Liceul Special Moldova -Târgu Frumos, jud. Iași [601863]

1
UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

LUCRARE ȘTIINȚIFICO -METODICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADUL DIDACTIC I

STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ A ORAȘULUI
TÂRGU FRUMOS CU APLICABILITATE
METODICO – DIDACTICĂ

Candidat: [anonimizat]:
Prof. Ion Haciu Prof.dr.Vasile Efros
Liceul Special „Moldova” -Târgu Frumos, jud. Iași

SUCEAVA 2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………….4 -5

CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIZICO -GEOGRAFICĂ A ZONEI
ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS.
1.1 Așezarea geografică ………………………………………………. …………………………. 6 -7
1.2 Relieful ……………………………………………………………………. ………………………. 8 -9
1.3 Clima …………………………………………………. ……………………………………………. 10 -11
1.4 Hidrografia ………… ………………………………………………………………………………11 -13
1.5 Înveliș ul biopedogeografic …………………………………………………………………….13 -14

CAPITOLUL AL II -LEA. POPULAȚIA
2.1 Istoricul procesului de popular e al zonei ………………………….. …………………15 -16
2.2 Evoluția numerică a populației …………………………………………………………..17 -18
2.3 Mobilitatea populației ……………………………………………………………………..18 -22
2.4 Structura populației …………………………………………………………………………..22 -31
2.5 Repartiț ia populației și densitatea ……………………………………………………….. 31
2.6 Nivelul de trai material și cultural al populației ……………………………………… 32

CAPITOLUL AL III -LEA. AȘEZĂRILE UMANE
3.1 Morfofizionomia așeză rii …………………………………………………………………… 33 -35
3.2 Funcțiile așeză rii urbane ………………………………………….. ……………………….. 36
3.3 Organizarea spațiului urban …………………………………………………………………..37 -41
3.4 Influența factorului antropic asupra mediului și masuri de prevenire și
combatere a degradării mediului ………………………………………………………… .. 42-43

3
CAPITOLUL AL IV -LEA. ACTIVITAȚILE ECONOMICE
4.1 Aspecte generale ………………………………………………………………………….. .. 44 -48
4.2 Activită țile agricole …………………… ……………………………………………………… 49 -52
4.3 Activită țile industriale …………………….. ……………………………………………….. 53
4.4 Sectorul serviciilor ……………………………………………………………………………. 54 -63
4.5 Dezvolt area în perspectivă a orașul ui ……………………………………………………. 64

CAPITOLUL AL V -LEA. ASPECTE METODICO – DIDACTICE
5.1 Considerații generale asupra proces ului de instruire și educație ……….. 65 -71
5.1.1 Noțiuni generale …………………………………………………………………………. 65 -67
5.1.2 Principiile educației ……………………………………………………………………… 68
5.1.3 Consideraț ii metodico -științifice privind predarea lecțiilor ………………… 69 -71
5.2 Forme și modalită ți de cunoaștere ale orizontului local
prin a ctivită ți specifice cu elevii …….. ………………………………………….. 72 -105
5.2.1 Importanța studierii mediului geografic local în curriculum școlar ……. 72 -74
5.2.2 Valorificarea aspectel or de geografie locală în activită țile curriculare ….. 75
5.2.2.1 Utilizarea noțiunilor de geografie locală în predarea – învățarea
geografiei în clasele V – VIII și IX – XII ………… ……………………….. … 75 -84
5.2.2.2 Oferte curriculare la decizia școlii privind studierea orizontului local …… 84 -92
5.2.3 Activită ți extracur riculare de geografie locală …………. ……………………….. 93 -150
5.3 Proiecte didactice …………………………………………………………………………….106 -107

CONCLUZII ………………………………………………… ………………………… 118-119

BIBLIOGRAFIE ……….. ………………………………….. ………………………… 120 -121

4

INTRODUCERE

Cunoașterea orizontului local cu toate componentele lui fizico -geografice și social –
economice este în strânsă legatură cu dorința elevilor de a studia în aer liber ,de a face
plimbări ,vizite ,excursii sau concursuri. Organizarea riguroasă a acestor activitați stimulează
interesul pentru geografie ca obiect de studiu.
Interesul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei reprezintă un punct de
plecare în proiectarea învățării acestei discipline. Cercet area geografică efectuată în orizontul
local, cu elevii, contribuie la creșterea calității cunoștințelor, elevii dobândind capacități
sporite de a folosi cunoștințele acumulate în situații noi, de a stabili relații cauzale și de a -și
însuși un vocabular ge ografic.
Orizontul geografic local poate fi considerat un vast laborator care înlesneș te
efectuarea unor observații, aprofundarea unor noțiuni , a unor lucră ri practice cu elevii sau a
unor activitați extracurriculare și constituie o modalitate op timă de exemplificare sau
experimentare. Multe din cunoștințele acumulate de el evi la orele de geografie își gă sesc
exemplificare în imediata apropiere – în orizontul local – fapt ce asigură tră inicia și
durabilitatea lor.
Formarea priceperilor și deprinderilor de a citi și interpreta materialele grafice și
cartografice, de a utiliza mijloacele moderne audio – video completează imaginea dată de
sistemul de cunoștințe geografice. Totodată, ca latură a capacității de investigare a
fenomenelor geogr afice, este foarte important să trezim elevilor interesul pentru cercetarea
independentă a orizontului local, mai concret acea porțiune a spațiului geografic de care sunt
legați prin activitatea zilnică.
În orizontul local elevii vin în contact cu natura, cu formele geografice pe care le
observă dezvoltându -și astfel gândirea geografică, tragând concluzii utile prin analiza
faptelor în mijlocul naturii.
Studierea orizontului local contribuie la formarea și educarea elevilor în spiritul u nei
înalte responsabilități umane care cuprinde o serie de domenii educative cum ar fi :
cunoașterea și valorizarea activităților antropice din localitate, formarea unei atitudini pozitive
față de mediul înconjurător , cultivarea respectului pentru valoril e locale .

5

Ținând cont de aceste considerente, cred că se impune ca obiectiv prioritar,
necesitatea studierii orizontului local și utilizarea noilo r cunoștințe în procesul de învăță mânt,
atât la orele de geografie cât și la alte discipline.
Lucrarea pe care o voi realiza, va prezenta un studiu de geografie umană ,cu
prelucrarea datelor obtinute din cercetarea de teren corelate cu datele existente în literatura de
specialitate, care va avea atât scop stiințific cât și didactic. Studiul pe care îl voi efectua va
reflecta imaginea vietii sociale și economice în ansamblul ei care va avea ca reper anul 1989
,an în care au început să se producă transformari radicale în comportamentul demografic și în
viața social -economica a comunitații.

6
CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIZICO -GEOGRAFICĂ A ZONEI
ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS.

1.1 Așezarea geografică

Târgu Frumos, oraș cu un trecut de invidiat, cu o vechime asemănătoare cu a Iașului și
cu a ținutului Cârligătura, este situat în sud -vestul Câmpiei Moldovei, la limita zonei de
contact a acesteia cu partea sud -estică a Podișului Sucevei și cu partea nordi că a Podișului
Moldovenesc. Această zonă mai este cunoscută și sub denumirea de „Șaua Ruginoasa –
Strunga” sau „Poarta Târgului Frumos”. Zona amintită reprezintă o porțiune largă de
aproape 15 km, între Valea Siretului , la vest, și Câmpia Moldovei, la es t, lungă de aproape 30
de km, având ca limite, către nord, Dealul Mare Hârlău, iar către sud, Podișul Central
Moldovenesc.
Această porțiune cu formă de șa sau poartă naturală, învecinată la nord și sud cu
porțiuni mai înalte, având menirea de a facilita legătura între regiuni și de a concentra cele
mai importante și mai utilizate căi de comunicație , a reprezentat de -a lungul istoriei una
dintre cele mai intens circulate căi de către comunitățile umane, a artefactelor, precum și a
influențelor cultural e ale epocii.
Orașul Târgu Frumos este unul din cele 5 orșe apartenente județului Iași,fiind situat
în nord -vestul județului la confluența dintre Câmpia Moldovei , Podișul Sucevei și Podișul
Central Moldovenesc , aparținând regiunii de dezvoltare Nord -Est.

Fig. 1 Așezarea geografică a orașului Târgu Frumos

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

7

Rеfеrіnț е cardіnalе
– Ιn part еa cеntral – еstіca a r еgіunіі dе dеzvοltarе Νοrd – Εst
– Ιn part еa dе Νοrd – Vеst a јudеțuluі Ιasі

Cοοrdοnatе gеοgrafіcе
– Mеrіdіanul 27 0 47 l οngіtudіnе еstіcă
– Paralеla 47 12 35 latіtudіnе nοrdіcă

Vеcіnі
– Lοcalіtatеa Prіgοrеnі (3,9 km Ε)
– Lοcalіtatеa Răzbοіеnі
– Lοcalіtatеa Ιοn Νеculcе (3 km Ε – SΕ)
– Βuznеa
– Gănеștі (4,9 km S – SΕ)
– Strunga (6,5 km SV)
– Dădеștі (3,1 km V – ΝV)
– Gura Vă іі (5,8 km V -ΝV)

Orașe apropiate
– Municipiul Iași – est;
– Municipiul Pașcani – nord;
– Orașul Hârlău – nord;
– Orașul Podul Iloaiei – est;
– Municipiul Roman – sud;
– Municipiul Bacău – sud;
– Municipiul Piatra Neamț – sud-vest;
– Municipiul Botoșani – nord;

Cеl ma і aprοpіat οraș dе Târgu Frum οs, dіn arіa јudеtuluі Ιasі, еstе οrașul Pοdu
Ιlοaіеі, sіtuat la dοar 20,6 km. În cееa cе prіvеstе οrașеlе dіn afara јudеțuluі, cеl maі aprοpіat
еstе οrașul Rοman, s іtuat la 39, 2 km.

8
1.2 Relieful

Relieful județului Iași se integrează întru totul ansamblului Podișului Moldovei,
relieful fiind deluros iar monografia luі punе іn еvіdе nță prеzе nțɑ ɑ dοu ă trеptе m ɑrі : unɑ
înɑltɑ, sub fοrmă dе mɑsіvе dеlurοɑsе sі plɑtοurі, ușοr înclіn ɑtе sprе sud -еst, c u ɑltіtudіnі
mеdіі dе 300 – 350 m іn vеst sі sud șі ɑltɑ mɑі јοɑsă, cu ɑspеct dе câmpіе cοlіnɑră șі
ɑltіtudіnі mеdіі dе 100 – 150 m іn nοrd șі nοrd -еst.

Fig. 2 Harta fizică a județului Iași

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Orașul Târgu Frumos este așezat în partea de SV a Câmpiei Moldovei, în apropierea
zonei de contact a acesteia cu sectorul NV a Podișului Central Moldovenesc și cel sudic al
Podișului Sucevei. Mai exact este situat la extremitat ea SV a depresiunii Jijia – Bahlui, în zona
de co nfluență a pârâului Bahluieț cu pâraiele Cucuteni și Rediu.
Din punct de vedere geomorfologic, orașul este situat pe valea supe rioară a râului
Bahluieț, fiind dezvoltat în principal în zona teraselor acestuia și într -o mai mi că măsură în
zona de șes sau pe interfluvii și versanți.

9
Altitudinea maximă din cadrul orașului este de 140 m, în partea de N la stația de 110
KV, iar altitudinea minimă este de 96 m în șesul Bahluiului, la limita SE a perime trului.
Aceste valori dau o energie maximă de relief de 55 n, ceea ce înseamnă o fragmentare redusă.
Principalele forme de relief care se diferențiază în zona orașului sunt șe surile
Bahluiețului și pârâului Rediu, terasele Bahluiețului, versanții deluviali, interfluviul Bahluieț –
Rediu și glacisurile de contact.
Șesul Bahluiețului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățim i de 250 – 500
m, supus parțial inundațiilor. Altitudinea absolută este de 100 m în amonte de oraș ș i de 85 m
aval, realizându -se o pantă longitudinală de cca. 40‰, care a dat posibilitatea unei colmatări
destul de accentuate, grosimea aluviunilor fiind de 8 -10 m.
Albia minoră a Bahluiețului, regularizată în zona orașului, a mai e stompat caracterul
inundabil al șesului, dar nu în totalitate, existând posibilitatea inundațiilor pe versant.
În partea de SE a orașului unde Bahluiețul se unește cu pârâul Adâ ncata, există o zonă întinsă
de mlaștină. La menținerea caracterului umed al șesului mai contribuie și o serie de izvoare,
ca și aportul afluenților torențiali.
Șesul pârâului Rediu, cu lățimi de 200 -300 m, este ocupat în cea mai ma re parte de
iazul Paharnicului, în situația actuală destul de colmatat și chiar secat. Litologic este constit uit
din aceleași al uviuni ca și șesul Bahluiețului, dar în grosimi mai mici.
Terasele Bahluiețului se desfășoară pe versantul stâng al văii, prezen tându -se sub
forma unei singure trepte cu podul ușor înclinat spre S, cu altitudini relative de 10 -20 m la
partea infer ioară și 30-40 m spre nivelul superior. Această treaptă înglobează primele 3 terase
ale Bahluiețului, de 10 m, 20 m, 35-40 m altitudine relativă, diferențele dintre ele fiind
estompate de coluvionare.

10
1.3 Clima

Spațiul geografic al Podișul Modovei ,respectiv al județul Iași și al orașului Târgu
Frumos, se înscrie în sectorul cu climă temperat -continentală .
Din punct de vedere climatic, orașul se încadrează într -un climat de tip temperat –
continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase
cu viscole.

Fig. 3 Harta climatică a României

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,3 °C, având un maxim în iulie între 20 °C
și 21 °C și un minim în ianuarie între -3°C și – 4°C și chiar mai mici pe valea Ba hluiețului.
Aceste valori dau o amplitudine termică anuală de 24 °C și 25 °C, ceea ce denotă un
continen talism excesiv.
Înghețul se produce în medie între 10 octombrie (primul îngheț) și 10 -20 aprilie
(ultimul îngheț). Numărul zilelor cu îngheț sunt de aproximativ 121. Umezeala relativ ă are o
valoare medie anuală în jur de 75‰, cu un maxim iarna și un minim v ara.

11
Precipitaț iile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind însă
neuniform, cele mai mari cantități căzând în iunie (65 – 70 mm in medie ) iar cele mai mici
cantități căzând iarna (18 – 25 mm in medie).
Vânturile dominante sunt cele din direcția nord -vestică, având valo ri de 21% (conform
stației Podu Iloaiei). Alte direcții cu frecvențe relativ ridicate sunt N (9%), SE (8%), V (9%).
Viteza medie a vântului este destul d e ridicată (1 – 6 m/s, dar s -au înregistrat și vânturi cu
peste 35m/s), ceea ce poate constitui o premisă pentru valorificarea energiei eoliene.

1.4 Hidrografia

Județului Iași și inclusiv orașul Târgu Frumos se caracterizează sub aspect hidric ,
printr -o zonă centrală deficitară, încadrată spre vest și est de sectoarele străbătute de râuri le
Moldova, Siret și Prut.

Fig. 4 Cartograma celor 14 bazine hidrografice de pe teritoriul județului Iași

Sursă: Administrația Națională ,,Apele Rom âne”

12
Apele de suprafață

Teritoriul administrativ al orașului Târgu Frumos aparține bazinului hi drografic
Bahluieț, cu cei trei afluenți ai săi Rediu, Cucuteni și Adâncata.
Bahluiețul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 4 0 km și o suprafață a
bazinului hidrografic de 538 km². Până la Târgu Frumos are o direcție de NV -SE, după care
se îndreaptă spre V și confluează cu Bahluiul la Podu Iloaiei. Ca debite, med ia anuală este de
(0,68 mc/s), cu un maxim în martie (1,93 mc/s) și un minim în octombrie (0,19 mc/s).
Analiza nivel elor arată un nivel mediu anual de 165 cm, media nivelelor maxime fiind
de 282 cm, iar a nivelelor minime de 150 cm. Aceste variații ale nivelelor și debitelor
caracterizează Bahluiețul ca un râu c u scurgere neuniformă, cu regim hidrologic torențial,
având ca rezultat fenomene de inundații.
Pârâul Cucuten i confluenț ă cu Bahluiețul la NV de oraș, are o lungime de 10 km ș i o
suprafață a bazinului hidrografic de 16 km².
Pârâul Rediu confluează cu Bahluiețul la S de oraș, are o lungime de 1 1 km și o suprafață a
bazinului hidrografic de 42 km².
Ambele pâraie (Cucuteni și Rediu) au sp re zona de confluență câte un iaz artificial
format prin bararea cursului lor inferior, dar care în prezent sunt secate. Mai impo rtant este
lacul Paharnic de pe Rediu cu o suprafață de cca 50 ha.
În partea de E a orașului curge pârâul Adâncata, care are o lungime de cca 3 km și este
alimentat de o serie de izvoare cu debite destul de mici, ce apar pe fundul văii.
Pe teritoriul localității nu există amenajări piscicole sau amenajări hidrotehnice
finaliza te.

13
Apele subterane

Apele subterane, în zona orașului sunt cantonate în principal la baza d epozitelor
cuaternare dar și în unele lentile nisipoase intercalate în argila sarmatică, cele mai impor tante
fiind acelea din șesul și terasele Bahluiețului.
În șesul Bahluiețului apa subterană este întâlnită s ub forma a două strate acvifere, unul
bazal, în nisipurile și pietrișurile aluvionare, și unul superficial și discontinuu, cantonat în
lentilele nis ipoase de la suprafața aluvionară, iar în anotimpurile ploioase se ridică la suprafa ța
terenului. În general , apele subterane din șesuri au debite relativ reduse, sunt bogate în săruri
solubile și sunt dure.
Apele subterane din șesuri au nivelul hidrostatic foarte ridicat ( -1/-2 m) și local chiar
la suprafața terenului, iar în terase, sunt cantonate în baza aces tora, la adâncimi d e 15-17 m, în
N orașului, 13 -14 m în partea centrală și 8 -10 m în S. Spre V nivelul hidrostatic se întâlnește
la 4-5 m în zona st răzii T. Vladimirescu și la 6 -8 m la N de aceasta. Apele subterane din terase
sunt puse în evidență de izvoar e și emergențe umede, care mențin permanent umezeala și
generează zone în exces de umiditate, așa cum este zona din spatele gării.

1.5 Învelișul biopedogeografic

Tabloul actual al vegetației din zona orașului Târgu Frumos, este rezultatul evoluției
climei și a diversității condițiilor fizico -geografice.
Din punct de vedere geobotanic teritoriul orașului Târgu F rumos aparține zonei de
silvostepă. Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și
pajiști, puternic trans formate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din
șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul,
cireșul, și, mai rar, stejarul brumări u, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc.
Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul,sângerul,
socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de
pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc., voniceriul
pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariu l.

14
Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firu ță cu bulb, bărboasă,
pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui , etc.
În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâșii sau areale reduse cu vegetație stepică,
întâlnite în lungul văii Bahluiețului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, te rase joase,
glacisuri și conuri de dejecție), suprapunându -se în cea mai mare parte vegetației de luncă.
Vegetația stepică este formată din paj iști în care se intâlnesc asociații d e colilie, păiuș,
pir,firuță cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui, ș.a. I zolat, apar tufișuri
de arbuști pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vișinul pitic, trandafirul pitic, măcieșul,
păducelul.
Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităț ilor umane.
Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul
pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele.
Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul.
Pasările caracteristice silvostepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp,
presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câne parul,
porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre păsările răpitoare
menționăm șorecarul comun, gaia.
Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative
fiind: broaștele, buhaiul de baltă.
Conform „Stud iului Pedologic al orașului Târgu Frumos”, elaborat de OSPA Iași, pe
teritoriul orașului Târgu Frumos se diferențiază următoarele clase de sol:

 Cernisoluri,
 Luvisoluri,
 Hidrisoluri,
 Protisoluri
 Antrisoluri și complexe de soluri.

15
CAPITOLUL AL II-LEA. POPULAȚIA

2.1 Istoricul procesului de populare al zonei

Asemeni tuturor orașelor medievale, Târgu Frumos își are rădăcinile adânc înfipte în
negura istoriei. Trecutul său merită să fie cunoscut cât mai temeinic de fiecare locuitor al
acestui oraș, nu atât pentru valoarea sa, cât mai ales pentru premisele pozit ive pe care acesta
le are prin poziția sa geografică, prin diversitatea formelor de relief a zonei în care este situat,
dar și prin calitățile solului și climei din această regiune.
Încă din vremuri preistorice se remarcă existența numeroaselor a șezări neolitice în zona
orașului Târgu Frumos iar modul de dispunere al așezărilor umane remarcă rolul de poartă de
circulație dinspre regiunile submontane spre Câmpia Moldovei, fapt remarcat de geograful
V. Tufescu . Așezările neolitice apăreau ca cetă ți întărite ocupând zone de contact înalte, la
limita dintre Culmea Siretului și Câmpia Moldovei.
Numeroase descoperiri arheologice, făcute pe întreg teritoriul județului, atestă cu
prisosință așezarea omului pe aceste meleaguri din Epoca Pietrei cât și continuitatea
populației în acest spațiu geografic până la formarea statului medieval independent Moldova.
În acest sens, merită a fi menționate vestigiile descoperite aparținând neo liticului
( mil. V-III î. Chr. civilizațiile Criș, Precucuteni și Cucuteni ) descoperite în diverse puncte :
Jora, Războieni, Târgu Frumos – „Baza Pătule” , Buznea etc. La acestea se adaugă material
arheologic aparținând epocii bronzului și fierului ( mil. II î. Chr. ) , dacilor din Moldova
( sec. II -III d. Chr. ) , civilizației provincial -romane târzii ( sec. III -V d. Chr. ) sau
civilizațiilor străromânești și românești de la răs ărit de Carpați ( sec. V – XI ).
Odată cu dezvoltarea statului feudal crește și numărul localităților din această parte a
țării. La rețeaua vechilor așezări s -au adăugat altele noi, intens populate, în locuri bune pentru
agricultură, cu surse de ap ă abundente și cu posibilități de legătură cu așezările vecine.
Documentele consemnează existența, încă înainte de secolul al XV – lea, a numeroase așezări,
în care activitatea economică dobândește un caracter permanent și tot mai organizat.
Întinse suprafețe de păduri sunt defrișate pentru „a lărgi” loturile de teren arabil si pășuni iar
legăturile comerciale se intensifică, atât între așezările vecine cât și între Moldova,
Transilvania și Muntenia.

