Licenta.stanoiu.sibiu [309469]

[anonimizat]. univ. Iuliana VIJULIE

Student: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Specializarea: Planificare Teritorială

Promoția 2018

[anonimizat]. univ. Iuliana VIJULIE

Student: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………6

Capitolul 1. 1.1 Pozitia geografica …………………………………………………………………………….7

1.2 Geologie …………………………………………………………………………………………10

1.3 Relieful …………………………………………………………………………………………..11

1.4 Clima ……………………………………………………………………………………………..11

1.5 Hidrografia ……………………………………………………………………………………..12

1.6 Soluri, vegetatie si fauna …………………………………………………………………..12

Capitolul 2. Cadrul uman si economic ………………………………………………………………………..12

2.1 POPULAȚIA: [anonimizat], natalitate, mortalitate, [anonimizat] ……………………………………………………………………………………………….13

2.2 Economia si industria ………………………………………………………………………19

2.3 Transporturile …………………………………………………………………………………24

Capitolul 3. Potentialul turistic al Municipiului Sibiu ………………………………………………….25

3.1 Potentialul turistic ( definitie, aspecte generale ) ………………………………….25

3.2 Potentialul turistic antropic ……………………………………………………………….26

3.3 Principalele atractii turistice ……………………………………………………………..29

3.4 Perceptia turistilor asupra valorificarii potentialului turistic in cadrul Municipiului Sibiu ……………………………………………………………………………………………………….38

3.5 Analiza SWOT ………………………………………………………………………………..49

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………50

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………..52

INTRODUCERE

În urma finalizării unei specializări din cadrul Facultății de Geografie este necesar să se rămână un volum amplu de informație care să servească mai departe la activitățile și implicarea unui student: [anonimizat], cu ajutorul oamenilor de specialitate, a geografilor descoperim o analiză și o înțelegere a tuturor materialelor . Datorită acestor analize geografia urbană cât și cea umană subliniază aspecte importante cu privire la tipurile de oraș astfel că orașul este un element foarte important atât din punct de vedere economic , din punct de vedere turistic , din punct de vedere industrial , cu toate funcțiile lui administrative în interiorul unei țări . Orașul cu toate funcțiile lui deține în deosebi din rădăcinile acestuia un istoric și o cultură pe care toți locuitorii acestuia trebuie să o cunoască .

În lucrarea mea am efectuat o caracterizare și o analiză asupra unui oraș, fiind vorba despre orașul Sibiu în ceea ce privește cadrul natural incluzând toate elementele de bază ale acestuia , alături de cadrul uman și economic dar cel mai important aspect pe care am dorit să îl evidențiez este reprezentat de către potențialul turistic din cadrul acestui frumos oraș. Titlul lucrării ” Evaluarea potențialului turistic din cadrul Municipiului Sibiu ” vizează o apreciere asupra turismului în orașul Sibiu care de altfel nu reprezintă un element de actualitate deoarece Sibiul încă de pe vremurile îndelungate deținea o masă importantă de turiști . Comparativ cu acele vremuri , astăzi turismul în acest oraș este de o amploare mult mai largă , fiind un cadru dezvoltat din multe puncte de vedere . Ca în orice oraș , în special un oraș cu funcții turistice dezvoltate există elemente pozitive dar și elemente negative care pot fi rezolvate sau prevenite prin anumite soluții sau chiar rezolvări.

În această scriere am încercat să subliniez aceste probleme negative care duc la afectarea orașului Sibiu și am încercat să găsesc soluții de rezolvare .

Ca orice lucrare trebuie să avem câteva obiective care să o contureze , în cea de față am evaluat factorii principali care fac să funcționeze în această zonă turismul, ideile turismului de pe planul mondial , de asemenea cel mai important obiectiv impactul pe care îl prezintă turismul în orașul Sibiu.

Conținutul lucrării este organizat în patru mari capitole la final alăturându-se setul de concluzii și o scurtă bibliografie . Primul capitol ” Date generale ” prezintă pe scurt cadrul în care se află orașul Sibiu pe harta României atât din cadrul unităților de relief cât și din cadrul județului . Al doilea capitol ” Cadrul natural ” este un capitol cu o analiză amplă și cu alte subcapitole care vizează geologia , relieful cu toate elementele sale , clima un factor important , hidrologia , vegetația dar și resursele .

Al treilea capitol ” Cadrul uman și economic” este reprezentat de către grafice care arată stadiul recensământului pe o anumită bază de date , de asemenea populația cu privire la cadrul uman cu toți factorii de rigoare iar cadrul economic deține activitățile industriale , activitățile meșteșugărești .

Ultimul capitol ” Potențialul turistic ” încadrează alte trei subtitluri cu privire la definirea potențialului turistic , ce reprezintă potențialul antropic și precepția turiștilor asupra valorificării potențialului turistic în cadrul Municipiului Sibiu . Acestor subtitluri li se alătură forma de chestionar cu interpretarea acestuia și o bază de teorie .

Potențialul turistic este analizat în urma unor chestionare cu întrebări și răspunsuri constituite de către turiștii din zonă . Dezvoltarea turismului este bazată pe mai mulți factori în special pe cei economici , pentru a avea puterea de a dezvolta noi spații turistice , pentru a le putea amenaja pe cele deja existente astfel sporind creșterea nivelului potențialului turistic .

În prezent turismul reprezintă o bază importantă în economie , însă în țara noastră sunt multe cauze care împiedică acesta ramură . Deși avem o țară bogată din punct de vedere turistic , nu se dorește suficientă insistență pentru a lua măsuri și a încerca să se dezvolte ariile turistice unele fiind lăsate chiar în paragină . În Orașul Sibiu această activitate este foarte cunoscută deoarece prezintă multe elemente frumoase și atrăgătoare pentru turiști , dar cu toate acestea sunt și aici cauze de rezolvat .

Toată reușita acestei performanțe de a elabora lucrarea de licență se datorează întregului cadru profesoral al Facultății de Geografie care au ținut cu tărie la îndrumarea și susținerea tinerilor pentru a finaliza această etapă din viața noastră cu mândrie și cu un bagaj complet de informație . De asemenea îndrumătorul și ajutorul acestei lucrări este Dna. Iuliana Vijulie ,căreia îi datorez mulțumiri și mult respect pentru profesionalismul desăvârșit și tot devotamentul pe care îl demonstrează în fața fiecărui student în parte .

SCURT ISTORIC

Fiecare județ al țării are profilul său, personalitatea sa distinctă . File de istorie s-au scris și se vor mai scrie despre orice ținut de pe pământul românesc . Orașul Sibiu are o istorie amplă ce a construit la orașul care este astăzi . El s-a numit Cibinium și prima atestare documentară este în anul 1191 iar acesta a primit statutul de oraș în anul 1326 acest statut bazându-se foarte mult pe producția meșteșugărească , pe comerț și pe toată cultura acestui ținut ardelenesc. În aceste vremuri străvechi locuiau foarte mulți sași în această regiune în așa numitele ”comitate” care s-au numit ulterior ”scaune” . Sibiul fiind cel mai dominant scaun față de cele din împrejurimile acestuia în acele timpuri, dezvoltându-se treptat din toate punctele de vedere . Momente istorice importante în Sibiu au fost răscoalele lui Gheorghe Doja ( 1514) și ale curuților (1703) dar mai ales răscoala Horia,Cloșcă și Crișan din anul 1784 .

Sibiul avea relații bune cu Tara Românească din punct de vedere politic fiind relații de prietenie și de bună vecinătate astfel fiind un avantaj pentru schimburile de mărfuri pe care le avea orașul cu Tara Românească desfășurându-se o dezvoltare crescândă , orașul înflorindu-se de-a lungul istoriei lui . Această dezvoltare economică de bun augur pe care a avut-o orașul s-a năpustit și asupra construcțiilor epocii respective , fiind o serie de mari poduri și pivnițe care aduc la cunoștință și astăzi de bogăția mărfurilor depozitate aici . Cultura Sibiului are și ea o pată de culoare în istoria lui , în a doua jumătate a secolului XVIII , Samuel Brukenthal guvernatorul Transilvaniei își strânge colecțiile de tablouri , antichități minerale și cărți , toate acestea formând mai târziu fastuosul muzeu care îi poartă numește și în prezent . Un semnal important a avut Sibiul și în perioada comunistă , în perioada dintre cele două războaie mondiale când acesta se menține pe poziții ocupând un loc important în industria țării . Producția sibiană a fost foarte bine valorificată între anii 1948 și 1967 de peste 30 de ori în industria metalurgică și producătoare de mașini și de 15 ori industria textilă și alimentară , de asemenea numărul salariaților a crescut pe măsură mai ales pentru cei din industria metalurgică și cea a prelucrării lemnului . ( I. Badea, 1971 )

Sibiul a avut parte și de o înfățișare nouă o dată cu construirea noilor cartiere și a volumului mare de construcții , spațiile verzi fiind o ambianță pentru întregul oraș iar cu trecerea timpului acestea fiind tot mai valorificate și dezvoltând cadrele urbanistice în oraș. Prezentul, materializare a trecutului,trăind prin perspectiva viitorului. Orașul Sibiu,că întreaga țară s-a înscris devotat și definitiv pe coordonatele progresului modern, a civilizației și culturii epocii noastre.

