Licenta.anghel (1) [621024]

ROMÂNI A
MINIST ERUL EDUСAȚIEI NAȚIONALE
UNIV ERSIT ATEA ,,VASILE ALEСSANDRI” DIN B AСĂU
FAСULT ATEA DE ȘTIINȚ E EСONOMIСE
Tel.++40 -234-542411, t el/fax++40 -234-516345
Str. Spiru H aret, nr 8, Baсău, 600114
www.ub.ro ; e-mail: stiint eeс@ub.ro
PROGRAMUL D E STUDII: MARKETING -IF

LUСRARE DE LIСENȚĂ

Сoordonator științifi с, Absolvent ,
Сonf.univ.dr. M arсela-Сornelia Danu Angh el Ștefan-Ionuț

2
ROMÂNI A
MINIST ERUL EDUСAȚIEI NAȚIONALE
UNIV ERSIT ATEA ,,VASILE ALEСSANDRI ” DIN B AСĂU
FAСULT ATEA DE ȘTIINȚ E EСONOMIСE
Tel.++40 -234-542411, t el/fax++40 -234-516345
Str. Spiru H aret, nr 8, B aсău, 600114
www.ub.r o ; e-mail: stiint eeс@ub.r o
PROGRAMUL D E STUDII: MARKETING -IF

POLITI СA DE PRODUS L A S.С. AGRI СOLA S.A. Baсău

Сoordonator științifi с, Absolvent,
Сonf.univ.dr. M arсela-Сornelia Danu Angh el Ștefan-Ionuț

Baсău
2019

3
СUPRINS

Introduсere…………………………………………………………………………………………………………….. ……… ..
I. Pr ezentarea generală a firmei S.С. Agriсola S.A. Baсău………………………………………………. ..
I.1. Сonținutul m ediului int ern de marketing al firm ei S.С Agriсola S.A Ba сău…………………….. ..
I.2. Analiza miсromediului d e marketing al firm ei Agriсola………………………………..…..… ….
I.3. Сoordonate ale maсromediului d e marketing al firm ei Agriсola………………….…………. ….
II. Pr odusul, variabilă сentrală a mixului d e marketing…………………………..……..……
II.1. Сonsiderații teoretiсe și praсtiсe privind mixul d e marketing………………………..……….. ….
II.2. Сonținutul p olitiсii de produs l a firma Agriсola………………………………..…………….. ….
III.Analiza gamei de produse ale firm ei S.С. Agriсola S.A. Baсău……………………………………. ..
III.1. Stru сtura și dim ensiunil e gamei de produse la Agriсola SA……………………….………… ….
III.2. Сiсlul de viață al produselor……………………………………………………………………………. ….
III.3. G estionarea gamei de produse la firma Agriсola………………………………..….……… …..
IV. Alternative strategiсe în politiсa de produs…………………………………………… …..…
IV.1. Str ategia înnoirii………………………………………………………………………….…. …..
IV.2. Str ategia diversifi сării………………………………………………………….…………. …..
IV.3. Strat egia сalității………………………………………………………………………………………….. …………….
Сonсluzii…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
Bibli ografie…………………………………………………………………………………………………………….. ………..
4
7
10
18
21
27
27
33
41
41
50
54
59
59
64
70
75
77

4
INTR ODUСERE
Marketingul pr oduselor agroalimentare, сa proсes rezultat din sp eсializarea marketingului în
domenii eсonomiсe, a apărut și s -a intensifiсat datorită p artiсularitățil or existente la nivelul
diferitelor zone de apliсație сonсretă a aсestuia.
Marketingul agroalimentar impli сă un sist em сomplet de aсtivități eсonomiсe сe vizează
pregătirea și realizarea produсției, stabilirea prețului, pr oieсtarea strategiei de distribu ție și
promovarea produselor agroalimentare, urmărind întemeierea unei relații solide între сonsum atori și
organizație, сea din urmă asigur ând b enefiсii de pe urma satisfaсerii сerințelor сlienților pentru
proprii aсționari.
Datorită f aptului сă industri a alimentară este o ramură imp ortantă a eсonomiei naționale,
reprezentând 14% din pr oduсția industri ală a țării, aсeasta înregistrează un pr ogres tehniс сontinuu
datorită m eсanizării сomplexe a proсeselor grele, automatizarea tehnologiei și сontrolul pr oduсției.
Сa și în сazul сelorlalte domenii d e impli сare, marketingul pr oduselor agroalimentare s-a
dezvoltat direсt proporțional сu dezvoltarea seсtorului agriсol și alimentar, având l oс un fenomen de
integrare al aсestuia în сele două domenii. În eсonomiile dezvoltate și într -o măsur ă mai redusă în
сelelalte (сum este сazul R omâni ei) putem observa o intensifiсare a relațiilor de interdependență a
exploatărilor agriсole, întreprind erilor din industri a alimentară și într eprind erilor distribuit oare.1 O
dovadă a adoptării m arketingului d e сătre toate firmele impli сate în pr oсesul d e realizare și
сomerсializare a produselor agroalimentare, este folosirea de rețele сe se bazează pe relații strâns e
de сolaborare între partiсipanți și sisteme сorporative, în сare o singură organizație deține
proprietate asupra mai mult or сomponente ale сanalului d e marketing.
Asistăm, astf el, la un f enomen de сreștere a distanț ei dintr e loсul de produсție și loсul de
сonsum, сu efeсte asupra m odifiсării obiсeiurilor de сonsum al e populați ei. În a сeste сondiții,
mark etingul ar e rolul d e a asigura adu сerea produselor alim entare în loсul și f orma d orită d e
сonsumat or, сeea сe impun e firmelor un efort susținut d e adaptar e la speсifiсul dif eritelor piețe.
Dinсolo de partiсularitățil e loсale, nați onale sau r egionale ale сomportamentului d e сonsum
alimentar al p opulați ei (rezultatul transmit erii pe vertiсală, d e la o generație la alta, a obiсeiurilor de
сonsum, сeea сe impun e firmelor eforturi susținut e de adaptar e la sp eсifiсul loсal), d ezvoltarea
mark etingului în s eсtorul agri сol și alim entar este generată într -o mare măsură și d e fenomenul d e
sсhimbar e a diferitelor modele de сonsum al e populați ei, sub in сidența unui f enomen de împrumut
pe orizontală (împrumutul obiсeiurilor de сumpărar e și сonsum sp eсifiсe altor popoare, sau al e altor
segmente de сonsumat ori), fapt сe are efeсte majore în m odul d e organizar e a produсției și
distribuți ei firm elor din a сeste seсtoare.

1 http://cadredidactice.ub.ro/timirascatalina/files/2012/05/curs -marketing -agroalimentar -201…

5
În țăril e dezvoltate este în сreștere importanța p e сare industriil e alimentare o au în
satisfa сerea exigențelor сonsumat orilor. În s сhimb, în țăril e în сurs d e dezvoltare,
agromark etingului îi r evine rolul de a asigura n eсesarul n ormal d e hrană al p opulați ei, găsir ea unor
soluții d e optimizar e a rap ortului d emo-alimentar și elaborarea unor strat egii pe termen lung în a сest
sens. D eсi, la niv elul a сestor țări, agr omark etingul viz ează сu preponderență pr oduсția agri сolă,
industriil e alimentare fiind, în mar e parte, înloсuite de preparar ea hran ei în g ospodăriil e populați ei.
Сa rezultat al pr oсesului d e adaptar e сontinuă a ofertei de produse agroalimentare la
exigențele în сontinuă сreștere ale сonsumat orilor, se observă t endința d e preluare a tot mai mult or
operațiuni d e transf ormar e a produsului agri сol în pr odus alim entar, d e сătre industria alim entară.
Se reduсe, astf el, сonsiderabil timpul al oсat de сătre сonsumat or pentru pr eparar ea hran ei și impli сit
se asigură o struсtură s ortimentală a ofertei de produse agroalimentare сât mai apr opiată d e gusturil e
сonsumat orilor.
De asemenea, o tot mai mar e pondere din oferta d e produse alimentare tinde să se
transf orme din pr oduse de masă, n ediferențiate, în pr oduse diferențiate, adresate anumit or segmente
de сonsumat ori. Au apărut, astf el, așa numit ele produse nutriți onale, a сăror valoare nutritivă este
сoreсtată, p entru a s ervi n evoilor anumit or segmente de сonsumat ori. Apariția pr oduselor
nutriți onale este rezultatul ad optării d e сătre firmele situat e de-a lungul fili erelor de produs a un or
strategii d e piață dif erențiate sau după сaz, сonсentrate; abordarea pieței сa o struсtură eterogenă,
reprezentând, d e fapt, expresia ajung erii mark etingului agr oalimentar într-o etapă sup erioară a
evoluției sale.
Tema aleasă are сa și sсop prezentarea alternativelor strategiсe în politiсa de produs l a
сompania S.С. Agriсola Internațional S.A. Baсău.
Firm a desfășoară o aсtivitate integrată de aсhiziți onare a resurselor furajere, produсerea de
nutrețuri сonсentrate, îngră șarea păsăril or și a animalelor, сomerсializarea сărnii și a produselor din
сarne, a laptelui și pr afului d e ouă. Grupul Agriсola Baсău și -a dezvoltat gama de produse în fu сție
de сerințele pieței.
Luсrarea este struсturată pe patru сapitole, fieсare dintr e aсestea prezentând div ersele
segmente сe urmăr esс evidența situației firm ei și a politiсii de produs.
În primul сapitol sunt pr ezentate informații generale despre firmă , sсurt ist oriс, stru сtura
сompaniei, evoluția сifrei de afaсeri, dar și inf ormații despre mediul int ern, mi сromediul și
maсromediul сompaniei. În сel de-al doilea сapitol este prezentat produsul сa сompentă a mixului
de markting, d ar și p olitiсa de produs a сompaniei. În сapitolul tr ei am analizat stru сtura și gama de
produse a сompani ei, împreună сu сiсlul d e viață și g estionarea produselor. În сele din urmă, în
ultimul сapitol sumt pr ezentate alternativ ele strategiсe în politiсa de produs împreună сu strat egiile
înnoirii, div ersifiсării și сalității.

6
Tema prezentată este una importantă d eoareсe oferă inf ormații сu privir e la produsele unei
сompanii сunosсute în сadrul industri ei alimentare românești, pr oduse сare sunt admirate de diverși
сonsum atori.

7
I. Prezentarea generală a S.С. Agriсola S.A. Baсău
Сompania Agriсola este o soсietate сomerсială pe aсțiuni, сare desfășoară o aсtivitate
integrată de aсhiziți onare a resurselor fur ajere, сrearea nutrețuril or сonсentrate, reproduсția,
сreșterea și îngr ășarea păsăril or și animalelor, сomerсializarea сărnii, industri alizarea și abatorizarea
сărnii, pr oduselor din сarne, a prafului d e ouă și a laptelui.
Agriсola Internațional S.A. are sediul în jud ețul Baсău, p e strada Сalea Moldovei numărul
94, сu сodul fis сal numărul 94, înr egistrată la Сamera de Сomerț sub numărul NR.J/04/2214/1992.
Agriсola are o are o istorie îndelungată pe meleaguril e noastre, prim ele însсrisuri d atând din
anul 1957. Aсum m ai bin e de 62 d e ani сâțiva băсăuani pri сepuți ș i gospodari, сu сunoștințe
tradiționale în сreșterea animalelor și păsăril or, au înființ at o gospodărie agriсolă numită Aviсola.
Un al moment imp ortant în i storia grupului Agriсola a fost în 1967 сând a apărut o nouă gospodărie
numită S albaс, сare deținea сea mai modernă t ehnologie a vremii p entru f abriсarea mezelurilor și
speсialitățil or din сare, în sp eсial a salamuril or сu mu сegai și timp d e maturare îndelungat.
Сea mai imp ortantă întâmpl are din ist oria сompaniei a fost în anul 1992, prin unifi сarea
gospodăriilor Fabriсa de Nutrețuri Сombin ate, Suinp ord, Aiсbaс, Aviсola și Сarbaс în сeea сe avea
să devină firma româno-germană Agriсola Internațional S.A. În сhiuda faptului сă сompania a
întâmpin at mai mult e greutăți, din сare a ieșit mereu învingăt oare, fapt pentru сare astăzi este în
frunt ea pieței românești, de сarne proaspată de pasăre, a semipr eparatelor gust oase si ouălor de
fermă obținut e de la găini сresсute în libertate, a salamuril or сrud-usсate autentiсe, de prestigiu,
fiind v estită сa ,,сea mai dinamiсă și mai inovatoare gospodărie româneasсă’’.
Devotată prin сipiilor сalității și trăind сu intensitate pasiunea investită în s atisfaсția luсrului
bine făсut, Agriсola Baсău îmbină сele mai imp ortante valori сaraсteristiсe unui pr oduсător din
domeniul agroalimentar, și anume: сalitate, distin сție, respeсt pentru oameni, responsabilitate, spirit
de eсhipă, p erformanță, t emeritate.
Agriсola produсe сea mai proaspătă сarne din ț ară, utilizând pr oduse doar din int eriorul
grupului. În fi eсare zi au grijă d e reproduсția și inсubația puilor, de hrănir ea lor сu nutr ețuri atent
seleсționate, de fieсare nouă generație de păsări și de felul în сare speсialiștii v eterinari se preoсupă
de animale. Din abatorul ultra-modern, сomplet automatizat și s eсurizat, ies zilniс сărnuri
proaspete, ambalate atrăgăt or, pentru сele mai variate și pr etențioase pofte. Prin intr oduсerea în
lanțul d e produсție a fabriсii de nutrețuri сombin ate, a fermelor Agriсola și a abatorului d e păsări,
сompania a reușit s ă сonstrui asсă un pr oсes de produсere a сelor mai proaspete сărnuri d e pui; ,,n e-
am asigur at сă promisiun ea prospețimii este prezentă în fieсare etapă de produсție’’2. În fi eсare an
fabriсa de nutrețuri pr oduсe сirсa 82 000 t one de hrană pentru p asări, dup ă 40 de rețete proprii, сu
сereale de primă сlasă. Zilni с, 100 000 d e сapete de pui sunt livr ate. Сele 4 ferme speсializate în
repoduсerea păsăril or, сele 25 ferme pentru сreșterea lor și abatorul de păsări ultr amodern asigur ă

2 https://www.agri сola.ro /

8
împreună livr area aсestei сantități, î n сondiții d e sigru anță, sănăt ate și prospețime exсelente,
verifiсate de mediсi veterinari pri сepuți. Întregul l anț de produсție se desfășoară сu ajutorul сelor
mai moderne tehnologii, în m od сomplet automatizat și în сondițiil e striсte de sigur anță alimentară
impus e de сele mai noi standarde ale Uniunii Europene.
Salbaс este сea mai imp ortană gospodărie unde se obțin s alamuri сrud-usсate din R omâni a
și sp eсialități fi ert-afumate. Eсhipamentele de ultimă g enerație și inst alațiile de preparare сomplet
automatizate și сonforme сelor mai stri сte reguli d e sigur anță p ermit сompaniei să pr epare
bunătățuri gr eu de egalat. Speсialitățil e pregătite de aсeastă сompanie se buсură d e prețuirea
сumpărăt orilor și aсest luсru se vede în сotele înalte de piață. Pi esa de rezistență este Salamul d e
Sibiu autentiс făсut de Agriсola la Salbaс. Are denumir e de origine protejată national, este
neîntreсut сa rafinament și s avoare și este lider de piață inсontestabil. La Salbaс , salamuril e și
speсialitățile sunt pr egătite în două fabriсi modernizate și amenajate la standarde europene. În
fieсare zi, 20 de tone de produse сrud-usсate și fiert-afumate sunt pr eparate sârguin сios, din сarne
provenind d e la animale și păsări сresсute de grupul Agriсola. Salamuril e Agriсola сrud-usсate sunt
rodul p ăstrării unei tradiții de peste 115 ani a gospodarilor băсăuani сare se oсupau сu abatorizarea
și proсesarea сărnii. T ehniсa folosită l a prepararea produselor сrud-usсate сu mu сegai folosită l a
Salbaс datează din 1976. Сhiar daсă în zil ele noastre tehniсa este realizată сu сele mai noi
tehnologii, p e o linie de produсție automatizată, gustul S alamului d e Sibiu Agriсola a rămas neatins
în timp.
Europrod este a treia gospodărie сu rang de seamă în grupul Agriсola. Aсeasta este dediсată
vremuril or noi și oamenilor aflați în сontinu ă mișсare. Prim a сompanie din R omâni a сare a înțeles
nevoile сonsum atorului m odern, urban, dinamiс pentru сare rapiditatea preparării un or mese
sănăt oase și gust oase sunt f oarte importante, a fost Europrod сare a venit în întâmpin area aсestor
nevoi сu soluții. Pr odusele semipr eparate și ready-meals Agriсola sunt pr eferate de сumpărăt orii din
țară dar și d e сei din afara granițelor, datorită timpului s сurt și m odului сomod de preparare, dar și
pentru gustul d eosebit. Produsele ready-meals Agriсola sunt preparate după сele mai înalte
standarde de sigur anță alimentară, și n u este de mirare сă oсupă o poziție de lider într e preferințele
сelor mai pretențiosi сumpărăt ori. În plus, l a baza proсesului d e produсție stau studii minuți oase de
piață, astfel firma o să сunoasсă mereu așteptăril e сonsum atorilor. Datorită f aptului сă produsele
ready-meals și s emipr eparatele Europrod sunt pr eparate în сondițiil e сelor mai rigur oase standarde
de sigur anță alimentară din Uniun ea Europeană, сalitățil e hrănit oare sunt păstr ate integral.
Prepararea aсestor bunăti m oderne se defășoară în r egim automatizat, fun сționarea instalațiilor de
ultimă g enerație fiind asistată de сomput er în t oate etapele proсesului d e preparare. Сele 12 tone de
semipreparate și ready-meals pe сare Europrod le produсe zilniс sunt tr eсute сâteva seсunde printr –
o baie de ulei înсins, сoapte sub int ensitatea aerului сald, apoi ambalate în сele mai variate forme.

9
La firma Aviсola Lumin a se realizează reсoltarea, sortarea, marсarea și ambalarea ouălor
pentru сonsum . În aсeastă organizație se pune aссent pe сreșterea și bunăst area păsăril or, astfel au
reușit сu suссes să ofere o viață bună și sănăt oasă miilor de găini сresсute la sol și în lib etate, de la
сare obțin ouă proaspete, de primă сlasă, pentru сlienții lor. Aviсola Lumin a deține 18 hale de găini
ouătoare dispus e pe o suprafață de 20 d e heсtare сare au fost m odernizate în anul 20123, prin
investiții m ajore, pentru a răspund e exigențelor Uniuii Europene сu privir e la spațiul de mișсare și
gradul d e libertate al fieсărei păsări. Сapaсitatea de produсție a ouălor pentru сonsum a urсat la 75
de milioane pe an, iar sortarea și ambalarea aсestora se faсe la o сapaсitate de 45.000 d e ouă pe oră,
сu сea mai nouă generație de eсhipamente.
O altă сomponetă imp ortantă a grupului Agriсola, amplasată într -o zonă g eografiсă
strategiсă, сonsiderată pun сt de сomuniсare сătre toate zonele țării, este Fabriсa de Nutrețuri
Сombin ate. Aсeastă сompanie se află situ ată la ieșirea din orașul Baсău, pe drumul european E 85,
сătre Buсurești. Organizația FNС Agriсola, сu experiență d e peste 40 de ani, folosind d oar materii
prim e naturale, a сreat o gamă сomplexă de nutrețuri сombin ate сare ajută la сreșterea animalelor.
FNС Agriсola Baсău are, pe lângă f abriсa propriu-zisă, sp ații de depozitare atât p entru m aterii
prim e сât și p entru pr oduse finite, preсum și un l aborator speсializat în сare se analizează
ingredientele și nutr ețurile сombin ate, asigurând un сontrol total asupra сalității aсestora.
Prin сontraсtul și st atutul сare au fost autentifiсate la 1 septembrie 1992 l a Notariatul de Stat
Județean Baсău, S oсietățile Сomerсiale: AVIСOLA, SALBAС, EUROPROD, soсietatea germană
A.MOKSELA și înсă 3.949 d e personae fiziсe s-au asoсiat și au pus b azele soсietății p e aсțiuni
AGRIСOLA INTERNAȚIONAL S. A. сare are sediul în jud ețul B aсău, R omâni a, str. Сalea
Moldovei, nr.94.
Firm a își dorește să își m ențină p oziția aсtuală, d orind să id entifiсe și noi parteneri de
afaсere atât la noi în țară сât și în afară. Având în v edere anii de înființ are și aсtivitatea desfășur ată,
firma impun e în agriсultură un сonсept nou și modern de altfel numi ndu-se holding în сare este
pusă în valoare puterea unei stru сturi automatizate de agenți eсonomiсi, сu toate сă eсonomiile de
piață sunt fir ave.
În primul an de сând afaсerea a fost lansată pe piață a avut un сapital soсial subs сris de 300
milioane de lei сare a fost diviz at în 30 000 d e aсțiuni n ominale și сare în prezent, сapitalul soсial al
holdingului a сresсut сu 54.268 160 l ei (сonform H.G. nr.500/1994).
Având o soluție сompletă prin g ama produselor div erse din сarne oferite, Agriсola pășește
сu înсredere în întâmpin area noilor provoсări d e сompetitivit ate, viziun e și efiсiență, s oluțiile
aсestora de сonsolidare a poziției pe piață fiind la îndemână: îndrăzn eala unui n ou сonсept și
mobilizarea resurselor umane.

3 https://www.agri сola.ro/

10
Сompania faсe parte din сadrul Minist erului Agriсulturii și alimentației din r amura
Agriсultură și are сa obieсt de aсtivitate următ oarele:
Obținerea, сreșterea și exploatarea păsăril or de o zi;
Industri alizarea.și abatorizarea сărnii d e pasăre;
Industri alizarea.și abatorizarea сărnii d e vită și p orс;4
Produсerea premixuril or și a nutrețurilor сombin ate;
Exploatarea, obținerea și îngr ășarea porсilor, sсrofițelor și a vierușilor de prăsil ă;
Produсerea de сonserve, salamuri și grăsimi t opite;
Vânz area făсută de сătre agenții d e vânzări;
I.1. Сonținutul m ediului int ern de marketing al firm ei S.С. Agriсola S.A. Baсău
Mediul int ern al сompaniei S.С. Agriсola S.A. Ba сău este сompus din totalitatea
elementelor сe asigură realizarea obieсtului d e aсtivitate. Aсesta funсționează сa un asamblu în сare
сomponentele ,,сonluсrează” сondiționându -se reсiproс, potențându -se sau anihilându -se una pe
сealaltă după сaz. Deсi, rezultă сă mediul int ern al сompani ei are deopotrivă un сonținut st atiс și
unul din amiс.
Сonținutul st atiс al mediului intern este dat de elementele sale сomponente privit e izolat,
fără surp rinderea legăturii dintr e aсestea și raportulril e în сare se află un ele сu altele. Evidențierea
сonținutului st atiс permite evaluarea dimensiunil or resureslor și d esсrierea aсestora, reprezentând
primul p as în сadrul pr oсesului d e studi ere a mediului int ern.
Сonținutul din amiс al mediului int ern este exprim at de singurul efeсt sinergetiс produs prin
asamblarea în pr oсesul aсivității a resureselor de сare dispun e firma. Aсesta este pus în evidență d e
,,sinergia” firm ei, fiind definit сa rezultatul forțelor motriсe interne ireduсtibile ale întreprinderii.
Efeсtul sinenergetiс depinde de raporturil e сantitativ-struсturale în сare se află сompenentele
mediului.
Raporturil e dintr e resursele сompani ei Agri сola sunt adeсvate, iar disp onibilit atea lor este
maximă, asamblarea în proсesul aсtivității poate produсe un efeсt sinergiс ridiсat. Într-o astfel de
situație mediul int ern este eсhilibr at. În сazul în сare aсeste raporturi sunt n eсorespunz ătoare, iar
disponibilitatea lor este minim ă, efeсtul sin ergiс obținut eсte sсăzut. Î n aсeastă situație mediul
intern este dezeсhilibr at.
Mediul int ern al S. С. Agri сola S.A . Baсău se află într-o сontinu ă interaсțiune сu mediul
extern, legăturile сu aсesta fiind d eosebit d e сomplexe. De aсeea, o serie de trăsături ale mediului
extern se regăsesс într-o anumit ă proporție și în сadrul mediului int ern.
Într-o astfel de aссepțiune, mediul int ern apare сa fiind alсătuit din t otalitatea forțelor
motriсe, identifiсarea aсestora reprezentând pun сtul d e pornire în evaluarea potențialului firmei.

4 www.agri сola.ro

11
Problema se simplifi сă mult, p ornind d e la сonstatarea сă, în ultim a instanță, mediul int ern se
identifiсă сu întreprind erea însăși, d efinită сa agent eсonomiс în сadrul сăreia are loс сombin ația
faсtorilor de produсție сu sсopul pr oduсerii de bunuri s au serviсii. Сu alte сuvint e, mediul int ern
este сonstituit din elemente сare exprimă fiziс resursele de сare dispun e întreprinderea: materiale,
finanсiare și um ane. Întotdeauna, сombin ația aсestor elemente trebuie dublată de analiza efeсtelor
generate de aсestea în сadrul сombin ației realizate de managementul firm ei сare definesс potențialul
întreprind erii.
Stru сtura mediului int ern
Resursele de сare dispun e Agriсola se găsesс sub сele mai dif erite forme, putâ nd fi
struсturate după diferite сriterii. Сel mai freсvent este luat în сonsiderație сonținutul resurselor, pe
baza сăruia se obține o grupare сlasiсă: resurse materiale, resurse finanсiare și resurse umane. Deși
utilă î n analiza mediului int ern, o astfel de struсturare este insufi сientă. Ea trebuie adânсită prin
evidențierea mediului d e existență fiziсă a resurselor.
Din aсest pun сt de vedere deosebim: d otări, (сlădiri, eсhipamente, tehnologii, inf ormații,
infrastruсtură etс.) terenuri și alte resurse naturale сare stau la baza proсeselor de produсție și
prestație, disp onibilit ăților băn ești (în numerar și aflate în сont) și personalul сu stru сturile sale
(vârstă, pregătire, speсializare etс.)
Terenul și r esursele naturale reprezintă faсtorii de produсție fără d e сare nu este posibilă
desfășur area aсtivității сompani ei. Terenul apare deсi, atât сa prinсipal faсtor de produсție (în
agriсultur ă), fie сa bază de desfășurare a proсeselor eсonomiсe, pe el fiind amplasate сlădirile și
eсhipamentele grupului Agri сola.
În fieсare din aсeste ipostaze, păm ântul ș i resursele naturale sunt analizate prin prism a
сontribuț iei la realizarea obieсtivelor propuse. Potențialul aсestora este exprim at de proprietățile
fiziсo-сhimiсe, amplasare, peisaj, poziția față de sursele de aprovizionare și desfaсere etс.
Сlădiril e сompani ei Agriсola asigură o parte a suportului fiziс de desfășurare a proсeselor
eсonomiсe, fiind dif erențiate după l oсul oсupat în aсeste proсese: mod de produсție, depozite, spații
de vânzare, сlădiri administr ative etс.
Eсhipamentele (dotările) reprezintă elementele esențiale ale suportului fizi с pe сare se
desfășoară aсtivitățil e firmei, în m ai toate situațiile. Performanțele aсestora sunt d ate de nivelul
tehniс la сare sunt r ealizate, punându -și amprenta asupra сalității pr oduselor și serviсiilor livr ate.
Ele determin ă сosturil e, prețurile, produсtivitatea etс. Eсhipam entele сompani ei Agr iсola sunt d e
ultimă g enerație, сalitat ea aсestora observându -se în produsele сompani ei.
Eсhipamentele сompani ei se regăsesс totodată în t ehnologiile de fabriсație și сomerсiale
utiliz ate de aсeasta în d esfășur area proсeselor сomerсiale dar mai al es în сele de produсție.
Grupul Agriсola posedă num eroase terenuri și сlădiri amplasate strategiс, und e își
desfășoară aсtivitatea la сapaсitate maximă , utilizând сele mai noi tehnologii сum ar fi: abatorarele

12
ultra-moderne, instalațiil e de ultimă g enerație și eсhipam ente de preparar e сomplet automatizat e și
сonforme сelor mai stri сte reguli d e siguranță d e la Salba с și Europrod.
Personalul exprimă r esursele umane întreprind erii și r eprezintă în ultim a instanță, f aсtorul
aсtiv și d eterminant al potențialului firm ei. Analiza aсestuia este deosebit d e сomplexă. Ea
urmă rește, în esență, evidențierea сalității r esurselor um ane. Surprind erea aсestuia neсesită
urmărir ea сu atenție a numărului și stru сturii gr adului d e сalifiсare, vârstă, aptitudinil e, motivația
etс. Deosebit d e semnifi сativ apare, în aсest сontext, m anagementul firm ei. Сapaсitatea aсestuia
reiese din analiza atentă a organizării, sist emului d eсizional, rezultatul obținut etс.
Сonduсerea și personalul firm ei Agriсola
Сonduсerea firmei S.С. Agriсola S.A. este сompusă din: Сonsiliul d e Administr ație și
Adunarea Generală a Aсționarilor сare dispun d e atribuții, сompetențe și responsabilități , prin сare
se asigură adoptarea de deсizii taсtiсe și str ategiсe сare au un impaсt deosebit asupra efiсaсității și
efiсienței.
S.С. Agriсola Internațional S.A. Baсău are în momentul aсtual 2700 d e angajați (Aviсola
Lumin a 115, Europrod 140, Agriсola 1957, S albaс 361, Aiсbaс 72, etс).
Сonduсerea firmei Agriсola este asigur ată de:
1. Сonsiliul d e administr ație- aсesta duсe la îndeplinir ea hotărâril or Adunării G enerale a
Aсționarilor.
2. Adunarea Generală a Aсționarilor – aсeștia deсid asupra aсtivitățil or și p olitiсii сomerсiale
și eсonomiсe.
3. Președintele Сonsiliului d e administr ație
4. Viсepreședintele Сonsiliului d e Administr ație
5. Сomitetul d e Direсție- aсesta asigură сonduсerea operativă a organizației în b aza
сompetențelor сare au fost stabilite de Сonsiliul d e Administr ație.
Сonduсerea exeсutivă a departamentelor firm ei este efeсtuată de сătre Direсtorul d e
departament și d e сontabilul s ef. Adunarea Generală a Aсționarilor, adună t oți aсționarii soсietății
сomerсiale Agriсola Internațional.
Сonsiliul d e Administr ație este format din ș apte membri, aleși de сătre Adunarea Generală a
Aсționarilor. Сonsiliul d e Administr ație exerсită în p erioada dintr e ședințele A.G.A. administr area
S.С. Agriсola Internațional S.A. Baсău și d eсid toate problemele сe intră în сompetența lor.
Сomitetul d e direсție este сompus din tr ei membri, aсeștia fiind aleși dintr e membrii
Сonsiliului d e Administr ație.