16
Târgu Frumos este o veche așezare a Moldove i, a cărei obârșie se pierde în negura
vremurilor și a legendelor. Această localitate urbană a apărut în fața „porții naturale de la
Ruginoasa” , cum numește geograful Victor Tufescu porțiunea mai joasă a dealurilor de pe
stânga Siretului și care înlesneșt e circulația între Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei.
Târgu Frumos este unul din cele mai vechi orășele din nordul Moldovei. Cunoscutul
editor de documente Mihai Costăchescu ajunge la concluzia, pe baza documentelor dinaintea
lui Ștefan Cel Mare, că Târgu Frumos , este un târg mai vechi decât descălecatul Moldovei
( 1359 )”. Dintre puținele documente rămase, cel mai vechi poartă data de 28 decembrie 1428,
care pomenește despre Târgu Frumos, ca o așezare domnească și de popas : „Siliștea Dădeș ti,
în ținutul Romanului, care Siliște Dădești, a fost dreaptă ascultare de orașul domniei mele
Târgu Frumos ”. Acest document a parține lui Alexandru cel Bun, fiind prima mărturie scrisă
despre așezare .
Localitatea este atestată documentar la 5 octom brie 1448, când domnitorul Moldovei
Petru I fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia mănăstirii „Sf. Nicolae ” din Probota – Poiana
Siretului, toată ceara de la Târgu Frumos. Au urmat alte documente ce atestă vechimea
așezării din anii : 1449 , 1450, 1453, 1454, 1466, și care o descriau ca fiind un „t ârg vechi, bine
închegat, având orânduită organizație orășenească la fel cu ale celorlalte târguri moldovenești
” ( prof. N. Grigoraș ).
Se observă astfel că teritoriul unde va lua naștere la sfârșitul sec. al XIV – lea și
începutul sec. al XV – lea orașul Târgu Frumos a constituit, în toate vremurile, o vatră
permanentă de locuire.

17
2.2 E voluția numerică a populației

Populația orașului T ârgu Frumos era în 2011 de 10.475 persoane, cu 21,89 % mai
puține față de anul 2009 , evoluția popula ției înregistrând un trend descendent în ultimii ani.
Numărul de locuitori ai localității reprezintă aproximativ 1,25 % din totalul populației
județului Iași.
Dinamica populației indică crește rea sau descreșterea populației, unui teritoriu, în
funcție de factorii naturali, social -economici sau istorici.
Evoluția numerică a populației orașului Târgu Frumos a fost surprinsă de
documentele oficiale după anul 1800. Asfel se prezintă următoarea statistică la care se referă
următorul tabelul :

Tab. 1 Evoluția numerică a populației orașului Târgu Frumos
ANUL NR. LOCUITORI
1803 1600
1831 2800
1849 4444
1899 4654
1912 4986
1930 4932
1948 4665
1956 4855
1966 5502
1977 7165
1992 13877
2002 13573
2011 10475

Sursă: Geografia zonei orașului Târgu Frumos

Evoluția demografică a orasului Târgu Frumos a fost influențată de factori istorici și
social -economici ce au acționat cu intensități diferite în decursul timpului.

18
Evoluția numerică a populației după anul 1990 cunoaște aspecte specifice, când creșterea
numerică a populației continuă , însă într -un ritm mai redus, ca efect al reducerii natalității și al
soldului migratoriu negativ.

Fig. 5 Evoluția demografică a orașului Târgu Frumos în sec. XX

Sursă: Enciclopedia Wikipedia

Reducerea natalității la valori minime de cca 12 -13 ‰ se înscrie în tendința
generală, fiind un efect al liberalizării întreruperilor de sarcină la nivel național.
Soldul migratoriu negativ a determinat reducerea numerică a populației, după anul 1990, cu
200 locuitori pe an.
Astfel ritmul mediu anual de creștere a scăzut de la valoarea de + 31,6 ‰
înregistrată în perioada 1984 – 1996 la – 5,5 ‰ în perioada 1996 – 2002 .

2.3 Mobilitatea populației

Mobilitatea populației apare ca rezultat al interacțiunii unui complex de factori ale
căror ca racteristici pot fi desprinse din evoluția indicatorilor ce compun bilanțul total al
populației , respectiv bilanțul natural și cel migratoriu.

19
2.3.1. Bilanțul natural

Analiza bilanțului natural al populației presupune, cunoașterea specificului
indicatorilor demografici ce îl compun, natalitatea ca și componentă activă și mortalitatea ca
și componentă pasivă.

a. Natalitatea ca element esențial al bilanțului natural a cunoscut variații în timp .
În perioada 1966 – 2002 natalitatea medie specifică populației orașului Târgu Frumos
a fost de 25,5 ‰. După anul 1990 natalitatea a sc ăzut considerabil, însă valorile se
mențin peste media pe țară în această perioadă, minimul fiind 12,1‰ , valoare
înregistrată în anul 2002.
Datele statistice arată că în anul 2011, valoarea natalitătii era de 12,7 ‰ .

Nupțialitatea a cunoscut valori mari în trec ut, fiind favorizată de politica natalistă, de
declanșarea procesului de industrializare și de exodu l rural, ce a determinat valori
maxime de 13 ‰ în anul 1968.
Aceste valori s -au redus după anul 1990 ca efect al modificării contextului socio –
economic precum șomajul sau emigrarea, atingând valori minime de 5 ‰ .

Divorțialitatea a înregistrat valori reduse în trecut și mai mari între 1975 și 1990.
După anu 1990 se constată o plafonare a divorțialității la valori foarte reduse de 0,4 ‰.
Pentru întreaga perioadă valoarea medie este sub media pe țară de 0.9 ‰ , ca efect al
influenței conceptelor religioase asupra populației.

b. Mortalitatea

În evoluția mortalității s -au impus factori naturali, istorici sau socio -economici, iar
valorile s -au menținut reduse față de media pe țară.
Se remarcă perioada antedecembristă cu valori relativ stabile cuprinse între 8 și 9 ‰ ,
atingând valori maxime de 12 ‰ în anul 1975.
După anul 1990 mortalitatea a scăzut până la valoarea de 6 – 7 ‰. În anul 2012 au
fost înregistrate 101 cazuri de deces deci rezultă o valoare a mortalității de 9,6 ‰.

20
Explicația acestui tip de evoluție, cu valori scăzute, derivă din relativa stabilitate demografică
a populației corelat cu păstrarea unui dinamism demografic accentuat.
Cu privire la indicatorii specifici subsidiari ai mortalității putem remarca :
Mortalitatea infantilă a cunoscut valori foarte ridicate în trecut datorită condițiilor
igienico -sanitare precare și a nivelului de trai scăzut, având valori medii de 31 ‰ .
După anul 1975 mortalitatea infantilă a început să scadă ca urmare a înființării
unităților sanitate or ășenești . În prezent valori puțin mai ridicate ale mortalității
infantile se înregistrează în răndul minorității rrome, datorate în special condițiilor
igienico -sanitare deficitare, lipsei educației sanitare, reticenței față de sistemul medical
și nu în ultimul rând, nivelului de trai foarte scăzut.
Mortinatalitatea este de asemenea un indicator cu valori mari în trecut dar care s -a
redus în timp datorită înființării maternității și a îmbunătățirii condițiilor igienico –
sanitare.

Componenta derivat ă din diferența între natalitate și mortalitate, Bilanțul natural al
populației orașului Târgu Frumos se remarcă prin valori foarte ridicate de 18,7 ‰ în perioada
1966 – 2002 , fața de media naționala în această perioadă. Valori maxime de peste 30 ‰ se
înregistrează în perioada antedecembristă iar după anul 1990, reducerea natalității a avut ca
efect o scădere a valorii bilanțului natural la 9,5 ‰ .
Bilanțul natural foarte ridicat s -a datorat parțial particularităților etnoconfesionale ale
populației orașului Târgu Frumos. Structura etnică cuprinde un procent ridicat al populației
rrome, în cadrul căreia natalitatea este explozivă. Acestui fapt i se adaugă și conceptele de
natură religioasă ale populației ortodoxe și catolice, care se me nțin și în prezent cu intensitate
remarcabilă.
După anul 2000 valorile au continuat să scadă pâna la 5,2 ‰ în 2002. În prezent, în
cadrul orașului, bilanțul natural este unul pozitiv, înregistrând valori de 3.06 ‰ în anul 2011.

21
2.3.2 Bilanțul migr atoriu

Mobilitatea populației orașului Târgu Frumos a fost și este condiționată de un
complex de factori, dintre care un rol hotărâtor îl au factorii istorici și economici. Astfel
deplasările de populație au cunoscut aspecte specifice în perioadele istorice parcurse. Dacă în
perioada medievală, războaiele, epidemiile, seceta și foametea au fost factori determinanți în
deplasările de populație, în timpuri mai recente motivați a economică și socială au predominat.
Trebuie amintite cele două importante căi de transhumanță ce treceau prin „Poarta
Târgu Frumos” pe Valea Bahluiețului spre Câmpia Moldovei , respectiv una ce cobora
dinspre Munții Bistrițe i și Stânișoarei pe Valea Moldovei și a doua prin Pasul Oituz pe Valea
Trotușului și a Siretului .
Sunt de remarcat deplasări ale populației de greci, evrei și armeni vestiți comercianți,
sau putem aminti deplasarea populației de ruși -lipoveni ce s -au stabilit în „vatra nouă ” a
târgului.
În perioada modernă se mențin motivațiile de ordin economic , find de remarcat
perioada 1966 – 1977 în care s -a înregistrat un bilanț migratoriu negativ de -20 ‰ datorat în
special politicii de i ndustrializare forțată, când fluxurile de forță de muncă au fost orientate
spre regiunile puternic industrializate.
Între anii 1978 – 1990 se înregistrează un exod de populație determinat de
dezvoltarea industriei de prelucrare în Târgu Fr umos, acest facor determinînd un bilanț
migratori pozitiv care atinge valori maxime de 35 ‰ în anul 1985.
Anul 1990 a fost decisiv în evoluția bilanțului migratoriu deoarece în acest an s -a
înregistrat o valoare minimă de – 45 ‰. Perioada ce a urmat s -a caracterizat prin valori foarte
reduse de – 9,5 ‰ , datorate deplasărilor sezoniere sau la termen a populației în străinătate, în
Italia, Spania, Germania, Turcia sau alte țări europene.
Restructurarea industriei și creșterea rat ei șomajului a reorientat fluxul migrației
populației spre zonele rurale învecinate sau spre centrele urbane mari. Astfel sunt de remarcat
navetismul zilnic sau săptămânal spre unități economice din Iași sau Pașcani.

22
2.3.3. Bilanțul total al populație

Valorile bilanțului total , exprimat ca însumare între bilanțul natural și bilanțul
migratoriu, sunt pozitive pînă in anul 1989 , înregistrînd un maxim de 61,6 ‰ în anul 1985.
Acest fapt s -a datorat valorilor ridicate ale bilanțului natural și a creșterii bilanțului migra toriu
datorită exodului rural.
După anul 1990 bilanțul migratoriu scade accelerat fiind negativ pentru întreaga
perioadă iar bilanțul natural se menține redus . Rezultă un bilanț total scăzut, negativ de – 3 ‰
,pentru perioada postdecembris tă, cu o ușoară tendință de echilibrare în prezent.

2.4 Structura populației

2.4.1. Structura populației pe sexe

Structura actuală a populației pe sexe este rezultatul raportului dintre numărul
născuților de sex masculin și feminin și al raportului dintre mortalitatea masculină ș i
feminină. Conform datelor statistice obținute în urma Rencensământului din anul 2011 , la
nivelul orașului Târgu Frumos se observa o pondere mai mare a populației de sex masculin
care înregistrează un procent de 51,21 %, respectiv 5.250 persoane comparativ cu populația
de sex feminin care înregistrează un procent de 49,79 % , respectiv 5.215 persoane.
Această pondere relativ echilibrată pe sexe a populației se regăsește și la nivelul
județului Iași, unde persoanele de sex feminin reprezintă 50,68 % iar persoanele de sex
masculin reprezintă 49,32 % .

23

Fig. 6 Structura populației orașului Târgu F rumos pe sexe.

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

2.4.2. Structura populației pe grupe de vârstă

Studiul ponderii grupelor de vârstă în totalul populației prezintă un scop practic pentru
toate domeniile activițăților urbane.
Studiind pi ramida vârstelor, se observă că cele mai multe persoane se găsesc în
categoria de vârstă 50 – 54 ani respectiv 50,89 % bărbați si 49,11 % femei.

24

Fig. 7 Piramida populației , pe vârstă și sex

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Piramida vârstelor este una ce se înscrie în aspectul specific sudulu i Câmpiei Jijiei,
exprimând o s tructură tânără cu tendințe de maturizare.

25
Tab. 2 Structura populației orașului Târgu Frumos pe grupe de vârstă

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Populația tânără este mai numeroasă, grupele de vârstă până la 54 de ani, înregistrând
valori mai mari.

26
2.4.3. Structura națională

Ca efect al condițiilor istorice, sociale, economice și politice, populația orașului
cuprinde un mozaic etnic a cărui structură s -a modificat în timp.
Condițiile menționate mai sus, au determinat existența unui mozaic etnic a cărui
strucură cuprinde în majoritate români.
Tab. 3 Structura națională

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Structura populaț iei în funcție de etnie în cadrul orașul ui Târgu Frumos este următoarea:
 72,38 % sunt români, comparativ cu 91,07 % la nivelul județului Iași.
 8,12 % sunt rromi, comparativ cu 1,46 % la nivelul județului Iași.
 8,03 % sunt ruși/lipoveni, comparativ cu 0,36 % la nivelul județului Iași.
 0,03 % altă etnie, comparativ cu 0,16 % la nivelul județului Iași.
 11,42 % nu și -au declarat etnia

2.4.4. Structura confesională

Conform datelor obținute la rencensământul din 2011, î n orașul Târgu Frumos
struct ura confesională cuprinde o lar gă majoritate de creștini ortodocși.
Structura cofesională se prezintă astfel :
 88,9 % creștini ortodocși ;
 8,2 % creștini ortodocși de rit vechi ;
 1,9 % romano – catolici ;
 1,0 % alte culte ;

27
2.4.5. Structura profesională
Numărul persoanelor ocupate în economie cuprinde persoanele care au o ocupație
aducătoare de venit, pe care o exercită în una din activitățile economiei naționale, în baza unui
contract de muncă sau în mod independent în scopul obținerii un or venituri sub formă de
salarii.
Actuala structură profesională este indicatorul de bază în caracterizarea funcțională a
activităților orașului și în valorificarea potențialului uman pe care acesta îl deține.
Populația activă s-a redus permanent după anul 1990 și reprezintă doar 40% din totalul
populației orașului respectiv 4190 de persoane. În cadrul populației active se evidențiază
populația ocupată și șomerii.
La nivel național populația ocupată în economie însumează 9.262.807 de persoane
reprezentând 43,37 % din totalul populației țării iar la nivelul județului Iași populația ocupată
în economie însumează 280.000 de persoane reprezentând 36,25 % din totalul populației
județului .

Fig. 8 Repartiția populației ocupate în județul Iași

28
Conform datelor statistice obținute la rencensământul din anul 2011, din totalul
populatiei orașului Târgu Frumos, doar 16,63 % este ocupată în economie.
Tab. 3 Ponderea populației ocupate în economie din totalul locuitorilor

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos
Se observă vă la nivelul orașului, ponderea populației ocupate este comparativ mult
mai mică decât ponderea deținută de popul ația ocupată la nivel de județ și națională.
Repartiția populației ocupate pe tipuri de activități economice, precum și ponderea
acestora, la nivelul localității se prezintă astfel :
Tab. 4 Repartiția populației ocupate pe tipuri de activități

29

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Principalele tipuri de activități în cadrul cărora se regăsesc cei mai mulți angajați sunt :
 Industrie 287 salariați
 Învățământ 266 salariați .
 Agricultură, silvicultură și pescuit 198 salariați.
 Sănătate și asistență socială 193 salariați.

În ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de salariati, în următoarele
domenii : agricultură, hoteluri și restaurante, interme dieri financiare și asigurări.

Din totalul populației active, șomerii înregistrează în ultimii ani un trend descendent.
La sfârșitul anului 2011, în orașul Târgu Frum os erau înregistrați 205 șomeri, cu 28,32 %
mai puțini față de anul 2009.
Aceștia sunt împărțiți astfel :
 60,98 % persoane de sex masculin.
 39,02 % persoane de sex feminin.

În luna septembrie 2013 erau înregistrați un număr de 82 șomeri, cu 51,48 % mai
puțini decât în 2010 .

30
În funcție de studiile absolvite șomerii înregistr ați la nivelul orașului Târgu Fr umos ,
se împart în următoarele categorii :
 56,59 % persoane cu studii primare, gimnaziale, profesionale.
 35,12 % persoane cu studii liceale și postliceale.
 8,29 % persoane cu studii superioare.

Evoluția statistică a numărului de șomeri în funcție de acest criteriu este următoarea :
 Numărul șomerilor cu studii primare, gimnaziale, profesionale era în 2011 de 116,
cu 32,95 % mai mic decât în 2009 .
 Numărul șome rilor cu studii liceale și postliceale era în 2011 de 72, cu 13,25 % mai
mic decât în 2009.
 Numărul șomerilor cu studii superioare era în 2011 de 17, cu 43,33 mai mic decât în
2009.
Comparativ cu județul Iași care are o rată a șomajului de 5,25 % , orașul Târgu
Frumos înregistrează o rată a șomajului mai mică, de 2,12 % în schimb ponderea șomerilor
cu studii superioare este de 8,29 % fiind mai mare comparativ cu județul Iași, unde ponderea
acesora este de 5,4 % .
La nivel național , ponderea șomerilor cu studii superioare este de 5,8 % .
Fig 9 Ponderea șomerilor cu studii superioare la nivel de județe

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos
Se observă că atât la nivelul județului Iași, cât și în cazul orașului Târgu Frumos, rata
șomajului este în scădere.

31
După anul 1990, ca urmare a restructurării industriei și șomajului ridicat, s -a produs
migrația forței de muncă spre regiunile rurale sau a emigrat în străinătate. În prezent se
remarcă o revenire a unei părți din forța de muncă, datorită reducerii numerice a populației,
remarcându -se un deficit uman în industri a și agricultura locală.

2.5 Repartiția populației și densitatea

Repartiția populației pe teritoriu orașului Târgu Frumos s -a modificat în timp și spațiu
în funcție de factorii naturali sau socio -economici.
Aceste modificări s -au produs și datorită evenimentelor istori ce care au afectat
localitatea de -a lungul timpului.
Un factor important în modificarea repartiției locuitorilor l -a constituit modificarea
vetrei satului, fenomen care a apărut datorită presiunii exercitate de creșterea numer ică a
populației orașului.
Vatra veche a așezării era stabilită pe terasa și platoul de pe stânga Bahluiețului, iar în
timpurile recente teritoriul intravilan a suferit modificări și s -a extins în lunca Bahluiețulu i
unde s -a format vatra nouă.
Un alt factor esențial în repartiția pop ulației l -a reprezentat bilanțul natural, care a
prezentat în timp aspecte specifice, orașul Târgu Frumos constituind rezervor de populație
pentru regiunile industriale ale țării.
Densitatea medie a populației orașului Târgu Frumos este de 300 loc/ km².
Populația nu este repartizată uniform, existând zone cu densitate maximă, cum ar fi zona
centrală, unde sunt concentrate blocuri de locuințe și zone cu densitate minimă precum
cartierele limitrofe Jora, Florilor, Primăverii, Tineretului sau Paharnic, unde predomină
gospodăriile individuale.
Se evid ențiază o grupare a populației d e ruși -lipoveni concentrată în vatra nouă din
nord-vestul orașului, în lunca Bahluiețului, ocupând cartierul Jora și o grupare a romilor în
vestul o rașului în cartierul Paharnic.

32
2.6 Nivelul de trai material și cultural al populației

La nivelul orașului Târgu Frumos, nivelul de trai material și cultural, a fost influențat
de un complex de factori dintre care cei mai importanți sunt : p rofilul mixt al activităților
economice și poziția de nod comercial și rutier pe care orașul o ocupă.
Funcția mixtă a orașului a permis ocuparea forței de muncă în perioada comunistă,
ceea ce a determinat și un nivel de trai ridicat.
După anul 1990, populația a fost afectată de șomaj, datorit ă restructurărilor din
domeniul economic, fapt care a determinat scăderea nivelului de trai.
Drept urmare populația activă, a fost n evoită să emigreze spre statele occidentale sau să se
reprofileze în alte domenii de activitate.
Se remarcă un nivel de trai diferențiat în rândul minorităților populației de ruși –
lipoveni și a rromilor. Standardul de viață al rușilor -lipoveni este ridic at deoa rece practică de
secole, o legum icultură eficientă, în solarii, fapt reflectat și de aspectul gospodăriilor
organizate de aceștia.
În rândul populației rrome se disting două categorii privind nivelul de trai, una foarte
săracă care trăeș te la limita subzistenței și alta cu un standard de viață mediu, din care fac
parte muzicanții, micii comercianți și meșteșugari.
Poziția favorabilă a orașului, la intersecția axelor de transport, a facilitat posibilitatea
unui navetism zilnic sau săptămânal, al locuitorilor, către obiective economice din apropiere
din Iași sau Pașcani, acest fapt determinând reducerea șomajului.
Nivelul cultural al orașului, este asigurat de către instituțiile de învățământ, casa de
cultură, biblioteci, muzeu, internet, rețeaua de televiziune prin cablu, etc.
Pentru dezvoltarea aptitudinilor și abilităților elevilor în diverse domenii, s -a înființat clubul
elevilor, instituție care a înregistrat rezultate notabile la concursurile de profil.
În ceea ce privește activitatea casei de cultură , rolul de culturalizare al acesteia, este realizat
prin găzduirea unor spectacole, prin organizarea unor cercuri de muzică, dans, teatru , etc.

