LICEUL „ DRAGOMIR HURMUZESCU ” MEDGIDIA PROIECT DE CERTIFICARE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ASIS.MED.PRINCIPAL BEIGEAN ACMOLA ABSOLVENT: IOSIF (MIRICA)… [629107]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
LICEUL „ DRAGOMIR HURMUZESCU ” MEDGIDIA

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
ASIS.MED.PRINCIPAL BEIGEAN ACMOLA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
LICEUL „ DRAGOMIR HURMUZESCU” MEDGIDIA

PROIECT DE CERTIFICARE
NIVEL 5

PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU ASTM BRONȘIC

DOMENIUL:SĂNĂTATE ASISTENȚA PEDAGOGICĂ
CALIFICARE:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNDRUMĂTOR :
ASIS.MED.PRINCIPAL BEIGEAN ACMOLA

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

3

„ ROLUL ESENȚI AL AL ASISTENTEI MEDICALE CONSTĂ ÎN A AJUTA
PERSOANA BOLNAVĂ SAU SĂNĂTOASĂ , SĂ-SI MENȚINĂ SAU
RECÂȘTIGE SĂNĂTATEA PRIN ÎNDEPLINIREA SARCINILOR PE CARE
LE-AR FI ÎNDEPLINIT SINGUR , DACĂ AR FI AVUT FORȚA ,VOINȚA
SAU CUNOȘTINȚELE NECESARE ”
VIRGINIA HENDERSON (1897 -1996)

4
CUPRINS
MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
GENERALITĂȚI PRIVIND APARATUL RESPIRATOR ………………………….. ………………………….. …………. 6
1. 1. CĂILE RESPIRATORII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.1.1. CAVITATEA NAZALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1.2. FARINGELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.1.3. LARINGELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
1.1.4. TRAHEEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.1.5. BRONHIILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
1.2. PLĂMÂNII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.2.1. TORACELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
1.2.2. PLĂMÂNII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.2.3. ARBORELE BRONȘI C ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.3. SCHIMBURILE GAZOASE RESPIRATORII ………………………….. ………………………….. ………………. 12
1.3.1.ETAPA PULMONARA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
1.3.2.ETAPA SANG VINĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
1.3.3.ETAPA CELULARA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
1.4. VENTILAȚIA PULMONARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
1.4.1. INSPIRAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
1.4.2. EXPIRAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
1.4.3. VOLUME PULMONARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
1.4.4. CAPACIT ĂȚI PULMONARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
1.4.5. REGLAREA RESPIRAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
ASTMUL BRONȘIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
2.2.1. ETIOPATOGENIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
2.2. SIMPTOMATOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
2.3. EVOLUȚIE SI COMPLICATII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
2.4. FORME CLINICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.5. DIAGNOSTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
2.6. TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC …………… 22
3.1. DOSAR DE ÎNGRIJIRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
3.2. Fișă tehnică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 49

5
MEMORIU JUSTIFICATIV

ASTMUL BRONȘ IC este o afecțiune cronică caracterizata prin inflamarea căilor
aeriene, ceea ce determină limitarea fluxului de aer. Boala poate apărea la orice vârstă dar,
cel mai des apare in copilărie, avâ nd o componenta genetica . La copii, baieții au un risc
aproape dublu să facă astm comparativ cu fetele .
Cele mai întâlnite simptome ale astmului sunt tusea , mai ales nocturnă , dispneea și
wheezing -ul. Pacientul resimte o „sete de aer ” , o senzaț ie de sufocare, anxietate . Crizele
incep brusc și au durată variabilă , de la câteva minute până la câ teva ore . Se termină la fel
de brusc cum au inceput, spontan sau sub tratament .
Cauzele astmului bronșic sunt cât se poate de diferite: alergeni din mediu (polen,
unele plante, păr de animale, mucegaiuri) , infecț ii respiratorii, vremea rece,
medicamentele, alimente (ou, arahide ), fumul, poluarea . Alergenii afecteaza plămanii
persoanelor astmatice, printr -o hiperreacție imunitară care are la bază eliberarea de
mediatori chimici in exces. Mediatorii (histamina , acet ilcolina) actionează asupra
receptorilor din arborele bronșic provocând contracția musculaturii aferente, rezultatul
fiind bronhoconstricț ia si bronhospasmul .
Pentru stabilirea diagnosticului de astm bronșic sunt analizate foarte atent semnele
și simpto mele cu care se prezintă bolnavul la medic , se face anamneza bolnavului , se fac
investigatii paraclinice specifice și se recoltează probe biologice .
Am ales această temă pentru proiectul de certificare pentru că astmul bronșic este o
afecțiune care, nediagnosticată și netratată corect, poate avea o evoluție imprevizibilă și
severă, cu consecințe fatale . Am experimentat personal simptomele unei crize de astm și
am vrut să înțeleg cum pot să reduc intensitatea durerii și a anxietății care se instalează
odata cu respirația ineficientă , paroxistică . În urma cunoștințelor acumulate astfel pot ajuta
și alte persone care se confruntă cu această boală gravă .
Lucrarea este structurată în trei capitole . Primul capitol descrie anatomia sistemului
respirator , al doilea prezintă afecțiunea , respectând datele științifice a le literaturii de
specialitate, în capitolul trei am încercat să -mi aduc contribuția la realiz area unui plan de
îngrijire personalizat , pe baza datelor culese și interpretate de la pacientul vârstnic pe care
l-am îngrijit pe perioada internă rii în secția medicală .
Această lucrare reprezintă apogeul celor trei ani de instruire și studiu în cadrul
Școlii Postliceale Sanitare „Dragomir Hurmuzescu ” din Medgidia , școală care a contribuit
la perfecționarea mea pentru viitoarea profesie și la dezvoltarea mea personală .

6
CAP ITOLUL 1

GENERALITĂȚI PRIVIND APARATUL RESPIRATOR

Respirația este un fenomen vital pentru organism iar aparatul respirator, cel care
realizează această funcție, este un sistem complex. Organismul rezistă 30 de zile fără
hrană, 3 -4 zile fără apă, dar fără aer nu rezistă mai mult de 3 -4 minute. Aparatul res pirator
este a lcătuit din căile respiratorii ș i plămânii. Prin căile respiratorii aerul atmosfe ric aju nge
în plămâni . Compoziția aerului atmosferic in spirat este : 21% oxigen, 78% azot, restul fiind
compus din dioxid de carbon și impurități.

1. 1. CĂILE RESPIRATORII
Căile respiratorii (aeriene ) sunt r eprezentate de cavitatea nazală , faringe, laringe
trahee și bronhii.
1.1.1. CAVITATEA NAZALĂ este formată din c ele două fose nazale care comunică cu
exteriorul prin orificiile narinare și cu rinofaringele prin două orificii numite coane.
Anterior fosele nazale sunt protejate de piramida nazală. Firele de păr care se găsesc la
nivelul nărilor au rolul de a opri impu ritățile din aerul inspirat (primul filtru). Fosele nazale
comunică și cu mici cavități pline cu aer, săpate î n oasele din jur ,numite sinusuri
paranazale care au rol de cutie de rezonanță și care mențin temperatura constantă.
Sinusurile paranazale sunt gr upate în perechi: frontale, maxilare, sfenoidale. Fosele nazale
sunt despărțite de septul nazal. Aceste fose nazale sunt căptușite de o mucoasă , bogat
vascularizată care are rolul de a încălzi aerul inspirat (mucoasa respiratorie ) și rol in
olfacție (mucoasa olfactivă).
Mucoasa respiratorie este mai întinsă, bogat vascularizată și căptușește toți pereții
cavității nazale, cu excepția peretelui superior, unde se află mucoasa olfactivă.

Vascularizația foselor nazale este realizată de ramuri din artera oftalmică și din
artera maxilară; venele se varsă in final în vena jugulară internă.
Inervația mucoasei este realizată de ramuri din nervul trigemen.

1.1.2. FARINGELE are forma unui tub musculo -membranos cu dimensiunea de 12 -13 cm
la adulți, se îngustea ză progresiv dinspre superior spre inferior . Cavitatea faringiană este
divizată in trei etaje principale: nazofaringele, orofaringele si laringofaringele. Faringele
este locul in care se încrucișează calea aerului cu calea digestivă.

Fața poste rioară a f aringelui delimitează , împreună cu coloana vertebrală tap etată
de mușchii paravertebrali, spațiul retrofaringian . Fețele laterale ale faringelui vin în raport
cu spațiul mandibulo -faringian , iar la nivelul gâtului cu lobii laterali ai glandei tiroide , cu
artera carotidă comună , vena jugulară internă și nervul vag . Faringele este format din
mușchi, o mucoasă și o aponevroză intrafaringiană care se gasește la nivelul pereților
laterali și posterior ,superior inserându -se pe baza craniului .

7
Vascularizația faringelui este realizată de ramuri din artera carotidă externă ,
drenajul venos este realizat prin vena jugulară internă .
Inervația senzitivă și motorie este asigurată de nervul glosofaringian și nervul vag.

1.1.3. LARINGELE este un organ complex, funcționează ca un sfincter la nivelul
jonctiunii dintre tractul digestiv și tractul respirator. Are rol in protecția căilor respirtorii ,
respirație și fonație . Laringele are forma de trunchi de piramidă cu baza în sus . Baza
comunică cu laringofaringele printr -un orificiu care anterior este delimitat de epiglotă .
Vârful laringelui se continuă cu traheea.Este alcătuit din cartilaje , printre care și cartilajul
tiroid („mărul lui Adam”) . Pe cartilaje se inseră mușchii laringelui și sunt l egate între ele
prin ligamente și articulații .

Mucoasa care căptușește laringele formează perechi de pliuri numite corzi vocale
două superioare și două inferioare, acestea din urmă cu rol în producerea sunetelor . Spațiul
dintre corzi se numește glota.Epiglota este un „capacel” de natura cartilaginoasa care
acoperă deschiderea laringelui . În timpul înghițirii coboară peste orificiul superior al
laringelui și astfel împiedică pătrunderea bolului alimentar în căile respiratorii . Tunica
mucoasă are r olul de a secreta mucus.

Mușchii laringelui, prin contracție modifică tensiunea corz ilor vocale și diametrul
glotei : când corzile se apropie , glota se îngustează și la ieșirea aerului se produc sunete
înalte , atunci când glota e deschisă se produc sunete joase. Sunetele sunt produse prin
vibrația corzilor vocale și sunt modificate de faringe , cavitatea bucală (limba , dinti, buze)
și de cavitatea nazală care acționează ca rezonatori , toate acestea având ca rezultat timbrul
vocii, unic fiecărui individ .

Vascularizația laringelui este asigurată de artera laringiană superioară (din carotida
externă) și artera laringiană inferioară (din artera subclavia) . Sangele venos ajunge in vena
jugulară internă .

Inervația laringelui este asigurată de nervul laringian superior și inferior , ramuri ale
nervului vag.

