Liceul Tehnologic I. Teodoreanu, [617827]
1 UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA ” IAȘI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
Prof. coordonator :
Lector, Dr. Alex Moruz,
Univ. ,,A. I. CUZA ” IAȘI , Facultatea de Informatică
Candidat: [anonimizat]. TUDOSĂ GILDA
(căsătorită: HANDREA)
Liceul Tehnologic „I. Teodoreanu”,
Localitatea Victoria, Iași
IAȘI
SERIA 201 6 – 2018
2 UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA ” IAȘI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
MANUALUL DIGITAL – INSTRUMENT DE PREDARE ,
ÎNVĂȚARE, EVALUAREA A DISCIPLINEI
„TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR”
CU APLICARE LA CLASA a Va
Prof. coordonator :
Lector, Dr. Alex Moru z,
Univ. ,,A. I. CUZA ” IAȘI , Facultatea de Informatică
Candidat: [anonimizat]. TUDOSĂ GILDA
(căsătorită: HANDREA)
Liceul Tehnologic „I. Teodoreanu”,
Localitatea Victoria, Iași
IAȘI
SERIA 201 6 – 2018
3 CUPRINS
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND CONCEPEREA UNUI MANUALUL
DIGITAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
I.1 CE ESTE MANUALUL DIGITAL? ………………………….. ………………………….. …………. 8
I.2 MANUALUL DIGITAL FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU MANUALUL TIPĂRIT ………………… 9
I.3 CARACTERISTICILE MANUALULUI DIGITAL ………………………….. ………………. 11
I.4 CLASIFICAREA STRUCTURALĂ A MANUALELOR DIGITALE ………………….. 12
I.5 AVANTAJE Ș I DEZAVANTAJE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI UTILIZAREA
MANUALELOR DIGITALE ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
CONSIDERAȚII METODICE ȘI PSIHOPEDAGOGICE PRIVIND MANUALUL
DIGITAL CA INSTRUMENT DE PREDARE, ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE ………. 17
II.1 MANUALUL DIGITAL – PERSPECTIVA PED AGOGICĂ ………………………….. … 17
II.1.1 Funcțiile care se referă la elev: ………………………….. ………………………….. ………….. 18
II.1.2 Funcțiile care se referă la profesor: ………………………….. ………………………….. …….. 19
II.2 ABORDAREA DIDACTICĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
II.2.1 Etapele proiectării didactice ………………………….. ………………………….. ………………. 21
II.3 FUNCȚIILE COGNI TIVE LA NIVEL PSIHOPEDAGOGIC ………………………….. .. 23
II.3.1 PREDAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
II.3.2 ÎNVĂȚAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
II.3.3 EVALUAREA ȘCOLARĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
II.4 CONCEPTUL DE CONSTRUCTIVISM ȘI MANUALUL DIGITAL ………………… 28
II.5 CONSTATĂRI REALIZATE ÎN URMA APL ICĂRII DE LECȚII DIN
MANUALUL DIGITAL LA ELEVII CLASELOR A Va ………………………….. ……………. 31
II.6 CONCLUZII ASUPRA INTRODUCERII MANUALELOR DIGITALE ……………. 32
CAPIT OLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
FUNDAMENTE TEORETICE A LIMBAJUL HTML ………………………….. ………………. 33
III.1 Rețeaua WWW Conceptul de Hipertext ………………………….. ………………………….. … 33
III.1.1 Despre web site -uri ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
4 III.1.2 HTML standard – limbaj descriptiv al unei pagini WEB ………………………….. ….. 34
III.1.3 Scrierea de cod HTML Editoare specializate și validatoare HTML ……………….. 35
III.2 Structura de bază a unei pagini ………………………….. ………………………….. ……………… 35
III.3.1 Elemente de structură HTML, HEAD, BODY ………………………….. ………………… 36
III.3.1.1 Conținutul structurii <HEAD> ………………………….. ………………………….. ……… 36
III.3.1.2 Conținutul structurii <BODY> ………………………….. ………………………….. ……… 37
III.3.1.3 Paragrafe Atribute ale unui tag ………………………….. ………………………….. ……… 37
III.3.1.4 Elemente care permit formatarea textului ………………………….. ……………………. 38
III.3.1.5 Specific area culorilor în HTML ………………………….. ………………………….. …….. 40
III.3.1.6 Liste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 41
III.3.1.7 Imagini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 43
III.3.1.8 Tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 46
III.3.1.9 Ancore de legătură către alte pagini ………………………….. ………………………….. .. 49
III.3.1.10 Pagini cu cadre (FRAMESET, FRAME, IFRAME) ………………………….. ……. 51
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 55
CONSTRUCȚIA MANUALULUI DIGITAL – CONSIDERAȚII TEORETICE,
TEHNICI ȘI TEHNOLOGII UTILIZATE ………………………….. ………………………….. … 55
IV.1. Specificații tehnice pentru manualele în formă digital ………………………….. …………. 56
IV.2. Proiectarea și dezvoltarea unui soft educațional ………………………….. …………………. 57
IV.2.1. Aria pedagogică ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57
IV.2.2. Aria disciplinară ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 57
IV.2.3. Comunicare/ format ………………………….. ………………………….. ……………………….. 58
IV.2.4. Imaginea de suprafață/ interfața vizibilă: ………………………….. ………………………. 58
IV.2.5. Evaluarea: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 58
IV.3. Etape în elaborarea unui manual digital ………………………….. ………………………….. … 58
IV.4. Prezentarea manualului în formă digitală ………………………….. ………………………….. 60
IV.4.1 Interfața manualului digital ………………………….. ………………………….. ……………… 60
IV.4.2 Zone de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61
IV.4.3 Construcția paginilor HTML pentru lecții ………………………….. ………………………. 66
Concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 69
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 70
ANEXĂ: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 71
5 ARGUMENT
MOTTO: „Îi po ți da unui elev câte o lecție în fiecare zi,
dar dacă îl poți îndruma să învețe stârnindu -i curiozitatea,
el își va dedica întreaga viață învățăturii. ”
Clay P. Bedford
Evoluția din ultimele decenii a societăților lumii moderne sunt marcat e fundamental d e
transformarea lor în societ ăți digital e, printr-un ritm accelerat al tehnologiilor, care impun
schimbări majore în toate mediile vieții cotidiene.
În acest împrejurări , atât sistemele de învățământ, cât și educația, se află în fața unei
mari provocări . Trebuie dezvoltate și regând ite în întreg ime toate conținuturi le, metode le,
structuri le de lucru conform tendințel or de dezvoltare a societăți lor actuale.
În documentul „O Agendă digitală pentru Europa‖, Capitolul 2.6, elaborat la Bruxelles, în
26.8.2010 , se vorbește de era digitală , de responsabilizare și emancipare și de acces fără bariere la o
educație digitală. Astfel, d ocumentul vizează două direcții de acțiune și anume:
2.6.1. Competențele și „alfabetizarea‖ digitală în care este prevăzut că este esențial ca toți
cetățenii europeni să utilizeze TIC și media digitale și, îndeosebi, să se atragă tinerii înspre
educația în materie de TIC. Trebuie să crească, atât cantitativ, cât și calitativ, competențele
TIC și de e -business, respectiv acele competen țe necesare pentru inovare și creștere. În plus,
carierele din sectorul TIC trebuie să devină mai atrăgătoare, inclusiv în domeniul producției
și proiectării de tehnologii, pentru cele 30 de milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 și
24 de ani. Toți cetățenii trebuie informați cu privire la potențialul pe care îl reprezintă TIC
pentru toate tipurile de profesii. În acest scop, va fi nevoie să se creeze parteneriate
multilaterale între părțile interesate, să se consolideze formarea și recunoașterea
competențelor digitale în sistemele oficiale de educație și formare profesională. Sunt
necesare acțiuni de sensibilizare, precum și modalități de formare și certificare eficace în
domeniul TIC în afara acestor sisteme, inclusiv utilizarea de instrumente onlin e și a media
digitale pentru recalificarea și perfecționarea.
2.6.2. Servicii digitale incluzive prin care toată lumea trebuie să poată profita de beneficiile
societății digitale.
În acest context al schimbărilor, a nevoii continue de pregătire și formar e a elevului
din mediul de învământ preuniversitar pentru societate, și în particular pentru predarea
disciplinelor informatice , se impun noi orientări educaționale cum ar fi:
individualizarea învățării – fiecare persoană este strict individualizată , astf el încât ea
are un stil personal de învățare, un stil diferit de învățare, a re un fond de cunoștințe
6 inițiale diferit, interese și motivații diferite de învățare . Desfășurarea procesului
instructiv -educativ „clasic‖ nu permite o bună individualizare a proc esului de
instruire.
motivarea – individualizarea procesului de instruire , introducerea unor materiale de
predare învățare diversificate motivația persoanei instruite.
învățarea interactivă – în care elevul are un rol activ, determină procesele de
învăța re creativă, prin descoperire.
individualizarea conținutului – încercând să -l aducem cât mai aproape de elev, acesta
va putea controla conținutul și va găsi căi de învățare personalizate, adaptat nevoilor
sale și stilului personal.
schimbări în statutul profesorului – profesorul își va schimba rolul în mentor care va
ghida învățarea, beneficiind de resursele de instruire moderne.
schimbări în tehnicile de evaluare – evaluarea și instruirea se pot realiza concomitent ,
datorită tehnicii pe care o are azi la dispoziție un cadru didactic .
schimbări în cadrul organizatoric de desfășurare a activității de instruire – actul
învățării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor profesorului, ci rodul unor
interacțiuni ale elevului cu cel care conduce învă țarea, cu calculatorul, cu sursele de
informare puse la dispoziție (Internet, enciclopedii etc.).
Statele membre, România în particular, trebuie să integreze învățarea digitală (eLearning) în
politicile naționale de modernizare a educației și formării pro fesionale, inclusiv în programele de
învățământ, în evaluarea rezultatelor procesului de învățământ și în calificarea profesională a
profesorilor și formatorilor.
Introducerea în școala a tehnologiei educaționale bazate pe Tehnologiei Informației
și Comun icațiilor ( TIC) are un puternic impact asupra strategiilor didactice și a dezvoltării
unor forme de organizare a instruirii care nu sunt posibile cu ajutorul metodelor și
mijloacelor tradiționale.
Integrarea noilor tehnologii în instruire determină schimb area metodelor și tehnicilor
de lucru la clasă. Folosirea Internetului, a resurselor on -line, a bibliotecilor virtuale, a
comunicării on -line, are implicații pe care societatea în care trăim le solicită: stimulează și
dezvoltă potențialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligențelor Multiple, H.
Gardner), dezvoltă abilitățile necesare în secolul XXI, contribuie la dezvoltarea abilităților
de gândire de nivel superior (Taxonomia lui Bloom), orientează procesul de instruire către
interesele elevilor ( predare centrată pe elev).
7 În acest context s -a simțit nevoia de conceperea de noi resurse educaționale. Între
acestea se numără și manualul digital.
Software educațional reprezintă orice produs software în orice format ce poate fi
utilizat pe orice calcu lator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un
curs etc., fiind o alternativă sau unica soluție față de metodele educaționale tradiționale.
Sistemele de învățare în format electronic reprezintă cel mai modern mod de pregătire
profesională, fiind, în acelasi timp, mult mai deschis și mai accesibil dec ât toate
modalit ățile clasice de predare.
Noțiunile de bază de programare și utilizarea a unui calculator devin o disciplină
obligatorie de studiu, în multe state membre ale Uniunii Eu ropene. Guvernele încearcă să
pregătească elevii pentru abilitățile de care au nevoie pentru piețele forței de muncă ale
viitorului apropiat.
Conform Legii Educației, disciplina Tehnologia informației și comunic ațiilor este o
materie obligatorie în înv ățământul gimnazial și liceal , iar pentru elevii din clasele I —IV
este disciplină opțională , începând cu anul școlar 2017 -2018.
În majoritatea unităților școlare există o bază materială acceptabilă (calculatoare,
video -proiectoare), cu toate acestea se simte o lipsă majoră de manuale pe nivelele de
studiu de la gimnaziu.
Plecând de la acest neajuns, m -am hotărât să încerc să realizez un proiect de manual
dedicat elevilor de clasa a Va. În aceast manual , voi grupa informați a într-un manual
digital , care să po ată fi utilizat și pe calculatoare cu acces la Internet, dar și pe cele fără
această facilitate și care îmi va permite să -i aduc îmbunătățiri sau noi teste de evaluare.
Observând elevii din mediul rural, posibilitățile lor materiale, am observat că sunt și elevi
care dețin calculatoare, dar nu acces la Internet. Din aceste motive, manualul trebuie să
poată fi cop iat pe DVD, sticuri de memorie și să ruleze indiferent dacă există sau nu acces
la Internet. Materialul va cuprinde atât suport uri de lecție, mater iale de lectură
suplimentară și teste pentru autoevaluare, care să vină în întâmpinarea elevului de
gimnaziu.
Adresez mulțumirile mele domnului prof. univ. Lector, Dr. Alex Moruz , un adevărat
susținător moral și un om de știință care a făcut posibilă tr anspunerea ideilor mele în
această lucrare.
8 CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND CONCEPEREA UNUI
MANUALUL DIGIT AL
I.1 CE ESTE MANUALUL DIGITAL?
Tendințele de dezvoltare a Tehnologiilor Informați ei și Comunicații lor (TIC) impun
o modificare structura lă al resurselor educaționale pentru învățământul preuniversitar ,
pentru perioada imediat următoare .
Noile tehnologii ale informației și comunicării schimbă perspectiva asupra practicii
educaționale, implementarea acestora fiind considerată drept una dintr e cele mai
importante probleme la acest sfârșit de secol, ridicată la rang de politică națională1.
În articolul „ Manuale digitale sau Cum migrăm către un mediu educațional avansat
tehnologic. Ce așteptări avem astăzi de la un program de implementare a manu alelor
electronice?‖ , profesorul universitar Olimpius Istrate spune că „p otențialul resurselor
educaționale în format digital a suscitat în ultima decadă imaginația inițiatorilor de
programe care vizau introducerea noilor tehnologii în educație. ‖
Manualele sunt cartea de vizită a unui sistem de educație . Situate în categoria
instrumentelor de lucru suport pentru învățare, acestea sunt reflexia unei concepții a unui
grup de lucru, situată necesar în prelungirea concepției curriculare în actualitate, exprimat ă
prin documente de politici educaționale și prin documentele curriculare generate de
Ministerul Educației2.
Definiție1 Prin manuale digitale se înțeleg acele modalități de convertire a unui
conținut de învățământ în format electronic, incluzând eventual și suportul hardware pe
care rulează.
Definiție2 Manualul digital este definit ca un model funcțional prin care se asigură
trecerea de la reproducerea informației la crearea cunoașterii de către elevi3.
1 ISTRATE, OLIMPIUS – Educația la distanță. Proiectarea materialelor / Botoșani: Agata, 2000.08. 03.
2 ISTRATE, OLIMPIUS – Manuale digitale sau Cum migră m către un mediu educațional avansat tehnologic.
Ce așteptări avem astăzi de la un program de implementare a manualelor electronice?
3 Ref.: Conferința ZF Mobilio, 15 -16 Aprilie 2013: http://www .agora.ro/
9 Definiție 3 Manualul digital este conceput, proiectat și elaborat de către o echipă
formată din cadre didactice cu o bogată experiență în realizarea de manuale, specialiști în
proiectarea învățării, programatori, graficieni, specialiști în psihopedagogie, redactori. Din
punct de vedere tehnic/informatic, manu alul digital este independent de platformele e –
Learning și reprezintă un produs software (aplicație) ce poate fi folosit online dar și offline,
pe orice tip de tehnologie (desktop, laptop, tabletă, telefon), pe orice sistem de operare și
pe orice browser, iar din punct de vedere fizic există stocat pe un CD ce însoțește manualul
tipărit4.
Definiție 4 Manualul electronic este o carte alternativă care oferă educatului mai
multe surse de informație, un suport și mijloc electronic de realizare a procesului de
învățământ, un sistem adaptiv care include legături hipermedia și prezentarea adaptivă a
contextului informațional5.