33

CAPITOLUL AL III -LEA. AȘEZĂRILE UMANE

3.1 Morfofizionomia așezarii

Condițiile naturale și social -istorice sunt cele care au influențat cel mai mult
morfofizionomia așezării. Dintre condițiile naturale, cele mai importante sunt cele
geomorfologice, hidrologi ce, climatice și biopedologice.
Terenurile propice pentru constr ucții și drumuri sunt în zonele de terase, interfluvii și
platouri situate pe stâng a Bahluiețului, în cartierul Tineretului, zone unde s -au impus măsuri
speciale de fundare în aluviuni și amenajări hidrotehnice.
Terenurile improprii pentru construcții s unt versanții cu pante mari, degradați, zone în
care se recomandă împăduriri, plantații de specii antierozionale, cu ar fi spre exemplu Dealul
Buznei. Alte suprafețe improprii sunt cele care prezintă un exces de umiditate din luncile
inundabile, dar zonele respective prezintă condiții favorab ile practicării legumiculturii.
Climatul temperat continental excesiv impune dezvoltarea în zona orașului a
suprafețelor împădurite, a parcurilor, a livezilor și a pășunilor, pentru at enuarea contrastelor
climatice și hidrologice, reducerea poluării și a eroziunii accelerate a terenurilor, pentru
menținerea unui echilibru biodegradabil.
Datorită faptului că vatra veche a orașului s -a format în Valea Bahluiețului pe terasa și
platourile situate pe stânga văii, terenuri care beneficiază de condiții geomorfologice și
climatice favorabile, trama stradală a localității este determinată de configurația văii și
teraselor Bahluiețului sau a afluienților săi.
Orientarea rețelei stradale se realizează radiar pornind de pe teritoriul orașului în lungul
celor trei artere de tran zit orientate dinspre Iași (E 583) , spre Roman (DN 28), Pașcani (DN
28 A) și Botoșani (DN 28 B) . Rezultă o structură mai dens conturată în nucleul central al
localității cu blocuri de locuințe și dotări socio -culturale.

34
Spre cartierele periferice structura radiară are dezvoltare tentaculară în lungul
principalelor artere rutiere astfel :
 În direcția NV spre Botoșani se extinde Cartierul Primăverii,
 În direcția V spre Pașcani se extinde Cartierul Tineretului,
 În direcția NV spre Cucuteni se extinde Cartierul Jora,
 În direcția SV spre Roman se extinde Cartierul Paharnic,
 În direcția E spre Iași se extinde Cartierul Florilor
Zona funcțională a intravilanului cuprinde următoarea organizare :
 Zona centrală
Prezintă o densitate foarte ridicată și are funcții complexe cuprinzând blocuri de
locuințe diverse instituții administra tive, bancare, de învățământ sau socio -culturale.

 Zona de locuințe
Cuprinde 4286 locuințe – conform re censământului din 2011 – din care 4184 sunt în
proprietate privată și 138 în proprietate publică.
În cartierele periferice, în lungul axelor de transport menționate, intravilanul s -a
extins datorită cererii mari de locuinț e individuale.
Suprafața locuibilă totală este de 184.053 mp.

 Zona industrială și de prestări servicii
Se desfășoară în două regiuni distincte, din N și NE , cea mai importantă cuprinzâ nd
întreprinderile de confecții și de încălțăminte.

 Zona de unități agrozootehnice
Se remarcă unități organizate în societăți pe acțiuni și asociații particulare care dețin
terenuri în intravilan și extravilan, cu o extindere mai mare în zona de NV , N și E a
orașului.
De menționat sunt extinsele suprafețe din intravilan ocupate cu solarii situate în vatra
nouă – Carti erul Jora – din Lunca Bahluiețului .

35
 Zona căilor de comunicație
Are orientarea dată de configurația reliefului, fiind mai dezvoltată pe direcția
E – V sau NV – SE.
Căile feroviare sunt orientate în lungul Văii Bahluiețului și sunt rep rezentate de calea
ferată electrificată Iași – Pașcani care străbate sudul orașului.
Zona feroviară are poziție tangențială fiind deservită de o gară modernă care include 5
linii de cale ferată, rampe de încărc are – descărcare și instalații de mișcare automate.

 Zona de parcuri de recreere și perdele de protecție
Spațiile verzi din intravilan ocupă o suprafață de aproximativ 15 ha și constau în
parcuri și spații verzi de folosință generală.
Parcurile includ : grădina publică, esplanada, plantații de aliniament și spațiile verzi
din jurul blocurilor.
Spațiile verzi de folosință generală cuprind : terenuri d e sport, spații verzi aferente
întreprinderilor și instituțiilor. Raportând suprafața t otală a spațiilor verzi la numărul
de locuitori rezultă că orașul înregistrează un mare deficit de spații verzi.

 Zona comercială
S-a dezvoltat în partea de SV a orașului, în Șesul Bahluiețului, unde s -a menținut din
timpuri istorice.
În prezent zona comercială es te reprezentată prin piața agroalimentară, bazar, obor,
unități comerciale cu profil complex sau specializat, depozite de materiale de
construcții, etc.

 Zona de turism
Cuprinde diverse obiective care sunt grupate în zona centrală a orașului.

36
3.2 Funcțiile așeză rii urbane
Conjuncturile istorice sau economice parcurse în dezvoltarea orașului Târgu Frumos,
au determinat actualul profil funcțional al urbei.
Inițial orașul a apărut și s -a dezvoltat ca important târg, în perioada în care funcția
comercială predomina alături de ce a agricolă și meșteșugărească.
In perioada postbelică procesul de industrializare forțată și politica de repartizare
uniformă a industriei în teritoriu, a avut ca efect dezvoltarea funcției industriale de prelucrare.
În prezent profilul funcți onal cuprinde ca funcție de bază industria, urmată de funcția
de servicii și de cea agricolă.
Funcțiile prezentate încadrează orașul Târgu Frumos în tipologia funcțională mixtă,
având un potențial economic de importanță locală fiind situat în aria de polarizare a orașului
Iași. Totodată orașul este un centru polarizator, având rol de servire pentr u 11 sate aparținând
comunelor Ion Neculce, Brăiești, Bălțați, Cucuteni și Strunga .
Poziția favorabilă a orașului a determinat raporturi productive prospere și dinamice
care au depășit cu mult spațiul învecinat polarizat. Relațiile constau în schimburi de materii
prime sau produse finite, care se realizează în cadrul târguri lor tradiționale sau prin unități
comerciale.
Din punct de vedere socio -cultural, relațiile orașului cu exteriorul privind activitățile
educaționale, medicale și culturale, acestea se manifestă pe spații extinse care depășesc
spațiul polarizat.
Se remarcă un flux numeros de elevi orientat dinspre comunele învecinate spre școlile
generale, liceele și școlile profesionale din orașul Târgu Frumos, unde beneficiază de un
învățământ de calitate, oferit de cadre didactice calificate și de dotări corespunzătoare
demersului didactic.
Culturalizarea este propagată prin bibliotecile locale, muzee sau casa de cultură, toate
aceste instituții deservesc locuitorii orașului și ai comunelor di n spațiu l polarizat .
În ceea ce privește domeniul sănătății, se menține poziția orașul ui de centru polarizant
deorarece sunt de remarcat deplasările dinspre comunele învecinate spre spitalul sau
policlinica orășenească unde se asigură asistență specializat ă atât pentru locuitorii orașului cât
și pentru cei ai comunelor învecinate.

37
3.3 Organizarea spațiulu i urban

3.3.1.Dotări social – culturale.

 Asistența sanitară
Activitatea medico – sanitară reprezintă un factor important în cadrul comunității, prin
aceasta asigurându -se sănătatea populației din cadrul orașului și a localităților învecinate.
Asistența sanitară s -a dezv oltat în timpuri recente, influ ențând mortalitatea infantilă și
creșterea speranței medii de viață, factori care au un efect direct în creșterea valorii bilanțului
natural.
În orașul Târgu Frumos, serviciile medicale sunt oferite comunității de spitalul orășenesc,
policlinica și mai multe farmacii.
Spitalul orășenesc a fost închis în anul 2011 din cauza lipsei de fonduri, rămânând
funcți onal doar Compartimentul de Primire a Urgențelor .
În anul 2014 spitalul a fost redeschis, cu un număr mai mic de specialități și mai puține
paturi.
Numărul de cadre medicale a fost de aproximativ 200 până la momentul suspendării
activității din anul 201 1 iar în prezent este de aproximativ 35.
Activitatea sanitară este completată de Policlinica orășenească care cuprinde :
 10 cabinete medicină de familie
 8 cabinete medicale de specialitate
 5 cabinete stomatologice
 2 laboratoare medicale
Orașul este d eservit de un număr de 5 farmacii și de o creșă cu un număr de 60 de paturi.

38
 Sistemul de educație și învățământ
Învățământul este organizat pe cicluri de învățământ preșcolar, școlar, liceal și
profesional, asigurând funcționarea unui sistem educațional complet și complex, care
formează pepiniera pentru învățământul superior ieșean. Instituțiile școlare sunt majoritar de
stat, în care limba de predare este româna.
Învățământul preșcolar se desfășoară în două grădinițe și o creșă, în aceste ins tituții sunt
înscriși aproximativ 400 de copii. Numărul cadrelor didactice care lucrează în aceste instituții
este de 18, revenindu -i fiecărui cadru didactic aproximativ 22 de copii.
Gradul de cuprindere în învățământul preșcolar la nivel de oraș este de aproximativ
64,5 % , cu puțin peste gradul de cuprindere la nivel județean.
La nivelul orașului există două instituții de învățământ primar și gimnazial și anume :
 Școala Generală „Garabet Ibrăileanu”
 Școala Generală „Ion Creangă”
Învățământul liceal este organizat în două instituții :
 Liceul Teoretic „Ion Neculce”
 Liceul Tehnologic „Petru Rareș”
În orașul Târgu Frumos funcționează și două unități de învățământ , care școlarizează
copii cu diz abilități :
 Liceul Special „Moldova” – care școlarizează copii cu deficiențe de vedere din
toate județele limitrofe județului Iași.
 Liceul Tehnologic „Trinitas” – care școlarizează copii cu deficiențe mintale.
În aceste instituții de învățămân t sunt școlarizați aproximativ 3350 de copii iar
numărul total al cadrelor didactice care coordonează act ivitatea didactică este de aprox. 300
În ultimii ani se înregistrează un trend descendent atât în ceea ce privește numărul
elevilor înscriși cât al numărului de cadre didactice.
Rata abandonului șco lar are o valoare de aproximativ 1,24 % , în creștere față de anii
precedenți.

39
 Cultură și sport
Orașul Târgu Frumos beneficiază de un bogat patrimoniu cultural care este format din
numeroase monumente istorice, muzee, edificii culturale, casă de cultură, bibliotecă, situri
arheologice, manifestări populare tradiționale. Din acest patrimon iu cultural, cele mai
reprezentative pentru locuitorii orașului sun t :
 Casa de Cultură „Garabet Ibrăileanu” în cadrul căreia sunt organizate
evenimente locale, spectacole sau concursuri.

 Biblioteca Orășenească care a fost înființată în anul 1924 și deține un număr
de aproximativ 37.000 de volume, fiind înregistrați un număr de aproximativ
1200 de cititori activi.

 Clubul Copiilor care este frecventat de un număr mare de copii, fiind înființat
pentru dezvoltarea aptitudinilor și abilităților elevi lor în diverse domenii.

 Lăcașele de cult religios sunt în număr de șapte :
o Biserica Ortodoxă „Sf. Parascheva”
o Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae”
o Biserica Ortodoxă „Sf. Petru și Pavel”
o Biserica Ortodoxă Lipovenească
o Biserica Ortodoxă pe rit vechi.
o Biserica Ro mano -Catolică
o Biserica Adventistă

Baza sportivă a orașului deține un stadion de aproximativ 2000 locuri, 6 terenuri de
sport și 6 săli de sport care aparțin instituțiilor de învățământ.

40
3.3.2. Dotări edilitare
Asemenea majorității centrelor urbane din România și orașul Târgu Frumos dispune de o
serie de dotări edilitare care deservesc populația orașului.
 Rețeaua de drumuri
Lungimea totală a drumurilor orășenești este de 60 km , din care 43,33 % respectiv
26 km sunt modernizate.
Proporția mare a drumurilor modernizate se datorează și faptului că orașul este
străbătut de Drumul European E 583, de DN 28 A ș i de DN 28 B.

 Alimentarea cu apă
În cadrul orașului, alimentarea cu apă potabilă se face atât prin intermediul rețelei de
distribuție dar și din fântâni. Unele gospodării și -au realizat rețele proprii de
alimentare cu apă potabilă.
Rețeaua de distribuție a apei potabile provine din sursa Timișești – Iași, are o lungime
de 30,2 km, și o capacitate de transport a apei potabile de 5820 mc/zi.

 Sistemul de canalizare
Orașul Târgu Frumos se numără printre cele 5 orașe și municipii ale județului care
beneficiază de rețea de canalizare.
Lungimea rețelei de canalizare din oraș este de 22,2 km dar la momentul actual sunt
efectuate lucrări de modernizare în urma cărora rețeaua va fi extinsă și un număr mare
de gospodării individuale vor fi racordate la acest sistem.
În oraș funcționează și o stație de tratare a apelor uzate care a fost modernizată în 2007
și în 2014.

 Alimentarea cu energie electrică
Localitatea este racordată la sistemul energetic național, alimentarea cu energie
electrica către popul ație se realizează prin intermediul unei rețele de distribuție prin
linii de medie și joasă tensiune.
Rețeaua de iluminat public se întinde pe o lungime de 27 km, asigurând iluminatul
public pentru toate străzile din oraș.

41
 Alimentarea cu energie termică.
În trecut, alimentarea cu acest tip de energie, se realiza în sistem centralizat prin 12
centrale termice care funcționau pe bază de combustibil lichid s au gazos.
Din anul 2004 s -a renunțat la acest sistem centralizat de încălzire, care s -a dovedit a fi
nerentabil, urmând a fi înlocuit treptat cu centrale termice de apartament sau de bloc.
În prezent, majoritatea locuințel or sunt dotate cu centrale proprii pe gaz, ponderea
acestora fiind de aproximativ 90 % .

 Alimentarea cu gaze naturale.
Din anul 1982 orașul Târgu Frumos este racordat la conducta magistrală de transport
a gazelor naturale iar localitatea dispune de un sistem generalizat de alimentare prin
conducte cu o lungime de 44,3 km.

 Gestionarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor în oraș, se realizează selectiv, acest serviciu fiind asigurat de
firma de salubritate S.C. TERMOSERV SALUB S.A. care a fost înființat ă în anul
2010 și care are ca obiect de activitate Colectarea deșeurilor nepericuloase.

 Parcuri și spații verzi
Locuitorii orașului dispun de 8 parcuri, spații de joacă pentru copii și spații verzi care
însumează o suprafață totală de 26.150 mp.
Acestea sunt :
 Parc Esplanadă
 Parc Bogdan Vodă
 Parc Măicuța
 Parc Lunca Bahlui eț
 Parc zona Poștă
 Parc zona strada Ecaterina Teodoroiu
 Parc zona Bl. 102
 Parc zona Bl. 7

42
3.4 Influența factorului antropic asupra mediului și masuri de prevenire și combatere a
degradării mediului

Omul a modificat mediul în decursul timpului, cu intensități diferite direct
proporțional cu evoluția tehnologiei. Impactul omului asupra mediului, pe plan local, s -a
concretizat în urma desfășurării activităț ilor industriale, agricole și de transporturi, acțiuni
care au creat un mediu antropizat, în care principalele modificări s -au produs datorită poluării
aerului, apei și solului.

3.4.1. Poluarea aerului
Poluarea atmosferei se re alizează cu pulberi din surse precum: arterele de circulație,
fabrica de confecții, stația de betoane și mixturi asfaltice.
Poluarea cu gaze se datorează centralelor termice, stației de betoane, circulației și
transportului auto în lungul drumurilor naționale.
Poluarea cu mirosuri se datorează emanațiilor din zona de depozitare a dejecțiilor
zootehnice, a containerelor cu deșeuri menajere .
Poluarea cu zgomote afectează clădirile amplasate în lungul căilor de comunicație , la a
căror proiectare nu s -a ținut cont d e condițiile minime de protecție și de amplasament, fiind
orientate în lungul axelor de transport, fără zonă verde tampon și fără i zolație fonică
corespunzătoare.
Poluanții persistă când sunt favorizați de factorii meteorologici și morfografici, aceștia
produc inversiuni de temperatură, ceață persistentă pe Șesul Bahluiețului, iar calmul
atmosferic și nebulozitatea determină reținerea poluanților în zona orașului.
Vântul cu direcție predominantă NV – SE aduce p este oraș poluanți emiși de unitățile
economice amplasate în NV și centrul localității.
La nivelul orașului Târgu Frumos nu există o stație de monitorizare a calității aerului.

43
3.4.2. Poluarea apei
Principalele surse de poluare sunt : industria, agricultura și activitățile edilitare.
Deșeurile menajere de pe platform a de gunoi sunt infiltrate în pâ nza freatică prin intermediul
precipitațiilor, determinând poluarea. De asemenea, calitatea apei din pâ nza freatică este
modificată datorită activităților gospodărești din locuințele individuale.
Poluanții din pânza freatică conțin substanț e chimice și bacteriologice care afectează
populația ce folosește ca sursă de apă potabilă fântânile.
La nivelul jude țului Iași funcționează un număr de 19 Stații de Epurare a apelor uzate,
din care una se află pe teritoriul localității. Eficiența acestor stații este de regulă deficitară, o
mare parte din apa uzată colectată în mediul urban, este redată mediului fără epu rare.

3.4.3. Degradarea și poluarea solului
Solul este o resursă naturală vitală , care regenerează mediul înconjurător și răspunde
unei game largi de presiuni exercitate asupra sa. Chimizarea în agricultură, deșeurile urbane,
dejecțiile de grajd deversate accidental , sunt principalele cauze ale poluării solului.
Chimizarea nerațională legată de transportul, manipularea, depozitarea, conservarea și
administrarea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice, modifică calitatea solului.
Fenomenele de degradare a solului prin eroziune superficială, surpări, alunecări de
teren, exces de umiditate, inundații sau saturare, sunt produse de intervenția antropică, prin
practicarea agriculturii neraționale, suprapășuna t, defrișări, desțeleniri, etc.
În acest sens, se impune păstrarea calită ții mediului, diminuarea efectelor negative ale
activită ții uman e cu implicații asupra acestuia și stabilirea unor norme de măsuri, aliniate
normelor internaționale, care vor avea drept scop protejarea mediului.
În ceea ce pr ivește modalităț ile de protejare trebuie asigurat crearea unu i sistem
legislativ si instituț ional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor în vigoare și
care să asigure elaborarea unor programe pe terme n lung corelate pe plan local si național,
referitor la protejarea mediului.

44
CAPITOLUL AL IV-LEA. ACTIVITAȚILE ECONOMICE

4.1 Aspecte generale
Analiza situației actuale a orașului Târgu Frumos a reliefat faptul că orașul ocupă un
loc important în cadrul județului fiind „nod rutier”important și strate gic.
Cu toate acestea orașul este slab dezvoltat din punct de vedere economic, unii din
marii coloși economici încheindu -și activitatea în zonă.
Efectul cel mai resimțit de populație este reprezentat de lipsa locurilor de muncă .
Cele mai importante ramuri economice din orașul Târgu Frumos sunt agricultura,
comerțul și industria ușoară reprezentată de confecționarea și comercializarea articolelor de
îmbrăcăminte și încălțăminte și industria alimenta ră.
În ultimii ani s -au înregistrat scăderi în ceea ce privește industria ușoară, agricultur a
ocupând un loc important în ocupația locuitorilor.
În prezent, în cadrul orașului Târgu Frumos sunt înregistrați 456 agenți economici, din
care cei mai mulți sunt după forma organizat orico – juridică, so cietăți cu răspundere limitată .

Tab. 5 Repartiția agenților economici după for ma organizatorico -juridică.

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Fig. 10 Repartiția agenți lor economici după forma organizat orico – juridică , %

45

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Cei mai mulți agenți economici din orașul Târgu Frumos activează în domeniul
comerțului și în domeniul serviciilor.
Fig. 11 Repartiția agenților economici pe tipuri de activități.

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

La nivelul orașului Târgu Frumos, cei mai mulți agenți economici dețin capital românesc.

46

Fig. 12 Originea capitalului

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Referitor la forma de proprietate, majoritatea agenților economici sunt în proprietate pri vată.

Fig. 13 Forma de proprietate

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

47
În funcție de numărul de angajați, majoritatea agenților economici se înc adrează în
categoria microî ntreprinderilor, care au între 1 și 9 angajați.

Fig. 14 Numărul de angajați

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

În tabelul de mai jos se prezintă repartizarea agenților economici după originea
capitalului, forma de proprietate și numărul de angajați.

Tab. 6 Repartiția angajaților după forma de proprietate și originea capitalului

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

48
Principalii 15 agenți economici din orașul Târgu Frumos, după cifra de afaceri,
conform ultimului recensământ, sunt prezentați în tabelul de mai jos, cu precizarea că 8 dintre
aceștia au ca obiect de activitate comerțul.

Tab. 7 Principalii agenți economici din orașul Târgu Frumos

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

49
4.2 Activită țile agricole

Agricultura, împreună cu industria de confecționare și comercializare a produselor de
îmbrăcăminte și încălțăminte și industria alimentară, este activitatea de bază pentru locuitorii
din orașul Târgu Frumos.
În zona orașului condițiile nat urale sunt favorabile dezvoltării tuturor ramurilor
agriculturii. Relieful jos, climatul favorabil și solurile fertile din clasa molisoluri sunt
principalii factori cade au favorizat dezvoltarea acestei ramuri economice.
Gradul de favorabilitate r idicat se reflectă și în structura fondului funciar, unde
predomină terenurile arabile și pășunile.
Fondul funcia r total al orașului Târgu Frumos este de 2446 ha.
Suprafața terenurilor agricole este de 2118 ha, respectiv 86,59 % din suprafața totală,
fiind structurată astfel :
 79,7 % teren arabil , respectiv 1688ha
 19,02 % pășuni/ fânețe , respectiv 403 ha
 0,94 % vii, respectiv 20 ha
 0,33 % livezi , respectiv 7 ha

Referitor la structura proprietății terenurilor se evidențiază în procent de 100 %
proprietatea privată asupra terenurilor.
După anul 1990 prin Legea 18 și din anul 2000 prin Legea 1, au început să fie
retrocedate proprietățile și terenurile confiscate de regimul comunist.