8

Figura 1.
http://referate.wyz.ro/referate/aparatul -respirator.html
1.1.4. TRAHEEA este situată în continuarea laringelui, are forma unui tub care se întinde
de la vertebra cervicală C6 până la vertebr a toracală T4, unde se împarte î n cele două
bronhii principale, fiecare intrând în câte un plămân. Are ungimea de 10 -12 cm, fiind
formată din 15-20 inele cartilaginoase cu un diametru de 1,6 -2 cm. Cartilajele sunt unite
între ele prin ligamente fibroelastice. Spre esofag este completată de o lamă musculară,
care permite bolului alimentar să înainteze ușor de -a lungul esofagului.
Traheea este căp tușită de mucoasă traheală ale cărei celule au cili și glande care
secretă mucus . Mișcarea cililor trimite praful și microbii înapoi în faringe , împiedicând
pătrunderea lor in plămâni , iar mucusul are rol de umezire a aerului .
Vascularizația traheei este dată de ramuri ale arterelor tiroidiene , la nivelul gâtului
și de arterele bronșice, la nivelul toracelui . Venele în porțiunea cervicală , se varsă în vena
jugulară internă , în porțiunea toracală se varsă în venele azygos .
Inervația este realizată de fibre simpatice din simpaticul cervical și toracal și de
fibre parasimpatice din nervul vag.

1.1.5. BRONHIILE sunt două ramificații ale traheei (bronhia stângă și bronhia dreaptă )
care pătrund în cei 2 plămâni prin hil . La rândul lor se ramifică in bronhii secundare: două
pentru plămânul stâng ș i trei pentru cel drept , după care se ramifică, ca ramurile unui
copac , formând arborele bronșic . Între cele două bronhii există deosebiri : bronhia dreaptă
este aproape verticală , iar cea stângă este aproap e orizontală , cea stângă este mai lungă (5
cm), cea dreaptă mai scurtă (2,5cm) bronhia dreaptă are un calibru mai mare (1,5cm) cea
stangă mai mic (1cm). Bronhia stangă este înconjurată de crosa aortei , cea dreaptă de crosa
venei azygos .

9
Ca structura bronhiile sunt asemănătoare traheei , formate din inele cartilaginoase
incomplete posterior (9-11 la stânga , 5-7 la dreapta) .
Vascularizația arterială este asigurată de arterele bronșice , sângele venos este
colectat de venele bronșice .
Inervați a vegetativă este asigurată de plexul bronhopulmonar .

1.2. PLĂMÂNII

1.2.1. TORACELE – cavitatea situată între gât și abdomen conține principalele organe ale
sistemului respirator și circulator. Are forma de trunchi de con cu diferențieri în funcț ie de
vârsta , sex, constituție, diferențe patologice. Cavitatea toracică este delimitată superior de
marginea sternului, clavicule ,omoplați ,vertebra T 7 și inferior de diafragm. Toracele
posterior are o lungime de 30 -35 centimetri, de la vertebra T1 la vertebra T12, iar toracele
anterior are 15 – 18 centimetri. Cutia toracică este o structură rigidă care protejează
organele vitale din interiorul său.

1.2.2. PLĂMÂNII sunt alcătuiți din arborele b ronșic, lobuli, vase pulmonare ș i bronșice,
nervi și va se limfatice . Cei doi plămâni sunt situați î n cavitatea toracică, fiecare este
acoperit de pleură viscerală. Au aspect buretos și culoarea lor variază cu vâ rsta: la făt este
roșu brun, la copil roz, la adult cenușiu. Greutatea este de 700 g pentru plămânul drept si
600 g pentru cel stâng. Diametrul vertical este de 22 cm, transversal la bază de 9 -10 cm

.

Figura 2.
http://www.qreferat.com/referate/medicina/INGRIJIREA -BOLNAVULUI -CU-PNEUM655.php

Fața externă a plămânilor este convexă. Aceasta vine în raport cu coastele și
prezintă șanțuri adânci numite scizuri. Scizurile împart plămânii în lobi. Pe fața externă a
plămânului drept sunt două scizuri, una oblică și una orizontală care -l împart în trei lobi :
superior, mijlociu și inferior. Pe fața externă a plămânului stâng se gasește o singură
scizură, este oblică, împarte plămâ nul in doi lobi : inferior si superior.

10
Fața internă este plană și vine în raport cu organele din mediastin. Aici, aproape de
marginea posterioară a plămânilor, se află hilul pulmonar, locul unde intră și ies din
plămân vasele de sânge, nervii și bronhia principală. La plămânul stâng se afla ante rior de
hil, impresiunea cardiacă lăsată de ventriculul stâng si impresiunea lăsată de aorta
descendentă. La plămânul drept, anterior de hil , apare impresiunea cardiacă lăsată de atriul
drept și impresiunile lăsate de cele două vene cave : superioară și inf erioară. Deasupra
hilului se află impresiunea crosei marii vene azygos iar posterior de hil este impresiunea
acesteia.
Baza plămânilor este concavă. Aceasta vine în raport cu diafragma, indirect în
raport cu fața superioară a ficatului și cu splina și fun dul stomacului în partea stângă.
Vârful plămânului trece de prima coastă și este în raport cu organele de la baza
gâtului. Marginea anterioară este situată în spatele sternului, este ascuțită și acoperită de
recesul costo -mediastinal, marginea posterioară , este rotunjită, vine în raport cu coloana
vertebrală și extremitatea posterioară a coastelor.

1.2.3. ARBORELE BRONȘIC este format din bronhia principală care pătrunde
în plămân prin hil. Ea se împarte, intrapulmonar, în trei bronhii lobare în plămânul drept și
două bronhii lobare în plămânul stâng. Bronhiile lobare se desfac în bronhii segmentare,
plămânul drept are 10 segmente, deci 10 bronhii segmentare, plămânul stâng are 9
segmente și 9 bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid, la rândul lor, in bronhiole
lobulare care alimentează lobulii pulmonari. Lobulii sunt unități morfologice în formă de
piramidă, au baza spre periferia plămânului și vârful spre hil.
Bronhiolele lobulare se ramifică la rândul lor în bronhiole respiratorii de la care
pleacă ductele alveolare. Ductele alveolare se termină cu saculeții alveolari. Pereții
săculeților alveolari sunt împ arțiți în alveole pulmonare. Bronhiolele respiratorii, împreună
cu ductele alveolare, săculetii alveolari și alveolele formează acinii pulmonari.
Bronhiile lobare și cele segmentare au structură asemănătoare bronhiilor principale,
în schimb bronhiolele lo bulare și cele respiratorii au pereți fibroelastici îmbracați cu fibre
musculare netede, dispuse circular.

Figura 3.
http://www.creeaza.com/familie/medicina/N OTIUNI -DE-ANATOMIE -SI-FIZIOLO692.php

11
ALVEOLELE PULMONARE sunt înconjurate de o rețea de capilare sanguine.
Peretele alveolei pulmonare, foarte subțire , are un singur strat de celule și vine în contact
direct cu peretele capilarului. Rețeaua de capilare și peretii alveolelor, formează membrana
alveolo -capilară la nivelul căreia au loc schimburile de gaze (O2, CO2 ) între alveole și
sânge. Exista circa 75 -100 de milioane de alveole, ca su prafa ță acoperind 80 -120 metri
pătraț i. Bronhiolele sunt formate din fibre musculare netede ce reglează cantitatea de aer de
la acest nivel.

Plămânii au vascularizație dublă : nutritivă și funcțională.
Vascularizația nutritivă este asigurat ă de a rterele bronșice, ramuri ale arterei
toracale. Ele transportă la plămân sânge cu O2. Arterele bronșice intră în plămân prin hil
însoțind arborele bronșic până la nivelul bronhiolelor respiratorii, acolo se conectează cu
rețeaua capilară. De la acest nivel pleacă venele bronșice care duc sângele cu CO2 în
venele azygos, acestea ter minându -se în vena cavă superioară. Vascularizația nutritivă a
plămânilor este parte a circulației sistemice.
Vascularizația funcțională face parte din mica circulație și î ncepe din ventriculul
drept. Prin trunchiul pulmonar ajunge în plămâni sânge încărcat cu CO2. Acesta se împarte
în doua artere pulmonare, dreapta și stânga, fiecare intră în plămânul aferent prin hil. În
plămân, arterele pulmonare se divid în ramuri ce îns oțesc ramificațiile arborelui bronșic
ajungând la nivelul alveolelor, unde formeaz ă rețeaua capilară perialveolară . Acolo sângele
cedează CO2 și primește O2. De la nivelul rețelei capilarelor pleacă venele pulmonare,
sunt două pentru fiecare plămân, ies p rin hil și se termină în atriul stâng.
Limfa plămânilor este colectată de ganglionii de la nivelul hilului.
Inervația plămânilor este realizată de plexul bronhopulmonar.

ACINUL PULMONAR reprezinta unitatea structurala si functionala a
plamanilor.Acesta are forma de ciorchine in care fiecare „bobita” reprezinta cate o alveola.

PLEURA este o seroasă care învelește fiecare plămân . Ea are o foiță parietală ce
căptușește pereții toracelui și o foiță viscerală acoperind plămânii, pătrunzând în
scizuri.Între foițele plămânilor este o cavitate virtuală, numită cavitatea pleurală unde se
găsește lichidul pleural, care favorizează alunecarea acestora în timpul mișcărilor
respiratorii. Cavitatea pleurală devine reală dacă într e foițe se acumulează : sânge
(HEMOTORAX ), aer (PNEUMOTORAX), lichid ( HIDROTORAX) ,puroi ( PIOTORAX)
sau limfă (CHILOTORAX).

MEDIASTINUL este spațiul dintre fețele mediale ale plămânilor. Anterior este
delimitat de stern, posterio r ajunge la coloana ve rtebrală, inferior până la diafragm și
superior comunică cu baza gâtului prin apertura superioară. În mediastinul superior se
găsesc ramurile crosei aortei, cele doua vene brahiocefalice, nervii vagi și cei frenici apoi
timusul, traheea și esofagul, lanțul simpatic toracal. În mediastinul inferior se găsește
cordul cu vasele mari de sânge, canalul toracic, sistemul azygos, aorta descendentă.

12
1.3. SCHIMBURILE GAZOASE RESPIRATORII

Schimburile gazoase respiratorii se desfăsoară în organism în trei etape : pulmonară,
sangvină și celulară.

1.3.1.ETAPA PULMONARA
La nivelul alveolelor are loc schimbul de gaze între aerul alveolar și sângele din
capilarele alveolare. Procesul are loc în condițiile în care există o diferență de presiune și
se supune legilor fizice ale solubilității și presiunilor parțiale: fiecare gaz difuzează pasiv
de la o presiune partială mai mare la o presiune partială mai mică.
Concentrația gazel or în aerul alveolar este foarte diferită de cea a aerului atmosferic
pentru că aerul alveolar este înlocuit doar parțial cu aer atmosferic la fiecare inspirație și
apoi din aerul alveolar se extrage permanent oxigenul și se primește dioxid de carbon din
sângele pulmonar. Aerisirea lentă la nivel alveolar previne schimbările bruște ale
concentrației sangvine a gazelor.

1.3.2.ETAPA SANGVINĂ
Sângele arterial și sângele venos transportă cantități relativ constante de O2 si CO2,
sub două forme: forma liberă (dizolvată în plasmă) și forma legată (combinată chimic în
compuși labili). Oxihemoglobina formată la nivel pulmonar difuzează în țesuturi, unde
concentrația și presiunea oxigenlui sunt mai scăzute decât în sângele arterial.
1.3.3.ETAPA CELULARA
Actul complex al respirației tisulare se realizează prin mai multe categorii de
procese: procese fizice de difuziune a celor două gaze, determinate de gradientele diferite
de presiune partială din sectoa rele capilar, interstitial și celular și reacții chim ice de oxido –
reducere, eliberatoare de energie.
TRANSPORTUL OXIGENULUI Din plasmă, oxigenul difuzează î n eritrocite
,unde se combină reversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei rezultând
oxihemoglobina. Fiecare moleculă de hemoglobină se poate combina cu maxim patru
molecule de O2(saturație 100%). Cantitatea de oxigen care se combină cu hemoglobina
depinde de pre siunea parțială a O2 plasmatic fiind condiționată, printre altele , de pH -ul
plasmatic și de temperatură. La nivel tisular, presiunea parțială a oxigenului este de 40mm
Hg și acesta va difuza din plasmă în interstiții și de aici în celule. Are loc scăderea
presiunii parțiale a O2 plasmatic, cu disocierea oxihemoglobinei (saturația scăzând la 50 –
70%), ac eastă hemoglobină redusâ imprimă sângelui venos culoarea roșie -violacee
caracteristică.
TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON Rezultatul final al proceselor
oxida tive tisulare, trece din celule în capilar e crescând astfel presiunea parț ială a sângelui
venos cu 5 -6 mm Hg față de sângele arterial. Dioxidul de carbon este transportat de sânge
sub diferite forme: dizolvat în plasma 5%, sub formă de carbaminohemoglobină 5% și sub
formă de bicarbonat plasmatic 90%.