”Veacurile care au trecut au măcinat zidurile vechiului oraș , iar o serie de valoroase monumente arhitectonice au dispărut. Cu toate aceste schimbări , Sibiul și-a păstrat totuși în bună parte specificul cu veche așezare , o pitorească notă personală , pentru care este azi atât de căutat nu numai de turiștii din țară , ci și de cei de peste hotare”. ( H.Hoffman ,1968 )

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

1.1 Poziția Geografică

Sibiul este municipiul de reședință având același nume și județul acestuia, el fiind poziționat în zona centrală a României , este un oraș de munte datorită faptului că la o distanță mică de acesta se află Munții Făgărașului acest lucru având diverse influențe atât din punct de vedere al climei ,reliefului și de asemenea acesta este o parte din Transilvania sudică . El este cuprins între paralelele de 45”30°C și 46”17 °C latitudine nordică și meridianele de 23”54°C și 24”57°C.

Fig.1 Poziția geografica a Municipiului Sibiu

Sursa: http://www.naturalearthdata.com , accesat la data 20.03.2018

Suprafața acestuia este de 121 de km pătrați fiind unul dintre orașele mijlocii ale țări .Sibiul se învecinează la vest cu județul Alba , la est cu județul Brașov , la nord cu județul Mureș , iar la sud cu județele Argeș și Vâlcea , aceste județe dispunând și ele de un interesant potențial turistic. În limitele sale el cuprinde o parte din Munții Făgăraș , Cindrel și Lotru , de asemenea din depresiunile Sibiu,Făgăraș și mare parte din Podișul Tarnavelor .

Fig.2 Harta generala a Municipiului Sibiu

Sursa: geo-spatial.org , accesat la data 20.03.2018

Orașul fiind poziționat la marginile Munților Cibin , îl ferește pe acesta de iernile foarte grele și de viscole fiind un mare avantaj , iar forma de cuvetă a depresiunii este benefică pentru procesul de inversiunea temperaturii , grăbind astfel sosirea primăverii și întârziind-o pe cea a toamnei .

Această poziționare centrală a Sibiului pe lângă bogăția și varietatea deosebită a naturii geografice, face ca orașul să fie punte de legătura și de circulație în veacuri diferite .

1.2 GEOLOGIE

Sibiul fiind un oraș de munte are un relief consemnat și foarte variat. Așadar, partea de sud a acestuia reprezintă 30% din suprafața lui fiind și cea aparținătoare de lanțul montan, iar aproape de 50% din suprafață îi aparține ținutului de podiș , acestea fiind niște date generale.

Vorbind strict de partea geologică , Sibiul este împărțit în două mari unități diferite între ele , cu roci de natură diferită. Aici relieful s-a dezvoltat în trepte,pe o perioadă de timp îndelungată fiind alcătuit din mai multe faze în acestea fiind vorba de factori fizici, de acțiunea apei și multe alte aspecte.

Cele două mari unități sunt treapta muntoasa și treapta de podiș, care se caracterizează într-un mod diferit cu trăsături diferite. Această parte muntoasă deține parte din Munții Meridionali adică Munții Făgărașului, de asemenea Munții Cibinului. Aceste grupe de munți se diferențiază prin altitudine și prin modul de dispunere a rocilor. Toată zona montană din cadrul Sibiului are masive foarte puternice cu diverse forme. În general toate ariile montane sunt fondate pe pânzele getice fiind forme deosebit de complexe dezvoltate în perioada cretacicului mediu fiind vorba de micașisturi de călcare cristaline.

Prin multe etape și perioade îndelungate de timp, la sfârșitul cuaternarului s-au definitivat toate formele de relief prezente astăzi din cadrul ariilor geologice. În partea de sud fiind aria montană cu roci dure de o vechime evidenta și rezistențe, iar în partea de nord amintim ținutul de podiș,un ținut deluros cu o intensitate a fragmentării.

Însă cu toate acestea fiind vorba de masivele muntoase sau de zonele de podiș acestea remarca aspecte locale asemănătoare și proprii, fiind adevărate personalități geografice.

1.3 RELIEFUL

Relieful Sibiului amintește de cele două unități, treapta montană și treapta podișului astfel că Sibiul este un județ de munte și de deal. Acea parte care conține 30% din suprafața județului este încadrată în altitudini de maxim 2 500 m , iar partea cu 50% este de înțeles că altitudinile sunt mai mici în partea de podiș cu o medie de 500 m până la 750 m.Clasificând relieful Sibiului avem ramura muntoasă,depresiuni și podișuri.

Trei masive importante întâlnim în această zonă,aceștia fiind Munții Făgărașului,Munții Cibiunului,Munții Lotrului.

Munții Făgărașului sunt o regiune importanta în interiorul arcului carpatic de pe teritoriul României prezentând cele mai înalte altitudini cu Vârful Negoiu de 2 544 de m fiind al doilea că mărime din țara noastră . În partea de nord a acestor munți care se încadrează perfect în aria Sibiului întâlnim versanți abrupți cu văi adânci,accesibilitatea aici fiind mai puțin maleabilă cum este în alte părți ale Carpaților .

Munții Cibinului aceștia mai sunt cunoscuți și sub numele de Munții Sibiului fiind un relief diferit de cel al Munților Făgăraș , un relief blând , structurile geologice fiind uniforme cu șisturi cristaline. Aici altitudinea este mai scăzută și din această cauză spectaculozitatea reliefului nu este bine pronunțată. Sunt culmi prelungi cu versanți înclinați.

Munții Lotrului prezintă condiții foarte favorabile pentru dezvoltările păstoritului, aici fiind foarte accesibilă circulația, de asemenea sunt foarte evidente bogățiile pădurilor și puternic accentuat nivelul de resurse naturale accelerând o puternică umanizare.

Depresiunile Sibiului sunt Depresiunea Făgărașului,Depresiunea Sibiului, Depresiunea Salistei și Depresiunea Apoldului.

Depresiunea Făgărașului este poziționată între Munții Făgărașului și Podișul Hartibaciului,și este aflată printr-o treime în regiunea Sibiului.În această depresiune sunt câteva avantaje desăvârșite în privința utilizării solului fiind umiditatea ridicată și clima este puțin mai rece este foarte favorabilă cultura cerealelor, a cartofului, a fânețelor și de asemenea creșterea animalelor este o activitate foarte obișnuită acestei zone. ( Munteanu Ioan,1981 )

Depresiunea Sibiului este o depresiune cu suprafețe aluviale ce se extind , are ca înălțimi 800 – 900 de m . Ea dispune de o trăsătură unică în zona carpatică fiind strânsă legătură dintre depresiune și munte și de asemenea ea are o mare deschidere către toate vecinătățile acesteia prin culoarele Oltului,Visei și Secasului. Și aici se observă un potențial al folosirii solului astfel ridicând nivelul economic în comparație cu Depresiunea Făgărașului,spre exemplu. Creșterea animalelor este predominantă și aici, zonele agricole bogate în activitate dar și exploatarea pădurilor este o altă activitate importantă în această depresiune.

Depresiunea Salistei la fel ca și Depresiunea Apoldului sunt de o individualitate mică cu altitudini joase, asemănându-se izbitor cu Depresiunea Sibiului în ceea ce privește activitatea predominantă aici.

Podișul și dealurile, cele mai reprezentative sunt Podișul Transilvaniei,Podișul Hartibaciului,Podișul Tarnavelor. Podișul Tarnavelor la rândul său are 3 mici subunități

Târnava,Agarbiciu și Secaș cu altitudini cuprinse între 300 și 500 m. De subliniat este faptul că județul Sibiu se întinde pe cea mai mare suprafață pe această unitate de relief.

1.4 CLIMA

Aspectele climatice în zona Sibiului se învârt tot în jurul formelor de relief ,munți,podișuri și depresiuni. Datorită faptului că Sibiul se află în raza Carpaților Meridionali, pe partea de nord a versanților acestora se resimte o climă mai răcoroasă,mai umedă față de partea de sud a Meridionalilor care este mai blândă și mai caldă. Un factor foarte evident și bun de analizat este acela că Sibiul deține atât o climă montană cât și o climă a podișurilor dar și a depresiunilor, astfel că vorbim despre un amestec de temperaturi și de precipitații.

