu furnizorii straini.

In general, daca statul continua sa finanteze o industrie natioanala de

aparare care este ineficienta, in timp ce diverse alte tari pot satisface necesitatile de achizitii in conditii optime, atunci inceamna ca risipesti resurse nationale.

Impiedicarea afecatarii interesului national de interese de grup. Atunci

cand sunt implicati furnizori nationali, politicienii pot fi tentati sa asigure fonduri pentru proiecte din circumscriptia lor sau sa favorizeze aceasta circumscriptie sau un anumit grup etnic in detrimentul interesului national. Cele mai bune mijloace de a preveni asfel de situatii sunt o presa independenta si vigilenta, si o societate civila puternica.

Prevenirea coruptiei. Potrivit unui raport al FMI privind coruptia si

cheltuielile militare, ,,expertii au estimat ca mita reprezinta nu mai putin de 15% din toate cheltuielile totale pentru achizitionarea de arme.” Transparenta achizitiilor pentru aparare si efectuarea acestora in conditii de competitivitate, precum si un control parlamentar puternic sunt esentiale pentru contracararea coruptiei.

Autoritatile pot cere acordarea de contracte unor surse unice doar in situatii de urgenta sau cand sunt in joc interesele nationale. Preferintele nationale sau regionale si existenta unei afaceri de lunga durata pot deasemenea sa aduca la acordul pe termin lung cu anumiti frunizori.

Cu toate acestea, parlamentarii trebuie sa fie constienti ca achizitiile pentru aparare constituie unul din sectoarele de afaceri internationale cele mai vulnerabile la coruptie, din cauza sumelor mari de bani vehiculate si a faptului ca guvernele aplica o politica de stricta confidentialitate. Desi achizitiile pentru aparare necompetitive nu constituie in sine o dovada de coruptie, acolo unde sunt practicate sistematic, oportunitatile si tentatia coruptiei au crescut in mod semnificativ. Procesul competitiv presupune ca organele competente, formate de obicei din militari si experti civili, evalueaza ofertele din punctul de vedere al calitatii si valorii. Este de dorit ca si parlamentul sa examineze si sa aprobe contractele importante. In acest mod, faptele de coruptie sunt mai greu de disimulta.

In acest context raportat la competentile de achizitie pentru structurile centrale ale ministerului, se pot distinge unele situatii cand achizitia publica prezinta trasaturi specifice datorita impactului deosebit pentru singuranta nationala, cum ar fi achizitia sistemelor de armament:

Planificarea pe termen lung. Pe langa faptul ca sistemele de lupta au termene lugi de livrare,structurile de forte au nevoie de ani sau chiar decenii pentru a se dezvolta. In procesul de planificare trebuie luat in considerare constul total al derularii unui proiect, adica conceperea, testarea, producearea si intretinearea, niciuna din acestea neputand sa se incadreze exact in evaluarile bugetare anuale.

Cercetare si dezvolatare (C&D). Devreme ce noile sisteme de lupta implica de regula tehnologii de varf, ele necesita o rata ridicata de investitii in C&D. Suma exacta este dificil de preliminat, pentru ca uneori se ajunge la depasiri ale costurilor prevazute iar alteori priectul poate esua.

Confidentialitate contra transparenta. Achizitiile pentru aparare ca si planificarea apararii in general implica gasirea unui echilibru intre confidentialitate cu privire la aspectele tehnice si operationale si accesul la informatii necesar pentru a asigura transparenta si responsabilitate.

Vizibilitate si stabilitate politica. Avand in vedere costurile si importanta lor pentru securitatea lor nationala, achizitiile pentru aparare atrag de obicei atentia mass-media si a societatii civile, mai ales cand se refera la sistemele mari de lupta. In afara de acestea achizitiile pentru aparare necesita luarea in considerare a unui numar de factori internationali care nu influenteaza de obicei alte achizitii:

Preocuparile altor state. Doarece deciziile privind achizitionarea principalelor sisteme de lupta pot provoca ingrijorare pe plan international,trebuie sa se procedeze cu atentie la nivel politic si diplomatic.