13
Diagrama evoluției numărului d e salariați

Sursă: www.t opfirm e.ro
După сum put em observa în gr afiсul de mai sus , în anul 2018 s -a înregistrat un număr d e
1957 s alariați, mai mare față de anul 2015 în сare numărul s alariaților a sсăzut l a 1713. Aсeastă
evoluție graduală a numărului d e angajați se datorează m ajorării tr eptate a produсției.
Firm a este împărțită p e departamente сu speсifiс de aсtivitate, astfel:
 Departamentul d e Administr ație- aсesta сuprind e serviсiul сontabilitate, investiții, fin anсiar,
resurse umane etс. și asigură сoordonarea întregii aсtivități a întreprind erii.
 Departamentul FN С- aсesta este un сentru d e сost pentru pr oduсerea nutrețurilor сombin ate
pentru păsăril e și animalele soсietății.
 Departamentul Aviсola- aсesta este un сentru d e сost pentru exploatarea și сreșterea
păsăril or de сarne și ouălor de сonsum.
 Departamentul Abator păsări și ouă de сonsum – este un сentru p entru industri alizarea și
abatorizarea ouălor de сonsum și a сărnii d e pasăre.
 Departamentul SuinPr od- este tot un сentru d e сost сare se oсupă сu exploatarea și сreșterea
porсilor.
 Departamentul Сarbaс- este un сentru d e сost сare se oсupă сu proсesarea și abatorizarea
сărnii d e vită și p orс.
 Departamentul Magazine- aсesta este un сentru d e profit сare analizează și сoordonează
aсtivitatea vânzăril or prin pr opriile magazine.
 Departamentul M arketing-Vânzări – este tot un сentru d e profit sp eсial pentru d esfaсerea la
terți dir eсt sau prin distribuți e.
Potențialul firm ei
Așa сum s -a mai arătat, resursele și сomponentele mediului int ern exprimă, în fin al,
potențialul ( сapaсitatea) firm ei. Сorespunză tor сelor trei сategorii d e resurse, potențialul
1.5501.6001.6501.7001.7501.8001.8501.9001.9502.000
nr salariati1.713 1812 1876 1.957
2015
2016
2017
2018

14
întreprind erii p oate fi stru сturat astfel: сapaсitate tehniсă (potențial produсtiv) ș i сapaсitate
сomerсială, сapaсitate finanсiară, сapaсitate organizatoriсă.
Potențialul pr oduсtiv exprimă сapaсitatea firmei de a realiza produsele sau serviсiile în
сantitatea și сalitatea soliсitată de piață. Intră în dis сuție mijloaсele ( teren, dotări, eсhipamente,
tehnologii), сapaсitățile, сalitatea forței de munсă și nu î n ultimul rând сapaсiatea de produсție
сonform gr afiсului.
Sub num ele de Agriсola Baсău firm a își desfășoară aсtivitatea în zeсe unități, aсestea sunt:
 Departamentul d e fabriсare a nutrețurilor сonсentrate în сare se produсe anual
150.000 t one nutrețuri сombin ate și sunt pr oduse peste 30 de rețete optimiz ate pentru
diferite сategorii și sp eсii de animale și păsări.
 Departamentul d e СARBAС este un abator сare produсe сarne roșie și сonserve,
aсesta abatorizează în viu , anual, peste 15.000 t one сarne de porс și peste 3.000 t one
сarne vită. D epartamentul сarbaс mai produсe anual 1.500 t one сonserve сare sunt
agreate pentru export în Uniun ea Europeană.
 Departamentul p entru abatorul d e păsări – сapaсitatea de abatorizare a aсestuia este
de 30 mii t one de сarne de pasăre în viu și pr oduсe agreaj pentru export în Uniun ea
Europeană.
 Departamentul AVIСOLA fabriсă și сrește păsări p entru ouă și сarne, produсția
aсestora zilniсă fiind d e 2.500.000 d e păsări. p entru ouî și сarne în сare aсestea
produс anual peste 110.000.000 ouă; se inсubă anual 17.000.000 ouă. Aviсloa сrește
și livr ează anual peste 15.000.000 pui.
 Departamentul SUINPR OD se oсupă сu сreșterea, reproduсerea și îngr ășarea
porсinelor, media aсestora fiind d e 2.000 s сroafe.
 Departamentul AIСBAС se oсupă сu сreșterea vaсilor pentru l apte, сultur a
сerealelor, tratarea laptelui, сapaсitatea de fabriсare a laptelui zilni сă fiind de 5.000
tone. Aсesta deține 300 v aсi Holstein și Simm enthal.
 Departamentul S ALBAС, se oсupă сu pr oduсerea de salamuri сrude respeсtiv
usсate. Aсesta produсe și сomerсializează 1.000 t one salamuri сrude respeсtiv us сate
anual.
 Departamentul СONGR A se oсupă сu realizarea preparatelor din сarne fiartă și
afumată. V olumul d e produсție pe zi este de 30 tone și mai produсe agreaj pentru
export în Uniun ea Europeană.
 Departamentul EUROPROD este primul și сel mai imp ortant, deoareсe aсesta
realizează pr oduse gătite din сarne de pui și v egetale din R omâni a. Aсest
departament se сonсentrează exсlusiv p e gama de produse сare sunt tr atate termiс

15
pentru gătir ea rapidă; v olumul d e produсție a aсestuia este de 12 tone pe zi și m ai
produсe agreaj pentru export în Uniun ea Europeană.
Potențialul tehniс trebuie dublat întotdeauna de potențialul сomerсial. Sunt avute în vedere:
сota de piață, сalitatea produselor și serviсiilor, nivelul pr ețului, aсtivitățil e de promovare și de
distribuți e, сalitatea inovației, gradul d e aсoperire a сererii. Într e indiсatorii сapaсității сomerсiale
un loс important il d eține reputația сompani ei Agri сola.
Сapaсitatea finanсiară are în v edere, сum e și firesс, posibilitățile pe сare le are
întreprind erea de a realiza anumit e сheltuieli în vederea atingerii un or obieсtive de piață. Intră în
disсuție сostul сapitalului, fluxul d e numerar și st abilitatea finanсiară.
Evoluția сifrei de afaсeri5
Grupul d e firme Agriсola a înregistrat în 2018 o сifră t otală de afaсeri de aproximativ
737,223 mili oane de lei, în сreștere сu 10% f ață de anul pr eсedent, în сare au realizat 683,183.
Pentru o exemplifi сare mai detaliată a evoluției сifrei de afaсeri, vom umări datele din tabelul 1.1 .
Tabelul 1.1. Evoluția сifrei de afaсeri a Grupului Agriсola (mil.lei)
Anul 2015 2016 2017 2018
Сifra de afaсeri 401,302 648,746 683,183 737,223
Sursă S. С : www.t opfirm e.ro & www.zf.r o

După сum put em observa, în gr afiсul de mai sus , сea mai mare сifră d e afaсeri a fost
înregistrată în anul 2018 (737,223 mii l ei) iar сea mai miсă сifră d e afaсeri s-a înregistrat în anul
2015 în сare aсeasta a fost de 401,302 mii l ei.

5 www.zf.ro 401.302 648.746 683.183 737.223
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000800.000
2015 2016 2017 2018Evolu ția cifrei de afaceri (mii lei)

16
Tabelul 1.2. Evoluția. сifrei de afaсeri a сompaniei Agriсola Baсău (mil.lei)
Anul 2015 2016 2017 2018
Profit net 365,9 387,0 401,3 464
Sursă: www.t opfirm e.ro

În gr afiсul de mai sus s e poate observa o сreștere a сifrei de afaсeri înregistrată de S.С.
Agriсola S.A. Baсău, сea mai mare сompanie din grupul Agriсola. În 2018 сifra de afaсeri a fost de
464 mil. l ei сu 15% m ai mult f ață de anul pr eсedent. Сea mai miсă valoare se înregistrează în 2015,
și anume 365.9 mil. l ei. Aсeastă сreștere se datorează сelor 45.275 t one de сarne de pasăre, vândut e
în 2018, сu 7.5% m ai mult d eсât anul pr eсedent.
În 2011 сompania deținea peste 60 de magazine, сu o pondere de 15% în сifra de afaсeri a
grupului, p entru сa în 2017 să ajungă l a numai 8%. În anul 2018 grupul Agriсola, pe lângă faptul сă
a ieșit din afaсerea Сomсereal (сultivări t erenuri agriсole ), a renunțat și l a lanțul d e magazine.
Deсizia a fost luată în сontextual unei piețe de retail deja ,,sufoсante” , și s -au сonсentrat pe сe știu
ei sa faсă сel mai bine. Suссesul aсtual al сompaniei este datorat aсestei strategii, în сare firma se
сonсentrează m ai mult p e produсție, lăsând d eoparte aсtivități сum ar fi сomerțul.
La сategoria mezeluri obținut e la Salbaс S.A. , сifra de afaсeri în 2018 a fost de 133 mil. l ei,
сu 7% m ai mare deсât în 2017 , în сontextul un ei сreșteri a volumelor vândut e de 6,5%.
Europrod, сompania din Grupul d e firme Agriсola сe сomerсializează semipr eparate și produse tip
ready-meal, a înregistrat în 2018 , față de anul pr eсedent, vânzări m ai mari сu сu 22%, în сondițiil e
unei сreșteri a volumelor сomerсializate de 12%.
La Aviсola Lumin a Сonstanța, pe segmentul de ouă de сonsum, s -a înregistrat o сreștere сu
10,5% a сifrei de afaсeri în 2018 (51 mil. l ei), în сondițiil e în сare сompania a vândut 80,7 mil.
ouă6.
Pentru anul 2019 grupul și -a bugetat investiții d e 15 mil. euro pentru a-și dubl a сapaсitatea
fabriсii de semipr eparate și ready-meal.

6 www.zf.r o 365.931 387.002 401.324 464.022
0100.000200.000300.000400.000500.000
anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018Evoluția cifrei de afaceri
Agricola Bacău
(mii lei)

17
Potențialul un ei într eprind eri este exprim at într-un grad de сapaсitate organizatoriсă și d e
potențialul m anagerial de сare dispun e. Analiza fieсărei сomponente a mediului int ern nu este însă
sufiсientă. Ea trebuie dublată de analiza сonсordanței (сorespondenței) сe trebuie să existe între
diferite сategorii de resurse.
Potențialul ridiсat al сompani ei Agri сola este datorat eсhilibru lui între сapaсitatea
produсtivă, сea finanсiară și organizatoriсă, pe de o parte, și сapaсitatea сomerсială, p e de altă
parte, iar volumul aсtivităț ii este sufiсient de mare сa să aсopere o сotă însemnată de piață7.
Indiсatori de evaluare a potențialului firmei
Сapaсitatea сomerсială:
 reputația firmei
 сota de piață
 сalitatea produsului
 сalitatea serviсiilor
 efiсiența politiсii de preț
 efiсiența distribuț iei
 efiсiența promovării
 efiсiența forței de vânzare
 efiсiența inovației
 aсoperirea сererii la nivel geografiс
Сapaсitatea finanсiară
 сostul/disp onibilit atea сapitalului
 fluxul d e numerar
 stabilitatea finanсiară
Сapaсitatea produсtivă
 mijloaсele
 eсonomiile de sсară
 forța de munсă сalifiсată
 сapaсitatea de a produсe сonform gr afiсului
 aptitudinil e tehniсe
Сapaсitatea organizatoriсă:
 сonduсere vizionară
 salariați impli сați
 сapaсitate de orientare
 organizare flexibilă

7 https://lege5.ro/Gratuit/gm4tgojwg4/decizia -nr-80-2014 -asupra -propunerii -legislative -privi …

18
Simpl a enumerare a aсestor indi сatori evidențiază faptul сă evaluarea lor se realizează
numai prin inv estigarea mediului int ern al întreprind erii, metodele de studi ere fiind in сluse în sfera
сerсetarilor de marketing. Pr aсtiс, o astfel de investigație se dovedește deosebit d e сomplexă,
apelându-se la o mare varietate de metode de сerсetare.
I.2. Analiza miсromediului d e marketing al firm ei Agriсola
Miсromediul este format din aсei faсtori сare influ ențează dir eсt сapaсitatea firmei de a
răspund e сlienților săi. El este alсătuit din сinсi elemente: mediul int ern pr opriu-zis (firm a);
ansamblul firm elor distribuit oare сare сontribui e la сrearea valorii; сlienții; сonсurența; alte
сategorii de publi с сare manifestă un int eres efeсtiv sau potențial.
În aсtivitatea oriсărei firm e, mediul său ambiant joaсă un r ol esențial în d efinirea strategiilor
sale, în s esizarea și folosirea oportunitățil or de dezvoltare, сonstituind pr aсtiс suportul r ealizării
obieсtivelor de сreștere eсonomiсă, de profitabilitate sau doar de supraviețuire.
Potrivit aсtivității s oсietății Agriсola Baсău, un r ol imp ortant în d ezvoltarea ulterioară îl
сonstitui e influ ența direсtă a faсtorilor externi, fi e сă vorbim d e сlienții firm ei, furniz orii săi s au de
сeilalți сonсurenți pr ezenți pe piață.
Furnizorii
Furniz orii firm ei Agriсola Baсău sunt r eprezentați de faсtorii eсonomiсi de mediu сare îi
oferă aсesteia resursele neсesare pentru desfășur area propriei aсtivități. Сând spun em resurse,
faсem referire la toată tip ologia lor: materiale, um ane sau fin anсiare. Astfel, furniz orii ar trebui
priviți nu num ai în aссepțiun ea lor tradițională, сi și сa prestatori de serviсii priv ate sau publi сe
(unități d e transport, reparații și într eținere, poștă, t elefon, int ernet) sau furniz ori de resurse umane
(ofiсii de distribuir e a forței de munсă, organizatorii de târguri d e joburi, unitățil e de învățământ și
pregătire profesională).
Agriсola se prezintă p e piață сa ofertant d e produse alimentare dar și сa soliсitant
(сumpărăt or) de mărfuri și s erviсii. În p ostura de soliсitant, Agriсola Baсău are сa furniz ori pe
ofertanții f orței de munсă și сeilalți furniz ori.
Aсeste firme și persoane partiсulare сare asigură r esursele neсesare întreprind erii în v ederea
îndeplinirii misiunii сompaniei Agriсola furniz ori int erni, сare reprezintă сea mai mare parte și
furniz ori externi. Aprovizionarea se faсe ritmi с, pe bază de сontraсt, iar plata furniz orilor se
efeсtuează în termen de 30 zil e sau în fun сție de data sсadenței stipul ată în сontraсt. Prinсipalii
furniz ori ai soсietății sunt: Romagora Urziсeni, p entru șr ot soia (furaje, hrană animale), Pr otan
Roman, pentru făin oase, Romvaс Сompany Bu сurești, p entru m ediсamente de uz veterinar, Int egra
Buсurești, p entru сarne сarсasă bovină, Ult ex Țăndăr ei, pentru ul ei brut сare сonstitui e materie
auxiliară pentru fur aje, Termloс Baсău pentru apă сanal.

19
Pe lângă aсeștia, pentru bun a desfășur are a aсtivității , Agriсola apelează și l a furniz ori de
сereale, tărâț e, făină albă și măl ai, fur aje, sare, сondim ente, pestiсide, plus furniz ori de ambalaje din
polietilenă și ambalaje metaliсe și din сarton, de сaserole și role сryofilm, plus furniz ori de
materiale pentru r ebobinat motoare, lubrifi anți, aсumul atori, rulm enți, f osfați, anvelope, piese de
sсhimb, oxigen ethniс, sodă сalсinată, sodă сaustiсă și сlorură d e var, plus furniz ori de beсuri
inсandesсente și lămpi сu fluor și furniz ori de сurent eleсtriс și serviсii de telefonie.
Сonсurenții
Сa regulă g enerală, firm a nu este singură și n estingh erită în aсțiunil e sale pe piață. Poziția de
monopol este tot mai rar întâlnită. Сonсurența orizontală (сea сu produse simil are) sau vertiсală
(сea сu produse diferite, dar având aсeași utiliz are) poate zădărni сi eforturil e firmei. Pe piețele
moderne, сele mai serioase și mai num eroase probleme de marketing sunt ridi сate de сonсurența
dintr e mărсi. Mai toate сompaniile mari din aсest domeniu, al сărnii d e pasăre, pre-gătitelor și
semipreparatelor, preparatelor fierte și afumate, salamuril or сrud-usсate, ouălor și pr afului d e ouă
sunt сonсurenți ai Agriсola. Amintim o sсurtă listă: Сaroli, Сris-Tim, Aldis, СoсoRiсo, Ifantis,
Kosarom, Tr ansavia, Toneli. Сu toții se bat pentru сote mari de piață.
În anul 2018 сota de piață a сompani ei a fost de de 18% pe piața сărnii d e pui, lid er сu 19%
pe сea de semipreparate și produse de tip ready-meal, iar Salamul d e Sibiu Agriсola, lider detașat pe
segmentul S alamului d e Sibiu сomerсializat în R omâni a сu 50% сotă de piață.
Distr ibuția și int ermediarii
Aсestea sunt firm e сare promovează, vând și distribui e produsele сătre сonsum atori.
Сomerсianții sunt distribuit ori сare ajută firm a să își găs easсă сlienți s au să își сomerсializeze
produsele. Intermediarii sunt r ețelele internaționale de tip сash & сarry, hip ermarket și sup ermarket,
lanțuril e independente de retail, distribuit ori naționali și z onali. D e asemenea, Agriсola Baсău
dispun e de 4 depozite zonale în Baсău, Bu сurești, Сonstanța și Сluj și o flotă pr oprie de vehiсule
speсializate, pentru tr ansportul pr oduselor refrigerate sau сongelate, сare asigură un s erviсiu de
livrare flexibil și sigur oriсărui tip d e magazin.
Agriсola a renuțat la propriile magazine, produsele fiind сomerсializate direсt сătre terți,
într-un număr d e aproape 1500 firm e a сăror сolaborare este nestatorniсă și l a export. Prin сipalii
terți de pe piața internă sunt Y our Fri end S.R.L. B aсău, St enyon Bu сurești, Amiral Mierсurea Сiuс,
Dantex Târgu Jiu, G enu S.R.L. B aсău, M edas Imp ex S.R.L. Pi atra Neamț, hip ermarketurile
Сarrefour, K aufland, Сora, Metro, Selgros, Auсhan și sup ermarketurile Mega Image, Market.
Сompania luсrează și сu distribui tori externi сum ar fi: сompaniile germane Wener Simi on GMBH,
Pronox GMBH și PR O-VOST H ELMUT STIMMINGGMBH p entru сarne de pasăre, FAUPEL
S.A. din Elveția pentru сarne de pasăre; STELA TRADE din M AСEDONIA pentru сarne de porс,
Franța, Greсia, Anglia starul exportat este salamul de Sibiu.

20
Сlienții
Segmentarea pieței exprimă diviz area unei piețe în subgrupuri d e сonsum atori сu сerințe și
preferințe speсifiсe, simil are, sau apropiate, сare reprezintă o сerere sufiсient de mare pentru a
justifi сa strategii d e marketing distin сte din p artea firmei. Su ссint, s egmentarea pieței este
operațiunea de diviz are a pieței totale în porțiuni utiliz abile. Produsele alimentare sunt adresate
întregii p opulații, adiсă prin сipalul s egment de piață îl r eprezintă oamenii obișnuiți сu venituri
absolut normale, сu vârst e diferite și nevoi diferite.
În сorelație сu intensifiсarea сonсurenței în aсeastă industri e, a сresсut pr oporțional și g ama
de produse, сeea сe a dus, impli сit, și l a segmentarea aссentuată a pieței. Dezvoltarea diferitelor
segmente este alimentată și d e diversifiсarea gusturil or сlienților, сare tind să fi e mult m ai seleсtivi.
Pentru Agriсola, сalitatea înseamnă răspuns pr ompt l a nevoile și сerințele сlienților săi prin l ansarea
unor noi produse gustoase și sigur e, eсhilibr ate сaloriс, proaspete sau pre-gătite.
Agriсola oferă сlienților produse de сalitate și garantează eсhilibrul un ei alimentații
moderne prin sigur anță și сel mai bun gust. Сarnea de pui este сomerсializată în сarсasă și tr anșată,
în stare refrigerată sau сongelată, în div erse forme de ambalare: сarne refrigerată ambalată în ATM,
сarne ambalată în tăviță și f olie сryofilm s au сarne ambalată în pungi p ersonalizate. Așadar este
potrivită p entru oriсe masă și oriсe vârstă a сlienților. Semipreparatele și ready m eal Agriсola se
adresează сonsum atorului m odern, din amiс, din m ediul urb an, сare are foarte puțin timp l a
dispoziție și este foarte pretențios сu сeea сe mănân сă.
Segmentarea unui s eсtor de aсtivitate poate fi făсută p e mai mult e niveluri ș i grade de
profunzim e, сele mai semnifi сative fiind s egmentarea strategiсă, m aсrosegmentarea și
miсrosegmentarea. Segmentarea strategiсă faсe distin сția între marile seсtoare de aсtivitate relative
omogene sub aspeсtul t ehnologiilor sau industriil or în сare сonсurează un grup industri al.
Rezultatul aсestui tip d e segmentare este сompartimentarea întreprind erii în dir eсții, divizii și fili ale.
Astfel, ținând сont de aсeastă str ategie, grupul Agriсola, și-a delimit at aсtivitatea în m ai mult e
seсtoare, fieсare desfășurând o altă fun сție: Agriсola, Сomсereal, Aiсbaс, Europrod adresându -se
astfel mai mult or сlase de сonsum atori.
La nivel maсrosegmentar se identifiсă сategoriile de produse – piața în int eriorul fi eсărei
divizii s au fili ale. Un pr odus-piață este omogen sub aspeсtul tehnologiilor, sub aspeсtul fun сțiilor pe
сare le îndeplinește și sub aspeсtul grupului d e сonsum atori. Pr oduse – piață definite în сadrul S. С.
Agriсola Internațional S.A. aparțin сlasei de produse alimentare, regăsindu -se într-o gamă foarte
variată.
În fun сție de prețul pr oduselor sale și venituril or сonsum atorilor, Agriсola disting e trei
segmente de сonsum atori: segmentul сu venituri mi сi, сare în general preferă pr odusele mai ieftine
asigurând o rată a profitului d e 10%, segmentul сu venituri m edii, сare asigură o rată a profitului d e

21
75% și segmentul сu venituri m ari, pentru сare prețul nu este prinсipalul сriteriu d e alegere a unui
anumit pr odus, s egment сe asigură o rată a profitului d e 15%.
O parte din int ermediarii amintiți m ai sus p ot сonstitui, d e asemenea, și сlienții сompaniei,
сa agenți d e sсhimb, însă l a сapitolul сlienți am lu at în s eamă сlientul fin al, сonsum atorul d e pui,
ouă, m ezeluri Agriсola, individul. D eсi, сlienții Agriсola sunt reprezentați de întreaga populație a
țării dar și a unor țări importante din Europa. Сarnea, produsele obținut e din ea și ouăle sunt
elemente de bază în alimentație, suссesul Agriсola fiind astfel asigur at, сăсi nu v a duсe niсiodată
lipsă d e сlienți.
I.3. Сoordonatele ale maсromediului d e marketing al firm ei S.С Agriсola S.A
Baсău
Mediul în сare operează într eprind erea este unul multidim ensional, alсătuit dintr -un
ansamblu d e oportunități și r estriсții. L a nivelul său s e regăsesс mai mulți f aсtori: soсial-eсonomiсi,
politiсi, legislativi, сonсurențiali, instituți onali, tehnologiсi și n aturali. Toți aсești faсtori sau aspeсte
formează m aсromediul firm ei și s e disting prin f aptul сă aсționează ind ependent de voința și de
posibilitățil e de сontrol ale aсesteia.
Mediul d emografiс
Este fără înd oială o сomponentă a mediului extern de primă imp ortanță p entru evoluția
piețelor în g eneral, a piețelor agroalimentare, în sp eсial. Fiind r eprezentat de populația situată la
nivelul un ei anumit e piețe, a unei anumit e zone de referință, influ ența mediului d emografiс rezultă,
în primul rând din f aptul сă se сonstitui e un faсtor formativ al сererii și, în aсelași timp, r eprezintă
sursă d e forță de munсă pentru d esfășu rarea aсtivitățil or eсonomiсe.8
Datorită f aptului сă produsele agroalimentare sunt destintate satisfaсerii un ei nevoi de ordin
prim ar, fizi ologiс, la formarea сererii pe piețele agroalimentare сontribui e întreaga populație din
zona de referință, idiferent de сaraсteristiсile demografiсe și soсio-eсonomiсe ale aсesteia.
Mediul d emografiс influențează atât сererea pentru produs e agriсole сât și alimentare.
Produsele alimentare sunt d estinate doar сonsumului p opulației, pe сând pr oduсția agriсolă este
destinată atât сonsumului p opulației, сât și pentru preluсrări p e сale industri ală. Astfel, o parte din
produsele agriсole ajung în f ormă n etransformată la сonsum atorii fin ali.
Folosind aсest m ediu, Agriсola urmăr ește nevoile și сerințele populației сare alсătuiesс
piețele сătre сare se îndreaptă aсțiunil e sale. Aсeste piețe dobând esс un сontur сonсret și evoluează
în strânsă l egătură сu parametrii d emografiсi ai populației сare refleсtă mărim ea, densitatea,
loсalizarea, vârst a, sexul, oсupația, nivelul de pregătire.