În zona montană media anuală a temperaturii variază cuprinzând valori între 0℃ și 9℃ .

În zona deluroasă și de depresiune sunt difernte de durată a inghetlui astfel că cea mai lungă perioadă a fost de aproape 200 de zile.

O comparație între zona montană și cea de podiș și de depresiune este vizată de către numărul mediu anul cu cer acoperit în care în zona montană sunt la peste 170 de zile iar în zona de podiș în jur de 130 de zile cu cer acoperit,acest lucru datorându-se climatului diferit al fiecărui relief.

O altă comparație între aceste trepte de relief este dată de cantitățile de precipitații medii anuale care în zonele de podiș și cele depresionare se întâlnesc cantități cuprinde între 600-700 mm iar în zona montană mai ales spre vârful acestora se intalesc cantități aproape duble față de cele de podiș,adică valori de 1300-1400 mm. Sibiul este un oraș care dispune de multe beneficii chiar și în cadrul elementelor climatice deoarece din cantitatea bogată de precipitații se asigură o bună alimentare a rețelelor hidrografice care acestea la rândul lor deservesc la activitățile utilizării hidroenergetice. Cantitățile cele mai evidente de precipitaii cad în lunile de vară iar cantitatea de apă este mai redusă în lânile de iarnă. Cel mai specific vânt în zona Sibiului este vântul local numit "Mureșan" deoarece acesta bate dinspre valea Mureșului. Alte vânturi specifice în Sibiu sunt Austrul care este în vânt cald și secetos ce bate în lunile de vară care bate din direcția vest și sud-vest, Vântul Mare este de asemenea tot un vânt local care bate în Depresiunea Sibiului.

1.5 HIDROGRAFIA

În cadrul hidrografic Sibiul prin poziționarea sa are legătură cu unul dintre cele mai importante râuri din România , acesta fiind Oltul. Acesta la rândul său prezintă o importantă arteră hidrografică,Cibinul, care străbate orașul și nu numai de la vest către est, fiind de asemenea și cel mai seamă afluent al Oltului.

1.6 SOLURILE, VEGETAȚIA ȘI FAUNĂ

Această parte cu solurile,vegetația și fauna sunt o combinație a ceea ce înseamnă relief și climă. În zona Sibiului, mai precis în Depresiunea Sibiului se întâlnesc câteva tipuri specifice de soluri cum ar fi solurile brune care dețin o parte majoritară acestei suprafețe,solurile negre argiloase care cuprind aproape 10% din zonă, de asemenea mai întâlnim și soluri podzolice,litosolurile și solurile de luncă.

Vegetația aici predomină cu pădurile de foioase(Altingiaceae, Betulaceae, Fagaceae, Buxaceae, Cornaceae, Fabaceae, Pyrinae, Tilioideae) pe partea depresionară iar spre partea montană sunt pădurile de molid(Picea abies )și cele de fag(Fagus sylvatica),de asemenea și bradul(Abies) este unul dintre cele prezente aici.

În ceea ce privește fauna în această zonă depresionară avem predominanta pădurea de foioase câte la rândul ei este convietuita de diverse soiuri de animale precum:mistrețul(Sus scrofa),veverițe(Sciuridae),căprioare(Capreolus capreolus),lupi(Caniș lupus).

CAPITOLUL 2. CADRUL UMAN ȘI ECONOMIC

În acest capitol este vorba de cadrul uman cu tot ceea ce cuprinde acesta , cea mai importantă ramură fiind populația,cum s-a prezentat aceasta în trecut și ce formă are astăzi în Sibiu,de asemenea etniile care predomină această zonă dar și alte

aspecte foarte importante ale populației. În cadrul economic sunt foarte multe lucruri de vizat deoarece orașul Sibiu este într-o continuă dezvoltare pe plan economic,industrial și pe activitățile culturale meșteșugărești din aceasta tradițională parte a folclorului românesc.

2.1 POPULAȚIA: populația totală-recensământ, natalitate, mortalitate, spor natural, structura etnică.

Numărul și structura populației sintetizează,în mărimea și evoluția sa,influența unui complex de factori de natură economică,socială și demografică ce au acționat asupra corelației demo-economice în condițiile particulareale acestui județ.

Cu o populație totală de 425 mii de locuitori în anul 2010,județul Sibiu se situează pe locul 23 în rândul celor 41 de județe ale României. Densitatea populației este de 78,3 locuitori/kmp sub cea înregistrată la nivel național dar peste media regională. În ultimii 20 de ani,populația județului s-a redus cu 15,2% înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală.

Fig.3 Evoluția principalilor indicatori demografici

Sursa: Institutul National de Statistica , accesat la data 20.03.2018

În acest grafic pe o bază de ani între 1990 și 2050, aceste date fiind prelucrate de către Institutul Național de Statistică se poate observa o descreștere totală în ceea ce privește evaluarea tuturor indicatorilor de față, atât distribuția pe grupe de vârstă și sexe, cât și densitatea populației, dar mai ales populația totală fapt ce indică o îmbătrânire accentuată a populației. Graficul este efectuat pe tot Județul Sibiu nu doar pe orașul Sibiu întrucât să se poată observa cu mai clar datele demografice.

Fig.4 Recensamintele dintre anii 1948-2011 in orasul Sibiu

Sursa: Institutul National de Statistica , accesat la data de 24.03.2018

După cum se poate observa în figura 4 la rezultatele de la recensămintele dintre anii prezentați, încă din anul 1948 se vede o ușoară creștere a populației de la numărul de 100.000 de mii de locuitori ajungând până la aproape de 250.000 de locuitori în anul 1966 apoi încă o creștere până la 300.000 de mii în anul 1992 fiind pragul ale acestei creșteri,după care acest număr începe ușor să scadă. Factorii ce contribuie la aceste creșteri și descreșteri sunt natalitatea, care între anii 1948-1966 ea crește,femeile în această perioadă aveau ca și activitate prioritară creșterea copilului și îngrijirea familiei. O dată cu trecerea timpului și după cutremurul din anul 1977 vedem o scădere a populației, dar și sporul migratoriu a crescut după 1989.

Fig.5 Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei in Sibiu Sursa: Institutul National de Statistica , accesat la data 24.03.2018

În figură numărul 5 avem evoluția populației pe grupele de vârstă în Sibiu, între anii 1990-2050 pentru a se putea face o comparație cât mai evidentă între trecut,prezent și viitor. Pe grupa de vârstă 0-14 ani în acest interval de timp se produce o scădere profundă a natalității,această cauză are foarte mulți factori care treptat o dezvoltă, grupa de vârstă 15-65 are ponderea cea mai ridicată asta însemnând o îmbătrânire a populației iar apoi grupa de peste 65 de ani de asemenea este într-o măsură ascendentă ceea ce stabilește acest proces de îmbătrânire. Din anul 1990 au fost desființate multe fabrici,firme astfel că oamenii în special tinerii s-au orientat către alte țări ridicând sporul migratoriu.

Fig.6 Rata natalitatii si rata mortalitatii in cadrul Judetului Sibiu

Sursa: Institutul National de Statistica – Tempo Online , accesat la data 10.04.2018

În figură numărul 6 se prezintă o comparație între rata natalității și cea a mortalității astfel că în decursul celor cinci ani prezentați natalitatea are un procent inițial descrescător ceea ce înseamnă că numărul nou născuților devine din ce în ce mai mic, că ulterior din anul 1995 să crească acest procent însă nu într-un mod accelerat. Natalitatea scade datorită faptului că femeia începe să devină independentă iar nașterea nu mai este pe prim plan, faptul că ea crește ulterior nu echilibrează situația. Mortalitatea este în creștere,având mai multe cauze, populația a evoluat foarte mult din punct de vedere tehnologic,alimentar acestea aducând un număr mare de decese.

Fig.7 Rata sporului natural al populatiei in cadrul orasului Sibiu

Sursa: Institutul National de Statistica ,accesat la data 10.04.2018

În acest grafic sporul natural al orașului Sibiu este unul negativ adică deficitul de populație este din ce în ce mai scăzut.Mortalitatea fiind mult mai ridicată decât natalitatea,fiind o populație cât mai îmbătrânită. Astfel că potrivit datelor din acest institut numărul nașterilor este mai scăzut decât numărul deceselor, una dintre cauze fiind și mortalitatea infantilă.