Asistenta militara straina. Statelor care primesc imprumuturi sau subventii de la alte state li se cere adesea sa cheltuiasca banii intr un mod anume, cum ar fi pentru bunuri sau servicii din tara care doneaza sau imprumuta banii. De exemplu, in anul financiar 2004, 87% din asistenta militara externa a SUA au fost cheltuite pe produe si servicii americane. Astfel de situatii pot avea un impact negativ asuprea industriei nationale.

Nevoile de interoperabilitate. Aranjamentele de securitate cu alte tari si nevoia de interoperabilitate pot influenta alegerea armamentelor si a furnizorilor.

Colaborarea pe proiecte. Unele dintre cele mai costisitoare si complexe achizitii, necesita cooperarea internationala. Aceasta poate inseamna stabilirea unei stranse colaborari cu celelalte state participante, dar si cu industria privata,in scopul de a coordona activitatea de conceptie, productia si finantarea.

Dreptul international si acordurile privind controlul armamentelor. Dreptul international interzice sau limiteaza producerea, achizitionarea, transferul, stocarea si folosirea anumitor arme, cum ar fi minele antipersonal, armele chimice, biliologice, nucleare, radiologice, cu laser etc. Autoritatile care se ocupa de achizitiile pentru aparare trebuie sa cunoasca angajamentele juridice pe care tara lor si le-a asumat.

1.5. Transparenta procedurilor de achizitie publica

UE a adoptat o serie de directive privind achizitiile guvernamentale, prin care se cere statelor membre sa isi organizeze procedura de achizitie de asa maniera incat companiile din toate statele membre sa poata concura pentru contracte.

Totusi, atat regulile de achizitionare cat si Articolul 296 al Tratului Comunitatii Europene ( Tratatul de la Amsterdam 1997) permite derogari de la cerintele competitive obisnuite atunci cand bunurile sau serviciile cautate implica confidentialitate, necesita masuri speciale de securitate sau privesc interesele vitale de securitate ale statului.

Multe tari se folosesc de aceste exceptii pentru a continua vechile practici de a da preferinta companiilor nationale sau de a cere aranjamente compensatorii de la furnizorii straini, chiar si de la alte tari membre ale UE.

Incepand cu iulie 2006 au intrat in vigoare noi reglementari, menite sa incurajeze competitia pe piata de aparare a UE. Este de notat ca, prin semnarea Codului de conduita privind achizitiile pentru aparare 22 din cei 24 de membrii ai Agentiei Europene de Aparare (AEA) s-au angajat sa repsecte urmatoarele regului ale achizitiilor pentru aparare:

Participarea voluntara si neangajanta la regimul armelor;

Tratament corect si egal acordat furnizorilor din toate tarile semnatare, in ceia ce priveste criteriile de selectie, cerintele contractului si criteriile de acordare, precum si obligatia de a informa licitatorii necastigatori dupa ce contractul a fost atribuit;

Transparenta si responsabilitate de ambele parti cu privire la practicele de raportare, ceea ce inseamna ca atunci cand se fac anumite exceptii de la principiul competitivitatii, aceste exceptii trebuie justificate si daca este necesar, explicate in fata Comitetului de conducere al AEA;

Sprijin reciproc penru a asigura satisfacerea nevoilor nationale;

Beneficii comune pentru toti semnatarii, incluzand cresterea posibilitatilor companiilor mici si mijlocii din intreaga Europa de a vinde pe o piata la scara continentala.

1.6.1. Sistemul Electronic de Achizitii Publice – SEAP

SEAP este o platforma electronica care asigura transparenta procesului si procedurilor de achizitii publice. Conform legii toate autoritatile contractate sunt obligate sa se inscrie in SEAP si sa publice anunturile de intentie, participare si atribuire pentru procedurile proprii. Acest lucru inseamna ca o autoritate contractanta care nu are un calculator cu internet este deja in afara legii.

