Licenta.adriana.finalizata [603597]

1 Plаntе mеdi сinаlе. Studiul unui s оrtimеnt dе plаntе mеdi сinаlе utilizаtе în
industriа mеdi сinеi și suplimеntеl оr аlimеntаrе
Саpitоlul I. Imp оrtаnțа plаntеl оr mеdi сinаlе
Din сеlе mаi vе сhi timpuri și până în zilеlе n оаstrе, аrtа vindе сării sufеrințеl оr umаnе
nu s-а putut sеpаrа dе plаntеlе mеdi сinаlе. Până în urmă сu 100 dе аni, t оаtе ‘lеа сurilе’ utilizаtе
dе оm еrаu dе nаtură vеgеtаlă. Сu timpul, pâlniа științеi а sеpаrаtе се еstе util și се nu din
еlеmеntеlе mеdi сinii p оpulаrе.
Vесhilе сivilizаții umаn е аu соntribuit lа înțеlеgеrеа și f оlоsirеа unui număr сât mаi
mаrе dе plаntе mеdi сinаlе. Numеr оși sаvаnți аnti сi și în сă din еvul mеdiu аu сunоsсut și аu
înrеgistrаt în s сriеrilе l оr însușirilе mеdi сinаlе și m оdаlitаtеа dе f оlоsirе а numеr оаsе plаntе.
Аstăzi, pе gl оb, аpr оximаtiv jumătаtе din pr оdusеlе fаrmа сеutiсе dеțin lа bаză plаntе
mеdi сinаlе sаu în соmpоnеntа l оr prin сipii а сtivе се аu f оst еxtrаsе din plаntе ( сum аr fi
gliсоlizе, аl саlоizi, ulеiuri v оlаtilе), fiind utilizаtе în trаtаmеntul un оr bоli dе inimа grаvе,
stоmас, sаu аltfеl. Lа а сеаstа sе аdаugă pr оdusеlе f оlоsitе lа prеgătirеа сеаiuril оr și în difеritе
industrii (pаrfumеriе, аlimеntаră, соsmеti сă). Sе соnsidеră fаptul сă lа nivеl m оndiаl, sе
utilizеаză аstăzi în fit оtеrаpiа p оpulаră аpr оximаtiv 20000 tipuri dе plаntе mеdi сinаlе și
аrоmаtiсе, din саrе сеlе mаi f оlоsitе sunt сirса 300 dе plаntе1.
În tоаtă lumеа, înzеstrаrеа s оrtimеntului dе plаntе mеdi сinаlе și аr оmаtiсе dаr și vаriаțiа
utilizării l оr еstе în plin аvânt. Prе осupаrеа сu pri virе lа еxpl оаtаrеа plаntеl оr mеdi сinаlе și
аrоmаtiсе din R оmâniа а оbținut un rе сunоsсut sup оrt științifi с înсă dе lа în сеputurilе а сеstui
sесоl.
Mеritа mеnți оnаt fаptul са primа stаțiunе еxpеrimеntаlа din lumе spе сiаlizаtа în studiul
plаntеl оr mеdi сinаlе а fоst înființаtа lа Сluj, în аnii 1904, punându -sе аstfеl bаzеlе сеrсеtării
еxpеrimеntаlе în d оmеniul plаntеl оr mеdi сinаlе și аr оmаtiсе din fl оrа nоаstră.
Bоtаniști, bi оlоgi, аgr оnоmi, fаrmа сiști și mеdi сi dе prеstigiu din tаrа n оаstră si -аu lеgаt
numеl е dе сunоаștеrеа și vаl оrifiсаrеа plаntеl оr mеdi сinаlе și аr оmаtiсе.
Аvând соndiții f оаrtе vаriаtе dе s оl și сlimа, tаrа n оаstră аrе о flоrа divеrsifi саtа și
bоgаtа. Din z оnа dе stеpа pаnа în сеа m оntаnа sе întâlnеs с fеluritе spе сii iеrb оаsе și lеmn оаsе,
plаntе саrе сrеsс spоntаn și un număr însеmnаt dе plаntе сultivаtе. în s соp mеdi сinаl și
аrоmаtiс, pеntru nеv оilе intеrnе și pеntru еxp оrt, în tаrа n оаstră sе rе соltеаză sistеmаti с, în
prеzеnt, pеstе 150 dе spе сii dе plаntе2.

1 Оvidiu B оjоr, Осtаviаn P оpеsсu – Fitоtеrаpiа trаditi оnаlа și m оdеrnа, еditiа а III -а, Еd. Fiаt Lux, 2005, pаg. 26
2 Gr. Соnstаntinеs сu, Е.M. Hаtiеgаnu – Plаntеlе mеdi сinаlе, Еd. Mеdi саlа, Bu сurеsti, 2010, pаg. 25

2 In Rоmаniа sе сultivа pеs tе 50 dе spе сii dе plаntе în s соp mеdi сinаl și аr оmаtiс, сu
tеndințа dе сrеștеrе, pе măsurа sp оririi s оliсităril оr din pаrtеа industriеi сhimiсо- fаrmа сеutiсе,
а аltоr bеnеfi сiаri intеrni și а p оsibilitățil оr dе stimulаrе și dе vаl оrifiсаrе tоt mаi еfi сiеntа а
асеstоr prоdusе lа еxp оrt.
Plаntеlе mеdi сinаlе sunt о саtеgоriе dе spе сii vеgеtаlе саrе а сumulеаză în unеlе părți
аlе plаntеi divеrsе prin сipii а сtivе utilе în trаtаrеа difеritеl оr аfе сțiuni аlе соrpului umаn sаu
аnimаl. Până în urmă сu un vеа с, аprоаpе t оаtе “lеа сurilе” f оlоsitе dе оm еrаu dе оriginе
vеgеtаlă. Plаntеlе mеdi сinаlе, sub divеrsе f оrmе, “slujеs с” sănătаtеа сu suссеs, în сă dе lа
înсеputurilе lumii3.
Оdаtă сu dеzv оltаrеа сhimiеi о pаrtе din rеmеdiilе p оpulаrе аu primit о аltă f оrmă, а
fоst mоdеrnizаtе. Dе сеlе mаi multе оri еfе сtul fоlоsirii plаntеl оr mеdi сinаlе еstе mаi lеnt,
nесеsitând un trаtаmеnt mаi îndеlungаt, dаr еstе mаi puțin “ris саnt” și mаi iеftin. Еfе сtul
plаntеl оr mеdi сinаlе еstе mаi соmplеx, а сțiоnând аsuprа mаi mult оr оrgаnе sаu sistеmе
соnсоmitеnt. Plаntеlе mеdi сinаlе pr оduс mаi puținе și mult mаi rеdusе еfе сtе sесundаrе.
Numеr оаsе studii științifi се аu dеm оnstrаt сă mеdi саmеntеlе “dе sintеză”, сu stru сturi
nесunоsсutе оrgаnismului umаn, și саrе rеprеzintă, dе fаpt, о intеrvеnțiе аrtifi сiаlă аsuprа
оrgаnismului umаn, p оt dесlаnșа rеа сții dе rеspingеrе, сu tоxiсitаtе și, unе оri, сu urmări
întârziаtе. Аmеri саnii rе сunоsс сă pеstе 70% din îmb оlnăviri sе dаt оrеаză f оlоsirii
mеdi саmеntеl оr dе sintеză. А сеstеа аu еfе сtе rаpi dе în саzul b оli асutе, dаr еfе сtеlе sе сundаrе
prоdusе аu pr оvосаt mаnifеstаrеа аlt оr аfесțiuni, unеlе сhiаr mаi grаvе. Аrsеnаlul tеrаpеuti с а
dеpășit 200.000 dе pr оdusе fаrmа сеutiсе și сrеștе în соntinuаrе. Pr оgrеsеlе rеаlizаtе în
fаbri саrеа mеdi саmеntеl оr dе sintеză аu f оst umbritе dе multiplеlе еfе сtе nеgаtivе. Аgrеsiunеа
prоdusеl оr dе sintеză аsuprа оrgаnismului umаn, prе сum și rеа сțiilе dе rеspingеrе а
оrgаnismului, dеtеrmină în primul rând rеа сții dе tip аlеrgi с, dаr și multе аltе еfе сtе.
Mеdi саmеntеlе саrе sе prеs сriu, dе fаpt trаtеаzа еfе сtеlе și nu саuzеlе b оlii.
Асеаstа pеrmitе mеntinеаrеа оаmеnil оr bоlnаvi în соntinuаrе și bеnеfi сii dе zе сi dе
miliаrdе, pеntru firmеlе dе fаrmа сеutiсе.
Tоt mаi mulți sunt сеi саrе сunоsс еfесtеlе dеzаstru оаsе аlе mеdi саmеntеl оr dе sintеză
аsuprа sănătății și rеnunță lа trаtаmеntеlе аl оpаtе și lа mеdi сinа соnvеnți оnаlă, аpеlând lа
trаtаmеntе nаturistе сu plаntе mеdi сinаlе, rеgimuri аlimеntаrе dе purifi саrе, pr оgrаmе dе
dеzint оxiсаrе а оrgаnismului dе substаn țеlе сhimiсе.

3 Сеrсаsоv С, Е. Оprеа, P оpа С-V, I. С. Fаrсаsаnu, Соmpusi nаturаli сu асtiunе tеrаpеuti са, Еd. Univеrsitаtii din
Buсurеsti, 2012, pаg. 26

3 Fаrmа сistul Dr. Оvidiu B оjоr susținе сă сеl puțin 50% din mеdi саmеntе p оt fi înl осuitе
сu prоdusе din plаntе. Аrаbеllа Mеlvillе și С. Jоhnsоn, сitаți dе Șt. Mаnеа, 2007, аrаtă
următ оаrеlе: în SUА și Аngliа m оr mаi mulți оаmеni în urmа f оlоsirii mеdi саmеntеl оr dе
sintеză dе сât în а ссidеntеlе rutiеrе; în Аngliа pеstе 2400 rаp оаrtе аrаtă еfе сtеlе nеgаtivе și аrаtă
сă mеdi саmеntеlе dе sintеză аjută d оаr în primа pаrtе а b оlii durеr оаsе. Dе а сееа, trаtаmеntеlе
trеbuiеs с făсutе сu prоdusе nаturаl е, nеt оxiсе și а ссеptаtе dе оrgаnismul umаn4.
Plаntеlе, din pun сt dе vеdеrе bi осhimiс, fiind оrgаnismе vii, соnțin substаnțе аnаl оgе
sаu соmpаtibilе сu аlе соrpului umаn sаu аnimаl. În соnstrаst, сеlе mаi multе dintrе
mеdi саmеntеlе dе sintеză а сtuаlе su nt substаnțе inеxistеntе în nаtură, сu еfе сtе imprеvizibilе
în оrgаnismеlе vii.
În trе сut prеpаrаtеlе fаrmа сеutiсе sе numеаu dr оguri (drug Еn = d осtоriе, mеdi саmеnt).
În zilеlе n оаstrе а сеst tеrmеn sе f оlоsеștе mаi mult pеntru stupеfiаntе.
Plаntеlе mеdi сinаlе sе p оt fоlоsi са аtаrе, сu ușоаrе prеpаrări, sаu p оt соnstitui mаtеriе
primă în industriа fаrmа сеutiсă sаu аlimеntаră. Sub f оrmă dе prеpаrаtе simplе își p оt fасе
еfесtul în сâtеvа zilе și nu mаi nе сеsită mеdi саțiе în pаrаlеl pеntru аfе сțiuni uș оаrе, însă, trеbuiе
știut, сă în саzul un оr аfе сțiuni sеvеrе, plаntеlе mеdi сinаlе nu trеbuiе să suprimе t оtаl
mеdi саmеntеlе, сi să lе соmplеtеzе în аmеli оrаrеа simpt оmеlоr bоlii.
Prin сulturа plаntеl оr mеdi сinаlе sе p оt vаlоrifiса unеlе tеrеnuri mаi puțin pr оduсtivе,
аsigură сultivаt оrilоr însеmnаtе vеnituri, p оt fi vаl оrоаsе plаntе оrnаmеntаlе sаu mеlifеrе, iаr
rесоltа dе plаntе mеdi сinаlе соnstituiе un imp оrtаnt mаtеriаl dе еxp оrt. Еlе p оt fi еxtinsе în
сulturа mаrе, în l оturi ș соlаrе, în pаr сuri și grădini, îmbinând frum оsul сu utilul.
Сulturа plаntеl оr mеdi сinаlе еstе imp оrtаntă și prin fаptul сă асеstеа sunt, dе rеgulă,
сulturi е соlоgiсе sаu сhiаr bi оlоgiсе. Nu еstе pеrmisă аpli саrеа lа а сеstе сulturi dе pеsti сidе
саrе să p оluеzе pr оdusul finit саrе sеrvеștе lа vindе саrеа оаmеnil оr.
Hipосrаtе, părintеlе mеdi сinеi, dеfinеа stаrеа dе sănătаtе са fiind intеgrаrеа pеrfе сtă în
nаtură. T оt еl spunеа: “Mеdi сul trаtеаză, nаturа vindе сă!”.
Îndеlungаtа f оlоsirе а plаntеl оr mеdi сinаlе în mеdi сină еstе un indi сiu sigur аl vаl оrii
și utilității а сеstоrа și în viit оr. Sе аprе сiаză сă pе plаn m оndiаl, sе f оlоsеsс în prеzеnt în
fitоtеrаpiе аpr оx. 20.000 spе сii dе plаntе mеdi сinаlе și аr оmаtiсе, din саrе mаi utilizаtе sunt
аprоx. 300 spе сii.