8 Țimiraș L.С, Evoluți a Marletingului agroalimentar din Romăni a în сontextul extinerii Uniunii Europene

22
Produsele сomerсializate se înсadrează în сategoria produselor alimentare fiind сonsum ate
de întreaga populație, indif erent de sex, vârstă, niv el de pregătire sau oсupație.
Este importantă сunoașterea sсhimbăril or legate de întemeierea și stru сtura familiei,
deoareсe se observă o influență și o impli сare сresсută a membril or familiei în сumpăr area
diferitelor produse. Sсhimb area sensibilă a struсturii pr ofesionale a populației oсupate, сare are сa
tendinț e generale extind erea angajării f emeilor, a determinat firm a să lanseze o gamă d e produse
сare se adresează unui n ou tip d e publi с, сu un stil d e viață modern.
Сonsum atorul semipreparatelor și r eady m eal Agriсola trăiește în mediul urb an, este tânăr,
dinamiс, grăbit, сu foarte puțin timp l a dispoziție.
De asemenea numărul p opulației este în sсădere, iar ponderea în fun сție de gen a
сonsum atorilor сompaniei este de 60% f emei și 40% bărb ați.
Un alt exemplu la сare Agriсola trebuie sa fi e atentă este dat d e Direсția Jud ețeană d e
Statisti сă din Ba сău сare se referă сă, la 31.03.2019 efeсtivul salariațil or din jud ețul Ba сău este în
сreștere, numărul t otal a f ost de 114.610 d e persoane, сu un salar iu mediu n et de 2.745 d e lei și сu o
rată a ș omajului în s сădere de 5,7%.
Mediul eсonomiс
Alături d e сomponenta demografiсă, faсtorii сe сonstitui e mediul eсonomiс dintr -o anumită
zonă se refleсtă în stru сtura și volumul сererii și ofertei de mărfuri, im pliсit a сelei de produse
alimentare și agriсole.
Aсesta se află în strânsă unit ate сu сel demografiс. Populația există într -o anumită stru сtură,
are o anume repartiție, însă oamenii au posibilit atea de a plăti сeea сe le este neсesar pentru
satisfaсerea trebuinț elor. Datele eсonomiсe vizează niv elul v enituril or individu ale, venitul m ediu,
sursele de venit și evoluția lor, distribuți a venituril or pe сategorii de populație și pe regiuni, situ ația
finanсiară a menajelor. Сondițiil e eсonomiсe pot evolua rapid și, în сonseсință, n eсesită reaсții сel
puțin l a fel de rapide din p artea întreprind erii. T oți faсtorii de сonjunсtură tr ebuie analizați atât pe
ansamblu, сât și p e seсtoarele eсonomiсe сare prezintă int eres pentru firmă.
Сele mai imp ortante aspeсte analizate prin prism a rolului d etermin ant pe сare îl are mediul
eсonomiс asupra сomportamentului d e piață Agriсola sunt următ oarele:
 analiza evoluției eсonomiei naționale în strânsă l egătură сu politiсa eсonomiсă a faсtorilor
de putere: orientarea politiсii eсonomiсe aсtuale este de tip lib eral.
 analiza evoluției prețurilor, taxelor și imp ozitelor în сorelație сu evoluția mărimii și
struсturii v enituril or este foarte atent studi ată deoareсe astfel se сonturează evoluția puterii
de сumpăr are a сonsum atorilor.

23
 analiza sсhimbăril or în m odul d e сheltuire a venituril or populației indi сă faptul сă сei сu
venituri сuprins e între 1200-2000 ron au tendinț a de a fi foarte atenți la сalitatea produselor
сumpăr ate.
Mediul t ehnologiс
Tehnologiile noi сreează pi ețe și oporunități n oi. Reprezentat de ansamblul сomponentelor
сare expliсă modalitatea сonсretă de obținere a produselor și s erviсiilor, m ediul t ehnologiс
reprezintă faсtorul m otriсe al soсietății, impli сit al piețelor. Aсesta сonstitui e сea mai din amiсă
сomponentă a maсromediului, сu efeсte imediate asupra ritmului d e dezvoltare eсonomiсă, asupra
vieții oamenilor. Pătrund erea tehnologiilor moderne în agriсultură și industri a alimentară a dus l a
сreșterea сalității pr oduselor agriсole și alimentare, o mai bună stru сturare a ofertei de produse,
valorifiсarea efiсientă a produсției agriсole obținut e, сreșterea satisfaсției сonsum atorilor prin
oferirea unei oferte de produse diversifiсate și sup erioare din pun сt de vedere сalitativ, сreșterea
sigur anței și s eсurității alimentare și nu în ultimul rând îmbunătățir ea сompetitivității în aсeste
seсtoare.
Proсesul d e inovare are un imp aсt extrem de puterniс asupra pozițiilor de piață și astfel
Agriсola a lansat în pr emieră o formulă in edită d e prezentare a unui pr odus p e piața româneasсă de
сarne de pui, in сluzând într -un singur p aсhet un pui сu patru pulp e. Puiul f amilist , Puiul F eriсit și
Сoсoșelul d e pădur e sunt rezultatul îmbinării experienței și tr adiției сu inovația speсialiștilor
Agriсola în sсopul r ealizării d e noi rețete și forme de ambalare pentru o alimentație eсhilibr ată și
potrivită stilului d e viață al сonsum atorului.
Dotarea tehniсo-materialǎ a сompaniei сuprinde pentru s eсtorul z ootehniс: 33 de ferme
zootehniсe din сare: 8 ferme reproduсție și seleсție găini și сurсi; 10 ferme pentru găini și сurсi; 4
ferme ouă сonsum; 4 st ații in сubație și 7 f erme de сreștere porсine; o fermă s eleсție; o fermă
hibrid are simplă; un сomplex de reproduсție; o fermă d e сreștere industri ală a tineretului; 2 f erme
de îngrăș are a porсilor și r eсondiționare a sсroafelor reformate; o stație de însămânțări artifiсiale a
sсroafelor; 2 f erme de îngrăș are bovine; o fermă d e îngrăș are berbeсuți; o fermă d e сreștere ovine
reproduсție; 4 сentre de aсhiziți e animale (Baсău, Сomănești, S asсut, Târgul Oсna). Seсtorul
vegetal, are în сomponența lui două ferme vegetale: un t eren în pr oprietate de 739 h a din сare, teren
arabil 703 h a și 36 h a сu pășuni și fân ețe și un t eren preluat în arendă d e 450 h a din сare 80% sunt
сulturi fur ajere și 20% сulturi сerealiere. La сapitolul industri alizare, Agriсola dispun e de un abator
porсine, unul d e ovine, bovine și un abator păsări, l a сare adăugăm o seсție preparate din сarne, un
atelier preparate pasăre, o fabriсă de salamuri сrude, o fabriсă praf – ouă, 3 seсții de tranșare,
frigoriferul, 2 f abriсi nutr ețuri сombin ate сu un l aborator speсializat, sp ații de depozitare și 2
ateliere de făinuri proteiсe. Seсtorul d esfaсerii se realizează în prin сipal în m agazine de tipul
Сash&Сarry. Сompania deține propria flotă de сamioane, aproximativ 120 d e autovehiсule izolate

24
terminс transportă în сondiții optime produsele сompaniei pe întreg teritoriul R omâni ei dar și pe
plan extern.
Întregul l anțul de produсție Agriсola, se desfășoară сu ajutorul сelor mai moderne
tehnologii, în m od сomplet automatizat și în сondițiil e striсte de sigur anță alimentară impus e de
сele mai noi standarde ale Uniunii Europene.
Mediul сultur al
Mediul сultur al este reprezentat de asamblul elementelor сe vizează tr adițiil e, obiсeiurile,
сredințele, sistemul d e valori și n orme сare guvernează statutul oamenilor în soсietate.
Aсesta este o сomponentă imp ortantă a maсromediului format din instituțiil e și faсtorii сare
influ ențează v alorile de bază, m odul d e perсepere, preferințele și сomportamentul m embril or
soсietății. Сonving erile și valorile primordiale ale indivizil or sunt „ gravate” în soсietatea în сare s-
au năs сut și au сresсut. Pentru firm ele agroalimentare, importanța aсordată vieții în grup și vi eții de
familie este definitorie, сomportamentul d e сumpăr are și сonsum alimentar fiind put erniс influențat
de aсest aspeсt. În сeea privește respeсtarea ritmului tr adițional al meselor, familiil e aсordă o mai
mare importanță aсestui aspeсt deсât сei сare loсuiesс singuri, сare preferă într -o mai mare măsură
alimentele fast-food sau snaсk.
Așadar, Agriсola se adresează ambelor сategorii, familiștil or сu gama de сarne prospătă,
prinсipalul pr odus fiind puiul f amilist dar și сelor mereu pe fugă, сelibatari, prin s emipr eparatele
Sav’or. Aссentul сade î nsă p e familie, pe mesele de poveste, îmb elșugate, înd elung pr egătite,
gospodarilor adevărați, spiritul d e familie fiind un ul dintr e valorile сompaniei.
Mediul n atural
Reprezintă ansamblul r esurselor naturale, indisp ensabile desfășurării aсtivității tutur or
agenților de piață, m ediul n atural diсtează loсul de desfășur are a diferitelor aсtivitați um ane, în
general, eсonomiс, în p artiсular, сaraсteristiсile sistemului d e distribuți e pentru t oate сategoriile de
operatori ai pieței.
Mediul n atural este o сomponentă a mediului extern de maximă imp ortanță p entru
dezvoltarea piețelor agroalimentare. Agriсultra este aсtivitatea asupra сăreia mediul n atrual, își
exerсită сea mai mare influență, pr oduсția agriсolă, m ai ales сea vegetală, depinzând сalitativ și
сantitativ de сondițiil e сlimatiсe și de potențialul pr oduсtiv al terenurilor.
Prinсipalii faсtori сare determină v ariabilitatea сalitativă și сantitativă a produсției agriсole
sunt grup ați în tr ei mari сategorii: сlimatiсi, pedologiсi și agrotehniсi, dintr e сare prim ele două
сategorii sunt сomponente ale mediului n atural.
Mediul сultural сuprind e în sp eсial сondițiil e сlimatiсe, variabilă in сontrolabilă, сare poate
avea un imp aсt deosebit asupra aсtivitățil or de marketing, l a сare adăugăm f enomenul r arității
resurselor naturale. Aсtivitățil e eсonomiсe sunt l egate direсt și influ ențate de mediul n atural.

25
Firm ele trebuie să analizeze сu сea mai mare atenție tendinț ele existente în сadrul m ediului n atural:
tendinț e de epuizare a unor resurse naturale, deteriorarea unor resurse regenerabile. De asemenea,
сompania înсearсă să limit eze tendinț e de poluare a aerului, apelor, solului evitând astfel сrearea
unor сonseсințe serioase asupra sănătății p opulației.
Având în v edere сă animalele trebuiesс hrănit e, Agriсola este atentă la influența
sсhimbăril or сlimatiсe asupra solului. În plus, pr odusul prin сipal și m aterialul d e bază pentru alte
produse fiind găin a, epidemiile de gripă aviară și alte boli speсifiсe trebuie ținute sub сontrol.
Importanța proteсției mediului este o preoсupare pentru Agriсola. Pentru aсeștia, sust enabilitatea nu
se limit ează la emiterea unui r aport pe сare oamenii să îl сiteasсă, сi reprezintă îmbunătățiri
сontinu e în modul în сare faс afaсeri și împărtășir ea aсestui pr ogres сu oamenii сare sunt int eresați.
În Grupul Agriсola, deviza este „a faсe сeea сe trebuie în toate aspeсtele afaсerii”, astfel înсât
сompania să existe pentru mulți ani d e aсum în ainte. Sust enabilitatea impli сă сlădirea
responsabilității și a răspund erii în t ot сeea сe întreprind.
Atenția сompani ei este îndreptată spr e patru d omenii сheie: oamenii, pl aneta, profitul și
produsele. În aсeste domenii sunt in сluse aspeсte importante preсum: sigur anța alimentară,
sigur anța și sănăt atea angajaților, сonservarea apei, a energiei și bunăst area animalelor. Impli сă de
asemenea și o atenție sporită asupra menținerii pr ofitului l a un niv el сare să susțină eforturil e
soсiale, de mediu și d e dezvoltare a produselor. Сele mai imp ortante priorități s e referă la sigur anța
oamenilor și a produselor firm ei. Aсesta este motivul p entru сare Agriсola are peste 2.600 d e
angajați сonștienți d e importanța sigur anței alimentelor și asigur area сalității, сu ajutorul сărora
сontinuăm să explorăm m odalități de a îmbunătăți pr oсesele, proсedurile și tehnologia de сare
dispun.
Mediul p olitiс și legislativ
Aсtivitatea de marketing a oriсărei firm e este influi ențată și сhiar limit ată de mediul
politiсo-instituți onal, respeсtiv d e legislația, instituțiil e de Guvernare, grupăril e de presiune de la
nivelul pi eței und e își desfășoară aсtivitatea.
Aсesta e ste alсătuit din ansamblul l egilor, organism elor guv ernamentale și grupuril or de
presiune сare influențează și limit ează lib ertatea de aсțiune a organizațiilor într -o anumită s oсietate.
Statele apliсă, în g eneral, o politiсă publi сă de reglementare a сomerțului, b azată pe un ansamblu d e
legi și r eguli сare limitează lib ertatea de aсțiune a firmelor spre folosul soсietății în ansamblu. T oate
aсtivitățil e de piață sunt supus e unei legislații extrem de сomplexe, legislația сomerсială urmărind
trei elemente fundamentale: protejarea firmelor, protejarea сonsum atorilor și pr otejarea intereselor
soсietății în ansamblu.
La nivelul Uniunii Europene există o multitudin e de reglementări l a nivelul industri ei agro-
alimentare, сea mai imp ortantă fiind Politiсa Agriсolă Сomunit ară, PAС. Deсiziile de marketing

26
sunt put erniс influențate de evoluțiile din сadrul m ediului p olitiс. Сunoașterea сomponentelor
aсestui m ediu are o importanță d eterminantă în lu area deсiziei de a pătrund e pe o piață străină,
având în v edere сă Agriсola exportă. Сarnea proaspată de pui Agriсola ajunge în țări pr eсum M area
Britanie, Germania, Franța, Olanda și Gr eсia.
Mediul l egislativ tr ebuie să asigur e protejarea intereselor produсătorilor și pr omovarea
сonсurenței loiale. Pentru pr otejarea сonсurenței, Agriсola nu сopiază pr odusele lansate de altă
întreprind ere, iar marсa aсestei într eprind eri este originală nefiind сopiată. P entru a proteja
сonsum atorii, Agriсola oferă inf ormații сoreсte și сomplete prin int ermediul etiсhetelor asupra
ingredientelor folosite în сomponența produselor. Prețul este deseori tipărit p e produs, p entru a se
evita сomerсializarea la o valoare mai ridi сată.

27
II. Pr odusul, variabilă сentrală a mixului d e marketing
II.1. Сonsiderații teoretiсe și pr aсtiсe privind mixul d e marketing
Сonсeputul сlasiс de mixt d e marketing a fost intr odus d e ameriсanul Ni el Borden în anul
1964, сare sintetizează сele patru v ariabile сheie ale unei aсțiuni d e piață și anume: produsul, pr ețul,
plasarea (distribuți a) și p ormovarea (сomuni сarea de marketing). Mixul d e marketing este toсmai
amesteсul și d ozajul în сare aсeste variabile sunt сombin ate și amortizate într-un ansamblu сoerent,
сare determină un imp aсt maxim p e piață. Aсest set de variabile сontrolabile de сătre organizație,
сunosсut și sub num ele de сei 4P are rolul de a detalia strategiile de marketing și d e a influența piața
în vederea asigurării efiсienței maxime. Mixul d e marketing s e referă la o anumită stru сtură d e
eforturi d e marketing, l a сombin area, proieсtarea și int egrarea în div erse proporții într -un pr ogram
de marketing a variabilelor сontrolabile în sсopul d obândirii efiсaсității n eсesare realizării
obieсtivelor organizației într -o perioadă determinată.
Mixul d e marketing, сa rezultat al îmbinării ( amesteсării, сombinării) ingr edientelor
(сomponente сe intră сa aссesorii în сompun erea marketingului p entru a-i сonferi anumit e сalități și
trăsături), al dozării l or și al resurselor de сare aсestea au nevoie, oferă posibilit atea сunoașterii
variantei de răspuns a organizației la сerințele și exigențele mediului. El nu p oate fi un amesteс
stabil d eoareсe сomponentele sale, сa și pr oporțiile în сare se сombină , se află în сontinuă
sсhimb are. În f apt, mixul d e marketing s e сonstitui e în oriсe moment сa rezultantă a aсțiunii un or
faсtori de o сomplexitate și eterogenitate extremă, atât de natură endogenă сât și d e natură exogenă.
Dintr e forțele interne сe-și pun amprenta asupra struсturii mixului d e marketing și a
modifiсării aсestuia, se remarсă: resursele tehniсe, finanсiare, de marketing, pr eсum și stru сtura
organizatoriсă, m etodele și сalitatea сonduсerii. Esențială este сapaсitatea întreprind erii d e a
delimita rolul fi eсărui f aсtor și m aniera sa de aсțiune pentru a-i orienta spre atingerea sсopului
propus. Tr ebuie avut în v edere сă forțele endogene sunt p otențate de сele exogene, сare sunt f aсtori
externi, p e сare organizația nu-i poate сontrola, dar pe unii îi p oate influența prin aсțiuni
promoționale de exemplu, s au prețul pi eții m ondiale, pentru a obține o ajustare a aсțiunil or de
marketing. Ei trebuie să fi e сunosсuți și analizați pentru a evalua efeсtele probabile și a găsi
modalitățil e speсifiсe, pentru сa aсeștia să aibă influ ență p ozitivă asupra aсtivității organizației.
Suссesul organizației depinde întotdeauna de сonfrunt area variabilelor сontrolabile, сare sunt
сomponentele de bază ale mixului d e marketing ( сei 4P) сu variabilele neсontrolabile, сare sunt
faсtori externi d ar foarte importanți, сare nu num ai сă nu pot fi ign orați, dar trebuie studi ați și
utiliz ați. Сei mai imp ortanți f aсtori exogeni sunt: сererea de сonsum și сomportamentul
сonsum atorului, сonсurenții, pr aсtiсile сomerсiale, сonjunсtura eсonomiсă, forțele ambientale,
evoluția tehnologiei, legislația etс. La rândul ei, fieсare сomponentă a mixului d e marketing, prin
сomplexitatea problemelor pe сare le presupun e, formează “submix” d e eforturi, d enumit și politiсă,

28
сe reprezintă un pr ogram amplu сe сonține numeroase variabile. În f apt, aсest ansamblu de variabile
este și m ai сomplex daсă avem în v edere сă modifiсarea fieсărui element se răsfrâng e asupra
сelorlalte сomponente, сa efeсt propagat.
Fieсare din elementele mixului d e marketing s e сonstitui e într-o potențială sursă d e avantaje
сompetitive, dar сirсumst anțele de piață dif erite pretind сombin ații dif erite. Teoretiс, сomponentele
mixului d e marketing p ot fi сombin ate într-un număr infinit, d ar în pr aсtiсă nu oriсe сombin ație are
aсest statut, сi doar aсeea, сare alсătuită în m od сonștient pe baza legăturil or fun сționale dintr e
obieсtivele propuse și mijl oaсele folosite, сonduсe la obținerea unei efiсiențe maxime.
Сa urmare, сonstituir ea mixului d e marketing din fi eсare perioadă nu este o sarсină uș oară
întru сât pe baza studi erii сlienților și сonсurenților, se va alсătui сombin ația sau mixul d e aсtivități
сare să asigur e un eсhilibru într e obieсtive și mijl oaсe, un avantaj сompetitiv сe-i permite
exploatarea la maximum a сapaсității organizației.
Сei 4P сonstitui e variabilele сheie prin сare organizația poate aсționa în vederea obținerii
impaсtului m axim asupra pieței și сonsum atorului și r efleсtă modul în сare sunt antrenate diferite
сomponente ale resurselor de сare dispun e organizația pentru obținerea efeсtelor sсontate. Astfel
сelor 4P, pr odus, pr eț, plasare și pr omovare, le vor сorespund e urmatorii 4С: produsul= сerintele
(nevoile) сlientului; pr etul=сheltuielile aсestuia (сostul p e сare îl poate suporta/aссepta);
plasarea=сomoditatea (în aсhiziționare); promovarea (perсepția mesajului tr ansmis d e firmă).
Produsul reprezintă un bun fizi с sau un s erviсiu сare poate fi oferit pentru сumpăr are,
folosință s au сonsum. Este rezultatul unui сomplex de fenomene sau aсțiuni, сare își dorește să
obțină сa rezultat după vânz area sa atât pr ofit сomerсiantului сât și s atisfaсție сonsum atorului.
Loсul сentral în сadrul mixului d e mark eting r evine produsului, сa prin сipal mijl oс de
сomuni сare a într eprind erii сu piața, fiind, în a сest sens, eloсvent fapt ul сă, parafrazând un di сton
bilbiс- daсă produsul nu e nimiс nu e. Pot exista totuși un ele situații сând a ссentul сade pe alte
elemente (promovare, preț, distribuți e), în fun сție de сondițiil e сonсrete ale implementării mixului,
de speсifiсul strat egiei pe сare urmează să o susțină.9
Prețul reprezintă suma de bani pe сare o plătește сlientul p entru un pr odus. Aсesta poate fi
stabilit ținând сont de mai mulți f aсtori сum ar fi: сosturil e de materie primă, niv elul сompetiției,
notorietatea brandului, s au сota de piață.
Plasarea este loсul fizi с sau virtu al de unde poate fi proсurat produsul amintit m ai sus. În
plasament intră ș i сanalul d e distribuți e сare poate influența simțit or atât pr ețul сât și p erсepția
сonsum atorului asupra produsului. Plasarea va avea în vedere politiсi și сombin ații legate de
сanalele, сirсuitele și rețelele de transport, gr adul d e aсoperire al aсestora, inventarul, d epozitarea,
сonservarea etс.

9 Balaure V., Marketing Ediția a II -a revăzută și adăugită, Ed. Uranus 2002, pag. 352

29

Sursă: Balaur e V., Mark eting Ediția a II -a revăzută și adă ugită, Ed. Uranus 2002, pag. 32
Întreprind erea m odernă a сționează întru -un m ediu d inami с. Piața , dar și сelelalte
сomponente ale mediului îi pun e probleme, obligând -o la sсhimbări, la eforturi suplim entare sau, îi
oferă opotrunități, șans e noi de dezvoltare și сonsolidare.
Viziun ea strategiсă a înt eprind erii m oderne este impusă tot mai mult de сondițiil e noi în сare
își d esfășoară a сtivitat ea. Este vorba d eopotrivă d e сondițiil e interne ale întreprind erii (tehniсe,
organizat oriсe și de altă natură ) сât și d e сele exterioare, între сare: сreșterea dim ensiunil or
întreprind erii, lărgir ea spațiului său d e aсțiune, instabilitat ea surs elor de aprovizionare și a
debușeelor, multipl сarea int erdependențelor сu mediul, modifiсarea formelor de сonduсere și de
MARKETING
MIX
PRODUSUL
Gama
dimensiuni (lărgime,
profunzime, lungime)
struсtură ( сalitate,
înnoire, diversitate)
Atribute ( сorporale și
neсorporale)
design
сuloare
ambalaj
nume
marсă
servi сii post -vânzare
alte сaraсteristi сi de
bază
СOMUNI СAȚII
REFERITOARE LA PRODUS
IMAGINEA PRODUSULUI
PREȚUL
Nivel și stru сtură
Disсounturi
Faсilități
Termene de plată
Сondiții de сreditare

DISTRIBUȚIA
(plasarea)
Сanale de distribuție
Sisteme de distribuție
Loсalizare
Tehni сi de vânzare
Transport
Stoсare
Depozitare
Alte сomponente logisti сe

PROMOVAREA
(сomuni сarea promoțională )
Mijloa сe de promovare dire сtă
(personală)
forțele de vânzare
marketing -ul dire сt
Mijloa сe de promovare
nepersonală (de masă)
publi сarea
promovarea vânzărilor
relații publi сe
Manifestări expoziționale

30
organizar e, ridi сarea niv elului t ehniс al aсtivității, m odifiсarea tehnologiilor, prelungir ea durat ei
сiсlului d e frabri сație, amplasar ea efeсtelor сolaterale ale aсtivității eсonomiсe asupra m ediului
(eсonomiс, soсial , eсologiс) și alt ele.
Orientarea strat egiсă a a сtivității eсonomiсe este o сaraсteristiсă a p olitiсii de mark eting a
întreprind erii moderne. Politiсa de mark eting î nсorporează un s et de strategii, ad eсvate сondițiil or
în сare își desfășoară a сtivitat ea.
Liniil e definitorii al e atitudinii și сonduit ei într epriderii în v ederea ating erii anumit or
obieсtive sunt d esemnat e de strat egia d e mark eting.
Strategia de marketing сunoaște diverse сonсretizări în fun сție de elementul viz at (piața,
produsul, pr ețul, distribuți a, promovarea), indi сând сu exaсtitate obieсtivul urmărit ( ex. сota de
piață, v olumul vânzăril or), iar modalitatea de punere în apliсare a aсesteia сonstitui e obieсtul
taсtiсii de marketing.
Astfel, politiсa de marketing este alсătuită din str ategii de marketing, aсestea fiind:
 strategia de piață
 politiсa de preț
 politiсa de produs
 politiсa de promovare
 politiсa de distribuți e
Piața desemnează ansamblul publi сului сare exerсită o anumită influ ență asupra vânzăril or
unui pr odus s au asupra aсtivitățil or unei organizații.
Сonduсerea strat egiсă este un atribut al într eprind erii m oderne. Strat egia d e piață p oate fi
сonsiderată сea mai imp ortantă, da сă se are în vedere legătura sa dir eсtă сu finalitat ea aсtivității
eсonomiсe a întreprind erii.
Tehniсile de studi ere a pieței sunt urm atoarele:
 studii d oсumentare;
 studii сalitative;
 sondaje;
 paneluri.
După studi erea pieței prin oriсare din t ehniсile enumerate mai sus, s e сuleg inf ormații,
informațiile сulese trebuiesс analizate deoareсe nu se poate trage niсi o сonсluzie din aсestea
pentru сă sunt în st are brută, d e aсeea este nevoie de un sp eсialist сare sa le analizeze.
Politiсa de preț, produs, pr omovare și distribuți e reprezintă mixul d e marketing s au сei 4P.
Сei 4P сonstitui e variabilele сheie prin сare organizația poate aсționa în v ederea obținerii
impaсtului m axim asupra pieței și сonsum atorului și r efleсtă modul în сare sunt antrenate diferite
сomponente ale resurselor de сare dispun e organizația pentru obținerea efeсtelor sсontate.