Principala problemă a acestora, constă în valoarea lor pentru educație, maniera de
proiectare a materialelor didactice și a sarcinilor de l ucru din cadrul manualului , dacă sunt
calitative sub aspect ul evalu ării competențelor dorite de a fi atinse de cei cărora le sunt
adresate.
I.2 MANUALUL DIGITAL FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU MANUALUL TIPĂRIT
La momentul de început al informatizării educației, era impor tant să se transpună
manualele tipărite pe suport digital, majoritatea în format pdf simplu sau o altă formă fără
pretenții estetice. La momentul actual, cerințele de la manualele digitale sunt mult mai
mari, începând de la estetică, design la legăturile c e se pot efectua din acesta către alte
surse digitale. În acest mod, manualul digital se transformă dintr -un simplu instrument de
suport într -un „mijloc de învățământ‖, ce pun în valoare strategii didactice și pedagogice .
Termenul de „învățământ virtual‖ nu reprezintă înlocuirea învățămantului tradițional
cu forme și modalități de eliminare a rolului profesorului din procesul didactic, ci
dimpotrivă profesorul devine un mentor, un îndrumător în procesul de învățare al elevilor,
conducând spre un nivel su perior al procesului de predare -învățare -evaluare prin
instrumente TIC.
Activități de pionierat s -au realizat prin colaborări între profesori, specialiști în
științele educației și specialiști IT de la diverse companii IT, pentru promovarea și
4 http://mvlada.blogspot.ro/2014/09/ce -este-un-manual -digital.html
5 RĂILEAN, ELENA – Manualele (cărțile) electronice versus manualele, cărțile și monografiile t radiționale
Disponibil online: http://idsi.md/node/1121
10 dezvoltarea noilor tehnologii în educație: e -Learning, Software educațional, Virtual Reality
și Augmented Reality6.
Un manual, indiferent dacă este tipărit sau digital are două componente:
componentă de tip pasiv – conținutul – obligatoriu și respectă temele propu se prin
programa școlară ;
componentă activă – sarcinile de lucru – prin care se urmărește atinge rea
obiectivel or de învățare prin descoperire, exersare, reflecție, în acord cu diferite
metode interactive de învățare (de ex.: behaviorism, cognitivism, cons tructivism).
Manualel e digitale au avantajul că pot acoperi pe foarte multe obiective din
componenta „activă‖. În acest sens, diferența dintre un manual digital și un manual tipărit
este dată de faptul că un manual digital nu poate fi tipărit fără a i se pierde caracterul
interactiv .
Componenta static ă a unui manualul digital cuprinde integral conținutul manualului
tipărit , iar cea activă conține elemente specifice precum: exerciții interactive, jocuri
educaționale, animații, filme și simulări care, prin utilizare, aduc un plus de profit cognitiv .
6 Vlada, Marin (2013) Manuale digitale și resurse universitare digital e – întrebări și definiții , În:
Elearning.Romania, Online: elearning.ro/manuale -digitale -si-resurse -universitare -digitale;
11 Manualele digitale au un plus prin activitățile multimedia interactive de învățare
(AMII) incluse . Manualele îmbogățesc procesul de predare -învățare -evaluare prin
activități le multimedia interactive , ele putând f i utilizate atât individual – în mediul de
acasă , cât și în activități de grup – în mediul sălii de curs.
Pentru a implementa aceste noi facilități de predare -învățare a-evaluare în procesul
didactic, cadrele didactice trebuie să aibă experiență în instruir ea asistată de calculator și
utilizarea instrumentel or TIC pentru educație . Din nevoia proiectării de noi tehnologii
software pentru educație, se dezvoltă o nouă funcție , cea de – Designer instrucțional
(Instructional designer) .
Definiție „Un designer ins trucțional7 este un specialist în educație/formare
profesională ce identifică și analizează nevoile specifice de instruire ale beneficiarilor,
după care proiectează și implementează programele de educație / formare. Atribuțiile
specifice sunt:
proiectează și testează conținuturile și materialele de instruire;
participă la realizarea conținuturilor și materialelor suport pentru e -learning;
evaluează și analizează eficiența programelor de educație / formare și a metodelor
utilizate în procesele de instruir e.‖
I.3 CARACTERISTICILE MANUALULUI DIGITAL
Manualul digital are rolul de forma aptitudini practice și de a transfera competențe
integrate, evitând astfel o memorare mecanică a conținutului, fără o înțelegere a acestuia .
Acesta este caracterizat de următo arele elemente tehnice și funcționale :
hipertext (legături semantice între secvențe de conținut)
integrarea multimedia sau interactive : simulări de fenomene fizice și reacții chimice ,
filme didactice, animație interactivă, clipuri audio , etc
integrarea de activități de învățare complexe prin utilizarea de jocuri educative , este
în totalitate participativ
acces online (pentru descărcare, pentru realizarea unor teme în cooperare sau în
competiție, pentru trimiterea rezolvării unor sarcini de lucru etc.)
acces offline (tot materialul se găsește pe un DVD/CD și îl utilizează pe calculatorul
personal atunci când nu există acces la Internet)
7 VLADA, MARIAN – Ce este un manual digital? Online : http://mvlada.blogspot.ro/2014/09/ce -este-un-
manual -digital.html
12 posibilitatea de lucru direct pe manual, eventual, colaborativ (căutare, subliniere/
evidențiere, adnotări, rezolvarea sarc inilor de lucru etc.)
sarcini de evalu are/de auto -evaluare (inclusiv posibilitatea construirii unui
„portofoliu electronic‖ al elevului)
posibilitatea de actualizare/ modificare și completare facilă și cu costuri reduse , de
către profesor.
resurse suplimen tare integrate
presupune utilizarea unui stil act iv de predare -învățare -evaluare , oferind un cadru
formal potrivit pentru structurarea conținuturilor
Prin utilizarea manualului digital , resursele specifice acestuia vor fi folosite în
aprofunda rea cunoștinț elor din manualul tipărit (atunci când acesta există). M anualul
digital oferă un mijloc mai atractiv și captivant de învățare; acesta contribuie la atingerea
unei dinamici corecte a instruirii, prin menținerea echilibrului între educativ și atractiv –
captiv ant, prin corelarea secvențelor multimedia la dificultatea temei abordate, la
conținutul simbolistic/ abstract, la efortul disponibil, atenția, oboseala, stresul etc. ale
elevului .8
I.4 CLASIFICAREA STRUCTURALĂ A MANUALELOR DIGITALE
Conform proiectului „ Concepția manualului digital ‖9, manualele digitale sunt
clasificate în următoarele categorii:
forme digitale
manuale interactive
manuale nativ digitale
Forme digitale – ele reprezintă copiile digitale ale manualelor tipărite, cu
instrumente de navigare, cău tare, marcare. Resursele extinse multimedia lipsesc sau sunt
plasate extern în raport cu conținutul de bază. Legătura între conținutul de bază și
extensiile multimedia sunt realizate prin referințe.
Avantaje : pentru că reprezintă copia digitală a manualulu i tipărit, implementarea nu
necesită instrumente software specializate, produsul rulează sub majoritatea platformelor
8 Caiet de sarcini, elaborate de CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE, Aprobat
Director, Silviu Cristian Mirescu http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2014 -04-23-
17093164 -0-caiet -sarcini -manuale -scolare -clasa.pdf
9Concepția manualului digital – Proiect , Ministerul Educației al Republicii Moldova, Chișină u 2015
www.particip.gov.md/…/ro_2608_Conceptia -Manualului -Digital -2015 -09-27-(3).doc
13 populare: Windows, Android, iOS, Linux, etc., folosind o aplicație pentru citirea
documentelor digitale , de cele mai multe ori Adobe PDF R eader .
Dezavantaje : gradul redus de interactivitate.
Manuale interactive : reprezintă versiuni digitale integrate ale manualelor tipărite, cu
instrumente de navigare, căutare, marcare, la care se adaugă un set de resurse multimedia
și interactive pentru î nvățare și autoevaluare. Resursele statice și active sunt memorate pe
un suport de date (CD, DVD, HDD etc.), iar când acesta este încărcat pe o platformă de e –
Learning , care nu permite descărcarea conținuturilor, accesul se va face prin crearea de
conturi și parol e pentru elevi.
Avantaje : posibilitatea de îmbunătățire continuă are surselor multimedia și
interactive asociate vor putea fi modificate, diversificate, îmbunătățite, regândite; manualul
rulează în fereastra unui program de navigare.
Dezavantaje : necesitatea unor echipe mixte formate din editori, autori, experți în
designul pedagogic, designeri grafici, programatori; costuri sporite; creșterea perioadei de
realizarea manualului.
Manuale nativ digitale : – sunt manuale digitale pentru care nu există varianta tipărită
și care dețin instrumente de navigare, căutare, marcare, cu resurse multimedia și
interactive, adaptate la utilizarea pe dispozitivele de joasă dar și înaltă tehnologie, au în
structură atât elemente integrate, cât și elemente externe sp ecializate legate pentru învățare,
autoevaluare și evaluare externă. Lucrul cu manualul este realizat într -o aplicație dedicată.
Avantaje : multitudinea modurilor de acces; posibilitatea de îmbunătățire continuă a
resurselor multimedia ; manualul rulează în fereastra unei aplicații dedicate, instalate local,
cu setări extinse ale interfeței utilizatorului. Este posibilă integrarea resurselor interactive
cu grad ridicat de complexitate.
Dezavantaje : necesitatea elaborării unei aplicații specializate, cu vers iuni pentru cele
mai populare platforme statice și mobile: Windows, Linux, iOS, Android, etc.; necesitatea
unor echipe mixte formate din editori, autori, experți în designul pedagogic, designeri
grafici, programatori; costuri sporite; creșterea perioadei d e realizare a manualului;
inaccesibil tuturor elevilor din motive financiare (lipsa de device -uri performante). Costuri
sporite pentru echipamentele suplimentare de modelare 3D.
În studii realizate la nivel internațional se arată că folosirea elementelor m ultimedia
sau interactive stimulează capacitatea de înțelegere și reținere a informațiilor, precum și
asocierea și integrarea noțiunilor abstracte în lumea reală .
14 Din punct de vedere tehnic, manualul digital este util atunci când acesta este
independent de platformele e -Learning și reprezintă un produs software (aplicație) ce poate
fi folosit online dar și offline, pe orice tip de tehnologie (descktop, laptop, tableta, telefon),
pe orice sistem de operare și pe orice browser.
I.5 AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI
UTILIZAREA MANUALELOR DIGITALE
În articolul „Aplicații ale tehnologieie informației și a comunicațiilor în dezvoltarea
modulelor e -Learning pentru cursurile de tehnologii avansate de tricotare‖, apărut în
Buletinul AGIR, Supliment 3/20 15 – domnii Conf.univ.dr.ing. Dorin DAN și
Prof.univ.dr.ing. Mirela BLAGA, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi‖ din Iași,
subliniază un număr de avantaje și dezavantaje privind dezvoltarea și utilizarea manualelor
digitale, referințele fiind făcut e la relația student și profesor , aceste observații fiind valabile
și la nivelul relației elev – profesor.
Printre avantajele manualelor digitale se află următoarele mențiuni :
elevii sunt atrași de noile tehnologii de informare și comunicare;
a învăța cu ajutorul unui manual digital este mult mai atractiv pentru că acesta
asigură o colaborare mai facilă dintre elev și profesor;
lucrul cu manualul digital implică o gândire logică și creativă a elevului;
materialele digitale sunt ușor de accesat dacă se disp une de o platformă de e –
learning;
materialele digitale captează atenția elevilor prin materialele multimedia și
îmbunătățesc toate momentele învățării (predare, învățare, evaluare);
într-un manual digital informația poate fi reactualizată și revizuită foa rte ușor, fără
cheltuieli materiale importante;
utilizarea frecventă a acestor materiale îi va ajuta pe viitor să acceseze foarte ușor
tehnologii informatice și de comunicare , oricât de avansate ar fi acestea ;
elevii care folosesc manuale digitale sunt capabili să caute date și să obțină informații
mult mai ușor folosind aplicațiile de căutare ale programelor în care lucrează, decât
într-un manual tipărit.
multe produse educaționale asistate de calculator transform ă învățarea într -o
activitate distractivă , jocul fiind una din metodele cele mai acceptate de elevii de
gimnaziu ;
15 softuri le educaționale facilitează înțelegerea noțiunilor „mai abstracte‖ pentru
puterea de conștientizare a elevilor;
manualul digital permite consolidarea cunoștințelor noi prin ut ilizarea de exerciții
diversificate , teste electronice ;
utilizarea calculatorului în clasă îl va ajuta pe elev să-și exerseze procesele gândirii,
să-și perfecționeze viteza de reacție la anumite sarcini și să-și formeze un anumit
algoritm de învățare.
Printre dezavantajele manualelor digitale enumerăm:
manualele digitale în funcție de complexitatea aplicațiilor incorporate în structura lor,
pot fi accesate numai de pe calculatoarele din școli, desktop, laptop, tabletă, telefon
inteligent, dispo zitive care n u sunt accesibile tuturor elevil or; acest dezavantaj va
dispare dacă vor scădea prețurile la diverse tehnologii;
nu toți profesor ii reușesc să utilizeze noile tehnologii de informare și c omunicare ;
elevii au tendință de a prelua informația fără a o trece prin filtrul propriei gândiri și
fără a prelucra datele rezultate î n căutare ;
există riscul ca pro fesoru l să nu antreneze elevii în procesul de învățare , iar aceștia
prime sc informațiile „de-a gata‖ și nu să produce exercițiul de descoper ire,
conducând la o stare de pasivitate în gândire;
studiile arată că persoanele care citesc un text în format tipărit pe hârtie înțeleg și
învață mai bine decât persoanele care citesc un text digital pe un ecran (mai ales dacă
este mic ca dimensiuni);
studiile arată că utilizarea intensă și de durată a tabletelor, laptop -urilor și
telefoanelor inteligente afectează sănătatea oamenilor;
dispozitivele digitale distrag atenția elevilor de la procesul de învățare existând riscul
ca aceștia să fie atrași de jocuri pe calcula tor, sistemul de poștă electronică, rețelele
de socializare etc. cu predilecție la clasele de primar și gimnazial și nu numai.
Din diferite studii, specialiștii în metodică și psihopedagogie, înclină balanța spre
utilizarea manualelor digitale, descoperind suficiente avantaje în defavoarea
dezavantajelor.
O încurajare î n alegerea acestor tipuri de manual, o avem din partea ministrului
educației Remus Pricopie, care în anul 2013 susține următoarele: „sistemul educațional
românesc trebuie să privească spre v iitor. Tehnologia, telefoanele inteligente, tabletele,
calculatoarele fac parte din viața noastră și a copiilor noștri. Forma de exprimare a
informației este din ce în ce mai importantă pentru noi adulții, și cu atât mai importantă
16 pentru copiii noștri. Me diul digital permite interactivitatea și dinamismul pe care îl așteaptă
tinerii și consider acest proiect un început promițător―.
CONCLUZII
Profesorul Marin Vlada (M. Vlada, CNIV Romania, 2014) după o analiză
aprofundată asupra cerințelor legate de manual ul digital susține următoarele:
„Astfel, prin manualul digital se atinge un nivel superior al procesului de predare –
învățare -evaluare prin atributul de imersiune (virtual reality și augmented reality) pe care
un eveniment de învățare continuu (manual digit al) îl conferă procesului didactic, față de
un eveniment de tip discret (RLO, Reusable Learning Objects) și față de experiența
acumulată de elevi sau cadrele didactice în utilizarea de software educațional (lecții
interactive) prin laboratoarele virtuale p entru fizică, chimie, biologie etc. ”
17 CAPITOLUL I I
CONSIDERAȚII METODICE ȘI PSIHOPEDAGOGICE PRIVIND
MANUALUL DIGIT AL CA INSTRUMENT DE PREDARE,
ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE
MOTTO: „Cu cât un copil a văzut și a înțeles mai mult,
cu atât vrea el să vadă și să în țeleagă mai mult.”