50
4.2.1. Cultura plantelor

Culturile agricole specifice zonei sunt cele cerealiere ( porumb, grâu, ovăz, orzoaică ),
plante tehnice ( floarea –soarelui, soia, sfecla de zahăr ) , legume și legumino ase, plante de
nutreț, cartofi, fructe, etc.
Cultura plantelor este ramura de bază a producției agricole care s -a dezvoltat pe baze
științifice și care a avut un randament bun înainte de anul 1989. În această p erioadă s -au
introdus cul turi m ecanizate, s -au aplicat amendamente terenurilor arabile, lucrări de
îmbunătățiri funciare, s -a introdus selectarea soiurilor și a început practicarea sistemului de
rotație a culturilor. Toate aceste măsuri au dus la creșterea productivității în unit ățile agricole.
După anul 1990, marile înt reprinderi agricole cu capital de stat sau cooperatiste au fost
desființate, iar terenurile au fost retrocedate producătorilor individuali, a căror capacități
reduse de investiții au determinat reducerea productivi tății agricole. Ulterior , s-a înregistrat o
tendință de concentrare a terenurilor agricole , prin arendare, în cadrul asociațiilor și
societăților agricole private, care pot practica o agricultură eficientă.
În perioada postdecembristă, principala componentă a producției agricole era
componenta vegetală, în special cultura porumbului care reprezenta aproximativ 60 % din
totalul terenurilor arabile, restul fiind cultivat cu grâu, orzoaică, ovăz, floarea – soarelui, soia,
sfeclă de zahăr, legume și pl ante furajere.
Suprafețele ocupate cu cereale, în special cu porumb au crescut și după anul 1991
datorită restrângerii suprafețelor o cupate cu plante mai costisitoa re ce solicitau lucrări
agrotehnice speciale precum cartoful, sfecla de zahăr sau legumino asele.
Gradul redus de mecanizare și lipsa investițiilor a u determinat producții relativ reduse.
Caracteristicile solului din zona Târgu Frumos favorizează, în special, cultura de
cereale pentru boabe, cultura de legume și de plante de nutreț.
Datorită acestui fap t și în prezent, suprafața cultivată cu porumb boabe deține cea mai
mare pondere din totalul suprafeței cultivate, aproximativ 58,46 % , înregistrând producții mai
mari comparativ cu anii precedenți . Aces t fapt se datorează și creșterii numărului de utilaje
agricole cu aproximativ 35 % din 2007 și până în prezent . La momentul anului 2012 tehnica
agricolă a orașului număra 84 de utilaje, funcționale, folosite pentru prelucrarea terenuri lor.
Grâul este o cu ltură care s -a redus mult ca suprafață după an ul 1990, ocupând în
prezent 9,38 % din totalul arabil.

51
Legumicultura este un sector cu tradiție în Târgu Frumos, ce se practică de secole de
către locuitorii ruși -lipoveni. Suprafața ocupată de legume este sit uată în Lunca Bahluiețului
iar suprafața ocupată de această activitate agricolă a crescut de la an la an, ocupând în prezent
aproximativ 5,7 % din totalul suprafețelor arabile. Productivitatea agricolă este foarte ridicată
datorită sistemului pra cticat de culturi în solarii, de folosirea îngrășămintelor chimice, a
irigațiilor, selectarea soiurilor și semințelor și a încălzirii solariilor pe timp de iarnă.
Fig. 15 Lunca Bahluiețului

Cele mai mari creșteri în ceea ce privește suprafața cultivată s -au înregistrat la
următoarele culturi :
 orz de primăvară
 floarea soarelui
 rapiță
 varză de toamnă
 tomate de toamnă
În ceea ce privește reducerea suprafeței cultivate, cele mai mari scăderi s -au înregistrat pentru:
 orzoaică de toamnă
 mazăre boabe
 fasole

52
4.2.2 Creșterea animalelor

Baza furajeră este asigurată de pășunile ș i fânețe le locale, care ocupă aproximativ
403 ha , respectiv 19,02 % din totalul suprafețelor. În ultimii ani calitatea acestora a scăzut
datorit ă neaplicării unor măsuri de reî nsămânțare, refertilizare și datorită pășunatului excesiv.
Creșterea animalelor în sistem intensiv se realizează în cadrul unor societăți private,
ferme sau asociații, unde se practică creșterea raselor superioare mult mai productive,
furajarea pe bază de nutrețuri concentrate iar producția este o rientată spre cerințele pieții.
Un număr important de efective se cresc și în gospodăriile individuale, dar în acest caz
productivitatea este scăzută.
Se cresc în special păsări și porcine, care înregistrează cele mai mari efective, dar și
ovine, bovine, caprine și cabaline.
Apicultura este o ocupație cu tradiție, atestată documentar din anul 1431 în timpul
domniei lui Alexandru cel Bun. Această ocupație s -a păstrat și în prezent fii nd favorizată de o
bază meliferă bogată.
Tab. 8 Evoluția efectivelor de animale din ultimii ani

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

Producția animalieră este valorificată parțial în cadrul abatoarelor locale și în
gospodăriile individuale.

53
4.3 Activită țile industriale

Orașul Târgu Frumos are vechi tradiții legate de activitatea meșteșugărească în
domeniile olăritului, țesutului, morăritului și stupăritului. O parte din aceste activități , în
prezent, au dispărut sau se mai practică izolat.
Industria s -a dezvoltat inițial prin construcția unor mori, ateliere de tâm plărie și
mobilă, croitorii, ciz mării, a unor ateliere de reparat mașini agricole, darac, ateliere de fierărie,
etc. Baza industrială a orașului s -a pus prin înființarea întreprinderilor de încălțăminte și de
confecții, care au atras forță de muncă numeroasă din regiunile înco njurătoare, fapt ce a
contribuit la dezvoltarea economică a localității.
Dintre ramurile industriei, reprezentative la nivel local, sunt :
 Industria de confecționare și comercializare a produselor de îmbrăcăminte și
încălțăminte.
Tab. 9 Firme reprezentative din domeniul confecțiilor

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

 Industria alimentară
Această ramură este bazată pe activități de prelucrare a cărn ii și activități de panificație
și patiserie.
Tab. 10 Firme reprezentative din domeniul alimentar

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

54
4.4 Sectorul serviciilor

4.4.1. Comerțul

Această ramură a sectorului serviciilor, definește evoluția vieții economice și sociale a
unei localități și constit uie unul din principalii factori ai dezvoltării societății.
Datorită poziției sale, orașul fiind așezat pe calea strategică și comercială a
intersecțiilor de drumuri importante din Moldova, localitatea a beneficiat de posibilitat ea
schimburilor de mărfuri încă din cele mai vechi timpuri.
Se remarcă, în primă fază a dezvoltării micii industrii, negustorii armeni care aveau
experiența necesară în pra cticarea comerțului local, locul acestora fiind luat mai apoi de evreii
și alte naționalități din localitate.
În prezent , această activitate se bazează în principal pe comercializarea produselor
alimentare și nealimentare .

Tab. 11 Fireme reprezentative care activează în sectorul serviciilor

Sursă: Strategia de dezvoltare a orașului Târgu Frumos

55
4.4.2. Turismul

Orașul Târgu Frumos deține un patrimoniu turistic antropic destul de bogat,
reprezentat de monumente istorice, de arhitectură și artă, edificii religioase, muzee.
Cu toate acestea, funcția turistică a orașului este mai puțin evidențiată datorită lipsei unor
proiecte finanțate care să includă obiectivele în fluxul turistic.

Cele mai cunoscute obiective turistice, existente in oraș si în împrejurimi, sunt :
 Biserica” Sfânta Parascheva” sau Biserica Domnească
Este cea mai veche biseri că din oraș ,d atând din anul 1451, fiind construită în timpul
domniei lui Petru Rareș de unde poartă și numele de Biserică Domnească.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica este construită din cărămidă, pe temelie de piat ră de
carieră și a fost restaurată de mai multe ori în anii 1863, 1869, 1880, 1906 și 1970.
De această biserică se leagă și numele lui Ion Creangă care a fost hirotonisit aici ca
diacon în anul 1859.
Fig. 16 Biserica Domnească

56
 Muzeul „Mihai Constantin ”

Amenajat în cadrul liceului „Ion Neculce ” , acest muze u cuprinde o valoroasă colecți e
de ceramică neolitică , descoperită în împrejurimile orașului si expune , în sectorul de
etnografie , obiecte vestimentare tradiționale și unelte specifice regiunii.
Muzeul a fost înființat de către profesorul Mihai Constantin , fiind considerat un
Muzeu școlar de Istorie – Arheologie si Etnografie, care prezintă vechimea și continuitatea
localității prin prisma dovezilor arheologice și etnografice.
Fig. 17 Muzeul „Mihai Constantin”

 Muzeul Meseriilor

A fost înființat în vara anului 2005 de către profesorul Dan Fripis, în semn de respect
pentru marile valori din lumea meseriilor, ca re au făcut ca orașul să fie cun oscut.
Fig. 17 Muzeul Meseriilor

57
 Cimitirul Evre iesc

A fost situat inițial în partea de sud a orașului, dar a fost mutat în partea de vest datorită
construcției caii ferate Iași – Pașcani. Cimitirul se întinde pe o suprafață de 500 X 800 m și
cuprinde aproximativ 5000 de pietre de mormânt.
Cel mai vechi monument funerar datează din 1818, iar ultima înmormântare a fost
înregistrată în anul 1993.
Fig. 18 Cimitirul E vreiesc

 Groapa Comună

Este localizată în Cimitirul Evreiesc și are o dimensiune impresionantă de 25 metri
lungime , 2,5 metri lățime și 2,5 metri adâncime. Aceasta a fost săpată pentru îngroparea
cadavrelor descărcate la Târgu Frumos din „primul tren al morții” care se îndrepta spre
Călărași .
Groapa comună este marcată de un monument comemorativ, care prezintă următoarea
inscripție în limbile română și ebraică : „ În memoria celor 540 de evrei îngropați aici, victime
ale barbariei fasciste, uciși în trenul morții, în zilele de 29 – 30 iunie și 1 iulie 1941. Să nu
uităm crimele fascismului . ”

58
Fig. 19 Groapa Comună

 Stațiunea arheologică Târgu Frumos ,, Baza Patule ”

Așezarea se află amplasată în partea de N – NV a vetrei orașului, pe un martor de
eroziune, delimitat din cuesta din dreapta pârâului Adâncata, afluent de stânga al Bahluiețului.
În anul 1990, stațiunea a devenit bază de practică arheologică, până în prezent fiind dezvelită
o parte de 2100 m². Ai ci au fost descoperite mai multe tipuri de locuințe, complexe
gospodărești interioare și exterioare precum și obiecte de aramă.
Deși până în prezent s -au cercetat doar 0,02 % din suprafața estimată a așezării, rezultatele
obținute sunt de o mare importanță , atât pentru înțelegerea evoluției comunităților umane
eneolitice de la răsărit de Carpați, de acum 6000 de ani, cât și pentru întreaga protoistorie a
României.
Fig. 20 Stațiunea arheologică Târgu Frumos ,, Baza Patule ”

59
 Casa în care s -a născut „Garabet Ibrăileanu”

Este situată la răscrucea drumurilor spre Pașcani și Roman, cu vad comercial bun,
unde părinții scriitorului au înființat o prăvălie în anul 1871 și unde în același an, la 23
mai, avea să se nască criticul și istoricul literar Garabet Ibrăileanu.
Clădirea va deveni han, iar mai târziu școală gimnazială și primară.
Fig. 21 Casa în care s -a născut „Garabet Ibrăileanu”

 Muzeul Arheologic Cucuteni

Muzeul este amplasat în localitatea Cucuteni, situată la 15 km de oraș și este cuno scut prin
ceramica pictată a culturii Cucuteni din eneolitic, prin mormintele princiare getice și tezaurul
de obiecte de aur, descoperite în satul Băiceni. Acest tezaur este compus din mai multe piese
de aur, care au făcut parte din portul de paradă al unui rege get din zonă.
Fig. 22 Muzeul Arheologic Cucuteni

60
 Muzeul memorial Alexandru Ioan Cuza

Este localizat în imediata apropiere a orașului, î n localitatea Ruginoasa și funcționează
în palatul construit în anul 1804 de familia Sturdza în stil neogotic . Actualmente este
muzeu memorial dedicat Domnului Unirii.

Fig. 23 Muzeul memorial Alexandru Ioan Cuza

 Casa în care s -a născut și mormântul cronicarului Ion Neculce

Comuna Ion Neculce este atestată documentar în anul 1638 iar în satul Prigoreni ,
care aparține comunei a fost descoperit de către un învățător în anul 1937, mormântul
cronicarului Ion Neculce și al soției acestuia, care este situat în cimitirul satului, lângă
biserică. Tot aici se află și mormântul lui Ștefan a Petrei Ciubotariul, tat ăl scriitorului Ion
Creangă, care avea întinse pământuri în zonă.

61
Fig. 24 Mormântul cronicarului Ion Neculce

Dezvoltarea turismului din zonă este susținută de unitățile de cazare existente.
Conform datelor recepționate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, pe teritoriul orașului
se regăsesc un număr de două unități de cazare respectiv un hotel și o pensiune turistică, care
au o capacitate totală de cazare de 65 locuri.

62
4.4.3. Transporturile

Căile de comunicații rutiere
Orașul Târgu Frumos a avut din vechime o poziți e privilegiată în zona Moldovei
Centrale, pe principala axă de comunicație a județului Iași.
Târgul s -a dezvoltat avantajat fiind de „poarta naturală de vie circulație” după
cum o numea V. Tufescu, regiunea de dealuri joase numită Șaua Ruginoasa – Strunga.
Aceasta face legătura între Câmpia Moldovei și Culoarul Siretului și este recunoscută a fi cea
mai importantă axă de comunicație din Moldova.
Orașul este așezat pe drumul european E 583, la intersecția a trei drumuri naționale :
 D.N. 28 Iași – Târgu Frumos – Săboani
 D.N. 28 A Iași – Târgu Frumos – Pașcani
 D.N. 28 B Iași – Târgu Frumos – Hârlău – Botoșani

Rețeaua de comunicație rutieră este completată de drumurile comunale

 D.C. 96 spre satul Buznea – Gănești
 D.C. 93 spre Brăești – Lungani
 D.C. 118 spre Cu cuteni
 D.C. 120 spre Giurgești
Orașul este tranzitat de multe mijloace de transport care fac legătura între localitățile mai
îndepărtate și orașul Iași. Autogara este situată pe strada Cuza Vodă iar pe lângă aceasta sunt
prezente și alte câteva stații cum ar fi : Stația Spital, Stația Han Turistic, Școala Ion Creangă,
Peco Petrom, Stație Liceu, Casa de Cultură și Peco Luk Oil.
Curse directe din orașul Târgu Frumos sunt spre : Iași, Hârlău, Oțeleni, Cotnari, Prigoreni,
Fărcășeni, Lețcani, Costești, Podu Ilo aiei, Strunga, Ruginoasa, Cucova, Războieni, Brăești.
În oraș, transportul urban este asigurat de către 19 operatori de taxi.

63

Căile de comunicații feroviare

Apariția căii de cale ferată Iași – Pașcani în anul 1870, a strămutat polul comercial
axat pe Târgu Frumos spre Pașcani. După acest an importanța orașului scade, în sistemul
regional, căile de comunicații rutiere ocupând un rol secundar în fluxul schimburi lor de
mărfuri.
Orașul este deservit în prezent de linia de cale ferată Iași – Pașcani care a fost
electrificată în anul 1985.

Gara Târgu Frumos este o stație de tranzit, relativ nouă, cu dotări moderne, destinată
traficului de călători și de mărfuri.

Fig. 25 Gara Târgu Frumos

64

4.5 Dezvoltarea în perspectivă a orașului

Dezvo ltarea de perspectivă presupune, elaborarea unor proiecte de dezvoltare cu
finanțare, care să vizeze toate funcțiile și să asigure dezvoltarea complexă a orașului, a
relațiilor sale cu întregul sistem de localități limitrofe.
În acest context, viziunea de dez voltare pentru perioada următ oare, este aceea de
transforma re a orașului Târgu Frumos într -un pol esențial, o zonă de interes investițional și
pol de dezvoltare agricolă.
Creșterea competitivității orașului, dezvoltarea durabilă prin valorificarea potențialului
local, promovarea resurselor, extinderea activităților economico -sociale având ca scop
creșterea standardului de viață al locuitorilor reprezintă obiectivul general al strategiei de
dezvoltare pentru perioada următoare.
Pentru atingerea acestui obiectiv general trebuie avu te în vedere următoarele aspecte :
 Creșterea competitivității economice prin atragerea investitorilor.
 Dezvoltarea durabilă a potențialului uman.
 Modernizarea infrastructurii în scopul valorificării poziției strategice.
 Îmbunătățirea serviciilor de sănătat e.

Pentru fiecare din aceste aspecte trebuie stabilite măsuri specifice care să acopere toate
strategiile importante pentru dezvoltarea orașului.

65

CAPITOLUL AL V -LEA. ASPECTE METODICO – DIDACTICE

5.1 Considerații generale asupra procesului de instruire și educație

5.1.1.Noțiuni generale

În cadrul ști ințelor educației s -a fixat ter menul de metodică, definit ca o parte a
didacticii care studi ază principiile, metodele și formele de predare – învățare a unei
discipline școlare, ținând seama de specificul acesteia.
Metodica are în vedere atât teoria cât și practica procesului did actic, pe care
urmărește să -l optimizeze, organizându -l pe baze științifice.
Conform etimologiei ( din grecescul „ methodos ” , cu metha = spre și odos = cale ) ,
metodica ar fi „calea de urmat” în vederea atingerii unui scop, sau mani era de a zice, a face,
a învăța ceva, urmând niște principii și o anumită ordine în acțiune. Metodica se poate
considera și ca mod sistematic de cercetare, de cunoaștere, de transformare a realității.
Educația este a nsamblul de acțiuni și influ ențe intenționate, conștiente, exercitate de
un om sau de un grup uman asupra altui om sau grup uman, spre a -l forma, al dezvolta.
În istoria civilizației, preocupări științifice asupra procesului instructiv – educativ,
apar abia în perioada renașteri, când modificările esențiale tehnico – economice și cultural –
științifice pun societatea în fața necesității organizării activității școlare eficiente. A apărut
astfel didactica – știința de a -i învăța pe alții – ramură a pedagogiei, constituită ca teorie
generală a procesului de învățământ. Termenul „Didactică” a fost introdus în
sec. al XVII – lea de Jan Amos Komenski ( Comenius ).
A educa înseamnă a influența în mod constant și sistematic, dezvoltarea intelectuală și
fizică a elevului. El va interacționa cu lumea adevărată cu propriile lui mâini și simțuri,
întrebuințând metode științifice și propria experiență pentru a folosi instrumentele. În
studierea procesului de învățământ, didactica operează analiza lui ca sistem, îi precizează
scopurile și obiectivele instructiv -educative, evidențiind metodel e și mijloacele de a -1 realiza.

66

Didactica stabilește conținutul învățământului, componenta esențială a procesului
didactic, precizând criteriile de selecție utilizate. Un loc important în preocupările didacticii îl
deține elaborarea principiilor de org anizare și de desfășurare a procesului de învățământ, în
prezent dispunându -se de o gamă largă de metode didactice.
Mijloacele de învățământ, rolul și funcțiile acestora în condiționarea reușitei
demersului didactic, formele de organizare a procesului de învățământ, evaluarea
randamentului școlar, sunt tot atâtea preocupări majore ale didacticii, care nu omite rolul
profesorului din perspectiva educației sau relațiile profesor – elev, elevi -elevi, etc.
Procesul de învățământ este un ansamblu de acțiuni exer citate în mod conștient și
sistematic de către educatori asupra celor pe care îi educă, într -un cadru instituționalizat, în
vederea formării personalității lor corespunzător cerințelor idealului educațional. Aspectele
definitorii ale procesului de învățămâ nt sunt caracterul formativ și cel informativ. Primul
vizează conturarea unor trăsături de caracter, convingeri și concepții, pe când caracterul
instructiv are în vedere asimilarea cunoștințelor, acestea reflectându -se în conștiința elevului
ca imagini, no țiuni, principii, legi, exteri orizat e sub formă de cunoștințe intelectuale și
deprinderi practice.
Instruirea și educația au loc concomitent, procesul de învățământ fiind instructiv –
educativ, sau formativ -informativ. Tot caracter de simultaneitate au și ce le două laturi ale
procesului, anume cel de predare (acțiunea profesorului) și cel de învățare (acțiunea elevului).
în procesul de predare -învățare cuplul profesor -elev este condus de către profesor, dar elevul
este participant activ și beneficiar.
Activit atea de instruire și educație desfășurată în școală pune numeroase probleme:
cele referitoare la scopul, obiectivele procesului instructiv -educativ, la conținutul celor
predate, la procesul predării, la strategie, metodele și mijloacele folosite.
Procesul de învățământ este un ansamblu proiectat și structurat pentru finalizarea
obiectivelor instructiv -educative, iar componentele sale și modul lor de interacțiune asigură
funcționarea integrală a acestei entități specifice. El este structurat pe diferite nive le de
complexitate, de la poziția extrem superioară de macrosistem, până la nivelul situațiilor
practice ale clasei de elevi, unde procesul de învățământ devine microsistem. Macrosistemul
de instruire este alcătuit din totalitatea microsistemelor de tipul lecției, lucrărilor de laborator
sau al altor activități didactice organizate.

