LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC VIRGIL MADGEARU IAȘI [625414]

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” IAȘI

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU
EXAMENUL DE ABSOLVIRE ȘI CERTIFICARE
A COMPETEN ȚELOR PROFESIONALE
Calificarea: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE
NIVEL IV

COORDONATOR,
Prof. VIERU MIHAELA

CANDIDAT: [anonimizat] 2018 –

ROLUL MARKETINGULUI ÎN
ACTIVITATEA AGENTULUI ECONOMIC

3

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
CAP. I CONCEPTE DE BAZĂ SPECIFICE MARKETINGULUI ………………………….. …… 5
I.1 Abordări în definirea marketingului ………………………….. ………………………….. ………….. 5
I.2 Rolul marketingului în activitățil e economice ………………………….. …………………………. 7
I.3 Funcțiile marketingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
I.4 Principiile marketingului ………………………….. ………………………….. …………………………. 9
CAP. II OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII DE MARKETING ………………………….. ……………. 11
II.1 Obiectivele economice ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
II.1.1 Cifra de afaceri, evoluția vânzărilor ………………………….. ………………………….. ….. 11
II.1.2 Cota de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
II.1.3 Profitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
II.1.4 Investițiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
II.2 Obiectivele psihologice ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
CAP. III STUDIU DE CAZ LA SC PANIFCOM SRL ………………………….. ……………………. 17
III.1 Scurt istoric a SC Panifcom SRL ………………………….. ………………………….. …………. 17
III.2 Concurența ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 21
III.3 Politica de promovare în cadrul SC Panifcom SRL ………………………….. …………….. 22
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 26
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27

4
ARGUMENT

Lucrarea de față evidențiază importanța marketingului în activitatea agentului
economic, care reprezintă o nouă concepție, o nouă o ptică, un nou mod de a gândi relația
dintre firmă și mediul în care acționează.
O firmă care adoptă conceptul de marketing ca filozofie vede în client principala forță
conducătoare din spatele activității sale, considerând că afacerea poate rez ista numai dacă
reușește să satisfacă nevoile acestuia.
Am ales aceasta temă, „Rolul marketingului in activitatea agentului ec onomic”
deoarece marketingul dă naștere concurenței s i totodată înviorează lupta concurenț iala.
Succesul pe piață î l are agentul economic, care a atras atenț ia consumatorilor î n modul
cel mai reușit.
Deși în priv ința momentului apariț iei marketingului au existat și încă mai există o serie
de controverse, majoritatea specialiștilor consideră în prezent că acesta este un produs al
secolului nostru.
Orientarea deschisă și sinceră cătr e rezolvarea problemelor clientului este cheia cu
care marketingul deschide poarta succesului . În afaceri există numai două căi de a crea și a
susține performanța s uperioară pe termen lung o excepțională grijă față de client și o
inovare constantă .
Am abordat tema raportului între nevoile umane și motivațiile de cumpărare.
Conceptul de satisfacție a clientului a fost reformulat așa cum este văz ut în modelul prevalent
în literatura actuală (modelul „distanței față de așteptări”), prin introducerea unui nou model
„performanțe – așteptări -idealuri” care face referire la întregul sistem de marketing mix.
Acesta a introdus noi linii coordonatoare pentru măsurarea satisfacției clientului
(satisfacția sa privind prețul, privind relațiile, privind modul și canalul de distribuție,
informarea, modul de comunicare) pentru a determina o abordare manager ială mai productivă
și mai eficientă pentru satisfacerea totală a clientului.