13
1.4. VENTILAȚIA PULMONARĂ reprezintă schimburile de gaze d intre
organism și mediul exterior în două etape alternâ nd succesiv : inspir și expir. Aerul
inspirat este bogat în oxigen, fiind aerul atmosferic care pătrunde prin căile
respiratorii până la plămâni, cel expirat este bogat în dioxid de carbon și reprezintă
aerul alveolar expulzat la exterior.

1.4.1. INSP IRAȚIA este un proces activ prin care aerul atmosferic pătrunde prin
căile respiratorii până la alveolele pulmonare. Pentru ca aerul din exterior să intre in
plămâni trebuie ca presiunea intrapulmonară să scadă. Aceasta se realizează prin mărirea
volumului cutiei toracice. În inspir mușchii diafragm și intercostali se contractă coastele se
ridică, sternul este împins înainte, mușchiul diafragm coboară mărindu -se astfel volumul
cutiei toracice. Plămânii fiind organe elastice, urmează expansiunea cutiei torac ice de care
sunt solidarizați prin pleure. Presiunea aerului din interiorul plămânilor scade și aerul
atmosferic pătrunde în plămâni. În inspir profund se contractă și alți mușchi, mărind
suplimentar volumul cutiei toracice. În timpul unei inspirații norma le, de două secunde,
pătrund în plămâni aproximativ 500 mL de aer.

1.4.2. EXPIRAȚIA este un proces pasiv, de revenire a volumului cutiei toracice la
dimensiunile inițiale. În expirație mușchii intercostali și diafragmul se relaxează, coaste le
coboară iar plămânii revin la volumul inițial, rezultând creșterea presinii din interiorul lor
și forțand 500 mL aer să iasă. În timpul efortului, expirația devine activă, se contractă unii
mușchi toracici și abdominali care trag și mai mult coastele in jos.
Cele 2 faze ale ventilației, inspirul și expirul se succed ritmic, cu o frecvență 12 -18
minut (frecvența respiratorie). Frecven ța respiratorie variază în funcție de: − vărstă: nou –
născuți = 30 – 45 r/min; copii = 20 – 30 r/min; adulți = 12 – 18 r/min ; − sex: femeile au o
frecvență ma i mare decat bărbații ; − activitatea fizică: 30 – 40 r/min în efortul fizic intens.
Creșterea valorilor peste limitele normale se numește tahipnee , iar scăderea bradipnee.
Cu fiecare inspirație normală intră în plămâni 500mL aer. Același volum de aer
părăsește plămânul prin expirație, acest fenomen poartă denumirea de AER RESPIRATOR
CURENT . În condiții bazale, volumul de aer care intră și iese din plămâni într -un minut
este de 6 -8 litri și corespunde unui volum c urent de 500 mL și unei frecvențe medii de 12 –
16 respirații pe minut. Se numește DEBIT RESPIRATOR DE REPAUS (sau minut –volum
respirator . În diferite condiții fiziologice și patologice, ace ste valori se modifică.

O metodă simplă pentru studiul ventilației pulmonare este înregistrarea volumului
aerului deplasat între interiorul și exteriorul plămânilor, procedeu numit SPIROMETRIE
(după denumirea aparatului utilizat: spirometru).
Pentru asigurarea respirației pulmonare este esențială o cir culație sistemică
corespunzătoare, adică transportul unei cantități normale de sânge. Debitul sanguin
pulmonar este similar cu debitul circulației sistemice cu deosebirea că presiunile suportate
de arterele pulmonare sunt mult mai mici.Această caracteristi că a circulației pulmonare se
datorează distensibilității mari și capacității mărite a circulației mici. Din aceste motive
circulația pulmonară tolerează mari creșteri de debit fără modificări vizibile de presiune,
fenomen care nu se întâlnește în circulaț ia sistemică.

14

Figura 4.
https://anatomie.romedic.ro/plamanii

1.4.3. VOLUME PULMONARE

Există patru volume pulmonare diferite care, adunate, totalizează un volum
maxim atins de expansiunea pulmonară :
1-VOLUMUL CURENT (VC) este volumul de aer inspirat și expirat în cursul unei
respirații normale – in medie 500mL ,
2-VOLUM INSPIRTAOR DE REZERVA (VIR) este un volum suplimentar de aer,
inspirat pes te volumul curent -circa 1500mL ,
3-VOLUMUL EXPIRATOR DE REZERVA (VER) – este volumul de aer expulzată din
plămâni în cursul unei expirații forțate, după expirarea volumului curent -circa 1100mL,
4-VOLUMUL REZIDUAL (VR) reprezintă cantitatea de aer care rămane în plămâni d upă
expirație forțată – aproximativ 1500mL.

Ventilația pulmonară poate crește până la o limită numita VENTILAȚIE MAXIMĂ
și se realizează prin mărirea amplitudinii și a frecvenței respiratorii.

Volumele de aer care pătrund în plămâni se răspandesc neuniform în volumele de
aer existente aici și depind de condițiile patologice bronho – pulmonare. Volumul rezidual

15
este repartizat în căile aeriene și în alveole. Ventilația alveolară este cantitatea de aer care
ajunge în zona alveolară a tractului respirator în fiecare minut și participă la schimburile de
gaze respiratorii, o cantitate de 4,5 -5 L pe minut. Alveolele nu sunt ventilate uniform, 20%
sunt hipoventilate, formând SPAȚIUL MORT FIZIOLOGIC . Aces t spațiu are rolul de a
asigura compoziția constantă a aerului alveolar prin încalzirea și saturarea cu vapori de apa
a aerului atmosferic.N u tot aerul inspirat ajunge în alveole, o parte, aproximativ 30 %,
rămâne în căile aeriene superioare. Această zonă poartă denumirea de SPAȚIU MORT
ANATOMIC .

1.4.4. CAPACITĂȚI PULMONARE
Capacitățile pulmonare sunt sume de două sau mai multe volume pulmonare după cum
urmează :
1-CAPACITATEA INSPIRATORIE este suma dintre volumul curent și volumul
inspirator de rezervă adică cantitatea de aer respirată de o persoană pornind de la nivelul
expirator normal până la expansiunea maximă a plămânilor (2000mL),
2-CAP ACITATEA REZIDUALĂ FUNCTIONALĂ, adică suma dintre volumul expirator
de rezervă și volumul rezidual, este cantitatea de aer ce rămâne în plămâni du pă o expirație
normală (3000mL) ,
3-CAPACITATEA VITALĂ, este suma dintre volumul inspirator de rezervă, volumul
expirator de reze rvă și volumul curent și reprezintă volumul maxim de aer scos din
plămâni du pa o inspirație maximă (3500mL) ,
4-CAPACITATEA PULMONARĂ TOTALĂ este capacitatea vitală plus volumul
rezidual, constituind volumul maxim până la care plămânii pot expansiona prin efort
inspirator maxim (5000mL).

1.4.5. REGLAREA RESPIRAȚIEI
Mușchii respiratori sunt mușchi scheletici. Pentru a se contracta au nevoie de
impulsuri electrice transmise de la nivelul sistemului nervos central prin intermediul
nervilor somatici. Diafr agmul, mușchiul inspirator principal, este inervat prin fibre ale
nervilor frenici origi nari din regiunea cervicală a mă duvei. Impulsurile electrice ajung la
nervii frenici pe căi voluntare sau involuntare ale sistemului nervos central. Astfel există
posib ilitatea controlului atât voluntar al respirației cât și al respirației automate, fără efort
conștient.
Ritmul de bază, automat al respirației este realizat în bulbul rahidian, sursa si
mecanismul de generare sunt foarte puțin cunoscute. Respirația sponta nă este posibilă doar
dacă bulbul rahidian și măduva spinarii sunt intacte.
Activitatea centrilor bulbari respiratori poate fi modificată de arii ale trunchiului
cerebral, centrii pontini.
Centrul pneumotaxic situat în puntea superioară, transmite permanent impulsuri
către aria inspiratorie, acesta controlează și reglează durata inspirului.
Hipotalamusul și sistemul limbic influiențează respirația în anumite stări psihice, de
regulă furia și emoțiile pozitive produc tahipnee, frica produce bradipnee.

16
CAPITOLUL 2
ASTMUL BRONȘIC

ASTMUL BRONȘIC (ASTHMA -sufocare,în limba greacă) este o afecțiune
inflamatorie difuză a căilor respiratorii declanșată de diver și factori, se caracterizează prin
reducerea generalizată, variabilă și reversibilă a calibrului bronhiilor. Este insoțită de crize
paroxistice de dispnee expiratorie și raluri sibilante. Dispneea este consecința celor trei
factori care induc bronhostenoza : edemul mucoasei bronsice, spasmul și hipersecreția.
Astmul se poate infecta, manifestandu -se ca bronsita astmatica.

2.1. ETIOPATOGENIE
Dezvoltatea astmului este multifactorială și depinde de interacțiunea dintre genele
de susceptibilitate și factorii de mediu. Printre genele de susceptibilitate se crede că se
includ și genele pentru celulele T -helper 2 și o parte din c itokine. Expunerile sau infecț iile
cu microorganisme ce produc endotoxine la o vârstă mică poate determina protecție prin
toleranță și imunizare.
Factori declanșatori obișnuiți ai unor crize de astm sunt: alergenii din mediu (cel
mai puternic factor predispo zant), virozele respiratorii, efortul ( mai ales în aer rece ș i
uscat), anxietatea, furia, emoțiile, anumite alimente (ouă, arahide, crustacee ) și cafrecventă
la persoanele cu astm, dar nu s -a stabilit încă dacă cele două sunt manifestări diferite ale
aceluiași p roces sau dacă rinita declanș ează astmul.

Figura 5
https://www.romedic.ro/astmul -bronsic

17
Controlul factorilor declanșatori poate fi realizat de bolnav prin păstrarea curațeniei
în locuință, în primul rând, folosirea aburului în acest scop pentru a reduce alergenii din
praf, spălarea lenjeriei la temperaturi mari, renunțarea la animale de companie care
locuiesc în casă, evitarea fumului de țigară, a poluă rii, a mirosurilor puternice, a
temperaturilor scăzute, a umidității și a spațiilor închise, neaerisite, mucegăite.
Sensibilitatea acestor bolnavi la infecții impune trat area precoce a virozelor respiratorii și
evitarea spațiilor aglomerate în timpul epidemiilor.
Astmul bronșic este un sindrom care durează toată viața, cu evoluție lungă ș i
discontinuă. Are substrat alergic determinat de două componente : un factor general
prestabilit ereditar (terenul atopic) și un factor local (hipersensibilitea bronșică).
Terenul atopic reprezintă un răspuns exagerat la alergene (antigene). Alergenele, la
acești indivizi atopici, determină formarea de anticorpi din categoria imunoglobuline în
cazul astmului, imunoglobuline E (IgE). IgE aderă la bazofilele din sânge și din țesuturi,
inclusiv mucoase. La contactul cu alergenul, cuplul IgE -celulă bazofilă bronșică produce
reacția alergică antigen -anticorp. Sunt eliberați mediatori chimici bronhoconstrictori
(acetilcolina, h istamina , bradikinina) , consecința este apariția crizei de astm.
Al doilea facto r esențial care declanșează criza de astm este hipersensibilitatea
bronșică la doze minime de mediatori chimici, doze care la individul normal nu pot
provoca crize de astm. Inițial criza paroxistică este declanșată de alergene. Cu timpul poate
fi provocată și de stimuli emoționali, climaterici. Criza apare predominant noaptea, când
domină tonusul vagal (bronhoconstrictor).