Legea va veni in continuare cu diverse obligatii pentru autoritatile contractante, obligatii care vor impinge cat mai mult procedurile de achizitii publice catre modalitatile electronice. Acest lucru inseamna ca autoritatile contractante vor avea nevoie de o instruire permanenta pentru a sti sa foloseasca SEAP, atat in ceea ce priveste elementele de baza ale sistemului (inscriere, publicare anunturi) dar si elementele de finete, cum ar fi publicare documentatiei in SEAP. Realizarea de licitatii cu componente electronica, realizarea de cumparari directe sau proceduri de cereri de oferta exclusiv online (elemente care duc la scurtarea semnificativa perioadelor alocate procedurii, ceea ce duce la economie de timp, si in acelasi timp, la obtinerea unor oferte si preturi corecte din punctul de vedere al ambelor parti).

Acest lucru implica o urmarire atenta a SEAP din partea ofertantilor, si de privire a SEAP ca un fel de taraba electronica pe care ei isi pot pune produsele in atentia autoritatilor contractante. Evident pentru a putea face acest lucru ofertantii au si ei nevoie de o instruire permanenta pentru a sti cum sa foloseasca seapul pentru a vinde economic si eficient autoritatilor contrctante.

In situatia cand autoritatea contractanta atribuie contracte a caror valoare estimata depaseste pragurile expres prevazute in ordonanta, anunturile se publica si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

De retinut ca pentru contractele de servicii de publicitate media, autoritatea contractanta are in plus obligatia de a publica anunturi si in sistemul informatic de utilitate publica www.publicitatepublica.ro cat si pe pagina de internet proprie.

O importanta deosebita in cadrul preceselor de atribuire al contractelor de achizitie plublica o are codul CPV. Acesta defineste cu mare acuratete produsul sau serviciu solicitat (de autoritatea contractanta) sau oferit (de agentul economi).

Obiectivul contractelor de achizitie publica se pune in corespondenta cu programul de grupare si codificare utilizata in Vocabularul comun al achizitiilor publice (CPV). Aceasta se realizeaza prin incadrarea produsului, serviciului sau lucrarii in codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acuratete acest produs, serviciu sau lucrare.

Daca nivelul de acuratete al CPV este insuficient pentru a descrie necesitatile autoritatii contractante, atunci acesta trebuie sa se refere la diviziunea, grupa, clasa, sau categoria care descrie cel mai bine obiectul achizitiei (un cod mai general, care poate fi cunoscut prin faptul ca mai are multe zerouri in coada).

1.6.2. Asigurarea transparentei prin intermediul SEAP

Pentru a asigura transparenta procedurilor de achizitie publica este necesar ca autoritatea contractanta sa publice diferite tipuri de anunturi/invitatii de paricipare in functie de procedura selectata. Anuntul de intentie Se publice atunci cand autoritatea contractanta doreste sa beneficieze de reducerea termenului referitor la perioada cuprinsa intre data transmiterii spre publicare a anuntului de participare in JOUE si data limita de depunere a ofertelor pentru aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa. ! Intervalul de timp intre publicarea anuntului de intentie si a celui de participare trebuie sa fie de minim 52 de zile si maxim 12 luni. Se completeaza utilizand formularele standard disponibile in SEAP la adresa www.e-licitatie.ro, sectiunea Anunturi. Anuntul de participare

Se publica ori de cate ori este nevoie pentru: – initierea procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica sau de incheierea unui accord-cadru prin licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitive, negociere cu publicarea prealabila a unui anunt – lansarea si initierea unui system dinamic de achizitii – organizarea unui concurs de solutii

Publicarea unui anunt de participare este OBLIGATORIE!

Anuntul de atribuire Se publica in maxim 48 de zile de la incheierea acordului cadru prin licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitive, negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, system dynamic de achizitie si cerere de oferte precum si la finalizarea concursului de solutii. Invitatia de participare Se publica ori de cate ori se initiaza o procedura de cerere de oferta Invitatia de participare se publica OBLIGATORIU in SEAP! Anuntul tip erata Se publica in vederea corectarii anumitor informatii din anuntul de participare, precum si atunci cand autoritatea contractanta anuleaza o procedura de atribuire in conditiile art. 209 din O.U.G. 34/2006 (autoritatea contractanta anuleaza aplicarea procedurii) .