5
CAP. I CONCEPTE DE BAZĂ SPECIFICE MARKETINGULUI

I.1 Abordă ri în definirea marketingului

Marketingul nu își are originea î n producerea unui fenomen izolat, ci se poate spune că
primele elemente de marketin g sunt concomitente cu existența comerțului. Dar au trebuit să
existe anumite cauze care să conducă la înfiriparea acestei discipline -știință după unii autori –
prin acumularea unor date, apoi perfecționarea lor ș i ajungerea în final la un domeniu de sine
stătător.
Cu mult timp în urmă producția era realizată î n mici ateliere meșteșugărești, în care
meșterul realiza bunurile materiale de care societatea avea nevoie. Cantitatea de bunuri
realizată era dictată de for ța brațelor ce acționa asupra uneltelor și prin urmare era limitată,
ceea ce înseamnă că și cantitatea de bunuri era modestă, mai mică decât cererea. În concluzie
se poate spune că cei care dictau pieței erau producătorii și prin urmare piața era a
producă torului.
Revoluția industrială a determinat mari prefaceri asupra modului de producție, având
următoarele efecte:
– sporirea producției;
– diminuarea costurilor de producție;
– îmbunătățirea calității;
– producția in serie;
– repro ductibilitatea;
– standardizarea.
În concluzie, se realizează o producție mai mare cu același număr de muncitori, ceea
ce are drept urmare creșterea ofertei.
În aceste condiții marketingul, ale cărui prime elemente scrise apar in anul 1935 în
cartea lui Liskowski: “Primatul vânzării”, nu reprezintă altceva decât strategia unei
întreprinderi în condițiile existenței “pieței cumpărătorului”, arta de a descoperi clienți, de a
descoperi noi piețe, de a menține si cultiva piețe tradiționale. Ei presupun, înainte de toate,
cunoașterea profundă exigențelor și tendințelor pieței, și pe baza ei, estimarea posibilităților

6
de vânzare a unui produs înainte de lansarea in f abricație, orientarea producției in
conformitate cu structura si dimensiunile cererii, stabilirea unei strategii de preț, promovare si
distribuție, utilizare a unor instrumente eficiente de promovare a produselor.
Pentru a obține avantaje maxime în aplicarea conceptului de marketing, în orice
organizație economică trebuie îndeplinite următoarele două cerințe esențiale:
– proprietarii și cadrele de conducere trebuie să înțeleagă corect conceptul și să -l
sprijine;
– structura organizatorică să asigure condiții pentru integrarea tuturor funcțiilor care
converg spre asigurarea premiselor comercializării integrale a mărfurilor.
Etape în evoluția practicii și teoriei marketing -ului:
Apărut către sfârșitul perioadei revoluției industriale, in prima fază de d ezvoltare a
marketingu -lui, preocupările specialiștilor s -au axat mai întâi pe probleme de principiu,
ulterior aceste preocupări au fost orientate spre dezvoltarea instrumentelor metodicii, iar
astăzi se pune problema introducerii marketing -ului ca politic ă a întreprinderii, generalizată la
toate domeniile activității desfășurate.
Înainte și după cel de al doilea război mondial, întreprinderile produceau bunuri a
căror cerere era superioară ofertei, în cele mai multe cazuri consumatorul nu avea posibilitate a
să aleagă, problema principală a întreprinderii fiind de a ști să producă bine: a fost etapa
economiei de producție.
După anii ‘60, oferta a devenit aproape egală cu producția. Problema întreprinderii era
de a ști să vândă: a fost etapa economiei de dist ribuție. Î ntreprinderile au considerat că
marketingul consta în a exercita o presiune asupra pieței (forța de vânzare, publicitate,
promovare, marketing direct).
În anii ‘70 -’80, oferta a devenit superioară cererii. Consumatorul avea de unde alege
între ma i multe produse ce îndeplineau aceeași funcție; problema principală a întreprinderii
era de a ști ce să producă pentru a satisface mai bine pe consumator: a fost etapa economiei
de piață. Î ntreprinderile și -au dezvoltat serviciile de studiere a pieței.
În prezent, datorită presiunii consum ului, legile, reglementările devin din ce în ce mai
importante. Problema întreprinderii este de a ști dacă ea are dreptul de a vinde și în ce
condiții: este etapa economiei mediului. Întreprinderea are grijă de a ține sea ma de dorințele
publicului.
Într-o primă etapă am putea defini marketingul ca un ansamblu de instrumente și
tehnici care permit prevederea, satisfacerea și descoperirea nevoilor consumatorului, cu
realizarea de profit.