Jean Piaget
II.1 MANUALUL DIGITAL – PERSPECTIVA PEDAGOGICĂ
Educația10, etimologic provine d in latinescu „educațio‖ – creștere, formare; dar își
are sorgintea și în „educo – educare‖ – a crește, a forma, a instrui, respectiv „educo -educ ere‖
– a ridica, a înălța.
După M. Ionescu și V. Chiș, „prin educație desemnăm un ansamblu de influențe care
contribuie la formarea omului ca om, respectiv acțiunea de modelare a naturii umane în
direcția realizării unor finalități în temeiul unor valori sociale acceptate.‖
Manualele școlare11 „concretizează programele școlare în unități didactice de
învățare sau experiențe de învățare, cu aplicabilitate în relația didactică profesor -elev. În
cadrul manualului, conținuturile învățării sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lectii,
teme. Manualul școlar are următoarele funcții pedagogice (definite în tema 14 din
psihopedagogie) :
funcția de informare, realizată prin mijioace didactice și grafice specifice;
funcția de formare a cunoștințelor și capacităț ilor vizate de obiectivele instructiv
educative;
funcția de antrenare a capacităților cognitive, afective, psiho -motrice, sau a
disponibilităților aptitudinale;
10 CHICHINETE ALEXANDRU, NEAGU MIHAI LUCIAN, RADU LUCIAN ANDREI Educatia,
Document ație online: http://docslide.net/documents/educatia -55993a6e99bf9.html
11 Tema 14 – GRADUL didactic II – XIV. Proiectarea, implementarea si evaluarea documentelor cur riculare
(plan, programa, manual, auxiliare). Aplicații. Documentație online:
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2010/08/tema -14-proiectarea -implementarea -si.html
18 funcția de autoinstruire, ce evidențiază mecanismele de conexiune inversă internă
existente la nivelul acțiunilor didactice promovate prin intermediul programei,
respectiv tehnicile de autoevaluare.
Manualul școlar reprezintă un document școlar oficial de politică educațională care
asigură concretizarea programei școlare într -o formă care vizează pr ezentarea cunoștințelor
și capacităților într -un mod sistematic, prin diferite unități didactice, operaționalizabile, în
special, din perspectiva elevului/studentului: capitole, subcapitole, grupuri de lecții/cursuri,
seminarii, secvențe de învățare. Un ma nual bun propune un mod de structurare a
informa ției pe criteriul progresiei și sistematicit ății cognitive (în p ărți, capitole,
subcapitole, lec ții), prin respectarea programei școlare care vizeaz ă egalitatea șanselor.
Fiecare unitate curricular ă de baz ă (lecția) va include secven țe distincte de informa ții,
explica ții, comentarii, corela ții intra și inter-disciplinare, exerci ți, rezumate, întreb ări, teste,
referin țe bibliografice. ‖
Conf. dr. Adriana Nicu în „CURS DE PEDAGOGIE ‖12 face următoarele referiri la
relația manual – profesor – elev:
„Pentru cadrul didactic, manualul este un instrument de lucru orientativ, un ghid în
proiectarea și realizarea activită ților didactice.
Pentru elevi manualul este un instrument de informare și de lucru.
Funcții ale manualel or școlare
II.1.1 Funcțiile care se referă la elev:
1. Func ția de transmitere a cunostin țelor
2. Funcția de dezvoltare a capacităților – ansamblul de activități exersate, fie ele
cognitive (a compara, a aranja în serii, a sintetiza…), psihomotoare (a mișca, a
împinge…) sau socio -afective (a aprecia, a respecta…).
Exemple de capacități cognitive:
a spune acelasi lucru cu alte cuvinte (a reformula)
a ilustra prin exemple și contra -exemple diferite (dar corecte)
a distinge în situa ția dată informa țiile și rela țiile esențiale, pe cele accesorii
(secundare) și pe cele parazite (în plus)
a rezuma un mesaj într -o manieră succintă și precisă
12 Conf. dr. Adriana Nicu în „CURS DE PEDAGOGIE ‖ Documentație online:
http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/ad riana_nicu/cursuri/Pedagogie%201_curs_8_Continutul
%20invatamantului.pdf
19 a prezenta o sinteză orală structurată
3. Func ția de consolidare a achizi țiilor – după ce s -a învă țat o cunostin ță (savoir ) sau o
aptitudine ( savoir -faire ), este necesară exersarea în diferite situa ții pentru a -i asigura
o oarecare stabilitate (a o consolida).
4. Func ția de evaluare a achizi țiilor, nu doar o evaluare de tip certificativ, ci, mai ales,
de tip formativ (analiza erorilor).
5. Funcția de sprijin pentru integrarea achizi țiilor – utilizarea achizi țiilor școlare în
situa ții diferite.
6. Func ția de referin ță – organizarea informa ției.
7. Func ția de educa ție socială si culturală – achizi ții legate de comportament, de
relațiile cu al ții, de vi ața în societate în general.
II.1.2 Funcțiile care se referă la profesor:
1. Func ția de informare științifică si generală
2. Func ția de formare pedagogică ce ține de disciplină – exprimă evolu ția permanentă a
didacticii disciplinelor.
3. Func ția de sprijin în învă țarea si organizarea lecțiilor
4. Func ția de sprijin în evaluarea achizi țiilor.‖
O alternativă la manualul tipărit, avem manualul digital, care câștigă din ce mai mult
spațiu în mediul educațional.
Domnul Prof. Univ. Dr. Constantin Cucoș, Facultatea de Psihol ogie și Științe ale
Educației, Universitatea „Al. I. Cuza‖ , Iași – susține în legătură cu introducerea manualelor
digitale, din perspectiva pedagogică următoarele13:
„Introducerea manualelor digitale ridică și unele probleme pedagogice, dincolo de
cele de o rdin economic, sociologic sau de politică educațională. O schimbare a suporturilor
de învățare se cere a fi evaluată și din perspectiva psihologiei învățării și a unui cadraj
didactic, pentru a identifica atât consecințe benefice cât și unele eventuale per icole, pe
termen mediu sau lung.
Manualul digital nu trebuie înțeles ca o dublură sau un substitut al celui real, tipărit,
obiectual, ci se constituie într -un alt produs construit pe baza a noi principii de explicitare a
materiei, după didacticizări supli mentare a conținuturilor și mulat pe o filozofie a învățării
care să potențeze activismul, interactivitatea, progresivismul, creativitatea. Manualul
13 Prof. univ. dr. Constantin Cucoș „Manualul digital – perspectiva pedagogică‖ (2013) Documentație online:
http://www.constantincucos.ro/2013/05/manualul -digital -perspectiva -pedagogica
20 digital, mai evident decât cel clasic, se constituie nu într -un depozitar de informații, ci într –
un instrum ent de învățare și de prelucare/semnificare a acestora. Identitatea de conținut,
prin temele și subtemele enunțate de programă, se menține pe mai departe, dar nu și din
punct de vedere formal -structural, întrucât manualul digital dispune informația sau
sugerează activități după o altă logică a succesiunii sau conectivității cu privire la acestea.
În plus, acesta asigură o integrativitate de conținut, întrucât poate include sau trimite la
secvențe informative suplimentare – scriptice, auditive, filmice etc., de care beneficiarul
elev poate dispune la un moment dat. Tehnologiile multimedia, mai ales cele interactive,
pot juca un rol deosebit în descoperirea de noi cunoștințe și valori, într -o formă agreabilă,
în consens cu interesele elevilor. ‖
Pentru ca manua lul digital să fie bine realizat – atât din perspectivă didactică, cât și
informatică – și să fie potrivit nivelului de vârstă pentru care este creat, din echipa de
specialiști care trebuie să cuprindă, cel puțin, un pedagogul și un psihologul. Ținând con t
de dezvoltarea fizică și mentală, î ntr-un fel sunt create manualele pentru elevii din ciclul
primar , prin mai multe jocuri interactive, și diferențiat pe nivelul gimnazial, chiar cu
diferențe de abordare între cei de clasele V – VI față de cei de la VII – VIII. La nivelul
clasei a Va, în dezvoltare, se face trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial, când
ei trebuie să se integreze într -un nou mediu, să treacă la un nou nivel de înțelegere a
noțiunilor și de comportament.
Unele cercetări de psih ologia învățării arată faptul că studiul pe bază unui manual
clasic, tradițional este mai profund și asigură o durabilitate mai mare pe parcursul vieții.
Interacțiunea prin intermediul analizatorilor cu suportul tradițional, de pe care se învață
este difer ită, ca intensitate și timp, față de suportul digital care implică precauții de natură
medicală.
II.2 ABORDAREA DIDACTICĂ
Manualul digital are la bază programe școlare în vigoare și ține cont de competențele
generale și specifice, conținuturile învățări i, strategiile didactice și elementele de evaluare
continuă prevăzute în programa școlară OMENCS nr. 3590/2016, disciplina Informatică și
TIC ce se predă în clasele a V -a, a VI -a, a VII -a și a VIII -a, ca disciplină de trunchi comun,
cu o alocare de o oră/ săptămână.
Conform sugestiilor metodologice din programa școlară a disciplinei Informatică și
TIC profesorul trebuie să conducă elevul spre centrarea pe procese tipice de prelucrare a
informației și nu pe deprinderea utilizării unor aplicații anume disponi bile la momentul
21 actual, deschiderea spre alte domenii și nevoile reale ale elevului, centrarea pe activitatea
de învățare și pe rezultatele acesteia. Fiecăr e copil trebuie să aibă oportunitatea de a -și
dezvolta competențe digitale, în condițiile egalități i de șanse.
Pe baza cunoștințelor pe care elevul le prezintă la finalul clasei a IV -a, temele
propuse în programa școlară conduce progresiv și în acord cu rezultatele actuale ale
științelor educației, informaticii și tehnologiei informației la dezvoltarea unor competențe
digitale, utile atât în eficientizarea activității curente a elevului, cât și în tranziția către
învățământul liceal și piața muncii cu cerințele specifice. Se va urmări prin parcurgerea
acestor etape dezvolt area elevului astfel încât să d eprindă competențe de utilizare eficientă
a tehnicii de calcul și de comunicații, dezvoltarea spiritului critic și creativ prin elaborarea
de produse informatice, construirea unor algoritmi de prelucrare a informației.
Astfel în imaginea de mai jos sunt pr ezentate competențele generale, din programa
școlară, ce vor trebui urmărite pe parcursul celor 4 ani de studiu.
Procesul de învățământ cuprinde un ansamblu de acțiuni :
proiectarea, în care să se evidențieze modalitățile de desfășurare și de evaluare a
activităților instructiv -educative pe baza cărora să se elaborează proiecte pedagogice;
aplicarea efectivă, în care se transpune în practică proiectul pedagogic;
evaluarea performanțelor elevilor și a activității in structiv -educative în ansamblu.
Ținând cont de aceste i nformații , ele servesc drept punct de plecare pentru activitățile
de elaborare a temelor de predare și a celor de evaluare, astfel încât acestea să acopere
programa în vigoare de la acel moment de timp și pentru un anumit nivel de studiu,
programa TIC pentru clasa a Va și pentru anul școlar 2017/2018.
II.2.1 Etapele proiectării didactice
Demersul de anticipare a desfășurării activității instructiv -educative implică
următoarele etape:
22 stabilirea obiectivelor activității instructiv -educative . Obiectivele sunt rezultatele
așteptate la sfârșitul unei activități de învățare și sunt exprimate în termeni de
achiziții în plan comportamental;
alegerea conținuturilor activității instructiv -educative. Conținuturile sunt selectați în
funcție de obiect ivele propuse și sunt organizate, structurate după cerințele didactice
și respectându -se programele școlare în vigoare;
precizarea căilor și mijloacelor de realizare a obiectivelor, ceea ce implică alegerea
metodelor și mijloacelor de învățământ, elaborar ea suporturilor materiale, construirea
situațiilor de învățare ș.a.;
elaborarea modalităților de evaluare, prin stabilirea criteriilor și tehnicilor de
evaluare și construire a instrumentelor de evaluare.
Dacă programele disciplinei Tehnologia informației și a comunicațiilor au ca scop
formarea și dezvoltarea competenței digitale, abordarea didactică la disciplina Informatică
implică valorificarea și dezvoltarea acestei competențe prin activități specifice.14
Competențe specifice disciplinei Informatică po t fi dezvoltate prin utilizarea TIC în
activități de învățare în care se regăsesc și competențele generale TIC:
utilizarea sistemelor informatice
prelucrarea informației în format digital
elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inven tiv și creativitatea
Utilizarea TIC poate aduce disciplinelor informatice noi valori și atitudini :
dezvoltarea interesului pentru abordarea integrată și interdisciplinară/
transdisciplinară a disciplinei.
stimularea capacității de învățare inovatoare și consolidarea abilităților de investigare
științifică.
valorificarea instrumentelor și resurselor didactice specifice TIC în cadrul
disciplinelor informatice
Manualul digital , conform descrierii din articolul „Prezentarea manualului în form ă
digitală‖15, reprezintă un sistem complex și coerent de mijloace, metode, materiale și alte
resurse educaționale care vizează formarea competențelor transversale. Acesta are o
14 INTEGRAREA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR (TIC) ÎN
CURRICULUMUL NAȚIONAL – DISCIPLINE INFORMATICE – SUPORT DE CURS
https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare -tic-in-informatica.pdf
15 „Prezentarea manualului digital‖ Disponibil online: http://manualplusdigital.ro/wp –
content/uploads/2014/08/Prezentarea_manualului_digital.pdf
23 abordare constructivistă, fiind direcționat spre formarea de aptitudini practice și spre
transferul competențelor integrate.
Totodată manualul digital este un instrument de învățare activă, participativă,
pornind de la experiența de cunoaștere a elevului și continuând cu obținerea de informații
prin observare, investigare, descoperire, descriere, recunoaștere, precum și cu operarea
unor asocieri, corelații și utilizarea cunoștințelor în aplicații și situații practice.
Activitățile multimedia interactive de învățare (AMII) prefigurează un traseu metodic
logic și eficient pentru abordarea situațiil or concrete de învățare și oferă un context
motivațional pentru a stimula interesul și curiozitatea elevilor , în concordanță cu
particularitățile psiho -fizice ale vârstei copiilor de clasa a Va. Aceste activități inserate în
structura manualului vor condu ce atât la cunoașterea direct cât și cea indirectă.
Manualul digital permite elevilor să devină din spectator (folosirea manualului tipărit
pentru stimulare senzorială), în participant (interacțiunea cu mediul digital de învățare), iar
apoi creator (prin modificarea mediului conform dorințelor, intereselor). Manualul digital
va încuraja elevii să exploreze, să fie curioși (să cerceteze) și să caute noi provocări , prin
folosirea de modele, imagini, schițe, simulatoare, etc .
Manualul digital promovează activ ismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea
de situații -problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de învățat,
desfășurarea activităților cognitive care să combată manifestările de inerție și monotonie .
Activitățile de învățare ant renează -exersează -dezvolt ă percepția vizuală și auditivă
prin folosirea de cuvinte simple pentru indicații. Sarcinile date spre rezolvare sunt
descompuse în resurse de învățare mici, pentru acomodare și pentru a putea rezolva într-o
etapă ulterioară, o cerință de un grad de dificultate mai ridicată. Limbaj ul trebuie să fie
adecvat și accesibil elevilor, potrivit nivelului lor de înțelegere, corespunzător vârstei.
II.3 FUNCȚIILE COGNITIVE LA NIVEL PSIHOPEDAGOGIC
În contextul în care societatea solicită șc olii formarea de indivizi capabili de a se
adapta permanent, de a -și asuma responsabilități, de a se exprima și de a contribui la
îmbunătățirea vieții sociale, profesorul este chemat să -și redimensioneze continuu rolurile
și ipostazele, să manifeste un com portament deschis și o atitudine pozitivă, promovând o
învățare interactivă și stimulând întregul potențial al elevilor săi.
Învățarea este un proces activ și constructiv care are întotdeauna loc într -un anumit
context, deci situativ, multidimensional și sistematic. Rezultatele învățării nu pot fi
24 anticipate, „procesele de construire fiind individuale și specifice situației‖ (Reinmann –
Rothmeier/Mandl, 1997 apud Siebert, 1999).