67

Sistemul de instruire are ca elemente funcționale obiectivele și rezultatele, iar ca
elemente structurale resursele umane (elevii și profesorii) și materiale(conținuturi, mijlo ace și
materiale, timp didactic, spațiu de învățământ), în plan operațional sau acționar intervin
strategiile de predare -învățare, metodele de evaluare și conexiunea inversă ca element de
autoreglare.
Analiza sistematică a procesului didactic permite în ge neral controlul variabilelor de
care depinde calitatea instruirii, printre care gradul de prelucrare pedagogică a conținuturilor,
structura logică de prezentare, susținerea argumentării cu explicații suplimentare, valorizarea
prin transfer a cunoștințelor. De asemenea se pot combina convenabil metodele și procedeele
didactice și se poate alege succesiunea secvențelor care să optimizeze procesul. Unele
variabile sunt greu sau imposibil de controlat sau modificat, aici putând fi citate: inteligența
elevului, aptitudinile sale, nivelul general de pregătire, stadiul dezvoltării intelectuale, unii
factori de personalitate.
Cu toate aceste neajunsuri, abordarea sistematică a problematicii procesului de
învățământ oferă posibilitatea unei planificări raționale a ac estuia și o analiză debarasată în
mare parte de subiectivism, oferind criterii de evaluare mai precise. Analiza implică
cunoașterea sistemului, formularea precisă a obiectivelor, o evaluare corectă și posibilitatea de
a aprecia ponderea reală a acțiunii si stemului asupra rezultatelor, care pot fi afectate și de
factori exteriori sistemului (aportul unor meditatori, ajutorul părinților, etc.). Această abordare
sistematică reprezintă maniera rațională de conducere a activității didactice, pe care o ridică
de la stadiul de meșteșug la cel de activitate științifică elaborată și controlată, permițând
luarea unor decizii prompte, clare și corecte, ce se impun pe parcursul desfășurării procesului
de instruire.
Optimizarea activității didactice trebuie să pornească de la cunoașterea principalelor
condiții interne și externe ce pot influența pozitiv sau negativ procesul, ca și a elementelor din
sistem afectate, pentru a se putea interveni corespunzător.
Principalele aspecte ale sistemului metodico -organizatoric al educației sunt: principiile
educației, metodele educației, modurile și formele de organizare a educației.

68

5.1.2 Principiile educației

Principiile de învățământ sunt cerințe generale care trebuie respectate în organizarea și
desfășurarea procesului de învățământ, în vederea realizării scopului educației. Respectarea
lor asigură obținerea de rezultate bune în toate laturile educației. Respectarea următoarelor
principii didactice acoperă buna organizare și conducere a procesului de învățământ, sub toate
aspectele lor:
• principiul învățământului activ – exprimă cerința ca însușirea cunoștințelor noi, formarea
priceperilor și deprinderilor, în toate laturile educației, să fie un rezultat al efortului propriu al
elevilor.
• principiul învățământului conștient – învățământul este conștient dacă elevul înțelege
tot ceea ce învață. Numai cunoștințele asimilate în acest fel sunt temeinice și îl ajută pe elev
să se folosească de ele cu succes.
• principiul învățământului intuitiv – exprimă cerința ca generalizările ( noțiuni, definiții,
etc.) pe care și le însușesc elevii în procesul de învățământ, să aibă la bază perceperea
obiectivelor și fenomenelor. Acest principiu îl constrânge pe elev să gândească, să
interpreteze, să -și pună probleme, să emită ipoteze.
• principiu l învățământului continuu – are aplicare nu numai în însușirea cunoștințelor, ci
și în formarea priceperilor și deprinderilor Pentru a obține rezultate bune se cere ca în sistemul
educativ cunoștințele, priceperile și deprinderile noi să constituie o conti nuare a celor însușite
anterior, să decurgă logic din acestea.
• principiul învățământului sistematic – învățământul este sistematic când cunoștințele
sunt însușite de elevi în succesiunea lor logică. Elevul este ajutat să găsească ușor cunoștințele
de care are nevoie în viață. Acest învățământ contribuie și la înțelegerea mai adâncă a
cunoștințelor și la păstrarea mai trainică a acestora.
• principiul învățământului temeinic – calea principală de a preveni uitarea este repetarea
cunoștințelor. Dacă elevul își însușește cunoștințele prin efort propriu, conștient, sistematic,
continuu, însușirea devine și temeinică.
• Principiul legăturii teoriei cu practica – cere ca toți elevii să aplice în practică toate

69
cunoștințele însușite la diferite discipline școlare.
Legarea teoriei cu practica se realizează sub aspecte diferite, în funcție de specificul
obiectului de învățământ, de vârsta elevilor, de latura educației.
Între principiile didactice există o strânsă legătură, o interdependență.

5.1.3. Considerații metodi co-științifice privind predarea lecțiilor

Geografia și cunoștințele ei de bază fac parte din cultura generală a omului. Profesorul
este cel care trebuie să înarmeze elevul cu motivații pentru învățătură, cu tehnici de învățare și
cu metode de utilizare a noțiunilor însușite.
Selectarea conținutului are în vedere în mod deosebit următoarele caracteristicii:
• Corectitudine științifică;
• Corelare optimă între pregătirea teoretică și cea aplicativă;
• Realizarea prin aceste cuno ștințe, a bazei pentru pregătirea de specialitate;
• Accesibilitate, obținută prin corelarea dificultății conținutului cu particularitățile de
vârstă ale elevilor;
• Corelarea conținutului manualelor școlare cu evoluția previzibilă a realității;
• Valoarea practic educativă, de formar e și informare, a geografiei școlare, obținută prin
selectarea convenabilă a conținutului;

Predarea lecțiilor de geografie presupune nu numai funcția de comunicare – prezentare
a materiei, a cunoștințelor, a definițiilor și a vocabularului geografic, ci și cea de a dezvălui
experiențe practice si aspecte mai importante din viața unor mari geografi.
Predarea geografiei contribuie la formarea culturii generale a elevilor prin acel minim
de cunoștințe potrivit gradului de înțelegere al lor, cunoșt ințe care se referă la o serie de
fenomene ce se petrec în natură.
Scopul fundamental propus este formarea unei gândiri științifice a elevilor, descoperirea
și aprofundarea puterii de gândire și de sinteză, dar mai ales, realizarea unei strânse l egături a
cunoștințelor dobândite cu practica. De aceea, profesorul este dator să urmărească

70
transmiterea și însușirea conștientă și pe cât posibil tehnică a cunoștințelor.
Deoarece în predarea geografiei dispunem de numeroase variante de metode și
procedee , profesorul trebuie să aleagă pe acelea care să asigure înțelegerea fenomenelor
reducând la minimum munca și timpul necesar studiului.

Conținutul concret al cursului de geografie este stabilit de programele școlare respective,
care pr in temele abordate urmăresc să asigure atingerea competențelor generale propuse:
 formarea unui bagaj de cunoștințe cu aplicații în practica;
 lămurirea elevilor, însușirea și aprofundarea de către aceștia a teoriilor si fenomenelor
din natură studiate;
 realizarea unei legături continue între teorie și practică, fapt care permite motivarea
pentru studiu și învățare a elevilor;
 crearea deprinderii de a gândi și a sintetiza toate cunoștințele dobândite de către elevi
în cadrul orelor de geografie;

În procesul de predare -învățare am urmărit, în vederea obținerii unor rezultate bune și
foarte bune, următoarele elemente distinctive:
 precizarea corectă și c lară a competențelor specifice ;
 utilizarea unor întrebări -problemă pentru a face trecerea la lecția nouă;
 conținutul fiecărei lecții este completat cu ultimele informații si ipoteze, integrând
organic informațiile noi cu cele anterioare;
 aleg metode activ -participative (pentru a antrena aproape întreaga clasă);
 selectez mijloacele de învățământ cele mai adecvate pentru a se observa clar
fenomenul analizat.
A lucra cu toată clasa înseamnă a crea climatul ca toți elevii să gândească împreună cu
cei care -și exprimă gândurile. Dar apare necesitatea ca elevii să fie tratați diferențiat, chiar în
condi țiile activităților desfășurate cu întreaga clasă, fiecare dintre ei fiind ajutat să ajungă la
adevăr pe calea cea mai accesibilă (unii prin experiența de viață, alții prin asocierea cu
noțiunile studiate la alte discipline, sau prin alte surse de informar e).

71

Ca profesor, în activitatea didactică urmăresc:
– elevii să rețină fapte mai importante, date, legi, definiții, fenomene;
– să știe să explice un fenomen, să sesizeze legături, să interpreteze;
– să folosească cunoștințele de geografie în diferite situații la alte obiecte;
– să analizeze si sa interpreteze corect realitatea geografica;
– să elaboreze concluzii pe baza celor observate si să generalizeze;

În realizarea obiectivelor propuse, trebuie să țin cont de timpul afectat activității
didactice, vite za de asimilare a cunoștințelor și experiența anterioară a elevilor, materialul
didactic.
Metodele de predare învățare le stabilesc în raport de scop și posibilitate. Indiferent de
tipul de lecție și de metoda la care se recurge, organizarea acestei a presupune respectarea unor
cerințe și anume:
– formularea c lară a competențelor specifice ;
– asigurarea conținutului științific și practic al lecțiilor;
– folosirea metodelor și mijloacelor de învățământ care să asigure o succesiune
judicioasă a materiei, o ve rificare maximă a timpului și un randament ridicat la fiecare
elev în însușirea de noi cunoștințe;
– evaluarea randamentului școlar, pentru a cunoaște dacă obiect ivele propuse au fost
realizat e.

72

5.2 Forme și modalități de cunoaștere a orizontului local prin activități specifice cu elevii

5.2.1.Importanța studierii mediului geografic local în curriculum școlar

Însușirea temeinică a noțiunilor și cunoștințelor de geografie, în cele mai bune
condiții, se bazează, de cele mai multe ori, pe cunoașterea orizontului local, care este unitatea
de măsură a tuturor fenomenelor geografice. Cu cele văzute în apropiere măsurăm tot ce
aflăm despre alte regiuni, țări, continente.
Curiozitatea și interesul pentru cunoașterea ținutului natal se manifestă foarte timpuriu,
când copii se simt atrași de tot ceea ce îi înconjoară: casa părintească, curtea, ulița sau strada,
școala, satul sau orașul în care locuiesc. Reprezentările elevilor mici despre natura
încon jurătoare, vag conturate la început se cristalizează din ce în ce mai mult, iar elementele
dispersate ale orizontului local se constituie în imagini, noțiuni care vor dura toată viața.
Menționăm că mai târziu ei vor acționa economic și social în acest oriz ont local.
Cunoașterea și studierea orizontului local este cerută de o serie de factori ca :
a. Gândirea concret -senzorială a școlarului de vârsta mică. Este arhicunoscut că la
intrarea în școală copilul deține o experiență de viață redusă, bagajul de cunoștințe
este sărac, gândirea axându -se pe su portul concretului. Î n cadrul lecțiilor desfășurate
în orizontul local se arată elevilor nu numai înălțimea comparativă a formelor de
relief sau lungimea unei ape curgătoare, ci și în cât timp se urcă un deal, cât timp este
necesar pentru a călători între două sate. Pentru studiul obiectelor și fenomenelor
fizico – geografice, notificarea tuturor analizatorilor ( auditivi, vizuali, olfa ctivi,
kinestezici ) oferă elevilor posibilitatea de a stabili în mod corela t relațiile spațiale și
cauzale care se pot realiza, analize și sinteze, comparații, clasificări, abstractizări
geografice.
Orizontul geografic local constituie un bogat fon d perceptibil necesar,
formării reprezentăril or și noțiunilor geografice, însușirii geografiei județului, țării,
continentului și în final al globului terestru cu componentele lui principale, dar și ca
întreg, contribuind la educația pentru globalizare .

73

b. Respectarea principiului accesibilității sau al orientării după particularitățile de
vârstă și individuale ale elevilor impune în mod just cunoașterea orizontului local de
către elevi și studierea acestuia prin aprofundare în mod diferit pentru clasele V -XII.
În orizontul local elevii vin în contact mijlocit cu viața, cu formele geografice pe
care le observă în desfășurarea lor reală, dezvoltându -și astfel gândirea geografică; ei
trag concluzii utile, prin analiza faptelor în mijlocul naturii. Predarea – învățarea
geografiei plecând de la observarea, cercetarea și analiza mediului înconjurător
înseamnă a pleca de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la
apropiat la depărtat. De felul cum cadrul didactic știe să formeze la elevi noțiunile
fundamentale, să le dezvolte gândirea geografică, depind în mare măsură succesele
de mai târziu ale tinerilor în aprofundarea geografiei și în angajarea comunitară și
economică.
Mai lesne își vor însuși elevii cunoștințele despre vegetația natura lă și
animalele sălbatice în clasele primare, dacă anterior în cadrul drumețiilor, în
orizontul local, au observat plantele și animalele sălbatice din jurul localității, dacă
au sesizat legăturile dintre plante, animale si mediul de viață. Cercetarea – „ cu
izvorul începe cunoașterea râului” – vine să confirme odată în plus multiplele resurse
pe care le oferă cunoașterea orizontului local. La clasele gimnaziale aceste noțiuni se
aprofundează, iar la clasele liceale ele devin o certitudine.
c. Orizontul geografic local poate fi considerat un vast laborator care înlesnește
efectuarea unor observații, aprofundarea conținutului unor noțiuni, a unor lucrări
practice cu elevii de desfășurare de activități extracurriculare, care constituie un
domeniu optim de exemplificare și experimentare. Multe din cunoștințele căpătate de
elevi la orele de geografie (relief, climă, ape, vegetație) își găsesc exemplificare în
imediata apropiere, lucru care asigură temeinicia și durabilitatea lor.
d. Cunoașterea orizontu lui local sporește atașamentul față de pământul natal,de
meleagurile copilăriei, sentimente ce stau la baza iubirii de țară și popor, de limba
neamului, de înaintașii lor.
e. Cunoașterea orizontului local cu toate componentele lui fizico -geografice și
social-economice este în strânsă legătură cu dorința elevilor de a face plimbări,
drumeții, vizite, excursii, concursuri.

74

Organizarea riguroasă a acestor activități, urmărirea scopurilor formativ -educative,
stimulează interesul pentru geografie ca ob iect de învățământ.
Față de cele arătate mai sus se impune ca obiectiv prioritar nu numai necesitatea ci și
obligația cadrului didactic de a cunoaște orizontul local și de a utiliza aceasta în procesul de
învățământ, atât la geografie cât și la alte obiecte.
Pe parcursul anilor am selectat și identificat din vastul material acele elemente, locuri din
teren care vor fi folosite cu precădere în lecții pentru formarea reprezentărilor și noțiuni lor
geografice la clasele V – XII Colaborând cu profesorii de la alte discipline am beneficiat de
materiale bibliografice din alte specialități înrudite cu ge ografia , biologie, istorie, ecologie etc.
Multe cercetări ale orizontului local urmează a fi efectuate cu elevii, cu membrii cercului
la geog rafie, cu prilejul vizitelor, dru mețiilor și excursiilor, al activităților extracurriculare ce
se vor organiza cu elevii și cu cadrele didactice.
În cunoașterea orizontului local m -am documentat de la localnici cu privire la istoricul
așezărilor, toponimie, folclor, fenomene le geografice locale și evoluția lor.
Practica pedagogică a demonstrat clar rolul și necesitatea cunoașterii de către elevi și
cadrele didactice a orizontului local, bogăția de resurse inst ructive și educative ale acestuia,
gradul de transformare a mediului și starea sa ac tuală în zona Tg. Frumos .

75

5.2.2 Valorificarea aspectel or de geografie locală în activită țile curriculare

5.2.2.1 Utilizarea noțiunilor de geografie locală în predarea – învățarea geografiei în
clasele V – VIII și IX – XII.

Având în vedere cerințele programei școlare și pentru atingerea competențelor
urmărite în predarea -învățarea geografiei generale, introducerea de elemente geografi ce din
orizontul local și apropiat constituie o preocupare de bază a cadrului didactic, profesorul de
geografie. De un real folos în realizarea acestor obiective este utilizarea hărților : „ Podișul
Moldovei” și „ Județul Iași”.

Clasa a V-a

Pentru cunoașterea și interpretarea suporturilor geografice și cartografice,
competență cheie de mare importanță pentru învățarea geografiei s -a utilizat la o rele
de specialitate la clasa a V-a, hărțile, efectuându -se măsurători de distanțe pe ha rtă și
în teren, exerciții d e identificare a punctelor cardinale pe hărțile zonei Tg. Frumos ,
poziționarea unor fenomene fizico – geografi ce și economico – geografice în raport cu
realitatea din teren, precum și descrierea unor obiective geografice întâlnite pe un
traseu. Prin utili zarea semnelor convenționale se apreciază fenomenele din orizontul
local, se apreciază distanțele dintre localitățile componente ale zonei Tg. Frumos .
În predarea capitolului „Relieful Pămân tului”, foarte folositor în învă țarea
temeinică a cunoștințelor, este capitolul „Relieful orizontului local”. Modul de
transformare antropică a reliefului, accelerarea degradărilor de teren din zona Tg.
Frumos , măsurile ameliorative ce se impun, sunt accentuate în lecțiile „Relieful
orizontului local -element de bază”.
Investigarea și interpretarea fenomenelor din mediul g eografic, este o
competență generală de mare importanț ă la clasa a V-a, deoarece, de modul cum
realizăm această cerință depinde „clădirea” viitoarelor noțiuni și cunoștințe
geografice din ciclul gimnazi al.

76

În acest sens, la capitolul „Atmosferă” la lecțiile „Vremea”, „Vânturile”,
„Temperatura aerului și precipitațiile”, „Vremea din orizontul local și apropiat”,
„Fenomene climatice deosebite”, datele din capitolul „Aspecte climatice în zona Tg.
Frumos ”, graficele climatice, harta microclimatelor locale, constituie elemente de
bază pentru înțelegerea noțiunilor.
Se va cere elevilor să facă exerciții de descriere dirijată sau structurată a unor
fenomene meteorologice locale de genul „vuiește crivățul”, „ se înrăutățește vremea”.
Prin vizitarea punctului pluviometric local, folosirea instrumentelor meteo existente
în școală, prin observarea vremii timp de o lună de zile se pot realiza referate,
comunicări pentru cerc, lecții și activități extracurriculare.
În predarea capitolului „Hidrosfera” la lecțiile privind „Caracterele generale”,
„Râurile și lacuri le”, „Elemente de hidrografie a orizontului local” și „Circuitul apei
în natură”, au fost folosite datele din capitolul lucrării care vizează „Apele zonei Tg .
Frumos ”, harta hidrografică, imagin ile și fotografiile realizate. Î n descrierea și
corelarea fenomenelor observate direct sau indirect se impun exerciții de măsurare pe
hărți a lungimilor unor ape, identificarea formelor de relief străbătute de acestea.
În abordarea capitolului „Biosfera”, cunoașterea vegetației și faunei din
orizontul local reprezintă o necesitate obiectivă. Activitățile economice forestiere,
menținerea echilibrului ecologic local, sunt obiective care trebuiesc accentuate în
lecții ca : „Biosfera -caractere generale”, „Factorii care influențează răspândirea
viețuitoarelor”, „Viețuitoarele din zona temperată”, „Relații om -biosferă”, „Vegetația
și animalele din orizontul local”. în activitățile practice geografice realizate cu elevii
s-au realizat activități ca: inve ntarierea arborilor și plantelor din zona Tg. Frumos , a
faunei – ocrotite, acțiuni de pla ntări și lucrări silvice, etc.
Menționăm că dem ersul nostru geografic pentru clasa a V-a, nu va aborda
doar elemente le fizico -geografice locale. În perspectivă, prin acest studiu de
geografie umană , urmărim să extindem aria preocupărilor noastre geografice , în zona
Tg. Frumos și din perspectiva activității antropice.

77
Clasa a VI-a

În realizarea procesului instructiv -educativ la disciplin a geografie clasa a VI-a,
unde „Geografia Europei” constituie principala preocupare de însușire a
deprinderilor, cunoștințelor și priceperilor elevilor, elementele de geografie locală
dețin un rol mai puțin evidențiat. Î n vederea consolidării celor prezentat e în acest an
școla r la obiectul geografiei în cadru l capitolului „ Introducere”, la lecția de
„Reprezentare a suprafeței terestre” s -a realizat o analiză succintă a celor imediate și
exemplificarea cu elemente și date locale, utilizarea hărților de către elevi.
În prezentarea capitolului „Europa – regiuni și țări” la lecțiile vizând analize
regionale, este necesară prezentarea unităților de relief din România și în acest
context a ce lor din zona Tg. Frumos .
Integrarea în Uniunea Europeană presupune efortur i locale pentru realizarea
unor obiective vizând :
– starea mediului local la Tg. Frumos ;
– dezvoltarea economico – locală în contextul integrării Europene;
– dezvoltarea activităților turistice în orașul Tg. Frumos , cu dotările
corespunzătoare, sunt elemente de atracție a turiștilor europeni;
– schimburi de experiență cu local ități din Co munitatea Europeană, este o altă
modalitate de colaborare și punere în valoare, a elementelor de geografie locală și
regională din Europa;

Clasa a VII – a

În predarea geografiei continentelor extraeuropene, însușirea de cunoștințe,
priceperi și deprinderi g eografice despre aceste zone, s -au realizat în contextul
cunoașterii geografice a orizontului local. În acest sens, poziționarea continentelor
noi învățate față de zo na Tg. Frumos , distanțele față de acestea, evoluția în timp și
influențele exercitate de fenomenele din cadrul acestor continente trebuie să
mobilizeze resursele elevilor în învățarea temeinică.

78
În contextul globalizării contemporane, cunoștințele de geog rafie locală îi
ajută pe elevii din clasa a VII a să identifice interacțiunile cu caracter global, să
utilizeze informații mass -media despre aceste zone mai îndepărtate.
Influențele exercitate în timp de civilizațiile altor popoare asupra poporului
român, a locuitorilor din zona locală, trebuiesc scoase în evidență permanent la
lecțiile de geografie.
Putem concluziona că într -o epocă a globalizării înșiruirea de noțiuni
geografice despre alte continente, trebuie făcută în cadrul cunoașterii elementelor de
geografie locală iar în funcție de țara sau continentul studiat se introd uc și elemente
geografi ce locale.

Clasa a VIII – a

În studierea geog rafiei României la clasa a VIII -a, având în vedere
particularitățile de vârstă ale elevilor, de nivelul de dotare al cabinetului de geografie,
de interesul acestora și preocuparea cadrului didactic, s -a avut în vedere studierea
Geografiei României în contextul geografic local.
Dacă în clasele de învățământ primar și gimnazial acest fenomen este mai
greu de perceput, în clasa a VIII a prin utilizarea „Hărții fizice și administrative a
României”, „Hărții așezării geografice a județului Iași”, elevii pot identifica
specificu l așezării localității natale. Î n acest sens exe rcițiile de localizare pe hărți,
descrierea unor e lemente observabile ca râurile, formele de relief, formațiuni
vegetale etc., caracterizează mai exact spațiul local și cel național. în abordarea
sistematică a studierii geografiei fizice a României, în vederea concretizării unor
fenomene geografice loc ale din zona Tg. Frumos , ne este de folos utilizarea
conținutului geografic al lucrării realizate.
În același timp, utilizând elementele de geografie locală referitoare la relief,
climă, a pe, biogeografie locală, populație, activități umane și starea med iului local, se
poate observa cum elevii sub îndrumarea cadrului didactic aplică elementele de
geografie a României la condițiile locale.