2.2. SIMPTOMATOLOGIE

Pacienții cu astm ușor intermitent sunt asimptomatici între crize. Cei cu o formă
severă prezintă dispnee paroxistică expiratorie, tahicardie, tahipnee, constricție toracică,
wheezin g, hiperinflație, tuse și cianoză î n cazuri grave.
Crizele sunt tipice, încep și se sfâ rșesc brusc, apar în a doua jumătate a nopții brusc
cu dispnee, agitație, p rurit, hipersecreție. Uneori crizele sunt anunțate de prodroa me:
strănut, lăcrimare, cefalee. Dispneea devine paroxistică, bradipneică însoțită de wheezing.
Bolnavul resimte o „sete de aer” și aleargă la fereastră. Poziția antalgică este poziția
șezând, sp rijini t pe mâini, cu capul pe spate. Bolnavul a re nările dilatate, jugularele
turgescente, toracele este imobil, în inspirație forțată.
Sunt prezente raluri bronșice sibilante, diseminate bilateral. La sfârșitul crizei se
instalează tusea chinuitoare și uscată, expulzarea secrețiilor facându -se dificil. Sputa este
vâscoasă, perlată, cu conținut bogat în eozinofile, cristale Charcot -Leyden și spirale
Curschman. Rezultatul testelor de sensibilizare este positiv. Criza poate dura de la câteva
minute la câte va ore, se termină spontan sau în urma tratamentului.

18
2.3. EVOLUȚ IE SI COMPLICATII

Evoluția este îndelungată și variabilă. Forma pură apare în copilărie și la pubertate
diminuează. Sunt cazuri în care crizele devin frecvente sau se instalează starea de rău
astmatic. Complicațiile care pot apărea sunt : infecții bronho -pulmonare, emfizem
pulmonar ,cord pulmonar cronic, insuficiență respiratorie. Obstrucția căilor aeriene care
persistă câteva zil e/săptămâni este denumită „status astmaticus ”.

2.4. FORME CLINICE

1 – ASTM UL BRONȘIC PUR apare la tineri, are echivalențe alergice și interval liber între
crize ;
2- ASTMUL BRONȘIC COMPLICAT (IMPUR) atunci când crizele apar pe baza unor
modificări permanente (bronșita astmatică );
3- ASTMUL BRONȘIC EXTRINSEC (alergic pur) este transmis ge netic are echivalențe
alergice, interval liber între crize și se declanșe ază în absența unor afecțiuni pulmonare
preexistente, testele cutanate și de pro vocare sunt pozitive ;
4- ASTMUL BRONȘIC INTRINSEC se manifestă după vârsta de 40 de ani, are puține
intervale libere și este declanșată de factori infecțioși (bronșite cronice).

În funcție de severitatea manifestărilor există :
-astmul cu crize rare și in tensitate redusă ,
-astmul cu dispnee paroxistică ,
-astmul cu dispnee continuă ,
-starea de rău astmatic.

Figura 6
http://www.studentoffice.ro/Astmul -bronsic –Actualitati -in-tratament

19

STAREA DE RĂU ASTMATIC este o criză deosebit de gravă care poate pune în
perico l viața bolnavului. Are o durată de minimum 24 de ore, nu răspunde la medicație
bronhod ilatatoare în doze uzale și se î nsoțește de insuficiență respiratorie. Clinic, bolnavul
prezintă respirație superficială, cianoză, tahicardie ,asfixie, dispnee intensă cu polipnee ,
colaps vasc ular, de obicei fără tuse și expectorație. Apare dupa administrarea în exces de
sedative, opiacee, barbiturice, simpatomimetice sau suprimarea bruscă a corticoterapiei.
Este o urgentă medicală fiind principala cauză de deces în rândul pacienților cu aceast ă
afectiune.

2.5. DIAGNOSTIC

Diagnosticul se stabilește pe baza anamnezei și a examenului clinic și este
confirmat de explorările funcționale ale plămânilor. Este importantă, de asemenea,
diagnosticarea afecțiunilor asociate. Pentru confirmarea astmlui bronșic s e evaluează mai
multe direcții :
-antecedente alergice personale sau familiale ,
-debutul crizei înainte de 25 de ani sau după 50 de ani ,
-dispnee paroxistică expiratorie, frecvent vespero -nocturnă ,
-reversibilitatea crizelor sub influiența corticoizilor si sim patomimeticelor,
-tulburări de distribuție ,
-perturbări ale volumelor plasmatice și ale debitului expirator ( scăderea V.E.M.S.).

Paraclinic, bolnavii astmatici vor fi investig ați prin hemoleucograma, probe
biochimice, examenul sputei, PaO2, PaCO2, teste alergologice, radiografie pulmonară,
bronhoscopia, explorarea funcției respiratorii, pulsoximetrie, spirometrie.

Diagnosticul diferențial se face cu astmul cardiac, caracterizat de dispnee
inspiratorie și polipneică și semne de insuficiență cardiacă stângă; dispneea faringiană cu
tiraj și cornaj ; bronșita astmatiformă și dispneea nevrotică, atunci când senzația de lipsă de
aer nu are motiv obiectiv.

2.6. TRATAMENT

Astmul bronșic răspunde unui număr mare de preparate și proceduri terapeutice.
Se va diferenția tratamentul crizei de astm de tratamentul de întreținere și profilacti c din
perioadele intercritice.
Bronhodiltatoare Beta2 -adrenergice sele ctive sunt derivați ai adrenalinei, inhibă
eliberarea de histamină, relaxează musculatura netedă bronhiolară. Se folosesc derivații din
generația a treia, fiind superi ori: Albuterol (Ventolin, Salbutamol), utilizat atât in criza de
astm bronșic, cât și ca tratament de fond (profilaxia crizelor ). Sunt folosiți cu precădere

20
dozați sub forma de inhalator manual presurizat (spray) dozajul corect (4 x 2 inhalații/zi )
reacții adverse, dupa supradoză: – tremurături, agitație, tahicardie. Prin reducerea dozei
aceste manifestări dispar. Aceleași indicații le au și substanța activă Fenoterol (Berotec),
administrată sub forma „puff” –urilor din inhalator manual presurizat și substanța
Formot erol ( Atimos) – dozator manual presurizat.
Anticolinergicele produc bronhodil atație prin inhibarea acetilcolinei. Cel mai
cunoscut este atropina ,astăzi puțin folosită din cauza tu lburărilor provocate.În practică se
folosește preparatul Atrovent (Bromura de ipratropium ) care nu are efectele secundare ale
atropinei. Rezultatele sunt inferioare beta -adrenergicelor dar asocierea Atroventului cu
Ventolin sau Berotec are efecte superioare fiecarui preparat în parte.
Metilxantinele acționează prin scăderea tonusului musculaturii netede a bronhiilor
mici ,cresc forța de contracție a mioca rdului și au acțiune diuretică. Sunt folosite Teofilina
(Teotard) capsule cu eliberare prelungită în tratament de fond și Aminofilina (Miofilin),
administrare orala și i.v. în criza de astm bronșic și șocul anafilactic ( în caz de
bronhospasm ).
Glucocort icoizi inhlatori au efect antiinflamator, antialergic, reduc
suprareactivitatea bronhii lor, ameliorează funcția respiratorie. Se folosesc ca tratament de
întreținere a astmului bronșic. Exemple : Beclometazon dipropionat (Clenil ) ; Fluticazona
( Flixotide ) ; Budesonid (Frenolyn ), toate sub forma de inhalator manual presurizat.
Glucocorticoizi de uz sistemic se utilizeză în crizele de astm bronșic și în starea de
rău astmatic. Se folosesc Hidrocortizon hemisuccinat, administrat i.v. ; Prednisolon
administ rat i. v. ; Metilprednis olon administrare orală ș i i.v. ; Dexametazonă administrare
per os și i.v. ; Prednison comprimate. În general corticoterapia trebuie rezervată cazurilor
grave ,tratamentul va fi temporizat,se vor folosi doze minime – 30 mg Prednison pe zi doza
de atac și 5 mg pe zi doza de întreținere.
Antagoniș ti ai receptorilor pentru leucotriene. Acestea sunt produse de leucocite și
mediaza reacțiile de hipersensibilitate imediată, având acțiune proinflamatorie ș i
bronhoconstrictoare. Din această grupă Montelukast sodic (Singulair) este indicat în
tratamentul de fond al astmului bronș ic.
Cromoglicatul disodic ( Intal, Lomudal ) nu are acțiune bronhodilatatoare dar
administrat înaintea expunerii la alergenul cauzal previne accesul de astm bronșic. Nu are
efect antihistaminic, antiinflamator, bronhodilatator dar are efect antialergic prin
stabilizarea mem branei mastocitelor și a elimină rii mediatorilor alergici : histamina,
serotonina, leucotriene, acetilcolina. Se adm inistrează sub formă de capsule cu pulbere, cu
ajutorul unui „spinhaler”, 4 capsule pe zi la 4 -6 ore, sau sub formă de aerosoli. Zaditenul
(Ketoprofen) are efect preventiv ș i este administrat sub form ă de gelule, oral, 1mg.
dimineața ș i seara.

21
Antibiotic e, în prezența semnelor de infecție, Tetraciclina ,Oxacilina ( se ev ită
Penicilina fiind alergizantă ).
Expectorante ș i mucolitice – Bisolvon, Mucosolvin, Erdomed, Fluimucil.
Sedative slabe – Bromoval, Nervocalm.
Antitusive – Codeina, Tusocalm, Tussin.
Oxigenoterapie – în crizele cu polipnee.

Alte metode de a ameliora astmul bronșic sunt :
-hidratarea corectă a bolnavului;
-gimnastică respiratorie;
-cură balneară ( la Govora);
-climatoterapia;
-speleoterapia (practicata in salina);
-hiposensibilizarea specifică ( imunoterapia, autovaccinurile).