Lect. univ. dr. Dorina Iușcă și Lect. univ. dr. Mihaela Lupu, în
„PSIHOPEDAGOGIE pentru examenele de definitivat și gradul II ‖ – suport de curs –
descriu , din punct de vedere psihopedagogic , noțiunile de predare, învățare, evaluare.
II.3.1 PREDAREA
Predarea este definită ca „ activitatea desf ășurată de profesor în cadrul lec ției, spre a
determina la elevi activitatea de învățare‖ (Grigora ș), altfel, „ activit ățile instructiv –
educative conduse de profesor, inclusiv cele care privesc formarea calit ăților psihice
afective, volitive, caracteriale‖ (Tom șa).
Pentru o perioadă lungă de timp, p redarea clasică, prin care se transmiteau
informațiile, iar elevul le memora, a fost considerată activitatea dominant ă în învățământ,
însă acum accentul se pune pe func ția învățării, la dirijarea acesteia astfel încât să
motiveaz e elevii să participe în activitate a didactic ă desfășurată la clasă , să creeze, să-și
exprime ideile sau nelămuririle . Predarea este un proces secven țial și reversibil, î n func ție
de nivelurile de înțelegere ale elevilor și este în strânsă legătură cu învățarea și evaluarea .
Predare a poate fi analizat ă în func ție de 6 modele16:
Modele comportamentale
permit profesorului un control m ărit asupra elevilor;
implic ă descrierea comportamentelor în termeni de performan ță;
eficien ța pred ării este determinat ă prin spec ificarea comportamentului final.
Modele cognitiv -operationale
se concentrează pe procesele cognitive produse în timpul activit ății de predare –
învățare;
se bazeaz ă pe procese logice desf ășurate de elevi;
implic ă considerarea pred ării ca o modalitate de dezvoltare a capacit ății de r ezolvare
de probleme .
Modele bazate pe programare
16 Lect. univ. dr. Dorina Iușcă și Lect. univ. dr. Mihaela Lupu, în „PSIH OPEDAGOGIE pentru examenele de
definitivat și gradul II‖ – suport de curs Documentație online:
https://www.scribd.com/document/34472724 2/Psihopedagogie -pentru -examenele -de-definitivat -si-gradul -II-
doc
25 au în vedere definirea clar ă a obiectivelor, proiectarea instrumentelor de m ăsură a
realiz ării obiectivelor, elaborarea strategiei și a con ținutului etc;
obiectivele sunt descrise explicit, comportamentul f inal se define ște opera țional,
programele sunt verificate experimental .
Modele bazate pe simulare
folosesc ca principiu analogia;
modalit ăți didactice ale pred ării: jocul didactic, simularea pe calculator sau în
laborator .
Modele interac ționale
se bazeaz ă pe rela ția dintre profesor și elev;
analizeaz ă comunicarea didactic ă pe vertical ă și orizontal ă;
se centreaz ă pe interac țiunea între caracteristicile particulare ale profesorului cu cele
ale elevului .
Modelul formativ -persuasiv
analizeaz ă funcția persuasiv ă a pred ării;
orientarea și îndrumarea sistemic ă duce la ob ținerea un or rezultate riguros evaluate .
Prin s trategii le de predare se urmă rește folosirea celor mai adecvate metode și
procedee de predare, corelate cu mijloacele de învățământ moderne, al ături d e dive rse
forme de organizate moderne, prin organizarea situa țiilor de învățare;
Strategiil e se pot clasifica :
de transmitere a unor reguli de tip algoritmic prin expunere, demonstra ție, exerci țiu;
de combinare a pred ării expozitive cu învățarea euristic ă.
II.3.2 ÎNVĂȚAREA
Ca și concept, î nvățarea este specific ă nu doar omului, ci ea se întâlnește în întreaga
lume vie . Altfel, învățarea a fost definit ă ca „ procesul dob ândirii experien ței individuale de
comportare‖ (Leontiev) sau „acea modificare a capacităț ii umane care nu poate fi atribuit ă
procesului de cre ștere‖ (Gagne);
Din punct de vedere al procesului de instruire, învățarea este definit ă drept „o
acitivitate sistematică, dirijată, desfășurată într -un cadru organizat, orientată în direcția
asimilarii d e cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate ‖;
Învățarea este organizată gradual și diferen țiat, pe cicluri și profiluri , cu finalităț i
precise pentru fiecare ciclu. R ezultatele învățării școlare sunt de dou ă tipuri:
unul informativ , sub forma cuno ștințelor din diverse discipline;
26 unul formativ , exprimat în dezvoltarea aparatului cognitiv al elevului și desăvârșirea
personalit ății;
Învățarea nu este numai un eveniment natural, ea produc ându-se în anumite condi ții
ce pot fi observate și controlate. Acestea sunt:
Condi ții interne ale învățării
Țin de particularit ățile și disponibilit ățile celui care învață și acestea cuprind:
poten țialul ereditar, nivelul dezvolt ării intelectuale, cuno științe, capacit ăți, motiva ție,
voință, stăpânirea un or tehnici de munc ă intelectual ă, stilul de învățare.
Condi ții externe ale învățării
Sunt independente de cel care învață, sunt specifice situaț iei de instruire și acestea
cuprind: sistemul de cerinț e școlare, gradul de dificultate al materiei, structura m aterialului
de învățat, calitatea instruirii (metode didactice utilizate), competen ța cadrului didactic,
relația profesor -elev, climatul școlar și familial, gest iunea timpului.
II.3.3 EVALUAREA ȘCOLAR Ă
Evaluarea reprezintă atât o cale de control al cuno ștințelor, c ât și o cale de
perfec ționare a acestora. Ea poate fi definită ca un proces prin care informațiile obținute
până la un anumit moment ne pot conduce la luarea unor decizii viitoare.
Termenul de evaluare școlar ă17 desemneaz ă actul prin care – referit or la o presta ție
orală, scris ă sau practic ă – se formuleaz ă o judecat ă prin prisma unor criterii. Evaluarea și
notarea școlar ă alcătuiesc o modalitate de codare numeric ă – însoțită de aprecieri calitative
– a rezultatelor ob ținute de elevi, servindu -se de scara de la 1 la 10.
Tot pe blogul care tratează temele de psihopedagogie, aflăm că evaluarea se va face
urmărind două planuri:
1. cu referire la efectele învățării
2. cu referire la procesul instructiv -educativ
În acest mod, p rimul plan vizeaz ă relația profes or-elev, se urmărește nivelul de
pregătire a elevilor și evolu ția acestuia în timp, în func ție de posibilit ățile reale ale acestora
de învățăre, vizează aprecierii și corect ării ale cuno ștințelor, priceperilor și deprinderilor
elevilor .
Al doilea plan , vizează autoestimarea profesorului, factorii de îndrumare și control ai
învăță mântului în vederea asigur ării unei verific ări sistematice și integrale a performan țelor
17 http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2010/08/tema -13-gradul -ii.html
27 elevilor, a conceperii și realiz ării unui proces instructiv -educativ capabil s ă cultive
interesul p entru studiu al elevilor.
Etape ale evalu ării:
măsurarea : presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaște efectele
acțiunii instructiv – educative și a obține date pentru o determinare obiectivă prin
surprinderea riguroasă a unor achizi ții. Exactitatea măsurii este condiționată de
calitatea instrumentelor de măsură folosite și de modul cum sunt acestea aplicate
(teste, probe de evaluare, etc) și nu implică emiterea unor judecăți de valoare .
aprecierea : sau evaluarea propriu -zisă constitu ie procesul de judecată de valoare a
rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmărite. Ea presupun e
și semnificația unui rezultat măsurabil într -un cadru de referință axiologic.
decizia : reprezintă operația de evaluare care asigură p relungirea aprecierii într -o notă
școlară, caracterizare, recomandare, etc. cu valoare de prognoză pedagogică.
O clasificare a funcțiilor evalu ării este făcută de doamna Lect. Univ. Dr. Ecaterina
Sarah Frăsineanu în prezentarea „ PEDAGOGIE ‖:
Func ția educati vă – urmărește stimularea ob ținerii de performan țe superioare în
pregătirea elevilor.
Func ția selectiv ă – asigur ă clasificarea elevilor sub raport valoric și al
performan țelor în cadrul clasei de elevi .
Func ția diagnostic ă și prognostic ă – partea de diagn oză are la bază testare a,
eviden țiind valoarea, nivelul și performan țele preg ătirii elevului la un moment dat, iar cea
de prognostic ă prevede probabilistic valoarea, nivelul și performan țele ce ar putea s ă le
obțină elevul în perioada urm ătoare momentului prevăzut de analiză.
Func ția de feed -back (sau cibernetic ă) – optimiz ează procesul de predare -învățare.
Func ția social -economic ă – eviden țiază eficien ța învățării în plan socio -economic .
Prin m etodele de evaluare alease , principalele atribu te ale acestora constau în
măsurarea eficien ței și autoreglarea procesului de învățământ, profesorii put ând controla
achizi țiile școlare, elevii cuno știentizând nivelul de stăpânire a cunoștințelor și progresele
lor, iar comunitatea este informa tă asupra direc ției în care evolueaz ă școala și orient ăriile
următoarei genera ții de tiner i.
După I. T. Radu, din perspectiva funcției școlare și sociale pe care o îndeplinesc ,
evaluările se pot face prin următoarele forme :
verificări curente (pe secvențe mici de activitate) și
verificări finale (examene);
28 Pe lângă examinările curente și examene, există și alte forme cum sunt:
evaluările cu caracter național (organizate de la nivelul Ministerului Educației
Naționale);
evaluările pe bază de eșantion – folosite în cercetări, în stud ii pilot (de încercare a
unor măsuri educaționale);
concursurile extrașcolare (olimpiadele).
Alte modalități de evaluare sunt:
metode clasice /tradiționale : probe orale, scrise, practice;
instrumente/tehnici de evaluare: testul, chestionarul;
metode auxili are: observații, dezbateri, convorbiri, autoevaluări;
metode alternative: portofolii, lucrări aplicative, rezolvarea unor sarcini în grupuri,
utilizarea evaluării asistate de calculator.
II.4 CONCEPTUL DE CONSTRUCTIVISM ȘI MANUALUL DIGITAL
Educația modern ă se bazează mai mult pe descoperire decât pe transferul strict de
informație. Situațiile de învățare create au rolul important de a forma aptitudini practice și
de a transfera competențe integrate. Cursurile multimedia au la bază conceptul de
constructivi sm – construirea propriei cunoașteri .
Cei mai mulți dintre psihologii cognitiviști contemporani consideră că învățarea
reprezintă o construcție individuală a cunoașterii, generată de interacțiunea cu ambientul și
nu poate fi disociată de contextul social și cultural în care se dezvoltă.
Strategiile, sistemele, teoriile, modelele, designuri elaborate în ultimii ani, au
următoarele caracteristici, proprii mediilor de învățare constructiviste18:
asigură reprezentări multiple ale realității, care evită simpli ficările și reprezintă
complexitatea lumii reale;
presupun mai curând sarcini autentice în contexte semnificative decât instruire
abstractă în afara contextului;
oferă medii de învățare de tipul situațiilor reale sau a studiilor de caz în locul
secvențel or de învățare prestabilite;
încurajează reflecția asupra experienței;
asigură construcția cunoașterii prin și în dependență de context;
18„Prezentarea manualului digital‖ Disponibil online:
http://manualplusdigital.ro/wp -content/uploads/2014/08/Prezentarea_manualului_digital.pdf
29 suportă construcția colaborativă a cunoașterii prin negociere socială, nu prin
competiție.
Bazându -ne pe constructi vism , strategia pedagogică pentru realizarea unei lecții
multimedia:
se referă la învățare și nu la predare;
încurajează autonomia și inițiativa elevului ;
privește învățarea ca un proces;
încurajează activitatea de descoperire a elevului ;
ia în consid erare modelul mental al elevului (vârsta) ;
ia în considerare în evaluarea învățării atât performanța, cât și înțelegerea;
utilizează terminologia din disciplina de predat într -o formă adaptată nivelului de
vârstă ;
sprijină învățarea prin colaborarea în echipă, comunicarea elev -echipă -profesor ;
îi implică pe cursanți în situații reale;
are în vedere context ul în care se produce învățarea.
Stadiile dezvoltar e cognitiv ă a copilului sunt conform clasificării făcute de
psihologul și logicianul elvețian, Jean Piaget :
stadiul inteligenței senzorio -motor ie (0-2 ani);
stadiul gândirii preopera țional e (2-7 ani);
stadiul opera țiilor concrete ale gândirii (7-12 ani);
stadiul opera țiilor formale ale gândirii (12-16 ani);
Discutând de stadiul cognitiv al elevului de peste 12 ani – stadiul opera țiilor formale
ale gândirii – care reprezintă prima etapă a învățământului gimnazial, observăm că
activitatea specifică a acesteia, este dată de învățarea teoretică și practică. În această
perioadă intervin interesele și aptitu dinile tot mai conturate ale elevilor, bazate pe învățarea
diferențiată și pe autoînvățare.
În planul dezvoltării structurilor cognitive , pentru această perioadă de vârstă, crește
atenția acordării comunicării, prin dezvoltarea limbajului atât la nivel can titativ cât și
calitativ. După Piaget, creșterea capacității de a efectua raționamente, corelată cu
extinderea operațiilor concrete, conturează clar caracteristicile gândirii formale.
În planul structurilor non -cognitive , elevii își diversifică stările emo ționale, iar
trăirile interioare devin mai puternice. Astfel, din perspectiva pedagogică, un climat
nefavorabil, negativ, în mediul școlar și o relație profesor – elev tensionată vor conduce la
insucces, vor demotiva educatul.
30 Conceptele generale ale con structivismului pe care sunt bazat e modalitatea de
dezvoltare a manualelor digitale sunt:
teoria inteligențelor multiple;
teorii/modele (psihologice) ale învățării;
curriculum bazat pe competențe;
educația permanentă.
Un rol foarte important în dezvol tarea conținutului educațional îl are definirea
obiectivelor operaționale – prin care orientăm învățarea pentru a ajunge la rezultatele
așteptate. Rezultatul învățării îl reprezintă o schimbare, o modificare a comportamentului,
apariția unei reacții noi. Acest comportament este observabil și cuantifica bil.
Fiecărui proces cognitiv îi sunt atașate anumite verbe care pot fi utilizate în stabilirea
unor obie ctive operaționale, spre exemplu:
cunoaștere : a defini, a descrie, a identifica, a enumera, a alege, a denumi etc.
înțelegere: a distinge, a estima, a explica, a exemplifica, a rezuma, a reformula etc.
aplicare : a schimba, a descoperi, a demonstra, a folosi, a modifica, a prezenta etc.
analiză : a diferenția, a distinge, a separa, a alege, a dirija etc.
evaluare : a aprecia, a compara, a justifica, a interpreta, a descrie etc.
creare : a genera, a planifica, a produce.
Structura manualului respectă modelul de proiectare tematică. Fiecărei unități
tematice îi corespund teme centrate pe formarea de competen țe. Teme sau activități le de
învățare corelează deprinderi și cunoștințe dintr -un ansamblu de discipline. Aceste
activitățile de învățare sunt axate pe diferite tipuri de învățare : bazată pe proiect, bazată pe
exerciții , învățarea prin cooperare, învățarea activă.
În învățare se utilizează și un limbaj simbolic -vizual care trebuie să aibă ca efect
dobândirea unei atitudini critice față de informația simbolică primită;
dezvoltarea capacității de a selecționa noi surse și canale de comunicare a
rezultatelo r învățării;
sintetizarea și integrarea informației primite în ansamblul experiențelor personale .
Înțelegerea noțiunilor are loc printr -o varietate de metode definite de interactivitate,
cooperare, comunicare , astfel încât î n cadrul manualului în format digital s ă fie folosite
strategii cognitive deschise, euristice, problematizatoare.
Textul, grafica, animațiile, informația audio -video și procedeele combinate depind de
particularitățile senzoriale și de percepție optime ale unui utilizator – receptor la un
moment dat, prin corelarea timpului și a gradului de interactivitate cu caracteristicile
31 mesajului de instructaj provocat subiectului. Toate activitățile multimedia de învățare
implică activitatea nemijlocită a elevilor, aceștia trebuiind să interacțio neze cu aplicațiile
incluse în manualul digital.