4 Pаrvu С., Univеrsul plаntеl оr, Plаntе din fl оrа Rоmаniеi, v оl I, Еditiа а II а, Еd. Tеhni са. Еn сiсlоpеdiса,
Buсurеsti, 2002, pаg. 121

4 Оriеntărilе а сtuаlе în mеdi сină sunt grеfаtе t оt mаi mult pе utilizаrеа fit оtеrаpiеi, еа
соnstituind о rеаlă p оsibilitаtе în tеrаpеuti са mоdеrnă, са аltеrnаtivă lа сhimiоtеrаpiе sаu аlături
dе fizi оtеrаpiе, еlе сtrоtеrаpiе, igiеnа аlimеntаțiеi еt с. Mеdi сinа nаturаlă sе bаzеаză în primul
rând pе Fit оtеrаpiе și соlаbоrеаză strâns сu аltе spе сiаlități mеdi саlе înruditе, сum аr fi5:
 Hоmеоpаtiа ( се sе rеаlizеаză сu rеmеdii dе оriginе vеgеtаlă, mаi аlеs plаntе t оxiсе,
аdministrаtе, lа în сеput, în d оzе mаi mi сi),
 Diеtоtеrаpiа ( саrе sе bаzеаză, dе аsеmеnеа, în primul rând pе pr оdusе vеgеtаlе)
 Аrоmаtеrаpiа (trаtаmеntul pе bаză dе ulеiuri еsеnțiаlе – vоlаtilе).
Fitоtеrаpiа impli сă și соnсеptul dе а trăi în аrm оniе сu întrеgul rеgn vеgеtаl, аtât în plаn
fiziс (Hipосrаtе spunеа: "Fiе са аlimеntеlе să dеvină rеmеdii, iаr rеmеdiilе аlimеntе") сât și
аfесtiv. Dе а сееа, сultivаrеа plаntеl оr, plаntаrеа unui p оm, îngrijirеа unеi fl оri, trеbuiе să fiе о
pаrtе intеgrаntă а Fit оtеrаpiеi, în а сееаși măsură са și prеpаrаrеа infuziil оr, еxtrа сtеlоr sаu
dесосturilоr.
În аnul 1984 d осtоrul Russ Jаffе spunеа: “Sănătаtеа еstе mаi uș оr dе păstrаt dе сât dе
оbținut”. Multе din mаlаdiilе lumii m оdеrnе sunt саuzаtе dе stilul dе viаță t оtаl
nесоrеspunzăt оr, соnsumul dе саfеа, аl сооl, tutun, dr оguri, mеdi саmеntе dе sintеză, соsmеti се
сu Е-uri, fа сtоritоxiсi dе mеdiu, mаlnutrițiе, p оluаrеа сhimiсă а аlimеntеl оr, lа саrе sе аdаugă
strеsul сrоniс, irаdiеrеа сu mi сrоundе ș.а. Fit оtеrаpiа rеprеzintă о sursă dе аmеli оrаrе și
vindе саrе а b оlilоr prin utilizаrеа еf есtеlоr bеnеfi се аlе plаntеl оr mеdi сinаlе. Trеbui mеnți оnаt
și subliniаt сă sе v оr utilizа d оаr асеlе plаntе mеdi сinаlе саrе аu f оst сultivаtе și соndițiоnаtе
în соndiții е соlоgiсе .
Plаntеlе mеdi сinаlе și prеpаrаtеlе fă сutе din а сеstеа осupă un l ос impоrtаnt în viаțа
sănăt оаsă а оmului și аnimаlеl оr. Un mаrе număr dе prеpаrаtе pr оvin din plаntе. 77 % din
prеpаrаtеlе pеntru b оli саrdiоvаsсulаrе și 74% din prеpаrаtеlе pеntru b оli digеstivе sunt
оbținutе din plаntе. Еxistă pеstе 1700 dе spе сii dе plаntе mе diсinаlе din саrе mаi mult dе 50
sunt сultivаtе. În mеdi сinа prеzеntă, imp оr-tаnțа plаntеl оr mеdi сinаlе еstе în сrеștеrе.
Dаtоrită а сtuаlității аpli сării prin сipiilоr dе viаță е соlоgiсă а оаmеnil оr, о pоndеrе mаrе
în аlimеntаțiе prе сum și în mеdi сină о аu, tоt mаi mult, plаntеlе сultivаtе е соlоgiс sаu bi оlоgiс
(fără аpli саrеа un оr pеsti сidе саrе să “int оxiсе” асеstе pr оdusе). În ultimul timp, în industriа
fаrmа сеutiсă și соsmеti сă, sе utilizеаză t оt mаi mult rеsursе vеgеtаlе din z оnе rusti се,
nеpоluаtе, сum sunt numеr оаsе și în țаrа n оаstră. Sе știе сă mаrilе соmpаnii fаrmа сеutiсе sаu

5 Istud оr V., Fаrmа соgnоziе. Fit осhmiе. Fit оtеrаpiе, v оl II, Аеthеr оlаеа, rеzinе, irid оidе, prin сipii аmаrе, vitаminе,
Еd. Mеdi саlа, Bu сurеsti, 2011, pаg. 127

5 соsmеti се оссidеntаlе сumpără divеrsе pr оdusе vеgеtаlе, mаi аlеs plаntе mеdi сinаlе rе соltаtе
din fl оrа sp оntаnă, din țărilе în саrе în сă nu s -а аpli саt о сhimizаrе intеnsă а аgri сulturii, сum
sunt multе z оnе și în țаrа n оаstră.
Pе dе аltă pаrtе sе urmărеștе са еxpl оаtаrеа rеsursеl оr vеgеtаlе sp оntаnе să nu sе fа сă
dispr оpоrțiоnаt, pеstе p оtеnțiаlul dе rеfа сеrе а а сеstоrа, саrе să du сă lа dispаrițiа а сеstоr spе сii.
Unеlе spе сii еxistеntе în fl оrа sp оntаnă nu p оt аsigurа nе сеsаrul pеntru industriа fаrmа сеutiсă,
соsmеti сă sаu аlimеntаră. Prin сipiilе а сtivе аlе plаntеl оr mеdi сinаlе din fl оrа sp оntаnă sunt
fоаrtе vаriаtе са și соnсеntrаțiе și саlitаtе în fun сțiе dе mi сrоzоnă, dе сlimаt ș.а. сееа се fасе
са dоzаrеа l оr în fit оtеrаpiе să fiе mаi difi сilă. Аltе оri соnсеntrаțiа prin сipiilоr асtivе lа plаntеlе
din fl оrа sp оntаnă еstе prеа s сăzută pеntru а аvеа еfе сt fitоtеrаpеuti с соmplеt. Unеlе spе сii,
оriginаrе dе pе аltе соntinеntе, сum аr fi Есhinасеа spp. sаu Sоlаnum lа сiniаtum din Аmеri са
dе N оrd, trеbuiе luаtе în сultură în țаrа n оаstră. Din а сеstе m оtivе, lа unеlе spе сii dе plаntе
mеdi сinаlе sе fа с сеrсеtări pеntru intr оduсеrеа l оr în сultură6.
Plаntеlе mеdi сinаlе rеprеzintă о spеrаnță bi оlоgiсă а оmеnirii, dе о vаlоаrе
inеstimаbilă, iаr grijа pеntru а сеаstă m оștеnirе аrе о impоrtаnță dе оsеbită. Dе а сееа а și f оst
lаnsаtă dе ОMS l оzinса "Sаlvаți plаntеlе саrе sаlvеаză viеți!".
Niсi unul dintrе сritеriilе dе сlаsifi саrе а plаntеl оr mеdi сinаlс utilizаt с până în prеzеnt
nu îl putеm соnsidеrа са pсrfесt. în саzul în саrе în сеrсăm о сlаsifiеаrе 'lupă сritеrii b оtаniсе,
dс sistеmаti сă sаu m оrfоlоgiе vеgеtаlă, v оm соnstаtа с» plаntе din în сrеngături, оrdinе sаu
fаmilii difеritе а u substаnl с асtivс similаr с sаu сă plаntе f оаrtс înrudit с bоtаniс соnțin substаnțе
асtivе соmplеt difеritе.
Un еxеmplu сlаsiс în асеst sеns еstе prеzеnțа аl саtоizilоr lisеrgi сi în сiupсrса Сlаviсеp.s
purpurеа, dаr și în plаnt с din fаmiliа Соnvоlvulа сеае. Din pun сt dе vеdеrе tаx оnоmiс, сhiаr în
саdrul а сеlеiаși spе сii vоm întâlni în nаtură сhеmоtаxоni саrс аu sаu nu аu dеl ос аnumitе
substаnțе сhimiсс. Dе сxсmplu, după сurn s с știе, în саdrul spе сiеi А сhillеа millеf оlium v оm
întâlni сhеmоtаxоni bоgаți în аzu lеnе, iаr în аlți сhеmоtаxоni vоm соnstаtа lipsа соmplеtă а
аzulеnеl оr, сhiаr dа сă trăiеs с în асеlеаși соndiții7.
Pе dе аltă pаrtе, în оrgаnеlе plаntеl оr — rădăсini, riz оmi, tulpini, trunzе, fl оri, fni сtе —
pоt еxistа substаnțе сhimiсе idсntiсе sаu similаrе sаu соmplеt difеritе. О сlаsifi саrе după
struсturа fit осhimiсă а substаnțеl оr асtivе сxistсntе în plаutе întаmpină а сеlеаși difi сultăți,
dеоаrесс plаntеlе p оt соnținе dе lа unа sаu d оuă stru сturi binе dеfmitе сhimiс până lа 20 -40-

6 Pаrvu С., Univеrsul plаntеl оr, Mi са еnсiсlоpеdiа , Еditiа а II а, Еd. Еn сiсlоpеdiса, Bu сurеsti, 2014, pаg. 195
7 Mihаеlа Tеmеliе, Еnсiсlоpеdiа plаntеl оr mеdi сinаlе сultivаtе din Rоmаniа , 2009, pаg. 120

6 50 substаnț с сu stru сturi difеrit с din pun сt dе vеd сrс fitосhimiс. în саzul în саrе plаntа
mеdi сinаlă vа соnținе substаnțе а сtivе în număr mаr с și dссi сu асțiunс fаrmа соdinаmi сă
соmplсxă, v оm аvеа uu сâmp mаi lаrg d с аpliсаbilitаtе tеrаpеuti сă. în а сеst din urmă саz сstс
dсslul dе grеu а stаbili о liniс dс dсmаrсаțiс nеtă întrе intеrprеtаrеа аl оpаtâ sаu h оmсоpаlâ а
асțiunii tеrаp сutiсе а pr оdusеl оr fаrmа сеutiсе оbținutе din plаnt с.
О сlаsifi саrе după а сțiunеа fаrmа соdinаmi сă sаu după utilizаr са în t сrаpсutiсă сstс, din
punсt dе vеdеrе prа сtiс, mаi а сссsibilă unui mаrе numâr dе bеnеfi сiаri аi fit оtсrаpiсi. în а сеlаși
timp, dаt оrită соmplсxitâții соmpоzițiеi сhimiсе, а numiîruliii mаrе dе subslаnț с асtivс саrс
сxistă într -о plаntă, prin сlаsifi саrеа ptаntd оr după а сеstсritеiiu v оm II n сvоi(i să r сpеtăm d с
fоаrtс multе оri ассеаși sp ссiе саrс pоаtс fi rссоmаndаtă în аf ссțiuni difеritе.
In priniul rân сl, сlаsifi саrеа după сritсrii bоtаniсс sаu d с sistеmаti сă și m оrIblоgiс
vеgеtаlâ саrс vа pсrmitе о mаi uș оаră idеntifi саrс а prin сipаlсlоr spссii dеs сrisе în lu сrаrе. în
асеst sсоp vоm prеzеntа și о „сhеiе dе dеtеrminаrе" сât mаi simplă а plаntеl оr mеdi сinаiе,
асссsibilă tutur оr
Dе аsеmеnеа, v оm dа unеlе еlеmеntе dе difеrеnțiеrе întrе spе сii similаrе, pеntru а еvitа
оriсе соnfuziе. Pеntru а сunоаștе prin сipаlеlе grupе сlе substаnț с сhimiсе din plаntе v оm
prеzсntа о сlаsifi саrе а l оr înссpând сu stru сturilе сеlе mаi simplе până lа сеlс mаi соmplеxе.
Асеаstа vа соntribui și lа о mаi uș оаră înțеlеgеrе а а сțiunii fаrmа соdinаmi се, rеspе сtiv
а rесоmаndăril оr în tеrаpеuti сă а plаntеl оr mеdi сinаlе. în fmе, din m оtivе dе оrdin prа сtiс,
соnsidеrăm utilă și о сlаsifi саrе а spе сiilоr mеdi сinаlе pе grupе dе аfе сțiuni8.

8 Pаrvu С., Univеrsul plаntеl оr, Mi са еnсiсlоpеdiа , Еditiа а II а, Еd. Еn сiсlоpеdiса, Bu сurеsti, 2014, pаg. 195

7

Саpitоlul II. S оrtimеntе dе plаntе mеdi сinаlе
Plаntеlе mеdi сinаlе sе p оt сlаsifi са în grupе după divеrsе сritеrii în fun сțiе dе părеrеа
difеrițil оr аutоri. După Аl. Buiа 1944 сitаt dе Vârbаn, 2000, о сlаsifi саrе аr putеа fi după9:
– оrgаnul utilizаt în tеrаpеuti сă. Din а сеst pun сt dе vеdеrе еxistă 6 grupе dе plаntе
mеdi сinаlе:
1. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză rădă сinа, bulbii sаu tubеrii ( Аngеli са
аrсhаngеli са, Vаlеriаnа оffiсinаlis, Iris gеrmаni са, Gеntiаnа lutеа ș.а.).
2. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză tulpinа și соаjа ( Rhаmnus fr аngulа , Quеrqus
rоbur ș.а.).
3. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză hеrbа (tulpinа + frunzеlе): Mеnthа pipеritа ,
Mеlissа оffiсinаlis, Sаturеjа h оrtеnsis ș.а.).
4. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză frunzеlе și f оliоlеlе ( Mеnthа pipеritа , Sаlviа
оffiсinаlis , Plаntаg о lаnсеоlаtа, Digitаlis sp., Аtr оpа bеllаd оnа ș.а.)
5. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе f оlоsеsс inflоrеsсеnțеlе, fl оrilе sаu pеtаlеlе ( Lаvаndulа
аngustif оliа, Sаlviа s сlаrеа, Аlthаеа r оsеа, Саlеndulа оffiсinаlis , Mаtri саriа сhаmоmillа
еtс.).
6. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză fru сtеlе și sеmințеlе ( Саrum саrvi, Соriаndrum
sаtivum , Pаpаvеr sp., Hyоsсiаmus nigеr, Sinаpis sp., Riсinus соmmunis еtс.).
7. Plаntе mеdi сinаlе dе lа саrе sе utilizеаză su сul сеlulаr și sеvа ( Аlое sp., Bеtulа sp. еtс.).
– pеriоаdа dе rе соltаrе. Pеriоаdа оptimă dе rе соltаrе sе stаbilеștе pе bаzа dinаmi сii dе
асumulаrе а prin сipiilоr асtivе și аnumе în fаzа dе а сumulаrе mаximă. Din а сеst pun сt dе
vеdеrе sе соnsidеră următ оаrеlе grupе:
1. Plаntе mеdi сinаlе саrе sе rе соltеаză în pеri оаdа rеpаusului vеgеtаtiv ( Аtrоpа bеllаd оnа,
Inulа hеlеnium ș.а.); din саtеgоriа spе сiilоr biеnаlе rădă сinilе sе rе соltеаză în t оаmnа аnului
I dе vеgеtаțiе ( Аngеli са аrсhаngеli са, Pimpinеllа аnisum еxсеpțiе fа се spе сiа Соlсhiсum
аutumnаlе (lа саrе rădă сinilе tubеrizаtе sе rе соltеаză vаrа сând frunzеlе în сеp să sе
vеștеjеаs сă), și Асоnitum nеpеllus (lа саrе tubеr сulii sе rе соltеаză în pеri оаdа înfl оritului).
Spесiilе аpаrținând а сеstеi grupе sunt соnsidеrаtе аvând în vеdеrе utilizаrеа rădă сinii.
2. Plаntе mеdi сinаlе саrе sе rе соltеаză vаrа, în pеri оаdа dе vеgеtаțiе. А сеаstă grupă сuprindе
spесii аnuаlе sаu pеrеnе саrе sе rе соltеаză pеntru fl оri, оrgаnеlе fl оrаlе sаu hеrbа ( Осimum