79
Exemplificăm în cele ce urmează modul cum sunt utilizate elementele fizico –
geograf ice din zona Tg. Frumos, în învăț area geografiei la clasa a VIII a:
– La unitatea de învățare „Relieful României” se scoate în evidență evoluția
reliefului local în contextul țării, iar în abordarea unităților de relief la lecțiile despre
„Podișul Moldovei” se introduc elemente de relief local și de regionare a acestui
podiș;
– în unitatea de învățare „Clima”, pe lângă factorii climatici din România,
trebuie să evidențiem factorii locali din zonă și care este influența lor asupra
celorlalte componente ale mediului local;
– în abordarea unității de învățare „Hidrografía României”, aportul
fenomenelor hidrologice locale din capitolul lucrării este important, de asemenea și
observațiile proprii ale elevilor, gradul de valorificare a resurselor locale, poluarea
apelor din zonă ;
– elementele biopedogeografice ale României sunt înțelese mult mai bine, în
contextul elementelor de vegetație, faună și soluri locale. în capitolele lucrării, în
hărțile, schițele și imaginile realizate, sunt scoase în evidență specificul acestor
elemente fizico -geografice ale României;
– starea mediului local, gradul de protejare a medi ului în zona Tg. Frumos ,
trebuiesc puse în evidență la lecțiile care vizează protecția mediului din România;
– în studierea unităților de învățare de Geografie umană, așezări și activități
economice ale României s -au accentuat studiul demografic, habitațional și
dimensiunile trecute și actuale, ale condițiilor econom ice din zona Tg. Frumos .

80
Clasa a IX – a

În vederea realizării competențelor g enerale și specifice la clasa a IX-a și
vizând îmbinarea armonioasă a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor de
geografie fizică generală, este necesară introducerea în procesul instructiv -educativ a
noțiunilor de geografie fizică locală.
Având în ve dere particularitățile de vârstă de la această clasă, prin
introducerea sistematică a elementelor de geografie fizică a orizontului local, sunt
evidențiate valori care vizează atitudinea pozitivă față de educația prin geografie,
curiozitatea pentru explora rea mediului geografic local și apropiat, respectul pentru
diversitatea naturală și umană din zonă, precum și participarea activă și conștientă la
conservarea și ocrotirea mediului geografic local.
Parcurgerea ritmică și sistematică a cerințelor din progra ma școlară la clasa a
IX-a, necesită introducerea de elemente din programa școlară, din lucrarea realizată,
la toat e lecțiile de geografie .
Astfel la unitatea de învățare „Pământul și Universul” plecându -se de la
Univers – Sistem S olar – planetă – țară se ajunge la explicarea și poziționarea
geografică a zonei .
În predare a unității de învă țare „Măsurarea și reprezentarea spațiului terestru”
plecându -se de la coordonatele geografice se ajunge la co ordonatele locale.
În abordarea lecției „Omul și relie ful”, s -au utilizat datele privind
antropizarea reliefului la Tg. Frumos , putându -se realiza o evaluare practică în teren
a întregii unități de învățare.
La unitatea de învățare „Atmosfera” revenind la noțiunile studiate în clasa a V
a și prezentate în această lucrare, a fost necesară realizare a de observații proprii
zilnice, săptămânale, lunare și înregistrarea lor. De o importanță deosebită sunt
elementele de meteorologie populară locală, legendele și tradițiile vizând clima
zonei. Stabilirea climatulu i local, în contextul planetar și regional, este de o mare
semnificație educativă, deoarece este pus în valoare gradul de investigare și
interpretare a fenomenelor climatice percepute de elevi.

81
Relatarea fenomenelor de geografie fizică -generală cu cele d e geografie locală
sunt evidente la lecțiile din unitatea de învățare „Hidrosfera”, mai ales, la lecțiile
vizând apele curgătoare, inclusiv rețeaua hidrografică locală, lacurile din zonă și
valorificarea acestora la lecția „Omul și hidrosfera”. în realizar ea aplicației practice
din manual s -a impus o aplicație vizând debitul Bahluiului, a vitezei de scurgere a
apei, turbiditatea, gradul de poluare și a adâncimii pânzei freatice, gradul de
mineralizare, modul de utili zare, realizată la stația hidrologica.
În unitatea de învățare „Biosfera” se pot evidenția bogăția floristică și
faunis tică a zonei Tg. Frumos , prin exemplificarea vegetației de luncă și vegetația
forestieră de foioase, gradul de utilizare a vegetației forestiere în decursul istoric,
plantări de arbori, elemente de protecție a vegetației și faunei locale care sunt de o
mare importanță educativă pentru elevi.
Realizarea de ierbare tematice, fotografii, hărții proprii, contribuie la o
evaluare concretă la sfârșit de unitate de învățare (evaluare su mativă ).
In aprofundarea unității de învățare „Pedosfera” sunt folositoare pentru clasă
datele pedologice, hărțile de soluri, inclusiv cele vizând gradul de eroziune a solu lui
din zona Tg. Frumos .
Pentru cunoașterea mediului geografic sunt necesare lecțiil e de geografie
locală care se pot introduce în unități de învățare finale, al programei de clasa a IX a
„ Omul și mediul”.
La evaluarea finală, aplicarea unor teste de geografie locală scoate în evidență
contribuția elevilor la transformarea mediului local, conservarea și protecția acestuia.

82
Clasa a X – a

Cunoștințele însușite de elevi referitoare la cadrul natur al al zonei Tg. Frumos
contribuie la înțelegerea elementelor și noțiunilor de geografie umană.
În unitatea de învățare “Geografie politică” s -a impus precizarea legăturilor
econo mice a zonei Tg. Frumos cu alte state, mi grațiile în scopul muncii spre alte
țări, precum și localizarea lor pe hărți.
Abordarea unității de învățare „Geografia populației și a așezărilor”, impune
ca o neces itate obiectivă, introducerea de elemente demografice locale: numărul de
locuit ori al orașului Tg. Frumos , dinamica populației, indici demografici locali,
bilanțul populației locale, tendințele actuale și de perspectivă.
Raportul resurse locale și populați e abordate în contextul global și național are
un rol excepțional în însușirea noțiunilor de geografie umană.
În prezentarea habitatului general tipologic, organizarea spațiului și
amenajarea locală sunt necesare și precizări de ordin local. Va trebui scoa să în
evidență lo cuirea zonei Tg. Frumos , extinderea vetrei si dezvoltarea or așului în
perioada 1970 – 1990. Î n lecții ca „Așezările locale și regionale” se fac trimiteri
repetate la hărțile realizate împreună cu elevii , poziția locală în raport cu cea
județeană și regională.
Studiind partea de geografie economică, la lecțiile de resurs e naturale, trebuie
evidențiate resursele locale de roci, vegetație, faună și soluri precum și gradul lor de
utilizare.
La unitatea de învățare „Agricultura”, trebuiesc adă ugate la noțiunile din lecții
și elementele de agricultură locală, specificul zonei, tradițional și modem în
agric ultura zonei .
În abordarea „Căilor de comunicație”, s -a evidențiat importanța axei de
circulație nord -sud, pusă în valoare de o șosea moderniz ată și de o cale ferată dublă și
electrificată.
În unitatea de învățare finală „Ansambluri economice și geopolitice ale lumii”
se fac referiri la contr ibuția zonei Tg. Frumos , la realizarea obiectivelor de integrare
europeană, prin resurse locale, forță de muncă, precum și globalizare.

83
Clasa a XI – a

Cunoașterea componentelor mediului și mai ales măsurile de conservare și
protecție a acestuia sunt importante pentru menținerea unui mediu sănătos și
formarea unei conștiințe ecologice a elevilor în vederea unei dezvoltări durabile.
Cunoștințele despre orizontul local sunt cel mai bine puse în evidență la
această clasă, deoarece acum se studiază mediul înconjurător.
În cadrul unității de învățare « Geografia mediului înconjurător», când se
analizează elementele component e ale mediului este absolut obligatoriu ca profesorul
de geografie să vorbească despre mediul din orizontul local. De aceea considerăm
utile datele și in formațiile din prezenta l ucrare, avându -se în vedere că se vor realiza
și aplicații p ractice în teren cu elevii. Aceș tia vor fi capabili , nu numai să
caracterizeze elementele mediului, dar vor trebui să facă o analiză a relațiilor
fundamentale dintre elem entele mediului. Mediul orizontului local se va analiza
comparativ cu alte medii din țara noastră sau cu medii ale localităților învecinate.
În unitatea de învățare « Degradarea și protecția mediului » sunt folositoare
informațiile din preze nta lucrare, av ându -se în vedere studierea domeniilor
degradării, principalele domenii ale protecției mediului și modalitățile de protejare a
mediului în general, dar mai ale a celui local.
În abordarea unității de învățare «Probleme fundamental e ale lumii
contemporane » , sunt necesare lecțiile de geografie locală, pentru a forma elevilor o
atitudine pozitivă față de mediu. Cunoscând orizontul local pot contribui la rezolvarea
unor probleme de mediu : degradarea terenurilor, despăduririle și efectele lor,
folosirea unor surse alternative de energie, poluarea apelor, solurilor, folosirea corectă
a terenurilor.
In funcție de resursele de timp disponibile și de faptul că suntem spre sfârșitul
anului școlar, elevii sunt în preajma examenelor, oboseala și apropierea vacanței î și
spun cuvântul, sugerăm realizarea de activități practice în zona locală, măsuri de
amenajare a mediului natal, ocrotirea rezervațiilor și monumentelor naturii din zonă,
realizarea de panouri, marcaje privind protecția acestor zone.

84
Clasa a XII – a
În studierea « Europa – România – Uniunea Europeană . Probleme
fundamentale » la clasa a – XII- a, se va avea în vedere corelarea aspectel or fizico –
economico – geografice ale României și Europei cu cele din orizontul local.

În concluzie, considerăm că aplicativitatea dida ctică a lucrării de geografie umană a
zonei orașului Tg. Frumos la clasele V – XII și găsirea de modalități de atragere a elevilor în
activități curriculare și extracurriculare privind zona natală, dă un plus de valoare demersului
nostr u științific.

5.2.2.2 Oferte curriculare la decizia școlii privind studierea orizontului local

Cercetarea mediului din orizontul local cu elevii, permite îmbogățirea bagajului de
cunoștințe, sesizarea legăturilor reciproce dintre fenomene dar și redactarea unei lucrări mai
ample pe o anumită temă. De aceea am considerat necesară constituirea unei d iscipline
opțional pentru clasa a IX-a , cu numele „Geografia orașului Târgu Frumos și a
împrejurimilor ”, care să faciliteze atât învățarea cât și cercetarea elementelor de bază
referitoare la orizontul local.
Opționalul are în vedere actualizarea evol uției fenomenelor naturale și problematica
actuală a vieții sociale și economice.
Explicarea obiectelor, fenomenelor și proceselor geografice aflate în starea lor
naturală, în mediul înconjurător apropiat, unde elevul are contact direct cu realitatea, este
succedată de activități de investigare în orizontul apropiat precum :
 Reprezentări cartografice și întocmirea de hărți tematice
 Studierea cadrului natural
 Observarea și descrierea elementelor climatice
 Studiul populației locale și al activităților antropice
Activitatea de predare – învățare a geografiei trebuie să fie completată și exemplificată
cu activități practice efectuate în orizontul local.

85

GEOGRAFIA OR AȘULUI
TÂRGU FRUMOS ȘI A
ÎMPREJURIMILOR

CURRICULUM OP ȚIONAL LA DECIZIA ȘCOLII
CLASA a IX a

Prof. HACIU ION

2017 – 2018

ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI – CONSILIUL JUDEȚEAN IAȘI
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN IAȘI

LICEUL SPECIAL ,,MOLDOVA’’
Tîrgu Frumos, jud. Iași, str.Cuza Vodã, nr.24, cod 705300
CF : 4701231, Sirues 546896, licmoldpdv@yahoo.com
www.liceulmoldova.ro Tel./Fax 0232.710.915

86
Argument

Curriculum -ul opțional „Geografia orașului Târgu Frumos și a împrejurimilor ” se
adresează elevilor din învățămâ ntul preuniversitar de la clasele a IX a, dornici să cunoască,
alături de informațiile din prog rama oficială, câ t mai multe date despre geografia locală și a
orizontului apropiat orașului. El își propune familiarizarea elevilor cu aspectele geografice din
orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi de a cerceta și întocmi
referate , mini -lucrări științifice, toate cu scopul de a cu noaște cât mai bine orașul în care
studiază .
Opționalul are în vedere actualizarea evoluției fenomenelor naturale, apoi
problematica actuală a vieții sociale și economice, toate privite într -o strânsă leg ătură. El
explică și exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică și regională, de
geografie umană și economică, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om și societate”.
În acest fel, se realizează o mai buna evidenț iere a specificulu i geografiei ca domeniu
al realității (atât al științelor naturii, cat si al științ elor s ociale), iar in planul reflectării sale
educaționale, ca disciplina școlară despre natura, despre socie tate si despre realitatea creată la
intersecția natură -societat e (mediul geografic).
In aceste condiții, deș i geografia este cantonata in aria c urriculara „Om si societate”,
își poate evidenția si funcția educațională integratoare om -natura ( ca dimensiune intrinseca a
sa) prin competentele inter si intradisciplinare, derivat e din ambele domenii ale realităț ii si din
intersec ția lor.
Programa cuprinde: competențe generale și specifice, valori și atitudini, cu exemple de
activități de învățare, conținuturi, resurse materiale și procedurale, aplicații și modalități de
evaluare, precum și o bibliografie orientativă.

87
Competențe generale

 Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local si situarea corectă în spațiu și
timp;
 Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local;sesizarea relaț iilor
dintre elementele componente ale mediului;
 Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu
aplicabilitate în planul geografiei locale.
 Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor om -mediu
înconjurător.
 Perceperea integrală a elementelor și a fenomenelor din mediul geografic local.
 Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și protecția mediul ui.

Valori și atitudini

Competențele generale și specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs,
prin procesul educațional centrat pe geografie, au la bază și promovează următoarele valori și
atitudini:
 Atitudinea pozitivă față de educație, natură, cunoaștere, societate;
 Curiozitate pentru explorarea naturii, a forțelor care pot periclita viața, din imediata
vecinătate;
 Respectul pentru diversitatea naturală și umană cât și pentru trecutul și prezentul
orașului natal;
 Conservarea și ocrotirea mediului de viață din orizontul local;

88

COMPETENȚE GENERALE , COMPETENȚE SPECIFICE ȘI

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂ ȚARE

COMPETENȚ E
GENERALE COMPETENȚ E
SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVAȚ ARE
1.Perceperea și
reprezentarea
spațiului geografic
local si situarea
corectă în spațiu și
timp. 1.1. să recunoască
principalele forme de
relief din orizontul
apropiat; – exerciții de recunoaștere în natură;
– colecționarea de imagini, schițe cu
formele de relief observate;
1.2. să localizeze
elementele din spațiul
geografic local; – localizări, rec unoașteri folosind harta
orașului și a județului Iași.
1.3. să recunoască, să
citească și să interpreteze
semnele convenționale
prin care sunt
simboliz ate pe hartă
condițiile naturale; – exerciții de reducere la scară, folosind
simbolurile proprii localităților, apelor,
formelor de relief;
– elaborarea unui plan al zonei;
1.4. să se orienteze în
teren – exerciții de orientare în teren după
repere naturale sau folosind busola;
1.5. să reprezinte în plan
elemente ale mediului
înconjurător. – modelarea principalelor forme de
relief, răspândirii vegetației, etc.
2. Observarea și
descrierea elementelor
din mediul geografic
local; sesizarea
relaț iilor dintre
elementele
componente ale
mediului. 2.1. să observe dirijat
elementele mediului
geografic local; – observații în natură;
– completarea unor fișe de observații;
2.2. să folosească
proceduri de înregistrare
a elementelor din
orizontul local; – exerciții p e harta fizică a orașului
Târgu Frumos, de poziționare a
principalelor forme de relief existente;
2.3. să identifice și să
descrie corect elemente
din spațiul geografic
local în complexitatea
lor. – selectări și clasificări de date din
calendarul naturii;
– expuneri pe baza unor grafice,
ilustrații, diagrame a evoluție i cantității
de precipitații, vâ nturilor, regimului
termic al aerului, etc. în orizonul local.
2.4. să identifice limite și
altitudini minime sau
maxime din spațiul
geografic local. – expuneri și eseuri pe baza unui plan;
– expoziții de desene, schițe,
fotomontaje cu tematică geografică
locală;
– întocmirea unor proiecte de îngrijire a
mediului înconjurător apro piat, a
parcului orașului .

3.1. să construiască
enunțuri simple despre
fenomene și procese
geografice observate; – exerciții de redactare după un plan de
idei simplu;
– formulări de întrebări și răspunsuri pe
baza unui fapt studiat;

89

3. Cunoașterea și
utilizarea unor
elemente de limbaj
specifice geografiei cu
aplic abilitate în planul
geografiei locale.
3.2. să realizeze corelații
între unitățile de relief și
evoluția ambientului
local; – comentarea unor fenomene și procese
geografice observate;
3.3. să folosească
elemente de limbaj
specific științelor
geografice în expune ri,
citirea și interpretarea
hărților; – analizarea unor materiale documentare
și cartografice care descriu orizontul
local ;
3.4. să sesizeze și să
aplice unele legături
vizibile între realitățile
lumii înconjurătoare. – dezbateri pe grupe de elevi;
– formulări de întrebări și răspunsuri în
cadrul unor concursuri geografice .
4.Crearea și
dezvoltarea unui
comportament
favorabil ameliorării
relațiilor om -mediu
înconjurător.
4.1. să deducă evoluția
plantelor și animalelor
din ecosistemul local; – întocmirea unui proiect de protecție a
mediului geografic local;
4.2. Să evidențieze
repartiția vegetației și a
faunei în funcție de
climă și relief, în strânsă
corelație cu impactul
produs de activitatea
umană din zonă . – acțiuni de curățare, depoluare a unor
teritorii din orizontul apropiat;
– efect uarea unor experiențe simple care
evidențiază calitatea apelor, aerului,
solului din mediul geografic local.
5.Perceperea integrală
a elementelor și a
fenomenelor din
mediul geografic local 5.1. să compare pe baza
unor experiențe care
sunt principalele
caracteristici ale apelor
și aerului din ambientul
local. – redactarea unor texte, eseuri în care să
precizeze efectele pozitive și negative
ale acțiunii omului asupra mediului.
5.2. să arate care sunt
activitățile umane care
reduc poluarea zonei
orașu lui ; – plantarea de arbuști, flori;
– realizarea de albume fotografice, care
să ilustreze starea a mbientală locală;
5.3. să exemplifice
acțiuni ale elevilor
liceului care duc la
reducerea po luării d in
zona județ ului Iași . – activități de valorificare a unor
materiale refolosibile.
6. Formarea unui
comportament
constructiv pentru
cunoașterea și
protecția mediului
6.1. să adopte o atitudine
civică de ocrotire față de
mediul înconjurător și să
propună măsuri de
ameliorare. – participare la activități de depoluare, la
sesiuni de comunicări ale elevilor pe
problematica mediului și a orizontului
local .