Orice anunt de participare/invitatie de participare se va corela cu anuntul de atribuire a contractului sau cu anuntul errata de anulare a procedurii de atribuire

Motificarea MFP Autoritatea contractanta are obligatia sa anunte Unitatea Centrala pentru Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) ori de cate ori atribuie un contract/accord cadru pentru care este obligatorie verificarea procedural, astfel:

De lucrari si contractile de concesiune de lucrari cu valoare estimate, fara TVA mai mare sau egala cu 750.000 euro

De servicii si contractile de concesiune de servicii cu valoare estimate, fara TVA mai mare sau egala cu 100.000 euro

De furnizare cu valoare estimate, fara TVA mai mare sau egala cu 100.000 euro

2. MODALITATI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE

ACHIZITIE PUBLICA

Contractul reprezinta actul principal al nasterii si stingerii raporturilor juridice intre parteneri in procesul complex al productiei si circulatiei bunurilor precum si a serviciilor, fiind principalul izvor de obligatii prin intermediul caruia partile isi manifesta liber vointa, in scoup general al satisfacerii propriilor trebuinte. Art. 942 Cod civil defineste contractual ca fiind “acordul intre doua sau mai multe personae spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic”.

2.1. Tipuri de contracte de achizitie publica

Contractul de achizitie publica reprezinta instrumental juridic prin care

autoritatile contractante intra in relatii comerciale cu operatorii economici pentru a-si satisfice necesitatile de produse, servicii sau lucrari.

Se observa cu usurinta caracterul oneros, fiecare parte incercand sa-si procure un avantaj.

Contractul de achizitie publica are ca obiect: -executia de lucrari -furnizarea de produse -prestarea de servicii Referitor la durata contractului se impugn unele precizari. Durata contractului de achizitie publica nu se confunda intotdeauna cu durata producerii efectelor acestuia. Existenta perioadei de garantie prevazuta in contract este o clauza obligatorie ce extinde obligatiile contractuale dincolo de perioada de executie a lucrarilor. Aceasta este o extindere explicita a efectelor contractului.

Efectele contractului se produc insa, sub anumite aspect si dupa incheierea perioadei de executie, chiar si in virtutea legii, fara o prevedere explicita. De exemplu, nulitatea contractului prin existent unor vicii de consimtamant la incheierea lui sau neindeplinirea culpabila a unor obligatii reiesite din contract, dar constant ulterior, determina posibilitatea anularii sau raspunderea contractuala si dupa incheierea perioadei contractuale.

Se impune astfel precizarea fiecarui tip de durata, spre exemplu: -durata de executie a lucrarii; -durata de garantie(24 luni dupa executarea lucrarii);

-durata de valabilitate a efectelor contractului (la incheierea perioadei de garantie).

Contractul sectorial Reprezinta o categorie aparte in cadrul contractelor de achizitie

publica si se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica, apa, energie, transport si posta.

Se regaseste rar in domeniul achizitiilor pentru aparare.

Contractul rezervat

-este contractual de achizitie publica executat de personae cu dizabilitati

ca urmare a angajarii acestora prin forme protejate de angajare in munca, respectiv:

-loc de munca protejat – atelier protejat –

-unitate protejata autorizata

! Nu sunt considerate contracte rezervate cele pentru care autoritatea

contractanta conditioneaza executarea lor cu someri, minoritati sau cu utilizarea de produse/material fabricate in anumite zone.

Contractul de subcontractare

– reprezinta actul juridic incheiat intre operatori economici, din care unul are calitatea de parte in contractual de achizitie publica

– se incheie pe baza angajamentului ferm al subcontractantului fata

de operatorul economic declarat castigator, angajament prezentat in oferta. Pe parcursul derularii contractului de achizitie publica, contractantul este in dreptul de a renunta la un contract de subcontractare daca subcontractantul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin respectivul contract. Subcontractantul este pe deplin raspunzator de modul in care isi indeplineste obligatiile asumate numai fata de operatorul economic semnatar al contractaului de achizitie publica.