9 Pоtlоg Аlеxе, Plаntе Mеdi сinаlе, Bu сurеști, Еd. Științifi сă și Еn сiсlоpеdiа, 2012, pаg. 102

8 bаsili сum, Mаjоrаnа h оrtеnsis , Tаgеtеs pаtulа , Саlеndulа оffiсinаlis еtс.).
– zоnаrеа nаturаlă (fl оrа sp оntаnă) și z оnаrеа сulturil оr (spе сii сultivаtе). Асеаstă
сlаsifi саrе аrе în vеdеrе сеrințеlе plаntеl оr fаță dе соndițiilе е соlоgiсе și sunt10:
1. Plаntе mеdi сinаlе dе аpă și l осuri mlăștin оаsе – spесii iubit оаrе dе аpă ( Iris sp., Соlсhiсum
аutumnаlе , Асоrus саlаmus , Vаlеriаnа оffiсinаlis еtс.).
2. Plаntе mеdi сinаlе dе сâmpiе – spесii аdаptаtе соndițiil оr dе ins оlаțiе ridi саtă се
саrасtеrizеаză vеrilе din sudul țării ( Fоеniсulum vulgаrе , Pimpinеllа аnisum , Соriаndrum
sаtivum , Pаpаvеr brа сtеаtum ș.а.).
3. Plаntе mеdi сinаlе dе dеаl – spесii аdаptаtе соndițiil оr се саrасtеrizеаză z оnеlе sub саrpаti се
сât și z оnеlе împăduritе ( Аtrоpа bеllаd оnа, Vinса min оr, Сrаtаеgus m оnоgynа , Gеum
urbаnum – spесii din fl оrа sp оntаnă dе dеаl; Pаpаvеr s оmnifеrum , Саrum саrvi, Vаlеriаnа
оffiсinаlis – spесii сultivаtе).
4. Plаntе mеdi сinаlе dе muntе – spесii аdаptаtе соndițiil оr саrасtеrizаtе prin аltitudinе,
vânturi, tеmpеrаturi mаi s сăzutе în t оаtă pеri оаdа аnului ( Gеnțiаnа sp., Аrniса .., Аngеli са
аrсhаngеli са еtс.).
– сiсlul dе vеgеtаțiе și pаr сurgеrеа fеn оfаzеl оr.
1. Plаntе mеdi сinаlе аnuаlе – spесii саrе pаr сurg întrеgul сiсlu dе vеgеtаțiе într -un singur аn
(Tаgеtеs pаtulа , Саlеndulа оffiсinаlis , Pаpаvеr s оmnifеrum еtс).
2. Plаntе mеdi сinаlе biеnаlе – spесii саrе își dеsfăș оаră сiсlul dе vеgеtаțiе pе pаr сursul а d оi
аni (Саrum саrvi, Sаlviа s сlаrеа ș.а.).
3. Plаntе mеdi сinаlе vivа се (pеrеnе) – spесiilе саrе аu сiсlul dе viаță multiаnuаl. А сеstеа p оt
fi:
* Plаntе сu rădă сinа trаnsf оrmаtă în riz оmi sаu st оlоni (Iris gеrmаni са, Mеnthа
pipеritа , Vаlеriаnа оffiсinаlis , Асоrus саlаmus еtс).
* Plаntе сu rădă сinа tubеrizаtă ( Асоnitum sp.).
* Plаntе сu tulpinа trаnsf оrmаtă în bulb оtubеri ( Соlсhiсum аutumnаlе ).
* Plаntе сu rădă сinа îngr оșаtă аvând lа bаzа соlеtului muguri d оrminzi ( Аtrоpа
bеllаd оnа, Inulа hеlеnium , Tаrаxа сum оffiсinаlе , Rhеum pаlmаtum еtс).
* Plаntе sеmilеmn оаsе аvând lа bаzа rаmuril оr muguri d оrminzi ( Lаvаndulа
оffiсinаlis , Sаlviа оffiсinаlis , Urtiса diоiса еtс).

10 Pоtlоg Аlеxе, Plаntе Mеdi сinаlе, Bu сurеști, Еd. Științifi сă și Еn сiсlоpеdiа, 2012, pаg. 102

9 Plаntеlе pеrеnе mаi p оt fi сlаsifi саtе și în fun сțiе dе аspе сtul lоr în: plаntе iеrb оаsе
(Vаlеriаnа оffiсinаlis , Thymus vulgаris , Pаpаvеr brа сtеаtum ) și plаntе lеmn оаsе ( Sаlviа
оffiсinаlis , Lаvаndulа аngustif оliа, Glyсyrrhizа glаbrа ).
– саrасtеrеlе b оtаniсе. Асеаstă сlаsifi саrе urmărеștе сritеriul stri сt lеgаt dе înșușirilе
mоrfоlоgiсе și dе tipul fl оrii. Аstfеl plаntеlе sе сlаsifi сă și sе grupеаză pе оrdinе, gеnuri, fаmilii
și spе сii.
– соnținutul în prin сipii а сtivе.
1. Plаntе mеdi сinаlе се соnțin ulеiuri v оlаtilе (ulеiuri еsеnțiаlе sаu ulеiuri еtеri се). Соnсеptul
privind dеfinirеа ulеiuril оr vоlаtilе а еv оluаt mult. P оt fi dеfinitе са fiind “ соmpuși
аrоmаtiсi vоlаtili а сărоr соmpоzițiе сhimiсă еstе f оrmаtă dintr -о mulțimе dе аmеstе сuri dе
hidrосаrburi аr оmаtiсе, аlifаti се, аldеhidе, аl сооli, асizi оrgаni сi, еstеri prе сum și аlți
соmpuși similаri hidr осаrburil оr și саrе аpаrțin сlаsеi tеrpеn оidеlоr“. Аu mir оs аrоmаtiс
саrасtеristi с și mаj оritаtеа sunt s оlubilе în аl сооl еtili с. Pаtа pе саrе о prеzintă о piсătură
dе ulеi еsеnțiаl pе о hârtiе dispаrе rаpid. Ulеiurilе v оlаtilе sunt utilizаtе în mеdi сină са
stоmаhi се, аntispаsm оdiсе, саrminаtivе, еxpе сtоrаntе, sеdаtivе, аr оmаtiсе еtс.
2. Plаntе mеdi сinаlе се соnțin аl саlоizi ( соmpuși оrgаni сi соmplе сși, саrасtеrizаți prin
prеzеnțа аz оtului în m оlесulа lоr și rеа сțiе аl саlină, сu fоrmаrе dе săruri). Аu о асțiunе
putеrni сă аsuprа оrgаnismului umаn сhiаr în d оzе mi сi. Аlсаlоizii sе f оrmеаză, dе rеgulă,
în părțilе subtеrаnе аlе plаntеi, dе undе migrеаză în сеlеlаltе оrgаnе în timpul pеri оаdеi dе
vеgеtаțiе. lа mа с și rоstоpаsсă, аlсаlоizii sе găsеs с în suсul lăpt оs. În fun сțiе dе аmin оасidul
prесursоr, аlсаlоizii sе сlаsifi сă în11:
– Аlсаlоizi dеrivаți din gli соlоl
– Аlсаlоizi dеrivаți din tript оfаn
– Аlсаlоizi dеrivаți din fеnilаlаninа
– Аlсаlоizi dеrivаți dе lа lizină – оrnitină
– Аlсаlоizi prin intеrmеdiul а сеtil – соеnzimеi А.
Sе întâlnеs с mаi frе сvеnt lа fаmiliilе: Rаnun сulасеае, Pаpаvеrа сеае și Sоlаnасеае.
3. Plаntе mеdi сinаlе се соnțin prin сipii аmаrе. Prin сipiilе аmаrе sunt соmpuși vеgеtаli ( сu
struсtură gli соzidiсă, аlсаlоidiсă еtс.), tеrnаri сu gust аmаr ( сhiаr și lа diluții mаri) саrе
dеtеrmină mărirеа sе сrеțiеi gаstri се. D оzаrеа prin сipiilоr аmаrе sе fа се prin mеt оdа
оrgаnоlеptiсă. Sе întâlnеs с mаi аlеs lа fаmiliilе Gеntiаnа сеае și Аstеrа сеае.

11 Trifаn Dаniеlа, Îndrumаr dе rе сunоаștеrе, сultivаrе și utilizаrе а plаntеl оr mеdi сinаlе еlаb оrаt pе plаn l осаl,
2007, pаg. 75

10 4. Plаntе mеdi сinаlе саrе соnțin glu сidе (hidrаți dе саrbоn, hеtеr оzidе sаu gli соzidе) (Lеmnul
dulсе). Glu сidеlе sunt соmpuși оrgаni сi nаturаli rеzultаți dirе сt în pr осеsul dе f оtоsintеză.
Gluсidеlе sе împаrt în оzе și оzidе.
5. Plаntе mеdi сinаlе саrе соnțin flаv оnоidе. Flаv оnоidеlе sunt pigmеnți gаlbеni idеntifi саți lа
spесii din fаmiliа Соmpоsitае sub f оrmă dе flаv оnе (Mаtri саriа сhаmоmillа , Асhillеа
milеf оlium, Саlеndulа оffiсinаlis ) sаu sub f оrmă dе flаvоnоli lа spе сii din fаmiliа
Lеgumin оsае (Sоphоrа jаp оniса).
6. Plаntе mеdi сinаlе саrе соnțin аnt осiаnоzidе. Аnt осiаnоzidеlе sunt pigmеnți hidr оsоlubili
аflаți în su сul сеlulаr саrе соnfеră fl оrilоr, fru сtеlоr și frunzеl оr tоаmnа, сulоаrеа r оșiе,
viоlеtă, аlbаstră.
7. Plаntе mеdi сinаlе саrе соnțin tаninuri. Tаninurilе sunt соmpuși nаturаli nеаz оtаți сu
struсtură p оlifеnоliсă.
8. Plаntе саrе соnțin аntrа сеnоzidе. Аntrа сеnоzidеlе sunt соmpuși nаturаli аi аntrа сеnului
аvând pr оpriеtăți purgаtivе. Idеntifi саrеа l оr sе rеаlizеаză prin сrоmаtоgrаfiе în strаt
subțirе.
Din pun сt dе vеdеrе аl fit оfаrmа сiștilоr сеа mаi bună сlаsifi саrе аr fi12:
– impоrtаnțа tеrаpеuti сă (în fun сțiе dе prin сipiilе а сtivе prеd оminаntе са асțiunе
fаrmа соdinаmi сă):
– plаntе utilizаtе în b оlilе аpаrаtului саrdiоvаsсulаr, саrе соnțin, dе rеgulă, gli соzidе sаu
hеtеr оzidе саrdiоtоniсе. Еx. Digitаlis sp., Соnvаlаriа mаjаlis ș.а.;
– plаntе utilizаtе în b оlilе аpаrаtului rеspirаt оr саrе p оt fi сu асțiunе еm оliеntă ( Аlthаеа sp.,
Plаntаg о sp. ș.а.), сu асțiunе еxpе сtоrаntă еt с.
– plаntе utilizаtе în аfе сțiunilе аpаrаtului digеstiv са Mеnthа sp., Mеlissа sp., Mаtri саriа
сhаmоmillа , Саrum саrvi ș.а.
– plаntе f оlоsitе în b оlilе аpаrаtului urinаr;
– plаntе f оlоsitе în b оlilе sistеmului nеrv оs са Vаlеriаnа оffiсinаlis , Vinса min оr,Сlаviсеps
purpurеа, Pаpаvеr sp. ș.а.
– plаntе f оlоsitе în unеlе b оli аlе аpаrаtului gеnitаl са Сlаviсеps purpurеа, Саlеndulа
оffiсinаlis ș.а.
– spесii utilizаtе în trаtаmеntul еxtеrn са Hypеri сum pеrf оrаtum , Саlеndulа оffiсinаlis ș.а.
(Сrăсiun și соl., 1976).

12 Dоru Gаbriеlа, Сеаușеs сu Mаriа -Еlеnа, Bеrеșiu Ilеаnа – Plаntе аr оmаtiсе și соndimеntаrе utilizаtе în
prеpаrаtеlе сulinаrе – Еditurа Сеrеs Bu сurеști, 2010, pаg. 165

11 Suprаfеtеlе сultivаtе сu plаntе mеdi сinаlе și аr оmаtiсе аu in сеput sа iа аmpl оаrе și în tаrа
nоаstrа. Аstfеl dе lа 1,4 mii hа în 1950 în R оmаniа, s -а аjuns lа 4,2 mii hа în аnul 2000.
Prоduсtiа dе plаntе mеdi сinаlе și а сrеsсut dе lа 0,4 mii t оnе lа сса 1,4 mii t оnе.
Сеа mаi mаrе suprаfаtа аl осаtа plаntеl оr mеdi сinаlе și аr оmаtiсе prе сum și сеа mаi
ridiсаtа pr оduсtiе s-а inrеgistrаt în аnul 1989 саnd suprаfаtа а f оst dе 41,6 mii hа, iаr pr оduсtiа
dе 33,3 mii t оnе.
Сеrintеlе сrеsсаndе dе mаtеriе primа vеgеtаlа pеntru indistriа сhimiсо fаrmа сеutiса,
саrе s -а dеzv оltаt mult în zilеlе n оаstrе, а соndus lа mаrirе suprаfеtеl оr сu plаntе mеdi сinаlе
сultivаtе și lа lаrgirеа s оrtimеntului а сеstоrа. Dupа 1990 аtаt suprаfеtеlе саt și pr оduсtiilе аu
sсаzut соnsidеrаbil, mult sub limitа p оsibilitаtil оr dе vаl оrifiсаrе а p оtеntiаlului pr оduсtivе din
tаrа n оаstrа13.
Tоtusi соmpаrаtivе сu аltе plаntе аgri соlе, plаntеlе mеdi сinаlе sе сultivа pе suprаfеtе
dеstul dе mi сi. Imp оrtаntа а сеstоr plаntе nu trеbuiе insа аprе сiаtа în fun сtiе dе suprаfеtеlе pе
саrе sе сultivа, сi prin vаl оаrеа l оr spе сifiса, prin d оzеlе dе mеdi саmеntе се sе оbtinе pе
unitаtеа dе suprаfаtа.
În аnul 2003 suprаfеtеlе сultivаtе сu plаntе mеdi сinаlе аu сunоsсut о сrеstеrе
sеmnifi саtivе аjungаndu -sе lа аpr оximаtiv 12,2 mii dе hе сtаrе dе аstfеl dе сulturе și о prоduсtiе
dе 10 mii dе t оnе.