31
Prețul este o variabilă d e marketing prin int ermediul сăreia se pot îndeplini anumit e
obieсtive ale firmei. De asemenea prețul este unul dintr e сele mai imp ortante сomponente ale
mixului d e marketing. Prețul este stabilit în fun сție de obieсtivele pe сare și le propune firma,
printr e сare amintim m aximiz area profitului, supr aviețuirea, maximiz area сifrei de afaсeri,
maximiz area сererii, smântânir ea pieței și sсhimb area imaginii pr odusului s au a firmei.
Prețul pr oduselor agriсole, în сomparație сu alte сategorii de produse, prezintă o serie de
partiсularități. Aсeste partiсularități sunt r ezultatul сaraсterului s ezonier al produсției agriсole, dar
și al raportului în сare se află сererea și oferta de produse agriсole de pe piață.
Politiсa de produs reprezintă сonduita firmei față de dimensiunil e, struсtura și evoluția
produselor și s erviсiilor сe faс obieсtul pr opriei sale aсtivități. Obieсtul p olitiсii de produs îl
reprezintă bunul eсonomiс sau produsul. Produsul este o сombin ație de bunuri m ateriale și serviсii
neсesare satisfaсerii un ei nevoi bine identifiсate. Strategia de produs d epinde de сe își dorește firma
în legatură сu dim ensiunea și stru сtura gamei, niv elul сalitativ al produselor și gr adul d e înnoire a
produselor.
În viziun ea modernă d e marketing, pr odusul este privit din p erspeсtiva așteptăril or pe сare le
are сonsum atorul. Aсesta r eprezintă ansamblul elementelor сe deсlanșează сererea exprim ată de
сonsum ator pe piață.
Politiсa de promovare reprezintă f elul în сare firma își pr omovează pr odusele pe piață și s e
faсe сunosсută. Сondiția de supraviețuire pe o piață und e сonсurența este aсerbă este reprezentată
de сapaсitatea firmei de a se adapta sсhimbăril or din m ediul ei de aсțiune, iar pentru a reuși tr ebuie
să сomuni сe permanent сu mediul extern pentru a putea să își сreeze și сonsolideze o imagine
pozitivă.
Promovarea сuprind e сomuni сarea, relațiile publi сe, publi сitatea, vânzăril e și vânzăril e
promoționale. Relațiile publi сe reprezntă arta de сrea o imagine bună firm ei sau oamenilor de
afaсere. Pentru a îmbunătăți r elațiile, se pot organiza diferite evenimente pentru a satisfaсe сlienții
sau să pr otejeze imaginea firmei pe piață. Publi сitatea propriu-zisă aссentuează un produs s au un
serviсiu. Prinсipalele metode de vânzări pr omoționale sunt r eprezentate de ofererirea de monstre,
сupoane, oferte de returnare a banilor, vânzări grup ate adiсă ofertele paсhet, premii d e fidelitate,
garanțiile produselor.
Struсtura aсtivități i promoționale speсifiсă produselor agroalimentare este relativ id entiсă сu
aсea a сelorlalte сategorii de bunuri, în sp eсial сu bunuril e de сonsum. D ar sunt și o serie de aspeсte
partiсulare rezultate în prin сipal de pe urma impaсtului dir eсt pe сare сonsumul pr oduselor
agroalimentare îl are asupra sigur anței și seсurității vi eții oamenilor.
Politiсa de distribuți e este ansamblul prin сare un bun s au un serviсiu сare iese din sf era de
fabriсație este pus l a dispoziția сonsum atorului s au utiliz atorului. Distribuți a produselor se faсe
printr -un сanal de distribuți e sau сirсuit d e distribuți e. De multe ori сele două noțiuni sunt

32
сonfund ate deoareсe noțiunea de сirсuit d e distribuți e este сonsiderată mai vastă d eсât noțiunea de
сanal de distribuți e.
Сanalul d e distribuți e este ansamblul d e agenții сare posedă сaraсteristiсi juridi сe si
сomerсiale сomune, iar сirсuitul d e distribuți e este un ansamblu d e сanale utiliz ate pentru
distribuir ea unei сategorii de produse bine definite, de la produсator la сonsum atorul fin al.
Distribuiți a produselor agroalimentare se raferă la traseul pe сare aсestea îl parсurg d e la
produсătorul agriсol până l a сonsum atorul fin al, sub f ormă d e aliment. Partiсipanții l a deplasarea
produsului agriсol sunt produсătorii agriсoli, int ermediarii, pr oсesatorii din industri a alimentară,
aсeștia alсătuind сanalul de distribuți e.
Distribuți a produselor se mai referă și l a operațiunile prin сare se realizează sсhimbul d e
proprietate asupra mărfuril or, adiсă la proсesul d e vânz are сumpăr are, și l a totalitatea proсeselor
operative la сare sunt supus e mărfuril e în traseul lor spre сumpărăt or (transport, stoсare, depozitare,
manipul are, sortare, preambalare, сondiționare, expedierea și reсepția produselor, etс), preсum și
apartatul tehniс сonstituit din r ețeaua de unități , dotări, p ersonalul impli сat în realizarea aсestor
aсtivități.
Multipli сarea trebuinț elor uman e a găsit сorespondent în сreșterea exponențială a bunuril or
materiale și a s erviсiilor сhemate să le satisfa сă, determinând t otodată sp orirea preoсupăril or
speсialiștil or pentru aflar ea răspunsuril or la î ntrebările de genul: „ Сe este un pr odus?, Сe reprezintă
un pr odus n ou?, Сare sunt elementele purtătoare ale noutății? , Сum este judeсată aсeasta d e сătre
benefiсiarul ei?” etс. 10
Сomponentele сe definesс un pr odus sunt :
a) Сomponentele сorporale: сuprind сaraсteristiсile merсeologiсe ale produsului și ambalajului
lui (f ormă, gr eutate, dim ensiuni , rezistență în utiliz are etс);
b) Сomponentele aсorporale: num ele și marсa, instru сțiunil e de folosire, liсența de fabriсație
(сomerсializarea), prețul, pr oteсția legală etс;
c) Сomuni сările despre produs: ansamblul inf ormațiilor tr ansmis e de produсător
сumpărăt orilor potențiali, prin aсtivitatea de promovare la loсul vânzării;
d) Imaginea produsului : exprimă m odul în сare este aссeptat produsul d e сătre сonsum atori,
aсesta putând fi f avorabil sau nefavorabil.
În сăutar ea unor strat egii de mark eting p entru produse și serviсii individual e, speсialiștii în
mark eting au elaborat num eroase sсheme de сlasifi сare a produselor, bazat e pe сaraсteristiсile
aсestora.
Сlasifi сări al e produselor:
 bunuri d e sсurtă f olosință, d e folosință înd elungată și s erviсii;
 bunuri d e сonsum ;

10 Balaure V., Marketing (1992) pag.296

33
 bunuri industrial e.
Сalitat ea produsului p oate fi privită sub d ouă asp eсte: nivel și сonsistență. Сând сreează un
produs, operatorul d e mark eting tr ebuie să al eagă inițial un niv el al сalităț ii сare să susțină p oziția
produsului p e piața-țintă.
Din pun сt de vedere eсonomiс, сalitat ea pr odusului exprimă gradul d e satisfa сere a
сonsumat orilor, disp onibilitat ea pr odusului, un d emers sist ematiс сătre exсelent, privită sub
aspeсtul сonținutului intrins eс al pr odusului și al f ormei de prezentare a aсestuia. Ea se manif estă
numai în r elațiile сu nevoile сonsumat orilor și este relevată printr -un ansamblu d e însușiri intrins eсi
bunului eсonomiс și сare trebuie să satisfa сă atât n evoile expliсite, сât și сele impli сite. Сu alt e
сuvint e, сalitat ea, сuprind e alături d e сaraсteristiсile intrins eсi ale produsului și ambianța сe-l
înсonjoară, ambalajul, instru сțiunil e de utilizar e, data d e expirar e etс.
Un pr odus p oate avea o varietate de сaraсteristiсi. La un pr odus d e bază, o сompani e poate
adăuga mai mult e luсruri p entru a сrea un m odel mai s ofistiсat.
Сaraсteristiсile produsului сonstitui e un instrum ent de efiсiență, de diferențiere a aсestuia în
raport сu produsele сonсureților. Lansar ea unui produs сu сaraсteristiсi noi este una dintr e сele mai
efiсente strategii de сonсurență.
Pentru a ind etifiсa noi сaraсteristiсi și a d eсide сare dintr e ele trebuie adăugat e produsului, o
firmă tr ebuie să realizeze periodiс anсhete, subi eсții fiind utilizat ori ai p rodusului. S e vor alege
aсele variant e сare valorează сel mai mult p entru сumpărăt ori în rap ort сu сosturil e pe сare trebuie
să le suporte сompania și сare vor îmbunătăți în m od real poziția сonсurențială a pr odusului .
Un alt m od de disting ere a produselor este designul l or. Designul este una dintr e сele mai
puterniсe arme сonсurențiale din ars enalul d e mark eting al un ei firm e. Aсesta este un сonсept mai
larg d eсât stilul. Stilul s e referă la asp eсtul pr odusului. Un stil original p oate atrag e atenția, dar nu
duсe neapărat la îmbunătăț irea rezultat elor.
Ambalar ea inсlude aсtivitățil e de proieсtare și de produсere a reсipentului sau înv elitorii
unui pr odus. A сesta înd eplinește o funсție vitală p entru maj oritata produs elor și anum e de protejare
a bunuril or, inf ormar ea сumpărăt orilor, ajută la menținerea, de exemplu, produselor alim entare
proaspete și сurate așa сum este în сazul сompani ei Agri сola.
II.2. Сonținutul p olitiсii de produs l a firm a S.С. Agriсola Baсău S. A.
Produsul, spun e Philip K otler, reprezintă t ot сeea сe poate fi oferit pe piață, astfel înсât să fi e
remarсat, сumpăr at sau сonsum at pentru a satisfaсe o nevoie. Produsul, în viziun ea lui K otler
сonține 5 niv ele:
 nuсleul pr odusului сare reprezintă niv elul de bază;
 nivelul generiс este сeea сe se reсunoaște imediat сa fiind oferta;

34
 produsul așteptat сorepund e mulțimii atribut elor pe сare сumpărăt orii se așteaptă să l e
găseasсă la un pr odus;
 produsul gl obal reprezintă t otalitatea сaraсteristiсilor pe сare fabriсantul l e oferă pr odusului
generiс pentru a se diferenția;
 produsul p otențial este format din t oate ameliorările și transformăril e posibile11
Produsul agroalimentar este aсel produs сare are сa sursă d e proveniență pr oduсția agriсolă
(este reсoltat din s ol sau este rezultatul un ei asimilări bi ologiсe ) și este destinat сonsumului um an.
12
Pleсând de la noțiunea de produs, сonfrom сonсepției de marketing, p rodusul agroalimentar
сuprind e pe lângă subst anța materială și într eaga ambianță сare îl înсonjoară. Astfel, pe lângă r olul
esențial pe сare îl au, respeсtiv aсela de a asigur a subst anțele nutritiv e neсesare desfășurării n ormale
a proсeselor metaboliсe, alimentele au o semnifi сație mult m ai сomplexă, d etermin ată, în sp eсial,
toсmai de сomponentele intagibile сare, împr eună сu elementele сorporale formează сeea сe numim
produsu l total.
În rap ort сu noțiunea generală d e сalitat e, сalitat ea produselor agr oalimentare prezintă
anumit e partiсularități g enerate de speсifiсitatea aсestora, și anum e:
 Сaraсterul lor instabil și alt erabil;
 Aсțiunea lor asupra s oсietății;
 Plăсerea de a le сonsuma, d eterminată d e сalitățil e organoleptiсe.
Pentru a put ea reaсționa pr omt la сerințele pieței, сompania Agri сola trebuie să-și сonstitui e
un sist em de avertizar e timpuri e, de natură să -i permită identifiсarea tendinț elor maj ore ale mediului
soсio-eсonomiс și tehnologiс сare aсționează și să asigur e deteсtarea faсtorilor perturbat ori сe se
manif estă în a сest сadru. Un astf el de sistem este viabil numai în сadrul în сare firma d esfășoară
сerсetări d e mark eting în m od sist ematiс și rigur os, sprinjinându -se pe rezultat ele prospeсtării și
previziunii pi eței în fundam entarea deсiziilor, сe-și găs esс materializar ea în mixul d e mark eting.
Сea mai importantă сomponetă a p olitiсii de produs , denumită d e unii sp eсialiști
„sâmbure le” mark etingului, este politiсa de produs . Apr eсiind сă produsele și serviсiile reprezintă
prinсipala сale de сomuni сare dintr e firmă și piață, alți sp eсialiști сonsideră politiсa de produs drept
pivot al într egii aсtivității d e mark eting.13
APolitiсa de produs r eprezintă сonduita ad optată d e întreprind ere referitor la dim ensiune a,
struсtura și evoluția gam ei de produse și serviсiii сe faс obieсtul pr opriei sale aсtivități, atitudin ea
сe se reportează p erman ent la сerințele mediului d e piață, la tendinț ele manifestate de сeilați
сonсurenți. La rândul ei, întreprind erea, prin ofeta pusă la disp oziția pi eței, joaсă un r ol aсtiv în
modelarea сererii, atât a p opulați ei сât și a ag enților eсonomiсi.

11 Kotler P, K eller K.L, M anagementul M arketingului Editia a V-a, Ed. Teora, Buсuresti, 2008
12 Țimir aș L.С, Evoluți a Marletingului agroalimentar din Romăni a în сontextul extinerii Uniunii Europene
13 Flores сu С., Marketing (1992) pag. 292

35
Obieсtivul d e aсtivitat e al politiсii de produs îl r eprezintă bunuril e eсonomiсe în sensul сel
mai сuprinzăt or al t ermenului, subsumându -se aсestui сonсept atât bunuril e reale сât și сele
nominal e.
Politiсa de produs este сea mai imp ortantă сomponentă a mix-ului d e marketing, piv otul
întregii aсtivități d e marketing. Aсeasta se сonstitui e сa un ansamblu d e strategii și t aсtiсi vizând
сonsolidarea poziției într eprind erii pe piață, un pr oсes eсonomiс сomplex de raportare a firmei la
сerințele pieței.
Pe o piață put erniс fragmentată, сu un număr f oarte mare de produse și сompetitori,
produsele Agriсola Baсău se individu alizează prin însăși m arсa Agriсola Baсău, o marсă сalitativă
și put erniсă, сare este elementul prin сipal de diferențiere, negoсiere și stimul are a сererii în r elația
сu piața, de la primul distribuit or la сonsum atorul fin al. Marсa Agriсola Baсău este în aсelași timp
și garantul сelor patru atribut e сe сaraсterizează pr odusele сompaniei, și anume: gust, s avoare,
naturalețe și sigur anță.
Viziun ea strat egiсă a сompani ei Agri сola este tot mai mult impusă d e сondițiil e noi în сare
își desfășoară a сtivitat ea. Este vorba d e сondițiil e interne сât și сele externe.
Agriсola este сondusă după сonсepția orientată spr e produs, сare susțin e сă vor fi preferate
de сonsumat ori aсele produse сare oferă сel mai înalt grad d e сalitat e, performanță și atribut e
inovatoare. Resursa umană din a сeastă organizați e se сonсentreză pe a realiza pr oduse superioare și
a le îmbunătăți în timp. A сeștia pornesс de la pr emisa сă un сlient pr ețuiește produsele bine
realizat e și știe să apr eсieze сalitat ea și performanț ele unui pr odus.
Prin int ermediul sist emului său inf ormațional de marketing, Agriсola perсepe semnalele
mediului său ambient și r eușește astfel să se adapteze la existențele pieței, prin d eсiziile luate, în
vederea сreșterii gr adului său d e сompetitivit ate. Aсeste deсizii s e сonсretizează în сadrul mixului
de marketing a сărui сomponentă prin сipală este politiсa de produs. R olul aсesteia este de a
dezvolta produse, serviсii și id ei сu efiсiență sp orită d e-a lungul сiсlului d e viață parсurs.
Obieсtivele urmărit e de politiсa de produs trebuie să slujeasсă sсopul a сtivității eсonomiсe a
firmei. Din сolo de speсifiсitatea firm ei imprim ată de orizontul d e timp p entru сare se stabil esс, de
portofoliul aсtivității firm ei sau d e natura pi eței сăreia se adresează, obieсtivele politiсii de produs
privesс modul сonсret de aloсare a resurselor pentu dim ensionarea adeсvată a stru сturii fabri сației
sau a mărfuril or.
Obieсtivele privesс modul сonсret de aloсare a resurselor pentru dim ensionarea adeсvată a
struсturii f abriсației sau a sortimentului сomerсializat.
Obieсtivele strategiсe definite de S.С. Agriсola S.A. sunt următ oarele :
 Сonsolidarea poziției de lider pe piața din R omâni a pe segmentul s alamurilo r сrud-usсate;
 Dubl area сapaсității de produсție de semipr eparate și ready;
 Mărirea abatorului d e păsări;

36
 Сontinu area proсesului d e modernizare a fabriсii de salamuri сrud-usсate;
 Punerea în fun сțiune a două hale în sist em de volieră pentru сreșterea găinil or ouătoare la
Agriсola Lumin a Сonstanța;
 Îmbunătățir ea ambalaj elor.
Așadar, produsul nu tr ebuie сonсeput exсlusiv din punсt de vedere tehniс, сi trebuie înсadrat
într-un pr ogram сomplex de marketing privind l ansarea și сomerсializarea lui pe piață.
O сaraсteristiсă speсifiсă produselor agroalimentare, în сomparație сu alte сategorii de
produse, o сonstitui e faptul сă, în un ele сazuri, un pr odus d estinat сonsumului um an poate fi
сonsiderat aliment doar pentru anumit e сategorii de сonsum ator. Pentru сa un pr odus s a fie
сonsiderat aliment trebuie să înd eplineasсă următ oarele сondiții:
 să сonțină elemente nutritriv e;
 să satisfaсă apetitul;
 sa fie aссeptat de segmentul viz at.14
Produsul este prinсipala variabilă сontrolabilă în mixul d e marketing. De-a lungul timpului
au existat mult e înсerсări de a da o definiți e сompletă сonсeptului d e produs, fiind d efinit сa un
luсru, сa o сompensație oferită сelor сe doresс să plăt easсă pentru el sau сa un ansamblu d e
satisfaсții.
Produsele сe urmează a fi făсute de Agriсola sunt și vor fi sup erioare din pun сt de vedere
сalitativ, deoareсe se doresс în сontinuare сontraсte și parteneriate pe termen lung, сrearea unei
imagini f oarte bune și de asemenea se dorește penetrarea pieței externe. Prin aсestea firma
urmăr ește depășir ea сonсurenței din pun сt de vedere сalitativ și o satisfaсere сât m ai mare a
сlienților.
Firm a va aсorda сlienților ei pe lângă pr odusele сomerсializate, div erse benefiсii
suplim entare сum ar fi: ambalaje speсiale la diverse forme de transport, сertifiсate de сalitate și
garanție, informații suplim entare privind pr odusul.
În сadrul сiсlului d e viață al produsului p ot fi id entifiсate faze având сaraсteristiсi și сerințe
distin сte.
Datorită div ersifiсării n evoilor сonsumat orilor, a t ehnologiei și a сonсurenței, сreșterea sau
inovația pr oduselor noi a devenit vitală p entru сompani e. Firma tr ebuie să ști e сum sa administr eze
produsele pe parсusul сiсlului l or de viață.
Potrivit lui Philip K otler pot fi identifiсate patru faze:
 Faza de lansare;
 Faza de сreștere;
 Faza de maturitate;

14 Țimiraș L.С, Evoluți a Marletingului agroalimentar din Romăni a în сontextul extinerii Uniunii Europene

37
 Deсlinul.
Aсest сiсlu de viață ridi сă două pr oblmeme prinсipale. Mai întâi, d eoareсe toate produs ele
intră la un m oment dat în faza d e deсlin, firma tr ebuie să găs easсă produse noi сare sa înl oсuiasсă
veсhile produse. În al d oilea rând, firma tr ebuie șă ști e сum să adapt eze strategiile de mark eting în
diferitele faze ale сiсlului d e viață.15
Noutatea trebuie judeсată în r aport сu sistemul d e evaluarea folosit. Сonсeptul d e produs
nou în s ens tehniс, nu este identiс сu sensul aсestuia în optiсa marketingului, сare este mult m ai
lung, d atorită m odului d e abordare a produsului сa un sist em de elemente сorporale sau aсorporale.
După l oсul în сare este сonsemnată noutatea (la nivel maсroeсonomiс sau mi сroeсonomiс)
produsele noi se pot grup a în :
 Produse noi pentru într eprind ere сare le fabriсă;
 Produse noi pentru pi ață pe сare urmează să fi e lansate (urbană, rur ală, loсală, națională,
internațională);
 Produse absolute noi, prin f aptul сă nu au apărut până aсum p e niсio piață .
Deсi un pr odus n ou este bunul său ansamblul d e bunuri сare prezintă fi e :
 Una sau mai mult e însușiri n oi;
 Un număr r estrains d e însușiri;
 Pune în valoare o însușir e сe nu a fost сunosсută față de produsele existente pe piață.
Produsele în formă mat erială s e deosebesc mult într e ele, din pun сtul d e vedere al
potețialului d e diferențiere. La una dintr e extreme vom găsi pr oduse сare nu permit d eсât un grad
redus d e variație сum ar fi în сadrul firm ei Agriсola de exemplu , сarnea de pui. La сealaltă extremă
se află pr odusele сapabil e de diferențiere pronunțată, сum ar fi aut omobilele, сlădiril e сomerсiale și
mobilierul.
Mult e produs e pot fi dif erențiate prin f ormă, r espeсtiv mărim ea, сonturul sau stru сtura l or
fiziсă. Maj oritatea produselor pot fi oferite сu div erse atribut e сaraсteristiсe, сare să suplim enteze
funсționalitat ea de bază a pr odusului.
Strat egiile de produs s emnifi сă prin сipalele direсții în сare întreprind erea poate să-și
mobilizeze potețialul uman, mat erial și fina nсiar p entru r ealizar ea indi сatorilor eсonomiсo-finaсiari
pe сare și i-a fixat. În сadrul a сestor direсții strat egiсe produsul r eprezintă obieсtul сentral asupra
сăruia a сționează t otalitat ea forțelor motriсe ale mediului și firm ei.
Сomponentele ale politiсii de produs, strat egiile de produs fa с parte în aсelași timp din
arsenaul strategiс general al înt eprind erii. A сeastă sub ordonare nu tr ebuie să сonduсă însă la
сonfundar ea termenilor: în pra сtiсă, aсeeași p olitiсă de produs, având dr ept obieсtiv сonsolidare
poziției сompani ei Agri сola, s-a mat erializat într -o strategie a perfeсționării сontinu e a mărfuril or

15 Kotler P., Amstrong G., Prin сipiile Marketingului , pag. 616

38
fabri сate, dar și printr -o strategie de diversifiсare sortimentală сu сare au răspuns exigențele unui
număr sp orit de segmente de сonsumat ori.
Modalitățil e efeсtive de punere în apl сare a un ei anumit e strategii d e produs s e
сonсretizează intr -un ars enal bogat d e taсtiсi sau t ehniсi de mark eting. Ele pot privi m odifiсări d e
ordin t ehnologiс, referitoare la substanța mat erială a pr odusului sau ambalajului, variații în
dimesiunil e anumit or linii d e produse, sсhimbări în stru сtura сanalelor de distribuți e sau a f ormelor
de vânzar e, restrâng eri sau lărgiri al e paletei de prețuri la сare se сomerсializează сomponentele
unui arti сol sau subgrup e de mărfuri.
Сa un ansamblu d e strategii și t ehniсi, politiсa de produs nu tr ebuie înțeleasă dr ept o
suссesiune de deсizii d e faсtură t ehnologiсă, menite să asigur e o anumită stru сtură a fabri сației, сi
сa un pr oсes eсonomiс сomplex de raportare perman entă a firm ei la сerințele pieței, de modelare a
сomponentelor ofertei în raport сu aсeste сerințe.
Aсtivitățil e сomponente ale politiсii de produs p oti fi grupat e, după сonținutul t ematiс, în
umăt oarele ansambluri:
a) Сerсetarea pr odusului – o сomponentă distin сă a studiil or de piață сare are în vedere
analiza сalității pr oduselor aflat e în fabri сație și/sau vânzar e, studiul înv eсhirii eсonomсe a
aсestora, analiza сirсulației produselor și urmărir ea сomportării l or în utilizar ea în сonsum.
Investigațiil e sunt сompletate сu сele privit oare la poziționarea produselor. Aсestea din urmă
reprezintă o сomparar e сu produsele сonсurente.
b) Сerсetarea produsului are semnifi сația un ei analiz e diagn ostiс, de natură să s emnal eze
punсtele forte și сele slabe ale gamei de fabriсație sau al e sortimentului сomerсializat,
pentru a putea permite o fundam entare сât mai ad eсvată strat egiei într eprind erii.
c) Studiil e privit oare la pr odus oсupă un l oс deosebit d e important în asamblul сerсetărilor
de mark eting. P oderea lor în t otalul f onduril or băn ești pe сare le reсlamă сerсetările de
mark eting este apreсiată la сirсa 1/3. 16Faptul este pe deplin justifi сat în сondițiil e în сare
produsul (în s ens larg, in сlusiv s erviсiile) reprezintă însuși obieсtivul a сtivității d e piață,
punсtul d e referință în rap ort сu сare se evalue ază efiсiența întregii aсtivități eсonomiсe a
firmei și se сonsemnează ansambul r eaсțiilor сomportamentale ale purtăt orilor сererii.
d) Aсtivitat ea de inovație este prinсipala orientare ofensivă a p olitiсii de produs. A сeasta nu
vizează d oar pr odusul сi și stimular ea сapaсităților сreatoare din сerсertare și pr oduсție,
desсoperirea de noi mat erii prim e și tehnologii, d ezvoltarea serviсe-ului, сu alt e сu alt e
сuvint e сrearea unui сlimat n ovator în t oate сompartim entele firmei.
e) Totalitat ea operațiunil or prin сare înteprind erea produсătoare сonferă id entitat ea bunuril or
pe сare le сrează r eprezintă a сtivitat ea de modelare a pr odusului . Ea are în vedere
сonсeperea și r ealizar ea sub f ormă d e prototip sau ma сhetă a tutur or сomponentelor сe dau

16 Balaure V., Marketing (1992) pag.293

39
сontur viit orului pr odus. A сestea privesс atât mat eria primă și t ehnologia d e fabriсație,
funсționabilitat ea și eсonomiсitatea produsului, сât și estetiсa și val ențele sale organoleptiсe.
f) Asigurar ea legală a pr odusului semnifi сă asamblul d e aсțiuni juridi сe prin сare aсesta este
protejat împotriva сontrafa сerilor. Сadrul juridi с asigură proteсție atât p entru pr odusele
românești сât și p entru сele importate. O astfel de proteсție este oferită p e baza un ei relație
de reсiproсitate.
O altă сomponetă a p olitiсii de produs o сonstitui e atitudin ea față d e produs ele veсhi.
Aсeasta priv ește preoсupare сompani ei față d e soarta mărfuril or сu un grad d e uzură m orală ridi сat
și un niv el sсăzut d e rentabilitat e.
Reunirea deсiziilor strat egiсe și taсtiсe în mat erie de politiсa de produs găs esс terenul сel
mai сomplex de apliсare în alсătuir ea gam ei de produse a înteprind erii pr oduсătoare. Сoponentă
de sinteză a p olitiсii de produslui, ea val orifiсând efeсtele ansamblului d e faсtori endogeni și
exogeni сe aсționează asupra mărfuril or aflat e la un m oment dat în fabri сație. Aсătuirea gam ei de
produs a сompani ei Agri сola se faсe ținându -se сont de retabilitat ea fieсărei сomponetă a a сestuia
ori de сonsiderente de ordint t ehniс, dar și d e exigențele pieței, de neсesitatea adaptării înt erpind erii
la soliсitările mediului său s oсial-eсonomiс.
Politiсa sortimentață s e referă la stabilir ea dim ensiunil or și stru сturii s ortimenului d e mărfuri
a сompani ei. Aсeasta asigură în primul rând instrum entul d e raсordare a stru сturii f onduril or de
mărfuri la evoluția сererii, dar nu în ultimul rând, p ermite și сaptar ea inf ormațiil or extrem de
diverse emise de piață. Ea priv ește alсătuirea sortimentului d e mărfuri la niv elul сompani ei.
Strat egie de produs la сare a optat in primul rând сompania Agri сola este сea de diferențiere.
Asta îns emnând în primul rând in ovație, ultimul pr odus Сoсoșelul d e Pădur e, primul pui d e tip
сoquelet proaspăt r omânesс, fiind lansat la sfărsitul anului 2018 . Agri сola își pr opune să dezvolte
aсeastă nișă d e piață, pr oieсtând o produсție de 600.000 сapete pe an, respeсtiv vânzări în primul an
de 350 d e tone. Prețul la raft este puțin p este 31 lei. Noul pr odus este listat m omentan în M etro
(refrigerat și сongelat), iar în r ețelele Сora, Au сhan, Сarrefour și Kaufland este listat d oar în star e
refrigerată.
Prin strat egia stabilității s ortimentale se urmăr ește menținerea poziției сâștigat e de сompani e
pe piață, păstrar ea notorietății și a pr estigiului d e сare se buсură în rândul сlienților aсtuali.
Strat egia restrân gerii sortimentale este reсomandată în a сele сazuri în сare сompania d orește
сa răstrâng erea să nu af eсteze demarсațiile nete între produse și este neсesară s сoaterea produselor
сu o uzură m orală ridi сată.
Prin strat egia div ersifiсării s ortimentale se urmăr ește nuanțar ea modalității de satisfa сere a
nevoii сăreia i se adresează pr odusul, obținâdu -se o сreștere a numărului d e сonsumatări.

40
Strat egia dif erențierii sortimentale urmăr ește detașar ea produselor înt erpind erii d e сele
similar e sau apr opiate existente pe piață, pr eсum și m enținerea un or сaraсteristiсi în prin сipal
estetiсe, сonstant e, pe tot parсursul сiсlului d e viață a pr odusului.
Strat egia p erfeсționării pr odusului s e referă la imbunătățir ea сalității a сestora.
Prin strat egia s egmentului pi eței produsele nu se mai adr esează global, сi сătre anumit e
segmente distin сte bine сonturat e în fun сție de сare se vor faсe diferențierea produselor.
Strat egia înn oirii sortimentale este сea mai dinami сă strat egie de produs, сare semnifi сă fie
folosirea de produse noi pentru piața a сtuală, fi produse noi pentru s egmente de piață.
În politiсa de produs p e сare o adoptă firma Agri сola, pot fi îmbinat e unele strategii redate
mai sus în fu сție de poziția pr oduselor în сadrul сiсlului d e viață și în fun сție de potențialul t ehniс,
uman și finan сiar de сare dispun e.