7
Într-o a doua etapă, vom defini mark etingul ca un ansamblu de instrumente și tehnici
care permit optimizarea relației pe care întreprinderea o are cu publicul.
Activitatea de marketing a cunoscut o dezvoltare rapidă, după anul 1960, în țările
dezvoltate, în special in SUA, după care urmează Anglia, Franța, Germania și Suedia,
integrându -se tot mai adânc in activitatea economică.
Mulți economiști și oameni de afaceri occidentali apreciază că decada anilor 1960 poate
fi considerată drept “decada marketing -ului”, spre deosebire de peri oadele precedente ale
secolului al XX -lea, cum au fost: decada finanțelor (1900 -1910), decadele producției (1910 –
1950) și decada progresului tehnic (1950 -1960).

I.2 Rolul marketingului în activ itățile economice

Rolul marketingului este de a transforma nevoile societății în posibilități de
afaceri profitabile .
Principala tendință o reprezintă sporirea rolului marketingului, a importanței lui
ca urmare a schimbări lor apărute în mediul economico -social în general, în mediul
afacerilor în special, dar și a creșterii complexității afacerilor.
Un alt factor ce sporește rolul marketingului îl constituie modificarea sistemului
de valori ale consumatorului. Consumatoru l devine mai avizat, sofisticat și puternic
datorită progresului tehnico -științific care a dus la creșterea calității, fiabilității și
durabilității produselor și la lărgirea posibilităților de informare a consumatorului.
De asemenea prin apariția grupurilor, rețelelor, alianțelor și asociațiilor
consumatorilor, aceștia devin mai pu ternici și se opun adesea cu succes producătorilor
ce controlează piața, diminuând capacitatea lor de decizie pe piață.
Ca urmare, marketingul trebuie să ofere producătorului mijloace prin care să
anticipeze cele mai diverse dorințe ale consumatorului, iar pe de altă parte mijloace de
a-i pune la dispoziție consumatorului cât mai rapid bunurile și serviciile ce -i satisfac
dorințele.

8
Procesul de maturizare rapidă pe care l -a cunoscut marketingul concomitent în
plan teoretic și practic, i -a permis atât extinderea ariei sale de aplicabilitate –
dezvoltarea pe cale extensivă – cât și sporirea rolului său în conducerea activității
organizației – dezvoltarea pe cale intensivă.
Întrucât, succesul activităților din aceste organizații nu se poate aprecia prin
profitul obținut, rolul marketingului constă în evidențierea acelor caracteristici,
proprietăți, calități, care sunt reprezentative pentru organizație, a cărei activitate trebui e
orientată spre client (beneficiar), pentru că, au șanse de supraviețuire în competiția
pentru donații și burse, numai acelea care satisfac cerințele clienților. Ca urmare,
marketingul non -profit devine tot mai sofisticat, mai complex, întrucât fiecare se gment
de piață trebuie abordat în termeni specifici.

I.3 Fu ncțiile marketingului

Ca și în definirea marketingului, și în domeniul funcțiilor există o mulțime de
teorii.
Unii consideră funcția marketingului, transportul, alții vânzarea sau depozitarea
și alții cumpărarea mărfurilor.
Teoria economică – ținând seama de esența marketingului, domeniul de
aplicare, natura piețelor, specificul firmelor formulează următoarele 4 funcții ale
marketingului:
1. Funcția de investigare a pieței;
2. Funcția de conect are dinamică a întreprinderii la mediul său extern;
3. Satisfacerea la maximum a nevoilor de consum;
4. Maximizarea eficienței economice.
Funcțiile
marketingului:
•Funcția de investigare a pieției;
•Funcția de racordare la mediu;
•Funcția de satisfacere a necesităților;
•Funcția de maximizare a eficienței economice .

9
1. Funcția de investigare a pieței.
Prin această funcție se urmă rește cunoașterea piețelor prezente si potențiale,
motivația nevoilor de consum, cunoș terea comportamentului consumatorilor față de
produs, dar și alte componente ale mediului. Această funcție se realizează prin
compartimente specializate.