22
CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

Asistentul este primul cadru medical cu care bolnavul intră în contact când ajunge
într-un ce ntru spitalicesc, acesta redactează foaia de observație, face anamneza persoanei
suferinde. Redă cu rigurozitate, în termeni clari, simpli și preciși un document medical citit
de medicul specialist, un document pe baza căruia se iau decizii importante pri vind planul
de îngrijire și tratamentul acordate bolnavului respectiv.
Îi asigură repaus la pat în salon curat, aerisit, în poziție care să favorize ze respirația
și expectorația ( semișezâ nd, ortopne e). Notează în foaia de observație valorile funcțiilor
vitale (puls, respirații, temperatura, tensiunea arterială) dimineața și seara și se notează în
foaia de temperatură. Pregătește pacientul pentru recoltarea de produse biologice și
patologice – hemoleucograma, probe biochimice, PaO2, PaCO2, cultură din sput ă,
examenul citologic al sputei. De asemenea, pregatește pacientul pentru investigații
paraclinice – radiografia pulmonară, spirometrie, pulsoximetrie, bronhoscopie, teste pentru
sensibilitatea alergenică.
Administrează tratamentul prescris de medic: fluidifiante ale secreției bronșice,
bronhodilatatoare, antibiotice conform antibiogramei , corticoizi, medicație psihotropă și
supraveghează îndeaproape pacientul pentru a vedea efectele terapeutice și cele secundare
ale medicamentelor. Asistentul medical supraveghează discret și permanent pacientul și
starea sa generală, faciesul, tegumentele și comportamentul acestuia.
Pacientul este învățat să respire corect, să expectoreze în condiții igienice astfel
încât să nu devină sursă de infecție pentru personalul medical sau pentru ceilalți pacienți.
Este instruit să folosească la nevoie masca cu oxigen. Se măsoară și se notează eliminările :
sputa, transpirații, diureza. Se va efectua zilnic bilantul ingesta -excreta. Va fi urmărită
reechilibrarea hidroelectrolitică și acido -bazică.
Asistentul medical va asigura condiții optime de odihnă pacientului în vederea
recuperării sale fizice și psihi ce în cel mai scurt timp și îl va încuraja să -și exprime
senzațiile fizice și sentimentele relativ la evoluția bolii sale. De asemenea, i se va explica
importanța colaborării cu cadrele medicale și a respectării recomandărilor primite de la
acestea în ved erea recuperarii sănătății sale. I se vor asigura igiena corporală și igiena
lenjeriei de pat, desigur curățenia salonului ori de câte ori este nevoie.
Asistentul medical va supraveghea alimentația și hidratarea pacientul potrivit
nevoilor sale, dieta bol navului cu astm bronșic este hiposodată, se evită alimentele bogate
în calorii, necesitând un aport hidric ridicat.

23
Pe tot parcursul procesului de îngrijire asistentul medical se va asigura de
colaborarea pacientului, va fi empatic și îl va asculta când a cesta va considera că are ceva
de spus, sau de clarificat în legătură cu situația sa medicală.
Se va face educație pentru sănătate la externare atât pacientului cât și familiei sale.
Asistentul medical le va pune în vedere că adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea
la obiceiuri nocive (tutun și alcool ), evitarea factorilor predispozanți și agravanți ai
astmului bronșic ( fumul, poluarea, frigul, umezeala, mucegaiul, polenul, părul de animale
de companie, alimente sau medicamente despre care se șt ie că sunt alergice ) sunt
importante metode de prevenție. Este importantă, de asemenea, tratarea precoce a
infecțiilor respiratorii. Alimentația sănătoasă și echilibrată alături de mișcarea în aer liber
au efecte benefice și profilactice pentru persoane le diagnosticate cu astm bronșic.
Suportul asigurat de familie, atât psihic cât și fizic, are un rol foarte important în
recuperarea bolnavului. Gândirea pozitivă, practicarea unui hobby pe lângă activitățile
zilnice sunt modalități de recuperare rapide și eficiente ale bolnavilor.

24
DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIVE ACȚ IUNI MOTIVAREA
ACȚ IUNILOR
1.) Respirație dificilă,
ineficientă , prin
scăderea
permeabilității căilor
respiratorii .

Pacientul să respire
ușor. Se învață pacientul
să stea într -o poziție
care să favorizeze
respiraț ia. Pacientul să respire ușor,
eficient, fără să resimtă
permanent o ”sete de aer„
2.) E liminarea
patologică de secreții
bronșice prin sputa
perlată, muco –
purulentă .

Pacientul sa nu fie
sursa de infectie
nozocomiala . Se aj uta pacientul să
expectoreze corect,
se ajută cu igiena
bucală , i se
adminis trează lichide
calduț e. Pacientul să -și curețe că ile
aeriene prin eliminarea
sputei .
3.)Oboseala legată de
faptul ca respiraț ia
este un efo rt
permanent, solicitant,
care-l împiedică să se
odihnească. Pacientul să aibe
somn odihnitor și
suficient din punct de
vedere calitativ si
cantitativ . Asigurăm mediu
optim pentru odihnă,
aerisirea salonului,
curațenie umedă,
liniște, medicația
sedativă prescrisă de
medic . Pacientul să se poată odihni
pentru ca în scurt timp să se
însănătosească.
4.)Alterarea
mucoaselor legat ă de
secrețiile b ronșice
abundente secretate . Pacientul să își
mențina buna
functionare și
permeabilitatea că ilor
respiratorii . Se asigură
dezobstrucționarea
căilor aeriene prin
degajarea secrețiilor
muco -purulente și
igiena locală. Pacientul să prezinte
muco ase ș i tegumente
integre care să asigure buna
funcț ionare a sistemului
respirator .
5.)Dificultate în a se
mișca, refuzul de a
face activităț i fizice
din cauza durerii
retrosternale . Pacientul să se poata
mișca singur, să -și
dorească reluar ea
activităț ilor zilnice . Se învață pacientul
tehnici de relaxare și
exerciț ii fizice
moderate, pe
perioade scurte de
timp. Pacientul să se poată
deplasa singur fără a resimț i
durere la cel mai mic efort
fizic pe care -l face .

25
3.1. DOSAR DE ÎNGRIJIRE

SPITALUL: MUNICIPAL MEDGIDIA MEDIC:

SECȚIA: MEDICALA

DATE DE IDENTITATE
NUMELE: V PRENUMELE: M
VARSTA: 77 SEXUL: M DOMCI ILIUL – LOC: MEDGIDIA
STRADA: – NR: – BL: – SC: –
ET:- AP: – JUDEȚUL: CONSTANȚA

DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNĂRII : ANUL: 2019 LUNA: 01 ZIUA: 15 ORA: 10:00
DATA EXTERNĂRII: ANUL: 2019 LUNA: 01 ZIUA: 21 ORA: 11:00
MOTIVELE INTERNĂRII : – dispnee expiratorie
– tuse
– palpitații
– frison
– dureri abdominale
– fatigabilitate , anxietate
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: – astm bronșic acutizat
– insuficiența respiratorie
– hipertensiune arterială

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUAȚIA FAMILIALĂ: CĂSĂTORIT NR. COPII: 3
SITUAȚIA SOCIALĂ: . PENSIONAR PROFESIA: . ZIDAR

CONDIȚII DE LOCUIT: Pacientul locuiește împreună cu soția în apartament , condiții decente de
locuit , încălzire cu centrală proprie .

26
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA
NUME: V PRENUME: C
ADRESA: MEDGIDIA TEL:
NUME: S PRENUME: D
ADRESA: MEDGIDIA TEL:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: mama: HTA tata: BPOC

FIZIOLOGICE: –
PATOLOGICE: HTA , IRA
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: fumător (aproximativ un pachet pe zi) ,
regim alimentar dezechilibrat , a muncit în condiții meteo extreme : ger , umezeală , caniculă .

ISTORICUL BOLII ȘI EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacient în vârstă de 77 de ani , cunoscut în antecedente cu HTA și ulcer duodenal , este adus de
familie în data de 15/01/2019 la S.M. Medgidia secția INTERNE pentru următoarele motive: dureri
retrosternale , cefalee , tuse, dispnee expiratorie nocturnă , frison, cefalee .
Pacientul este cunoscut în antecedente cu afecțiuni cardiologice și respiratorii pentru care
urmeaza tratament medical sub supravegherea medicului de familie și a medicului specialist .
Boala a debutat brusc , în urmă cu două zil e, cu dureri accentuate , tuse seacă , îndelungată și
palpitații , fapt ce l -a determinat să meargă la medicul de familie pentru consult medical și tratament .
În urma consultului , medicul da familie decide să -i dea trimitere către secția Interne din cadrul
S.M.M. pentru internare , investig ații și tratament .
Medicul specialist care l -a consultat în cadrul secției a pus diagnosticul de astm bronșic acutizat
HTA și IRA și decide internarea bolnavlui .

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAME NTUL: Soluție perfuzabilă glucoză 5% , antiagregant plachetar , inhibitor adrenergic
central , diuretic , statină , bronhodilatator , antibiotic ( inițial ampicilină cu gentamicină , ulterior
linezolid ) , trimetazidină , aerosoli cu ventolin , antisecretor gastric , probiotic .
EXAMINĂRI: EKG , Echografie abdominală , cultură din spută , Pa O2 , Pa CO2 , pulsoximetria ,
spirometria .
REGIMUL: Regim alimentar hipolipidic , hiposodat , aport hidric crescut .

27
OBSERVAREA INIȚIALĂ :

SITUAȚIA LA INTERNARE: Î: 1,69cm G: 60kg TA:165/90 mmHg P: 120 b/min.
T: 37,4C R: 27 r/min VĂZ: incetosat AUZ: bun
NEVOI FUNDAMENTALE

1.)A RESPIRA:
Pacientul respiră cu dificultate din cauza obstrucției căilor respiratorii , prezintă secreții mucoase ,
perlate . Cele doua hemitorace se mișcă simetric .

2.)A MÂNCA , A BEA:
Pacientul trebuie să respecte un regim alimentar hiposodat , hipolipidic , aport crescut de lichide
călduțe . Apetitul este corespunzator vârstei . Constituție normoponderală .

3.)A ELIMINA :
Afirmă că are scaun la 2 -3 zile , defecația se produce fără efort ; urinează frecvent , urina este normal
colorată . Secreții bronșice perlate eliminate frecvent , în cantități mici .

4.)A TE MIȘCA :
Sistemul articular este integru , parțial imobilizat din cauza durerii cu sediu retrosternal. Poziția în
pat este semișezand la marginea patului cu picioarele atingând podeaua și cu palmele sprijinite pe
genunchi .

5.)A DORMI , A TE ODIHNI :
Pacientul obisnuiește să doarmă 6 -7 ore pe noapte . Problemele de sănătate au afectat obiceiurile sale
legate de ohihnă .

6.)A TE ÎMBRĂCA , A TE DEZBRĂCA :
Se poate îmbrăca și dezbrăca singur , mai greu decât de obicei , poartă haine adaptate temperaturii
ambientale , curate și îngrijite .

7.)A-ȚI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE :
Pacientul este subfebril , valoarea temperaturii măsurată la internare este de 37,4 C .

8.)A FI CURAT , A –ȚI PROTEJA TEGUMENTELE :
Afirmă că iși face toaleta dimineața și seara , este o persoana foarte curată și îngrijită .

9.)A EVITA PERICOLELE :
Are vulnerabilitate față de mediu , acuză senzația de sufocare , are palpitatii ș i cefelee . Prezintă risc
crescut de complicații .

10.) A COMUNICA :
Pacientul comunică normal cu familia și cu cadrele medicale care îl îngrijesc .

28
11.)A TE RECREEA :
Pacientul afirmă că petrece timpul cu familia . Îi place să stea cu vecinii de vârstă apropiată , la
garajul propriu unde repară mașina proprie și mașinile cunoscuților care îi cer ajutor .

12.)A FI UTIL :
Se consideră o persoană realizată profesional și personal . Se bucură de copii și de nepoți , aceștia îl
vizitează aproape zilnic . Îi ajută cu placere când îi cer ajutorul.Capacitatea de a lua decizii nu a fost
afectată .

13.) A ÎNVAȚA :
Pacientul a ințeles afecțiunea pe care o are și este dispus să respecte tratamentul și sfaturile medicale
primite în spital .