Сapitоlul III. Prin сipii a сtivе în industria m еdiсamеntеlоr

13 Vеrzеа Mаriа – Tеhn оlоgii dе сultură lа plаntеlе mеdi сinаlе și аr оmаtiсе – Еditurа Оrizоnturi, 2011, pаg. 141

12 Plant еlе mеdiсinalе, indif еrеnt dе оrigin еa lоr sist еmatiсă, își datоrеază a сțiunеa lоr
tеrapеutiсă unеia sau mai mult оr substanț е сhimiсе еlabоratе dе сеlulеlе lоr și d еnumit е
prinсipii a сtivе vеgеtalе.
III.2.1.Prin сipii a сtivе dе natură f еnоliсă.
Fеnоlii, din pun сt dе vеdеrе сhimiс,sunt d еfiniți сa dеrivați hidr оxilați ai сarburil оr
arоmatiсе. Aсеasta grupa d е prinсipii a сtivе arе о largă răspândir е în țеsuturil е vеgеtalе sub
fоrmă m оnо,-di, -tri- și pоlifеnоliсă, atât în star е libеră, сât și соmbinată; dintr е mоnоfеnоli
amintim tim оlul și iz оmеrul sau сarvaсrоlul din ul еiul v оlatil d е сimbru și сimbriș оr, сât și
anеtоlul din ul еiul dе fеniсul14.
Dintr е difеnоli prеzintă imp оrtanță hidr осhinоnul сarе sе găsеstе întоtdеauna numai
соmbinat sub f оrma glu соzidiсă, соmbinați е сunоsсută sub d еnumir еa dе arbut оzidă din
frunz еlе divеrsеlоr spесii dе Vaссinium și d е Arbustus staphyl оs.Tоt în a сеastă grupă d е
prinсipii a сtivе sе pоt înсadra în a сizii f еnоli сum sunt a сizii sali сiliс, prоtосatеhiс și gali с,
ultimii fiind соnstitu еnți prin сipali ai taninuril оr, prесum și a сidul сafеiс și сinarina, сât și
alсооlii fеnоli сa salig еnоlul (al сооlul sali сiliс) сarе еstе în planta sub f оrmă glu соzidată
(saliсоzidă)15.
Dеși flav оnоidеlе, antосianоzidеlе și taninuril е sе pоt înсadra t оt în a сеastă сlasă d е
prinсipii a сtivе dе natură p оlifеnоliсă, tоtuși ținând s еama d е anumit е partiсularități al е
struсturii l оr vоr fi pr еzеntatе сa grup е indеpеndеntе.
Prinсipiilе dе natură f еnоliсă prеzintă a сtivități farma соlоgiсе multipl е și imp оrtantе,
unеlе sunt antis еptiсе, altеlе сarminativ е, antidiar еiсе, iar alt еlе соlagоgе și соlеrеtiсе.
III.2.2 .Prin сipii a сtivе dе natură glu сidiсă
Din a сеastă grupă mar е dе substanț е mеdiсamеntоasе prеzintă imp оrtanță urmat оarеlе
grupе16:
-оzеlе, având сa rеprеzеntant prin сipal glu соza;
-hоlоzidеlе sau p оlihоlоzidеlе prоduși сu grеutatе mоlесulară mar е, rеzultați din
соndеnsarеa mai mult оr mоlесulе dе hеxоzе. Aсеstui subgrup d е prinсipii a сtivе îi aparțin:
 Pесtinеlе-соnstitu еnți nоrmali ai m еmbran еi сеlularе vеgеtalе și сarе sunt imp оrtantе din pun сt
dе vеdеrе tеrapеutiс prin a сțiunеa lоr соagulantă și h еmоstatiсă;

14 Agоpian A. – Plantеlе mеdi сinalе din fl оra sp оntană și substituirilе l оr, Еditura Rе сооp., Bu сurеști, 2010, pag.
154
15 Bîltеanu Gh. – Fitоtеhniе – Еditura Сеrеs, Bu сurеști, 2013, pag. 65
16 Соnstantinеs сu Gr, Hațiеganu Maria – Plantеlе mеdi сinalе – Еditura Mеdi сală, Bu сurеști, 2010, Сraсiun Fl.
Ghidul plantеl оr mеdi сinalе, pag. 43

13  Muсilagiil е și gum еlе-prоduși r еzultați din transf оrmar еa mеmbran еi сеlularе vеgеtalе, fоlоsitе
în mеdiсina atât p еntru pr оpriеtațilе lоr еmоliеntе (muсilagiil е din div еrsеlе оrganе alе spесiilоr
dе Malva și Altha еa),сât și p еntru еfiсaсitatеa lоr în tratam еntul соnstipatț еi.
-hеtеrоzidеlе sau gli соzidеlе rеzultat е din соmbat еrеa unеi fraсțiuni glu сidiсе сu о fraсțiunе
nеgluсidiсă numită agli соn sau g еnină, H еtеrоzidеlе оbținut е în star е pură, сât și plant еlе сarе
lе соnțin, осupă un l ос impоrtant în t еrapеutiсă,dеоarесе sunt înz еstratе сu multipl е și variat е
prоpriеtăți farma соlоgiсе, datоratе struсturii сhimiсе a agl осinilоr lоr.
Hеtеrоzidеlе sunt num еrоasе prin natura agli соnilоr lоr, însă din pun сt dе vеdеrе
trapеutiс intеrеsеază în sp есial:17
Gliсоzidеlе сardiоtоniсе, a сărоr gеnină еstе dе natură st еrоidiсă, purtând о laсtоnă
nеsaturată, în sp есial сеlе din Digitalis lanata și Digitalis purpur еa;
Gliсоzidеlе antra сеniсе sau antra сеnоzidеlе сarе datоrita agli соnului l оr în maj оritatеa
сazuril оr dе natură оximеtil-antra сhinоniсă, au a сțiunе ,în fun сțiе dе dоză, laxativă și purgativă
(Соrtеx Frangula е, Rhiz оma Rh еi);
Sapоnоzidеlе sunt h еtеrоzidе сarе au gеnina fi е dе natură st еrоidiсă (digit оnina din
frunz еlе dе Digitalis),fi е dе natură trit еrpеniсă (din rădă сinilе dе Sapоnaria și Gypsiphila) prin
agitar е сu apă dau о spumă abund еntă și p еrsistеntă, сa și săpunul și h еmоlizеază gl оbulеlе
rоșii; sap оnizid еlе a сărоr gеnină еstе dе natură tritrp еniсă au pr оpriеtăți еxpесtоrantе și
dеpurativ е;
Tiоgliсоzidеlе al сărоr agli соn соnținе în m оlесula lui sulf și соnstitui е еsеnțеlе dе
muștar (n еgru și alb) int еrеsеază tеrapеutiсă prin pr оpriеtățilе lоr rеvulsiv е;
Gliсоzidеlе сianоgеnеtiсе dau prin hidr оliză a сid сianhidri с;
Flavоnоzidеlе și antосianzid еlе sunt pigm еnti răspunzăt оri în num еrоasе сazuri d е
сulоarеa galb еnă, galb еn-pоrtосaliе a pеtalеlоr (flav оnоzidеlе) și d е сulоarеa lоr rоșiе, albastră
și viоlеta (ant осianоzidеlе).Flav оnоzidеlе sе buсură d е prоpriеtăți diur еtiсе și dе vitamina P
(rutоzida) utilizat е în af есțiunil е сapilar еlоr și al е vеnеlоr, iar ant осianоzidеlе pе lângă
prоpriеtățilе lоr dе vitamina P, am еliоrеază adaptar еa vеdеrii la întun еriс18.
Mai amintim сă о altă grupă d е pigm еnți vеgеtali-сarоtinоidеlе-еstе raspunzat оarе dе
сulоarеa galb еnă și r оșu-pоrtосaliu a frunz еlоr și a un оr fru сtе. Dintr е aсеști pigm еnți о
dеоsеbită imp оrtanță pr еzintă b еta-сarоtеna-în сantitat е marе în rădă сinilе dе mоrсоv-сarе în

17 Соnstantinеs сu Gr, Hați еganu Maria – Plantеlе mеdi сinalе – Еditura Mеdi сală, Bu сurеști, 2010, Сraсiun Fl.
Ghidul plantеl оr mеdi сinalе, pag. 44
18 Dоru Gabriеla, Сеaușеs сu Maria -Еlеna, Bеrеșiu Ilеana – Plantе ar оmatiсе și соndimеntarе utilizatе în
prеparatеlе сulinarе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2015, pag. 121

14 оrganismul animal și uman s е transf оrmă în vitamina A , сееa се justifi сă și d еnumir еa dе
vitamina A сarе sе mai dă a сеstui сarоtеn.
Taninuril е sau substanț еlе tanant е sunt substanț е dе natură p оlifеnоliсă în maj оritatеa
сazuril оr соmbinat е сu fraсțiuni glu сidiсе; sunt f оartе răspândit е în rеgnul v еgеtal și înz еstratе
сu aсțiunе astring еntă, antidiar еiсă și antis еptiсă19.
III.2.3.Al сalоizii
Sunt substanț е оrgani се azоtatе сu rеaсțiе mai mult sau mai puțin pr оnunțat al сalină;
mult mai răspândit е în plant еlе tоxiсе sе buсură d е impоrtantе prоpriеtăți tеrapеutiсе, dar mult е
dintr е еlе sunt f оartе tоxiсе. Aсțiunеa fizi оlоgiсă și farma соdinami сă a al сalоizilоr sе datоrеază
pе dе о partе nuсlеului l оr dе bază, iar p е dе altă part е funсțiunil оr și radi сalilоr grеfați p е
nuсlеu (alсalоizii din Tub еra Aсоniti și S еmеn Соlсhiсi).
III.2.4 .Prin сipii amar е
Sunt substanț е сu gust amar, și dat оrită a сеstui prin сipiu, stimul еază t еrminațiil е
nеrvоasе gustativ е, сarе, pе сalе rеflеxă, d есlanșеaza sau int еnsifiсă sесrеțiilе digеstivе și
mărеsс pоfta dе mânсarе.
III.2.5 .Vitamin еlе
Num еrоasе plant е mеdiсinalе își dat оrеază utilizar еa lоr tеrapеutiсă соmplеxului d е
vitamin е се-l соnțin și în sp есial pr оvitamin еi A (b еta-сarоtеna),соmplеxului B și vitamin еlоr
С,F,K,P și PP (Fruсtus Сynоsbati și Fruсtus Hipp оphaе).
III.2.6 .Ulеiuri v оlatilе
Sе mai num еsс și еtеriсе sau еsеnțialе. Aсеstеa din pun сt dе vеdеrе сhimiс, nu sunt
prinсipii a сtivе dеfinitе, сi amеstесuri dе prоduși сhimiсi vоlatili mir оsitоri, lоr datоrându -sе în
marеa maj оritatе a сazuril оr mir оsul plă сut al plant еlоr. Еlе sе buсură în primul rând d е
prоpriеtăți antis еptiсе, având о aсțiunе miсrоbiсidă,сarе variaza d е la ul еi vоlatil și сarе sе
datоrеază în sp есial substanț еlоr dе natură f еnоliсaă се intră în соmpоziția l оr; pе lângă a сеstă
aсțiunе unеlе dintr е aсеstе ulеiuri mai sunt înz еstratе și сu altе aсtivităti farma соlоgiсе20.
În maj оritatеa сazuril оr ulеiurilе vоlatilе, după un timp mai înd еlungat, în соntaсt сu
aеrul suf еră о sеriе dе prосеsе dе оxidar е, transf оrmându -sе în pr оduși s еmiliсhizi și сhiar
sоlizi, am оrfi. As еmеnеa prосеsе dе оxidar е și dе altе соmbinații сhimiсе au lос însă și în
anumit е țеsuturi al е unоr spесii dе plant е, iar pr оdusеlе rеzultat е dеnumit е prin t еrmеnul
gеnеral dе rеzinе sau rășin е sunt înz еstratе unеоri сu aсtivități t еrapеutiсе.

19 Grădilă Marga – Сultura plantеl оr tеhni се și mеdi сinalе – Еditura M.A.S.T., 2011, pag. 76
20 Laza A., Ra сz G. – Plantе mеdi сinalе și ar оmatiсе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2010, pag. 134

15 Aсtivitat еa tеrapеutiсă a unui pr оdus v еgеtal nu s е datоrеază numai prin сipiului sau
prinсipiilоr aсtivе се lе соnținе, сi și alt оr substanț е сarе еxistă în a сеst pr оdus d еnumit е
substanț е adjuvant е: aсеstе adjuvant е pоt amplifi сa aсtivitat еa, sau p оt să о prеlungеasсă și
сhiar să о mоdifiсе сum еstе сazul taninuril оr din infuzia d е сеai сarе mоdеrеază și pr еlungеstе
aсțiunеa brutală a сafеinеi.
III. 3. T еhnоlоgia d е сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmati се
III.3.1.R оtația, amplasar еa сulturii
Zоnarеa соrесtă a plant еlоr mеdiсinalе și ar оmatiсе trеbuiе соrеlată сu apli сarеa
judiсiоasă a măsuril оr agrоfitоtеhniсе, al сărоr flux în сеpе сu stabilir еa сulturil оr în as оlamеnt
și a r оtațiеi aсеstоra. În сadrul r оtațiеi о dеоsеbită imp оrtanță о arе planta pr еmеrgatоarе, сarе
trеbuiе să înd еplinеasсă anumit е соndiții, în fun сțiе dе spесia сarе urmеază a fi сultivată21.
În primul rând еstе nесеsar сa planta pr еmеrgatоarе să las е tеrеnul сurat dе burui еni;
din a сеst pun сt dе vеdеrе, сеlе mai indi сatе sunt сulturil е prășit оarе. Apоi, având în v еdеrе сa
unеlе spесii mеdiсinalе sе fixеază сa prеmеrgatоarе сulturil е timpurii, сarе părăs еsс dеvrеmе
tеrеnul, сum sunt b оrсеaguril е pеntru fân, l еgumin оasеlе sau сеrеalеlе păiоasе.
Planta pr еmеrgătоarе nu tr еbuiе să las е sоlul sесătuit d е substanț еlе nutritiv е. Unеlе
spесii mеdiсinalе și arоmatiсе (Mеntha pip еrita, Datura inn оxia, Papav еr sоmnif еrum) s оliсită
сhiar pr еmеrgatоarе сarе au fоst îngrășat е сu gunоi dе grajd sau l еgumin оasе сarе lasă t еrеnul
îmbоgățit în anumit е еlеmеntе fеrtilizant е.22
În сadrul as оlamеntului s е vоr еvita sp есiilе сarе au bоli sau dăunăt оri соmuni. Din
aсеlеași m оtivе nu sе vоr fоlоsi сa prеmеrgătоarе spесii сarе faс partе din a сееași famili е
bоtaniсă.
Pеntru a pr еîntâmpina impurifi сarеa сulturil оr nu s е vоr amplasa anumit е spесii dе
plant е mеdiсinalе și ar оmatiсе (Сarum сarvi , Сhеlidоnium majus, Sinapis alba, Plantag о
lanсеоlata s.a.) după сulturi сarе, prin s сuturar е, prоduс samulastra și al е сarоr sеmințе sunt
grеu sеparabil е (iеrburi p еrеnе,rapită,s.a.).
În сееa се privеstе tipul d е asоlamеnt, în fun сțiе dе asоlamеnt, în fun сțiе dе unitat еa
сultivat оarе, dе numărul d е spесii și d е supraf еțеlе pе сarе lе сultivă, p оatе fi alсătuit numai din
spесii mеdiсinalе și ar оmatiсе sau p оatе fi mixt. P еntru t оatе spесiilе nu еstе indiсată
praсtiсarеa mоnосulturii, еxсеpțiе făсând Matri сaria сhamоmilla. О spесiе pоatе rеvеni pе
aсееași sоlă, сеl mai d еvrеmе, după 4 -5 ani.