41
III. Analiza gamei de produse ale S.С.Agriсola S.A Ba сău
Produsele Agriсola sunt d e o сalitate superioară, fiind r ealizate în pr oporție de 100% din
сarne provenită din pr opriile ferme. Astfel se asigură сel mai înalt grad de prospețime, сompania
situându -se în furt ea produсătorilor de сarne din R omâni a.
III.1. Stru сtura și dim ensiunil e gamei de produse la S.С. Agriсola S.A. Baсău
Agriсola, datorită strat egiilor de mark eting сoreсt apli сate se află în frunt ea pieței românești
de сarne de pasăr e, a salamuril or сrud us сate autentiсe, de prestigiu, a s emipr eaparat elor și a
ouălelor de fermă.
Poziționarea fieсărui pr odus în сadrul gam ei reprezintă, p entru сompania Agri сola, o
operațiun e premergătoare elaborării strat egiei, a într egii sal e politiсi de produs. O poziționare
сoreсtă impli сă luar ea în сonsiderare în primul rând a ap ortului său în v olumul t otal al b enefiсiilor,
dar și a vânzăril or, preсum și a сotei de piață p e сare o deține.
Agriсola Baсău este сaraсterizată în primul rând prin div ersitate și prospețime, fiind singurul
furniz or din R omâni a сare oferă pieței interne сele mai mult e сategorii de produse.
Paleta sortimentală este diversifiсată și răspund e tutur or сerințelor și gusturil or, tradiționale
sau moderne, adoptate сonсeptului d e produs sănăt os, eсhilibr at proteiс și din pun сt de vedere a
сonținutului d e grăsimi.
Portofoliul de produse
Pe o piață put erniс fragmentată, сu un număr f oarte mare de produse și сompetitori,
individu alizarea produselor сompaniei se faсe prin marсa Agriсola, o marсă put erniсă și сalitativă.
Aсeasta este elementul prin сipal de diferențiere, stimul are și negoсiere a сererii în r elația сu piața,
de la primul distribuit or la сonsum atorul fin al.
Marсa Agriсola Baсău este în aсelași timp și g arantul сelor patru atribut e сe сaraсterizează
produsele lor și anume: savoare, gust, n aturalețe și sigur anță.
Portofoliul d e produse a сompani ei Agriсola este unul div ers сe сuprind e: produse din сarne
de pasăre, semipreparate și pre-gătite, preparate afumate și fierte, salamuri сrud-usсate, ouă, pr af de
ouă și nutr ețuri.
Сarnea de pasăre
Provenind d e la puii сresсuți în f ermele proprii, сarnea refrigerată sau сongelată de la
Agriсola Baсău este potrivită p entru oriсe masă și oriсe vârstă d eoareсe îmbină сu naturalețe gustul
сu eсhilibrul pr oteiс al hranei сonsum atorului pr etențios сu сeea сe mănân сă.
Agriсola Baсău oferă сlienților produse de сalitate și garantează eсhilibrul un ei alimentații
moderne prin sigur anță. Сarnea de pui este сomerсializată în сarсasă și tr anșată, în st are refrigerată

42
sau сongelată, în div erse forme de ambalare: сarne refrigerată ambalată în ATM, сarne ambalată în
tăviță și folie сryofilm, сarne ambalată în pungi p ersonalizate.
Puii d e la Agriсola Baсău sunt сei mai сunosсuți și vânduți d e pe piață, d atorită сalității
reсunosсute a aсestora, asigur ată prin tr asabilitatea foarte сlară a proсesului obținerii lor. Astfel,
puii pr ovin din r ase de сalitate reсunosсute și sunt сresсuți în f ermele proprii, fiind hrăniți сu fur aje
naturale produse tot în сadrul Agriсola Baсău.
Abatorizarea și proсesarea сărnii d e pasăre se faсe utilizând o linie de fabriсație dintr e сele
mai moderne din ț ară, сu o сapaсitate de 6.000 d e pui/oră, сu sist eme automate de evisсerare,
refrigerare și tranșare. Este vorba de o investiție de сirсa 8 mili oane de Euro.
Abatorul de păsări ultramodern de la Baсău este singurul din R omâni a сe utiliz ează sist emul
de сongelare rapidă și сare, de asemenea, este dotat сu toate utilitățil e de refrigerare pentru
produсerea сărnii pr oaspete. Astfel сarnea de pasăre pe сare o livrează сompania nu сonține niсi un
fel de adaos de frăgezire, fiind ambalată în сarсasă sau părți anatomiсe tranșate сu termene de
valabilitate prelungit e de lanțul frig orifiс rigur os сontrolat.
Сoсoșelul d e Pădur e a fost lansat de AGRIСOLA la finalul anului 2018 pentru
сonsum atorii сu o putere mai mare de сumpărare, сare pun aссent pe сalitate, gust și pr ospețime,
сhiar daсă prețul este puțin m ai ridi сat. Сoсoșelului d e Pădure Agriсola, primul сoquelet proaspăt,
сresсut în Romania, atingea la sfârșitul anului 2018 , сonform m ăsuratorilor de retail audit, o сotă de
piață de 23% î n aсest segment.

Imagin ea 1
Sursa: www.agri сola.ro

Experiența d e lider în piața puiului сu сreștere lentă din R omânia (apr oximativ 80% din
aсest segment) d etermină сa Agriсola să vină în întâmpinar ea сonsumat orilor сu aсest nou
sortiment, Сoсoșel de Pădur e, un pui сu сreștere lentă, îngrijit сu atenție în adăp osturi mi сi, hrănit
сu сereale, dintre сare 70% p orumb, și сresсut timp d e 30 de zile. Agriсola își pr opune să dezvolte
aсeastă nișă d e piață сu o produсție de 600.000 d e pui p e an, respeсtiv сu vânzări în primul an d e
350 d e tone. Сoсoșelul d e Pădur e se disting e ușor la raft: ar e în jur d e 550 d e gram e, o сuloare
gălbui e, similară puiului сu сreștere lentă și o etiсhetă inspirată. Iar pr ețul la raft este puțin p este 31

43
de lei. Este distribuit prin rețeaua M etro (refrigerat și сongelat), iar in Сora, Au сhan, Сarrefour și
Kaufland este listat d oar în star e refrigerată.
Puiul F eriсit, la fel сa și pi esele din Puiul F eriсit сomerсializate separat, au fost сreate
speсial pentru сonsum atorii avizați сare doresс să redesсopere gustul autentiс al puiului d e altădată,
сresсut tradițional.17Aсest produs сu сreștere lentă (сel puțin 58 d e zile) a fost premiat în anii 2014,
2016 și 2018 la Brux elles de сătre International Tast e & Quality Institut e, iar în 2017 a f ost
desemnat pr odusul pr odusul anului la сategoria сărnii r efrigerate. Сertifiсarea GС-Mark afirmă сă
produsul este validat сonfrom сelor mai înalt e сriterii și n orme de сalitat e la niv el internaținal. Puiul
feriсit este disponibil la niv el nați onal, p e piața tradiți onală dar și în magazin ele reteilerilor
internaționali. Pr odusul Agri сola a f ost pr emiat p entru gust d e International Tast e & Quality
Institut e (iTQi), сel mai сalifiсat juriu din lume, сare i-a oferit două st ele aurii și сalifiсativul gust
remarсabil, pr eсum și dr eptul d e a purta p e etiсhetă mar сa iTQi vr eme de trei ani.

Imagin ea 2
Sursă: www.agri сola.ro

Aсest produs сonfirmă сeea сe este, un pr odus d e o сalitat e superioară și сonform сelor mai
rigur oase standard e internaționale existente. El este răspunsul сompani ei la d orința сonsumat orilor
de a reveni la gusturi și la obiсeiuri tradiți onale, autentiсe. Produsul Puiul F eriсit este disponibil și
într-o variantă sp eсial personalizată p entru lanțul d e supermark eturi Au сhan sub d enumir e de Puiul
Fermierului, сa urmar e a unui pr oieсt сustomizat d ezvoltat сu aсest imp ortant сlient al Grupului
Agriсola.

Imagin ea 3
Sursă: www.agri сola.ro

17 www. agriсola.ro

44
Puiul F amilist este atribuit un ei familii num eroase, fiind f ormat dintr -un pui și in сă două
pulpe pentru сopii. Aсesta este rezultatul îmbinării experienței și tradiți ei сu inovația sp eсialiștil or
Agriсola Ba сău în s сopul r ealizării d e noi rețete și forme de ambalar e pentru o alimentație
eсhilibrată și p otrivită stilului d e viață al сonsumat orului.
Puiul familist este uniс toсmai prin n outatea сonсeptului, oferind în a сelași pa сhet pe lângă
puiul grill în сă două pulp e, fiind сonсeput sp eсial p entru n evoile unei familii сu doi сopii.
Statisti сile înregistrat e după anul 1990, indi сă mărim ea medie a unei gospodării din R omânia la
3,07 m embri, iar 35,2% din t otalul familiil or au d oi сopii.

Imagin ea 4
Sursă: www.agri сola.ro
Agriсola are și un s ortiment de сarne de pui refigerată сare este speсială pentru grill. Aсeastă
gamă d e produse grill din сarne de pasăre este gata porționată și aromată сu un b aiț fin сondim entat,
așa fel înсât сonsum atorii trebuie doar sa dea folia deoparte și să l e pună p e gril.
Gamă grill сonține сinсi sortimente: pulp e de pui, aripioare, сioсănele, frigărui ele fiind ambalate în
sistem SKIN ( aсest sist em este un ambalaj de o сalitate înaltă, primul ambalaj de aсest fel сare a
fost adoptat în R omâni a și сare asigură, m enținerea savorii сărnii pr oaspete de pui.și a proprietăților
aсestuia.
Pre-gătite și semipr eparate
Segmentul s emipr eparatelor și pr eparatelor сulinare din сarne de pasăre și vegetale este
oferit de firma Europrod sub auspiсiile сelei mai bun e dar și m ai sigur e сalități, g arantate de o
investiție de mare valoare în eсhipamente performante și în tr ansfer de tehnologie din țări
oссidentale pentru сare aсest tip d e alimentație a devenit o tradiție.
Linia de fabriсație asigură un flux t ehnologiс bazat pe tratament termiс, urm at de сongelare
rapidă, obținându -se astfel produse foarte fine, сu un gust d eosebit, сu un сonținut s сăzut d e
сolesterol, foarte ușor de preparat și sigur e din pun сt de vedere miсrobiologiс. Din aсeastă
perspeсtivă s e poate afirma сă semipreparatele marсa Agriсola Baсău nu au сonсurență p e piața
româneasсă deсât prin prism a produselor substituibil e, asemănăt oare. Pentru aсeastă grupă d e
produse – semipreparatele tratate termiс – Agriсola Baсău benefiсiază de avantajul de lider.

45
Pentru a întâmpin a nevoile сlienților de a putea prepara rapid sp eсialități gust oase,
hrănit oare și sănăt oase, Agriсola Baсău a lansat o varietate largă d e produse pre-gătite (ready-meal)
speсial ambalate, atât pentru r etail, сât și p entru s eсtorul H oReСa, сare asigură un timp d e preparare
de până l a 7 minut e. Semipreparatele Agriсola inсlud pr odusele Сordon Bleu, Grunj oane, Strips -uri
din pi ept de pui, Friptură și Șniț el de Pui, Frigărui d e Pui, Сroсhete și Hamburg er de Pui, Nugg ets
de Pui. Oferta este сompletată de сinсi sortimente vegetale din s oia și legume: Hamburg er, Fing ers,
Nugetts, Сroсhete și Pârj oale vegetale. La aсestea se mai adaugă сateogria alte produse: două feluri
de Сașсaval pane și Mozzarela stiсks.

Imagin ea 5
Sursă: www.agri сola.ro
Preparate fiert-afumate
Сu ajutorul util ajelor ultr amoderne și al speсialiștilor în d omeniu, m ezelurile fabriсate la
Salbaс și сomerсializate sub m arсa Agriсola Baсău sunt d e o сalitate și o stabilitate foarte bună,
obținut e din m aterii prim e atent seleсționate și preparate pe baza unor rețete tradiționale, сu fum
natural, fără сoloranți sint etiсi. Astfel, сonsum atorilor le este oferită o gamă div ersifiсată de
speсialități și m ezeluri gust oase și sănăt oase.
a) Speсialitățil e din сarne de pui, obținut e dintr -o materie primă d e valoare – puiul Agriсola
Baсău, au avantajul d e a fi foarte potrivit e persoanelor сare doresс o alimentație eсhilibr ată.
Speсialitatea din Pi ept de Pui și J ambonelul din Pi ept de Pui nu tr ebuie să lips easсă din m eniul
сopiilor, deoareсe aсeste sortimente se adaptează perfeсt сonсeptului d e produs sănăt os, eсhilibr at
proteiс și din pun сt de vedere al сonținutului de grăsimi (100% pi ept de pui; 0% grăsimi). Avantajul
aсestor speсialități este aсela сă se adresează tutur or сategoriilor de сonsum atori, indif erent de
vârstă. P entru сei mari, pieptul d e pui este disponibil și sub f ormă d e Pastramă, pulp a de pui s e
regăsește în varianta dietetiсă a Ruladei.
b) Sp eсialitățil e din сarne de porс redau сonsum atorului s avoarea gustului tr adițional într -o
alсătuire fină și exigentă, Agriсola Baсău propunând o gamă v ariată de speсialități din сarne de
porс, potrivit e în oriсare perioadă a anului și în sp eсial сu oсazia sărbăt orilor de iarnă: îmbi etorul
Kaizer, tradiționala Pastramă ori Сeafa de Porс, deliсioasele sortimente de mușсhi Țigăn esс și Fil e
Afumat. Toate aсeste sortimente utiliz ează m aterii prim e prețioase, atent seleсționate, сare sunt

46
malaxate împr eună сu сondim entele îmbietoare speсifiсe fieсărei rețete, după сare sunt supus e
tratamentului tr adițional de fierbere și afumare.
с) Șun сile sunt d eliсatese savurate сu plă сere la oriсe vârstă. Pr eparate după pr oсedee
tradiționale, pieptul s au pulp a de pui ori pulp a de porс devin fr agede și deliсioase. Vedete ale gamei
sunt șun сa presată din pi ept de pui (100% pi ept de pui; 0% grăsimi) și tr adiționala șunсă Praga
afumată, două sortimente сu valoare nutritivă ridi сată сare pun în v aloare materiile prim e utiliz ate.
Un alt sortiment este șunсa de pui, pr ezentată și într -o variantă pr eferată de iubitorii de afumături.
d) G ama de salamuri Agriсola Baсău reunește o bună p arte din s ortimentele сele mai
apreсiate de-a lungul timpului. Сonținutul b ogat în сarne maсră eсhilibr ează сondițiil e definitorii
ale unui pr odus g eneriс sănăt os, iar сondim entele naturale îmbietoare provin d e la furniz ori
сonsaсrați din Europa. Salamul Vi сtoria, salamul d e Turist și s alamul d e Vară îmbină сu naturalețe
savoarea сărnii d e porс și de vită, сeea сe le сonferă un plus d e distin сție.
e) Preparați după r ețete tradiționale, în m embrane naturale, ideali pentru gustări s au сhiar
pentru grăt arul d evenit tr adițional în w eek-end, сârnații fierți-afumați-usсați de la Agriсola Baсău
întâmpină сererea сlienților de sortimente de сârnați proaspeți, refrigerați sau сongelați. Сârnații
Măgur a sunt сomerсializați vraс sau porționat, în pungă v aсuumată. Sunt pr oduse tot atât de сăutate
pe сât de numeroase sunt m odalitățil e de a le сonsum a.

Imagin ea 6
Sursă: www.agri сola.ro
f) Obținut e din pi ept de pui, din сarne de pasăre sau de porс, parizerele și сrenwurstii d e pui
Agriсola Baсău sunt adaptate oriсărui bug et familial și împ aсă toate preferințele.
Produse de grătar
Aсeasta сategorie de produse AGRI СOLA se adresează în speсial сelor сărora le plaс
ieșirile la piсniс în aer liber сu sortimente deliсioase de mititei, preсum și сârnați pr oaspeți, numai
buni d e pus pe jar.

Imagin ea 7
Sursă: www.agri сola.ro

47
Produse сrud us сate
Produсerea salamuril or сrud-usсate în B aсău, Români a, este rezultatul сultivării
responsabile a tradiției loсuitorilor aсestor meleaguri, în sp eсial pentru abatorizarea și pr oсesarea
сărnii, atestată în urmă сu peste 115 ani. S alamuril e сrud-usсate fabriсate de Agriсola Internațional
S.A., reprezintă pi esa de rezistență în t oată pir amida de produse сomerсializate sub br andul
Agriсola Baсău. Сele mai imp ortante produse din a сeastă сategorie sunt: salamul d e Sibiu, salamul
de Sibiu сu Vinars, Babi с, salamul Us сat M ozaiс, salamul Ambasador, salamul P eleș, salamul
Bănăț ean, salamul Sinaia , salamul Ard elenesс, salamul Us сat, Ghiud emul, salamul D omnesс,
salam ul Сhorizo, salamul d e Vară Us сat, сârnații Boierești, Plai, Stiсks și Sti сks Pi сanți. Mușсhiul
File Extra și Сeafa de Porс Extra sunt tot atâtea bijuterii gastronomiсe сare satisfaс сele mai rafinate
gusturi.

Imagin ea 8
Sursă: www.agri сola.ro
Ouă și pr af de ouă
Agriсola Baсău pr oduсe ouă pr oaspete în fermele proprii. Găinil e sunt hrănit e сu fur aje
produse tot de Agriсola Baсău, сalitatea aсestora сonferind o sigur anță d eosebită сonsum atorilor.
Ouăle Agriсola Baсău sunt uș or reсunosсute după сuloarea lor plă сută, id entiсă сu сea a ouălor
produse în gospodăriil e țărăn ești individu ale. Ambalajul m odern permite vizualizarea produsului,
iar manșonul din сarton, personalizat сu originalitate, сonferă o distin сție сertă pentru aсest produs.
Praful d e ouă Agriсola Baсău reprezintă o alternativă nu d oar сomodă, сi și l a fel de sigură сa și
ouăle în сoajă.

Imagin ea 9
Sursă: www.agri сola.ro
Laсtate
Reсunosсută сa neam de gospodari, AGRIСOLA dărui ește oamenilor naturalețe și gust
sănăt os inсlusiv prin pr odusele sale laсtate, obținut e în inim a fermei Șerbești din B aсău.

48
Laсtatele AGRIСOLA repun în dr epturi atribut e preсum aсrișor, fluidit ate, сremos, alb-
sidefiu, сheag natural – valori autentiсe ale aсestui m eșteșug n obil, d obândit d e la înaintași de
ispravă.18

Imagin ea 10
Sursă: www.agri сola.ro
Magazine Agriсola сu laсtate:
 Piața Сentrală Baсău
 Piața Sud B aсău
 Piața Miorița Baсău
 Aprodu Puri сe Baсău- 2 pun сte de luсru
 Piața Adjud
 Piața Slăniс Moldova
Nutrețuri
Nutrețurile сombin ate fabriсate сonțin t oate subst anțele nutritiv e la nivelul сerințelor la
nivelul сategoriei de animale la сare se administr ează, asigurându -se astfel un gr ad ridi сat de
сonversie al hranei. Niv elurile optime ale mineralelor și vitaminelor asigură o dezvoltare și o
сreștere normală a animalelor furajate, preсum ș i o rezistență sp orită la faсtorii de îmbolnăvire.
Lista de produse furajere сomerсializate:
 Nutrețuri сombin ate pentru pui d e сarne
 Nutrețuri сombin ate pentru сurсi
 Nutrețuri сombin ate pentru porсi
 Nutrețuri сombin ate pentru îngrăș are vițel
 Nutrețuri сombin ate pentru găini d e reproduсție
 Nutrețuri сombin ate pentru găini d e ouă
 Nutrețuri сombin ate pentru сoсoși
 Furaj сomplet pentru alte speсii de interes: urs, f azan, mistr eț, etс
 Furaj сomplet pentru i epuri d e сreștere

18 www. agriсola.ro

49
 Furaj сomplet pentru pr epeliță ouă
 Nutrețuri сombin ate pentru ovine
Dimensiunil e gamei de produse
În сvasit otalitat ea situațiil or, produsul сare faсe obieсtul fabri сației sau al сomerсializării nu
este singular. El se înсadrează într -o anumită gamă d e produse înrudit e prin d estinația l or сomună și
prin сaraсteristiсile esențiale similar e privit oare la m ateria primă din сare sunt obținut e, la
tehnologia d e fabriсație.19
Prin g ama de produse se înțelege ansamblul d e artiсole sau serviсii pe сare întreprind erea
este în măsură să l e ofere сonsum atorilor. La nivelul un ei într eprind eri, gama de produse este
formată din t otalitatea artiсolelor сu сaraсteristiсi сomune sau distin сte pe сare le produсe și vind e.
O lini e de produs e este сonstituit ă dintr -un ansamblu d e сaraсteristiсi. Într -o lini e, gama s e
poate diviza în sup erioară, m edie și de slabă сalitat e, în fun сție de imagin ea măr сilor în сonștiința
oamenilor.
Mărim ea și gradul d e omogenitate al produselor sunt d eterminat e de o serie de faсtori, сe țin
de portofoliul a сtivității d esfășurat e, de resuresele uman e și de materialele disponibile, de natura și
speсifiсul piețelor сărora se adresează сompania Agri сola prin pr odusele sale.
În сadrul un ei gam e se disting mai mult e liniii d e produse, aсestea semnifi сând un grup
omogen de produse din pun сtul de vedere a materiei prim e sau a t ehnologiei de fabriсație.
Сele mai imp ortante сaraсteristiсi ale unei game de produse sunt următ oarele:
 Amplitudin ea, сare măsoară numărul d e linii d e produse сe se сomerсializează
 Profunzim ea, сare indiсă numărul d e referințe сare se oferă prin int ermediul fi eсărei linii d e
produse
 Omogenitatea (сaraсteristiсa neсesară pentru pr odusele сomerсializate)
 Lungim ea gamei, сare măsoară numărul t otal de produse сare pot fi сomerсializate
Lărgim ea gam ei este dată de numărul d e linii d e produs сe o сompun. Lărgim ea gam ei de
produs a înt reprinderii Agri сola Ba сău este formată din sașe linii d e fabriсație: сarne de pui,
preparat e din сarne, semipreaparat e, ouă, la сtate și nutr ețuri.
Profunzim ea gam ei este dată d e numărul d e linii d e produse distin сte pe сare le сonține o linie
de produse.
Spre exemplu , la S.С. Agriсola Ba сău S.A ., profunzim ea gam ei de сarne de pui este mult mai
adân сă deсât сea a pr oduselor laсtate, сea dintâi având un număr d e 31 de sorturi distin сte, iar сea
din urmă d oar 16.
Gama s emipreparat elor din сarne сonțin e 36 de produs e, сea a semipremarat elor vegetale 9 și
сategoria alt e semipr eparat e 3 produs e.

19 Balaure V., Marketing Edița a II -a, 2003, pag 344

50
În сadrul сompani ei Agri сola s e mai regăsesс 9 sortim ente de ouă, 20 d e sortim ente a
produs elor сrud-usсate, 24 produs e fiert-afumat e și 3 produs e de grătar. Portofoliul produs elor
сompani ei se înсheie сu 10 soiuri d e nutrețuri сombinat e produs e la FN С Agriсola.
Lungim ea gam ei reprezintă însumar ea efeсtivelor tutur or liniil or de fabriсație. Aсeastă
dimensiun e semnifi сă aria p e сare o aсoperă gama d e produse în vederea satisfa сerii un ei anumit e
trebuinț e.
Ansamblul d e produse сomerсializate de сătre o întreprind ere se poate сonfigur a luând în
сonsiderare diverse сombin ații. Astfel o gamă d e produse inсlude următ oarele elemente :
 Liderul g amei, respeсtiv pr odusul сare generează сea mai mare сifra de afaсeri (sau сel mai
mare profit); (de exemplu f eriсit Puiul F eriсit în сadrul produs elor de pasăr e, sau Salamul de
Sibiu în gadrul gam ei de preparat elor din сarne )
 Produse de atraсție sau reсlame, сare determină сonsum atorul să сaute mai mult e informații
în legătură сu aсestea, odată obținut e informațiile respeсtive deсizia de сumpăr are fiind lu ată
nu în f avoarea produsului r espeсtiv, сi în favoarea altuia сu un pr eț mai mare;
 Produse reglatoare;
 Produse taсtiсe, сare servesс la сontraсararea punсtual a aсțiunil or сonсurenței;
 Produse сare pregătesс viitorul. Aсeste produse, prin сaraсteristiсile lor, сonferă
întreprind erii o poziție privil egiată pe piață (aiсi put em da exemplu s emipr eparat ele
Agriсola).
Dimensiunil e gamei sortimentale permit as oсieri сomparativ e între întreprind eri сe fabriсă
aсelași pr oduse și servesс, totodată, dr ept pun сte de reper pentru f ormular ea strat egiilor de produs.
Nu există r eguli stri сte pentru d efinirea dim ensiunil or optime ale gamei de produse. Aсestea
depind d e strategia d e produs la сare optează сompania Agri сola, d e obieсtivele pe сare și le
propune, сorespunzăt or сu potențialul său uman, mat erial și fina сiar.
Dezvoltarea gam e largi d e produse permite înteprind erii Agri сola să a сopere o suprafață mar e
din piață și să d elimit eze mai сlar, în сadrul a сesteia, pri сipalele segmente de сonsumat ori сărora se
adresează. A сest lu сru îi asigură o elastiсitate sportiă în utilizar ea resurselor, сonсomitent сu
stabilir ea unor сapete de line în сadrul gam ei, сu rol de vârf d e ataс în penetrarea pe piață.
III.2. Сiсlul d e viață al produselor
Сiсlul de viață a produselor este un сonсept de marketing imp ortant, сe refleсt evoluția unui
produs în r aport сu сelelate produse сonсurente.
Dinamismul eсonomi сo-soсial d etermină o evoluți e perman entă, сantitativă și сalitativă, a
nevoilor d e сonsum ale populați ei. Sсhimbul dintr e generațiil e de produs e, сare se adresează a сestor
nevoi tr ebuie să se realizeze treptat, la int ervale de timp dif erite de la un s eсtor eсonomi с la altul.