14.)A –ȚI PRACTICA RELIGIA :
Aparține religiei creștin -ortodoxe . Nu asistă la ceremonii religioase decât ocazional și nu folosește
însemne religioase .

ALERGIC LA :
Pacientul nu se știe alergic la medicamente , alimente , sau factori de mediu .

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONȘTIENȚĂ : Conștient , orientat temporo – spatial
COMPORTAMENT: Corespunză tor vârstei , colaborează cu personalul medical , respectă
tratamentul și recomandările medicale primite
MOD DE INTERNARE: SINGUR: SALVARE: FAMILIA: X ALTUL:
PARTICULARITĂȚI:

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAȚĂ: SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT): RURAL: URBAN: X
OCUPAȚII ( HOBBY):
Pescuitul , mecanica auto
PARTICULARITĂȚI:
Este o persoană activă , energică , muncitoare . Are relații armonioase cu familia , vecinii și prietenii .
PROBLEME SOCIALE:
S-a adaptat cu dificultate la statutul de pensionar, la vârsta de 69 de ani .

29
INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI NESATISFACUTE: DIAGNOSTICE DE NURSING INIȚIALE:

1- A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE : Obstrucția căilor respiratorii , dificultate în
respirație .
2- A ELIMINA : Perturbarea eliminărilor prin sputa de la nivelul arborelui bronșic care trebuie
expectorată periodic .
3- A SE MIȘCA : Postură inadecvată legată de cefalee , durerea retrosternală , poziția antalgică
folosită de pacient pentru a favoriza respirația ; imobilitate.
4- A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE : Alterarea tegumentelor și mucoaselor prin
îngroșarea acestora și eliminarea de spută mucoasă , perlată .
5- A DORMI : Alterarea somnului , insuficient calitativ și cantitativ .

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Evoluție lent favorabilă sub tratament medicamentos și igieno -dietetic.
STABILIZARE, AMELIORARE: Într-o primă etapă .
AGRAVARE: Posibile complicații dacă tratamentul nu este respectat .
DECES: –

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacientul să fie capabil să respire eficient în termen de 2 -3 zile .
Să manifeste cooperare în relația cu personalul medical care îl îngrijește , să-și exprime nevoile ,
simptomele , reacțiile la tratament în decurs de 1 -2 zile .
Să se mobilizeze fizic și p sihic pentru a ieși din starea de inactivitate și imobilitate induse de durere
și dispnee in 2 -3 zile .
Să conștientizeze importanța adoptării unui stil de viața sănătos prin modificarea obiceiurilor până la
momentul externării .

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

15.02.2019 –ora 10:00 –Se internează pe secția Interne .
– ora 10:15 –Se recoltează probe biologice .
– ora 10:20 –Se monitorizează și se notează valoarea funcțiilor vitale , se
constată stare generală alterată .
– ora 10:40 – Se efectueză EKG .
– ora 11:10 – Echografie abdominală .
– ora 11:30 – Se efectuează Radiografie pulmonară .

30

– ora 11:50 –Se face explorarea funcției ventilatorii : spirometria .
– ora 12:30 –Se administrează tratamentul prescris de medicul specialist :
Glucoză 5% 250ml , Ampicilină 1f , Gentamicină 1f ,
Furosemid 1f , Miofilin ½ f , HHC 2f , Arnetin 1f ,
Trombex 1 tb , Aspenter 1 tb .
-ora 13:00 – Se administreză oxigen 5 -6 l/min intermitent ( pe mască) .
-ora 18:0 0 – Se administrează tratamentul prescris : Simvastatina 1 tb ,
Preductal 1 tb , Enterolactis plus 1 plic .
-ora 18:15 – Se noteză în foaia de observație valorile funcțiilor vitale și
ale fu ncțiilor vegetative .

16.02.2019 – ora 6:00 –Administrarea tratamentului medicamentos modificat de
medicul specialist în urma rezultatelor analizelor : PEV
Glucoza 250ml /12 ore, Linezolid 1f/12ore ,Furosemid 1f /12ore
Miofilin ½ f /12ore , HHC 2f / 12ore , Arnetin 1f / 12ore .
-ora 8:00 – se efectueaza EKG , se verifică valorile funcțiilor vitale și se
notează în foaia de observație .
–se administrează oxigen 5 -6 l/min, prin mască, la nevoie .
-ora 12:00 – se administrează tratamentul prescris de medicul specialist :
Trombex 1 tb , Aspenter 1 tb .
-ora 18:00 – se administrează tratamentul perfuzabil prescris de medic ,
Si tablete :Simvastatina 20mg 1 tb ,Preductal 35mg 1 tb ,
Enterolactis plus 1 plic .
-Se mă soară și se noteză funcțiile vitale și vegetative .

17.02.2019 – ora 6:00 – Se administrează tratamentul prescris .
– ora 7:00 – Se recolteză probe biologice .
– ora 7:30 – Se efectuează EKG .
– ora 8:00 – Se administrează oxigen pe masca 5 -6 l /min la nevoie .
– ora 12:00 – Pacientul prezintă o stare generală îmbunătățită .
– ora 18:00 – Se administrează tratamentul prescris , se monitorizează
funcțiile vitale și vegetative .

18.02.2019 – ora 6:00 – Se administrează tratamentul prescris și se monitorizează
și se notează valorile funcțiilor vitale .
-ora 12:00 – Primește vizita familiei .
-ora 14:20 – Pacientul prezint ă o respirație eficientă ,cefalee diminuată ,
durerile retrosternale și palpitațiile se resimt foarte puțin .
-ora 18:00 – Se administrează tratamentul , se verifică funcțiile vitale și
vegetative și se notează în foaia de observație .

19.02.2019 – ora 6:00 – Administrarea tratamentului prescris .
– ora 6:45 – Monitorizarea și notarea funcțiilor vitale .
– ora 7:00 – Pacientul prezintă o postură mult îmbunătățită .

31

– ora 7:10 – Se recoltează probe biologic e.
– ora 14:00 – Primește vizita prietenilor .
– ora 18:00 – Administrarea tratamentului prescris ,
-Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative .

20.02.2019 – ora 6:10 – Administrarea tratamentului, monitorizarea funcțiilor vitale .
-ora 8:00 – Eliminările sunt în parametrii normali , funcțiile vitale au
evoluat lent spre limite normale , stare generală bună .
-ora 11:30 – Primește vizita familiei .
-ora 18:00 – Se verifică funcțiile vitale și vegetative și se notează .
-ora 18:10 – Se administreză tratmentul prescris .

21.02 2019 – ora 7:00 – Monitorizarea funcțiilor vitale .
– ora 9:10 – Pacientul prezintă stare generală bună , funcțiile vitale și
vegetative sunt în parametrii normali , funcția respiratorie este
mult îmbunătățită , mucoasele integre , normale sub aspect funcțional.
-ora 11:00 – Pacientul se externează .

OBIECTIVUL GLOBAL
Pacientul să revină la un nivel optim al sănătății care să -i permită reluarea activităților zilnice
dupa ritmul ș i programul propriu , în cel mai scurt timp .

32

NUME: V SECȚIA: INTERNE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Astm bronșic acutizat

ALIMENTE PERMISE:
Supe , carne slabă fiartă sau friptă , fructe și legume proaspete , lactate .

ALIMENTE INTERZISE:
Alimente sărate , mezeluri, băuturi acidulate și alcoolice, prăjeli .

PREFERINȚE ALIMENTARE:
Sarmale , supa de pui , plachia de pește .

ALIMENTAȚIA

DATA: ORA: REGIMUL ALIMENTAR: OBNSERVAȚII:
15.01.2019 Regim comun / Exemplu de meniu
Mic dejun : -unt
-gem
-ceai
-ou fiert Apetitul pacientului este
normal. Se alimentează pe
cale orală , la pat, cu alimente
aduse de acasă .
Pranz : -supa de pui
-piure cu piept de pui fript
– legume proaspete
-pâine
Cina : -mamaligă cu branză și smântână

33
NUME: V SECȚIA: INTERNE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Astm bronșic acutizat

TRATAMENT URMAT LA DOMICILIU: Aspenter 75 mg 1cp/zi, Prestarium 10mg 1cp /zi
Tenaxium 1 mg 1cp /zi , Tertrensif 1,5 mg 1cp /zi, Atoris 10 mg 1cp seara , Concor 2,5 mg 1cp
dimineata , Foster 100 mg 1 puff x 2 /zi , Ventolin 1 -2 puff la nevoie , Teotard 350 mg 1 cp /zi ,
Bromhexim 12 mg 1cp /zi .

TRATAMENT
DATA ORA PRESCRIPȚII MEDIC SEMNĂTURA
15.02.2019 13:00 PEV Glucoz ă 5% 250 ml
Furosemid 1f
Miofilin ½ f
HHC 2 f (50 mg )
Arnetin 1 f
Trombex 1 tb
Aspenter 1 tb
Ampicilina 250 mg
Gentamicina
18:00 Simvastatina (20 mg) 1 tb
Enterolactis plus 1 plic
Preductal (35 mg) 1 tb
16.02.2019 6:00 PEV Glucoză 5% 250ml
Furosemid 1f / 12 ore
Miofilin ½ f / 12 ore
HHC 2 f (50 mg) / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
Linezolid 1 f (2mg ) / 12 ore
Tertensif SR (1,5) mg 1tb
12:00 Trombex 1 tb
Aspenter 1 tb
18:00 PEV Glucoză 5% 250ml
Furosemid 1f / 12 ore
Miofilin ½ f / 121 ore
Linezolid 1f ?12 ore
Arnetin 1f . / 12 ore
HHC 2f /12 ore
Simvstatina 1 tb
Preductal 1 tb
Enterolactis 1 plic
17.02.2019 6:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f /12 ore
Miofilin ½ f /12 ore
Linezolid 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
Tertensif SR 1 tb

34
12:00 Trombex 1 tb
Aspenter 1 tb
18:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
Simvstatina 1 tb
Preductal 1 tb
Enterolactis plus 1 plic
18.02.2019 6:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
Miofilin ½ f 12 / ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Tertensif SR 1 tb
12:00 Aspenter 1 tb
Trombex 1 tb
18:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
M iofilin ½ f / 12 ore
Simvastatina 1 tb
Preductal 1 tb
Enterolactis 1 plic
19.02.2019 6:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
Miofilin ½ f 12 / ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Tertensif SR 1 tb
12:00 Aspenter 1 tb
Trombex 1 tb
18:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
M iofilin ½ f / 12 ore
Simvastatina 1 tb
Preductal 1 tb
Enterolactis 1 plic
20.02.2019 6:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
Miofilin ½ f 12 / ore
Linezolid 1 f / 12 ore

35
Arnetin 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Tertensif SR 1 tb
12:00 Aspenter 1 tb
Trombex 1 tb
18:00 PEV Glucoză 5% 250 ml
Furosemid 1 f / 12 ore
HHC 2 f / 12 ore
Linezolid 1 f / 12 ore
Arnetin 1 f / 12 ore
Miofilin ½ f / 12 ore
Simvastatina 1 tb
Preductal 1 tb
Enterolactis 1 plic