Metodele aplicate în manualul digital se bazează mai mult pe explorare și
descoperire . Activitățile de învățare au rolul important de a rec onstrui anumite etape din
cadrul temelor prezentate, de a oferi idei pentru găsirea unor soluții ingenioase și
personalizate la diferite probleme propuse, re zolvarea acestora conducând elevul spre
dezvoltarea unei gândirii analitice.
Conținutul manualului este structurat secvențial în timp și de la simplu la complex,
de la cunoscut la necunoscut, ultimul aspect reprezentând însușirea condiționată a
cunoștințelor, adică achiziționarea de noi cunoștinte pe baza activării unor cunoștinte
anterioare.
Folosirea activităților de învățare multimedia permite obțin erea unor eleme nte ale
instruire care conduc la: fixarea unor termeni de specialitate, execuții corecte pentru
realizarea unor operații solicitate, îmbogățirea cunoștințelor prin lecturi suplimentare
oferite pe acest tip de suport, etc
II.5 CONSTATĂRI REALIZATE ÎN URMA APLICĂRII DE LECȚ II DIN
MANUALUL DIGITAL LA ELEVII CLASELOR A Va
De-a lungul timpului, am observat că elevii sunt mai captivați la orele la care
predarea se face cu ajutorul unui suport informatic. Astfel, am abordat la clasele a ci ncea,
și nu numai, pred area lecții le de la capitolul de „Internet‖ în format digital la una din clase,
iar la clasa paralelă o predare tradițională. Am constatat că cei cu predare a lecției în
format digital și -au însușit mai ușor noțiunile și au fost mai activi în descoperirea de lucruri
noi legate de navigarea pe Internet. Următoarea săptămână am inversat pentru a observa
reacțiile. La cea de a doua clasă, considerată teoretic „cu elevi mai puțin cu înclinații spre
învățătură‖, am sesizat că interesul a fost chiar mai mare decâ t la clasa cu elevi mai
performanți. Am continuat predarea simultană a lecțiilor de la acest capitol în format
electronic, iar rezultatele au fost mulțumitoare. Am sesizat că și elevii, care de obicei au o
stare de agitație, au reușit să se concentreze pe o durată de timp mai îndelungată,
comparativ cu orele de predare tradiționale.
32 II.6 CONCLUZII ASUPRA INTRODUCERII MANUALELOR DIGITALE
Nu este indicată renunțarea definitivă la manualul tipărit, iar în acest caz nu trebuie
impus prin legislație trecerea to tală și dintr -o dată la manualul digital, în necunoștință de
cauză, înainte de evaluarea unor consecințe. Sunt indicate o serie de studii și program e
pilot simultan cu crearea , dezvoltarea și testarea unei biblioteci de manuale digitale care să
poată fi ac cesate prin tehnologiile pe care le avem la dispoziție. Impunerea unor suporturi
care să susțină aceste manuale, e -reader -ul, tableta – ar condu ce la accentuarea unor
decalaje între diferitele clase sociale, dat fiind că acestea sunt încă scum pe și nici si stemul
de învățământ , nici familiile elevilor, nu pot face față din punct de vedere financiar.
În viitor, noile tehnologii vor reforma atât suporturile de învățare, cât și mecanismele
bazale d e accesare de ordin psihologic, dar la momentul de față încă nu suntem pregătiți
pentru o digitalizare completă.
33 CAPITOLUL III
FUNDAMENTE TEORETICE A LIMBAJUL HTML19
III.1 Rețeaua WWW Conceptul de Hipertext
Pentru că paginile aplicației mele le -am asamblat cu ajutorul codului generat c u
limbaj HTML, consider că trebuie să abr odez partea teoretică a ace stui limbaj.
Expresia „ World Wide Web‖ ( WWW ) definește o colecție de documente care se
întinde în câteva sute de milioane de calculatoare.
În 1989 la Centrul European de Cercetări Nuclear e (CERN) în Geneva (Elveția) au
puse fost bazele World Wide Web (WWW) . Propunerea inițială de creare a unei colecții de
documente având legături între ele a fost făcută de Tim Berners -Lee în martie 1989.
Primul server web folosit de Tim Berners -Lee a apăru t nu mult înainte de decembrie
1991, când s -a făcut prima lui demonstrație publică. Studiul a fost continuat prin apariția
primei aplicații grafice Mosaic, în februarie 1993, realizată de cercetătorul Marc
Andreessen de la central universitar National Cent er for Supercomputing Applications
(NCSA) din orașul Urbana -Champaign din statul federal Illinois, SUA. Ulterior WWW -ul
a evoluat până la ceea ce este astăzi, un serviciu integrative și multimedia , având ca suport
fizic Internetul.
Practic, WWW este un s istem de documente și informații de tip hypertext legate ele
între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet. Documentele, care rezidă în
diferite locații pe diverse calculatoare -server, pot fi regăsite cu ajutorul unei adrese unice .
Hipert extul este prelucrat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser
care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal.
Prin conceptul de hypertext se înțelege o formă de document electronic, o metodă de
organizare a informațiilor în care datele sunt memorate într -o rețea de noduri și legături,
putând fi accesată prin intermediul programelor de navigare interactivă, și manipulată de un
editor structural. Conceptul de bază în definirea hipertextului este „legătura‖ (link-ul), fie în
cadrul aceluiași document, fie către alt document. Legătura de tip link permite organizarea
neliniară a informațiilor. Un si stem hypertext permite autorului său să creeze așa-numite
„noduri ‖, să le lege între ele, iar unui „cititor ‖ navigare a de la un nod la altul.
19Adrian MODRIȘAN, prof. de informatică la Colegiul Național „Andrei Șaguna‖ – Brașov ,
PROGRAMAREA PAGINILOR WEB FOLOSIND LIMBAJUL PHP, Coordonator, Prof. dr. Daniela
MARINESCU, Univ. „Transilvania‖ – Brașov, Facultatea de Matematică și Informatică , 2009
34 Astfel un nod reprezintă un concept putând conține orice fel de informație: text,
grafică, imagini, animații, sunete, etc. Nodul sursă al unei legături se numește „ referință ‖,
iar cel destinație " referent " sau ancoră , punctele de legătură din respectivele noduri fiind
marcate. Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea nodurilor.
III.1.1 Despre web site -uri
Noțiunea de web site desemnează o grupă de pagini web cu conținut multimedia
(conținând texte, imagini fixe, im agini mișcătoare și chiar sunete), accesibile în Internet în
principiu oricui, de obicei pe o temă anume, și care sunt conectate între ele prin așa-numite
hyperlinkuri.
Pentru crearea paginilor web s -a impus limbajul HTML (Hyper Text Markup
Language) – un limbaj de marcare, al cărui scop constă în prezentarea într-un anumit
format a informațiilor: paragrafe, tabele, fonturi, culori, ș.a.m.d.
Calculatorul pe care se găsește site -ul se numește „server ‖, iar calculatoarele care
accesează conținutul site -ului se numesc „client ‖.
Orice calculator client trebuie să dispună de un program specializat, numit „browser‖,
cu ajutorul căruia să se poată interpreta și deci vizualiza fișierele HTML.
Pe server trebuie să se găsească un program care răspunde cererilor brows er-ului aflat
pe calculatorul client. Cererea efectuată de către browser și răspunsul server -ului se fac prin
respectarea unui anumit protocol. Acest protocol se numește HTTP (HyperText Transfer
Protocol).
III.1.2 HTML standard – limbaj descriptiv al unei pagini WEB
HTML este un limbaj de marcare orientat către prezentarea documentelor text pe o
singura pagină, e ste un software de redare specializat . HTML furnizează mijloacele prin
care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadata și indicații de
redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului (cum ar fi
specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie
introdusă) până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și for mulare. Metadatele pot include
informații despre titlul și autorul documentului, informații structural despre cum este
împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale
care permit ca documentul să poată fi leg at de alte documente pentru a forma astfel
hiperlink -uri.
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni
35 utilizând un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicit
cunoștințe solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice cum ar fi
Macromedia Dreamweaver sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web s ă fie tratate
asemănător cu documentele Word, dar cu observația că aceste programe generează un cod
HTML care este de multe ori de proastă calitate.
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum
ar fi PHP, JSP sau ASP.
III.1.3 Scrierea de cod HTML Editoare specializate și validatoare HTML
Crearea unui fișier HTML este foarte simplă, putând fi făcută cu ajutorul oricărui
editor de text. Totuși, pentru a avea un control ridicat asupra corectitudinii codului scris,
este recomandat să utilizăm un editor specializat, care să pună în evidență diversele
elemente de marcare ( TAG -uri, numite și „elemente ‖ sau „ etichete ‖) sau, mai mult, să
poată verifica și detecta erorile.
Din categoria editoarelor care pun în evidență diferitele elemente face parte editorul
Notepad++ , iar din categoria validatoarelor face parte CSE HTML Validator Lite, ambele
fiind gratuite și putând fi descărcate de pe Internet.
III.2 Structura de bază a unei pagini
Structura de bază a unei pagini HTML se poate vedea în imaginea următoare ,
împreună cu pagina vizualizată în browserul Internet Explorer :
Din analiza exemplului ob servăm că:
pagină începe cu tag-ul <HTML> și se termină cu tag -ul </HTML> ;
pagină conține un antet (HEAD) și corpul propriu -zis (BODY);
36 antetul este cuprins între etichetele <HEAD> și </HEAD> ;
corpul este cuprins între etichetele <BODY> și </BODY> ;
opționa l, antetul poate conține titlul paginii, cuprins între tag -urile <TITLE> și
</TITLE> . Titlul apare pe bara de titlu a ferestrei afișate în browser.
Corpul poate conține texte și/sau imagini. În exemplu, pagina conține o imagine.
Comentariile, care nu sunt afișate de către browser, pot fi scrise între tag-urile <!—și
–>.
Numele tag -urilor nu sunt casesensitive, deci pot fi scrise atât cu litere mici cât și cu
litere mari. În continuare, pentru ale pune în evidență, le vom scrie cu litere mari.
III.3.1 Eleme nte de structură HTML, HEAD, BODY
Orice document HTML este cuprins între tag -urile <HTML> și </HTML> . El este
alcătuit dintr -un antet unic (HEAD ) și un corp unic (BODY ). Aceste 3 elemente au rolul de
a defin i structura documentului. Din acest motiv ele se mai numesc și elemente de
structură .
III.3.1.1 Conținutul structurii <HEAD>
În cadrul acestei secțiuni putem întâlni diverse alte tag-uri.
Tag-ul <TITLE> permi te scrierea unui titlu pentru pagină.
În afară de acestea, vom aminti încă alte 3 tag -uri:
<BASE>
permite stabilirea unei adrese de bază pentru resurse. Acest tag se folosește în special
atunci când resursele se găsesc în alt director decât cel în care se află documentul curent. În
acest fel, folosirea fișierelor din directorul specificat în BASE se poate face direct prin
numele și extensia lor. Specificarea se face prin:
<BASE href=" adresa resurse ">
<META>
este folosit pentru a furniza informații motoarelor de căutare. Unele dintre acestea vizitează
doar antetul pentru a obține informații. Infor mațiile conținute de acest element nu sunt
afișate de browser, însă este important să îl folosim pentru ca informațiile conținute în site-
ul nostru să fie accesibile. Locul tag -ului <META> este în antet (<HEAD> ). Atributele
tag-ului <META> sunt name și content.
Pentru a specifica autorul unui document , se poate folosi construcția :
<META name= "Author " content=" PrenumeNUME ">
Pentru a specifica titlul unui document:
37 <META name= "TITLE " content=" Metode de programare ">
Pentru a preciza cuvintele cheie după care să fie regăsit site -ul:
<META name="KEYWORDS" content=" backtracking, divide et imper a, greedy,
programare dinamica" >
Pentru a specifica limba în care este scris site-ul:
<META name= "LANGUAGE " content= "RO">
<STYLE>
este utilizat pentru introducerea stilurilor. Acestea permit stabilirea mai amănunțită a
modului în care apar, implicit, diferit e elemente din document. Valorile se trec între
<STYLE> …</STYLE> .
Exemplu:
<STYLE>
P {font -family:"ComicSansMS"; font -size:14pt;}
</ STYLE>
III.3.1.2 Conținutul stru cturii <BODY>
Tag-ul BODY poate conține următoarele atribute:
background= "fișier_imagine " permite specificarea unei imagini de fundal. Aceasta
se va repeat atât pe orizontală cât și pe verticală, până când se acoperă întreaga
suprafață necesară corpului;
bgcolor= "culoare " permite specificarea unei culori de fond;
text= "culoare " permite specificarea culorii întregului text cuprins în pagină;
link= "culoare " permite specificarea culorii unui link nevizitat;
alink= "culoare " permite specificarea culorii unui li nk activ; un link este considerat
active în timpul vizitării și imediat după aceasta;
vlink= "culoare " permite specificarea culorii unui link vizitat, care nu mai este activ.
III.3.1.3 Paragrafe Atribute ale unui tag
În general, text ele conținute de o pagin ă se pot găsi în mai multe paragrafe. Un
paragraf se introduce între tag -urile <P>…</P> .
La afișare, două paragrafe consecutive vor fi separate printr -o linie goală. Tag -ul
</P> poate lipsi, iar un nou paragraf poate fi detectat prin tag-ul <P>
În cadrul unui fișier HTML, Enter -ul nu are nici un efect. De asemenea, dacă două
cuvinte ale unui paragraf sunt separate prin mai multe spații sau alte caractere albe (enter,
tab-uri), browser -ul afișează doar un singur spațiu.
38 Majoritatea tag -urilor li se pot specifica atribute. Acestea determină comportamentul
elementului respectiv.
Un atribut se specifică prin nume_atribut= "valoare ".
În cazul paragrafului, atributul align controlează alinierea textului din cadrul
paragrafului. Dacă acest atribut nu este prezen t, alinierea este făcută în mod implicit la
stânga. Acest atribut poate lua una dintre valorile center , left, right , justify , ca în
exemplul de mai jos,în care am salvat împreună cu pagina vizualizată în Internet Explorer :
III.3.1.4 Elemente care pe rmit formatarea textului
<BR> : are ca efect forțarea afișării a ceea ce urmează pe rândul următor. Acest tag nu
creează un nou paragraf (să ne reamintim că între două paragrafe este automat lăsată o linie
vidă)
<B>…</B> : are rolul de a afișa cu bold (îngroșat) textul cuprins între cele două tag -uri ale
sale. Un tag sinonim al lui <B> este: <STRONG> …</STRONG>
<I>…</I>: are rolul de a afișa italic (înclinat) textul cuprins între cele două tag -uri ale sale.
Tag-uri sinonime ale lui <I> sunt: <EM> …</EM >, <DFN> …</DFN> ,
<CITE> …</CITE> .
<U>…</U> : are rolul de a afișa subliniat textul cuprins între cele două tag-uri ale sale. Un
tag sinonim al lui <U> este: <INS> …</INS>
<S>…</S> : are rolul de a afișa tăiat (cu o linie orizontală) textul cuprins în tre cele două
tag-uri ale sale. Un tag sinonim al lui <S> este: <DEL> …</DEL>
<BIG> …</BIG> : are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale mai
mare decât textul în care este cuprins.
39 <SMALL> …</SMALL> : are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale
mai mic decât textul în care este cuprins.
<SUP> …</SUP> : are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale mai sus
(ca o putere)
<SUB> …</SUB> : are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale mai jos
(ca un indice)
<TT> …</TT> : are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale
monospațiat (toate caracterele ocupă aceeași lungime – practic, se folosește fontul Courier
New)
Pentru scrierea titlurilor se u tilizează tag -urile <H1> … </H1>, <H2> … </H2>, …,
<H6> … </H6> . În funcție de numărul de după H mărimea fontului diferă de la
dimensiune maximă la cea minimă, iar textul care este scris între tag -uri, apare în browser
scris îngroșat.