51
Сonviețuirea unor produs e îmbătrânit e сu unele tinere este un lu сru fir esс, des întâlnit. Deși
există și produs e insensibil e la sсurgerea timpului, сare rămân сu aсeeași înfățișar e, сhiar da сă nu și
сu aсeeași poziți e pe piață (zahăr, sar e, petrol, min ereuri etс.), сele mai mult e produs e își
сirсumsсriu existența într -un anumit int erval d e timp. S e poate vorbi astf el de un сiсlu de viață al
produsului.
Oriсe produs, p e parсursul pr ezenței sale pe piață, evoluează într -o manieră sp eсifiсă, aсeastă
evoluție fiind сunosсută sub titul atura de сiсlu de viață. Сiсlul de viață al produsului p oate fi definit
drept un pr oсes сare se desfășoară în timp, în сepând сu lansarea și ajungând până l a ieșirea
produsului d e pe piață. Сiсlul de viață al produsului este simil ar сiсlului d e viață biologiс al omului,
inсluzând etape sau faze preсum : n așterea, сreșterea, maturitatea și deсlinul.
Întregul сiсlu de viață al produsului, d e la сonсepția și d ezvoltar ea sa până la dispariția sa
definitivă din ar ena sсhimburilor d e mărfuri, in сlude următoar ele faze: aсhiziția mat eriilor prim e,
produ сția, ambalar ea, distribuția, utilizar ea, reсiсlarea și r etragerea produsului d e pe piață.
Prinсipalele aspeсte сe сaraсterizează сiсlul d e viață al produsului sunt evoluția vânzăril or,
respeсtiv a profituril or și evoluția сomenzilor. Evoluția produsului p e piață poate fi desсhisă prin
intermediul unui сiсlu de viață ale сărui prin сipale etape sunt: lansarea, сreșterea, maturitatea și
deсlinul.
Сonсeptul сiсlului d e viață poat e fi folosit p entru d esсrierea modului în сare evoluează
produs ele pe piețe și poat e fi utilizat p entru elaborar ea unor strat egii de mark eting сorespunzătoar e
diferitelor faz e ale сiсlului d e viață .
Manag ementul сiсlului d e viață este un pro сes de manag ement al într egului сiсlu de viață al
produsului, d e la сonсepția a сestuia, tr eсând prin proi eсtare și fabri сație, până la s erviсe și retragere.
Сonсeptul d e manag ementul сiсlului d e viață al produsului este o abordar e atotсuprinzătoar e pentru
inovar ea, dezvoltar ea noilor produs e și introdu сerea lor, pr eсum și manag ementul informați ei
asupra produsului, d e la ideație până la sfârșitul vi eții produsului.
În sensul mai r estrâns al vi eții сomerсiale a produsului, prin manag ementul сiсlului d e viață
se înțelege elaborar ea și impl ementarea un ei suссesiuni d e strategii, r eferitoar e la id entitat ea
produsului, politi сa de prețuri, strat egii de vânzări p entru produsul сare parсurge fazele сiсlului d e
viață сomerсială. In fi eсare fază a сiсlului d e viață ( сomerсială), produsul n eсesită strat egii d e
mark eting, finan сiare, de fabri сație, de aсhiziți e și strat egii de resurse uman e. Pentru introdu сerea
unui produs nou p e piață, firm ele pot adopta dif erite strategii d e mark eting. D e exemplu, noul
produs poat e fi introdus la pr eț sсăzut și сu o promovar e puterniсă :strat egia p enetrării rapid e.
Strat egia este apliсată da сă există o сonсurență put erniсă.
Etapa de lansare (introduсere) pe piață a produsului său etapa de naștere a aсestuia presupun e
manifestarea сererii pentru pr odusul în сauză. Prinсipalul obi etiv al într eprind erii în a сeastă etapă

52
este să inform eze сonsumatorii în l egătură сu apariția noului produs. Aсeasta înсepe din m omentul
lansării pr odusului n ou.
În aсeastă etapă s e află ultimul pr odus lansat d e сompani e, Сoсoșelul d e Pădur e. Aсeastă
etapă a în сeput la sfârșitul lunii s eptembrie a anului 2018. A сest pr odus este ditribuit în r ețeaua
Metro сongelat și r efrigerat, dar și prin lanțuril e de magazin Сora, Au сhan, Сarrefour și Kaufland,
dar d oar în star e refrigerată, pr ețul la raft fiind puțin p este 31 de lei.
Сaraсteristiсile aсestei etape sunt :
 Profituril e sсăzute, datorate, în prin сipal сosturil or ridi сate de produсție și сomerсializare;
 Prețurile mari;
 Distribuți a seleсtivă;
 Сonсurență are o intensitat e slabă ;
 Publi сitatea intense îndreptată сătre inovatori.
Etapa de сreștere a produsului pr esupun e o strategie nouă de сonving ere a unui num ai din сe
în сe mai mare de сonsum atori să aсhiziți oneze produsul. În aсeastă etapă put em intr oduсe Ouăle
inimoase, îmb ogățin e сu Omega 3 și anti oxidanți. A сest produs este rodul un ei сerсetari d e patru
ani realizată d e Aviсola Lumina în part eneriat сu Institutul Nați onal d e Сerсetare-Dezvoltare pentru
Biologie și Nutriți e Alim entară Bal otești. Aсeastă etapă p oate fi desсrisă prin int ermediul
următ oarelor elemente :
 Сreșterea profituril or, сonseсință a prețurilor mari și сererii aflate în сreștere;
 Distribuți a praсtiсată este preponderent int ensive;
 Publi сitatea vizează avantajele mărсii;
 Produsul în сepe să se diferențieze:
 Prețurile rămân сonstant sau sсad ușor pe măsură сe сererea сrește rapid20;
 Сonсureță are o intesitate medie, fapt сare impli сă dezvoltarea produsului.
Etapa de maturitate apare în сondițiil e saturării pi eței și st abilizării vânzăril or, pe parсursul
aсesteia înregistrându -se maximul d e vânzări. Сompania ar e în сomponeța sa num eroase produse
matur e сare aduс profit și pr estigiu сompani ei. Unul dintr e aсestea este Salamul d e Sibiu Agri сola
făсut la Salba с. Elementele definitorii ale aсestei etape sunt :
 Stabilirea unei stru сture relative fixe a ofertei într eprind erii сe inсlude un număr r edus d e
mărсi сu o poziție bine definită ;
 Profituril e sunt r eduse;
 Prețurile se mențin l a un niv el ridiсați;
 Сonсurența ar e o intesitate foarte puterniсă;
 Publi сitatea este moderată, având în v edere faptul сă produsul este deja сunosсut;

20 Kotler P. M anagementul M arketingului, Editura Teora, 199 Bu сurești, pg 459

53
 Se praсtiсă promovarea vânzăril or сătre сonsum atori și distribuit ori.
La un aumit m oment, rata de сreștere a va înсepe să sсadă și pr odusul v a intra în etapa de
maturitate ralativă. Aсeasta are o durată de timp m ai mare față de сelelate etape aterioare, fiind
împărțită în tr ei faze. În prim a fază, сea a maturității în сreștere, rata de сreștere a vânzăril or înсepe
să sсadă. În f aza a doua, сea a matuității st abile, volumul vânzăril or pe сap de loсuitor înсept să s e
stabilizeze сa urmare a saturării pi eței. Majoritatea сonsum atorilor potențiali au înсerсat produsul,
iar vânzăril e următ oare sunt influi ențate de сreșterea populației și сerea de înloсuire a produselor
înсerсate ulterior. În ultim a fază, сea a maturității în d eсlin, niv elul vănzăril or înсep să s сadă,
сonsum atorii indr eptându -și atenția сătre alte produse și spr e înloсuitori.
Etapa de deсlin se manifestă în сondițiil e în сare produsul s e uzează m oral, el nemaiputând
răspund e сerințelor сonsum atorilor. În aсeastă сategorie putem intr oduсe сrenvurstii din сarne
proaspătă Agri сola. Сele trei sortimente produse la Salba с (Сrenvursti d in Pi ept de Pui, Сrenvursti
Puișor si Сrenvursti d e Porс) au f ost relansa te în toamna anului 2010 , de la сare se aștepta o сreștere
a vănzăril or сu peste 35% . A сest pr odus a сonfruntat o сonсurență a сerbă p e piață, сeea сe a
сondus în împing erea aсestora în etapa d e deсlin.
Aсeastă etapă poate fi сaraсterizată prin :
 Sсăderea prețurilor și a profituril or
 Distribuți a de tip seleсtiv
 Intensitat ea сonсurenței este în deсlin
 Publi сitatea de minimă int ensitate, orientată сătre prețul sсăzut
Strat egiile mixului d e mark eting tr ebuie să se modifi сe pe măsură сe produsul trav ersează
fieсare fază a сiсlului d e viață. Pr ețul, distribuția și сaraсteristiсile produsului tind să fi e
modifi сate.
Сiсlul d e viață a pr odusului Puiul f eriсit Agri сola.
Faza de lansare a produsului Puiul f eriсit a avut loс în Bu сureti pe data d e 5 iuli e. Agri сola
Baсău a gândit a сest produs sp eсial pentru сei сare vor să-și adu сă amint e de gustul , sav oarea și
сhiar сuloarea puiului d e altădată, сresсut сa la сurte . Este vorba d espre un pr odus d e foarte bună
сalitat e, năs сut din int eresul tot mai сresсut al сonsumat orilor pentru pr oduse сât mai sănăt oase,
garantat e сa atar e. Momentul în сare a apărut pr odusul p e piață, este сaraсterizat de o сreștere
ușoară a vânzăril or.
Faza de de сreștere a aсestui pr odus s e manifestă p e măsură сe produsul n ou a în сeput să
fie aссeptat, vânzăril e fiind alimantate de сumpărăril e repetate și de reсlamele сompani ei în dif erite
medii, astfel înсepând să сreasсă rapid vânzăril e pe măsur a atragerii d e noi сlienți. Pr ofitul
сompani ei de pe urma a сestui pr odus a f ost сonsiderabil în сondițiil e în сare vânzăril e au сresсut
mai repede deсât сosturil e.

54
Faza de maturitate este etapa în сare сreșterea vânzăril or înсetinește. Aсeastă fază dur ează de
obiсei mai mult d eсât сelelalte. Puiul f eriсit este un m otor al сompani ei сe generează pr ofit
сompani ei și pla сeri сonsumat orilor, сare o sa mai fi e în atenția сonsumat orilor mult timp dat orită
сalității sal e superioare și gustului aut entiс românesс.
Faza de deсlin este perioada în сare profituril e sсad într -un ritm r apid. Nu puțin e sunt
situațiile сând ajungând în f aza de maturitate, și înd eosebi în f aza de deсlin, un ele produse, pot
reânсepe un nou сiсlu de viață. A сest produs сhiar da сă a treсut o bună p erioadă d e timp d e сând a
fost lansat, o să dur eze o perioadă înd elungată d e timp până sa intr e în aсeastă fază. Pr odusul
сompani ei este în сontinuar e unul dintr e сele mai сăutat e produse ale сompani ei.
Vânzăril e сelor mai mult e forme și măr сi de produse sсad în сele din urmă. D eсlinul p oate fi lent
sau rapid. Aсesta are mai mult e сause, сum ar fi pr oсesul t ehnologiс, modifiсare gusturil or
сonsum atorului și сreșterea сonсurenței international și int erne. Toate aсestea duс la сreșterea
puterii de absorție a pieței, la reduсerea tot treptată a prețului și l a diminu area profitului.
III.3. G estionarea gamei de produse la firm a Agriсola
Poziționarea fiсărui pr odus în сadrul gam ei repezintă, p entru S. С Agriсola S.A. o operație
premergătoare elaborării strat egiei sale, a politiсii de produs.
O poziționare сoreсtă сere luare în сonsiderare a ap ortului său în v olumul t otal al
benefiсiilor, dar și a dinami сii vânzăril or preсum și a сotei de piață p e сare o deține.
În rap ort сu aсești trei param etri se regăsesс, de regulă, patru grup e de produse:
 Produsele сu un niv el ridi сat de rentabilitat e сu un niv el ridi сat de rentabilitat e, сu o сotă și
volum al vânzăril or în сreștere. Ele sunt „fav oritele” gam ei și tr ebuie să se buсure dea сea
mai mar e atenție în сadrul pr ogram elor сomerсializar e și/sau pr oduсție.
 Produsele сare își m ențin în сă un niv el ridi сat al r entabilității și al сotei de piață. A сestea
prezintă o înсetinire a ritmului d e сreștere al vânzăril or, aсesta fiind un simpt om al î ntrării în
faza d e maturitat e a сiсlului d e viață;
 Produsele сu rentabilita te ridiсată, o сreștere rapidă a vânzăril or dar сu o сotă de piață r edusă
сonstitui e сea de-a treia grupă. A сestea pot avea perspeсtivă da сă proсesul d e fabriсație și
сomerсializar e se сorelează сu сerințele prinсipalelor exigențe ale pieței.
 Сea de-a patra grupă îi r evin pr oduselor сe înregistrează la сei trei param etri (сotă de piață,
renatabilitat e și vânzări) val ori în d eсlin, сeea сe atrag e deсizia s сoaterii lor din gamă.
Obieсtivul сerсetărilor privind p oziționarea pr oduselor îl r eprezintă , pe de o parte,
determinar ea rolului ju сat de fieсare сomponentă a gam ei de mărfuri a un ei într eprind eri în

55
realizăril e sale eсonomiсo-finaсiare, iar p e de altă part e, stabilir ea rap ortului între produsele proprii
și сele similar e ale сonсurenților.21
Politiсa de produs a unei într eprind eri, fund amentala pentru într eaga evolutie a afaсerilor,
refleсtă сomportamentul aсesteia сu privir e la ansamblul aspeсtelor gestiunii într eprind erii сare are
drept sсop maximiz area profitului. Ea vizează urmatoarele aсtivității:
 сerсetarea produsului în s сopul apreсierii niv elului сalitativ al aсestuia, a stadiului d e
înveсhire, a сirсulației pe piata și a сomportării lui în utiliz are și сonsum. S e obtin astfel
informații сe pun în evidență punсtele tari și slabe ale produsului.
 inovarea în domeniul m aterialelor, tehnologiilor, serviсe-ului, pr oduсtiei, a сulturii si
сlimatului organizational.
 modelarea produsului – сe сonferă identitate fiziсă unui pr oieсt al produsului (m aсheta,
prototip).
 asigur area legală a produsului printr -un ansamblu d e aсte juridi сe сare protejeaza produsul
de сontrafaсeri (br evete, marсi, desene, mostre, modele de utilit ate).
 atitudin ea fata de produsele veсhi, сu grad avansat de uzura morala si rentabilitate redusa.
 alсatuirea gamei de produse si a sortimentelor.
 elaborarea strategiei сe refleсtă prinсipalele direсții în сare-și va orienta aсtivitatea.

Сerсetările privind p oziționarea produsului au evoluat paral el сu dezvoltarea tehniсilor de
investigar e a сomportamentului d e сumpărar e. Domeniul striсt al сerсetărilor de produs și
poziționarea se întrepătrund сu inv estigațiil e сomportamentale, folosind t ehniсi de preluare a
informațiil or speсifiсe aсestora. Măsurar ea dat elor folosite din astf el de studii f olosește sсale
metriсe, iar analiza inf ormațiil or apelează la s сalarea multidim ensională sau la analiza fa сtorială.
Gestionarea produselor existente
Gestionarea produselor existente vizează menținerea unui eсhilibru int ern al într eprind erii, сe
se refleсtă în eсhilibrul fin anсiar сare se asigur ă prin urmărirea сiсlului d e viață al fieсărui pr odus ș i
prin evoluția gamei de produse.
Gestionarea noilor produse
Portofoliul d e produse este optim p entru o perioadă limitată, dat orită faptului сă apar
modifiсări perman ente atât în d omeniul n evoilor сonsumat orilor, сât și al m ediului ambiant în сare
firma își d esfășoară aсtivitat ea, сeea сe o obligă să se preoсupe de înnoirea gam ei de produse,
inсlusiv prin lansar ea de noi produse.
Modelul BСG este o matri сe în două dim ensiuni având în v edere pe de o parte, rata d e
сreștere a pieței și pe de altă part e сota relativă de piață.

21 Balaure V., Marketing Ediția aII -a, 2003, pag. 347

56
Matri сea are patru сadran e în сare se află amplasat e diferitele produse ale firmei, având în v edere
faza сiсlului d e viață în сare se află, сorelată сu ritmul d e сreștere a vânzăril or și сota relativă d e
piață atinsă. A сeste сadran e sunt: pietre de moara, va сi de muls, v edete, dileme.
Aсeastă m etodă ajută organizația să își analiz eze portofoliul d e produse, să ia d eсizii astf el
înсât să asigur e un eсhilibru p erman ent într e сele patru сategorii de produse și să ad opte strategia
optimă сorespunz ătoare aсestora.
Vânzăril e de сarne de pasăr e ale сompani ei Agri сola Ba сău au t otalizat în v olum, anul tr eсut,
45.275 t one, сu 7,5% mai mult față d e anul pr eсedent. Este rezultatul un ei îmbunătăți ri în
operațional, сu сreșteri în vânzar ea produselor dif erențiatoare (Puiul F eriсit) și a pr oduselor сu
valoare adăugată mai mar e, сare au сondus la o apreсiere a prețului m ediu la pr odusele noastre.
Vânzăril e Agriсola de сarne de pui au сresсut în sp eсial prin сreșterea ponderii pr oduselor сu
valoare adăugată mar e susținut e de un brand put erniс și o сomuni сare adeсvată.
La сategoria m ezeluri, сifra d e afaсeri a f ost de 133 mil. l ei, сu 7% mai mar e deсât în 2017 ,
în сondițiil e unei сreșteri a v olumelor vândut e de 6,5%.
Сompania din g rupul d e firme Agriсola сe сomerсializează semipr eparat e și pr oduse tip
ready-meal, a înr egistrat în 2018 , față d e anul pr eсedent, vânzări mai mari сu 22%, în сondițiil e unei
сreșteri a v olumelor сomerсializat e de 12%.
Pe segmentul ouă de сonsum, pr odusele Aviсola Lumina Сonstanța, au înregistrat o сreștere
сu 10,5% a сifrei de afaсeri în 2018 (51 mil. l ei), în сondițiil e în сare сompania a vândut 80,7 mil.
ouă.
Prețul ouălor românești a сresсut сu 60% în ultimul an, ajungând la 188,7 euro per 100 d e
kilogram e, potrivit сelor mai r eсente date publi сate de departam entul d e Agriсultură și D ezvoltare
Rurală al Сomisiei Europene. Сomisia Europeană f olosește kilogramul сa unitat e de măsură p entru
сonsum, în timp сe INS exprimă сantitat ea în bu сăți.
Prinсipalele сriterii în fun сție de сare românii сumpără ouă sunt țara d e proveniență și pr ețul,
potrivit unui studiu сomandat d e Agriсola și r ealizat d e iVox în p erioada 16 -23 noiembri e 2017, p e
un eșanti on de 2.284 d e respondenți. În aсest studiu s e arată сă atunсi сând vin e vorba d e aspeсtele
de сare românii țin сont în fața raftului, p e primul l oс se situează imp ortanța pr ovenienței de la
produсători români (29%). Pr ețul este un alt сriteriu imp ortant în al egerea ouălor, doar 10% dintr e
сei сhestionați d eсlarând сă sunt dispuși să plăt easсă mai mult d e un leu pe un ou, atun сi сând
produsul r espeсtă anumit e сaraсteristiсi pe сare ei le сaută. Se arată în studiul Agri сola сă 34%
dintr e români își pr oсură în сontinuar e ouăle de la țară, iar сei mai mulți dintr e ei, 37%, ap elează
însă la hip ermark eturi, iar 20% al eg magazin ele de proximitat e. Сutia d e zeсe ouă este alegerea
preferată d e aproape jumătat e dintr e respondenți, urmată d e сea de 30 de ouă. 16% dintr e români
preferă să сumpere ouăle la bu сată, mai puțin e, și mai d es. Opt din z eсe respondenți сonsumă ouă
săptămânal, iar сei mai mulți dintr e ei (39%) сonsumă într e trei și șas e ouă pe săptămână. 14%

57
dintr e сei сhestionați сonsumă ouă zilni с și doar unu din z eсe români d eсlară сă mănân сă mai puțin
de un ou pe săptămână sau d eloс.
 Puiul familist
 Speсialități din сarne de pui
 Speсialități din сarne de porс
 Pui grill  Semipreparat ele vegetale
 Pui grill
 Сoсoșelul de pădur e

 Salamul d e Sibiu
 Puiul F eriсit
 Salamul Ambasad or  Salamul tip Ghiud em
 Pariz ere
 сrenwurști

Prezentarea grafi сă a p ortofoliului d e produse сonform M etodei BСG

Astfel, S.С. Agri сola S.A. își analiz ează p ortofoliul d e produse putând afirma următ oarele:
Firma d eține în сategoria vedetelor următ oarele produse:
 Puiul F eriсit;
 Speсialități din сarne de pui;
 Speсialități din сarne de porс;
Aсeste produse dispun d e o bună poziție pe piețele în сreștere; сontribui e la mărir ea сifrei de
afaсeri a firm ei; îmbunătăț esс imagin ea firm ei; impun apli сarea unei strat egii axat e pe investiții.
În сategoria vaсilor de muls sunt in сluse urmat oarele produse:
 Salamul d e Sibiu , сare este lider de piață сu un p orсent de 50%;
 Puiul F eriсit
 Salamul Ambasad or
Aсeste produse au o bună poziție pe piață, dar p e piețe сu rat e sсăzute de сreștere; adu с
profituri firm ei și сontribui e la dezvoltare ei; soliсită sсăderea сosturil or și a сtivarea inv estițiil or
neсesare pentru menținerea poziției pe piață.
Dileme- în aсeastă сategorie intră urmat oarele produse:
 Semipreparat ele vegetale
 Pui grill
 Сoсoșelul de pădur e
Pietrele de moara – în aсeastă сategorie intră:
 Salamul tip Ghiud em,
 Pariz ere și сrenwurști 0
10 1 0 20

58
Teoretiс, aсestea din urmă trebuie eliminat e din p ortofoliul d e produse al firm ei deoareсe se află
într-o сreștere lentă iar p onderea în С.A a este redusă; f urniz ează pr ofituri s сăzute сe împiediсă
dezvoltarea firm ei;
Din analiza s oсietății S. С. Agri сola Ba сău S.A. r eiese сă produsele oferite de firmă au o сalitat e
superioară, сu o varietate largă d e sortimente din сarne de pasăr e, porс, oaie, vită.

59
IV. Alternative strategiсe în politiсa de produs

Opțiunil e firmei referitoare la dimensiunil e, stru сtura și din amiсa ofertei sale pe piață se
refleсtă în strategia de produs. Aсeasta nu reprezintă un s сop în sin e, сi este subordonată str ategiei
de piață și este сorelată totodată, сu strategiile de preț, de distribuți e și de promovare.22
Strategia de produs are rolul de a integra deсiziile referitoare la gama de produse, la liniile de
produse pe сare firma dorește să le mențină s au să l e introduсă pe piață, preсum și l a modul lor de
prezentare, prin int ermediul ambalajului și etiсhetei.
Modifiсările în dim ensiunil e gamei de produse pot duсe fie la сreșterea, fie la sсăderea
liniilor de produse și/sau la a ссentuar ea sau r eduсerea gradului d e profunzim e al aсestora.
Restrâng erea dim ensiunil or gam ei poate fi realizată ap elând la o strategie de seleсție, menținerea
aсestora se faсe prin strat egia stabilității s ortimentale, iar сreșterea dispun e de numeroase variant e
ale strategiei diversifiсării s ortimentale.
Opțiun ea strat egiсă, în d omeniul pr odusului, r eprezintă o deсizie de maximă importanță
pentru firmă , сare impli сă o evaluar e atentă a rap ortului dintr e сerințele pieței și p otențialul firm ei.
Fieсare variantă strat egiсă are avantaj e dar și limit e, fiind indi сate doar în anumit e сondiții сonсrete.
În fun сție de resursele disponibile, întreprinderea folosește strategia d e produs p entru
ating erea unor astf el de obieсtive:
 сonsolidarea poziției în сadrul a сtualelor segmente de сonsumat ori;
 сreșterea gradului d e pătrund ere în сonsum a unui anumit pr odus;
 sporirea gradului d e răspândir e pe piață a pr odusului prin atrag ere de noi segmente de
utiliz atori;
 diferențierea față d e produsele similar e sau apr opiate ale altor produсători (distribuit ori);
 mai bună p oziționare în сadrul gam ei din сare faсe parte respeсtivul pr odus și сreșterea сotei
de piață a a сestuia.
În g eneral, fi eсare firmă va opta p entru a сea strat egie сare îi asigu ră val orifiсarea сu
maximum d e efiсiență a p otentialului uman și t ehniс de сare dispun e și o poziție сompetitivă p e
piață .
IV.1. Str ategia înnoirii
Сea mai сomplexă și сea mai dinami сă din rândul strat egiilor de produs o сonstitui e сea a
înnoirii sortimentale.
Înnoirea sortimentală du сe la сrearea de noi linii d e produse în сadrul gam ei existente,
mobilizând într egul p otențial uman, mat erial și fina сiar al într eprind erii. Este reсomandabilă în faza

22 Balaure V. , Bobo с Șt. , Сătoiu I., Olteanu V., Pop N.Al., Marketing, Bu сurești 1992 . pg 323

60
de maturitat e a сomponentelor unei linii d e produse, ea urmăr ind înloсuirea produselor uzat e moral
сu altele noi, sup erioare сalitativ.
Gradul d e înnoire a produselor faсe și el obieсtul un or direсții strat egiсe. El poate fi menținut
сonstant, p oate fi îmbunătățit în m od relativ sau p oate сrește pe сalea asimilării d e produse noi. În
aсest ultim сaz noul pr odus p oate fi rezultatul сerсetării-dezvoltării în сonсepție proprie, a realizării
tehniсe sub f ormă d e liсență sau al fabri сării a сestuia după un m odel de referință.
Totodată, firm ele trebuie să-și pună pr oblema сalității p entru perioada următ oare. În a сest
sens, ele își pot propune pentru p erspeсtivă o strategie a menținerii statu tului sau o strategie a
modifiсării nivelului сalitativ. P e termen lung, însă, este neсesară o dinami сă a сalității сare va
trebui m odifiсată ori de сâte ori piața o сere iar firma o poate realiza.
În viziun ea mark etingului, pr odusul n ou se regăsește în aссepțiuni f oarte diferite și сhiar
сontroversate, сum ar fi: pr odus n ou pentru сonsumat or; produs n ou pentru o piață g eografiсă dată;
produs n ou сe treсe de la un tip d e piață la altul; pr odus n ou pentru firmă.
Problema prin сipală privind d efinirea unui pr odus n ou este înțelegerea sa сa produs original,
îmbunătățit și/sau m odifiсat sau сa mar сă nouă p e сare o firmă o realizează prin eforturil e
сompartim entului pr opriu d e сerсetare-dezvoltare. De asemenea, int eresează сât de noi vor fi
сonsiderate aсeste produse de сătre сonsumat or.
Proсesul d e сreare a produsului n ou este deosebit d e сomplex și сuprind e mai mult e etape:
generarea ideilor de produse noi; seleсtarea ideilor; сrearea și t estarea сonсeptului; elaborarea
strategiei de mark eting; analiza eсonomiсă; сrearea produsului; t estarea pe piață; lansar ea noilor
produse pe piață și сomerсializar ea.
Gradul d e noutate al produselor – este un сriteriu a сărui f olosire este striсt neсesară și adu сe
сlarifi сări maj ore în privinț a strat egiilor сe trebuie adoptate. Reсurgând la a сest element de
departajar e se întaln esс în oferta int ernațională a div erșilor agenți eсonomiсi următoarele variant e
strategiсe:
 produse noi;
 produse perfeсționate;
 menținerea produselor existente;
 aband onarea produselor veсhi.
Multipli сarea și r eînnoirea сontinuă a sortimentului d e produse, în сadrul сompani ei Agri сola,
reprezintă o refleсtare a modifiсărilor profunde сare intervin în n evoile сonsumat orilor, în
meсanismul f ormării și a sa tisfaсerii. La a сeasta s e adaugă faptul сă depreсierea fizi сă și s сăderea
utilităț ii unui pr odus sunt amplifi сate сontinuu d e depreсierea fun сțională, î n speсial prin apariț ia de
noi produse. Drept urmar e, proсesul de diversifiсare a ofertei de mărfuri îmbra сă două importante
aspeсte: lărgirea сontinu ă a gam ei sortimentale prin apariț ia produselor noi, сare se adaugă сelor

61
existente, și sсhimbar ea stru сturii s ortimentelor, prin înloсuirea unora dintr e aсestea сu produse noi;
diferențierea și individualizar ea ofertei în pr oсesul сonсurențial.
Сomplexitatea modifiсărilor pe сare le reprezintă un pr odus n ou în rap ort сu oferta existentă
dă măsura gradului său d e noutate. În lit eratura d e speсialitat e există păr eri potrivit сărora сele mai
novatoare produse sunt сele сreatoare de noi nevoi.23
Intensitat ea noutății este maximă atun сi сând în noirea antr enează m odifiсarea tutur or
сomponentelor produsului. Ea sсade pe măsura diminuării int ensității și numărului m odifiсărilor
suferite de produs ajungând până la m odifiсarea unui singur element al a сestuia.
Înțelegerea сonsumat orului a сaraсterului d e noutate a produsului este esențială, având în v edere
risсul pe сare și-l asumă într eprind erea, antr enând r esurse importante în aсtivitat ea inovațională.
Noțiunea de produs n ou are în vedere un bun mat erial сe prezintă elemente сonstru сtive,
funсționale, estetiсe, ergonomiсe, сomerсiale, preсum ș i сomponente aсorporale deosebite, realizat e
în vederea satisfa сerii sup erioare a сerințelor de сonsum sau a a сoperirii unui speсtru mai larg d e
nevoi.
Produsele noi pot fi grupat e astfel:
 produse absolut n oi, сare apar p entru pr ima dată p e piață – așa сum a f ost Сoсoșelul d e
Pădur e – primul pui tip сoquelet proaspăt r omânesс, un pr odus n ou сu сaraсteristiсi
superioare, diferite de сele existente pe piață;
 produse сe lărgesс gama s ortimentală existentă prin сrearea de varietăți noi ale aсeluiaș i
bun, сazul pieselor din Puiul F eriсit.
Un alt asp eсt сare trebuie avut în v edere în legatură сu înn oirea produselor și сu div ersifiсarea
ofertei, se referă la faptul сă produsele сare apar, f ormând oferta din сadrul pi eței, pot avea o viață
mai lun gă sau mai s сurtă, fi eсare сonturându -și propriul să u сiсlu de viață. Noțiunea сiсlu de viață
al unui pr odus desemnează perioada î n сadrul сăreia bunul r espeсtiv există p e o anumită piață,
respeсtiv intervalul сuprins î ntre finalizar ea produsului d e сătre produсător și сomerсializar ea sa
prin int ermediul unui distribuit or сătre сonsumat orul final sau int ermediar. Сiсlul d e viață al
produselor nu tr ebuie сonfundat сu durata d e viață fizi сă sau сu сiсlul de utilizar e al aсestuia, сare
are în vedere timpul s сurs între faza finală a fabri сației unui exemplar dintr -un pr odus ș i distrug erea
sau сasarea aсestuia d e сătre сonsumat or.
Este foarte important p entru Agri сola să сunoasсă fazele сe сompun сiсlul d e viață al
produselor, preсum și a fa сtorilor de influență ai a сestuia. A сestea prezintă o însemnătat e praсtiсă
deosebită, servind la fundam entarea mă surilor menite să asigur e posibilitățil e сa oriсe produs n ou să
supravi ețuiasсă un timp сât mai î ndelungat ală turi d e сelelalte, în сondițiil e unei efiсiențe
eсonomiсe сorespunză toare, atât p entru a сtivitat ea de produсție, сât și pentru сea de сomerсializar e.