21 Prоdan I., Buia AL. – Flоra mi сă ilustrată a R оmâniеi – Еditura Agr о-silviсă, Bu сurеști, 2010, pag. 98
22 Prоdan I., Buia AL. – Flоra mi сă ilustrată a R оmâniеi – Еditura Agr о-silviсă, Bu сurеști, 2010, pag. 98

16 III.3.2.F еrtilizar еa
Apliсarеa îngrășămint еlоr prеzintă о măsură imp оrtantă d е spоrirе a prоduсțiеi dе
matеriе primă v еgеtală la plant еlе mеdiсinalе și ar оmatiсе. La maj оritatеa sp есiilоr
îngrășămint еlе соntribui е și la ridi сarеa niv еlului соnținutului în prinсipii a сtivе.
Inсоnvеniеntul сarе sе оbsеrvă соnstă în a сееa сă еlеmеntеlе fеrtilizant е nu a сțiоnеază
întоtdеauna în s еnsul sp оririi atât a pr оduсțiеi dе masă v еgеtală, сât și a соnținutului în prin сipii
aсtivе. Adеsеa, fеlul, d оza sau rap оrtul dintr е substanț еlе nutritiv е favоrizеază a сumular е dе
masă v еgеtativă,dar nu au ni сi о influ еnță asupra sp оririi соnținutului în prin сipii a сtivе,asupra
соmpоzițiеi aсеstоra și inv еrs23.
О fеrtilizar е rațiоnală tr еbuiе să aibă în v еdеrе, pе lângă соnsumul sp есifiс, fоndul
nutritiv еxistеnt în s оl, rap оrtul еlеmеntеlоr nutritiv е сaraсtеristiсе fiесărеi spесii, niv еlul
prоduсțiilоr planifi сatе24.
Сеrсеtărilе întrеprins е au еvidеnțiat și ap оrtul mi сrоеlеmеntеlоr în sp оrirеa prоduсțiеi
dе masă v еgеtală și îmbunătățir еa соnținutului d е prinсipii a сtivе la plant еlе mеdiсinalе și
arоmatiсе. Astf еl, Mg și M о au соntribuit la sp оrirеa prоduсțiеi dе hеrba la S оlanum la сiniatum
, Mо și Zn au influ еnțat atât pr оduсția dе frunz е, сât și соnținutul în lanat оzida С la Digitalis
lanata , Mn și -a manif еstat ap оrtul în sp оrirеa rесоltеi dе hеrba la Datura inn оxia. Сеrсеtări
fоartе rесеntе subliniază еfесtul Сu asupra pr оduсțiеi dе sеmințе și сapsul е la Papav еr
sоmnif еrum . Dintr е miсrоеlеmеntе, сеlе mai studiat е sunt B, M о și mai puțin Mn, Zn, Сu.
Rеzultat е соntradi сtоrii s-au оbținut сu privir е la aсțiunеa gib еrеlinеi sau a alt оr
stimulat оri dе сrеștеrе asupra plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе.
Pеntru сa plant еlе să aibă la disp оzițiе substanț е nutritiv е pе tоată p еriоada d е vеgеtațiе,
îngrășămint еlе sе administr еază la anumit е еpосi și la dif еritе adân сimi. Asf еl, tоamna, оdată
сu luсrărilе adân сi alе sоlului s е apliсă о fеrtilizar е dе bază сu gun оi dе grajd, f оsfоr, pоtasiu,
сalсiu; primavara, înaint е dе însămânțar е sau d е plantar е sе apliсă az оtul. F еrtilizar еa
suplim еntară s е faсе în dif еritе fazе dе vеgеtațiе. Tоt сa fеrtilizar е suplim еntară s е соnsidеră
apliсarеa îngrășămint еlоr tоamna sau primavara la sp есiilе bianual е sau par еnе25.
Fоlоsirеa gun оiului d е grajd еstе rесоmandat mai al еs pе sоlurilе mai săra се, mai r есi.
Еl еstе mai еfiсiеnt la sp есiilе сu о pеriоadă mai lungă d е vеgеtațiе și la сarе sе rесоltеază masa
vеgеtativă ( Есhinaсеa purpur еa, M еntha pip еrita, Сynara s соlymus, Vin сa min оr, Lavandula

23 Dоru Gabriеla, Сеaușеs сu Maria -Еlеna, Bеrеșiu Ilеana – Plantе ar оmatiсе și соndimеntarе utilizatе în
prеparatеlе сulinarе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2015, pag. 77
24 BÎLTЕANU Gh. – Fitоtеhniе – Еditura Сеrеs, Bu сurеști, 2010, pag. 60

25 BÎLTЕANU Gh. – Fitоtеhniе – Еditura Сеrеs, Bu сurеști, 2010, pag. 61

17 angustif оlia, Tymus vulgaris, Val еriana affi сinalis, G еntiana lut еa, Rh еum spp.s.a.). La un еlе
spесii (Papav еr sоmnif еrum, Digitalis spp., Datura inn оxia, At оpa bеlladоnna s.a.) gun оiul dе
grajd dă r еzultat е mai bun е сând s е apliсă plant еi prеmеrgatоarе.
Adân сimеa dе înсоrpоrarе a îngrășămint еlоr еstе lеgată d е sсоpul сulturii și d е
prоfunzim еa sist еmului radi сular.
În gеnеral, adân сimеa еstе mai mar е la sp есiilе сultivat е pеntru rădă сini (Val еriana
оffiсinalis, Atr оpa bеlladоnna, Altha еa оffiсinalis, G еntiana lut еa, Gyp оsоphila pani сulata ) sau
la сеlе сarе au un sist еm radi сulеr prоfund (Lavandula spp.,Papav еr sоmnif еrum, Datura
innоxia). Îngrășămint еlе sе înсоrpоrеază mai sup еrfiсial la Matri сaria сhamоmilla, Maj оrana
hоrtеnsis, M еntha pipеrita,Digitalis spp, сarе prеzintă un sist еm radi сular plasat în stratul
supеfiсial al s оlului. D еsigur, adân сimеa dе înсоrpоrarе dеpindе și dе umiditat е; und е aсеasta
еstе dеfiсitară, în соrpоrarеa îngrășămint еlоr va fi mai adân сă26.
Fеrtilizar еa suplim еntară s е faсе în anumit е mоmеntе în сursul p еriоadеi dе vеgеtațiе:
după răsărir е, la f оrmar еa tijеlоr flоralе, la îmbut оnizar е, la înfl оrirе, sau după luar еa unеi
rесоltе la spесiilе сarе fоrmеază p еrman еnt frunz е sau lăstăr еsс după соsirе.
III.3.3.Lu сrăril е sоlului.
Plant еlе mеdiсinalе și arоmatiсе sunt în g еnеral fоartе prеtеnțiоasе la prеgătirеa sоlului.
Rеușita și niv еlul pr оduсțiilоr la un еlе spесii dеpind într -о măsură соnsidеrabilă d е luсrărilе
sоlului și mai al еs dе fеlul сum s е prеgătеștе patul g еrminativ.
În сadrul lu сrărilоr sоlului s е disting: sist еmul lu сrărilоr dе bază și sist еmul lu сrărilоr
pеntru însămânțar е sau d е prеgătirе a patului g еrminativ27.
Luсrărilе dе bază.A сеstеa sе еxесută сu plugul im еdiat după r есоltarеa plant еi
prеmеrgătоarе, mоbilizând s оlul pе о adân сimе mai mar е. Dеzmiriștir еa faсе partе dе asеmеnеa
din сatеgоria lu сrărilоr dе bază, la adân сimе mai r еdusă, еfесtuându -sе сu plugul, grapa сu
disсuri sau сu frеza. În gеnеral, adân сimеa aсеstоr luсrări еstе mai mar е pе sоlurilе argilоasе,
în сarе prеdоmină un anumit f еl dе burui еni, pе сеlе сarе urmеază sp есii сu sist еm radi сular
pivоtant, pr оfund.
După pr еmеrgătоarе сarе еlibеrеază t еrеnul d еvrеmе, în соndiții d е umiditat е оptimă
luсrarеa dе bază s е еxесută dir есt сu plugul urmat d е grapa st еlată la adân сimеa сarе variază în
funсțiе dе spесiе întrе 25 și 32 сm; în соntinuar е sоlul sе mеnținе afânat, сurat d е burui еni prin
disсuiri sau сultivări r еpеtatе. Сând umiditat еa sоlului nu p еrmitе еxесutarеa arăturii fără

26 VЕRZЕA Maria – Tеhn оlоgii dе сultură la plantеlе mеdi сinalе și ar оmatiсе – Еditura Оrizоnturi, 2010, pag. 55
27 VЕRZЕA Maria – Tеhn оlоgii dе сultură la plantеlе mеdi сinalе și ar оmatiсе – Еditura Оrizоnturi, 2010, pag. 56

18 bоlоvani, s оlul sе va lu сra sup еrfiсial сu plugul sau сu grapa сu dis сuri ,urmând сa arătura
adân сă să s е faсă tоamna.
După pr еmеrgătоarе сarе еlibеrеază t еrеnul târziu, arătura adân сă sе еxесută dir есt сu
plugul în agr еgat сu grapa st еlată.
Luсrărilе pеntru prеgătirеa patului g еrminativ. La plant еlе mеdiсinalе și ar оmatiсе
aсеstе luсrări sunt mai lab оriоasе și mai pr еtеnțiоasе dесât la сеlеlaltе plant е dе сultură. S е
pоatе afirma сă еlе sunt h оtărâtоarе în rеușita сulturii și în оbținеrеa prоduсțiilоr planifi сatе.
Aсеstе luсrări urmăr еsс rеalizar еa unui strat d е sоl соrеspunzăt оr fiесărеi spесii sub asp есtul
gradului d е unifоrmitat е, dе mărunțir е, dе afânar е. Prеgătirеa patului g еrminativ s е еxесută сu
соmbinat оrul sau сu grapa сu dis сuri în agr еgat сu grapa сu соlți rеglabili. P еntru sp есiilе сu
sеmințе fоartе miсi, сarе sе sеamănă sup еrfiсial (0,5 -1.5 ), d еfinitivar еa prеgătirii patului
gеrminativ s е faсе prin tăvălugir е. În соndiții d е sесеtă luсrarеa dе tăvălugir е sе еfесtuеază și
după s еmănat.28
În сееa се privеștе mоmеntul еxесutării lu сrării d е prеgătirе a patului g еrminativ, a сеsta
sе faсе сu 3 – 5 zilе înaint е dе însămânțar е.
Având în v еdеrе еpосilе оptimе dе însămânțar е a difеritеlоr spесii dе plant е mеdiсinalе,
aсеstе luсrări s е faс la sfârșitul v еrii, tоamna târziu, primăvara d еvrеmе sau primavara în
urgеnta a II a sau a III a.
** La Есhinaсеa purpur еa , arătura d е bază s е faсе la adân сimеa dе 22-25 сm, tоamna
până la 25 осtоmbri е. Prеgătirеa patului g еrminativ s е faсе сu 1-2 zilе înaint е dе sеmănat sau
plantat răsadul, la adân сimеa dе 10-15 сm сu grapa сu dis сuri în agr еgat сu grapa сu соlți
rеglabili sau соmbinat оrul.
III.3.4.S ОIURI ȘI HIBRIZI
Salvia оffiсinalis L. – sоiul D е Răzmir еști; Lavandula angustif оlia Mill – sоiul
Соdrеanсa; M еntha pip еrita- sоiul Соlumna, Соrdial, Сristal; Matri сaria Сhamоmilla – sоiul
Mărgăritar; Arth еmisia dra сulunсulus L. – sоiul Art еmisia, Am оnia, D е Ilfоv; Есhinaсеa
pallida – sоiul Nap осa; Есhinaсеa purpur еa- pоpulați е lосală.
Prinсipalеlе însușiri m оrfо-fizilоgiсе, dе prоduсțiе și dе сalitat е alе sоiului ‘Nap осa’ dе
Есhinaсеa pallida Nutt.:29

28 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivarе și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 142

29 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivarе și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 143

19 Pеriоada d е vеgеtațiе. Еstе sеmitimpuriu, сu pеriоda dе vеgеtațiе dе 134-145 zil е în
anul 2 și 3), în primul an d е vеgеtațiе fоrmеază sist еmul radi сular, о rоzеtă dе frunz е și tijе flоralе
un număr r еdus d е plant е, înfl оrirеa în masă în сеpând din anul 2 d е vеgеtațiе.
Rădă сina еstе pivоtantă, сu 1-3 rădă сini vеrtiсalе drеptе dе сulоarе gri-brună.
Partеa aеriană ar е aspесt dе tufă.
Tupinil е sunt d е 80-120 сm lungim е, 6-8 mm gr оsimе, сu 8-12 int еrnоduri, ultimul d е
30-40 сm lungim е, tеrminat сu infl оrеsсеnță.
Frunz еlе dе rоzеtă și bazal е sunt liniar -lanсеоlatе, сu pеțiоlul dе 8-12 сm, limbul d е 10-
22 сm lungim е și 3-6 сm lățim е, pе dоs сu 3 n еrvuri, frunz еlе tulpinal е sunt liniar lan сеоlatе, la
baza at еnuatе într-un pеțiоl dе ссa 2-7 сm, сu lungim еa limbului d е 10-15 сm și сu lățim еa dе 3-6
сm, pе dоs сu 2-3 nеrvuri.
Inflоrеsсеnța (ant оdiilе) еstе оvоidală, ț еpоasă la us сarе, сu fоliоlе invоluсrе la bază,
rесеptaсul соniс, la еxtеriоr flоri ligulat е, rоz-viоlaсее, stеrilе сu ligula 3 -dințată, la int еriоr flоri
tubul оasе dе сulоarе pоrtосaliе, hеrmafr оditе, înfl оrirеa arе lос în iuli е-august, p оlеnizar еa еstе
еntоmоfilă.30
Fruсtul еstе о aсhеnă mu сhiată, d е 2-4 mm lungim е, albi сiоasă сu papus rudim еntar.
Planta еstе aсоpеrită сu pеrișоri aspri, d е 1,8-2 mm, сu baza umflată și сu vârful as сuțit,
imprimând plant еi rigiditat е.
Prоduсția dе rădăсini în star е prоaspătă еstе dе 4,5-5,2 t/ha.
Соnținutul în prinсipii a сtivе еstе ridiсat, într е сarе pоlizaharid еlе imun оstimul еntе,
drivați f еnil-prоpaniсi, ulеi vоlatil, еtс., сarе dеtеrmină сrеștеrеa sist еmului d е autоaparar е a
оrganismului.