36
NUME: V SECȚIA: INTERNE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Astm bronșic acutizat

EXAMENE BIOLOGICE
DATA ORA EXAMENE CERUTE REZULTAT
15.01.2019 10:20 Hemoleucograma
Număr de eritrocite (RBC) 5,19 mii/uL
Hemoglobina (HGB) 12,3 g/ dL
Hematocrit (HTC ) 45,3%
Volum eritrocitar mediu (MCV ) 88 fL
Hemoglobina eritrocitară medie (MCH ) 10,24 pg
Largimea distributiei eritrocitare (RDW )
Număr de leucocite (WBC) 10,24 mii/uL
Număr de neutrofile (NEUT ) 81,41 mii/uL
Număr de eozinofile (EOS ) 3,69 mii/uL
Număr de limfocite (LYM ) 0,76 mii/uL
Număr de trombocite (PLT ) 8,0 mii/uL
Trombocitocrit 0,15 %
Creatinkinaza MB (CK-MB ) 23
Fibrinogen 440 mg/dL
INR 1,5
VSH 12 mm / h
Glucoza serică (glicemia ) 113 mg/dL
Biochimie
TGP 32 U/L
TGO 27 U/L
Lactat dehidrogenaza 700 U/L
PCR 8,25 mg/L
Creatinina serică 1.1 mg/ml
Uree serică 31 mg / dL
Examen sumar urina și sediment urinar
pH urinar 5
Densitate urină 1025
Bilirubină 1mg %
Urobilinogen normal
Proteine urinare 29 mg /dL
Ionograma
Sodiu seric 155 mEq/L
Potasiu seric 5,8 mEq/L

37
NUME: V SECȚIA: INTERNE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Astm bronșic acutizat

EXAMENE PARACLINICE
DATA ORA EXAMENE CERUTE MEDIC
15.01.2019 10:40 EKG – RS frecv. 100/min
– AXA QRS – 0
– Fără modif . ST-T
11:10 Echografie abdominală – ficat normal
-colecist normal
-pancreas normal
-splina normală
– rinichi norrmal
-vezica urinară evacuată
11:50 Radiografie pulmonară :
– interstițiu pulmonar accentuat bilateral
-cord VS ușor mărit

12:15 Examen bacteriologic spută :
– Staphyloccocus aureus
Antibiograma : -Rifampicina S
-Minociclina S
-Linezolid S
12:30 Pulsoximetrie – Sat. O2 -93 %
12:45 Spirometria – Disfuncție ventilatorie mixta severă
predominanat obstructivă cu reducerea CV. cu
53% și V. max cu 66% .

38
NUME: V SECȚIA: INTERNE
PRENUME: M DIAGNOSTIC: Astm bronșic acutizat

PARAMETRII FIZIOLOGICI
DAT
A ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN
15. 01 10:30 37,4 C 100/min 27/min 165/90mmHg – I
15. 01 18:00 37,2 C 105/min 25/min 160/80mmHg 1800 ml
16. 01 7:20 36,9 C 100/min 25/min 155/85mmHg –
16. 01 18:00 37,2 C 90/min 22/min 150/75mmHg 2200 ml I
17. 01 7:10 36,7 C 93/min 24/min 150/65mmHg –
17. 01 18:05 36,8 C 88/min 23/min 145/65mmHg 2300 ml I
18. 01 7:00 37,1 C 80/min 20/min 145/65mmHg –
18. 01 18:15 37,2 C 85/min 18/min 140/60mmHg 2400 ml
19. 01 7:00 36,5 C 81/min 20/min 145/65mmHg – I
19. 01 18:12 36,8 C 77/min 19/min 140/60mmHg 2160 ml
20. 01 7:05 37,7 C 79/min 18/min 135/65mmHg –
20. 01 18:10 37,3 C 75/min 20/min 140/65mmHg 2500 ml I
21. 01 7:15 37,1 C 78/min 19/min 140/60mmHg –

OBSERVA ȚII/EVOLUȚIE

DATA ORA OBSERVAȚII ȘI INTERVENȚII
15.02.2019 10:20 Pacientul se internează pe secția Interne cu diagnosticul de astm bronșic
acutizat , pe baza unui bilet de trimitere emis de medicul de familie . După
consultul de specialitate medicul decide să facă pacientului o serie de analize
de laborator și examinări paraclinice : EKG , spirometrie , pulsoximetrie ,
Echografie abdominală , Radiografie toracică .
În urma rezultatelor primite , medicul instituie tratament de specialitate .
Pacientul este învațat să expectoreze corect , este ajutat cu igiena bucală .
11:00 După permeabilizarea căilor respiratorii , pacientul primește oxigen 5 -6 L/
min. prin mască , i se recomandă repaus total la pat .
Valoarile funcțiilor vitale măsurate la internare : 37,4C ,puls 100/min ,
respiratii 27/min , TA 165/90 mm Hg .
16.02.2019 14:00 Pacientul se mișca în salon independent , își face singur toaleta personală ,
comunică cu cadrele medicale și ascultă sfaturile primite .
19:00 Starea pacientului se îmbunătățește lent .
17.02.2019 13:00 În urma tratamentului primit , pacientul afirmă că s -a odihnit corespunzător ,
cefaleea și dispneea au diminuat în intensitate .
18:30 Monitorizarea funcțiilor vitale arată o evoluție favorabilă , apropiată de valori

39
normale vârstei pcientului . De asemenea , tusea și palpitațiile au scăzut în
intensitate .
18.02.2019 16:00 Pacientul se mișcă cu ușurință , nu mai folosește poziția antalgică de ortopnee
și semișezând pentru a se odihni , cooperează cu cadrele medicale care îl
îngrijesc .
19.02.2019 13:30 Obstrucția căilor respiratorii diminuează semnificativ , secreția bronșică de
asemenea . Pacientul are o stare generală bună , o stare psihica pozitivă.
18:30 Monitorizarea funcțiilor vitale evidențiază restabilirea acestora la valorile
norm ale vârstei pacientului : T -36,8C , puls 77/min , respiratii 19 / min , TA
140/60 mm Hg .
20.02.2019 12:00 Pacientul urmează tratamentul prescris de medicul specialist , simptomele
pentru care s -a internat s-au diminuat până la dispariție aproape .
21.02.2019 11:00 Pacientul se externează , starea generală este îmbunătățită , i se recomandă să
continue tratamentul acasă și să vină la control pe secție după trei luni .

40
SPITAL : S.M.M. PACIENT : V.M.
SECTIA : INTERNE DIAGNOSTIC : Astm bronș ic acutizat

PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIV DATA DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIV
15.02.2019 1.Obstrucția că ilor
respiratorii,dispnee,
secreții bronșice
abundente, senzaț ia
de „sete de aer”. Pacientul :
– să prezinte căi
aeriene permeabile
și o respirație
eficientă, normală,
în cel mult 3 zile de
la internare,
-să diminueze
dispneeea în două
zile de tratament,
-să prezinte o bună
oxigenare a
țesuturilor în cel
mai scurt timp.

2.)Alterarea
mucoasei bronșice
prin inflamarea și
îngustarea acesteia
manifestată prin
tuse, wheezing și
spută. Pacientul :
– să aibe mucoasa
bronș ică normală ,
-să-și elibereze căile
respiratorii de
secreții in 2 —3 zile
de la începerea
tratamentului.
-să consume lichide
calde,des, în
cantități mici pentru
fluidificarea
secrețiilor .
3.)Pozitie
inadecvată,
antalgică, folosită
de pacient pentru a
favoriza respirația. -mobilizarea
pacientului prin
combaterea durerii
resimțite de acesta
la nivelul toracelui,
-să-și exprime
singur diminuarea
durerii în termen de
2 zile ,
-să se miște liber
prin salon în cel mai
scurt timp .

41

4.)Circulație
afectată prin
creșterea frecvenței
cardiace și
hipertensiune
arterială. -restabilirea
circulației prin
reducerea tensiunii
arteriale și a
frecvenței cardiace
sub tratament
medicamentos
prescris de medic.
-pacientul să
prezinte un puls
bine bă tut, în limite
normale, în termen
de 3 zile de la
instituirea
tratamentului
prescris de medic .
5.)Odihnă
insuficientă cauzată
de anxietatea
pacientului legată
de simptomele
provocate de boală . -pacientul să se
poată odihni în cel
mai scurt timp,
pentr u a se recupera
fizic și psihic ,
-să doarmă 6 -7 ore
pe noapte fără
întrerupere într -un
termen de 4 zile de
la internare,
-să aibă activități de
destindere și
relaxare care să
favorizeze o stare
de confort fizic și
psihic.

42

SPITAL : S.M.M. PACIENT : V.M.
SECTIA : INTERNE DIAGNOSTIC : Astm bronsic acutizat

PLAN DE NURSING
DATA DIAGNOSTIC DE
NURSING ACTIUNI EVALUARE
15.02.2019 1.) Obstrucția căilor
respiratorii manife stată
prin dispnee expiratorie
și intoleranță la efort
fizic. -se asigură condiții de
microclimat : aerisire ,
temperatura 21 -22 C , umiditate
55% , curățenie umedă ,
-se învață pacientul să
expectoreze corect, astfel încât
să nu infecteze salonul și
persoan ele cu care intră în
contact ,
-se încur ajează pacientul să
tușească acoperându -și gura cu
șervețel de unică folosință care
trebuie aruncat după tuse ,
-se instruieste pacientul sa
folosească masca cu oxigen la
nevoie ,
-se administrează tratamentul
prescr is de medic ,
-se urmăresc efectele terapeutice
și efectele adverse ale
tratamentului și se anunță
medicul la cea mai mică
schimbare ,
-se monitorizeză oxigenarea
țesuturilor ,
-se observă capacitatea
respirației și se notează . Obiectiv realizat în
intervalul fixat ,
pacientul prezintă o
respirație eficientă și
oxigenrea țesuturilor în
limite normale .
2.)Alterarea mucoasei
bronșice , dificultate în
eliberarea căilor
respiratorii de secreții . -se administrează pacientului
tratamentul prescris de medic ,
-se supraveghează efectele
terapeutice și efectele adverse ,
-se administrează pacientului des
lichide călduțe , în cantităț i mici
pentru a fluidifica secrețiile
bronșice , eliminându -se ast fel
mai ușor
-se recomandă pacientului să
facă oxigenoterapie în vederea
vindecării rapide a mucoaselor
alterate , Secrețiile bronșice au
diminuat semnificativ
sub aspect cantitativ în
cea de -a treia zi de
internare , pacientul
afirmă că nu mai
expectorează aproape
deloc .

43
-pcientul să -și elibereze căile
respiratorii de secreții în trei zile
de tratament .
3.)Perturbarea
capacității de
mobilizare legată de
durerea resimțită și de
dispneeea care îi
limitează mișcările
normale . -se asigură condiții pentru
repausul la pat : liniște ,
luminozitate potrivită ,
-se sfătuiește pacientul să facă
mișcări ușoare prin salon ,
-se supraveghează pacientul în
timpul mobilizării ,
-se observă dacă pacientul
prezintă mobilitate în pa rametrii
normali ,
-se supraveghează aspectul
faciesului și culoarea
tegumentelor în timpul
mobilizării . Pacientul se miscă
aproape normal prin
salon în cea de -a treia zi
de internare, spune că
durerile au scăzut în
intensitate .
4.)Alterarea circulației
sistemice prin creșterea
tensiunii arteriale
însotită de tahipnee cu
polipnee și puls dicrot . -pacientul să -și diminueze
tahipneea în câteva ore de la
internare ,
-să aibe un ritm respirator
regulat, normal in 24 de ore ,
-să aibe tensiu ne arterială
normală vârstei în 2 zile de la
internare ,
-să țină cont de recomandarea
cadrelor medicale de a face
repaus prelungit la pat în
primele 2 zile . Pacientul are o evoluție
bună a valorilor
tensionale și a ritmului
respirator , în cea de -a
treia zi de internare
ajungând în limite
norm ale.
5.)Dificultate ,
incapacitate în a se
odihni manifestată prin
oboseală , anxietate și
nervozitate . -administrarea tratamentului
prescris de medic ,
-asigurarea condițiilor de odihnă
liniște , poziție comodă și
relaxantă ,
-se aduc pacientului ceaiuri
calde înainte de culcare ,
-se învața pacientul metode de
destindere care să favorizeze
somnul ,
-pacientul să poată dormi 7 -8 ore
neîntrerupt pe noapte în maxim
trei zile ,
– să aibă somn suficient calitativ
și cantitativ as tfel încât
pacientul să se simtă odihnit ,
relaxat . Obiectiv realizat în
termenul propus ,
pacientul este relax at ,
odihnit , bine -dispus .