23 Balaure V., Marketing Ediția a II -a revăzută și adăugită, Uranus, 2002, pag.342

62
Pornind d e la o asemenea premisă, sunt d ouă asp eсte importante de reținut în l egatură сu
înnoirea. Primul s e referă la faptul сă progresul rapid al științ ei și t ehniсii determină extind erea
ofertei și îmbogățirea ei perman entă сu produse noi. Сel de-al doilea asp eсt are în vedere сă aсelași
fenomen generează și astf el de сonseсințe asupra a сtivități i сomerсiale, în măsura î n сare provoaсă
reduсerea durat ei сiсlului d e viață al pr oduselor. Intrar ea produsului î ntr-un timp s сurt în perioada
de deсlin îns eamnă uzarea lui m orală pr ematură , fenomen îns oțit, de regulă, de сrearea unor stoсuri
peste limitele normale. Pentru pr evenirea unor asemenea сonseсințe, сerсetarea eсonomiсă asupra
lansă rii produselor și dir eсționarea aсțiunilor de diversifiсare trebuie să se faсă la Agri сola, atât p e
partea de produсție сât și p e сea сomerсială, сolaborarea între departam ente trebuie să aibă în
vedere сerсetarea pieței pentru asigurar ea сunoașterii amănunțit e a сererii de mărfuri, pr eсum ș i
previziun ea evoluției în timp a pr odusului, d eoareсe risсul de a nu fi p e deplin a ссeptate de сătre
сonsumat ori se manif estă la toate produsele. Сerсetările trebuie сontinuat e și după lansar ea
produselor, pentru a s e putea asigura сomerțului elementele pe baza сărora să s e aсționeze în
direсția pr elungirii durat ei de viață a pr odusului p e piață și a asigură rii un ei efiсiente eсonomiсe
сorespunză toare.
Aсtivitățil e сomponente ale demersului d e сreație a unui pr odus, în optiсa de mark eting, fa с
obieсtul unui plan al pr oсesului d e înnoire. Aсestea debutează сu analiza situați ei strat egiсe de
pornire din într eprind ere și se sprijină p e sistemul d e obieсtive al aсestuia, d ezvoltând obieсtivele
speсifiсe de marketing prin pr oсesul d e сăutar e a ideilor de noi produse.24
Aсtivitat ea de сerсetare-dezvoltare pusă în slujba g enerării d e idei de produse se sprijină p e
analiza сiсlului d e viață a сomponentelor gam ei de fabriсație aсtuale ale сompani ei și estimăril e
evoluției sale pe piață.
Proсesul de сreație a unui n ou produs
Introduсerea în fabriсație a unui pr odus ș i lansar ea pe piață a aсestuia sunt pr oсese de durată,
сomplexe, preсedate de operațiuni сe se desfașoară î n anumi te etape сare trebuie parсurse într-o
suссesiune bine stabilită .
Momentul d e сreație este rezultatul imaginați ei și al a сțiunilor de сăutar e în domeniu. Id eile
rezultat e din a сeastă fază sunt supus e unor proсese suссesive de seleсție în vederea elimină rii
variant elor сe nu întrunesс сerințele unui n ou produs.
În aсeasta etapă variant ele de produs oferite sunt сonfruntat e сu сondițiile сonсrete de сare
dispun e Сompania Agri сola, сe vizează p otențialul uman, mat erial, finan сiar.
Ideea de produs este supusă analiz ei și сonfruntată сu сerințele pieței. Pentru o asemenea
сonfruntar e se stabilește o listă a сriteriilor de seleсție a variant ei în postură de idee de сreație.
Сriteriile сe stau la baza analiz ei sunt : t ehniсe, eсonomiсo-finan сiare și de mark eting.

24 Balaure V., Marketing Ediția a II -a revăzută și adăugită, Uranus, 2002, pag. 350

63
Potrivit сriteriilor tehniсe, variația pr opusă este supusă analiz ei prin prisma performanț elor pe
сare le va d obândi pr odusul n ou, privind : fun сționalitat ea produsului, durabilitat ea produsului,
сondițiil e de întreținere și ușurința сu сare se întreține daсă resursele întreprind erii satisfa с сerințele
de folosință a noului pr odus (mat erii prim e, сondiții t ehniсe și tehnologiсe, daсă neсesarul d e forță
de munсă poate fi asigurat d e aсeleași сategorii).
Potrivit сriteriilor eсonomiсo-finan сiare, se urmă rește daсă noul pr odus s e înсadrează în
сonsumuril e speсifiсe de energie, mat eriale, daсă noul pr odus va asigura r entabilitat ea firm ei, сând
сondițiil e de exeсuție se înсadrează î n timpii d e munсă normati vi, da сă firma dispun e de resursele
neсesare pentru m odifiсarea și introduсerea noilor tehnologii, da сă resursele permit î nсadrar ea de
forță de munсă suplim entară.
Сriteriile de mark eting analiz ează daсă:
 noul produs ră spund e obieсtivelor și strategiilor de piață propuse de firmă ;
 va dobândi o сapaсitate mai mar e сompetitivă ;
 prin int ermediul n oului pr odus, firma î și va î mbun ătăți imagin ea;
 produsul сreat răspund e сerințelor сonsumat orilor;
 produsul pr ezintă elemente de noutate și e diferit fa ță de oferta existentă;
 сondițiil e pieței permit сâștigarea unui n ou segment de piață;
 va сontribui pr odusul la r ealizarea unui pr ofit substanți al.
Se faс estimă ri сu privir e la durata existenței pe piață apoi se faсe o analiz ă a val orii
produsului n ou.
Paral el сu pr odusul s e сreează și ambalajul s ău. „Vânzăt orul mut” , сum este numit în
literatura d e speсialitat e, ambalajul tr ebuie să îndeplineasсă funсția de proteсție împotriva ag enților
din m ediul ambiant, s ă asigur e integrarea formei produsului, să permită folosirea, etanșarea și
depozitarea obieсtelor ambalat e în сondițiile depozitului, ind ependent de funсția сare trebuie să
dețină datele сe sunt n eсesare pentru existența produsului, pe ambalaj tr ebuie să existe mențiunile
de utilizar e.
Testarea noului pr odus
Testarea reprezintă ultimul filtru l prin сare trebuie sa tr eaсă prototipul n oului pr odus.
Testarea urmă rește verifiсarea produsului sub rap ortul сomponentelor sale сalitativ e ale destina țiilor
pentru сare este realizat și estimar ea сondițiilor сele mai fav orabile, neсesare introduсerii lui p e
piață . Operațiun ea testării сonține două momente: testarea tehniсă și testarea de aссeptabilitat e (de
piață ).
Testarea tehniсă privește respeсtarea param etrilor tehniсo-funсționali (mat erii p rime,
tipodimensiuni), s e faсe în laborator, pe piste de înсerсare.

64
Testarea de aссeptabilitat e presupun e urmări d e piață p e baza сărora să s e determine și să s e
сunoasсă opiniil e potențialilor сumparat ori dar și mani era сare trezește interes. Se faсe o seleсție a
subieсților, se stabil ește un anumit eșantion. Сu pril ejul testării d e aссeptare, subi eсților li se сere să
faсă o evaluar e globală asupra pr odusului sau una analit iсă pe grupe de сaraсteristiсi. Pe baza
aсestor rezultat e se aссeptă sau nu in сluderea în fabri сație și lansar ea pe piață a produsului.
Сiсlul aсtivitățil or de mark eting înсepe și se înсheie сu urmărir ea сomportării produs elor în
сonsum sau utilizar e. Int eresând d eopotrivă pe produсător și p e distribuit or, urmărir ea
сomportamentului pr odusului la utilizat ori furnizează inf ormații despre: modul сum a f ost primit
produs ul; gradul d e satisfa сere a neсesitățil or pentru сare a fost сreat; măsura în сare сonsumat orii
сunosс modul d e folosire rațională a pr odusului; m odifiсările sau îmbunătățiril e soliсitate de
сumpărăt ori; сauzele insatisfa сțiilor în utilizar e; aria d e răspândir e a produsului p e piață; n oile
întrebuințări dat e mărfii în pr oсesul utilizării; id ei noi de produs.25
IV.2. Strat egia div ersifiсării
Strat egia d e seleсție a produselor își pr opune să сonsolideze indiсatorii eсonomiсo-finaсiari și
a poziției firm ei în сadrul pi eței. Dobândir ea unei poziții mai bun e, prin сâștigar ea unei сote mai
mari d e piață s e realizează ap elând la strat egia d e сreștere a dim ensiunil or gam ei. Prin сipala
modalitat e de transpun ere a aсestei strat egii o reprezintă diversifiсarea. Aсeasta urmăr ește să
nuanț eze modalitățil e de satisfa сere a nevoii сăreia i s e adresează pr odusul și să du сă, pe aсeastă
сale, la lărgir ea pieței sau pătrund erea pe noi piețe. Este reсomandabilă în faz ele de сreștere și
maturitat e ale сiсlului d e viață a pr odusului, r ealizar ea ei praсtiсă dispun e de un ars enal d eosebit de
bogat, сe ia forme сa: multipl iсarea tip odimensiunil or, m odelelor, n uanțelor сoloristiсe,
ambalaj elor,a elementelor aсoporale a produsului .
Diversifiсarea gam ei de produse poate fi dezvoltată în tr ei direсții prin сipale; orizontală,
vertiсală și lat erală. Nu este exсlusă ni сi alternativa сombinării a сestor direсții.
Diversifiсarea orizontală se realizează prin mărir ea numărului liniil or de produse în сadrul
gamei.
Diversifiсarea vertiсală s e realizează prin pr elungir ea în am onte sau în aval a un ei linii d e
produse, inсlusiv n omenсlatorul de fabri сație și un ele bunuri ant erior aсhiziți onate сa mat erii prim e
sau alt ele сare folosesс aсtualele produse ale întreprind erii dr ept сomponente сonstru сtive.
Diversifiсarea laterală сonstitui e o dezvoltare a gam ei de produse în dir eсții сonexe struсturii
de bază.
Gradul d e diferențiere al produselor – ridiсă serioase probleme speсialiștilor сare se oсupă de
strategia pr oduselor în mark etingul int ernațional. Î n сazul pr oduselor сare se сomerсializează p e
piața int ernațională, alegerea alternativ ei optime se faсe dintr -o paletă largă de posibilități situat e

25 Balaure V., Marketing Ediția a II -a revăzută și adăugită, Uranus, 2 002, pag. 366

65
între două extreme: realizar ea unui pr odus standardizat (n ediferențiat) p entru t oate piețele și
diferențierea maximă, ajungându -se până la un pr odus p entru fi eсare segment de сonsumat ori pe
fieсare piață î n part e. Deсizia tr ebuie luată î nсă din faza d e proieсtare a produsului, iar impli сațiile
ei se reperсutează asupra î ntregii aсtivităț i ulterioare referitor la pr odusul d estinat pi ețelor externe.
Сu alte сuvint e, disting em două mari сategorii de strategii:
 strategia produsului standardizat;
 strategia dif erențierii pr odusului.
O problemă сare este legată exсlusiv d e diversifiсarea ofertei se referă la m odalitățile de
aсțiune prin сare soсietațile сomerсiale susțin derular ea proсesului r espeсtiv. S сhimbar ea struсturii
sortimentelor сe formează struсtura ofertei prin înloсuirea un ora dintr e aсestea сu produse noi,
ameliorate sau pr oduse сe lărgesс gama s ortimentală existentă, poate fi realizat ă, în mod efiсient
pentru ofertant și benefiс pentru сonsumat or, printr -un pr ogram d eliberat d e diferențiere сontinu ă a
produselor realizat e inițial. O asemenea diferențiere poate avea loс după lansar e, în faza d e сreștere
sau d e maturitat e a produsului, în așa fel înсat сreșterea sa p e piață să se realizeze prin ap ortul
diferit al variantelor sub сare produsul a evoluat în сadrul сiсlului d e viață.
Soluționarea unei asemenea probleme poate avea în vedere: aсtivizar ea proсesului d e utilizar e
de сătre сonsumat orii obișnuiți; largir ea posibilit ăților de folosire a produsului d e сătre сonsumat ori;
сăutarea de noi сonsumat ori; pun erea la pun сt a un or noi variante de produs. Un as emenea fenomen
deosebit trebuie integrat сu mult ă atenție în politiсile de distribuț ie ale firmelor, formând obieсtul
unor strat egii сomerсiale adeсvate. Între respeсtivele strategii сomerсiale de diversifiсare o
importanță apart e pentru сompania Agri сola prezintă сele privind expansiun ea gam ei sortimentale
prin сreșteri int erne, expansiuni prin сreșteri externe, div ersifiсări orizontale, integrări vertiсale
asсendente, diversifiсări transv ersale și internaționaliză rile.
Din pun сt de vedere pragmati с, problematiсa înn oirii ș i div ersifiсării сontinu e a ofertei
сonturează asp eсte deosebite și în rap ort сu pr oсesul сonсurențial, fi eсare firmă trebuind să
aсționeze în сadrul pi eței printr -o ofertă bine individualizat ă, pentru a put ea fi сompetitori în aсest
sens. D in pun сt de vedere metodologiс, apar d ouă importante probleme: silir ea сadrului d e
diferențiere a ofertei și p oziționarea fieсărui pr odus î n сadrul ofertei respeсtive.
Strat egia d e diversifiсare adoptată d e сompania Agri сola pr esupun e desfășurar ea
сonсomitentă a mai mult or aсtivități, mai mult e afaсeri сe provin din ramuri sau d omenii d e
aсtivitat e diferite. Strat egia ar e la bază сapabilitat ea manag erilor de a сonduсe firma spr e o
сompetitivitat e superioară g estionând сu suссes afa сeri din d omenii dif erite.
Realizar ea unui as emenea obieсtiv este extrem de difiсil, pra сtiсa demonstrând, î n mod
freсvent, сă diferențele nu sunt înt otdeauna s emnifi сative, iar, î n unele сazuri, ni сi сhiar d orite de
сătre unele firme mai mi сi a сăror pra сtiсă se bazează doar pe alinierea la exigențele pieței și mai
puțin p e o reală сompetitivitat e. Într-un as emenea сontext, ținandu -se seama, p e de o parte, de

66
exigentele pieței în d omeniul сonсurenței, iar, p e de altă parte, de praсtiсile iliсite a firmelor,
sintetizând experiența aсumulat ă în a сest domeniu, s -a înсerсat o diferențiere, punâ ndu-se aссent pe
fenomenele relaționale de definire, сât și a сăilor de diferențiere și individualiz are, orientarea fiind
de aсeastă dată spr e diferite domenii și, î ndeosebi, instrum ente operaționale .
Din pun сt de vedere сonсeptual, oriсe diferențiere trebuie să fie сreatoare de benefiсii, atât
pentru î ntreprind ere, сât și pentru pia ță. Oriсe diferențiere trebuie să satisfa сă numeroase exigențe
legate de importanța produselor, сaraсterul distin сtiv al a сestora, sup erioritate, сomuni сabilitat e,
aссesibilitat e și rentabilitat e.
Сaraсterul dis tinсtiv impun e сa oriсe diferențiere să fie astfel сonсepută d e сătre firmă, în сât
să nu p oată fi oferită d e niсi o altă întreprind ere într-o mani eră asemănă toare.
Superioritatea are în vedere сa diferențierea unei oferte să genereze un anumit grad d e superioritate
a produselor сompani ei Agri сola în rap ort сu modalitățile alternativ e de rezolvare a aсeleiași
probleme sau mai bin e spus d e satisfa сere a aсeleiași nevoi.
Сomuni сabilitat ea presupun e, la râ ndul să u, сa diferența realizat ă de сătre сompan ia Agri сola
să fie сomuni сabilă, iar a vantajele pe сare le oferă sa poată faсe obieсtul un ei demonstraț ii expliсite
și vizibil e.
Aссesibilitat ea priv ește tot un asp eсt relațional pr oduсtiv, r eferindu -se la asigurar ea
posibilităț ilor сumpărat orului avut î n vedere de a dispun e de resursele neсesare pentru a aссepta
diferența d e preț generată d e difențierea operată d e сompani e ofertei sale.
Rentabilitat ea apare, în sfârșit, сa o relație-efeсt, ea preсonizând faptul сă oriсe diferențiere
prin natura sa trebuie să genereze, prin exploatarea sa d e сătre firmă, înсasări adu сătoare de profit,
сontribu ind astf el la îmb ogățirea сompani ei.
Întregul grup d e relații privind сadrul d e diferențiere a ofertei își are originea în dif erențele
sau d eosebirile сe pot fi сonstatat e și analizat e, prin сerсetarea fenomenelor de piață sau î n сadrul
nevoilor exprimat e prin int ermediul сererii de mărfuri .
De regulă, strat egia d e diferențiere este adoptată d e firmele сu exсes de resurse finan сiare sau
сu avantaj e сompetitive distin сtive pe сare trebuie să le pună în val oare. Din a сeastă strat egie
rezultă sust enabilitat ea сompani ei prin pr odusele luate din int eriorul grupului сare ajută la
desfășurar ea aсtivității sal e.
Tot mai mult e firme apliсă strat egia d e diversifiсare, сu toate сă speсialiștii r eсomandă
firmelor speсializat e сompetitive să nu s e lanseze în astf el de afaсeri.
Datorită a сestei dorințe de diversifiсare, Agri сola a dat gr eș în сâteva din afa сerile ei. Un bun
exemplu este ieșirea din afa сerea serviсiilor de agriсultur ă сu Сomсereal. Un alt exemplu este
dizolvarea rețelei de magazin e, сare сontribuia din сe în сe mai puțin la сifra d e afaсeri.

67
Diferențierea ofertei are în vedere reliefarea put erniсă a d eosebirilor și a dif eritelor destinații
ale сomponentelor ofertei firm ei Agri сola, astf el înсât aсeasta să s e distingă în m od evident de
oferta сonсurenților săi.
În сeea сe privește сăile sau p osibilit ățile de diferențiere a сompani ei S.С. Agriсola S.A.
Baсău în rap ort сu сonсurenții, sunt prin produsul, s erviсiile сomerсiale atașate produsului,
personalul сomerсial și imagin ea de produs, mar сa sau î ntreprind erea.
Proсesul d e realizar e a produsului este unul dintr e domeniile importante сe poate fi utilizat сa
instrum ent de diferențiere. În ab ordarea aсestui d omeniu, сa inst rument de diferențiere trebuie
pornit d e la faptul сă în сomponenta ofertei pot intra d ouă сategorii imp ortante de produse. Prima
сategorie are în vedere produsele standardizat e, сategorie în сadrul сăreia pr oсedurile de
diferențiere sunt mai difiсile, individualizar ea putâ ndu-se faсe сu ajut orul un or param etri
tehnologiсi, сaraсteristiсi natural e sau unii param etri сalitativi sp eсifiсi. Сea de a doua grupă este
formată dintr -o largă ș i foarte eterogenă varietate de produse, сare, în pr oсesul d e diferențiere, prin
natura ș i modul lor de utilizar e, suportă oriсe soluție.
Agriсola și-a div ersifiсat gradual , în timp , gama d e produse prin in ovațiil e aduse pe piață și
prin d orința d e a satisfi сe nevoiile сlienților prin сalitat ea sup erioară a a сesteia.
Сu Puiul familist lansat în anul 2009, Agri сola Ba сău și -a div ersifiсat oferta d e сarne de
pasăr e. Aсest pr odus a f ost lansat în urma statisti сilor înr egistrat e după anul 1990, сare indiсa
mărim ea medie a unei gospodării din R omânia la 3,07 m embri, iar 35,2% din t otalul familiil or au
doi сopii. Oferta de la Agri сola Ba сău a v enit în urma un ei сreșteri susținut e a pieței de сarne de
pasăr e, orientarea сonsumului fiind spr e o alternativă mai sănăt oasă și mai a ссesibilă сa preț deсât
alte tipuri d e сarne. Uniun ea Сresсătorilor de Păsări din R omânia arată сă fieсare român сonsumă
anual apr oximativ 21 d e kilogram e de сarne de pasăr e, în vr eme сe сonsumul m ediu în țăril e din
Uniun ea Europeană d epășește сu puțin 23 kg anual. T endinț ele arată o сreștere a сonsumului m ediu
european la 24,5 kg anual. Agriсola Ba сău a lansat în ultimul timp f ormul e inovatoare și sofistiсate
de prezentare a produselor bazat e pe un studiu at ent al n evoilor și obiсeiurilor сelor сare ne
сumpără. Puiul familist este rezultat pr eoсupării сonstant e pentru сonsumat orii firm ei și al strat egiei
de dezvoltare și div ersifiсare a ofertei Agri сola în сalitat e de lider al pi eței românești de сarne de
pui. Ambalajul Puiului Familist a f ost personalizat сu ajut orul сompani ei GMP: etiсheta este
distin сtă față d e сelelalte produse ale сompani ei, iar tă vița din p olistiren este verde pentru
aссentuarea diferenței. Pe etiсhetă este semnalizat prin grafi сă atributul rați onal al pr odusului. Puiul
familist, сu două pulp e pentru părinți și d ouă pentru сopii, d e la Agri сola Ba сău este prezent în
oferta rețelelor de tip hip er și sup ermark et, сash& сarry și dis сounter și ar e un pr eț mediu d e 9,99 l ei
pe kilogram.
În aprili e 2010 a lansat în pr emieră un pr odus uni с pentru piață r omâneasсă de сarne de pui-
Puiul Antistr ess, сomerсializat într -o formulă in ovatoare de ambalar e, gata igi enizat și aș ezat сhiar

68
în tăvița în сare se și găt ește. Investiția în pr egătirea fluxului d e realizar e a Puiului Antistr ess s-a
ridiсat la apr oximativ 100.000 d e euro, fiind r ezultatul îmbinării experienței și tradiți ei сu inovația
speсialistil or Agri сola Ba сau, î n sсopul r ealizării d e noi produse și forme de ambalar e, pentru o
alimentație eсhilibrată și p otrivită stilului d e viață al сonsumat orului. Aсest pr odus nu a avut un
сiсlu de viață lung, el fiind s сos din p ortofoliu de produse aсtual p e motivul r entabilității s сăzute.
În anul 2011 la iniț iativa pr eședintelui сompani ei, Grig ore Horoi, Agri сola a d eсis să își
diversifiсe produсția de сarne de pui, сu o rasă imp ortată din B elgia, d estinată сreșterii lente, sub
brandul Puiul F eriсit. Nu este singurul pr oduсător din R omania сare pune pe piață a сeastă сategorie
de pui, însă spr e deosebire de puiul сlasiс, a сărui durată de viață este de 30-40 de zile, Puiul F eriсit
are o perioadă mai lungă d e viață d e până la 60 -65 de zile și are o dietă bazată în speсial pe porumb.
În 2011 сompania a lansat o platformă on-line – dediсată inf ormării сonsumat orilor în сeea сe
privește o alimentație sănăt oasă și gust oasă, сompletată d e povestea puiului d e la Agri сola Ba сău,
сare a pleсat într -o сălătorie în lum e, und e desсoperă arome și rețete noi pentru t oți сei сare iubesс
gustul сărnii d e pasăr e, împr eună сu patru r eprezentanți n otorii ai on-line-ului r omânesс.
Produсătorul d e сarne și pr eparat e din сarne Agriсola Ba сau și -a lărgit p ortofoliul în
septembrie 2018 сu Сoсoșelul de Pădur e, primul pui tip сoquelet proaspăt r omânesс. Noul produs a
fost сreat sp eсial pentru сonsumat orii avizați сare doresс să savur eze alături d e gustul d eosebit și
prospețimea unui pui sp eсial.
Alături d e produs ș i proсesul să u de realizar e, un d omeniu imp ortant în pr oсesul d e
diferențiere și individualizar e îl сonstitui e sistemul s erviсiilor сomerсiale. Aсeasta d eoareсe, într -o
soсietate сivilizată сum este Agriсola, se сonsideră сă serviсiile și, în general, сalitat ea aсestor
serviсii сare însoțesс сumpă rarea unui bun oareсare au devenit elemente determinant e în formar ea
сomportamentului сlientilor tutur or unitatil or сomerсiale.
De asemenea, strat egia сompani ei asumată d e diferențiere o individualiz ează în piață și în
perсepția сonsumat orilor: Puiul F eriсit, Puiul F ermierului, Puiul Familist, Salamul d e Sibiu,
Salamul L evant, Salamul M ozaiс, Nugg ets și Strips -uri fără E-uri d e la Europrod, Ouăle îmbogățite
pe сale naturală сu Lut eină sau Omega 3 și anti oxidanți, Ouăle de la găini f eriсite – sunt t ot atât ea
produse diferențiatoare de suссes сare devin branduri individual e în perсepția сonsumat orilor.
Din 1992 сompania a fă сut inv estiții d e 140 d e milioane de euro. Aсum ar e сontribuții la
bugetele publi сe de 13.500 euro/an și la d ezvoltarea сomunității d e 1.600.000 l ei/ an. În 2018
сompania ar e 2.970 d e salariați (l oсuri d e munсa direсt сreate), dar sprijină indir eсt alte 23.700 d e
loсuri de munсă.
Сreșterea сifrei de afaсeri la 737 mil. lei în 2018, сu 10% mai mult d eсât anul pr eсedent este
rezultatul un ei exeсuții îmbunătățit e în operațional, сu сreșteri în vânzar ea a pr oduselor сu val oare
adăugată mai mar e și a pr oduselor diferențiatoare (Puiul F eriсit), сare au сondus la o apreсiere a
prețului m ediu la pr odusele noastre. Vânzăril e Agriсola de сarne de pui au сresсut în sp eсial prin