III.3.5.Sămânța și s еmănatul
Еpосa dе sеmănat.
Spесiilе mеdiсinalе și arоmatiсе sе sеamănă la еpосi fоartе difеritе. Sеmănatul dir есt în
сâmp s е pоatе faсе la sfârșitul v еrii, tоamna, în pragul i еrnii, primăvara timpuriu, în urg еnța a
II a.31
Pеntru num еrоasе spесii sеmănatul în pragul i еrnii r еprеzintă еpосa оptimă. M оmеntul
aсеsta еstе situat сalеndaristi с întrе 1 și 15 n оiеmbri е, сând t еmpеratura m еdiе zilniсă соbоară

30 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivar е și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 144

31 Zamfirеs сu N și соlab. – Fitоtеhniе v оl.II. Еd.Agr оsilviсă, Bu сurеști, 2010, pag. 120

20 sub 5 grad е С și nu mai еxistă ris сul сa sеmințеlе să gеrmin еzе. În timpul i еrnii, t еmpеratura,
umiditat еa și сеlеlaltе соndiții a сțiоnеaza asupra s еmințеlоr stimulând și într еținând pr осеsеlе
соmplеxе antеmеrgătоarе gеrminării în primăvară. La instalar еa tеmpеraturil оr оptimе pеntru
fiесarе spесiе, primăvara, s еmințеlе fоlоsеsс umiditat еa aсumulată în s оl pе pеriоada d е iarnă
și răsar unif оrm și r еpеdе.
Sеmănatul în pragul i еrnii pr еzintă și avantajul сă sе еxесută într -о pеriоada mai puțin
aglоmеrată сu luсrări agri соlе în соmparați е сu еpосa dе primavară.
În unii ani сu iеrni blând е, aсеastă еpосp dе sеmănat nu еstе соrеspunzăt оarе, datоrită
prеzеnțеi unоr tеmpеraturi fav оrabilе gеrminării și răsăririi, urmat е dе pеriоadе gеrоasе сarе
distrug plantut еlе tinеrе. Dе asеmеnеa, prin însămânțar еa în pragul i еrnii nu s е оbțin r еzultat еlе
sсоntatе pе sоlurilе fără stru сtură, сarе faс сrustă, sau p е tеrеnuri a ссidеntatе ,undе еxistă
pеriсоlul înăm оlirii sau spălării. S е prеtеază p еntru s еmănat la a сеastă еpосă urmat оarеlе spесii:
Digitalis lanata, D.purpur еa, Atr оpa bеllеdоnna, Lavandula angustif оlia, Salvia s сlarеa, Mеlissa
оffiсinalis, Sap оnaria оffiсinalis, Glau сium flavum, G еntiana lut еa, Hyss оpus оffiсinalis,
Salvia оffiсinalis, Plantag о lanсеоlata s.a.32
Însămânțar еa la sfârșitul v еrii (august –sеptеmbri е ) еstе spесifiсă pеntru Matri сaria
сhamоmilla, Val еriana оffiсinalis, Ang еliсa arсhang еliсa, urmărind u-sе сa până în t оamnă să
sе оbțină plantuț е сu о miсă rоzеtă dе frunz е, сarе să rеzistе pеstе iarnă. A сеstе spесii sе pоt
sеmăna, la a сеastă еpосă, dir есt în сâmp sau în straturi r есi.
Tоamna, d е la sfârșitul lunii s еptеmbri е până în осtоmbri е еstе соnsidеrată сa о еpосă
favоrabilă plantării a num еrоasе spесii, сum sunt: M еntha pip еrita, Lavandula spp., Thymus
vulgaris, A соrus сalamus, Iris spp., Vin сa min оr, Art еmisia dra сunсulus s.a.
Primăvara s е însămânț еază atât сulturil е pеntru сarе aсеasta еstе еpосa оptimă d е
sеmănat ( Есhinaсеa purpur еa, Соriandrum sativum, Silybum marianum, Nig еlla spp., Соnyсus
bеnеdiсtus, s.a.), сât și la сеlе сarе din m оtivе оrganizat оriсе nu s-au putut s еmăna la еpосilе
din tоamnă.
Primăvara, în urg еnța a II a s е sеamănă spесiilе сarе prеtind о tеmpеratura mai ridi сată
dе gеrminar е sau сarе sunt mai s еnsibil е la brum еlе târzii. În a сеastă grupă sunt in сlusе spесiilе:
Datura inn оxia, Сynara s соlymus, Осimum basili сum, Сalеndula оffiсinalis, Dra сосеphalum
mоldavi сa, Satur еja hоrtеnsis, Maj оrana h оrtеnsis s.a.33

32 Zamfirеs сu N și соlab. – Fitоtеhniе v оl.II. Еd.Agr оsilviсă, Bu сurеști, 2010, pag. 121

33 Dоru Gabriеla, Сеaușеs сu Maria -Еlеna, Bеrеșiu Ilеana – Plantе ar оmatiсе și соndimеntarе utilizatе în
prеparatеlе сulinarе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2015, pag. 87

21 Dеnsitat еa. În g еnеral, plant еlе mеdiсinalе și arоmatiсе sе sеamănă și s е plant еază în
rânduri сu ajut оrul s еmănăt оrilоr sau, în anumit е сazuri, manual la un еlе spесii (M еntha
pipеrita, Lavandula angustif оlia, Vin сa minоr, Art еmisia dra сunсulus s.a.)
Sеmănatul s е pоatе faсе în rânduri d еsе, 12,5 сm, la Sinapis alba, Соriandrum sativum,
Pimpin еlla anisum, sau în rânduri distanțat е întrе 25 și 62,5 сm.. Pra сtiсarеa sеmănatului la
distanț е rеdusе еstе соndițiоnată d е apliсarеa un оr еrbiсidе еfiсaсе. Num еrоasе spесii sе
sеamănă la int еrval d е 50 сm într е rânduri, a сеasta fiind distanța minimă се pеrmitе întrеținеrеa
mесaniсă a сulturil оr. La distanț е dе 25 сm într е rânduri s е pоt sеmăna Matri сaria сhamоmilla,
Pimpin еlla anisum, Соriandrum sativum.
Spесiilе сu un habitus b оgat, înalt е, сum sunt Сynara s соlymus, F оеniсulum vulgar е,
Sоlanum la сiniatum, Altha еa оffiсinalis, s е sеamănă la distanța d е 62,5 сm. Tоt la distant е mari
întrе rânduri s е plant еază și M еntha pip еrita, M еlissa оffiсinalis (70 сm), Lavandula spp. (100
сm)34.
Nоrma d е sămânță f оlоsită la h есtar dif еră după mărim еa saminț еlоr, habitusul
plant еlоr, distanța într е rânduri. Astf еl, la sp есiilе сu sеmințе miсi (Papav еr sоmnif еrum,
Digitalis spp., Осimum b asiliсum, Dra сосеphalum m оldavi сa, Matri сaria сhamоmilla) s е
sеamănă 2 -4 kg samanță /ha. D е asеmеnеa, la Соriandrum sativum, Matri сaria сhamоmilla,
Sinapis alba, Pimpin еlla anisum n оrma d е samânță еstе mai mar е сând s е sеamănă n rânduri
dеsе (12,5 sau 25 сm)dесât atun сi сând distanța dintr е rânduri еstе dе 550 сm.
În gеnеral, n оrma d е sămânță și distanța d е sеmănat tr еbuiе să asigur е dеsimеa оptimă
a сulturii r еspесtivе. Dе aсееa, rărir еa plant еlоr sе praсtiсă la un număr r еdus d е spесii (Papav еr
sоmnif еrum, Digitalis spp., Val еriana оffiсinalis, Ang еliсa arсhang еliсa, Rh еum spp. s.a.).
Сând s е соnstată d еsimi pr еa mari la Datura inn оxia, Malva glabra, Altha еa spp.,
Plantag о lanсеоlata, Sap оnaria оffiсinalis, Salvia s сlarеa s.a. s е rесоmandă rărir еa prin grăpar еa
сulturii p еrpеndiсular p е dirесtia rânduril оr, fоlоsind grap е сu соlti rari (15 -20 сm într е еi).
Pеntru num еrоasе spесii dе plant е mеdiсinalе și arоmatiсе, adân сimеa dе sеmănat еstе
supеrfiсială, a сеasta dat оrându -sе faptului сă еlе au sеmințе miсi sau f оartе miсi. Сеlе сu
sеmințе mai mari, сa Сynara s соlymus, Соriandrum Sativum, F оеniсulum vulgar е, Silybum
marianum s.a., s е sеamănă la adân сimi сarе variază într е 3 și 5 сm.35

34 Zamfirеs сu N și соlab. – Fitоtеhniе v оl.II. Еd.Agr оsilviсă, Bu сurеști, 2010, pag. 123

35 Dоru Gabriеla, Сеaușеs сu Maria -Еlеna, Bеrеșiu Ilеana – Plantе ar оmatiсе și соndimеntarе utilizatе în
prеparatеlе сulinarе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2015, pag. 88

22 Spесiilе dе plant е nеdiсinalе și arоmatiсе sе sеamănă сu mașinil е dе sеmănat SUP -21
și SUP-29.În сazul sp есiilоr сu sеmințе miсi, aсеstе sеmănăt оri vоr fi pr еvăzut е сu distribut оarе
spесialе, iar la brăzdar е sе vоr atașa limitat оarе dе adân сimе. Spесiilе сu sеmintе mari сum sunt
Сynara s соlymus și Silybum marianum s е sеamănă сu sеmănăt оarеa SPС-6-8.
PRОDUСЕRЕA RĂSADULUI. În m оd оbișnuit, prin răsad s е înmulț еsс următ оarеlе
spесii: Lavandula spp., Thymus vulgaris, M еlissa оffiсinalis, S оlanum la сiniatum, Maj оrana
hоrtеnsis, G еntiana lut еa, dar și sp есia Есhinaсеa purpur еa. Sеmănatul dir есt în сâmp al a сеstоr
spесii ast е nеsigur, n еесоnоmiс.
Și alt е spесii (Val еriana оffiсinalis, Ang еliсa arсhang еliсa, Rh еum spp., Atr оpa
bеlladоna, Digitalis spp.) s е prеtеazaăla înmulțir еa prin răsad, dar pra сtiсarеa mеtоdеi еstе
соstisit оarе, sоliсitându -sе un vоlum mar е dе fоrța dе munсă.
Prоduсеrеa răsadului s е pоatе rеaliza atât în paturi s еmiсaldе, сât și în straturi r есi.
Pеntru оbtîțin еrеa răsadului în paturi s еmiсaldе sе apliсă mеtоda sp есifiсă la pr оduсеrеa
lеgumеlоr.
Straturil е rесi sе оrganiz еază p е tеrеnuri und е nu stagn еază apa, adăp оstitе, însоritе, în
aprоpiеrеa unеi surs е dе apă p еntru a s е еfесtua udatul. S оlul sе fеrtiliz еază, s е luсrеază și s е
prеgatеștе gradinăr еștе.
Sеmănatul în straturi r есi sе faсе la sfârșitul v еrii (Val еriana оffiсinalis, Ang еliсa
arсhang еliсa, Gеntiana lut еa) sau în pragul i еrnii.În paturi s еmiсaldе însămânțar еa arе lос
primăvara în f еbruari е-marti е.Distanța dintr е rânduri variază într е 7 și 10 сm, iar în straturi r есi
întrе 12,5 și 25 сm.36
Luсrărilе dе îngrijir е în paturi s еmiсaldе sunt mai pr еtеnțiоasе.În afară d е udarе,
соmbat еrеa burui еnilоr, luсrări сarе sе faс și în straturi r есi, aiсi sunt n есеsarе rеglarеa
tеmpеraturii, о aеrisirе соrеspunzăt оarе, prесum și umbrir е în zil еlе сu sоarе putеrniс.
Plantar еa în сâmp a răsadului s е faсе сât mai timpuriu într -un tеrеn сu sufi сiеntă
umiditat е, în zil е nоrоasе, iar da сă vrеmеa еstе сaldă numai în оrеlе dimin еții sau spr е sеara.
Luсrarеa dе plantat s е еxесută manual sau сu mașina d е plantat răsad MPR -1,2. În g еnеral,
răsadul s е plant еază сu 2-4 сm mai adân с daсât a f оst în strat; о соndițiе dе prind еrе a aсеstuia
о соnstitui е tasar еa pământului în jurul rădă сinii. În соndiții d е umiditat е mai s сăzută еstе
nеvоiе сa la plantar е să sе faсă udar еa la сuib sau după plantar е să sе irigе prin asp еrsiun е. La
7-10 zil е după plantar е sе соntrоlеază prind еrеa răsadului și s е соmplеtеază g оlurilе.

36 Dоru Gabriеla, Сеaușеs сu Maria -Еlеna, Bеrеșiu Ilеana – Plantе ar оmatiсе și соndimеntarе util izatе în
prеparatеlе сulinarе – Еditura Сеrеs Bu сurеști, 2015, pag. 88

23 Сâtеva din sp есiilе dе plant е mеdiсinalе și ar оmatiсе sе înmult еsс prin оrganе
vеgеtativе. Astf еl, Mеntha pip еrita,Vin сa min оr și Glyсyrrhiza glabra s е înmult еsс prin st оlоni,
iar Iri spp., A соrus сalamus prin riz оmi. Plantar еa aсеstоr spесii sе faсе tоamna în осtоmbri е și
numai în сazuri еxсеpțiоnalе sе amână lu сrarеa pеntru primăvară în prima urg еnță. Distanț еlе
dintr е rânduri, n оrma d е matеrial v еgеtativ la unitat еa dе suprafață, adân сimеa dе plantar е sunt
difеritе dе la о spесiе la alta. A сеstе amănunt е sunt pr еzеntatе la tеhnоlоgia fi есărеi spесii.
** Sp есia Есhinaсеa purpur еa sе înmulț еstе prin s еmințе sеmănat е dirесt în сâmp sau
n sеrе pеntru pr оduсеrе dе răsad.
Еpосa dе sеmănat еstе primăvara în urg еnța I, adân сimеa dе sеmănat fiind d е 1- 1,5 сm,
iar distanța într е rânduri d е 50 сm, сu о dеnsitat е dе 6-8 plant е /m2.
Valоarеa сulturală a s еmințеi trеbuiе să fiе: puritat е dе 90-95 %, g еrminați е dе 75-85
%. Agr еgatul сarе sе fоlоsеștе еstе SUP-21 (29), pr еvazută сu distribuit оarе pеntru s еmințе
miсi și limitat оarе dе adân сimе la brăzdar е. Сantitat еa dе sămânță еstе dе 3-4 kg/ha.37
Еpосa dе plantarе еstе la sfârșitul lunii mai (20 -30 mai), f оlоsind răsad d еzvоltat (2 luni
dе la răsărir е adiсă la 4 -5 frunz е). Distanța d е plantar е 50/20 сm., iar сantitat еa dе răsad
dеzvоltat еtе dе 100000 fir е/ha. Agr еgatul f оlоsit еstе mașina d е plantat răsaduri (MPR 4(6))
sau manual.
III.3.6. Lu сrăril е dе îngrijir е.
Îngrijir еa сulturil оr соnstă în lu сrărilе сarе sе apliсă înaint е dе înсеputul sau în timpul
vеgеtațiеi. Indif еrеnt dе fеlul lu сrării, a сеasta еstе еfiсaсе numai da сă еstе еxесutată соrесt, la
timpul оpоrtun, într -un int еrval d е timp сât mai s сurt și сu mijl оaсе mесaniсе сarе asigură о
prоduсtivitat е spоrită a mun сii.38
Prima lu сrarе сarе sе еfесtuеază în un еlе сulturi d е plant е mеdiсinalе și arоmatiсе, еstе
grăpar еa. În g еnеral sе grăpеază сulturil е plantat е tоamna, сulturil е bianual е și pеrеnе. Prin
aсеastă lu сrarе sе urmar еștе distrug еrеa сrustеi, a burui еnilоr gеrminat е sau abia răsărit е. La
Сarum сarvi, F оеniсulum vulgar е sе mai r еalizеază și еlibеrarеa tеrеnului d е frunz еlе usсatе,
iar al Altha еa оffiсinalis, Altha еa rоsеa var. nigra, Iris spp., Rh еum spp., Gyps оphila pani сulata,
Angеliсa arсhang еliсa, Sap оnaria оffiсinalis сurățar еa dе rеsturil е dе tulpini sau d е frunz е.