2. Funcția de conectare dinamică a întreprinderii la m ediul său extern.
Această funcție presupune raportare a permanentă a activității intreprinderii la
mediul econo mic și social. Ea urmărește creș terea capacității întreprinderii, adaptarea
întreprinderii, diversif icarea acțiunilor promoționale.
3. Satis facerea la maximum a nevoilor de consum.
Această funcție asigură finalitatea activității firmei, recunoașterea concordanței
dintre produsele și serviciile pe care le realizează firma și destinația acestora. Această
funcție constă în producerea a numai ce este necesar, distribuirea numai în condiții
optime a produselor, crearea posibilității de alegere a produselor conform gusturilor și
preferințelor consumatorilor, dar si lărgirea gamei produselor.

4. Maximizarea eficienței.
Alocarea judicioasă a fondurilor, optimizarea structurii producției, optimizarea
desfășurării altor activități economice. Marketingul asigură elementele de
fundamentare, criteriile de evaluare, promovarea tehnicilor de raționalitate. Aceste
funcții acoperă atât scopul cât și m ijloacele atingerii lui. Ele nu sunt comparab ile.
Prezentarea lor s -a făcut î ntr-o succesiune logică. Funcțiile marketingului trebuie sa se
integ reze în sistemul de ansamblu al întreprinderii.
În unele lucrări marketingul apare pe ansamblu ca o funcție , situată la nivelul
întreprinderii ca:
1. funcție premisă ;
2. funcție mijloc ;
3. funcție obiectiv .

I.4 Principiile marketingului
Principiile marketingului sunt realizate prin: satisfacerea clienților si obținerea de profit.

10
Aceste principii sunt materializate in:
a. Maximizarea consumului – se consideră că rolul activității de marketing este să
stimuleze la maximum consumul, ceea ce va conduce la maximizarea producției , a
gradului de ocupare a forței de muncă și a veniturilor;
b. Maximizare a satisfacției consumului trebuie să evidențieze latura calitativă a
consumului de bunuri si servici i. Evaluarea nivelului de satisfacț ie pe care o produce
bunul sau serviciul oferit consumatorului este dificil de făcut întrucât nu există
mijloace de măsurar e, iar oamenii sunt influențați de o mulțime de factori subiect ivi în
aprecierea gradului de s atisfacere a necesitaților lor;
c. Maximizare a posibilităților de alegere a consumatorului presupune ca varietatea
bunurilor ș i serviciilor ce ar corespunde dorințel or sale să fie imensă , ceea ce conduce
la mărire costurilor și a preț urilor acestora, iar î n condițiile veniturilor limitate
posibilitățile de cumpărare se reduc ș i nu se mai pot atinge celelalte obiective;
d. Maximizarea calității vieții vizează nu doar cantitatea, calitate a, disponibilitatea ș i
costul b unurilor materialelor și serviciilor, ci și calitatea mediului natural și cultural.

11

CAP. II OBIECTIVELE ACTIVITĂȚ II DE MARKETING

II.1 Obiectivele economice

II.1.1 Cifra de afaceri, evoluția vânzărilor
Cifra de afaceri este un indicator care măsoară rezultatele la nivel
microeconomic, reprezentând volumul încasărilor din act ivitatea proprie într -o
perioadă de timp, încasări efectuate la prețul pieței.
Cifra de afaceri însumează toate încasările rezultate din acte de comerț: vânzări
de bunuri materiale, prestări de servicii, depuneri la bănci și instituții financiare,
acordarea de credite, operațiuni bursiere. În limbajul financiar -contabil cifra de
afaceri mai este cuno scută sub denumirea de " vânzări " sau de "venituri brute". Cifra de
afaceri măsoară performanța economică a firmelor și este folosită drept criteriu pentru
clasificarea acestora după importanța lor economică.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzări lor realizate (facturate) pe
parcursul unui exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA -ul facturat.
O judecată pertinentă, în măsură să evidențieze situația reală a societății
necesită corelarea cifrei de afaceri cu elementele esențiale într -o economie de piață.
Aceste elemente care influențează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:
 rata inflației;
 politica de prețuri;
 poziția firmei pe piață.