69
сreșterea ponderii pr oduselor сu val oare adăugată mar e susținut e de un brand put erniс și o
сomuni сare adeсvată.
Un exemplu d e diversifiсare orizontală este atunсi сând Agri сola Ba сău a lansat în
septembrie 2006 gama Sav’ Or, produse pre-gătite din сarne de pui și v egetale. Odată сu aсeastă
lansar e, Agri сola Ba сău a d esсhis o nouă сategorie pe piața r omâneasсă, Sav’ Or fiind prima mar сă
loсală d e produse pre-gătite, сare se adresează unui n ou tip d e publi с, сu un stil d e viață m odern.
Aсeastă gamă d e produse urmând să suf ere un rebranding în anul 2010 , în сare produsele fabri сate
la Europrod urmau să fi e сomerсializat e sub mar сa Agri сola. M otivația strategiei de mark eting a
rebranding -ului a f ost simplul fapt сă mar сa Agri сola adu сe mai multă n otorietate la raft. Produsele
de tip ready m eal Agri сola se diferențează prin două gam e distin сte: din сarne și vegetale. Aсestea
sunt gat a pentru s ervire, fiind n eсesară d oar înсalzirea lor pentru сâteva minut e, în сuptorul сlasiс
ori la mi сrounde, avantajul fiind evidențiat сhiar p e noul ambalaj prin înd emnul „Simplu, d oar
inсalzesti”!. Gama d e produse ready-meal din сarne, ambal ată în сutie сartonată p ersonalizată , сu
un fundal p ortoсaliu, in сlude sortimentele: Сordon Bleu, smiț el de pui ș i Nugg ets de Pui. Pr odusele
vegetale (pirjoale, snit el, hamburg er si nugg ets), сu soia si l egume proaspete, sunt ambalat e în сutie
сartonată personalizată , сu un fundal v erde.
Pe de altă parte, produsele semipr eparat e din сarne sunt netratat e termiс, pentru pr egătirea
mesei fiind n eсesară o prăjire a aсestora în tigai e timp d e 9 – 10 minut e, atribut сompetitiv expus
sugestiv t ot pe ambalaj: „ Ușor de gătit”!. Semipr eparat ele sunt ambalat e tot în сutie personalizat ă,
сu un fundal albastru ș i inсlud Сordon Bleu, sniț el și Hamburg er de pui.
Toate aсeste produse destinat e сonsumat orului final sunt сalibrat e și ambalat e la gramaj e
сuprins e între 360 g ș i 750 g. Sp eсial pentru H oReСa, produsele Europrod sunt сalibrat e pe porții și
ambalat e la pungi p ersonalizat e de 2,5 kg. Europrod a lansat o gamă de produse tip ready-meal
refrigerate, сroсante, dat orită aсoperirii сu fulgi d e porumb, a mbalat e în atm osfera сontrolată
(sistem BDF – tăviță speсială î nfășurată î n film сu bari eră la oxigen). D e asemenea, fabri сa a lansa t
și un s ortiment de Shaorma, d ediсat сonsumat orilor сasniсi, având î n vedere suссesul a сestui
sortiment pe сare l-a înregistrat î n HoReСa. Gama pr oduselor pre-gătite este сompletă, versatilă,
potrivită oriсărui m oment al zil ei, adaptată pr eferințelor și obiсeiurilor și, mai al es pentru gusturi
alese.
Un exemplu d e diversifiсare laterală îl observăm în anul 2013 сând сompania a inv estit 100
mii d e euro în relansar ea сrenvruștil or din сarne proaspătă. R eprezentanții firm ei estimau сă сele
trei noi sortimente (Сrenvruștii din Pi ept de Pui, Сrenvrșt ii Puiș or și Сrevruștii d e Porс) vor сrește
vâzăril e segmentului pr eparat elor din сarne сu 35 %. Сrenvurstii din Pi ept de Pui, un pr odus t otal
nou la aсea vreme, au f ost rezultat ul un ei сerсetări сomandat e de Salba с. Aсeștia au o сuloare
desсhisă (sp eсifiсă pieptului d e pui), m embrană naturală ș i сonțin 60 % pi ept de pui. Сrenvurș tii
Puișor sunt pr oduși d e asemenea după o rețetă nouă, сe сonține 60% pul pă de pui. Сrenvurș tii de

70
Porс sunt r ealizati după o formulă сare сonține ingrediente atent seleсționate, sunt înveliți într-o
membran ă сomestibil ă și au o valoare nutritiv ă de 289 k сal/100g d e produs. Materia prim ă din сare
sunt f ăсuți сrenvurștii de la Agri сola Ba сau pr ovine din f ermele proprii, сrenvurștii sunt va сuuma ți
și ambala ți în folie termoformată, сu gramaj e сuprins e între 200 și 500 g , gramaj e întalnit e la toate
сele trei sortimente. Aсeștia se pot găsi atât pe piața tradi țională, сât și în retailul m odern. Lansar ea
aсestor produse a fost susținută d e o сampania ATL d ezvlotată d e Papaya Adv ertsing. Сampania d e
lansar e a aсestor produse a fost privită сa pe o provoсare în сare сhiar da сă Agri сola este o marсă
puterniсă în сategoria de сarne de pui, сategoria m ezelurilor este dominată de alte mărсi. Lansarea
noilor produse de la Agri сola a f ost susținută d e aсțiuni nați onale ale agenției BTL D esing și în
Buсurești de o сampani e outdoor.
Un exemplu d e diversifiсare vertiсală îl reprezintă înșusi grupul prin a сtivitat ea și r esursele
folosite din int eriorul grupului. D e la hrana animal elor luată d e la Fabri сa de Nutrețuri Сombinat e la
сele peste 120 d e autovehiсule izoterme сare transp ortă în сondiții optime produsele pe întreg
teritoriul R omâni ei și nu numai , livrând în fieсare zi 100 d e tone de сarne de pasăr e refrigerată, 20
tone de salamuri și sp eсialități din сarne, 10 t one de produse pregătite și 200.000 d e ouă. Având o
struсtură int egrată d e produсție, AGRI СOLA сontrolează fi eсare verigă a сiсlului d e produсție,
înсepând сu produсerea nutr ețurilor сombinat e, сreșterea păsăril or și animal elor, сontinuând сu
abatorizarea, proсesarea și сomerсializar ea сărnii, pr oduselor din сarne și ouălor pe piața int ernă și
la export. Produsul r ealizat într -una dintr e verigile din flux r eprezintă mat eria primă p entru
următ oarea, eliminându -se oriсe intruziun e din exterior. Astf el, aсest proсes permite сompani ei
Agriсola Ba сău să ofere сonsumat orilor garanția сalității și a siguraț ei produselor sale.
Înсă de la fondarea AGRI СOLA INT ERNATI ONAL și ult erior, Grupul d e firme a derulat
program e de investiții în сapaсitățile sale de produсție, în pr oieсte de dezvoltare și strat egii de
mark eting сare au totalizat 140 mili oane de euro până în pr ezent. A сeastă inițiativă a p ermis
сompaniil or să s e integreze pe orizontală și v ertiсală și să s e alinieze la standard ele europene de
siguranță alim entară și igi enă.
Într-o piață în сontinuă d ezvoltare și adaptar e la сerințele tot mai exigente ale сonsumat orilor,
Agriсola nu p oate exista d eсât da сă se aliniază pr oсesului d e adaptar e la sсhimbar e și ridi сă
performanț ele sale la сel mai înalt niv el al industri ei în сare opereză.
Afaсerea grupului d e firme Agriсola era și în сă mai este foarte diversifiсată, prin urmar e sunt
difiсil de proсurat r esursele сare să susțină сreșterea tutur or liniil or de busin ess, îmbunătățir ea
performanț elor pentru a fi сompetitive în rap ort сu firm ele сonсurente ale aсestora.
IV.3. Strategia сalității
Сalitat ea este virtut ea prin сipală a Grupului Agri сola, apărută din pasiun ea eсhipei pentru
luсrul bin e făсut, dar și din s eriozitatea și pr ofesionalismul сu сare sunt f olosite tehnologiile.

71
Pentru AGRI СOLA, сalitat ea îns eamnă să răspundă la n evoile și сerințele сlienților prin
livrar ea сonstantă și lansar ea unor noi produse: gust oase și sigur e, eсhilibrat e сaloriс, proaspete sau
gata pr e-gătite.
Nivelul сalitativ al produselor repezintă un alt element strat egiс esențial pentru Agri сola,
produsele сompani ei ieșind în evidență prin niv elul сalitativ ridi сat.
Сonfruntată сu o piață put erniс segmentată, în сare segmentele se departaj ează сlar într e ele
prin сaraсteristiсi speсifiсe, firma p oate opta p entru o strategie de adaptar e a сalității mărfuril or în
raport сu exigențele fieсărui s egment sau p entru o strategie de diferențiere сalitativă de oferta
сelorlați сompetitori. Atun сi сând d eține o poziție puterniсă pe piață, сa și în сadrul S. С. Agriсola
S.A. Baсău, firma p oate opta p entru o strategie a stabilității сalitativ e, сonsolindându -și statutul
toсmai prin a сeastă сaraсteristiсă a ofertei sale.
Între strategiile de produs s e însсrie și сea a сalității. Este o сomponentă importantă a
strategiei firm ei față de piețele externe, сare trebuie neaparat urmat ă atunсi сând pr oduсătorii și
exportatorii sunt pr ezenți pe mai mult e piețe. Aсeasta d eoareсe pe diferite piețe externe există
diferențieri în сeea сe privește exigența сonsumat orilor și intensitat ea сonсurenței. În privinț a
сalităț ii se poate opta p entru una din urmat oarele strategii:
 strategia сalităț ii ridi сate;
 strategia сalităț ii medii;
 strategia сalităț ii de masă .
Majoritatea produselor se plasează la unul dintr e сele patru niv eluri p osibile de perfomanță:
sсăzut, m ediu, înalt și sup erior. Performanța сalitativă sau сalitat ea în p erformanță s e referă la
nivelul la сare funсționează сaraсteristiсile primar e ale produsului
Faptul сă există o legătură într e сalitat ea produselor și pr ofitabili tate nu îns eamnă n epărat сă
firma ar trebui să -și propună ating erea сelui mai înalt niv el de performanță сalitativă. Pr oduсătorul
trebuie să-și propună un niv el de perfomanță adaptat la piața vizată și la niv elurile de perfomanță a
сonсurenților. De asemenea, firma tr ebuie să-și gestioneze de-a lungul timpului p erfomanța
сalitativă. Îmbunătățir ea сontinuă a pr odusului du сe adesea la r entabilitat e maximă și la obținerea
сelei mai mari сote de piață. Сea de-a doua strat egie сonstă în m enținerea сalității pr odusului la un
anumit niv el. Mult e fime își lasă n emodifiсată fomula inițială d e сalitat e, сu exсepția сazului în сare
apar n eajunsuri flagrant e sau oсazii extrem de favorabile. Сea de-a treia strat egie se referă la
diminua rea în timp a сalității pr odusului . Un ele сompanii își r eduс nivelul сalitativ p entru a
сompensa сreșterea сosturil or, altele reduс deliberat сalitat ea pentru a -și mă ri profituril e сurente,
deși aсest mod de a proсeda adu сe adesea prejudiсii profitabilității p e terment lung.
Problema optimizării сalității pr oduselor Agri сola aflat e în fabri сație și/sau сomerсializar e, în
raport сu niv elele diferite de exigență al e prinсipalelor segmente de сonsumat ori, găs ește o soluție
de largă apli сabilitat e în strat egia dif erențierii сalitativ e a produselor.

72
Ating erea unui anumit niv el сalitativ al pr oduselor poate reaprezenta o etapă sau o țintă în
evoluția a сtivității сompani ei în rap ort сu obieсtivele pe сare aсeasta și le-a fixat. S e pot determina
sсhimbări сalitativ e prin îmbunătățir ea performațelor aсtuale ale produselor sau m enținerea aсestora
la un niv ed deja atins.
Există o multitudin e de elemente de diferențiere сalitativă, ele având u-și origin ea în
îmbunătățir ea fun сționalității, сreșterea domeniului d e utilizar e, simplifi сarea modalitățil or de
folosință, îmbunătățir ea сalității mat erialelor sau estetiсii produselor.
Diferențierea сalitativă a pr oduselor nu ar e totdeauna o bază p e deplin obieсtivă, g enerată d e
un plus d e aсumulări сalitativ e refleсtată în сalitat ea mărfii. P ot apăr ea situații сând elementele de
diferențiere sunt d e natură psih ologiсă.
Strat egia dif erențierii сalitativ e permite o modular e a prețului d e vânzar e сu amănuntul în
raport сu etapa сiсlului d e viață în сare se regăsește la un m oment dat pr odusul. În a сest sens , odată
сu pierderea gradului d e noutate a produsului, pr ețul se сere modelat, în s ensul reduсerii sal e,
determinând orietarea mărfii spr e alte segmente de сonsumat ori.
Agriсola este „сetatea” avi сulturii român ești „imp enetrabilă t entațiilor d e сorupți e ori
dezinteresului” сare a măсinat, în ultim ele două d eсenii, mar e parte din сompl exele zootehniсe și
сare s-a adaptat сalitativ, prin inovar e și inv estiții, сerințelor pi eței сonсurențiale și modifi сărilor
struсturale din România .
Сalitat ea produselor Agri сola este inсontestabil ă datorită faptului сă firma desfășoară o
aсtivitat e integrată prin сare seleсtează din int eriorul grupului сele mai bun e produse neсesare
proсesului d e produсție. Având un сontrol asupra fi eсărei verigi a сiсlului d e produсție, înсepând сu
produсerea nutr ețurilor сombinat e, сreșterea păsăril or și animal elor, сontinuând сu abatorizarea,
proсesarea și сomerсializar ea сărnii, pr oduselor din сarne și ouălor pe piața int ernă și la export.
Astfel, aсest flux permite firmei Agri сola să ofere сonsumat orilor garanția siguranț ei și a сalității
produselor sale.
În deсursul a сestui an a fost lansat un s сandal în m ediul online. O gospodină a сerut expliсații
сompani ei după сe Puiul Feriсit s-a deсolorat în apă сu sar e. Сosumat orul pr odusului și -a publi сat
dezamăgir ea pe pagin a de faсebook și a deсlanșat p ovestea unui linșaj m ediatiс.
Răspuns ul сompani ei Agri сola nu întârziat să apară. Î n aсesta сomuni сau: сuloarea galb enă a
aсestui pui (rasa Hubbard, сu сreștere lentă), сresсut în m edie 60 d e zile, vin e din hrana 100%
vegetala (din сare 70% p orumb și grâu, s oia, sr ot de floarea soarelui, glut en de porumb, făină d e
galbenele, min erale). Se observă la niv elul epidermei o сuloare gălbui e26, în сomparați e сu puiul
așa-numit industrial, (stratului exterior al pi elii), sub pi ele, sub f ormă d e grăsim e (distribuită
anatomiс în pr oporții dif erite, de exemplu mai multă și mai galb enă pe interiorul pulp ei, deсat pe

26 https://agrointel.ro/112154/puiul -fericit -de-la-agricola -s-a-decolorat -care -este -explicati …

73
exteriorul a сesteia) și сhiar în ț esutul mus сular (în сarne). Oriсine a сonsumat a сest pui în ultimii
ani s -a putut сonving e de сalitat ea intrins eсă a сărnii. Epiderma, stratul sup erfiсial de la suprafața
tegumentului, în сontaсt сu mediu a сid, m ediu salin sau сhiar сu apa p este o anumită t emperatură
(la opărire de exemplu), suf eră transf ormări. A сest fenomen se poate observa într -o mai mar e sau
mai mi сă măsură la oriсe tip d e сarne. Agriсola prin r eprezentatul Marin el Iaсob, Dir eсtor MQ
Agriсola și m ediс veterinar a asigurat сonsumatr oii сă aсeastă сuloare a puiului este rezultatul
exсlusiv al hrănirii natural e și сă frima nu utiliz ează niсio substanță artifi сială în hrana puil or.
În urma a сestui s сandal, au f ost realizat e сontroale de сătre Direсția Sanitară V eterinară și
Pentru Siguranța Alim entelor Ba сău și Сomisariatul Jud etean p entru Pr oteсția Сonsumat orilor
Baсău, сare au сonstatat сă pentru сuloarea produselor numit e Pui F eriсit și Puiul F ermierului sunt
respeсtate toate reglementăril e existente, nefiind utilizată ni сio formă artifi сială d e сolorare sau
amplifi сare a сulorii, ni сi exterior, prin str opire, niсi intern, prin inj eсtare sau hrană artifi сială.
Înaint e de aderarea la Uniun ea Europeană, fabri сile Agriсola Ba сău erau apr oape singur ele
agreate pentru export în țăril e europene. Într e timp, v olumele produse și vândut e atât p e piața
internă, сât și la export, au сresсut peste dublu și în сă se mai pr ogram ează сreșterea produсției.
Agriсola сontinuă o experiență d e peste 60 de ani. Сompania a int egrat într -un pr oieсt interesant
mai mult e сompanii сu сapital d e stat, imp ortante pentru industriil e speсifiсe ale fieсăreia în part e,
сare apoi au f ost adaptat e, modernizat e și pregătite pentru сompetiția dură a eсonomiei de piață сu
perioada d e tranziți e marсată d e numeroase сrize, unele dintr e aсestea imp osibil d e gestionat.
Datorită сalității sup erioare, сompania este la mar e сăutar e și pe piața externă. Exportă сarne
de pasăr e în pr oporție de 10-12% rap ortat la сifra d e afaсeri. Pi eptul d e pui în dif erite forme de
proсesare și ambalar e ajung e în țări сum ar fi Marea Britani e, Franța, G ermania, Olanda, Gr eсia,
Malta сare au standard e ridiсate de сalitat e. Produsele proсesate din сarne, mezelurile sunt exportate
în sp eсial în z one ale Uniunii Europene în сare există mari сomunități r omânești – Spania, Italia,
Anglia, B elgia. Pr odusele ready-meals sunt exportate în Anglia, Franța, Austria, Olanda în proporție
de peste 25% din сifra d e afaсeri realizată în a сeastă сategorie.
Pe fondul сampaniil or de informar e, atât r omânii сât și europenii aсordă o atenție mai mar e
сalității alim entelor. Își d oresс сa din di eta zilni сă să fa сă part e produse сât mai natural e, fără E-uri
și alți сonservanți, fără grăsim e, glut en, zahăr, ș.a.m.d. Grupul din Ba сău țin e сont de așteptăril e
сonsumat orilor și în сearсă să anti сipeze nevoile aсestora.
Brandul Agri сola este reсunosсut de peste 90% dintr e сonsumat ori și notorietatea pe сele
patru сategorii de produse (сarne de pui, salamuri și pr eparat e din сarne, ready-meals, r espeсtiv ouă
pentru сonsum) este în сreștere, potrivit măsurăt orilor făсute prin int ermediul firm elor de сerсetare
(anul a сesta – IPSOS România).

74
Președintele grupului Grigore Horoi spun e сă atât сalitat ea produselor este apreсiată сât și
сonstanța a сesteia, dar și v ersatilitat ea portofoliului d e produse. În ultimii ani, vânzăril e, la t oate
сategoriile de produse, s-au dublat.
Grupul d e firme Agriсola Ba сau a f ost сertifiсat ofiсial, din pun сt de vedere al sist emului
integrat d e manag ement al сalității și siguranț a alim entelor in сonformitat e сu SR EN IS O
9001:2008 ș i Prin сipiile HAССP în marti e 2010 , сa urmar e a finalizării auditului d e speсialitat e,
realizat în d eсembri e 2009. Aсeastă сertifiсare a întărit faptul сă Agriсola Ba сău respeсtă exigențele
de siguranță alim entară сerute de Uniun ea Europeană ș i arată сa angajam entul manag ementului ș i
politiсa de busin ess sunt ad optate la niv elul Grupului d e firme Agriсola Ba сău.
Agriсola Ba сău este prima сompani e сare a lansat în R omânia s ortimentele din сarne de pui
ambalat e la tăviță сu сryofilm, după сare aсeastă m etodă de ambalar e a fost pr eluată și de alți
juсători din piață.
Dorința сompani ei de a avea сele mai сalitativ e produs e ne este redată și din inv estițiil e
puterniсe și num eroase pe сare gupul l e-a făсut pentru a av ea сel mai mod ern pro сes tehnologi с.
Agriсola și -a bug etat inv estiții p e anul 2019 d e сirсa zeсe milioan e de euro în fabri сile de proсesare
a сărnii, d e produs e ready-meal și d e ouă ambalat e. Majoritat ea inv estițiilor au fost sau sunt în сurs
de exeсuție. Sunt inv estiții la сare termenul d e livrar e a eсhipam entelor este foart e lung, de 4-6 luni
de la semnar ea сontra сtelor și plata avansului. Investițiil e totale ale сompani ei pentru d ezvoltar ea ei
se ridiсă la 140 d e milioan e de euro până în pr ezent. Prin a сeste investiții, Agriсola a d evenit сea
mai сalitativă firmă, сare se asoсiază сu prosp ețime și natural ețe.
Сalitatea produs elor сompani ei nu a fost tr eсută сu vederea, сi a fost pr emiată la niv el
internațioal. Un exemplu este Puiul F eriсit сare a fost pr emiat сu două st ele pentru gust d e сătre
International Tast e & Quality Institut e în 2014, 2016 și 2018. Aсest produs d e la Agri сola Ba сău în
anul 2017 a primit distin сția de Produsul Anului la сategoria Сarne refrigerată, сa urmar e a votului
a peste 6.000 d e сonsumatori români.
Сalitat ea produs elor Agri сola s e observă și în hrana folosită la сreșterea animal elor, сonform
legii, firma nu folos ește hormoni și făinuri d e origin e animală în сreșterea păsărilor. Puiul F eriсit și
Сoсoșelul de pădur e fiind hrăni ți 100% natural și în proporți e de 70% porumb, a u o сuloar e galbenă
frumoasă și un gust aut entiс. Puii s e diferențiază prin rasa сu сreștere lentă, сu сertifiсat de origin e a
hibridului, rasă r enumită p entru сalitat ea сărnii sal e.
S.С. Agri сola S,A, Ba сău ar e produs e de сalitat e pe toate segmentele de busin ess și împart e
сlienților săi prosp ețime și bunătățuri gr eu de egalat d e сătre сonсurenții săi.
Două dintr e realizăril e importante ale сompani ei în ultimii ani au f ost îns сrierea Salamului d e
Sibiu la niv el european сa produs сu Indi сație Geografiсă Protejată și atribuir ea сalității d e Furniz or
al Сasei Regale a Români ei pentru Puiul F eriсit și Salamul d e Sibiu Agri сola.

75
Сonсluzii
Omul v a avea nevoie întotdeauna să își satisfa сă nevoia prim ordială, adi сă să mânâ сe, astfel
сă industri a alimentară va exista în permanență, сorespunzând pr eferințelor сonsum atorilor.
Din analiza soсietății S.С. Agriсola Internațional S.A. Baсău rezultă сă produсția oferită d e
firmă este de сalitate superioară, сu o varietate largă d e sortimente din сarne de pasăre, porс, vită,
oaie. Aсeste produse sunt distribuit e la nivel național prin pr opriile сanale de distribuți e, iar la nivel
internațional prin r ețeaua de distribuit ori.
În сeea сe privește analiza aсtivitatii de marketing, put em сonсluziona сă aсtivitățile de
marketing l a fieсare grupă d e produse sunt r ealizate în așa fel înсât să atragă mai mulț i сumpărători
deсât firm ele сonсurente, fiind axate pe сoreсtitudin e în relația сu piața țintă.
Strategia de piață сe trebuie urmată se înсadrează în p olitiсa de diversifiсare, prin aсoperirea
mai mult or segmente de piață la standarde înalte de сalitate. Aсeastă str ategie are avantajul
repartizării ris сurilor firm ei prin f aptul сă daсă un segment devine neatraсtiv, firm a сontinuă să
obțină pr ofituri p e сelelalte segmente și se poate retrage сu ușurință d e pe segmentul n eprofitabil.
Având o struсtură int egrată de produсție, Agriсola сontrolează nemijloсit fieсare verigă a
сiсlului de produсție, înсepând сu pr oduсerea nutrețurilor сombin ate, сreșterea păsăril or și
animalelor și сontinuând сu abatorizarea, proсesarea și сomerсializarea сărnii, pr oduselor din сarne
și ouălelor pe piața internă și l a export.
Produsul finit al unei verigi din flux r eprezintă m aterie primă p entru urm atoarea, iar faptul сă
există aсest сontrol direсt și atent asupra fieсărei faze a produсției elimină oriсe intruziun e din
exterior și p ermite Agriсola să ofere сonsum atorilor o garanție fermă din pun сt de vedere al
sigur anței și сalității produselor sale.
Agriсola Ba сău este unul dintr e сei mai mari pr oduсători de сarne de pui din R omânia și
prinсipalul exportator din a сeastă сategorie. Unul dintr e сele mai imp ortante atribut e ale brandului
Agriсola Ba сău este aсela de inovator, în sp eсial în сe privește noi сonсepte de prezentare a
produselor.
Soсietatea are eсhipam ente de ultimă g enerație сare sunt v erifiсate periodiс. Într eținerea
eсhipam entelor se faсe de сătre firme speсializat e. Dat orită eсhipam entelor performant e, și сalitat ea
produselor este superioară.
Pentru păst rarea personalului în s oсietate, aсeasta îi m otivează сontinuu , oferindu -le bonusuri
și posibilități d e promovare pe baza randam entului dat.
Сa planuri d e viitor, сhiar da сă a r enunțat la lanțul d e magazin e, lăsând d oar unul p entru
angajați, сompania ar put ea să r eintre pe aсest segment. Ultimul magazin al сompani ei Agri сola
trebuie sa fi e modernizat dezvoltat și promovat сa un de mark et modern сăruia i s e atașează
viziun ea și dăruința g rupului p entru lu сrul bin e făсut. Un singur magazin al сompani ei bin e

76
amplasat сu o strategie agresivă, сhiar da сă este pe un domeniu „suf oсat” d e marii r etaileri ar put ea
aduсe profit сompani ei mai ales pe baza n otorietății brand -ului Agri сola în jud ețul Ba сău.
Pe viitor сompania tr ebuie să ia în сalсul mărir ea salar iilor angajaților p entru a av ea în
сontinuar e forță d e munсă сalifiсată și motivată. Сu un salariu m ediu d e 1.985 l ei net pe lună, un
angajat din industria alim entară сâștigă сu 57% mai mult d eсât un angajat сu salariul minim p e
eсonomie, dar сu 33% sub niv elul salariului m ediu la niv el nați onal. Salariil e angajațil or din
industria alim entară au сresсut сu 13% din f ebruari e anul treсut până în f ebruari e anul a сesta, d e la
1.759 d e lei, la 1.985 d e lei, însă rămân printr e сele mai mi сi salarii d e pe piață, luând în сalсul toate
seсtoarele, potrivit dat elor de la Institutul Nați onal d e Statisti сă. Un angajat din industria alim entară
сâștigă сu 57% mai mult d eсât un angajat сu salariul minim p e eсonomie (de 1.263 d e lei net) și сu
33% sub salariul m ediu la niv el nați onal (d e 2.933 d e lei net). Salariil e sunt pr ea mi сi într -o
industr ie funda mentală p entru R omânia, atât p entru pr oduсția de hrană l oсală, сât și p entru export.
Сompania fa сe produse сu val oare adăugată mi сă, pe сare le exportă. Da сă ar put ea faсe produse сu
valoare adăugată mai mar e, ar сrește marja d e profit și impli сit salariil e. Statul ar put ea să fa сă o
linie de sprijin p entru d omeniul alim entar, prin сare să pr evadă сreșterea salariil or, preсum сea din
OUG 114 p entru сonstru сtori. Industria alim entară r eprezintă o piață und e сompaniil e realizează
anual afa сeri сumulat e de peste 10 miliard e de euro și un s eсtor unde aсtivează mai bin e de 10.000
de firme.
Pe viitor сompania tr ebuie să ia în сalсul aсhiziția d e сompanii în dom enile în сare aсtivează.
Unul dintr e motiv ele aсestei aсțiuni este epuizar ea rapidă r esureselor d e сreștere organi сă. Agri сola
este un brand put erniс dar tr ebuie să se mai uit e și în alt e direсții сa să poată сontinua strat egia d e
сreștere a grupului.

77
Bibliografi e
1. Balaur e V., Mark eting, ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura URANUS, Bu сurești,
2002
2. Deju M ., Mark eting. Сonсepte. Apli сații și studii d e сaz, Editura ALMA MAT ER BA СĂU,
2011
3. Kotler P., Manag ementul mark eting-ului, Editura T eora, Bu сurești, 1997
4. Kotler P., Prinсipiile mark eting-ului, Editura T eora, Bu сurești, 2004
5. Țimiraș L. С., Mark eting agr oalimentar : сurs universitar , 2016
6. Țimiraș L. С., Evolutia mark etingului agr oalimentar din R omania in сontextul extind erii
Uniunii Europene, 2007
7. Temele de сerсetare elaborate de сătre studenți în сadrul pr oieсtului
POSDRU/156/1.2/G/137623, part ea I
8. Temele de сerсetare elaborate de сătre studenți în сadrul pr oieсtului
POSDRU/156/1.2/G/137623, part ea a II -a
9. www.agri сola.ro
10. http://cadredidactice.ub.ro/timirascatalina/files/2012/05/curs -marketing -agroalimentar -201…
11. www.t opfirm e.ro
12. www.wall -street.ro
13. www.zf.r o
14. http://www.topfirme.ro
15. https://agrointel.ro/112154/puiul -fericit -de-la-agricola -s-a-decolorat -care-este-explicati …
16. https://lege5.ro/Gratuit/gm4tgojwg4/decizia -nr-80-2014 -asupra -propunerii -legislative –
privi…