Pentru stabilirea fo ntului se folosește tag -ul <FONT> … </FONT> . Atributele
acestuia sunt:
FACE = indică numele fontului,
SIZE = indică mărimea (trebuie să fie un număr cuprins între 1 și 7, implicit are
valoarea 3),
40 COLOR = permite specificarea culorii. Aceasta se specific f ie prin intermediul
constantelor predefinite ale HTML -ului (numele englezesc al culorii) fie prin
componentele sale de Roșu, Verde și Albastru exprimate în hexazecimal, de forma
#RRGGBB .
III.3.1.5 Specificarea culorilor în HTML
O serie de elemente din H TML permit utilizarea de atribute de culoare. Acestea pot fi
specificate prin constanta HTML ce reprezintă numele culorii (în engleză, bineînțeles) și
constanta de tip RGB (Red, Green, Blue).
Există 216 de constant e HTML recunoscute de majoritatea browser -elor. În imaginea
de mai jos le vom prezenta pe cele 16 care sunt considerate de bază.
O serie dintre culori (însă nu toate) au și constant în variantele „dark‖ (închis)
respective „light‖ (deschis). De exemplu: dark red sau light blue.
Pentru constant ele de tip RGB (Red, Green, Blue), p rincipiul de bază al redării
electronice ale unei imagini în culori se bazează pe amestecarea în proporții diferite ale
culorilor Roșu, Verde și Albastru. În acest mod, se poate obține orice culoare se dorește. În
cazul culorilor pe care le poate reda un browser HTML, fiecare dintre aceste component e
de culoare poate avea 256 de stări posibile: de la 0, care înseamnă că respectiv a culoare
41 lipsește cu desăvârșire, până la 255, care înseamnă că respective culoare este folosi tă la
intensitatea maximă. În acest fel, prin amestecuri diferite, putem obține 2563, deci
aproximativ 16 milioane de nuanțe diferite.
Componentele de culoare în HTML se specific folosind numere hexazecimale .
Astfel, fiecare dintre numerele dintre 0 și 255 se codifică în hexazecimal printr -un număr
între 00 și FF. Constanta HTML pentru specificarea unei culori are forma general
#RRGGBB, în care RR, GG respective BB reprezintă câte un număr hexazecimal cuprins
între 00 și FF.
Iată câteva exemple de culori obținute folosind constant e de această form ă:
Dacă în cadrul unui text din cadrul documentului HTML apare un grup de mai multe
spații, în browser va fi afișat doar unul singur. Dacă dorim forțarea afișării unui spațiu, se
folosește identificatorul specia l (ultimul character " ;", face parte din identificator)
III.3.1.6 Liste
Acestea permit ca anumite enunțuri (texte, elemente) să fie numerotate sau marcate
într-un anumit fel. O astfel de organizare poartă numele de liste.
În HTML distingem 3 tipuri de liste:
a. Liste ordonate (Ordered Lists) sunt liste le în care elementele sunt numerotate.
Inserarea lor în cadrul documentului HTML se face prin tag-urile <OL> …</OL> ,
elementele (itemii) lor fiind introdus e între aceste două tag-uri prin <LI> …</LI> (tag-ul de
sfârșit nefiind obligatoriu). Implicit, numerotarea se face cu numere arabe (1, 2, 3,…). Ea
poate fi modificată prin folosirea atributului type în cadrul tag -ului OL. Acesta poate lua
una dintre valorile:
a: numerotarea se va face cu litere mici (a, b, c,…)
42 A: numerotarea se va face cu litere mari (A, B, C,…)
i: numerotarea se va face cu numere romane mici (i, ii, iii, iv…)
I: numerotarea se va face cu numere romane mari (I, II, III, IV,…)
1: (implicit) numerotarea se va face cu numere arabe obișnuite (1, 2, 3,…)
b. Liste neordonate (Unordered Lists) sunt listele în care elementele nu sunt
numerotate, ci în dreptul fiecăruia este afișat un marcator.
Inserarea lor în cadrul documentului HTML se face prin tag-urile <UL> …</UL> ,
elementele (itemii) lor fiind introdu se între aceste două tag-uri prin <LI> …</LI> (tag-ul de
sfârșit nefiind obligatoriu). Implicit, marcarea lor se face prin cerculețe pline. Ea poate fi
modificată prin folosirea atributului type în cadrul tag -ului UL. Acesta poate lua una dintre
valorile:
disc: marcarea se face cu cerculețe pline (implicit)
square : marcarea se face cu pătrățele
circle : marcarea se face cu cerculețe goale
43 c. Liste de definiție (Definition Lists) : au rolul de a descrie o listă de definiții.
Inserarea lor în cadrul documentului HTML se face prin tag-urile <DL> …</DL> .
Elementele lor sunt de două tipuri:
termenul care este definit : este introdus între tag-urile <DT> …</DT> (tag-ul de
sfârșit nefiind obligatoriu).
definiția propriu -zisă: este introdusă între tag -urile <DD> …</DD> (tag-ul de
sfârșit nefiind obligatoriu) .
III.3.1.7 Imagini
Tag-ul utilizat pentru inserarea unei imagini în documentul HTML este <IMG> .
Forma general a acestui element este <IMG atribute> . Acest tag nu este un control
pereche.
Atributele sale sunt:
src identifică fișierul efectiv de pe disc, ce conține imaginea respectivă. Dacă
imaginea se află în directorul curent, se specific doar numele și extensia sa. Dacă se află
într-un subdirector, acesta se specifică înaintea numelui și extensiei imaginii, separate prin
caracterul /. Imaginile recunoscute de majoritatea browser -elor internet sunt de tip .jpg, .gif,
.png
align specific tipul de aliniere al imaginii în raport cu textul în cadrul căruia se află.
Acesta poate lua una dintre valorile următoare:
right : imaginea se aliniază în dreapta, iar textul care urmează este scris în locul rămas
liber, în stânga acesteia;
left: imaginea se aliniază în stânga, iar textul care urmează este scris în locul rămas
44 liber, în dreapta aceste ia;
top: doar latura de sus a imaginii se aliniază cu rândul de text în cadrul căruia se află;
următorul rând de text va fi afișat după imagine, ocupând întreaga lățime a ecranului;
middle : rândul de text în cadrul căruia se află imaginea se aliniază la jumătatea
înățimii acesteia; următorul rând de text vafi afișat după imagine, ocupând întreaga
lățime a ecranului;
bottom : doar latura de jos a imaginii se aliniază cu rândul de text în cadrul căruia se
află; următorul rând de text va fi afișat după imagine , ocupând întreaga lățime a
ecranului;
Dacă dorim întreruperea unei alinieri unei imagin i de tip right sau left înainte ca
textul să fi umplut cu spațiul liber din stânga, respective dreapta acesteia, putem folosi tag-
ul <br>, căruia îi adăugăm unul dintre atributele clear= "left" sau clear= "right " sau
clear= "all", după caz. Atributul alt="text" permite specificarea unui text alternativ ce va
fi afișat fie dacă menținem cursorul de mouse asupra imaginii, fie în locul imaginii propriu –
zise, în cazul în care imaginea nu poate fi încărcată din cauza unei problem e de conexiune.
Exemplu la folosirea opțiunii align= "right " împreună cu tag -ul <br clear= "right ">
45
Atributele height și width permit specificarea altor dimensiuni pentru imagine, decât
cele reale al e acesteia. Evident, dacă dimensiunile nu sunt proporționale cu cele reale,
imaginea va fi deformată. Dacă specificăm dimensiuni mai mari decât cele reale, imaginea
se va vedea mai puțin clar. În realitate, imaginea este transferată de pe server la
dimensi unile sale originale, redimensionarea având loc doar la nivelul calculatorului pe
care este vizualizată pagina. Iată un exemplu de folosire al celor două tag -uri, și
vizualizarea acestui exemplu în browser:
46
Atributul border permite stabilirea grosimii unui chenar care va înconjura poza.
Implicit, valoarea acestui atribut este "0", ceea ce înseamnă că imaginea nu este
înconjurată de chenar sau o valoare, în exemplu border= "10", care indică un chenar de
dimensiunea specificată în pixeli.
Atributele hspa ce="nr.pixeli " respectiv vspace= "nr.pixeli " permit stabilirea distan ței
minime care separ ă imaginea de celelalte obiecte pe verticală, respective pe orizontală.
III.3.1.8 Tabele
Ele reprezintă un element foarte important al unei pagini web. În foarte multe cazuri,
tabele cu chenare invizibile sunt folosite ca și „schelet‖ al paginii, pentru a putea realiza
alinieri complexe ale unor elemente .
Tag-ul pentru descrierea unui table este <TABLE> …</TABLE> . În cadrul acestora
47 trebuie descri se liniile (rândurile) tabelului, în cadrul fiecărui rând trebuind descri se
celulele acestuia.
Descrierea unui rând se face între tag-urile <TR> …</TR> , iar l a rândul lor, celulele
din cadrul rândului se descriu între <TD> …</TD> .
Un prim atribut al tag -ului <TABLE> este border= "grosime_pixeli ". Dacă acest
atribut este omis, tabelul va avea un chenar invizibil. Dacă se specific ă doar atributul,
omițând grosimea, aceasta va fi selectată cu valoarea implicit ă 1.
Iată un exemplu de cod pentru definirea unui tab el:
Atribute ale tag -ului <TABLE>
cellpadding= "nr_pixeli " permite stabilirea unui spațiu care va fi lăsat, în fiecare celulă a
tabelului, între conținutul celulei și marginile acesteia. Dacă nu se specific ă acest atribut, el
este în mod implicit considerat 0.
cellspa cing= "nr_pixeli " permite stabilirea spațiului care va fi lăsat între chenarele
celulelor vecine în tab el (și inclusiv între ele și chenarul exterior al tabelului). Dacă nu se
specific ă acest atribut, el este în mod implicit considerat 2. Conținutul unei ce lule poate fi
cât se poate
de general: de
la text și ima-
gini până la
alte tabele (se
pot deci cons –
trui chiar și
tabele imbri –
cate), ca în
48 exemplul ur-mător:
width= "lățime " poate stabili cât de lat să fie tabelul. Lățimea poate fi dată în
procente, caz în care se va calcula ca și procent din lățimea ferestrei browser -ului (ex:
width= "50% ") sau în pixeli (ex: width= "500");
height= "înălțime " poate stabili cât de înalt să fie tabelul. Lățimea poate fi dată, la fel
ca și în cazul atributului width, în procente sau în pixeli;
align determină alinierea tabelului în pagină. Poate la una dintre valorile left, right
sau center . Dacă, pe lângă tabel, mai scriem și text, acesta se va poziționa față de
tabel în același mod în care se poziționează și față de imagini;
bgcolor= "culoare " permite stabilirea culorii de fundal a tuturor celulelor tabelului;
bordercolor= "culoare " permite stabilirea culorii chenarului (deopotrivă cel interior
cât și cel exterior).
Atribute ale tag -ului <TR>
align determină, pentru toate celulele de pe linie, modul alinierii conținutului pe
orizontală, în interiorul celulelor. Poate la una dintre valorile left, right , center sau
justify ;
valign determină, pentru toate celulele de pe linie, modul alinierii conținutului pe
verticală, în interiorul celulelor. Poate la una dintre valorile top, bottom sau middle ;
bgcolor determină, pentru toate celulele de pe linia respectivă, culoarea de fundal.
Atribute ale tag -ului <TD>
width și height determină, pentru celula respectivă, lățimea și înălțimea. Poate fi dată
în procente sau pixeli. Dacă e specificată în procente, se va lua din lățimea,
respective înălțimea tabelului. Modificarea lățimii și a înălțimii unei celule va avea
effect și asupra celorlalte celule, pentru ca tabelul să fie aliniat;
align și valign stabilesc, la fel ca și în cazul lui <TR> , modul în care este aliniat
conținutul în interiorul celulei, pe orizontală respective pe verticală, fiind prioritare
față de alinierea la nivel de linie ;
colspan= "n" stabilește întinderea celulei respective în dreapta cu n coloane
(echivalentul operației Merge Cells din Word, în cazul în care unim cel ule adiacente
pe orizontală);
rowspan= "n" stabilește întinderea celulei respective în jos cu n linii (echivalentul
operației Merge Cells din Word, în cazul în care unim cellule adiacente pe verticală);
49 bgcolor determină, pentru celula respectivă, culoarea de fundal. Evident, este
prioritară față de același atribut la nivel de linie.
Tag-ul <TH> …</TH> poate înlocui <TD> …</TD> . Atributele sunt aceleași.
Singura diferență este că texte le de după tag-ul <TH> sunt, în mod implicit, tipărite
îngroșat (Bold) iar alinierea lor se face pe centru;
Tag-ul <CAPTION> …</CAPTION> permite scrierea unui titlu pentru tabel. Acest
tag trebuie să se găsească imediat după </TABLE> . Acest tag suportă atributul align .
Acesta poate lua una dintre valorile: left (titlul va fi poziționat în stânga sus), right
(poziționare dreapta sus), top (poziționare pe centru sus), bottom (poziționare pe centru
jos);
III.3.1.9 Ancore de legătur ă către alte pagini
Acestea permit ca un anumit element din document să conțină legătura către o altă
pagină. Elementul care face legătura este de obicei un text sau o imagine. De regulă,
elementu l legat își schimbă aspectul față de cel clasic: textul va f i subliniat și colorat altfel,
iar imaginea va avea un chenar colorat. În momentul în care ducem cursorul deasupra
elementului legat, acesta capătă forma unei mâini, indicându -ne astfel că este vorba de un
link pe care îl putem utiliza. Printr -un simplu click, accesăm pagina către care este făcută
legătura. Acest tip de legătură se realizează practice folosind atributul href, ca în exemplul
de mai jos <A href=…> ……….. </A>
50
Ancore de legătură pentru trimiterea unui e -mail
Acestea permit ca, atunci când o persoană ne vizitează site -ul, dacă dorește, să poată
să ne trimită un e-mail făcând un simplu click pe legătura respectivă. Totuși, pentru ca acest
lucru să fie funcțional, cel care vizitează site -ul trebuie să aibă configurat pe calculatorul
său un c lient de e -mail (cel mai frecvent este Outlook Express).
Ancore de legătură către fișiere
Se realizează în mod analog cu cele către alte pagini, la atributul href trebuind
specificat ă adresa fișierului respectiv (dacă este în același director cu pagina d in care facem
legătura, e suficient să-i scriem numele și extensia). Ex: în cazul în care fișierul pentru
download este local: <A href="arhiva.zip">aici</A>
Ex: în cazul în care fișierul pentru download se află la altă adresă: <A href=
"http://subiecte.edu.ro/2017/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/iunie/E_d_scris_30_iunie_2017.zip ">
Subiecte aici</A>
51 Legăturile către fișiere de tip sunet sau film se fac în același mod. În funcție de
extensia lor (.wav, .mid, .mp3, .avi) în momentul executării unui click asupra obiectului
care face legătura către ele, acestea vor fi deschise automat de către browser cu programul
corespunzător.
III.3.1.10 Pagini cu cadr e (FRAMESET, FRAME, IFRAME)
Utilizarea frame -urilor permite ca, în cadrul aceleiași ferestre ale browser -ului să fie
afișate simultan mai multe documente HTML (sau alte resurse).
Tag-ul <FRAMESET> are rolul de a împărți fereastra în mai multe cadre. În fișierul
HTML, el înlocuiește tag-ul <BODY> . Iată câteva attribute ale lui FRAMESET :
rows – descrie liniile în care este împărțită secțiunea FRAMESET
cols – descrie coloanele în care este împărțită secțiunea FRAMESET respectivă, iar
descrierile pentru rows , respective cols, pot fi de forma:
<FRAMESET rows="15%, 55%, *"> și <FRAMESET cols="35%, 65%">
Inițial fără a crea paginile HTML aferente codului, în browser se vor deschide sub
form a din partea stângă a paginii, iar în partea dreaptă avem imaginea des chisă în browser
când sunt create cele patru pagini web. Am definit trei râduri, în care pentru ultimul am
ales scrierea cu * (ceea ce a mai rămas din pagină), iar ultimul rând l -am mai împărțit încă
52 în două coloane. Paginilor le -am dat culoare, pentru a l e identifica mai ușor.