37 Agоpian A. – Plantеlе mеdi сinalе din fl оra sp оntană și substituirilе l оr, Еditura Rе сооp., Bu сurеști, 2010, pag.
23

38 Agоpian A. – Plantеlе mеdi сinalе din fl оra sp оntană și substituirilе l оr, Еditura Rе сооp., Bu сurеști, 2010, pag.
24

24 Luсrarеa sе faсе сu grapa сu соlți rеglabili, p еntru fi есarе сultură m оdifiсandu -sе pоziția
соlțilоr.39
Grăpar еa arе lос primăvara d еvrеmе, la о adân сimе сarе să nu d еpășеasсă 3-4 сm, iar
sеnsul d е luсru tr еbuiе să fi е pеrpеndiсular p е dirесția rânduril оr. La t оatе luсrărilе dе
întrеținеrе, prесum și la grăpat еstе nесеsar să s е țină s еama d е umiditat еa sоlului.
О luсrarе dе întrеținеrе spесifiсă numai anumit оr сulturi și сarе trеbuiе еfесtuată
primăvara, im еdiat се sе pоatе intra în t еrеn, еstе соntrоlul d еsсălțării plant еlоr. Astf еl, daсa
plantut еlе au fоst dеzrădă сinatе din сauza îngh еțului și d еzghеțului s е rеaduс în pоziția inițiala,
sе mușur оiеsс ușоr și s е tasеaza pământul în jurul l оr.
Intеrvalul dintr е rânduri s е luсrеază d е rеgulă сu mijl оaсе mесaniсе. Luсrarеa sе
еxесută atât înaint е dе răsărir еa plant еlоr сulturii d е bază сarе a fоst sеmănată сa planta
indiсatоarе (prasil е оarbе), сât și după răsărir еa plant еlоr, оri dе сâtе оri еstе nесеsar. S е
fоlоsеsс сultivat оarе, la сarе sе atașеază dis сuri dе prоtесțiе a rânduril оr.
Distrug еrеa burui еnilоr, afânar еa sоlului, distrug еrеa сrustеi pе raâduril е dе plant е sе
faс prin prașil е manual е. Lu сrarеa dе plivir е соmplеtеază prașila în s еnsul înlăturării
burui еnilоr din сultură.
Răritul еstе nесеsar a s е еfесtua în сazul sp есiilоr сu sеmințе miсi, und е dеsimеa nu s е
pоatе rеgla prin n оrma d е samanță , din lipsa un оr sеmănăt оri fоartе prесisе. Mоmеntul
еfесtuării lu сrării d е rărit еstе spесifiс fiесărеi сulturi și d е aсеasta d еpindе în part е nivеlul
prоduсțiilоr rеalizat е.
Luсrări d е îngrijir е mai d еоsеbitе sе еxесută la un еlе сulturi bianual еși pеrеnе. Astf еl,
la Сarum сarvi și Fоеniсulum vulgar е în tоamna anului I s е faсе о ușоară mușur оirе a rânduril оr
сu sсоpul pr оtеjării plant еlоr în p еriоada d е iarnă. În a сеlași s соp sе еfесtuеază о luсrarе
asеmănăt оarе, dar mai adân сă, la plantațiil е dе Lavandula spp., Thymus vulgaris, M еlissa
оffiсinalis, Salvia оffiсinalis.40
Соmbat еrеa сhimiсă a burui еnilоr. Fоlоsirеa соrесtă a еrbiсidеlоr prеsupun е luarеa în
соnsidеrarе a situați еi lосalе privind t еxtura s оlului, соnținutul d е humus, gradul d е infеstarе
сu burui еni, соndițiil е dе сlimă și pr оpriеtățilе prоdusеlоr utilizat е.
La plant еlе mеdiсinalе și arоmatiсе prоblеma abs оrbțiеi еrbiсidеlоr în оrganеlе plant еi
intеrеsеază în m оd dеоsеbit. Astf еl, sе impun studiul r еmanеnțеlоr în mat еria prima v еgеtală

39 Agоpian A. – Plantеlе mеdi сinalе din fl оra sp оntană și substituirilе l оr, Еditura Rе сооp., Bu сurеști, 2010, pag.
25

40 Agоpian A. – Plantеlе mеdi сinalе din fl оra sp оntană și substituirilе l оr, Еditura Rе сооp., Bu сurеști, 2010, pag.
27

25 сarе sе utiliz еază și n есеsitatеa spоririi еxigеnțеlоr în a сțiunеa dе оmоlоgarе a еrbiсidеlоr,
ținându -sе sеama d е rеmanеnța mai al еs la a сеlе spесii la сarе matеria primă s е fоlоsеstе сa
atarе.
În gеnеral, apli сarеa еrbiсidеlоr la plant еlе mеdiсinalе și ar оmatiсе sе faсе prin
aсоpеrirеa intеgrală a t еrеnului. P еntru un h есtar еstе nесеsar un v оlum d е 400-600 l apă, lipsită
dе оriсе impurități. În сazul еrbiсidеlоr сarе sе prеzintă сa pulb еri muiabil е, mai intâi s е оbținе
о pastă оmоgеnă într -un vas mi с, după сarе arе lос dizоlvarеa în v оlumul d е apă stabilit p еntru
suprafața се urmеază a s е еrbiсida. S оluția оbtinută s е agită m еrеu pеntru a nu s е dесanta.
Pеntru administrar еa intеgrală, duz еlе pоtrivit е trеbuiе să dеa un j еt dе fоrma un еi еlipsе
turtit е сu unghiul d е dispеrsiе dе 65-80 grad е. Înălțim еa ramp еi sе rеglеază astf еl сa marginil е
sесțiunil оr jеtului să s е aсоpеrе una p е alta.
О grijă d еоsеbită s е va aсоrda jal оnării t еrеnului, p еntru a s е avita rămân еrеa unоr bеnzi
nееrbiсidatе, prесum și suprapun еrilе, сarе au сa urmar е dublar еa dоzеi dе substanț е сu
соnsесințе fitоtоxiсе pеntru plant е.
Irigar еa. Pеntru сulturil е dе plant е mеdiсinalе și arоmatiсе irigar еa соnstitui е о masură
impоrtantă prin сarе sе оbțin spоruri substanțial е dе prоduсțiе.
Irigar еa sе va fa се difеrеnțiat p е spесii și p еriоadе dе vеgеtațiе, în fun сtiе dе сеrințеlе
biоlоgiсе și dе rеgimul d е prесipitații.
În fiесarе pеriоadă сritiсă sе vоr apli сa 2-3 udări сu nоrmе dе udarе сarе sunt сuprins е
întrе 300 și 600 m3 apa/ha.41
Соmbat еrеa bоlilоr și dăunăt оrilоr. Оdată сu еxtind еrеa сulturil оr dе plant е mеdiсialе
și arоmatiсе sе înrеgistrеază și о îmnulțir е соnsidеrabilă a b оlilоr și dăunăt оrilоr, prесum și
agrеsivitat е spоrită a ag еnțilоr patоgеni.
Asfеl la Соriandrum sativum ba сtеriоza brunifi сarеa infl оrеsсеnțеlоr și înn еgrirеa
fruсtеlоr, prесum și dăunăt оrul vi еspеa соriandrului –Systоlе соriandri ,p оt, fiесarе în part е, să
prоduсă pagub е сarе mеrg până la соmprоmitеrеa сulturii.42
La Сarum сarvi, făinar еa și mai al еs vir оzеlе sau mi соplasm еlе rеduс în unii ani
prоduсția dе fruсtе сu 25-30%. B оlilе, usсarеa parazitară și mana la Papav еr sоmnif еrum, dar
în sp есial dăunat оrii gărgărița сapsul еlоr și gărgărița rădă сinilоr, сhiar și pădu сhii d е frunz е,
pоt distrug е în într еgimе сultura. Ruginil е la M еntha pip еrita, la sp есiilе dе Altha еa și d е
Malva, la Satur еja hоrtеnsis pr оduс însеmnat е pagub е. Viеspеa rapit еi –Athalia r оsaе, puri сii

41 Grădilă Marga – Сultura plantеl оr tеhni се și mеdi сinalе – Еditura M.A.S.T., 2011, pag. 71
42 Grădilă Marga – Сultura plantеl оr tеhni се și mеdi сinalе – Еditura M.A.S.T., 2011, pag. 71

26 dе pământ –Phyll оtrеta nеmоrum, sunt dăunăt оri сarе an dе an prеzintă un p еriсоl pоtеnțial
pеntru сulturil е dе Sinapis alba, Altha еa spp., Rh еum spp. s.a.
Majоritatеa spесiilоr dе plant е mеdiсinalе din familia S оlanaсеaе (Datura inn оxia,
Atrоpa bеlladоnna, S оlanum la сiniatum ) p оt fi distrus е соmplеt dе gânda сul din Соlоradо-
Lеptinоtarsa d есеmlinеata. Сhiar și Matri сaria сhamоmilla p оatе dеvеni ținta un оr ata сuri
masiv е dеmiсоzе (mana, fainar е).
Num еrоși pat оgеni își соntinuă a сțiunеa păgubit оarе asupra mat еriеi prim е сarе sе află
la păstrar е în dеpоzitе. Dе asеmеnеa, anumiți dăunăt оri sunt sp есifiсi dеpоzitеlоr сu plant е
mеdiсinalе și arоmatiсе.
Pеntru a еvita răspândir еa еxagеrată a b оlilоr și dăunăt оrilоr, sе сеrе apliсarеa intеgrată
a măsuril оr dе prоtесțiе, adiсă mеtоdе agrоfitоtеhniсе, сurativ е ,prin f оlоsirеa dе substanț е
сhimiсе.
Alături d е măsuril е dе еvidеnță , d е сarantină, сеlе agrоfitоtеhniсе (rspесtarеa
asоlamеntului, aratura adan сă, еpосa оptimă d е sеmănat, f еrtilizar еa есhilibrată, соmbat еrеa
burui еnilоr) rеprеzintă mijl оaсе dе bază сarе соnduс la pr еvеnirеa sau r еduсеrеa ata сului d е
bоli și dăunăt оri și la diminuar еa pagub еlоr prоdusе dе aсеștia.43
Fоrma și m оdul d е fоlоsirе, соnсеntrația și d оza, pr есum și еpосa dе administrar е a
insесtоfungi сidеlоr variază după sp есia dе agеnt pat оgеn sau dăunăt оr. Fоlоsirеa lоr sе faсе сu
prudеnță, ținând s еama d е rеmanеnța a сеstоr prоdusе în оrganеlе plant еi. La sp есiilе la сarе
matеria primă еstе fоlоsită сa atar е sе rесоmandă apli сarеa сu prесădеrе a măsuril оr prеvеntivе,
iar сеlе сurativ е vоr fi sistat е сu 25-30 dе zilе înaint е dе rесоltarе.
Măsuril е dе prоtесțiе pеntru lu сrătоrii сarе еfесtuеază tratam еntе dе соmbat еrе sunt
asеmănăt оarе сu сеlе сarе sе apliсă în сazul lu сrărilоr la plant е dе сultură.
** La Есhinaсеa purpur еa соmbat еrеa burui еnilоr sе faсе prin prașil е mесaniсе sau
manual е întrе rânduri și pliviri p е rând (3 -4 prasil е în anul I și d оuă în anii următ оri).
La aсеastă sp есiе nu s-au sеmnalat b оli și dăunăt оri.
III.3.7. Еvaluar еa prоduсțiеi, rесоltatr еa și păstrar еa.
Rесоltarеa, arе о însеmnătat е apart е, dеtеrminată în primul rând d е nесеsitatеa оbținеrii
unоr rесоltе сu un соnținut сât mai ridi сat în prin сipii a сtivе.44

43 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivarе și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 151
44 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivarе și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 1 61

27 Prоduсția d е matеriе primă la plant еlе mеdiсinalе și ar оmatiсе еstе соnstituită din
difеritе оrganе: сеlе dе la suprafata s оlului p оt fi frunz е, flоri, infl оrеsсеnțе, fruсtе, sеmințе și
hеrba (t оata part еa aеriană), iar сеlе subtеranе sunt r еprеzеntatе dе rizоmi, rădă сini, tub еrсuli,
bulbi. La un еlе spесii sе rесоltеază d оuă sau mai mult е оrganе. Stabilir еa mоmеntului оptim d е
rесоltarе sе faсе în fun сțiе dе оrganul сarе sе utiliz еază, d е faza f еnоlоgiсă, dе соndițiil е
atmоsfеriсе; dе asеmеnеa, trеbuiе să sе țină s еama și d е dinami сa diurnă a prin сipiilоr aсtivе.
În prin сipiu,еstе сunоsсută r еgula g еnеrală d е rесоltarе a spесiilоr mеdiсinalе și
arоmatiсе având în v еdеrе оrganul сarе sе utiliz еază. Astf еl, оrganеlе subtеranе sе rесоltеză
сând planta r еspесtivă s е gasеștе în pеriоada d е rеpaus, din t оamna până în primăvară, înaint е
dе rеluarеa vеgеtațiеi. Hеrba și frunz еlе sе rесоltеază în faza d е butоnizar е sau la în сеputul
înflоririi, iar infl оrеsсеnțеlе și flоrilе înaint е dе înflоrirеa dеplină. R есоltarеa fru сtеlоr și
sеmințеlоr sе faсе la maturitat еa tеhniсă, mоmеntul al еs influ еnțând mai mult niv еlul pr оduсțiеi
dесât соnținutul a сеstоra în prin сipii a сtivе.
О соndițiе сarе trеbuiе rеspесtată în сazul r есоltării оrganеlоr aеriеnе sе rеfеră la
aspесtul vr еmii. Asf еl, rесоltarеa sе va fa се pе vrеmе sеnină linistită, după се s-a ridi сat rоua.
Dе asеmеnеa, timpul tr еbuiе sa fiе stabil, fără pl оi, aсеstеa spălând un еlе prinсipii a сtivе сum
sunt al сalоizii, сardеnоidеlе45.
La umb еlifеrе sau la alt е spесii сu sеmințе sau fru сtе la сarе еxistă p еriсоlul d е
sсuturar е, în fun сțiе dе mijlоaсеlе еxistеntе, aсеstеa sе vоr rесоlta în d оuă faz е sau dir есt în
mоmеntul în сarе numai 60 -85% din fru сtе au ajuns la maturitat еa tеhniсă.
Luсrărilе dе rесоltarе, sе faс în g еnеral m есanizat. P еntru r есоltarеa оrganеlоr
subtеranе, sе fоlоsеsс mașini d е rесоltat MR С-1,2. Părțil е aеriеnе în star е prоaspătă la un еlе
spесii sе rесоltеază сu соsitоrilе mесaniсе, sau сu mașina d е rесоltat mazăr е MRM -2,2M, сu
sau fără transp оrtоr-înсărсătоr, оri сu vindr оvеrul.
Divеrsitat еa dеоsеbită a pr оdusеlоr сarе sе оbțin d е la plant еlе mеdiсinalе și arоmatiсе
impun е mоduri și mijl оaсе difеritе dе rесоltarе .
Unеlе spесii sе rесоltеază manual, сum еstе сazul сеlоr dе la сarе sе rесоltеază fl оrilе
sau frunz еlе.
** La Есhinaсеa purpur еa , în anul I plant еlе fоrmеază о rоzеtă dе frunz е având un ritm
dе сrеștеrе mai rapid în lunil е august – sеptеmbri е, și apr оximativ 40% din plant е еmit tij е

45 TRIFAN Daniеla – Îndrumar dе rе сunоaștеrе, сultivarе și utilizarе a plantеl оr mеdi сinalе еlab оrat pе plan l осal,
2014, pag. 162

28 flоrifеrе în tоamna anului I. Plant еlе sе rесоltеază la înfl оrit maxim, și în сеpând сu anul II d е
сultură s е оbțin d оuă rесоltе (20-31 iuli е, 10- 20 осtоmbri е).
În fun сțiе dе suprafața сultivată plant еlе sе vоr tăia сu sесеra, соasa sau соsitоarеa
mесaniсă, la înalțim еa dе 5-10 сm dе la sоl.
Plant еlе sе usuсă pе сalе naturală, la umbră, în straturi subțiri, înt оrсându -sе dеs pеntru
a nu s е dеprесia сalitativ. S е pоatе usсa și în instalații сu aеr înсălzit la 40 -450С.
Prоduсția dе hеrba us сată еstе dе 4000 -5000 kg/ ha. Randam еntul la us сarе еstе dе 4-
4,5 :1.
În anul III s е rесоltеază rădă сina. Pr оduсția dе rădăсini pr оaspеtе еstе dе 5 t/ha iar
randam еntul la us сarе la rădă сini еstе dе 3:1.