90
Conținuturile învățării

Introducere în studiul opționalului………………………………………………………………… ….. ….1 oră
Capitolul I – Cadrul natural al orașului Târgu Frumos – 10 ore
I.1. Așezarea geografică -factor determinant al locuirii timpurii………………… …… …1 oră
I.2. Geologia (Evoluția paleo geografică, litologia, resursele subsolice) ……………. ………1 oră
I.3. Relieful din orizontul local și apropiat . (Aplicație practică) …. ……………………………2 ore
I.4 Clima și microcli matele din zonă ……… …………………….. ………………………….. ……… .1 oră
I.5. Hidrografia din orizontul local și apropiat ……………………………………………………….. 1 oră
I.6Vegetația, fauna și solurile din ora ș și împrejurimile sale……………………………………..1 oră
I.7.Protejarea naturii în orașul Târgu Frumos și în împrejurimi –referate.. …………… ……..2 ore

Capitulul II – Considerații social – istorice cu privire la apariția și dezvoltarea orașului – 7
II.1. Un „ certif icat de naștere” cu numele Târgu Frumos
Originea și vechimea orașul………………………………… …………..…………… 1 oră
II.2 Orașul Târgu Frumos în epoca modern ă și contemporană………………………….. 1 oră
II.3 Orașul Târgu Frumos , după an ul 1990……………………………………………….. 1 oră
II.4. Viața culturală a orașu lui; mari personalități ………………………. ………………….. 1 oră
II.5. Amenajarea teritoriului; planul orașului și ext inderea recentă a orașului……………..1 oră
Evaluare – sesiune de referate………………………………………………………………………… . 2 ore

Capitolul III – Dinamic a populației în decursul timpului – 10 ore
III.1.Mișcarea naturală a popu lației:…………………………………………………………… 4 ore
III.1.1. Natalitatea
III.1.2. Fertilitatea
III.1.3. Nupțialitatea și divorțialitatea
III.1.4. Mortalitatea generală
III.1.5. Mortalitatea infantilă și mortinalitatea………………………………….. ………….. ….1 oră
III.1.6. Bilanțul natural……………………………………………………….. ……………………..1oră
III.2. Densitatea populației…………………………………………………………… ………………. ………..1 oră
III.3. Mobilitatea teritorială a populației…………………………………………….. ……….. 1 oră
III.4.Evoluția numerică a populației în perioada modernă și contemporană……… ………… 1 oră
III.5. Ritmul mediu anual de creștere al pop ulației. Bilanțul total al populației……. ……….. 1 oră

Capitolul IV – Structura populației , după anul 1990 – 4 ore
IV. 1. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă ……………………………….. ……….. 1 oră
IV. 2. Structura etnică și confesională……………………………………………………… ………. 1 oră
IV. 3. Structura profesională a populației…………………………………………………. ………..1 oră
IV. 4. Nivelul de instruire al populației…………………………………………………….. ……….1 oră

Capitolul V – Ocupația locuitorilor orașului Târgu Frumos – 3 ore
V.1. Activități tradiționale…………………………. …………………………………………… ……….1oră
V. 2. Probleme economice actuale : investiții și investitori; Șomajul……………. ……….1oră
V.3. Probleme edilitare ; Poluarea în oraș și împrejurimi………….. …………………………..1oră
Evaluare finala………………………………………………………………………… ………………………….1oră

91
APLICAȚII ȘI EVALUARE

 Descrierea și redarea unei realități observate;
 Portofoliu –“Istoria orașului Târgu Frumos ”;
 Aplicații în orizontul local;
 Studiu de ca z- Populația orașului , după anul 1990;
 Interpretarea graficelor și imaginilor;
 Lucrul cu hărți și fișe de lucru;
 Referate despre orașul natal și împrejurimi;
 Aplicarea de teste sumativ e de evaluare ;

RESURSE MATERIALE

 Albume, postere, referate, reviste, casete video, planșe;
 Planul orașului, Harta județu lui Iași , schițe de hărți și grafice.
 Întocmirea de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame și
historiograme;
 Fișe de lucru individuale;

92
BIBLIOGRAFIE

Alexa -Angheluș I. (2006) – Geografia zonei orașului Tg.Frumos, Editura Pim.
Alexandru Ungureanu – Orașele din Moldova (Editura Academiei București, 1980)
Ionel Muntele – Populația Moldovei în ultimele două secole (Iași, 1998)
Nicolae Ilinca – Geografie Umană –Populația și așezările omenești (Editura Corint, București,
1999)
Vasile Nimigeanu – Metodologia Cercetărilor Geografice Regionale (Iași, 1984)
Ioan Ianoș – Orașele și o rganizarea spațiului geografic (București, 1987)
Alexandru Ungureanu, Octavian Groza și Ionel Muntele – Moldova, populația, forța de muncă
și așezările umane în tranziție (Editura Corson, Iași, 2002)
Vasile Cucu -Geografia Populației și Așezărilor Omenești (Editura Didactică și Pedagogică,
București,1974)
Nicolae Ilinca – Geografia populației și așezărilor omenești, manual de studiu individual (
Editura CD – Press, București, 2003)
Valerian Dragu – Geografie – Ghid metodologic ( Editura Polirom, București, 2000)
Nicolae Ilinca – Didactica Geografiei ( Editura Corint, București, 2000)
Maria Eliza Dulamă – Modelul învățării depline a geografiei (Editura Clusium, Cluj -Napoca,
2004)
Programa de geografie la cls. a V – XII a
Direcți a Regională de statistică Iași

93
5.2.3 Activităț i extracurriculare de geografie locală

Actualul cur riculum propune o modificare esențială de la geografia de tip
descriptivist spre un demers de învățare care încurajează înțelegerea relevanței geografiei
pentru viața cotidiană. Cu alte cuvinte, studiul geog rafiei trebuie să depășească ori de câte
ori este nevoie sala de clasă, natura înconjurătoare fiind mediul cel mai potrivit de
familiarizare a copilului cu c adrul geografic.
Activitățile extracurriculare pot fi deci activități de învățare realizate în mijlocul
naturii, prin contactul direct cu cadrul natural și prin metoda “a învăță prin experimentare”.
Obiectivele, perceperea și reprezentarea spațiului geogra fic, observarea și
relaționarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse, utilizarea unor
elemente de limbaj specifice geografiei, dezvoltarea compartimentelor favorabile ameliorării
relațiilor dintre om și mediul înconjurător, pot fi îndepl inite la modul optim doar apelând la
activități didactice extrașcolare de genul plimbărilor, drumețiilor, excursiilor, concursurilor
care pot contribui atât la dobândirea de cunoștințe dar mai ales la formarea de competențe și
deprinderi practice cum ar fi :
– efectuarea unor operațiuni de orienta re pe teren cu ajutorul busolei, jaloanelor,
echerului cu oglinzi etc.
– realizarea de măsurători de distanță pe hartă sau pe teren folosind compasul,
firul de ață, panglica, curbimetrul, ruleta, planul dublu etc.;
– realizarea unor observații asupra reliefului cu ajutorul schițelor panoramă,
schițelor de teren, aparatului fotografic sau de filmat;
– efectuarea de observații și măsurători asupra fenomenelor meteorologice,
folosind termometrul, barometrul etc.;
– efectuarea d e observații și măsurători hidrologice cu ajutorul ruletei și sporilor
gradați în activitățile desfășurate cu elevii în afara clasei, în orizontul local.

94
Învățarea geografiei va urmări tot cele patru mari probleme propuse de didactica
modernă :
– Ce trebuie să știe și să facă elevul ?
– Ce trebuie predat ?
– Cum trebuie predat ?
– Ce știu elevii înainte si după instruire?
Bineînțeles răspunsul la aceste întrebări , va fi cel mai eficient în măsura în care se
vor defini clar obiectivele, se va determina conți nutul, se vor alege metodele si tehnicile
adecvate si nu în ultimul rând se va face o evaluare obiectivă a deprinderilor dobândite și
capacităților formate.

 Activitățile în afara clasei
Unele din aceste activități pot necesita o jumătate de zi sau chiar o zi ori pot să se
desfășoare în timpul mai multor săptămâni, dar trebuie și să admitem că unele se pot plia
chiar pe durata unui an.
Metodele de geografie care se recomandă sunt: studiul localității, studiul peisajului,
elementelor naturale, studiul unui b iotop. Pentru elevii o primă și cea mai la îndemână
activitate pe teren o constituie ieșirea în propriul mediu local în care se poate observa unul
din următoarele obiective: degradările terenului habitatului, zonele căilor de comunicație,
trăsăturile carac teristice ale reliefului, etc.
Activitățile practice prezintă marele avantaj că se înscriu în durata unui stagiu, a unui
proiect mai vast sau implică mai multe discipline a acestora .

 Activitățile turistice școlare
Părerea că activitățile turistice școlare sunt activități didactice polivalente a devenit o
certitudine mai ales acum când potrivit noilor dimensiuni ale actualei politici curriculare se
impune adoptarea conținuturilor învățării la varietatea cotidiană pre cum și la preocupările și
aptitudinile elevilor știind că important e la ce anume servesc mai târziu noțiunile învățate la
școală.

95
Aceste activități prezintă mijloace deosebite pentru formarea și educarea
personalității, în mod direct activ și conștient a cunoștințelor, formarea unor competențe
pentru integrarea lor în viață, dinamizarea știi nțifică a spiritului de investigație a imaginației
și a gândirii creative, călirea organismului și dezvoltarea fizică, formarea spiritului de
echipă, stimularea curaj ului și a inițiativei etc. Turismul școlar îmbracă mai multe tipuri și
forme în funcție de scop, distanță, durată, zonă de proveniență, mijloc de transport, sezon,
număr de participanți.
Cele mai importante clasificări din punctul de vedere al profesorulu i o constituie cea
după forma de organizare, deoarece acestea oferă coordonatele strategiei didactica pe care o
vor elabora. Așadar după forma de organizare activitățile școlare pot fi: plimbări, vizite,
drumeții, excursii, expediții școlare și tabere.

a) Plimbarea
Această activitate practică cu caracter turistic , reprezintă deplasarea pe jos, în
voie, pentru recreere dar și pentru observare, descriere si cunoaștere. Poate fi
considerată și o drumeție de mici dimensiuni însă în timp și spațiu, în împrejurimile
școlii, ale orașului, în grădini botanice sau zoologice , sau chiar în rezervații. Cu
această ocazie elevii învață despre regulile de circulație, acumulează observații
despre obiectivele agricole industriale sau comerciale ale zonei, despre monumentele
din preajmă și nu în ultimul rând despre flora și fauna zon ei.
Profesorul poate organiza plimbarea în timpul unei ore (lecții), după ore sau la
sfârșit de săptămână. El trebuie să stabilească traseul, regulile pe care să le respecte
elevii pe durata plimbării. Profesorul va informa conducerea școlii privind
organi zarea plimbării și scopul acesteia.

b) Vizita
Definiție : Acea deplasare cu o durată de cel mult o zi pe distanțe mici care
oferă posibilitatea revenirii acasă în aceeași zi și care are ca scop mijlocit cunoașterea
unei localități, a unei întreprinderi, exponatele unui muzeu, un monument al naturii
sau istoric, etc. poartă numele de vizită. Vizitele pot fi organizate în timpul orei de
geograf ie, după orele de curs, la sfârș it de săptămână sau în vacanțe.

96
Pentru organizarea vizitei , profesorul va trebui să facă anumite demersuri
procedu rale de natură g eografică. Astfel se va ocupa de obținerea acceptului (scris
sau verbal) al direcțiunii. Aceste demersuri, uneori greoaie și consumatoare de buget
sau de timp sunt obligatorii .
Profesorul se va deplasa personal înaintea vizitei la obiectivul ales și va
comunica data și ora sosirii grupului, numărul de elevi și vârsta acestora, scopul
urmărit, va solicita prezența unui ghid bine informat, echipament de protecție
adecvat. Este necesară în prealabil și informarea elevilor despre obiectivul care va fi
vizitat, despre obiectivele prioritare vizate, despre locul și ora plecării și întoarcerii,
despre durata vizitei. Elevii vor ști dinainte că în timpul vizitei vor fi atenți să observe
locurile esențiale pe care le pot nota, pot formula întrebări, pot face fotograf ii și pot
filma (dacă au obținut aprobare în acest sens). După vizită ei vor ști că pot valorifica
produsele activității lor, fie alcătuind portofolii personale sau pe obiecte, expoziții,
colecții, etc.
c) Drumeția
O altă activitate care vizează călirea fizic ă a organismului prin mersul pe jos,
culegerea prin observare directă a unor informații, cunoașterea semnificativă a unui
monument al naturii, a unei rezervații, a peisajului, a unui lac, peșteri etc. este
drumeția.
Ea este o deplasare cu durată scurtă de cel mult o zi, pe distanțe mici făcută
fără mijlo ace de transport auxiliare și are ca scop pe lângă satisfacerea unor curiozități
științifice legate de obiectivul vizat, recreerea și refacerea fizico -psihică în cadrul
natural. Cadrul didactic își stabileșt e cu precizie obiectivele de referință (din
programa școlară sau din programa proprie de opțional) încă din momentul elaborării
planificării pe unități de învățare ur mând ca obiectivele să și le fixeze în preajma
datelor la care se vor fixa drumețiile, mo mentul în care se va stabili și traseul
drumeției după o serioasă documentare. Din punctul de vedere al profesorului foarte
importante sunt normele privind securitatea elevului.

97
Cadrul didactic și elevii, la drumeții, trebuie să cunoască și să respecte mai
multe reguli:
– nu se pleacă la drum, chiar pe o distanță relativ scurtă, decât pe baza unui
program;
– în drumeție se respectă cerințele referitoare la echipament, alimentație,
normele de securitate ale mersului pe drumurile publice și ale păstrării sănătății
membrilor grupului, normele pentru ocrotirea naturii și protejării mediului.
– deplasarea se face cu mers constant, cu 2 -3 km/oră, cu gradarea efortului, la
deal pot parcurge într -o oră o diferență de nivel de 150 -200 m, iar după fiecare oră de
mers se va face o pauză de 15 -20 minute;
– popasurile se aleg în funcție de dificultățile de teren, vârsta și starea de de
antrenament fizic a celor mai puțini rezistenți din grup;
– elevii nu trebuie să se culce pe iarbă, ci numai pe pături sau foi de cort;
– lichidele reci se pot servi numai după perioada de odihnă. Reușita cea mai
mare a unei drumeții este întoarcerea din activitate a tuturor elevilor sănătoși și
fericiți. Roadele cunoașterii se vor vedea în timp și mai ales în momentele de
depănare a amintirilor .

a. Excursia
Oare ce matur nu -și amintește cu plăcere de excursiile școlare care l -au făcut
fericit, elev fiind, dar îl copleșesc și acum cu un număr de senzații: parfum de
copilărie, gust de aventură.
Excursiile sunt cele mai așteptate activități ale școlarilor de orice vârstă și
merită să -și găsească cât mai mult loc atât în planificarea calendaristică a oricărui
profesor sau proprii oricărei școli.
O excursie fiind o activitate turis tică mai complexă ocupă trei etape distincte,
bine diferite: pregătirea excursiei, desfășurarea excursiei și valorificarea instructiv –
educativă a rezultatelor excursiei școlare.

98
ș Pregătirea excursiei
Profesorul stabilește obiectivele care vor fi atinse prin excursie, alege traseul și
obiectivele care vor fi vizit ate, stabilește dimensiunea și structura grupului(un cadru
didactic la 10 elevi) și bineînțeles include excursia în plani ficarea calendaristică
anuală câ t și în cea a unităților de învățământ.
ș Alegerea traseului
Profesorul stabilește lungimea, gradul de di ficultate și complexitate a traseului
în funcție de scopul instructiv – educativ de pregătirea fizică, vârsta și experiența
participanților, de sezon, de mijloacele de transport, de posibilitățile de cazare, de
costuri, de numărul de zile destinate excursi ei. Cele mai frecvente excursii sunt cele
cu autocarul, în care ini țiatorul trebuie să includă un i tinerar mai lung de 150 km pe
zi. în week -end se recomandă ex cursii făcute la 200 km dep ărtare de localitatea de
domicil iu și care vizează 1 -2 obiecte de baz ă; în 3 -6 zile traseul poate fi extins la 400
km, iar excursiile de peste 6 zile nu se recomandă, fiind foarte obositoare .
ș Stabilirea programului pe zile.
Profesorul stabilește programul pe zile în funcție de lungimea acestuia, de
numărul și importanța ob iectivelor vizitate, toate în fiecare zi, de mijloacele de
transport, de dificultatea trasului, de locurile de masa și cazare. El proiectează pas cu
pas programul desfășurării excurs iei. În acest scop se stabil ește ora trezirii, orele între
care elevii vor servi micul dejun, prânzul și cina, durata deplasării de la un obiectiv la
altul, durata vizitei unui obiectiv, pauzele ce sunt destinate relaxării individuale, ora
culcării.
Programul va fi respectat fără strictețe maximă în excursie și va fi adoptat
sau restructurat la situații concrete. Programul nu trebuie să fie prea încărcat și să nu
se poată realiza deoarece determină insatisfacția participanților.
ș Organizarea grupului de elevi
Grupul de elevi coincide în general cu majoritatea elevilor clasei pe ca re o
conduce profesorul, astfel organizatorul excursiei nu va admite în grup elevi
suferinzi de boli sau în co nvalescență cu afecțiuni dermatologice transmisibile, cu
tulburări de comportament. Elevii semnează obligatoriu un tabel nominal prin care
se anga jează că vor r especta regulile de circulație.

99
Lista cu echipamentul necesar este întocmită de cadrul didactic – conducător
de excursie, iar înaintea plecării va controla cu grijă, mai ales îmbrăcămintea și
încălțămintea, care trebuie să fie rezistentă, com odă și utilă.
ș Desfășurarea excursiei
Profesorul conducător de excursie va avea la plecare delegația, tabelul cu
elevii participanți, documentele de transport și financiare sau faxul prin care se
confirmă cazarea și masa, cartea de identitate personală. îna inte de plecare
profesoral va verifica prezența elevilor și echipamentul. Dacă transportul se face cu
trenul vor fi distribuite elevilor biletele de control. Elevii vor urca civilizat în
mijlocul de transport. Climatul de recreere și disciplină conștientă trebuie cre ată de
profesor încă de la început printr -o atitudine pozitivă și cooperantă, care să asigure
unitatea grupului, eficiența acțiunii, iar elevii să -și asume răspunderea pentru ceea ce
s-au angajat. Profesoral trebuie să reprezinte pentru elevi un exemplu de moralitate,
pregătire profesională, să dovedească tact pedagogic și competență în organizarea
activității turistice. Tot în sarcina lui sunt și elevii timizi neajutorați, rezervați, de
aceea el trebuie să aibă preocupări speciale pentru acești elevi. Se impune ajutorarea
elevilor mai puțin rezistenți, de profesor sau de ceilalți școlari, în felul acesta grupul
devine unit, disciplinat, puternic. Profesoral își va adapta programul ori de câte ori
situația din teren impune acest lucra și poate ren unța la unele din activități. El
trebuie să fie pregătit să rezolve situați ile neprevăzute cu calm și fără să pună în
pericol sănătatea participanților.
ș Valorificarea instru ctiv-educativă a rezultatelor excursiilor școlare
După întoarcerea acasă se recoman dă trierea, prelucrarea, conservarea și
pregătirea tuturor informațiilor culese. Prezentarea rezulta telor excursiei, se poate
face l a lecțiile de geografie, la ședințele cercurilor de geografie sau se depun la
portofoliile individuale sau ale disciplinei.
Este foarte importantă această componentă a excursiei deoarece dacă pe tot
parcursul ei profesorul a făcut evaluarea formativă secvențială acum el are ocazia să
facă o evaluare sumativă relevantă și să demonstreze elevilor și părinților importanța
acestui gen de activitate, în ceea ce privește atât dobândirea de cunoștințe, formarea
de competențe dar mai ales solidificarea unor comportamente absolut necesa re
viitorului cetățean .

100
 Concursuri școlare cu tematică locală

În vederea cunoașterii orizontului geografic l ocal în zona Tg. Frumos , pentru desfășurarea
de activități atractiv -educative cu elevii se impune realizarea de concursuri șco lare de
recunoaștere geografică sau care presupune acumularea și utilizarea de noțiuni geografice
despre zona natală.
În acest sens exemplificăm activități care se organizează cu elevii și în colaborare cu alte
cadre didactice : profesori de istorie, educație fizică, bilogie, muzică.
Unul din cele mai importante concursuri școlare cu caracter geografic est e cel de orienta re
geografică. Î n organizarea acestor concursuri se au în vedere elemente cum ar fi: cunoașterea
de către elevi și cadre didactice a zonei locale, pregătirea teoretică adecvată, condiție fizică
acceptabilă, spirit de colaborare în echipă, abilități de util izare a hărții, busolei, cunoștințe
generale și de geografie locală.
Sugerăm câteva tematici pentru astfel de concursuri:
1. „Pe urmele istoriei” – concurs de orientare în zonă ;
2. „Din bo găția turistică a orașului” – concurs
3. „Starea mediu lui în zona Tg. Frum os ” – concurs în zona forestieră .
4. „Muzeul Cucuteni” – spiritualitate și istorie – concurs.

Menționăm că în stabilirea traseului de parcurs, administrarea probelor tematice și
practice organizarea echipelor de elevi, un rol important îi revine profesorului de geografie,
colaborării acestuia cu ceilalți profesori și factori locali, inclusiv în premierea participanților,
popularizarea acțiunilor în școală, în comunitatea locală și chiar mass -media.
Îmbinarea activităților geografice generale despr e România și orizontul local se
realizează în mod corespunzător și prin organizarea de concursuri gen: „Cine știe
câștigă”.Organizarea acestor concursuri cere timp, pasiune și resurse materiale.
Cât privește locul de desfășurare, concursurile se pot organi za în școală, în cabinetul
de geografie, sala de festivități, în teren cu ocazia vizitelor, drumețiilor sau excursiilor locale .
Pregătirea echipajelor, tematica, pregătirea concurenților trebuie făcută din timp cu
multă atenție.

101

Aspectul festiv poate fi pus în evidență prin participarea unor invitați locali sau din
alte zone. Asigurarea unei jurizări și evaluări corecte, acordarea de premii și monitorizarea
corespunzătoare pe plan local și județean. Exemplificăm câteva tematici pentru organizarea
acestor concursuri geografice care trebuie să aibă obligatoriu și aplicații practice pe hartă sau
în teren:
1. Coordonate geografice locale” (așezare, condiții naturale , comunități
umane și activități economice, culturale și spirituale);
2. „Rolul factorilor geografici locali și istorici în apariția și evoluția așezărilor
locale”;
3. „Târgu Frumos – trepte de istorie seculară și transformarea mediului
geografic”;
4. „Geografie și spiritualitate în zona Tg. F rumos ;
5. „Cunoaștem geografia zonei natale?”

De regulă desfășurarea acestor concursuri se poate face combinând și alte activități
cum sunt : întrecerile sportive, întâlniri cu personalități, vi zionare de filme , CD-uri,
DVD -uri.
Activitățile geografice recreative, se pot face prin organizarea de concursuri geografice
cu caracter artistic.
În cadrul acestor activități colaborarea profesorului de geografie cu învățătorii,
profesorul de muzică, părinții și factorii locali se impune ca o necesitate. Astfel de activități
se pot organiza fie sub formă de concurs p e echipe, clase, grupe de elevi cu diferite
evenimente importante : ziua școlii, evenimente istorice, aniversări geografice, cercuri
geografice, cercuri pedagogice ale cadrelor didactice, aplicații practice în teren. In cadrul
acestor programe sugerăm acti vități cum sunt: recitări de poezie de inspirație locală cu
tematică geografică, ghicitori geografice, cântece din folclorul local, dansuri, imnul școlii,
scenete geografice, mentalități și moravuri locale pozitive sau negative.

102
 Protecția mediului local
Starea medi ului în zona Tg. Frumos , reflectă gradul de antropizare a acestor locuri.
înființarea așezărilor au dus la transformări importante în mediul natural local forestier.
Astfel primele „poieni” s -au realizat prin defrișări, arderi de pădure și au f ăcut loc fânețelor,
pajiștilor, terenului arabil, vetrelor de sat, dramurilor și șos elelor. Zona Tg. Frumos , deține
suprafețe reduse de pădure, iar gradul de degradare a componentelor mediului este mediu,
dar sunt suficiente „semne” antropice ale degradăr ii mediului local prin activitatea
industrială a zonei, exploatări forestiere nechibzuite, circulația necorespunzătoare, pășunatul
nerațional, cheltuieli mici pentru păstrarea echilibrului mediului.
În activitățile curriculare școlare și extrașcolare organ izate cu elevii la geografie, se
impune desfășurarea de multiple activități care să păstreze și să protejeze mediul ge ografic
la standardele normale .
Printre activitățile extracurriculare geografice care ce se organizează cu elevii în zona
Tg. Frumos enu merăm:
1. Păstrarea și întreținerea unui mediu educativ adecvat în sălile de clasă,
laboratoare, sa la de sport, cabinetul de geografie , clubul de teatru, curtea școlii.
2. Realizarea de activități de îngrijire, plantare de pomi și flori în zona din
vecinătatea ș colii: zona monumentului eroilor, parcul o rașului, centrul civic .
3. în cadrai activităților de cerc geografic în colaborare cu alte cadre
didactice de la alte discipline se vor prezenta acțiuni care vizează activitatea elevilor
și părinților față de mediul g eografic local.