Un alt exemplu, în care înălțimea cadrelor este definit ă proporț ional:
<FRAMESET rows="3*, 1*, 2*"> se definesc 3 cadre orizontale, proporționale cu 3, 1 și
2 dintr -o înălțime de 3 + 2 + 1 = 6 (deci cadrele vor fi 3/6, 1/6 res pectiv 2/6 din înălțimea
ferestrei)
Un alt exemplu, în care înălțimea cadrelor este definite în pixeli:
<FRAMESET rows="100, 200, *"> se definesc trei frame -uri: unul de înălțime de 100
de pixeli, altul de 200 de pixeli, iar celui de -al treilea fiind u-i alocat spațiul rămas.
Tag-ul <NOFRAMES> … </NOFRAMES> reprezintă conținutul care va fi afișat
unui vizitator, în cazul în care browser -ul său nu poate afișa cadre (în prezent, nu prea mai
este cazul unor asemenea browsere).
Fiecare tag <FRAMESET> … </FR AMESET> trebuie ca, după definirea aspectului
(cu ajutorul unuia dintre atributele cols sau rows ) să conțină descrierile fiecăruia dintre
cadrele definite. Acest lucru se face cu ajutorul tag-ului <FRAME> prin intermediul
atributelor:
src – adresa fișierul ui HTML sau a imaginii care se va încărca ini țial în cadru;
marginheight – marginile (în pixeli sau procent) față de partea de sus și cea de jos;
marginwidth – marginile (în pixeli sau procent) față de partea din stânga și din
dreapta;
frameborder – poate lua valorile 1 (implicită), care înseamnă că acest cadru este
separate de celelalte printr -un chenar, respective 0, care înseamnă că acest cadru nu
mai este separate de celelalte printr -un chenar.
53 scrolling – tratează afișarea barei de scroll (derulare). P oate lua trei valori:
auto – valoarea implicită.
yes – bara de scroll este totdeauna prezentă și
no – bara de scroll nu va fi niciodată afișată
noresize – dacă atributul acesta este present, nu primește nici o valoare, atunci
vizitatorului paginii nu i se va permite să redimensioneze cadrul. Prezența acestui
atribut pentru un cadru nu permite nici redimensionarea cadrelor vecine.
name – este un atribut foarte important. Prin intermediul său va putea fi identificat
frame -ul respectiv. Acest lucru este foa rte important, deoarece dintr -un cadru se poate
controla conținutul și comportamentul oricărui alt cadru.
Deschiderea unei pagini într -un anumit cadru, prin intermediul ancorelor, se poate
specifica prin folosirea atributului target="numecadru" imediat dup ă folosirea atributului
href în cadrul tag -ului <A href="…" ..> .
Tagul <IFRAME> este un element care nu a fost prezent în primele versiuni ale
limbajului HTML, ci a apărut de mai puțin timp. M otoarele de căutare nu indexează
conținutul paginilor cu frame -uri obișnuite, ci în mod special după cele care conțin iframe –
uri care sunt indexate. Prin intermediul său, este permisă crearea unui cadru în corpul unui
documente HTML, cadrul care se comport asemănător unei imagini.
Atributele lui IFRAME sunt:
name – la fel ca și la FRAME , acest atribut permite identificarea IFRAME -ului
(pentru a putea comanda conținutul său din orice link)
height , width înălțimea, respective lățimea. Pot fi specificate atât în pixeli, cât și în
procente, relative la dimensiunile feres trei browser -ului
frameborder – poate lua valoarea 0 sau 1, la fel ca la elementul FRAME
src – adresare sursei care va fi încărcată initial în IFRAME
marginwidth , marginheight , scrolling – la fel ca și la FRAME
align – poate lua una dintre valorile left, right , top, bottom , middle ,
comportându -se în tocmai ca și în cazul imaginilor .
Mai jos avem exemplificat prin cod și al cărui efect îl putem vizualiza în browser.
54
Pentru că tema lucrării este „Manualul digital – instrument de predare, învățare,
evaluarea a disciplinei Tehnologie i informației și comunicațiilor, cu aplicare la clasa a Va‖
și nu o dezbatere pe noțiunile fundamentale a limbajului HTML, consider că în linii mari
am aflat cum funcționează acesta și cum îl putem folosi. Acest limbaj mi -a fost de un real
folos în realizarea acestui manual.
55 CAPITOLUL IV
CONSTRUCȚIA MANUALULUI DIGIT AL – CONSIDERAȚII
TEORETICE, TEHNICI ȘI TEHNOLOGII UTILIZATE
Manualele digitale reprezintă o abordare nouă în implementarea componentei TIC în
procesu l de predare -învățare -evaluare. Pentru elaborarea manualelor școlare20, în primul
rând, trebuie avut în vedere ca acestea să fie în conformitate cu programele școlare în
viguare, din punct de vedere științific să aibă coeren ța, corectitudine, abordare
interdisciplinară a con ținuturilor . Din punct de vedere p sihopedagogic , este importantă
accesibilitatea limbajului și sistematizarea con ținuturilor, promovarea activită ților
independente, a gândirii creatoare, a învă țării prin descoperire, să conțină probe de
evaluare și autoevaluare specifice vârstei. Din punct de vedere tehnic și economic,
manualul digital trebuie să fie accesibil oricărui elev, indiferent de statutul social și de
nivelul tehnic al sistemelor de calcul de care dispun.
Modalități de organizare a conținuturilor , conform celor susținute de doamna
conferențiar doctor Adriana Nicu, sunt:
Abordarea interdisciplinară : dezvoltarea unui sistem de cunoștințe aflate la
intersecția mai multor domenii de cunoaștere.
Organizarea modulară : eliminarea barierel or artificial dintre cicluri și niveluri de
învățământ ca și dintre educația formală și cea informală.
Predarea integrată : sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din domenii
diferite ale cunoaș terii, astfel încât să se asigure achiziția de către elevi a unei
imagini coerente, unitare despre lumea reală.
Elaborarea unui manual presupune ingeniozitate pedagogică . Manual ul școlar este o
carte pentru uzul elevului, nu a profesorului și trebuie folosit de aceștia ca instrument de
autodida cție, pentru studiu independent . Acest a este utilizat în același timp, în procesul de
predare -învățare -evaluare atât individual, cât și în activități de grup.
20 Conf. dr. Adriana Nicu – CURS DE PEDAGOGIE
http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%201_curs_8_Continutul%20invat
amantului.pdf
56 IV.1. Specificații tehnice pentru manualele în formă digital
Prevederi obligatorii: Pentru a fi admise în tr-o sesiune de evaluare, proiectele de
manuale școlare , prezentate în form at digital , trebuie să respecte următoarele specificații
tehnice minimale21:
proiectul de manual școlar trebuie să fie depersonalizat, astfel încât să nu conțină
numele autorilor, nu mele furnizorului de pachete educaționale, sigla/logoul, alte
semene particulare sau date care pot conduce la identificarea autorilor/furnizorilor
de pachete educaționale;
pagina de start a proiectului de manual școlar trebuie să cuprindă, în ordine: titlu l
disciplinei, clasa, tipul de programă școlară, numărul ordinului ministrului educației
naționale pentru aprobarea programei școlare, numărul de pagini al proiectului de
manual școlar prezentat se prevede câte o pagină de gardă pentru fiecare fascicol,
semestru);
pe pagina/ecranul următor se include textul imnului național, în conformitate cu
prevederile art. 12 din Legea nr. 75/ 1994;
urmare a acordului nr. 367/ 26.08.2010, încheiat între Asociația Telefonul Copilului
și Ministerul Educației Naționale, p e una din primele pagini/ecrane a manualului
școlar trebuie trecut numărul de telefon european 116.111, de asistență pentru copii.
la sesiunea de evaluare, se prezintă proiectul de manual școlar în forma finală
propusă de furnizorul de pachete educaționale . Manualul digital se prezintă pe
suport de stocare de tip CD/DVD.
Manualele digitale trebuie să îmbogățească procesul educațional cu activități
multimedia interactive , prin implementări inovative. Atunci când există un manual tipărit,
manualul digital trebuie să cuprind ă integral conținutul acetuia , fiind completat de exerciții
interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulări care prin utilizare aduc un plus
de profit cognitiv. Varianta electronică nu are strict rolul manual ului tradițional, c i este în
relație cu platforma online care îl găzduiește, cu caiet ul de lucru, cât și cu portofoliu de
lucrări personale. Manualul digital trebuie să fie i ndependent de plat formă , iar relația dintre
acesta și platforma online să fie corect definită , implem entată și administrată exclusiv de
către furnizorul și administratorul platformei.
21 http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2014 -04-23-17093164 -0-caiet -sarcini -manuale -scolare –
clasa.pdf
57 IV.2. Proiectarea și dezvoltarea unui soft educațional22
În mod normal, proiectarea unui soft educațional presupune mai multe etape ce diferă
prin caracterul activității gr upurilor de specialiști implicați în acest proces.
Prima etapă o reprezintă proiectarea pedagogică (design educațional), moment în
care se definește și se concretizează o anumită strategie educațională. În cea de a doua
etapă, cea de realizare informatică /grafică/interfață , această strategie este transpusă într –
un program de instruire, având toate caracteristicile funcționale solicitate prin proiectul
pedagogic.
Diversitatea tipurilor de soft ―educațional‖, precum și specificitatea demersurilor/
strategii lor/căilor prin care proiectantul își propune să -l conducă pe elev spre atingerea
obiectivului propus, permit doar recomandări generale ce vizează atât elementele din aria
pedagogiei, cât și cele din ariile disciplinare, comunicaționale, evaluare, feedback ,
funcționale.
IV.2.1. Aria pedagogică :
Proiectarea unui soft educațional are sens doar dacă există o intenție motivată.
Verificarea cunoașterii grupului -țintă.
Interacțiunea cu computerul, îi oferă elevului oportunități pentru a reacționa la un
conțin ut disciplinar și de aceea trebuie să varieze interacțiunea și să se asigure
frecvența ei.
Combinarea a două sau mai multe obiecte media (text, video imagini, audio) pentru
a da form ă de exprimare a unui conținut poate asigura înțelegerea mai bu nă a unui
subiect decât în prezentarea simplă sub formă de text.
IV.2.2. Aria disciplinară:
Conținutul trebuie să coreleze/susțină/acopere obiectivele curriculumului pentru
elevii vizați.
Informația disciplinară trebuie să corespundă cu obiectivele, să fie comple tă,
detaliată la nivelul obiectivelor, să folosească terminologia acceptată.
Informația disciplinară trebuie structurată logic, să corespundă cu structura
demersului didactic proiectat.
22 INTEGRAREA TEHNOLOGI EI INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR (TIC) ÎN
CURRICULUMUL NAȚIONAL – DISCIPLINE INFORMATICE – SUPORT DE CURS
https://programareliceu.files.wor dpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare -tic-in-informatica.pdf
58 IV.2.3. Comunicare/ format:
Limbajul folosit să corespundă nivelulu i de pregătire a elevului și adecvat
conținutului.
Nu se folosesc termeni tehnici decât dacă sunt relevanți pentru conținutul
disciplinar.
Se utilizează o formatare standardizată: facilitează preluarea și înțelegerea
informației.
IV.2.4. Imaginea de sup rafață/ interfața vizibilă:
Conștientizarea importanței imaginii de pe ecran.
Ecranul trebuie să fie un suport al învățării, nu un distractor.
În modul de prezentare (texte, grafice, imagini fixe/animate, audio, video) care
susține învățarea , culorile t rebuie folosite adecvat.
Să ofere și un control funcțional : întreruperea , întoarcerea la o sec vență parcursă,
accesarea unui „ help‖, vizualizarea distanței parcurse.
Modul în care se încheie interacțiunea cu softul are un impact important asupra
elevului , această secvență trebuie să amplifice impactul pozitiv asupra elevului.
IV.2.5. Evaluarea:
Este important să di ferențiem evaluarea „formativă‖ – pe parcurs , de evaluarea
„sumativă‖ prin care se marchează nivelul de performanță (în raport cu obiectivul
curricular) reușit de elev.
Itemii de control / evaluare formativă se construiesc gradat.
Evaluarea formativă se face de -a lungul întregului demers (în cazul dat:
parcurgerea softului).
Feedback -ul – după reacția elevului la sarcina de lucru formulată în soft . Programul
trebuie să ofere căi în dependență de specificitatea obiectivelor urmărite –
corectitudinea răspunsului, atragerea atenției asupra modului de rezolvare (cu
trimiterea la o sarcină similară), stimulare prin remarcarea progresului, ajutor
pentru înțelegerea sarcinii de lucru, evaluare etc.
IV.3. Etape în elaborarea unui manual digital23
23 https://idsi.md/files/file/prezentari_practica_studenti/Manualele%2 0electronice_Elena_Railean_IDSI.pdf
59 În tabelul de mai jos, conform celor publicate de doamna profesor Elena Răilean,
avem descrise, în linii mari, etapele și sarciniile de parcurs pentru a rea liza corect un
manual digital.
ETAPELE SARCINILE PROIECTAREA 1.Problema Analiza instruiților
Analiza resurselor și mijloacelor de învățământ
2.Scop și
obiectiv Stabilirea scopurilor pe termen lung și scurt
Identificarea obiectivelor de performanț ă
3Strategie
dinamică și
flexibilă Proiectarea structurii manualului în baza matricei de adiacență și
a grafului orientat, optimizarea structurilor și elaborarea
meniului
Selectarea tehnologiei instrucționale și multimedia, a utilitarelor
de evaluare ; proiectarea tipurilor de sarcini (elective și
constructive) și a răspunsurilor posibile; scrierea definițiilor
REALIZARE 4.Conținuturi de
instruire Elaborarea conținuturilor de instruire
Realizarea graficii, animației, elaborarea resurselor audio ș i
video
Asigurarea conexiunii dintre conținut și resursele multimedia
5.Sarcini de
evaluare Elaborarea sarcinilor de autoevaluare și evaluare sumativă,
conceperea bazelor de date, testarea preventivă a aplicării
conținutului de instruire și evaluare l a calculatoare de
performanță diferită
EVALUARE
6.Aprecierea Evaluarea prin metoda tutorial -tryouts, elaborarea ghidului de
utilizare
Evaluarea de către experți în corespundere cu standardele
acceptate
Implementarea manualului electronic în procesul de învățământ
60 IV.4. Prezentarea manualului în formă digital ă
IV.4.1 Interfața manualului digital
Elevilor trebuie să le fie facilă parcurgerea activităților din manual și să poate face
acest lucru fără a fi forțați să fie conectați la Internet. Am gând it acest lucru și pentru
accesibilitatea elevilor din mediul rural, care nu au cu toții, posibilitate de conectare la
Internet.
Am g ândit manualul astfel încât elevii să se concentreze pe activitatea de învățare și nu
pe modul în care ar trebui să interacț ioneze și pot în orice moment s ă treacă peste o
activitate sau să o închidă, asigu rând o libertate de navigare completă .
Pentru a rula OFFLINE , pentru a fi disponibil în browserul implicit a Windows -ului,
în Internet Explorer, am lucrat în limbajul de pro gramare HTML .
Manualul digital este structurat în două părți. În prima parte, Tehnologia Informației
și Comunicației , elevii se vor familiariza cu structura calculatorului, cu modul său de
funcționare și cu modul de organizare a datelor din calculator, iar în cea de -a doua parte,
Informatică , elevii vor face cunpștință cu noțiuni ca algoritmi, structuri de control, cu
operanzi și operatori. Vor învăța să construiască algoritmi simpli în limbaj pseudocod, dar
îi vor implementa și în mediul grafic interactiv Scratch.
Vor învăța să utilizeze această aplicație, care are o interfață foarte prietenoasă, le va
permite să -și construiască propriile animații, joculețe și povești interactive.
Manualul conține 9 lecții cu mai multe substructuri. Lecțiile și subcapitolel e de lecții
vor începe cu rubrica
în care vom prezenta pe scurt obiectivele lecției. Pe
parcursul lecțiilor, vor fi și rubrici ca
,
și
VOCABULAR . În
rubricile Știați că : ne sunt prezentate curiozități și informații din lumea calculatoarelor, iar
în rubricile ATENȚIE , elevii sunt atenționați asupra unor elemente de informații care
trebuie reținute și/sau utilizate într -un anumit mod.