12

II.1.2 Cota de piața
Cota de piață este determinată de ponderea deținută pe piața ținută de concurent.
Cota de piață permite exprimarea ponderii deținute de o anumită firmă , de un
produs ori de o marcă î n cadrul unei piețe de referință .
Formula cotei de piață este :
Cpi= Vi /vX100=CAi/CAX100 ;
Cpi= cota de piață firmă;
V= volumul vânzărilor totale pe piață;
Vi= volumul vânză rii firmei ;
CA= cifra de afaceri totală pe piață;
CAi= cifra de afaceri a firmei .
În funcție de piața de referința putem întâlni mai multe ti puri de cotă de piață :
a) cota de piață totală – se determină î n raport cu vânzările totale pe această piață ;
b) cota de piață relativă – este determinată î n raport cu vânzările celui mai puternic
concurent ;
CPRi= Vi/Vl=CAi/CAl=CPi/CPl ;
V= volumul vânzărilor ;
CA= cifra de afaceri ;
l= lider;
i= marca de produs sau firmă a cărei poziție pe piață este analizată .
c) cota de piață relativă a liderului – se determină î n raport cu vânzările concurentului
care ocupă locul secund pe piață .

II.1.3 Profitul

În sens larg, profitul este înțeles ca venit bănesc, avantaj, câstig al oricărei firme
indiferent de caracterul activității desfășurate.

13
În sens restrâns, profitul este înțeles ca venit bănesc obișnuit peste costurile
firmei, care revine poses orilor capitalului folosit într -o activitate economică.
Caracteristici ale profitului:
 profitul relevă raționalitatea activității economice ;
 este rezultat al progres ului economic dar și suportul să u;
 este s copul, mobilul oricărei activită ți economice ;
 profitul este compatibil cu raționalitatea socială ;
 este important pentru progresul societății.

II.1.4 Investițiile

Egalitatea dintre economii și investiții:
S = I
unde: S – economiile;
I- investițiile .
Investițiile reprezintă partea din venit cheltu ită pentru formarea capitalului .
Efectele creșterii investițiilor în economie sunt :
 crearea de noi locuri de muncă;
 înlocuirea și modernizarea echipamentului tehnic și de producție ;
 creșterea ofertei de bunuri și servicii ;
 îmbunătățirea condițiilor de muncă.

14
II.2 Obiectivele psihologice

Imagine de marc ă
Marca este semnul dis tinctiv, reprezentarea ei sumară, identitatea și renumele,
stilul ș i reputația firmei.
Imaginea este "aura" care înconjoară marca; ea poate avea semnificații diverse: o
legendă, un simbol, apartenența la un grup, o ocazie specială, un eveniment, ambianță
etc. Odată formată, imaginea se comportă ca un filtru prin care consumatorii
interpretează toate informațiile provenite de p e piață . Putem deosebi:
 imaginea dorita ă (corespunzătoare obiectivelor fixate de firmă);
 imaginea fictiv ă (impresia din interior despre ceea ce se întâmplă î n exteriorul
firmei);
 imaginea perecupută efectiv de public.
Imaginea unui produs include, î n fapt, trei imagini: imaginea instituț ională,
imaginea produsului generic ș i imaginea mărcii atribuite produsului.

Gradul de cunoaștere a produselor î ntreprinderii
Recoltarea informațiilor se va face prin metoda sondajului, ca formă structurată de
comunicare – tuturor subiecților le este prezentat același chestionar. Chestionarele vor
fi completate atât de către cumpărătorii actuali, cât și de cei potențiali.