Fig.8 Structura etnica intre anii 1930-2011 in Sibiu

Sursă: Institutul Național de Statistică , accesat la data 11.04.2018

În acest grafic sunt prezentate 5 forme de etnie între anii 1930 și 2011 din Sibiu,așadar putem vedea cum cel mai mare număr de locuitori este acela de români care atinge pragul maxim de 400.000 de mii, și germanii între anii 1930-1977 au fost prezenți într-un număr evident de aproape 100.000 de mii iar după anul 1977 numărul lor a scăzut drastic, prezența lor după revoluție fiind aproape inexistentă. Maghiarii au fost și mai sunt în aceeași măsură în toți acești ani dar nu se poate spune că într-un număr mare. Romii au o creștere evidenta în această zonă datorită numărului de nou născuți din această etnie care crește cu fiecare an. Alte etnii necunoscute în proporții foarte mici.

2.2 ECONOMIA ȘI INDUSTRIA

A. ECONOMIA

În acest capitol este vorba de tot ceea ce înseamnă factor economic al Sibiului, și cum influențează fiecare dintre acesta starea orașului. Din trecut și până în prezent Sibiul a trecut prin multe faze de dezvoltare economică, el este încă în continuă dezvoltarea din toate punctele de vedere.

”Nivelul de dezvoltare economică este factorul determinant pentru realizarea concretă,efectivă a acelor factori multipli care permit mărirea veniturilor reale ale membrilor societății,condiționează volumul și calitatea bunurilor materiale consumate și a serviciilor prestate,gradul de ocupare a forței de muncă,dezvoltarea învățământului de toate gradele și multe alte activități care definesc acel indice care exprimă nivelul de trăi ( Holhos Ioan,1981). ”

În vremurile trecute principalele activități care au condus economia orașului au fost cele din ramurile industriilor textile, fabrici de pielărie și blănărie,fabrici de încălțăminte și de asemenea industria alimentară, toate acestea au avut o forță desăvârșită. Industria constructoare de mașini producea unelte și mașini agricole(batoze,trioare), piese de îmbinare,tuburi din fontă,mașini textile pentru lână,motoare cu explozie pentru industria lemnului,accesorii de uz gospodăresc,cântare,arcuri,pile,ciocane,topoare de mână,etc.

Sibiul a fost și un important centru energetic cu cele două întreprinderi care produceau,transportau și distribuiau energia electrică. Acestea fiind Uzina electrică din Sibiu și cea de-a doua Societatea electrică transilvăneana(SETA). Între anii 1966-1978 Sibiul a beneficiat de anumite fonduri de investiții acesta alocând mai mult de jumătate în industrie.

Fig.9 Principalele activitati economice

Sursa: Institutul National de Statistica , accesat la data 15.04.2018

Activitățile de agricultură,sivicultura și pescuit și-au redus ponderea la mai mult de jumătate, pe când industria fluctuează 32% și 40%. Construcțiile au luat mare amploare din anul 1998, de la 6% ajungând la 11%. Iar cele mai importante și evidente creșteri se află în domeniile de intermedieri financiare,de tranzacții imobiliare.

În anul 2007 Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană fapt ce înseamnă pentru acest oraș o schimbare de înfățișare din toate punctele de vedere, mai cu seamă din punct de vedere economic, astfel că în acel an pentru Sibiu s-au alocat 50 de milioane de euro pentru reabilitări,noi achiziții punând în valoare acest frumos oraș. Acest titlu a ajutat foarte mult ca orașul să câștige un procent foarte ridicat de turiști, el oferind nenumărate festivaluri culturale în Piața Mică, Piața Mare, diferite evenimente și concerte, oferind mai multă viață decât în alte

orașe turistice. Este de înțeles ca turismul în această zonă a României, a devenit în prezent o sursă foarte importantă a economiei care se dezvoltă din ce în ce mai mult.

Tot la această ramură, economia, Sibiul beneficiază de un mare parteneriat cu străinii, aici dezvoltându-se mari investiții străine care funcționează exemplar,ridicat standardele orașului, fiind mai la îndemână pentru oamenii de aici pentru a munci.

Fig.10 Rata de activitate a populatiei din Sibiu

Sursa: Institutul National de Statistica, accesat la 15.04.2018

În paralel cu procentul ratei de activitate a populației în Sibiu, este și procentul ratei șomajului care poate fi ușor de comparat astfel că cea mai ridicată pondere este reprezentată de anul 2009 unde procentul este ușor depășit de 8%. În prezent Sibiul se află printre primele orașe cu rata șomajului foarte scăzută ceea ce înseamnă că în această zonă nivelul de trăi este unul confortabil și bine întreținut de populație.

Fig.11 Raport rata somajului in Sibiu

Sursa: Institutul Național de Statistica, accesat la data 20.04.2018

Tot referitor la economia Sibiului este de precizat faptul că aici se investesc foarte mult bani, din fondurile europene dar spre deosebire de alte părți ale României aici se pot vedea și investițiile reale de care se bucură și cu care se mândrește orașul Sibiu, oraș turistic și foarte îndrăgit atât de români cât și de turiștii străini. Faptul că acesta a devenit un oraș turistic cererile de cazare au crescut considerabil astfel că s-au extins ofertele hoteliere,ofertele de cazare și de asemenea direct proporțional s-au îmbunătățit și calitatea serviciilor prestate.

Foarte multe proiecte au fost finalizate însă în aceeași măsură mai sunt foarte multe în proces de finalizare cum ar fi proiectul infrastructurii care modernizează rețeaua de apă, un alt proiect care visează activități culturale unde au loc peste 50 de evenimente cu tematică culturală,de asemenea continuarea de investiții pentru străzi și obiectivele turistice,etc.

Orașul Sibiu este unul dintre norocoasele orașe din România în care se va învești mult capital și care va dobândi o creștere a economiei desăvârșită,ceea ce este un lucru important pentru economia țării și nu numai.

B. INDUSTRIA

În privința industriei Sibiul este într-o strânsă legătură cu toate celelalte ramuri care sunt în curs de dezvoltare și care ridică în statut orașul Sibiu. Încă din anul 1980 Sibiul desfășura cu mare amploare peste 60 de întreprinderi industrial, acestea aducând o eficiență și o sporire a economiei orașului și extinzându-se până în prezent la un număr mult mai mare.

O importanță deosebită în progresul dezvoltării economice a acestei zone în general și a celui industrial,în special o reprezintă amplificarea potențialului ramurilor principale purtătoare de

progres tehnic cum este spre exemplu construcția de mașini care a adus ponderi ridicate. Mecanica fină,electronică,producția instalațiilor de mare tehnicitate și complexitate pentru industria chimică și multe alte ramuri care au constituit mari puncte de sprijin în obținerea de noi și însemnate realizări în viitor.

Principalele unități economice din Sibiu

Industria de petrol și gaze este una dintre

cele mai vechi din țara noastră în anul 1913

începând exploatările gazeifere.

Întreprinderea de rețele electrice a finanțat

construirea primei uzine hidroenergetice de la Sadu.

Întreprinderea de piese auto fiind cea mai mare din județ

pilon de bază al industriei constructoare de mașini din țară.

Întreprinderea chimică Carbosin s-a înființat în anul 1935

și era singură în vremea aceea din Europa care avea

ca obiectiv chimizarea gazului metan

Alte activități industriale sunt reprezentate de activitățile meșteșugărești, de altfel aceste activități sunt printre cele care situează Sibiul într-o măsură atât de atractivă. Aceste activități cuprind diverse ramuri vechi și tradiționale pentru înfrumusețarea zonei în prezent. Încă din cele mai vechi timpuri,aici,s-au desfășurat nenumărate întreprinderi cu această tematică printre care și cele enumerate mai jos cum ar fi Întreprinderea textilă Dumbrava care produce tipuri de blănuri,cuverturi,mochete exportate și în exteriorul țării.

De asemenea alte industrii care sporesc activitatea cultural-artistică sunt prelucrarea lemnului, această activitate se practică în special la Casa Calfelor încă din Evul Mediu care are în urmă o istorie amplă și care atrage turiștii în mod deosebit, o altă ramură este prelucrarea pieilor, pictură pe sticlă și olăritul. O dată cu trecerea timpului și cu modernizarea acestuia toate meșteșugurile din zona Sibiului și nu numai, au căpătat alte forme cu același aspect tradițional și vechi dar care să poată atrage ochiul turistului. În vremurile actuale principalele meșteșuguri care aduc și vânzări sunt materialele textile precum iile tradiționale, accesoriile,tablouri,etc.

2.3 TRANSPORTURILE

În România datorită creșterii fluxului de circulație turistică, a traficului turistic uneori acestea sunt condiționate de către dezvoltarea căilor de comunicații și a infrastructurii lor tehnice.