De retinut ca autoritatea contractanta nu are dreptul, prin documentatia de atribuire, sa interzica sau sa limiteze subcontractarea viitorului contract de achizitie publica.

Actul additional – reprezinta acordul partilor unui contract de achizitie publica prin care,

de regula, se modifica unele clause contractuale mai putin cele privitoare la obiectul contractului si pretul acestuia. Se poate incheia cand: – se modifica prevederile referitoare la denumirea partilor, adresa, timpul de suspendare a executarii obligatiilor fara a fi afectate prevederile referitoare la pret;

– se finalizeaza procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt, in situatiile prevazute la art. 122 lit. i) si art. 252 lit. j) din O.U.G. 34/2006(se remarca prezenta circumstantelor imprevizibile);

-se prelungeste, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 6 din H.G. 925/2006, durata contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate, incheiate in anul precedent si a caror durata normal de indeplinire expira la 31 decembrie. Spre exemplificare, au carater de regularitate contractele de:

furnizare consumabile pentru birou si tehnica de calcul;

furnizare alimente pentru cantine, penitenciare, unitati militare;

furnizare medicamente si material sanitare pentru spitale;

prestari servicii de paza;

prestari servicii telefonie (fixa, mobile);

servicii internet;

servicii salubrizare;

servicii informatice (baze de date legislatie).

Contractul de publicitate media – reprezinta un contract de servicii ce are ca obiect crearea, producerea

si/sau difuzarea de reclama sau alte forme de promovare prin intermediul mijloacelor de informare in masa scrise, audiovizuale sau electronice.

De retinut ca pentru contractele de publicitate media a caror valoare

estimata fara T.V.A., cumulate pe intregul an, mai mare decat echivalentul in lei a 20.000 euro, autoritatea contractanta are obligatia de a publica un anunt de participare si atribuire in SEAP si la adresa www.publicitatepublica.ro precum sip e pagina de internet proprie.

Contracte considerate exceptii In cazul contractelor pentru care ordonanta nu este aplicabila, se

recomanda elaborarea unor norme interne pentru atribuirea contractelor respective, in care sa se reflecte principiile statuate in ordonanta. O situatie aparte o reprezinta cesiunea si/sau novatia. Cesiunea consta in transferal prin accord de la o persoana, denumita cedent, la alta persoana, denumita cesionar, a drepturilor si/sau obligatiilor derivate dintr-un contract incheiat cu o terta persoana. Novatia reprezinta conventia prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existent, inlocuind-o cu o noua obligatie. In acest sens se poate spune ca cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei iar novatia un mod de transormare a obligatiei. Prin cesiune, obligatia este transmisa inclusive cu accesoriile si garantiile ce o insoteau, in timp ce novatia presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile si garantiile vechii obligatii. De retinut ca novatia si/sau cesiunea de obligatie nu este permisa in contractual de achizitie publica. In schimb, cesiunea drepturilor reprezentand sume de incasat este permisa. In situatia aparitiei unor acte normative care au ca effect schimbari in situatia juridical a autoritatii contractante (restructurare/defiintare in cazul entitatilor M.Ap.N.), partile contractante vor lua de indata toate masurile pentru ca drepturile si obligatiile existente in patrimonial fostei autoritati sa fie preluate in aceleasi conditii, in intregime de catre noua entitate juridical.

2.2 Proceduri generale de atribuire a contractului de achizitie publica

Procedurile generale ale achizitiilor pentru aparare sunt:

Licitatia deschisa reprezinta procedura de atribuire al contractului de

Achizitie publica la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta si se initiaza prin transmiterea spre publicarea unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici de punerea de oferte. Acest tip de procedura se desfasoara de regula intr o singura etapa, insa, in anumite situatii se poate decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, cu conditia sa se specifice acest lucru in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide ofertele la data si locul indicate in anuntul de participare.

Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in anuntul de participare daca documentatia de atribuire urmeaza sa fie obtinuta:

In urma unei solicitari a ficarui operator economic interesat; sau