44

EVOLUȚIA NEVOILOR FUNDAMENTALE, TRATAMENTUL ȘI EFECTELE,
EVOLUȚIA VALORILOR EXAMENELOR MEDICALE, ETC.
Pacientul V. M. În vârstă de 77 ani s -a internat în S.M.M. pe secția INTERNE cu
diagnosticul de astm bronșic acutizat , HTA și IRA. Simptomele care l -au determinat să se
prezinte la medicul de familie pentru control și tratament sunt cefalee , frison , dispnee ,tuse .
Medicul de familie a decis să -l trimită la spital pentru investigații și tratament . În urma
consultului de specialitate făcut de medicul specialist se decide internarea pe secție .
La internare se recoltează sânge pentru analize de laborator și se efectuează examene
paraclinice : EKG , Echo abdominal , Radiografie pulmonară , Spirometrie . Rezultatele
investigațiilor para clinice și examenelor de laborator au evidențiat următoarele modificări :
EKG – RS frecv. 100 /min , Examen bacteriologic spută – staphylococcus aureus ,
Spirometria – disfuncție ventilatorie mixtă severă predominant obstructivă cu reducerea CV
cu 53 % și a V max cu 66%. HGB 12,3 g/dL , VSH 12 mm/h , Glicemia 113mg / dL ,
LDH 700 U/L . Se administrează tratament medicamentos de specialitate conform
prescripției medicale .

Nevoile afectate la internare au fost :
-a respira / a avea o buna circulație – obstrucția căilor respiratorii .
-a te mișca / a avea o buna postură –imobilizare partială, poziție antalgică .
-a elimina – perturbarea eliminărilor .
-a dormi / a se odihni – somn insufic ient calitativ ș i cantitativ .
-a proteja tegumentele și mucoasele – secreții bronșice in exces .
Tratamentul prescris de medicul specialist în urma rezultatelor analizelor de laborator și a
celor paraclinice este : soluție perfuzbilă glucoză 5% , antiagregant plachetar , diuretic ,
statină , antibiotic ( inițial Ampicilina cu Gentamicina , ulterior Linezolid ) , HHC ,
bronhodilatator , oxigenoterapie , antisecretor gestric ,probiotic , la 12 ore .
În urma tratamentului efectuat pacientul prezintă o stare generală mult îmbunătățită , cu
recăpătarea independenței nevoilor : -a te misca , a respira , a dormi , a proteja tegumentele și
mucoasele , a elimina .
Pacientul rămâne parț ial dependent la nev oia de a respira / a avea o bună circulaț ie pentru
care va urma tratament in amb ulator .
Se externează cu următoarele recomandări :
-regim alimentar hipolipidic , hiposodat ,
-renunțarea la fumat ,
-evitarea eforturilor fizice mari ,
-evitarea frigului și a umezelii ,
-control periodic la medicul specialist pneumolog ,
-tratament medicamentos conform RP .

45
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

1-Regim alimentar hiposodat , hipolipidic .
2-Renunțarea la fumat – factor ce afectează negativ aparatul respirator .
3-Evitarea efortului fizic mare și mediu .
4-Evitarea frigului și a umezelii – factori declanșatori ai afecțiunilor respiratorii .
5-Dispensarizare M.F.
6-Control periodic pneumolog .
7-Control boli interne la trei luni .

MODUL DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Mașina familiei

OBSERVAȚII LA EXTERNARE

Pacientul se externează cu stare generală ameliorată .
Este mulțumit de serviciile medicale și de personalul medical care l -a îngrijit .
Se bucură că merge acasă , la cei dragi , la rutina zilnică .
Susține că îi lipsea socializarea cu cei de aceeași vârstă cu dumnealui .

46
3.2. Fișă tehnică
DENUMIREA TEHNICII: OXIGENOTERAPIE

SCOP: – TERAPEUTIC -asigurarea oxigenului în cantitate corespunzătoare la
nivelul țesuturilor prin combaterea hipoxiei , care poate fi cauzată de probleme care
afectează difuziunea pulmonară sau de tulburări ale sistemului circulator .

MATERIALE NECESAR E:
-sursa de oxigen (stație centrală de oxigen , microstație , butelie cu oxigen),
-umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conținând apă sterilă),
-reductor presiune ,
-manometru ,
-mască , sondă nazală ,ochelari , cort de oxigen .

METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI :
a.)prin sonda nazală :
-este metoda cea mai utilizată,
-permite administrarea oxigenului în concentrație de 25 -45% ,
-poate fi utilizată pentru o terapie pe termen lung ,
-nu poate fi utilizată la pacienți cu afecțiuni ale mucoasei nazale .
b.)prin mască (cu sau fără reinhalarea aerului expirat ) :
-permite administrarea oxigenului în concentrație de 40 -60% ,
-poate cauza iritația tegumentelor feței ,
-este incomodă din c auza sistemului de prindere și etanșeizare ,
-nu se va utiliza la pacienții cu arsuri la nivelul feței .
c.)ochelarii de oxigen :
-sunt prevazuți cu două sonde care se introduc în ambele nări ,
-se utilizează la copii și pacienți agitați ,
-sunt bine tolerate de pacienți .
d.)cortul de oxigen :
-frecvent utilizat la copii ,
-concentratia oxigenului nu poate depăși 50% ,
-are dezavantajul că atmosfera de sub cort se încalzește și se supraîncarcă cu vapori
din cau za faptului că pacientul inspiră și expiră în același mediu ,

47
-oxigenul introdus în cort nu va fi umidificat , ci trecut prin instalații de răcire,
-copii vor fi supravegheati permanent pentru a nu disloca cortul .

Etape de execuție Timpi de execuție Motivarea acțiunilor
1-Pregătirea psihică a
pacientului .

2-Pregătirea fizică a
pacientului .

3-Pregatire echipament
necesar administrării
oxigenului .

4-Se supraveghează pe tot
parcursul administrării de
oxigen atât pacientul cât și
echipamentul folosit . -Se explică în termeni accesibili
modul de desfașurare al tehnicii
scopul acesteia , senzațiile care
pot apărea ,
-Se obține consimțământul
pacientului .

-Se așează pacientul în poziție
corespunzătoare, semișezând ,
poziție care să favorizeze
expansiunea pulmonară ,
-dezobstrucționarea căilor
respiratorii se face înaintea
începerii administrării
oxigenului .
-se explică pacientului că trebuie
să rămână la pat în timpul
administrării oxigenului .

-Se spală mâinile înaintea
executării tehnicii , și după
terminarea acesteia ,
-se măsoară lungimea sondei, pe
obraz , de la nară la tragus ,
-se umezește sonda cu apă sterilă
pentru facilitarea introducerii
acesteia și prevenirea lezării
mucoasei ,
– în cazul măștii de oxigen ,
aceasta se va așeza acoperind
nasul și gura pacientului și se va
fixa cu o curea în jurul capului ,
– fixăm debitul de administrare a
oxigenului conform prescripției
medicale .

-Monitorizăm semnele vitale :
respirația , pulsul , temperatura,
tensiunea arterială ,
-se notează saturația cu oxig en -Pacientul să înteleagă
ca parte din tratament
administrarea
oxigenului .
-pacientul să colaboreze
pe perioada efectuării
oxigenoterapiei .

-Pacientul trebuie să stea
comod în timpul
administrării oxigenului .

-Spălarea pe mâini
înaintea manevrelor este
o metoda de asepsie
-se aplică normele de
protecție a muncii și
regulile de asepsie și
antisepsie pentru a
preveni răspandirea
bolilor .

-Apreciem răspunsul
terapeutic al
oxigenoterapiei
-apreciem starea de

48

5-Îngrijirea pacientului
după procedură .

6-Reorganizarea locului de
muncă .

7-Notarea procedurii . cu ajutorul pulsoximetrului,
-observăm p acientul în vederea
depistării precoce a semnelor de
toxicitate sau apariția unor
complicații ,
-supraveghem echipamentul de
administrare a oxigenului ,
debitul și presiunea acestuia .

-Se asigură igiena nazală și
bucală ,
-se observă punctele de presiune
exercitate de sondă/ canulă/
mască .

-Materialele folosite se strâng in
tăvita renală ,
-se spală mainile .

-Se notează în planul de îngrijire
administrarea oxigenului , ora,
debitul , reacția pacientului . conștiență și
comportamentul
pacientului .

-Ne asigurăm că nu
există leziuni care să
necesite îngrijiri .

Incidente și accidente :
– În cazul folosirii prelungite a oxigenului în concentrație mare sau la presiuni ridicate , pot
apărea hemoragie intraalveolară, ir itare locală a mucoasei, congestie și edem alveolar.
-Dacă gazul pătrunde accidental în esofag se produce distensie abdominală .
-În cazul în care recipientul pentru barbotarea oxigenului se răstoarnă, lichidul poate fi
împins de oxigen în căile respiratorii ale pacientu lui, producându -se asfixierea acestuia .

Bibliografie

1. Agenda Medicala Merck Simptomele explicate pacientilor. Editura All. ro 2015
2. Harrison Manual de medicina Editura All.ro 2014
3. Manualul Merck de diagnostic si tratament Editura All.ro 2004
4. Vasile Mihaela, Moldoveanu Monica Semiologie medicala pentru asistenti medicali
Editura All. ro 2011
5. Borundel Corneliu Medicina interna pentru cadre medii EdituraAll.ro 2016
6. Titirca Luc retia Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
Editura Viata Medicala Romaneasca 2008
7. Titirca Lucretia Ghid de nursing cu tehnici de evluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale. Editura Viata Medicala Roman easca 2008
8. Dictionar de nursing traducere de Veronica Tudor Editura All.ro 20011
9. Ghid practic de etiologie, evaluare si tratament Editura All. ro 2012
10 .Niculescu Th. C.,Voiculescu B.,Carmaciu R.,Salavastru C.,NitaC.,Ciornei C. Anatomia si
Fiziologia omului compendiu Editura Corint Educational 2014
11. Nicolai S.,Scutari C., Cekman I., Carlig V. Farmacologie Chisinau Centrul Editorial –
Poligrafic Medicina 2004
12. Marcean Crin,Mihaescu M. Vladimir Manual de Farmacologie pentru asistenti me dicali si
asistenti de farmacie Editura All. ro 2018
13. Titirca Lucretia Urgentele Medico Chirurgicale Editura Medicala Bucuresti 2017
14.http://referate.wyz.ro/referate/aparatul -respirator.html
15.http://www.qreferat.com/referate/medicina/INGRIJIREA BO LNAVLUI CU PNEUM655.php
16.http://www creeza.com/familie/medicina/NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLO692.php
17.https://anatomie.romedic.ro/plamanii
18.https://www.romedic.ro/astmul -bronsic
19.http://www.studentoffice.ro/Astmul -bronsic –Actualitati -in-tratament
20.https://ro.wikipedia.org/wiki/Astm_bronsic
21.https://ro.wikipedia.org/wiki/Plaman