Țara noastră dispune de un sistem complex de rețele de transport atât feroviar, rutier,fluvial,maritim și aerian,care interesează în cel mai înalt grad acvitivatea de turism intern și internațional,prin accesul pe care îl asigură în țară și în zonele și obiectivele turistice din interior. (Vasile Glăvan,2000)

În ceea ce privește orașul Sibiu, acesta este unul dintre orașele benefice din acest punct de vedere adică prin poziția sa centrală din interiorul țării, el beneficiază de căi de comunicații care fac legătura cu orașele vecine și nu numai.

Transporturile externe în Sibiu sunt menținute de Aeroportul Internațional Sibiu , acest aeroport o dată cu trecerea timpului și-a dezvoltat tehnologia astfel că are și curse directe spre Germania,Marea Britanie,Austria. Tot aici este de menționat și calea ferată care reprezintă un punct important și un nod de circulație în Transilvania. Reprezentativă este Gară Mare unde se fac legături către București,Sighișoara,Craiova,Arad.

Șoselele internaționale E68 și E81 fac legături între Ungaria și Ucraina ca punct de intersecție fiind orașul Sibiu. Drumurile naționale DN 1, DN7, DN 14 constituie legăturile acestui oraș cu zone importante ale României.

În anul 2010 s-a inaugurat și autostrada ,acest lucru a reprezentat un mare avantaj pentru Sibiu deoarece fluxul traficului a fost îmbunătățit .

Transporturile interne sunt bine puse la punct , aici investindu-se foarte mulți bani încât orașul nu mai reprezintă o problemă din acest punct de vedere. Există peste 20 de linii de autobuz, firme de taxi care facilitează transportul în comun pentru locuitorii orașului dar și pentru turiști.

CAPITOLUL 3. POTENȚIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIBIU

Oamenii de știință au cercetat și analizat această ramură ca multe alte ramuri din toate perspectivele astfel ajungând la diferite definiți a ceea ce înseamnă turism, la diferite ipoteze și metodologii de funcționare.

” Turismul este un fenomen complex,geografic,demografic și economic,ce constă în deplasarea temporară(fie periodică,fie ocazională),cu durată minimă,de regulă,de 24 de ore și maximă de un an,a unor persoane în afara localităților de domiciliu,cu diferite motivații:odihnă și agrement,refacere și tratament,în scop cultural,artistic,sportiv,profesional(inclusiv afaceri),comercial,educațional,religios,pentru studii ș.a.,fără prestarea unor activități remunerate sau obținerea unor venituri material-financiare ”. ( Ioan Iosep,2015)

”Turismul are o veche tradiție,el s-a născut în Europa,iar continentul are un potențial turistic deosebit,atât natural (piscuri montane,forme unice de relief și fenomene geologice deosebite,vulcani,peșteri,relief glaciar,chei,defilee,ape termale și minerale,etc) cât și antropic (structuri megalitice preistorice,cetăți antice și medievale,castele,temple,biserici,mănăstiri,catedrale și muzee”. (Claudiu Alexandru Vitanos,2011)

În țara noastră datorită varietății teritoriului dar mai de seamă a bogatei și îndelungatei istorii a acestui popor, noțiunea de potențial turistic al României este de o mare complexitate dar mai ales de o valoare însemnată.

Sibiul este un potențial turistic propriu-zis prin faptul că este unicul oraș din România care în anul 2007 a primit titlul de Capitală Culturală Europeană, ceea ce îl face că astăzi să fie un oraș atât de vizitat, iubit,îndrăgit și valorificat în comparație cu alte orașe din această țară.

3.1 POTENȚIALUL TURISTIC (DEFINIȚIE , ASPECTE GENERALE)

Potențialul turistic se poate defini ca fiind un fenomen ce cuprinde toate elementele de atracție,atât naturale cât și antropice,fenomenul fiind pus în valoarea de amenajările turistice,care cuprind turiști naționali dar și internaționali și este specific zonelor care dețin aceste bogății și pot fi valorificate din punct de vedere turistic.

În ansamblu România este o țară bine dotată din acest punct de vedere, astfel că potențialul turistic este unul bine dezvoltat pe tărâmul țării noastre. Avem o țară cu toate formele de relief ceea ce alte țări nu au și oamenilor li se pare un punct foarte atractiv de vizitat. De asemenea țara noastră în paralel cu alte țări din punct de vedere financiar,nu este o țară scumpă și din acest

motiv un număr ridicat de turiști preferă țara noastră unde își pot permite o perioadă de recreere unde nu își epuizează finanțele.

Municipiul Sibiu este poziționat în centrul României , acest lucru constituind o formă relevantă de avantaj fiind un punct de intersecție a orașelor vecine. El este vizitat într-un număr mare de turiști nu doar din poziționarea acestuia ci având multe elemente care îl definesc ca fiind un oraș montan turistic. Fiecare zonă a României este reprezentată din punct de vedere turistic în moduri diferite, fie vorba de Oltenia,Transilvania,Moldova,Banatul,toate acestea conturând frumusețile naturale ale pământului românesc. Turiștii atât străini cât și turiștii români găsesc că punct principal de atracție turistică naturalețea poporului românesc , tradiția , formele naturale de relief incomparabile cu multe alte țări dar și starea de spirit a oamenilor din fiecare regiune.

Orașul Sibiu are un potențial turistic diversificat în ceea ce privește personalul, tradiția în concordanță cu modernitatea actuală, istoria, arhitectura bine întreținută, cultura prezentată sub forme impresionante și multe alte aspecte care ajută la imaginea acestui oraș.

3.2 POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de către inspirația umană care poate să aducă valori pe planul turistic. Acesta s-a dezvoltat treptat o dată cu evoluția omului care a încercat să își creeze condiții și noi valori îmbogățindu-și astfel mediul înconjurător artificial.

Pentru început oamenii și-au construit mediile turistice de astăzi în alte scopuri dar acestea cu trecerea timpului au devenit valorificate și din punct de vedere turistic, în prezent aceste funcții fiindu-le eticheta principală.

Atracțiile antropice prezintă un potențial alături de anumite componente acestea fiind:

unicitatea , reprezintă o componentă care ridică atractivitatea turistică.

dimensiunea, fie vorba de clădiri foarte mari sau de obiective de dimensiuni mici, acestea atrag atenția turiștilor.

ineditul, care de asemenea ajută la valorificarea potențialului antropic prin culoare,poziționare.

vechimea,care poate trezi un mare interes turistului.

Orașul Sibiu este adept potențialului turistic atât natural cât și antropic având elemente importante de evidențiat. Interiorul acestei zone este reprezentată de către potențialul antropic iar

mărginimea orașului este reprezentată de către potențialul natural. În ceea ce privește numărul de turiști care ajung în Municipiul Sibiu, ajută în același timp la motivarea și dezvoltarea cu atât mai îmbunătățita a stării orașului.

Fig.12 Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Sursa: statistici.insse.ro , accesat la data 30.04.2018

În graficul reprezentat mai sus se poate observa o ascendență a numărului de turiști străini cât și români din anul 2000 către anul 2016-2017 , o diferență extrem de vizibilă numărul sosirilor ajungând de la 15.000 la aproape 60.000 , un număr foarte mare de turiști în orașul Sibiu. Datorită dezvoltării anumitor proiecte culturale,anumite festival orașul devine treptat un centru turistic important din România.

De asemenea un detaliu foarte important în legătură cu turismul Sibiului îl reprezintă capacitatea de cazare turistică din această zonă, astfel că și această ramură s-a dezvoltat foarte mult fiind pe masura numărului de turiști care sosesc în oraș,pe aceeași perioadă de ani se observă o creștere deosebită. Unitățile de cazare extinzându-se și de asemenea îmbunătățindu-și serviciile pentru satisfacerea turiștilor.

Fig.13 Capacitatea de cazare turistica in Municipiul Sibiu

Sursa: statistici.insse.ro , accesat la data 30.04.2018

Un alt aspect cu privire la volumul de turiști este reprezentat de numărul de înnoptări în Sibiu în diferite centre de cazare între anii 2000-2016 unde,de asemenea avem o creștere evidentă, dar mai ales după ce orașul a devenit Capitală Culturală Europeană în anul 2007, când acesta prin titlu a devenit mult mai cunoscut și mult mai valorificat.

Fig.14 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri

Sursa: statistici.insse.ro , accesat la data 30.04.2018

Sibiul a devenit un oraș iubit și din ce în ce mai vizitat în primul rând datorită arhitecturii acestuia vechi dar bine întreținută care duce într-un într-o altă epocă vizitatorul. Devine un oraș modern și interesant din dată ce apar turiștii străini însetați de istoria,cultura,tradiția poporului românesc dar mai ales a sibienilor care nu și-au uitat nicio clipă originile.