Gradu l de satisfactie a clientului
În pofida unor eforturi considerabile pentru a oferi clienț ilor servicii de calitate s-a
constatat că există o distanță destul de mare î ntre ceea ce așteaptă clien ții și ceea c e
primesc ei de fapt. Pentru a înț elege de fapt ce st ă la originea acestei distanțe ș i pentru

15
a reduce ac est inconvenient sau a -l face să dispară , compa niile au nevoie de
instrumente și informații foarte exacte ș i precise din partea clienț ilor.
Putem recurge la diferite modalități de a culege aceste informații ș i de cele mai multe
ori companiile preferă să -și elaboreze instrumente proprii de evaluare a satisfacției clienț ilor
lor.
Nu este de a juns doar să cunoș ti gradul de satisfacție al clienților, gradul de importanță
și prioritățile clienț ilor, important este strategia aplicată ulterior pentru a produce schimbările
necesare. Totuși pentru a acoperi o lipsă a organizaț iei, aceasta trebuie s ă știe ceea ce așteaptă
clienții de la ea și la ce nivel există aceste așteptări pentru ca organizația să corespundă
nevoilor clienților să i.
Fără aceste informa ții, compania nu va fi în măsură să știe dac ă pentru clien ții săi a
acoperit lipsa respecti vă.
Informațiile adunate pun la dispozi ția companiei o s erie de elemente ce vor fi folosite la
luarea unei decizii. Aceste d ecizii pot fi legate de schimbările ce trebuiesc efectuate și de
afectarea resursel or. Se poate întampla ca a șteptările clien ților să nu fie realiste sau
realizabile. De aceea adunăm mărt urii, testimoniale, opinii și sugestii constructive ce ne sunt
adresate.
Pentru a monitori za permanent gradul de satisfac ție al clien ților privind produsele sa u
serviciile furnizate sau rela țiile stabilite, întreprinderile colectează și analizează u rmătoarele
informații:
 reclamațiile, sugestiile clien ților;
 chestionarele de evaluare a gradului de satisfac ție al cumpărătorilor;
 comunicarea directă cu clientul;
 informații referitoare la nevoile pie ței;
 informații referitoare la concuren ță.
Pentru colectarea informa țiilor referitoare la gradul de satisfac ție a clientului, se
utilizează “Chestionarul privind evaluarea satisfac ției clientului”.
Informațiile referitoare la satisfac ția clientului colectate prin acest chestionar, sunt
utilizate ca date de intrare pentru analiza efectuată de management, în vederea stabilirii
măsurilor necesare cre șterii satisfac ției și încrederii clien ților în produsele furnizate de
organizație.

Fidelizarea clientilor
În lumea comerțului prosperă cel care știe să atragă clienți noi, să -i păstreze și
să-i facă să cumpere mai mult. Putem să atrag em clienți oferindu -le stimulente, î i

16
păstrăm daca le cunoaștem preferințele ș i ii face m să cumpere mai mult daca le
răsplătim fidelitatea.
Modulul de fid elizare al clienților va ajuta la crearea si întreț inerea unei baze d e
date referitoare la cei care își fac cumpără turile într-un anume magazin.

17
CAP. III STUDIU DE CAZ LA SC PANIFCOM SRL

III.1 Scurt istoric a SC Panifcom SRL
Povestea Panifcom începe în 1905 când bunicul Mihail Holicov se afla pe cel mai mare
vas de război al imperiului rus Potemkin. Suportând cu greu condițiile de pe vas, întregul
echipaj format din 750 persoane s -a răsculat împotriva regimului. În consecință, po rturile au
fost închise pentru ei și după mai multe încercări nereușite de înțelegere au fost declarați
trădători de imperiul rus, acostând în portul Constanța.
Atunci, Mica Românie, țara dintre imperii, demonstrează abil prin atitudine (nu exista
nici o convenție de extrădare cu Rusia) ca este o țară europeană, acceptând refugiații
(nepredându -i țarului). Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu
Ștefănescu (Goiești – Iași) găsindu -și de lucru ca mecanic la moara boieru lui. El își
întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei.
Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morăritului, Petru Holicov,
în 1924, plecând de la moara mică a reușit să țină pasul dezvoltându -se într -un ritm dinamic,
ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.
Ștafeta a fost preluată în 1994 de Ștefan Holicov care împreună cu Liviu Balanici au susținut
financiar și managerial dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.
Cele cinci ramuri i mportante pe care activează Panifcom sunt:
 cultivarea, recepția și depozitarea cerealelor;
 morărit;
 panificație;
 creșterea animalelor;
 cofetărie, patiserie.
Toate cele 5 ramuri sunt în strânsă legatură și au înregistrat performanțe economico –
financiare, făcând ca acest brand Panifcom să fie foarte cunoscut și apreciat.
Pașii fundamentali în dezvoltarea durabilă a companiei sunt valorile noastre, care ne
inspiră și ne susțin în a consolida identitatea companiei și anume: integritate, one stitate,
respect și profesionalism.
Încă de la primii pași, compania Panifcom a fost o poveste de succes. Fabrica de pâine
este dotată cu utilaje moderne și performante , asigurând consumatorii ca toate produsele
finite sunt controlate minuțios de personalul calificat, ajungând în piață conform cerințelor
standardelor europene.