Dintre activitățile cu ace astă temă enumerăm :
– realizarea unui studiu privind rezervațiile forestiere din zona Tg. F rumos :
starea mediului din aceste rezervații, inscripționări adecvate, inventarierea fondului
forestier din rez ervație cu spriji nul organelor silvice, popularizarea acestor rezervații
în zonă, mass -media, realizarea de concursuri în cadrul cercului de geografie și
sesiuni de comunicări locale și județene, organizarea de vizite în aceste locuri cu
elevii din școală, oraș și comunele vecine;

103
– realizarea de lucrări – referate, comunicări, imagini, hărți etc. cu stare de
degradare a vegetației din zonă datorită extinderii orașulu i și obiectivelor industriale
după anii 1980;
– prezentarea modului de utilizare a zonelor de depozitare a gunoaielor,
cartarea zonelor periculoase de depozitare și colaborarea cu garda de mediu pentru
limitarea și desființarea zonelor nepermise de depozitare;
– realizarea de analize privind gradul de mineralizare, poluare a apelor
freatice din zonă;
– inventarierea, cartarea și amenajarea izvoarelor din zona locală sau
apropiată;
– măsuri de monitorizare a situației mediului din zona locuințelor,
intravilanul orașului , zonei agricole și forestiere prin comunicări științifice, studii,
articole, imagini, hărți, mass -media și scrisori adresate factorilor de decizie la nivel
local și județean.

Prin aceste activități și altele impuse de evoluția stărilor componentelor medi ului din
zona Tg. Frumos, se va contribui la păstrarea unui mediu sănătos a localității natale.

 Activități de cerc geografic cu tematică din orizontul local.

În organizarea cercurilor geografice școlare cu elevii, la tematica general ă a acestora, un
rol important î l are introducerea de teme de geografie locală, realizarea de aplicații practice
cu elevii în orizontul local, realizarea de lucrări științifice de cunoaștere a orizontului local,
monitorizarea acestora prin realizarea de lucrări geografice despre zona natală, participarea
la sesiuni de comunicări ale elevilor pe plan local și județean, realizarea de expoziții, albume
și publicarea de articole în presa locală și de specialitate geografică.

104
Dintre temele din orizontul local exemplificăm:
1. Poziția geogra fică a zonei Tg. Frumos , județul Iași ;
2. Din tainele geografi ei ;
3. Frumusețea reliefu lui din valea Bahluiețului ;
4. Degradările de teren și consecințele lor în zona Tg. Frumos ;
5. Apele freatice și utilizarea lor în zona Tg. Frumos ;
6. Aspecte clima tice în zona Tg. Frumos ;
7. Specificul biogeografic al zonei Tg. Frumos ;
8. Solurile și importanța lor economică pentru agric ultura zonei Tg. Frumos ;
9. Starea mediului geogra fic al zonei Tg. Frumos ;
10. Arii protejate și amenajarea acestora în orizontul local și cel apropiat;
11. Rolul condițiilor naturale în apariția și dezvoltarea localităților din
bazinul mijlociu al Bahluiului;
12. Popula ția din zona Tg. Frumos ;
13. Evoluția istorică a așezărilor umane;
14. Activități economice în orizontul local și apropiat;
15. Rolul industriei și căilor de comunicație în dezvoltarea așezărilor um ane
din zona Tg. Frumos ;
16. Coordonatele turisti ce ale zonei ;
17. Dezvoltarea agroturismu lui din zonă în perspectiva transformărilor
viitoare;
18. Elemente de etnografie locală în zona Tg. Frumos ;

105
Realizare de aplicații practice cu elevii la sfârșit de săpt ămână și în vacanțele școlare.
În acest sens propunem activități ca:
1. Drumeții tematice pentru cunoașterea reliefului din zona;
2. Cartarea alunecărilor de teren;
3. Măsurători de debite ale pârâuri lor din zona Tg. Frumos;
4. Cartarea pânzei freatice în localitățile componente;
5. Realizare de ierbare cu vegetația zonei;
6. Observații climatice locale;
7. Vizitarea societăților comerciale din zonă;
8. Cartarea arborilor seculari ;
9. Realizarea de albume cu imagini;
11. Realizare unui film documentar despre trecutul și prezentul;
Un rol important le revine membrilo r cercului de geografie în cunoașterea și
popularizarea prin mijloacele mass -media.
Acest lucru se poate realiza prin pliante tematice, gazete școlare, articole publicate în
presă, imagini filmate, realizarea de referate și comunicări, schimburi de experiență cu zonele
vecine s.a.
În vederea aprofundării cunoașterii geografice a zonei natale de un real folos pentru
elevi și cadrele didactice este invitare a de spe cialiști în diferite domenii care vizează
transformarea mediului geografic.
Realizarea de materiale cartografice este o alta direcție de acțiune în cadrul cercului cu
elevii. Se pot realiza: harta în relief a zonei, hărți fizico -geografice și economico -geografice,
fotografii cu principalele fenomene geografice locale.

106
5.3 Proiecte didactice

PROIECT DIDACTIC

Data : 25 octombrie .2017
Clasa: a IX-a
Disciplina : “Geografia orașului Târgu Frumos și a împrejurimilor”
Tipul lectiei : Lecție de aplicație practică în teren;
Durata lectiei : 50 min
Tema: Hidrografia zonei orașului Târgu F rumos – Pârâul Bahluieț
Scoala : Liceul special “MOLDOVA” – Tg. Frumos
Profesor : Haciu Ioan
Descrierea clasei : Colectivul este format din 10 elevi.
Clasa nu este omogenă, 2 elevi întâmpină dificultăți de învățare.
Motivația : Lecția este importantă deoarece stimulează competiția și gândirea geografică
sintetică.
Competente generale:
 Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local și situarea corectă în spațiu și
timp;
 Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local ;
 Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor dintre om și
mediul înconjurător ;

Competente specifice :
 Să localizeze elementel e din spațiul geografic local ;
 Să construiască enunțuri simple despre fenomene și procese geografice observate ;
 Să adopte o atitudine civică de ocrotire a mediului înconjurător ;

107
Competente derivate ; La sfârșitul lecț iei elevii vor fi capabili:
C1: să se orienteze în teren ;
C2: să identifice specificul elementelor hidrologice locale ;
C3: să localizeze pe hartă P ârâul Bahluieț ;
C4: să propună măsuri de ocrotire a mediului înconjurător ;
C5: să învețe prin cooperare cu colegii ;

Obiectiv afectiv :
OA: Sporirea interesului elevilor pentru studiul geografiei .

Condiții prealabile : elevii au cunoștințe despre hidrografia județului Iași ;

*Resurse materiale : Harta hidrografică ; planșe ; fișe de lucru ; instrumente specifice ;

*Resurse procedurale : – discuția dirijată;
– lucru pe echipe .
– problematizarea

*Forme de evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, întrebări frontale, fișe de
lucru, autoevaluare.

108

Momentele
lecței

Competențe

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Resurse
procedurale

Moment
organizat oric
Anunț ă planul de
desfăș urare al aplicaț iei,
traseul si regulile ce
trebuiesc respectate.
Notează planul de
desfăș urare al aplicaț iei
practice

Captarea
atenției;

Prezintă specificul
aplicaț iei practice si
obiectivele vizate.
Elevii ascultă precizările
făcute de profesor

Explicaț ia

Dirijarea
aplicaț iei
practice

C1
C2
C3
C4
C5

Indică modalitatea
de înregistrare a
elementelor
hidrologice vizate in
fisa de lucru.
Solicită elevilor să
efectueze măsură tori
specifice asupra
principalelor
elemente hidrologice
cu ajutorul
instrumentelor
hidrologice.
Cere elevilor să noteze pe
fișa de lucru rezultatele
măsură torilor efectuate.

Analizează,
reflectează si
răspund la
problematica
dezbătută .
Localizează pe harta
hidrologica
elementele de baza
specifice zonei
studiate.
Efectuează măsură tori cu
mijloacele indicate.

Explicaț ia
Dialogul
Conversaț ia
euristica
Lucrul cu
harta

109

Valorificare a
instructiv –
educativă a
rezultatelor
aplicației.

C1
C2
C3
C4
C5

Conduce și
monitorizează
activitatea elevilor
Corectează eventualele
greșeli
Dirijează acțiunea de
elaborare a studiului de
caz.
Grupele de lucru
analizează,sintetizează
și interpretează
elementele si
fenomenele
hidrologice
înregistrate.
Elaborează grafice .

Dialogul
Explicaț ia

Feed -back
Reglarea
activităț ii de
învăț are si
sistematizare

Formulează întrebă ri din
care să deducă cumulul de
cunoștinț e al elevilor din
informaț ia prezentată
Corectează răspunsurile .

Discută ,notează în caiete
explicaț iile suplimentare

Problemati –
zarea

Evaluarea
aprecierea si
notarea
elevilor
Face aprecieri
colective și
individuale
Notează elevii in funcț ie
de nivelul conținutului
studiului realizat.

Se autoevaluează

110

PROIECT DIDACTIC

Data :22 noiembrie 2017
Clasa: a IX-a
Disciplina : “Geografia orașului Târgu Frumos și a împrejurimilor”
Tema: Cadrul natural al zonei orașului Târgu Frumos
Aria curriculara : Om si societate
Tipul lectiei : de recapitulare dupa plan;
Profesor :Haciu Ioan
Scoala: Liceul “MOLDOVA” – Tg.Frumos
Descrierea clasei : Colectivul este format din 10 elevi,din care 2 nevaza tori. Clasa nu este
omogenă, doi elevi întâmpină dificultăți de învățare,având programă adaptată.

Scopul lecției :
 Asimilarea cunoștintelor anterioare;
 Utilizarea termenilor geografici in contexte noi;

Competente generale:
 Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local; sesizarea
relațiilor dintre elementele componente ale mediului;
 Perceperea integrală a elementelor și a fenomenelor din mediul geografic local.
 Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și protecția
mediului.

111

Competente specifice :
 să identifice și să descrie corect elemente din spațiul geografic local în
complexitatea lor.
 să recunoască principalele forme de relief din orizontul apropiat ;
 să construiască enunțuri simple despre fenomene și procese geografice observate;
Competente derivate : La sfârșitul lecț iei elevii vor fi capabili:
C1: Sa încadreze teritoriul studiat și să facă corelații cu specificul geografic al României ;
C2: Sa răspundă la diferite întrebă ri legate de specificul geografic al orizontului local ;
C3: Să localizeze pe harta județului diferite elemente ale cadrului natur al.
C4: Să propună măsuri de ocrotire a mediului înconjurător ;

Obiectiv afectiv :
OA: Sporirea interesului elevilor pentru studiul geografiei.

*Resurse materiale : Harta fizica a României , Harti braille cu România ,
Harta județului Iași
Fise in negru si braille cu intrebari ;
.
*Resurse procedurale : conversația, problematizarea,dialogul.

*Forme de organizare a lectiei: Activitate frontala,individuala

*Forme de evaluare: concurs .

112
DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Competențe
specifice Timp Momentele
lecției Procesul de evaluare

Strategii
didactice
Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului
2' Organizarea
clasei; Pregătirea clasei: controlul
prezenței și a ordinei în clasă Pregătirea
documentelor școlare Observația Atenționarea
2’ Captarea
atenției; Profesorul adres ează elevilor
câteva întrebări simp le, pentru a -i
antrena în discuție apoi inițiază un
joc prin care elevii pot deveni
„Geografii șco lii ” daca vor fi
capabili sa răspundă la unele
întrebă ri referitoare la specif icul
geografic al zonei orașului Târgu
Frumos , fiind aj utați de
cunoștințele pe care le -au
achiziț ionat la orele de geografie
si pe care trebuie să si le
amintească.
Elevii acceptă
provocarea
profesorului si
răspund la întrebările
acestuia. Dialogul;

Problematizarea;

113

3’ Anunțarea
temei și
obiectivelor; Profesorul prezintă regulamentul
concursului; Elevii asculta
regulamentul
concursului; Conversaț ia;
C 1
C 2
C 3
C 4 30'
Verificarea
cunoștințelor; Profesorul pe baza jocului inițiat
cere elevilor să extragă și să
răspundă la trei întrebă ri despre
specif icul geografic al zonei
orașului Târgu Frumos. Ascultă ind icațiile
profesorului , extrag
întrebările si răspund
la cerinț e;

Lucru individual

Evaluare
orala;
10' Aprecierea
rezultatelor și
semnalarea
greșelilor sau
a omisiunilor

Atingerea
feedback -ului Explică elevilor greșelile sau
omisiunile;
Apreciază rezultatele obținute;

Completează împreună cu elevii o
fișă de lucru. Elevii asculta
explicaț iile
profesorului și își
calculează singuri
notele;

Răspund cerințelor

Autoevaluarea;

Analiza și
conversația

Conversația
3’ Tema pentru
acasă ;
Profesorul cere elevilor ca, pentru
acasă, să caute informații despre
istoricul localității . Elevii își notează
tema și ascultă
explicațiile
profesorului. Explicația Conversația;

114

TÂRGU
FRUMOSAȘEZARE
GEOGRAFICĂ
LOCALITĂȚI
ÎNVECINATE
VEGETAȚIA
ȘI
FAUNAUNITATI
DE
RELIEF

115

PROIECT DIDACTIC

Data : 21 martie 2018
Clasa: a IX-a
Disciplina : “Geografia orașului Târgu Frumos și a împrejurimilor”
Tema: Studii de caz – Activitățile economice specifice zonei orașului Târgu Frumos
Aria curriculara : Om si societate
Tipul lectiei : de fixare si sistematizare;
Profesor : Haciu Ioa n
Scoala: Liceul special “MOLDOVA” – Tg.Frumos
Descrierea clasei : Colectivul este format din 10 elevi,din care doi nevazatori.

Scopul lecției :
 Documentarea,sistematizarea și prezentarea informaț iilor referitoare la specificul
activităților economice din zonă .
 Transferul informaț iei statistice si a modelelor grafice si cartografice in alte forme de
prezentare .

Competente generale:
 Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate
în planul geografiei locale.
 Perceperea integrală a elementelor și a fenomenelor din mediul geografic local

Competente specifice : La sfâ rșitul lecției elevii vor fi capabili:
C1: Să localizeze element ele din spațiul geografic local.
C2: Sa expună informaț ii generale priv itoare la mediul natural, potenț ialul uman si economic
al orașului , utilizâ nd diverse surse de informare.
C3: Sa analize ze rolul fiecă rei activități economice în dezvoltarea orașului .
C4: Să iden tifice principalele surse de poluare.
.

116

Obiectiv afectiv :
OA: Sporirea interesului elevilor pentru studiul geografiei.

*Resurse materiale : Calculator ,videoproiector

*Resurse procedurale : conversația, problematizarea,vizionare PPS.

*Forme de organizare a lectiei: Activitate individuala si in echipa.

*Forme de evaluare: documentarea individuala si prezentarea de PPS .

117

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Competențe
specifice
Timp
Momentele
lecției Procesul de evaluare

Strategii didactice
Evaluare
Activitatea
profesorului Activitatea elevului
2' Organizarea
clasei Pregătirea clasei:
controlul prezenței și a
ordinei în clasă Pregătirea
documentelor școlare
Observația
Atenționarea
C 1
C 2
C 3
C 4 40'
Verificarea
cunoștințelor Profesorul vizionează
împreuna cu elevii
prezentările pregătite de
aceștia . Se grupează in echipe
si prezintă PPS apoi le
comentează împreună
cu profesorul si restul
colegilor.
Lucru in echipa
Prezentare PPS
Prezentarea si
comentarea
PPS
5' Aprecierea
rezultatelor Explică elevilor
greșe lile sau omisiunile
din prezentă ri.
Apreciază rezultatele
obținute. Pe baza discuț iilor si a
completă rilor aduse de
profesor elevii se
autoev aluează .
Autoevaluarea
Analiza și
conversația
3' Tema pentru
acasă Profesorul cere elevilor
să realizeze referate cu
tema “Influența
factorului antropic în
degradarea mediului
orizontului local ” .
Elevii notează tema
Explicatia
Conversația

118

CONCLUZII

Pe parcursul acestei lucrări am urmărit să demonstrez importanța cunoașterii , directe
și indirecte , a orizontului geografic local de către elevi.
Lucrarea științifico – metodică cu titlul “Sudiu de geografie uman ă a orașului Târgu
Frumos cu aplicabilit ate metodico – didactică” este structurată în două părți :
I. Prima parte cuprinde date statistice și informații teoretice de geografie fizică și
umană care fac referire la zona orașului Târgu Frumos.
II. A doua parte , de metodică , tratează în mod special activitățile profesorului de
geografie și modalitățile prin care sunt valorificate cunoștințele științifice despre
orizontul local în procesul instuctiv – educativ din școală și din afara ei.
Partea științifică a fost corelată cu partea metodică oferind modele de folosire a
elementelor de geografie a orizontului local în cadrul lecțiilor la clasă sau în alte tipuri de
activități formale și nonformale.
Elementele de geografie locala exercita o i nfluenta multipla: sporesc cunoș tințele si
ridica la un nive l mai î nalt realitatea lor, dezvoltă procese de cunoaștere si de creație pentru a
intensifica activitatea lor, spiritul de acțiune pentru a descoperi însușirile comune, esenț iale
ale fenomenelor geografice, legă turile dintre ele , în vederea formulării unor concluzii
științ ifice.
Studierea în școală a orizontului local are o mare importanță deoarece elevii :
 primesc informații despre mediul local într -o altă formă decât știu ei deja ;
 înțeleg problemele cu care se confruntă mediul local și caută soluții ;
 își dezvoltă și valorifică abilitatea de investigare sub îndrumarea profesorului ;
 obțin deprinderea de a investiga, aduna, prelucra , sintetiza datele și info rmațiile
despre anumite procese , fenomene observabile în localitate și împrejurimi ;

119
Prin conținuturile ei geografia dezvoltă flexibilitatea gândirii științifice , imaginația ,
spiritul de observație , perspicacitatea iar prin partea ei aplicativă geografia formează la elevi
tehnici de muncă intelectuală , de cercetare și investigare.
Desf ășurarea activităților cu elevii î n orizontul local , accesibilizează trecerea de la o
gândire concreta la cea abstracta si invers, constituind locul cel mai eficient pentru
exemplificare si experimentar e, pentru înțelegerea cauzalității fenomenelor și evo luția lor in
timp. Se realizează astfel, stări afective, de ataș ament ale copiilor fata de locurile natale.
Referitor la studiul realizat, pot afirma că în noile condiții socio –economice instaurate
după anul 1990 , când au avut loc schimbări de regim polit ic , se remarcă o perioadă de
tranziție și restructurare care a avut efecte majore asupra dezvoltării economice a orașului.
Acest fapt s -a repercutat în mod direct asupra nivelului de trai al populației care s -a confruntat
cu o lipsă de perspectivă și de s tabilitate în majoritatea sectoarelor de activitate.
Stabilitatea și dezvoltarea în viitor se poate realiza printr -o valorificare eficientă a
atuurilor pe care le are orașul , respectiv potențialul natural și uman, poziția favorabilă etc.
prin proiecte de dezvoltare care să țină cont de specificul întregului ansamblu socio -economic
al zonei orașului Târgu Frumos și care să asigure o dezvoltare armonioasă a zonei studiate.

120
BIBLIOGRAFIE

Alexa -Angheluș I. (2006) – Geografia zonei orașului Tg.Frumos, Editura Pim.
Idem, (2011) – Comportamentul demografic al populației orașului Tg. Frumos
Creangă I. și colaboratorii, (1996) – Geografia județului Iași , Ed.Saggitarius Libris,Iași.
Cucu V . (1995) – Geografie umană . Editura „Glasul Bucovinei” Iași
Dincă C. (2011) – Metodica predării geografiei , Ed. Decesfera Media București.
Dulamă E. (2004 ) – Modelul învățării depline a geografiei, Ed. Clusium Cluj – Napoca.
Efros V. (2002) – Geografie economică și umană . Editura Universităii Suceava.
Idem, (2002) – Geografia industriilor, transporturilor și comerțului . Ed. Univ. Suceava.
Fripis D. (2009) – De la lume adunate …despre Tg.Frumos, Ed.Opera Magna.Iasi.
Idem, (2014) – Constelația valorilor . Editura Panfilius .
Geografia României – Editura Academiei, 1984.
Ilinca N. (1999 ) – Geografie umană – populația și așezările omenești ,Ed.Corint .
Idem , (2006) – Geografia populației și așezărilor omenești , manual de studiu individual,
Ed.CD – Press, București.
Idem, (2006) – Didactica geografiei ,Ed.Didactică și Pedagogică .
Iosep I. (2004) – Geografia umană a României . Editura Universităii Suceava.
Mândruț. O. (2007 ) – Orizontul local în învățarea geografiei , Ministerul Educației și
Cercetării , Proiectul pentru învățământ rural, București.
Mândruț. O. (2008) – Cercetarea elementară a orizontului local și apropiat.Ghid metodologic
Institutul de Științe ale Educației, București.
Muntele I. (1998) – Populația Moldovei în ultimele două secole , Ed.Corson ,Iași.
Nimigeanu V . (1996) – România -Geografie umană, Iași.
Idem, (1983) – Câmpia Moldovei -studiu de geografie umană,A.S.U.C.I.
Strat L. si colaboratorii (2003) – Elemente de didactica geografiei , Ed. Polirom.

121

Ungureanu AL. (2002) – Moldova -populația,forța de muncă și așezările umane în
tranziție ,Editura Corson ,Iași.
Ungureanu Alexandru, Octavian Groza și Ionel Muntele , (2002 ) – Moldova, populația, forța
de muncă și așezările umane în tranziție , Ed. Corson Iași
Dragu V. . (2000 ) – Geografie – Ghid metodologic, Ed. Polirom, București.

* * * * * * * * * * * * * * Strategia de dezvoltare a orașului Tg. Frumos
* * * * * * * * * * * * * * Recensamântul populației din 2011 –Institutul de statistică Iasi
* * * * * * * * * * * * * * Date statistico -economice de la instituțiile de profil din orașul
Tg.F rumos
* * * * * * * * * * * * * * Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General
al orașului Tg. Frumos, jud. Iași