Motivele pentru care această zonă a dezvoltat și dezvoltă în continuare un potențial turistic cu un număr de turiști crescător se datorează atracțiilor turistice pe care Sibiul le oferă,festivaluri importante,evenimente culturale în care oamenii vin să se relaxeze și să privească lucruri inedite,spațiile verzi sunt o comoară a orașului,frumusețile naturale din mărginimea orașului cu parcuri și rezervații naturale,evenimente sportive,experiențe gastronomice,condițiile de cazare favorabile, fiecare vizită în orașul Sibiu este o nouă experiență și o nouă poveste.

3.3 Principalele atractii turistice

Piata Mare

Fig.15 Zona centrala a Sibiului

Sursa: arhiva personala,2018

Piața Mare din Sibiu, este piața centrală a orașului și reprezintă un punct de interes turistic. Ea cuprinde cafenele,restaurante și este locul unde se țin cele mai multe evenimente,târguri,expoziții din Sibiu. Aici se regăsesc și vestitele clădiri, Palatul Brukenthal,Turnul Sfatului,Casa Moringer,etc.

Piata Mica

Fig.16 Zona centrala a Sibiului

Sursa: arhiva personala,2018

Piața Mică din Sibiu de asemenea este reprezentată de cafenele și restaurante alese,dar aici sunt alte atracții turistice importante precum Casa Huet, Casa Calfelor, Podul Minciunilor,Muzeul Astra. Este un pol important de atracție alături de Piața Mare unde întâlnim cei mai mulți turiști.

Muzeul Brukenthal

Fig.17,18 Biserica Evanghelica

Sursa: arhiva personala, 2018

Muzeul Brukenthal este un simbol unic al orașului Sibiu,aici fiind colecțiile baronului Samuel von Brukenthal, fiind în prezent unele dintre cele mai importante galerii de artă din Europa. Acesta are o frumoasă legendă în spate care spune că locuitorii de pe vremuri și-au dorit să întemeieze cel mai înalt turn din toată Transilvania,în prezent cel mai înalt fiind turnul bisericii evanghelice de la Bistrița. Pe ascuns au măsurat turnul de la Bistrița cu o funie, care mai apoi le-a fost tăiată de bistrițeni cu 2 m mai puțin, astfel că turnul din Sibiu este pe locul doi având o înălțime de 73 de metri.

Turnul Sfatului

Fig.19 Turnul Sfatului din zona centrala

Sursa: arhiva personala,2018

Acesta este situat între Piața Mare și Piața Mică și reprezintă simbolul caracteristic al orașului. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, în timp ce la ultimul etaj a fost organizat un punct de belvedere asupra orașului vechi.

Podul Minciunilor

Fig.20 Podul Minciunilor

Sursa: https://identitatea.ro , accesat la data 11.05.2018

Podul Minciunilor a fost construit în anul 1859 și este deasupra străzii Ocnei care face legătura între Orașul de jos și Orașul de sus. Este de asemenea o legătură între Piața Huet și Piața Mică. Ca și alte monumente istorice,fiecare are în urmă o serie de povești, de legende care cuceresc turiștii dar și poporul românesc. Astfel că Podul Minciunilor se spune că a fost primul pod,inițial din lemn,care ar fi avut urechi și le-ar fi auzit pe toate,motiv pentru care aici veneau negustorii orașului și încheiau târguri ca să nu fie înșelați. Alte legende spun că aici veneau cuplurile îndrăgostite unde fetele își jurau fecioria ca mai apoi să se afle minciuna și erau aruncate peste balustrada podului.

Casa Calfelor

Fig.21 Casa Calfelor din zona centrala

Sursa: arhiva personala,2018

Casa Calfelor este poziționată în apropierea Pieței Mari și Pieței Mici, de asemenea este foarte aproape și de Podul Minciunilor, mai exact se află în Piața Huet. Această atracție turistică este puțin mai diferită de celelalte stranind turiștilor curiozitatea și uimirea. Așadar aici este o veche tradiție în care meșterii nemți,francezi,elvețieni pleacă într-o călătorie în care timp de 3 ani nu au voie să se apropie de casa lor. Aici se fac lucrări în lemn pentru biserică evanghelică dar și pentru împrejurimi. Fiecare calfă lasă în urma ei un simbol, simbol care devine o adevărată artă și o atracție turistică desăvârșită.

Piața Huet

Fig.22 ,23 Piața Huet

Sursa: arhiva personala,2018

Piața Huet este situată în marginea Orașului de sus și se formează pe traseul primei incinte de fortificație ,aici se ridică prima capelă din oraș, apoi bazilică romanică cu cimitir de jur împrejur iar cu trecerea timpului apărând și alte clădiri în jurul său.

Alte atracții turistice importante care conturează ramura aceasta în orașul Sibiu mai sunt Muzeul de arta populară, regimurile hoteliere de renume , restaurante și cafenele remarcabile dar și numeroase evenimente,expoziții.

În general în zonă centrală turiștii sunt satisfăcuți din toate punctele de vedere prin faptul că aceștia pot avea activități din orice domeniu își doresc . Orașul dispune de foarte multe centre comerciale, bănci , firme care stau la dispoziția oamenilor și le creează facilități.

Hotelul Ramada, Hotelul Imperiul Romanilor, Restaurant Atrium

Fig.24 Hotelurile din zona centrala

Sursa: arhiva personala,2018

Hotel Continental, Expozitie de arta.

Fig.25 Hotelul Continental si expozitiile din apropiere

Sursa: arhiva personala,2018

10. Turnul: Dulgherilor, Olarilor

Fig.26 Turnurile din Sibiu

Sursa: https://www.tripadvisor.com, accesat la data 15.05.2018

Evenimente în Sibiu 2018

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2018

Festivalul Internațional de Benzi Desenate de la Sibiu 2018

Sibiu Book Festival 2018

Festivalul Internațional Pentru Copii și Adolescentin Hermanstadtfest

Sibiu Dance Festival

Sibiu Fashion Days 2018

Feeric Fashion Week 2018

TIFF Sibiu 2018

Toate aceste evenimente vor încânta locuitorii orașului Sibiu anul acesta alături de alte nenumărate festivaluri dar în special cei care se bucură și se distrează sunt turiștii.

3.4 PERCEPȚIA TURIȘTILOR ASUPRA VALORIFICĂRII POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN CADRUL MUNICIPIULUI SIBIU

Municiupiul Sibiu în prezent constituie un punct de interes și o atracție turistică desăvârșită atât pentru turiștii din România cât și pentru turiștii din afara țării noastre. Oamenii sunt foarte atrași de aspectul autentic al orașului, de multitudinea de evenimente care conferă orașului o stare de spirit, el prinde viață alături de aceste desfășurări dar mai ales când turiștii îl pășesc.

În urma elaborării unui chestionar care abordează tematica cu privire la percepția turiștilor asupra valorificării potențialului turistic în cadrul orașului Sibiu am aflat în ce măsură sunt aceștia satisfăcuți și cât de valorificat este nivelul orașului. Chestionarul a fost aplicat unui eșantion alcătuit din 30 de persoane care își desfășoară timpul liber și vacanțele pe teritoriul Municipiului Sibiu. Turiștii au fost aleși astfel încât să reunească o gamă cât mai largă de păreri și informații cu privire la domeniul ales.

Chestionarul aplicat deține 11 întrebări distribuite în așa fel încât răspunsurile să fie cât mai precise vis a vis de tematica. Dintre cele 11 întrebări, s-au formulat 8 întrebări închise prestabilite cu variante de răspuns, următoarele 3 sunt întrebări deschise care au oferit libertatea de exprimare și expunerea preferințelor, a ideilor în legătură cu orașul Sibiu.

CHESTIONAR

Din ce grup de turisti faceti parte?

Fig.27

Prima întrebare este o întrebare închisă prin care am reușit să aflu că numărul cel mai ridicat de turiști sunt din România cu un procent de 45 % urmând ca pe locul al doilea să fie turiști din afara țării in procent de 30 % , cu 15 % întâlnim turiști din județul Sibiu si 5 % cu turisti din alte zone. Așadar putem spune că orașul Sibiu este o alegere bună și o destinație turistică în ochii românilor și a străinilor din Germania, din Franța, din Italia dar si a oamenilor din alte parti.

De cate ori ati vizitat orasul Sibiu?