18

19

20

21

III.2 Concurența
Standardele impuse de Uniunea Europeană aduc beneficii marilor firme de panificație,
în detrimentul micilor producători, cărora le este greu să îndeplinească noile condiții sanitar
veterinare.
Pe piața din Iași competiția există și este destul de dură, deoarece sunt multe brutării.
Producătorii nu prea s -au înțeles între ei, dar cei care nu vor respect ă regulile se vor elimina
singuri sau îi va elimina piața.
În domeniul de activitate al societății, concurențaeste deosebită, în special prin
dezvoltarea micilor afaceri, cu arie de piață limitată, dar semnificative prin plasarea acestora
în zon ele cu potențial comercial ce asigură o operare profitabilă.
Capitalul social inițial al societății a fost de 78.215.000 lei, fiind împărțit în 15.643
acțiuni cu valoare nominală de 5000 de lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei,
divizat în 125.144 acțiuni a 16.401 lei fiecare. De la înființare până în prezent numărul
acționarilor a scăzut de la 2.132 la 1.318 datorită concentrării deținerilor de acțiuni. Pe când
Vel Pitar are un capital social mult mai mare, fiind o societate come rcială mai cunoscută și
solicitată de clienți (persoane juridice, dar mai ales de persoane fizice).
Pâinea este un produs de primă necesitate pentru consumatori și unul din multele
produse care are o cerere nesfâ rșită în teritoriu. Concurența dintre producătorii de pâine și
produse de panificație are loc la nivel raional, deoarece este un produs ușor alterabil și are un
cost relativ mic. Statul trebuie să subvenționeze toate întreprinderile, dar nu numai
întreprinderile mari.
Piața pâ inii este, de aproape 20 de ani, una convulsivă și pare scapată, intenționat sau
nu, de sub control. Ca în multe alte domenii, marii producători au dat și mai dau încă tonul în
materie de prețuri și vânzări. Datorită ciclului foarte scurt de fabricație al acestor produse și a
cererii relativ stabile, întreprinzătorii privați au preferat să investească în domeniu, astfel
încât, în prezent, există în Iași circa 311 întreprinderi de panificație.