Ca parte de evaluare a cunoștințelor dobândite, la finalul fiecărei lecții sunt unități cu
exerciții rezolvate, exerciții de re zolvat, teste de evaluare, miniproiecte, legături către site –
uri web, către filmulețe, prezentări electronice, rebusuri sau teste create cu aplicația
HotPotatoes. Aceste elemente de evaluare sunt semnalizate corespunzător în cadrul
lecțiilor și ele vor per mite fixarea noțiunilor învățate pe parcursul acestora. Spre exemplu
sau
MINI PROIECT .
61 Navigarea în interiorul manualului digital se va face dintr -un panou principal numit
„Cuprins ‖, care va curpinde titlurile de lecții, iar navigarea între pagini se va face cu
ajutorul unor butoane înainte / înapoi.
La sfârșitul manualului se găsesc o serie de indicații și răspunsuri ale aplicațiilor și
testelor propuse.
IV.4.2 Zone de lucru
În cadrul interfeței se disting 3 zone de lucru:
bara de instrumente superioară care conț ine titlul manualului;
zona stângă, care cuprinde titlurile de lecții, cu legături de pe ele către lecțiile
efective, asamblate sub titlul de CUPRINS;
zona dreaptă a interfeței în care se deschid lecțiile.
Scriptul pentru pagina principală este prezentat în imaginea de mai jos:
62 unde, întâi de toate , un document HTML are o anumită structură. Și anume: antetul de
document <HEAD> și </HEAD> și corpul documentului <BODY> și </BODY> , totul
prins între controalele <HTML> și </HTML >, așa cum am arăt at în capitolul III.
Titlul paginii este Tehnologia informației și comunicațiilor. Informatică, scris între
controalele pereche <TITLE> și </TITLE> .
Pagina este împărțită în cadre, și anume două linii, prima numită „cadru1.html‖ de
dimensiuni de 13%, în p artea de sus a paginii și 87% restul paginii. Partea de jos, am
împărțit -o în două coloane, prima numită „cadru2.html‖, de dimensiune de 35%, în care
rulează cuprinsul manualului și cealaltă, numită „cadru3.html‖ de dimensiune de 65% în
care rulează lecții le. Pentru a putea realiza acest lucru am folosit controalele pereche
<FRAMESET> … </FRAMESET> . Pentru împărțirea în linii se folosește atributul
ROWS , iar pentru coloane atributul COLS .
Pentru „cadru1.html‖ am
folosit o construcție foarte simplă.
Am c reat cu aplicația Paint
imaginea inserată în pagină și am
folosit construcția
<BODY background= "1.jpg" >
Pentru „cadru2.html‖ am
folosit:
liste neordonate
<ul>
<li>Norme de securitate și protec ția muncii în laboratorul de Informatică
<li>Pozi ția corectă a corpului la sta ția de lucru
</ul>
legături către alte pagini <a href="1pg.html" target="3"> , pagini ce se vor
deschide într -un loc, la o „țintă‖ fixată de noi
trecerea la o altă linie <br>
un grup de caractere pentru spațiere „   ‖, care m -a ajutat să aranjez textul.
Nefolosind un limbaj de programare HTML avansat, însemnând fără CSS -uri, am
fost forțată să lucrez strict cu ce pune limbajul cla sic HTML și am urmărit aranjarea în
pagină a textului și a imaginii. Fontul folosit pentru construcția acestei pagini este „Segoe
Script‖ de 13,5, culoare albă.
63 <font size=4 color="white" face="Segoe Script">
În CUPRINS sunt prinse următoarele titluri de lecții:
CUPRINS
Competen țe generale și competen țe specific e
Ghid de utilizare a manualului
TEHNOLOGIA INFORMA ȚIEI ȘI COMUNICA ȚIEI
LEC ȚIE 1
Norme de ergon omie și de siguran ță
Norme de securitate și protec ția muncii în laboratorul de Informatică
Poziția corectă a corpului la sta ția de lucru
LEC ȚIE 2
Tipuri de sisteme de calcul și de comunica ții
Momente principale în evolu ția sistemelor de calcul
Era calculatoarelor mecanice
Era tuburilor catodice – prima genera ție de calculatoare
Era circuitelor integrale
Sisteme de calcul și de comunica ții întâlnite în via ța cotidiană
64 LEC ȚIE 3
Elemente de arhitectură a unui sistem de calcul
Structura generală a unui sistem de calcul
Arhitectura calculatoarelor
Componenta hardware a unui sistem de calcul
Rolul componentelor hardwar e a unui sistem de calcul
Aplicaț ii
LEC ȚIE 4
Tipuri de dispozitive periferice
Dispozitive periferice
A. Dispozitive periferice de intrare
B. Dispozitive periferice de ie șire
C. Dispoz itive periferice de intrare/ie șire
Dispozitive de stocare a datelor
A. Dispozitive magnetice de stocare a datelor
B. Dispozitive optice de stocare a datelor
C. Dispozitive de stocare a datelor c are folosesc semiconductori
Aplica ții
LEC ȚIE 5
Sisteme de operare
Rolul unui sistem de operare
Evaluare
Elemente de interfa ță a unui sistem de operare
Aplica ții
Organizarea datelor pe suport extern
Opera ții cu fi șiere și directoare
Aplica ții
LEC ȚIE 6
Internet
Internet și rețelele de calculatoare
Tipuri de re țele de calculatoare
Servicii în Internet
Navigarea pe I nternet
Căutarea de informa ții
65 Salvarea datelor de pe Internet
Reguli de comportament pe Internet. Siguran ța pe Internet
Drepturi de autor
Evaluare
LECȚIE 7
Editoare grafice
Editoru l grafic PAINT
Aplica ții
INFORMATICA
LECȚ IE 8
Algoritmi
Noțiunea de algoritm.
Proprietă ți a algoritmilor.
Descrierea algoritm ilor. Date cu care lucrează algoritmii.
Expresii
Structura unui algoritm
Exerci ții rezolvate
Aplica ții
Test de evaluare
LECTIE 9
Structura secven țială și structura alternativă
Structu ri de control
Moduri de reprezentare a algoritmilor
Structura secven țială
Exerci ții rezolvate
Structura alternativă (sau de decizie)
Exerci ții rezolvate
Structuri alternative a căror condi ții sunt compuse
Aplica ții
Elemente de interfa ță specifice mediului grafic interactiv
Interfa ța SCRATCH
Reprezentarea structurilor secven țiale în mediul grafic interactiv
Exerci țiu
Variabile și operatori
66 Reprezentarea structurilor alternative prin blocur i grafice
Exerci ții
Indica ții și răspunsuri
Instalare SCRATCH
Instalare Hot Potatoes
IV.4.3 Construcția paginilor HTML pentru lecții
În „cadru3.html‖ se vor deschide lecțiile propriu -zise, pentru că așa i -am indicat prin
construcție. Pentru acesta am construit o pagină de deschidere, în care este încărcată
coperta manualului, și anume:
Lecțiile le -am construit în aplicația Microsoft Word . Pentru ca elementele folosite în
pagină să rămână stabile , atunci când aduc modificări documentelor , le-am transformat în
documente .pdf. Pentru că limbajul HTML inserează cu ușurință imagi ni, am recurs ca
mod de lucru în a transforma documentele .pdf în imagini, prin utilizarea tehnicii capturii
de ecran și prelucrarea acesteia.
În imaginea de mai jos, am un print screen cu o mică parte dintr -un script a unei
pagini HTML a unei lecții.
67
Câteva din codurile folosite în paginile lecțiilor pentru inserarea imaginii cu lecția,
pentru deplasarea de la o pagină la alta, pentru activarea unor aplicații sau a altor pagini
web, plecând de la o pagină principală a lecției, le prezint mai jos:
Codul <img src="42pg.jpg" align=middle hspace=400> inser ează imaginea cu
lecția corespunzătoare.
Codul <a href="41pg.html"><img src="1buton_inapoi.jpg"></a> crează
acțiunea de revenire pe pagina anterioară celei curente prin activarea butonului ÎNAPOI ,
dând clic pe imaginea butonului.
Codul <a href="43pg.html"><img src="1buton_inainte.jpg"></a> crează
acțiunea de înaintare la pagina următoare celei curen te prin activarea butonului ÎNAINTE ,
dând clic pe imaginea butonului.
Codul <a href = "file:///D:/manual_d igital/Bara_de_activitati_zona_de_notificare.htm"
target=_blank> Zona de notificari </a> face legătura către o pagină de web, existentă în
folderul de lucru al manual ului, deschidere a făcându -se într -o pagină nouă, ținta am fixat -o
ca pagină nouă din brows er.
Pentru că se lucrează și în mediul grafic interactiv cu aplicația SCRATCH , am
inserat link-ul de descărcare a paginii aplicației https://scratch.mit.edu/download și mici
68 îndrumări de instalare a acestei program în manual, iar pe suportul optic am copiat
executabilul de instalare.
Pentru că la partea de evaluare am folosit pentru crearea de rebusuri, pentru crearea
de itemi cu spații de completare, itemi cu alegere multiplă, a aplicației HotPotatoes , ultima
pagină a manualului are prezentat în imagini instalarea pas cu pas a acesteia. Executabilul
aplicației l -am copiat pe suportul optic de stocare a informației DVD. Pentru că toți itemii
la acest moment se referă la partea de arhitectură și dispozitive p eriferice, am creat o
pagină numită „ recapitulare.html ‖ din care putem accesa toți itemii de rezolvat .
Exercițiile se deschide în browserul Internet Explorer și arată ca mai jos:
Descărcarea aplicației Hot Potatoes de pe site se poate face de la adresa
https://hotpot.uvic.ca/ ceea ce am specifcat și în pagina CITEȘTE -MĂ, din folderul
manualului.
Lecția de „ NORME DE ERGONOMIE ȘI DE SIGURANȚĂ ‖ are la ultima pagină o
trimitere la două filmulețe cu link -urile corespun zătoare. Filmulețele sunt copiate și pe
suportul DVD.
https://www.youtube.com/watch?v=CZzvoMxPDYk și
https://www.youtube.com/watch?v=Cn riLNOXzBA
La lecția de „SIGURANȚĂ PE INTERNET‖ avem deasemeni o legătură către site -ul
sigur.info și către un filmuleț. Filmul este copiat și pe DVD.
http://www.sigur.info /siguranta -online/copii -pe-internet/copii.html
Partea de evaluare, pe lângă testele din mediul virtual, are acele teste clasice care
apar și în manua lul tipărit. Au trebuit introdus e pentru că manualul digital este copia celui
tipărit, dar primul are avantajul că permi te conectare a la material multi media. Câteva dintre
aceste lecții, teste și aplicații le voi prezenta ca exemple î n imagini în partea de anexă a
69 lucrării.
Conceperea, selectarea și adunarea materialului pentru manual este partea mai
laborioasă decât asamblarea lor, pentru că trebuie să fii foa rte atent la nivelul de vârsta , la
puterea de înțelegere a copilului . Pentru suportul theoretic a l manualului am avut teste care
le-am folosit cu elevii, am consultat manual tipărite a altor colegi. În această vară, au
apărut pe piață primele propuneri de manuale în format electronic și cu această ocazie am
putut vedea modul celorlalți în abordarea te melor incluse în acestea și supuse spre predare.
Termenii și noțiunile trebuie prezentate pe înțelesul palierului de vârstă a elevilor. Paginile
nu trebuie să fie nici prea încărcate, nici prea simple, ci trebuie să existe un echilibru între
elementele lor .
Concluzii:
Manualul fiind în format digital, permite îmbunătățirea itemilor, lecțiilor și a t uturor
conexiunilor cu mediul virtual. Prin modul în care este construit manualul , ca pagin i web,
cu tipul de lecții și cu itemii aferenți, cred că elevii îl vor parcurge cu ușurință.
Binențeles că dacă am folosi limbaje mai avansate de programare a paginilor web,
designul și calitatea s -ar îmbunătăți remarcabil. Dar la acest moment, ținând cont și de
faptul că acei elevi din mediul rural nu au calculatoare cu pe rformanțe deosebite și că acest
manual digital trebuie să rulează în browserul Internet Explorer, cred că este un pas înainte
în dezvoltarea resurselor pentru educarea elevilor. Oricând este loc de îmbunătățiri.
70
BIBLIOGRAFIE
[1] Istrate , Olimpius (30 aprilie, 2013) Manuale digitale sau Cum migrăm către un mediu
educațional avansat tehnologic. Ce așteptări avem astăzi de la un program de implementare
a manua lelor electronice? Disponibil online:
http://www.constantincucos.ro/2013/05/manualul -digital -perspectiva -pedagogica
[2] Răilean, Elena (2013) Manualele (cărțile) electronice versus manualele, cărțile și
monografiile tradiționale. Disponibil online: http://idsi.md/node/1121
[3] Istrate , Olimpius – Educația la distanță. Proiectarea materialelor. Disponibil online:
http://librarie.agata.ro/wp –
content/upload s/2013/02/EdituraAgata_OlimpiusIstrate_Educatia_la_distanta_2000.pdf
[4] Lect. univ. dr . Dorina Iușcă, Lect. univ. dr. Mihaela Lupu, PSIHOPEDAGOGIE
pentru examenele de definitivat și gradul II – suport de curs – Disponibil online:
psihope dagogie – Forum EDU.ro
[5] Mihaela Malița, e -Școala, Editura Tehnică, București, 2001;
[6] Tudor Sorin și Vlad Huțanu, Crearea și programarea paginilor WEB, București, L&S
Infomat, 2004;
[7] Bogdan Pătruț, Internet pentru începători, București, Teora, 1998;
[8] Sabin Buraga, Proiectarea siturilor web, design și funcționalitate, Iași, Polirom, 2002;
[9] Floarea Năstase, Pavel Năstase, Tehnologia aplicațiilor web, XML -DOM -ASP, Editura
Economică, București, 2002;
[10] Octavian Dospinescu, Dezvoltarea apli cațiilor în Visual Basic.NET, Polirom, Iași,
2004;
[11] Traian Anghel, Dezvoltarea aplicațiilor web folosind XHTML, PHP și MySQL,
Polirom, Iași, 2005;
[12] Adrian MODRIȘAN, prof. de informatică la Colegiul Național „Andrei Șaguna‖ – Brașov ,
PROGRAMAREA PA GINILOR WEB FOLOSIND LIMBAJUL PHP, Coordonator, Prof. dr.
Daniela MARINESCU, Univ. „Transilvania‖ – Brașov, Facultatea de Matematică și Informatică ,
2009
BIBLIOGRAFIE INTERNET
[13] http://www.w3schools.com –set gratuit de tutorial și documentații pentru programarea
paginilor web
71 [14] http://wikipedia.org –enciclopedia liberă;
[15] http://manualplusdigital.ro/intre bari-frecvente/
[16] Prezentarea manualului în formă digitală Disponibil online:
http://manualplusdigital.ro/wp -content/uploads/2014/08/Prezentarea_ma nualului_digital.pdf
ANEXĂ:
În prezenta ANEXĂ voi prezenta câteva modele de teste, exerciții și o primă pagină
dintr -o lecție a manualului digital, precum și programa școlară aprobată de Ministerul
Educați ei.
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
Declarație de autenticitate privind elaborarea lucrării
metodico -științifice pentru gradul dicactic I
Subsemnata, Tudosă Gilda (căsătorită Handrea) , profesor la Liceul Tehnologic
„Ionel Teodoreanu ” -Victoria , IAȘI, înscris pentru obținerea gradului didactic I,
seria 2016 -2018 declar pe propria răspundere următoarele:
a. lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b. nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie ;
c. nu au fost preluate texte, date sau elemente din alte lucrări sau din alte
surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul
în care sursa o reprezintă alte lucrări ale mele;
d. lucrare nu a mai fost folo sită în alte contexte de examen sau de concurs.
Data,
Cu mulțumiri și respect,
candidat Tudosă Gilda (căsătorită Handrea)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Liceul Tehnologic I. Teodoreanu, [617827] (ID: 617827)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.