Fig.28

Cea de-a doua întrebare deține 4 variante de răspuns și propune să obțină cât de mult este vizitat Sibiul, astfel că răspunsul cel mai reprezentativ este acela ca turiștii l-au vizitat de mai multe ori cu un procent destul de ridicat 40 %, iar celelalte variante de răspuns sunt ușor apropiate, 30 % sunt turistii care au venit de doua trei ori , urmand ca in procente de 20% si 10 % sa vina o data sau de doua ori . Întrebarea arată că acest oraș nu este o zonă doar vizitată ci o zonă iubită în care oamenii revin cu mare drag și în care își petrec timpul relaxându-se.

Cat de mult cunoasteti acest oras?

Fig.29

Prin următoarea întrebare fiind ce-a de-a treia am dorit să știu cât de bine sunt oamenii informați despre orașul Sibiu atunci când decid să îl viziteze și nu numai. Procentul cel mai ridicat îl avem prin răspunsul mediu cu 30 % urmat de răspunsurile mult, puțin, foarte mult și deloc care au procente relativ mici intre 25% si 5% . Sunt răspunsuri pe măsura așteptărilor astfel că oamenii se informează și sunt doritori să știe lucruri despre zonele pe care doresc să le viziteze, acest lucu fiind firesc pentru un turist mai ales atunci când vizitezi o zonă de mai multe ori

Cat timp acordati vizitei in Sibiu?

Fig.30

Întrebarea cu numărul 4, cât timp se acordă vizitei în Sibiu cel mai evident răspuns este acela că 45 % adica majoritatea stau o singură zi ceea ce înseamnă că sunt persoane din țară care vin cu diferite scopuri fie să se plimbe, să viziteze, în scopuri de business. Următorul răspuns 30 % cu o cantitate ridicată este perioada de un weekend reprezentativă pentru turiștii străini ,turiștii care vin la spectacole, la evenimente aleg să petreacă mai mult timp în această zonă a României. O săptămână sau mai mult de o săptămână sunt răspunsuri ale turiștilor care vin cu scopuri exacte dar nu în mod special pentru a vizita.

Considerati ca potentialul turistic a Sibiului este suficient de valorificat?

Fig.31

Considerați că potențialul turistic din Sibiul este suficient de valorificat, este următoarea întrebare cu trei variante de răspuns unde cei mai mulți turiști au dorit să spună ”nu știu” in proportie de 45 % poate din dorința de a nu își exprimă cu desăvârșire părerea sau poate din lipsă suficientă de informație, următoarea variantă de răspuns 40 % care le-a aparținut turiștilor a fost ”da” astfel că Sibiul din punctul acestora de vedere este suficient de dezvoltat din toate punctele de vedere dar mai ales din cel turistic, iar cu răspunsul ”nu” au fost foarte puține persoane 15 %.

Din ce motive ati ales acest oras?

Fig.32

Este foarte important ca atunci când se alege o destinație, o zonă de vizitat să știm și motivul pentru care facem această alegere astfel că turiștii din Sibiu doresc să vină aici în prim plan pentru că este un oraș turistic 35 % au specificat acest lucru adică întâlnim într-un procent foarte ridicat atracții turistice,festivaluri,evenimente cu tematică turistică,expoziții și multe alte atracții de acest gen. Oamenii mai consideră că este un oraș tradițional cu mâncăruri cu specific ardelenesc, un oraș istoric cu vestigii,meșteșuguri,cetăți,ziduri care te reintoric în trecut, un oraș relaxant cu procente intre 20% si 15 % dar și multe alte motive pentru care Sibiul are din în ce mai mulți turiști și mai multe lucruri de oferit.

Care sunt zonele turistice care va plac cel mai mult?

Fig.33

Cele mai vizitate și apreciate locații din acest oraș din perspectiva turiștilor muzeele cu 40 % și locațiile cu specific turistic 30 % urmate de restaurante și cafenele cu , parcuri și alte zone frumoase din apropieri. Fiecare ramură este competitivă oferind cât mai multă relaxare și dorința de a reveni în acest loc.

Cum vi se par tarifele in paralel cu serviciile prestate de orasul Sibiu?

Fig.34

Ca orice turist care merge într-o destinație analizează diverse aspecte în ceea ce privește șederea lui mai cu seamă cât de costisitoare poate fi acesta zonă în comparație cu ceea ce oferă. În Sibiu fiindcă este un oraș foarte vizitat atât de români cât și de străini prețurile sunt considerate mari in proportie de 40 % au aceasta gandire ,dar această părere le aparține românilor pe de altă parte persoanelor străine prețurile li se par acceptabile,mici sau foarte mici. Acest aspect variază în funcție de fiecare om în parte dar orice zonă cu specific turistic este normal să aibă tarifele ușor ridicate, mai ales într-un oraș ca Sibiul care oferă atâtea oportunități de relaxare,de distracție și de vizitare. Un lucu pozitiv în acest sens este faptul că niciun turist nu s-a arătat dezamăgit de serviciile prestate în paralel cu tarifele ceea ce poate fi un lucru tare avantajos pentru oraș.

Care sunt cele top trei atractii turistice care v-au placut?

Fig.35

În topul preferințelor turiștilor vis a vis de atracțiile prezente în Sibiu cele mai favorizate sunt Podul Minciunilor simbol al aceste zone cu un procent de 30 % , Muzeul Brukenthal 20 % care are o frumusețe aparte încântătoare pentru turiști, Casa Calfelor și Piața Mare sunt următoarele preferințe în topul turiștilor dar și Grădina Zoologică și Turnul Sfatului sunt zone pe care aceștia doresc să le viziteze.

Daca considerati ca sunt elemente negative in Sibiu, care sunt acestea?

Fig.36

Fiindcă ultimele 3 întrebări am dorit să fie la latitudinea turiștilor un alt aspect pe care am dorit să îl aflu este reprezentat de elementele negative pe care le găsesc oamenii în zona în care ei vin să viziteze. Așadar majoritatea răspunsurilor de 60 % au fost cu negarea aspectelor negative oamenii afirmându-se mulțumiți de Sibiu dar în același timp dar într-o măsură mai mică au fost și persoane care au spus câteva nemulțumiri legate de Sibiu cum ar fi prezentă romilor, faptul că centrul vechi este foarte aglomerat și uneori poate produce un disconfort iar prețurile ar putea devenii mai accesibile pentru fiecare buzunar.

Credeti ca linia turistica a Sibiului poate oferi mai multe ? Daca da, ce anume?

Fig.37

Ultima întrebare care de asemenea este sub formă deschisă, adresează turiștilor dorința de a-și exprima părerea despre linia turistică Sibiului în ideea de a afla dacă această este suficientă sau poate oferi mai mult de atât. Turiștii s-au prezentat în proporție de 40 % satisfăcuți și consideră că este suficient în prezent modul în care se prezintă orașul Sibiu,iar pe de altă parte turiștii s-au arătat doritori de amenajarea mai multor spații de parcare 30 % , de ridicarea nivelului de turiști și promovarea orașului dar și de mai multă organizare în ceea ce privește linia turistică din această zonă.

Un oraș turistic întotdeauna trebuie să fie în actualitate cu dorințele și preferințele oamenilor astfel încât el să devine o destinație turistică din ce în ce mai vizitată iar această problemă se evidențiază și în orașul Sibiu. Acesta cu fiecare an se dezvoltă mai mult,sunt proiecte noi de investiții,de amenajări întrucât turiștii care vin să-l viziteze să îl considere și viitoarea lor vacanță și să nu o facă doar pentru o singură dată.

După evaluarea chestionarului reiese faptul că din punct de vedere al turismului,Sibiul reprezintă o satisfacție din perspectivă oamenilor asupra valorificării acestuia. Mereu este loc de mai bine și fiecare turist își dorește mai mult dintr-o zonă pe care acesta vrea să o viziteze,dar pentru Sibiu nu sunt foarte multe elemente negative de sublinat.

10 MOTIVE SA VIZITEZI SIBIUL

Atractiile turistice pe care Sibiul le ofera

Oras medieval cu o istorie veche,muzeele orasului care ofera viata culturala a acestuia,istoria centrului vechi, modernitatea si europenismul oferit de restaurante.

Festivalul international de teatru

In fiecare an, in luna iunie, Sibiul este gazda celui de-al treilea festival ca marime din Europa

Un oras multicultural

Multimea evenimentelor culturale

Frumusetea spatiilor verzi

Experienta gastronomica

Conditii de cazare optime

Cu fiecare vizita descoperi ceva nou

Pe viitor orașul Sibiu își poate dezvolta această ramură prin prisma calității mediului înconjurător alături de toți factorii atât naturali cât și antropici. De asemenea facotrii demografici care cuprind nevoile omului,nevoia de a se relaxa de a se recreea într-o zonă ca Sibiul unde întâlnim turismul sportiv,turismul terapeutic,de perelinaj, toate acestea sunt un amplu factor care poate ridica nivelul de vizită și mai mult.