22
III.3 Politica de promovare în cadrul SC Panifcom SRL

Promovarea ca parte a mixu lui de marketing are o importanț ă mare în ceea ce privește
sistemul de comunicar e al firmei. Alături de politica de prod us, preț și distribuție politica de
promovare asigură desfășurarea unei activități de marketing moder ne.
Pentru o comunicare eficientă , adesea se apelează la agenții de publicitate, la specialiștii
în promovarea vânzărilor, la specialiștii în marketing direct precum și la firmele specializate
în relații publice care ajută la formarea unei anumit e imagini . În ziua de astăzi o companie
modernă dispune de un sistem de comunicații de marketing complex, comunicând cu
intermediarii, consumatorii și alte organisme publice. Conform teoriei lui Philip Kotler
„Programul comunicațiilor de marketing al unei firme se numește mix promoțional și constă
într-o combinație specifică de instrumente de publicitate, vânzare personală, promovarea
vânzărilor și relații publice, utilizate de firma pentru a -și îndeplini obiectivele de marketing și
publicitate.” În viziune a specialiștilor români de marketing, criteriile de grupare și delimitare
pentru o clasificare a activității promoționale sunt:
 publicitatea;
 promovarea vânzărilor;
 relațiile publice;
 utilizarea mărcilor;
 manifestări promoționale;
 forțele de vânzare.
SC Panifcom SRL își promovează vânzările prin publicitatate și oferte ce încântă
varietatea de clienți. Această se promovează prin bannere, afișe, oferte speciale, dar mai ales
prin manifestări promoționale, cum ar fi: ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PÂINII.
La Iași, Ziua Internațională a Pâinii , Panifcom se sărbătorește cu mare fast și bucurie.
Că în fiecare an, de zilele orașului Iași, în intervalul 15 – 17 octombrie, Panifcom sărbătorește
alături de ieșeni Ziua Internațională a P âinii, Ziua Pâinii Panifcom.
PANIVERSARIA – evenimentul concept – va dura 3 zile (15, 16 și 17 octombrie),
prilej cu care se vor desfășura activități inedite dedicate pâinii și produselor de panificație.
O altă manifestare promoțională e ste susținerea proiectelor de prevenire a obezității la
copii.

23

24

25

26
CONCLUZI I

Prin urmare, ceea ce trebuie reținut din acest atestat este faptul că orientarea deschisă
și sinceră către rezolvarea problemelor clientului este cheia cu care marketingul deschide
poarta succesului.
În afaceri există numai două cai de a crea și susține performanța superioară pe termen
lung: o excepțională grijă față de client și o inovare constantă. O firmă care adoptă conceptul
de marketing că filozofie vede în client principala forță conducătoare din spatele activității
sale, considerând că afacerea poate rezista numai dacă reușește să satisfacă nevoile acestui a.
În economia de piață, cumpărătorii pot aleage ce, când și de unde să cumpere ori dacă
să cumpere sau nu un produs. Astfel, pentru a avea succes în atragerea consumatorilor,
punctul de plecare logic pentru firma este să identifice ceea ce vor clienții și apoi să încerce să
îndeplinească aceste cerințe într -un mod mai eficient decât concurența. Pe termen lung, o
companie trebuie să satisfacă cerințele consumatorilor și să obțină profit din această. Cu cât
oferta firmei se sincronizează mai bine cu cerințele, preferințele și dorințele consumatorilor,
cu atât aceștia sunt dispuși să plătească mai mult, generând profit pentru întreprindere.
Așadar, stabilirea prețului produselor are drept opțiune reducerea acestuia în scopul
maximizării profitului total pe termen scurt. Strategia de preț adoptată de către firmă este cea
a prețurilor mici, prin care se urmărește câștigarea unui segment important de clienți, dar și
propria poziție pe piață. Politica de preț vizează în special re duceri de preț pentru vânzări în
cantități mari și reduceri comerciale, acordate de firma clienților fideli, care se aplică regulat.

27
BIBLIOGRAFIE

1. Baker M.; Chan K.; McDermott M. – Marketing Theory and Practice, Third Edition,
Ed.Macmillan Business, 1997 ;
2. Ștefănescu, Paul, “Bazele marketingului”, București, 1995;
3. Gherasim, Toader, și Maxim, Emil, “Bazele marketingului”, Ed itura Sedcom Libris, Iași,
1996;
4. ,,Manual pentru Școala de Arte și Meserii ‘’ , calificare profesională Comerț,
Clasa a IX -a, Editura Oscar Print ;
5.,,Tehnologia Comercializării Mărfurilor ”, Manual pentru licee economice, ad ministrative
și de servicii, cl asele a X -a și a XII -a, și școli profesionale comerciale anii I și II, Editura
Didactică și Pedagogică R.A. BUCU REȘTI 1994;
Autori: Constantin Tudose -coordonator; Ana Lucia Ristea; Petre Șerban; Vasile Dinu
6. www.panifcom.ro .