Publicitatea în colaborare cu companiile în domeniu pot atrage și mai mulți turiști în Sibiu prezentând broșuri turistice dar și alte servicii atractive astfel încât turiștilor să li se stârnească curiozitatea de a vizita orașul.

Broșura turistica

Fig.38 Exemplu brosura turistica

Sursa: https://en.calameo.com , accesat la data 26.05.2018

Pentru că orașul Sibiu să funcționeze mai bine în următorii ani în toate domeniile,în special în ramura turistică au început elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă care deține diferite proiecte cu privire la dezvoltarea orașului pe viitor.

De asemenea fondurile europene sunt o sursă evidentă pentru asigurarea dezvoltării Sibiului prin reabilitări,pentru modernizarea spațiilor,pentru extinderea și dotarea acestora

PROIECTE PERSONALE PROPUSE:

În ideile de mai jos am dorit să ajut consolidarea orașului și atractivitatea acestuia din punct de vedere economic dar mai ales turistic.

Înființarea unui Mall în incinta Magazinului Dumbravă

Deși Sibiul este un oraș foarte bine structurat și își păstrează arhitecura veche,în aceeași măsură modernismul acestuia poate să se dezvolte pe parcurs alături de anumite amenajări cum ar fi înființarea unui mall. Deși orașul deține foarte multe spații comerciale, Dumbrava fiind un spațiu central ar fi ideal pentru această inovație. Turiștii aleg Sibiul pentru autenticitatea acestuia și pentru aspectul învechit dar cu siguranță apariția unui astfel de spațiu i-ar încânta pe aceștia, cu atât mai avantajos este și faptul că ar fi poziționat într-o zonă centrală.

Un beneficiu ar fi și pentru turiștii străini pentru care nu ar mai fi necesar să se deplaseze în mai multe zone pentru a-și efectua cumpărăturile sau anumite activități deoarece în mall ar fi această varietate de magazine din toate domeniile.

Fig.39 Magazinul Dumbrava

Sursa: https://ro.wikipedia.org , accesat la data 28.05.2018

Reabilitarea Pietei Cibin

Piața Cibin din Sibiu este cunoscută pentru varietatea de produse comercializate de unde își fac turiștii atât români cât și străini cumpărăturile. Aici întâlnim un număr mare de negustori care își vând produsele dar care nu se bucură de condiții foarte bune astfel că reamenajarea pieței ar fi un lucru extrem de benefic pentru aceștia dar și pentru imaginea locului. Cele mai benefice lucruri ar fi amenajarea unui spațiu de odihnă, toalete speciale atât pentru turiști cât și pentru vânzători.

Fig.40 Interiorul Pieței Cibin

Sursa: arhiva personala,2018

Reabilitarea strazilor

Sibiul este un oraș reprezentativ al străzilor formate din piatră cubică însă acest lucru uneori poate să nu fie întocmai plăcut pentru șoferii care nu sunt obișnuiți cu aceasta,adică turiștii care vin în vizită . De asemenea multe străzi din periferia orașului trebuie să fie reabilitate deoarece reduc atractivitatea orașului și aduc diferite probleme.

Fig.41 Șantier in lucru pe strazile din Sibiu

Sursa: http://www.geiger.ro

Infiintarea mai multor marketuri

Sibiul deține cele mai multe supermarketuri și hipermarketuri la periferia acetuia. Cum ar fi Auchan,Carrefour,Kaufland și faptul că ele sunt poziționate la periferie poate deveni un disconfort pentru oameni. Astfel că dacă ar lua naștere mai multe marketuri răsfirate în tot orasular fi o ușurare pentru toată lumea și în același timp ar crește nivelul locurilor de muncă.

Fig.43 Marci ale supermarketurilor

Sursa: https://en.wikipedia.org, accesat la data 28.05.2018

3. 5 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT reprezintă o metodă de planificare prin care se evidențiază punctele tari, punctele slabe , oportunitățile și amenințările din cadrul unei zone. Această analiză efectuată asupra Municipiului Sibiu a rezultat uramtoarele aspecte:

CONCLUZII

Potențialul turistic al Municipiului Sibiu poate fi analizat din mai multe puncte de vedere dar în această lucrare este analizată cu precădere opinia turiștilor asupra acestei zone. Sibiul are multe beneficii pentru o unitate turistică, în prim plan poziționarea lui care satisface ochiul turistului, cultură cu toate elementele acesteia, arhitectura clădirilor cu aspect învechit,varietatea de activități ( festivaluri, concerte , evenimente ) care aduc momente de recreere oamenilor dar și multe alte aspecte menite să ridice succesul unui oraș turistic.

Prin elaborarea chestionarului am reușit să acumulez diferite concepții și păreri despre această zonă în privința alegerilor, ce anume este cea mai căutată parte a Sibiului, cum întâmpină turiștii prețurile vis a vis de ceea ce primesc , astfel încât ideea acestei teme să fie cât mai bine definită și cât mai bine analizată.

Pe măsura satisfacțiilor și a elementelor pozitive, Sibiul are și foarte multe aspecte negative pe care orice turist care vine în oraș le poate întâmpina cu ușurință. Probleme de infrastructură,probleme de organizare, insuficiența parcărilor care devin un adevărat disconfort dacă petreci mai mult timp în această zonă turistică din România.

Activitățile turistice din orașul Sibiu reprezintă o parte suficient de importantă pentru economia orașului , acesta având un procent foarte scăzut al ratei șomajului, ceea ce reprezintă un lucru foarte avantajos. În stadiul în care turismul este pe cale să se dezvolte și mai mult cu siguranță și ale ramuri se vor ridica alături de acest domeniu sporind cu desăvârșire nivelul economic.

În concluzie , Municipiul Sibiu deși este o zonă turistică reprezentativă cu foarte multe de oferit iar o dată cu tehnologia care a devenit un factor extrem de dezvoltat în zilele noastre merită să fie mai bine promovată de către agențiile de turism pe platforme online, pentru că străinilor le place foarte mult România , în special aceste zone tradiționale pline de cultură.

Turismul în România merită să devină o sursă principală în economia acesteia deoarece toate formele turistice au câte ceva deosebit de oferit în paralel cu alte țări.

Dar tu turistule nu uita că ”viața este o călătorie pe un drum și spre o destinație necunoscută ” ( Ovidiu Oana,2006).

BIBLIOGRAFIE

Județul Sibiu – l.Badea , N.Caloianu,Gh.Dragu – Editura Academia Republicii Socialiste România , București , 1971

Sibiu – Mic îndreptar turistic – Herbert Hoffman , Cornel Irimie , Nicolae Lupu – Editura Meridiane, București , 1968

Sibiu ghid turistic al județului – Victor Voicu Vedea,Nicolae Denes,Mircea Oprisiu – Editura Sport Turism, București , 1979

Sibiu Monografie – Munteanu Ioan,Holhos Ioan,Nistor Nicolae,Paul Iuliu,Radu Gheorghe – Editura Sport Turism, București , 1981

Potențial turistic al României și amenajarea turistică a spațiului – Melinda Cândea,Tamara Simion,George Erdeli,Editura Universitară,2003

Imaginea României prin turism,târguri și expoziții universale în perioada interbelică – Claudiu Alexandru Vitanos, Editura Mică Valahie, București,2011

Imaginea româniei prin turism,târguri și expoziții universale în perioada interbelică,Claudiu Alexandru Vitanos, Editura Mică Valahie,București,2011

Opere alese,Simion Mehedinți,Editura Științifică ,București ,1967

Potențialul turistic al României și regionarea turistică,Ioan Iosep,Gheorghe Cheia,Editura Univ Ștefan cel Mare , Suceava ,2015

Potențialul natural al Turismului ,Mihai Grigore ,Editura Centru de multiplicare al Univ.București,1974.

Adăscăliței, V., Introducere în Marketing relațional, Editura Pro Universitaria, București. 2007

Baron T., Korka M, Pecican E., Stănescu M., Statistica pentru comerț și turism, Editura Didactică și Pedagogică, București 1981

Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întâi), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

Glăvan, V., Georgrafia turismului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005

Cocean P., Geografia Turismului Românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997

Glăvan, V., Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

Mihaela Dinu, Ioana Petan, “Geografia turismului în România”, Editura Universală, București 2005

Iordan I., Bonifaciu S., România – ghid turistic, Editura Garamond, București, 2006

www.sibiu.ro

www.preferatele.com

Home

www.Regio-adrcentru.ro

https://ro.wikipedia.org

http://www.tasnad-statiune.ro

https://identitatea.ro