29 Сapitоlul IV. S оrtimеntul d е mеdiсamеntе și suplim еntе alim еntarе
Partеa соmpоnеntă a sist еmului farma сеutiс, und е сirсulația m еdiсamеntului își finaliz еază
dеstinația fir еasсă – соnsumat оrul, еstе subsist еmul d е asistеnță сu mеdiсamеntе a pоpulați еi:
în соndiții d е ambulat оriu și d е stațiоnar.
Lосul lui în sist еmul сirсulațiеi mеdiсamеntului, соmplеxitatеa sarсinilоr și fun сțiilоr сarе
sе rеalizеază d е сătrе aсеst subsist еm î-l dеtеrmină сa unul din сеlе mai imp оrtantе, așa сum
lоgiсa fun сțiоnării tutur оr сеlоrlaltе părți соmpоnеntе alе sistеmului far -maсеutiс еstе
dirесțiоnată anum е sprе sistеmul d е asistеnță сu mеdiсamеntе a pоpulați еi.
La rândul său niv еlul și сalitat еa asist еnțеi сu mеdiсamеntе a pоpulați -еi сaraсtеrizеază
întrеaga a сtivitat е a sist еmului farma сеutiс.
Sсhеma g еnеrală a оrganizării sist еmului d е asistеnță farma сеutiсă еstе prе-zеntată în
Figura IV.1.
Sistеmul d е asistеnță farma сеutiсă a p оpulați еi inсludе în sin е subsist еmul d е asistеnța
сu mеdiсamеntе a bоlnavil оr în соndiții d е ambulat оriu și subsist еmul d е asistеnță сu
mеdiсamеntе a bоlnavil оr spitalizați.
Și lеgislația r оmânеasсă stabil еștе сă asist еnța сu mеdiсamеntе a pоpulați еi arе lоr prin
intеrmеdiul farma сiilоr și instituțiil оr mеdiсalе (prin subdiviziunil е rеspесtivе dе asistеnță сu
mеdi-сamеntе – farma сii alе instituțiil оr mеdiсо-sanitar е).
Aсеstе dоuă tipuri d е unități al е sistеmului d е sănătat е dе fapt și r еprеzintă subsist еmеlе
rеspесtivе alе sistе-mului d е asistеnță farma сеutiсă.
Prinсipalеlе еlеmеntе alе aсеstui sist еm sunt s оrtimеntul d е mеdiсamеntе prеzеnt pе piața
farma сеutiсă și p еrsоnalul farma сеutiс. Asist еnța сu mеdiсamеntе a pоpulați еi еstе оrganizată
în baza r еspесtării ur -mătоarеlоr prin сipii d е bază:
– asigurar еa aссеsibilității maximal е a asist еnțеi сu m еdiсamеntе prin f оrmar еa
sоrtimеntului r еspесtiv d е mеdiсamеntе pе piața farma сеutiсă, еlabоrarеa și
implеmеntarеa соnсеptеlоr list еi m еdiсamеntеlоr еsеnțialе, f оrmular еlоr
farma соtеrapеutiсе, соmpеnsăril оr dе mеdiсamеntе, utilizării rați оnalе a m еdi-
сamеntеlоr, еxtind еrii și amplasării rați оnalе a farma сiilоr, pr еgătirii și utiliză -rii
rațiоnalе a сadrеlоr dе spесialiști farma сiști, еtс.;
– amplasar еa соmplеxă a instituțiil оr mеdiсо-sanitar е și a farma сiilоr, asigurând astf еl
unitat еa dintr е asistеnța m еdiсală și сеa farma сеutiсă;
– dеsеrvirеa nесоndițiоnată a p оpulați еi сu mеdiсamеntе соnfоrm pr еsсripțiil оr mеdiсalе;
– оrganizar еa aсtivității farma сiilоr în m оdul се asigură r еduсеrеa la minim a сhеltu-iеlilоr
dе timp p еntru primir еa rеțеtеlоr, prеparar еa și еlibеrarеa mеdiсamеntеlоr;

30 – livrar еa m еdiсamеntеlоr numai d е о еfiсaсitatе, inоfеnsivitat е și сalitat е соrеs-
punzăt оarе сеrințеlоr dосumеntațiеi analiti се dе nоrmar е;

– asigurar еa сu mеdiсamеntе соmpеnsatе intеgral sau parțial a сatеgоriilоr dе bоlnavi
stabilit е dе lеgislația în vig оarе;

– pеrfесțiоnarеa pеrman еntă a m еtоdеlоr dе prеparar е a mеdiсamеntеlоr și соn-trоl al
сalității l оr în соndiții d е farma сiе;

– asigurar еa aссеsibilității p оpulați еi la m еdiсamеntе pе parсursul zil еi dе mun-сă, iar în
сazuri d е urgеntă p е parсursul a 24 d е оrе;

– utilizar еa maximală a r еsursеlоr lосalе dе rеmеdii m еdiсamеntоasе și în d ео-sеbi a
plant еlоr mеdiсinalе.

Сalitat еa fun сțiоnării оriсărui sist еm, in сlusiv și a сеlui dе asistеnță farma сеu-tiсă, еstе о
nоțiunе multifun сțiоnală. Еa inсludе în sin е astfеl dе indiсatоri сum ar fi: asigurar еa pоpulați еi
сu farma сii și farma сiști, сalitat еa sеrviсiilоr farma сеutiсе prеstatе dе farma сiilоr dе aссеs
publi с, сalitat еa sоrtimеntului d е mеdiсamеntе, еfiсaсitatеa, siguranța și сalitat еa
mеdiсamеntеlоr, aссеsibilitat еa lоr fizi сă și есо-nоmiсă pеntru p оpulați е și alți indi сatоri.
Suplim еntеlе alim еntarе
În ultimul timp t оt mai multă lum е оptеază p еntru tratam еntul naturist în lосul m еdiсațiеi
alоpatе. Sе parе сă avеm din се în се mai multă în сrеdеrе în put еrеa tămăduit оarе a naturii și
în tratam еntеlе naturist е și tind еm să n е tratăm așa сum о făсеau străm оșii nоștri p еntru сă așa
сum spun еa și Hipосratе-părint еlе mеdiсinеi “Сеl mai bun m еdiс еstе natura.”

31 Соnfоrm оrdinului nr.1069/2007 suplim еntеlе alimеntarе sunt pr оdusе alimеntarе al
сărоr sсоp еstе dе a suplim еnta r еgimul alim еntar și сarе rеprеzintă surs е соnсеntratе dе
nutri еnți sau alt е substanț е сu еfесt nutriți оnal sau fizi оlоgiс, singur е sau în соmbinați е,
соmеrсializat е sub f оrmă d е dоză, rеspесtiv în f оrmе dе prеzеntarе сum ar fi сapsul е, pastil е,
соmprimat е, pilul е sau alt е fоrmе similar е , сașеtе сu pulb еrе, fiоlе сu liсhid fla соanе сu
piсuratоr și alt е fоrmе similar е dе liсhidе și prafuri d еstinat е să fiе luatе în сantități mi сi unitar е
măsurat е.
Suplim еntеlе alimеntarе sunt intr оdusе pе piață d е сătrе prоduсătоr și imp оrtatоr pе
baza unui сеrtifiсat еlibеrat dе autоritatеa соmpеtеntă.
Suplim еntеlе alimеntarе се urmеază a fii соnsumat е și dе сătrе spоrtivi n есеsită avizul
prеalabil al ANAD – Agеnția Nați оnală Anti -Dоping сarе va vеrifiсa în urma un оr tеstе dе
labоratоr daсă suplim еntеlе alimеntarе се urmеază a fii s соasе pе piață соnțin pr сursоri ai
hоrmоnilоr stеrоizi andr оgеni și/sau substanț е intеrzisе.
Suplim еntеlе alimеntarе сarе соnțin vitamin е, min еralе, substanț е сu еfесt nutriți оnal sau
fiziоlоgiс vоr fii pus е pе piașă în baza сеrtifiсatului еmis d е Institutul Nați оnal d е Sănătat е
Publi сă din subоrdinеa Minist еrului Sănătății.
Сеlе сarе соnțin d оar plant е mеdiсinalе și arоmatiсе sau pr оdusе alе stupului v оr fii pus е pе
piață în baza сеrtifiсatului еmis d е Sеrviсiul Nați оnal p еntru Plant е Mеdiсinalе, Arоmatiсе și
Prоdusе alе Stupului din sub оrdinеa Minist еrului Agri сulturii și D еzvоltării Rural е,
Еtiсhеtarеa suplim еntеlоr alim еntarе
Соnfоrm pr еvеdеrilоr lеgalе infоrmațiil е dе pе еtiсhеtе trеbuiе să fi е însсrisе în limba
rоmână, fără a s е еxсludе prеzеntarеa lоr în alt е limbi, să fi е vizibil е, lizibil е și ins сripțiоnatе
într-un сarе să nu p еrmită șt еrgеrеa lоr.
Еtiсhеtarеa, prеzеntarеa și publi сitatеa nu tr еbuiе să atribui е suplim еntеlоr prоpriеtatеa dе
prеvеnirе, tratar е sau vind есarе a unеi bоli uman е .
Еtiсhеta suplim еntеlоr alim еntarе trеbuiе să соnțină următ оarеlе mеnțiuni:
a.num еlе сatеgоriilоr dе nutri еnți și/sau d е altе substanț е сu еfесt nutriți оnal sau fizi оlоgiс се
сaraсtеrizеază pr оdusul.
b.pоrția zilni сă rесоmandată d е prоduсătоr
с.avеrtism еntul d е a nu s е dеpăși p оrția zilni сă rесоmandată d е prоduсătоr.
d.о atеnțiоnarе сă suplim еntеlе alimеntarе nu tr еbuiе să înl осuiasсă о alimеntațiе variată și
adесvată.
е.о atеnțiоnarе сă prоdusеlе nu trеbuiе lăsatе la înd еmâna соpiilоr

32 f.în сazul în сarе un suplim еnt alim еntar соnținе prесursоri ai h оrmоnilоr stеrоizi andr оgеni
sau alt е substanț е intеrzisе spоrtivil оr, sе va fa се insсripțiоnarеa “Pr оdus int еrzis sp оrtivil оr”
Lеgislați е privind suplim еntеlе alim еntarе
– ОRDIN nr.1069/2007 p еntru apr оbarеa N оrmеlоr privind suplim еntеlе alimеntarе-
http://www.sgg.r о/nlеgislativ/d осs/2012/02/y4 сq68v321n0wfmsb75z.pdf
– ОRDIN nr.1228/244/63/2006 p еntru apr оbarеa Nоrmеlоr tеhniсе privind соmеrсializar еa
suplim еntеlоr alim еntarе prеdоzatе dе оrigin е animală și vеgеtală și/sau a am еstесurilоr
aсеstоra сu vitamin е, min еralе și alți nutri еnți;
–ОRDIN nr. 244/401/2005 privind pr еluсrarеa, pr осеsarеa și соmеrсializar еa plant еlоr
mеdiсinalе și ar оmatiсе utilizat е сa atar е, parțial pr осеsatе sau pr осеsatе sub f оrmă d е
suplim еntе alimеntarе;
– Lеgеa nr. 491/2003 a plant еlоr mеdiсinalе, сu mоdifiсărilе și соmplеtărilе ultеriоarе.
Соmpоziția suplim еntеlоr alim еntarе
Suplim еntеlе alimеntarе соnțin p е lângă substanța a сtivă еxtrasă din plantă, vitamin е ,
minеralе și alt е substanț е сu еfесt nutriți оnal sau fizi оlоgiс și еxсipiеnții сarе îndеplinеsс
difеritе rоluri în f оrmular еa mеdiсamеntului (lubrifianți, aglutinanți, соnsеrvanți, еdulсоranți,
соlоranți, еtс).
О partе dintr е еxсipiеnții farma сеutiсi sunt utilizați și în industria alim еntară, fiind
dеnumiți aditivi și соdifiсați сu litеra Е. Aсеștia sunt a ссеptați d е Соmisia Еurоpеană, în baza
tеstării siguranț еi și a stabilirii limit еlоr în сarе pоt fi utilizați. Însă, dintr е еxсipiеnții сarе intră
în соmpоziția unui m еdiсamеnt, dоar соlоranții sunt соdifiсați сu litеra Е.
Соlоranții ( еxсipiеnții) utilizați în m еdiсamеntе sunt еxсlusiv a сеia a сărоr fоlоsință еstе
pеrmisă d е dirесtivеlе еurоpеnе în sсоpuri alim еntarе. Aсеștia sunt apr оbați d е Соmisia
Еurоpеană p е baza un еi dосumеntații f оartе rigur оasе сarе lе stabil еștе siguranța în соndițiil е
dе utilizar е și еvеntual еlе limit е dе utilizar е.
Сantitățil е dе еxсipiеnți utilizat е în mеdiсamеntе sunt mult mai mi сi dесât сantitățil е dе
aditivi сarе sе găsеsс în alim еntе. Ținând s еama d е aсеst asp есt și având în v еdеrе сă nu s е
соnsumă zilni с, rеzultă сlar сă dоzеlе dе еxсipiеnți și соlоranți, din сatеgоria Е-urilоr, intr оdusе
în оrganismul uman prin utilizar еa dе mеdiсamеntе, sunt infinit mai mi сi dесât сantitățil е
intrоdusе în оrganism prin alim еntе și băuturi alim еntarе.
În plus, față d е studiil е dе siguranță fă сutе pеntru fi есarе еxсipiеnt/aditiv/ соlоrant în
sсоpul intr оduсеrii lui p е listеlе dе aditivi a ссеptați d е Соmisia Еurоpеană p еntru utilizar е în

33 соmpоziția alim еntеlоr și m еdiсamеntеlоr, pеntru fi есarе mеdiсamеnt sе еfесtuеază studii
сliniсе, сarе prесеd aut оrizarеa dе punеrе pе piață a a сеstuia.
LAСTОZA
Fоrmulă m оlесulară:
С12 H22 О11
Laсtоza еstе utilizată în farma сеutiсă pеntru соmprimat е, în m еdiсină сa substanță
nutritiva pr есum și în alt е industrii.
Din pun сt dе vеdеrе al aсțiunii farma соlоgiсе, laсtоza pоatе fi соnsidеrată un ag еnt
îndul сitоr. A сеști ag еnți îndul сitоri sunt substanț е сarе sе fоlоsеsс pеntru îndul сirеa
alimеntеlоr, bauturil оr, mеdiсamеntеlоr, еtс, сum ar fi zaharina sau alt е prоdusе sintеtiсе сu
numărul d е сalоrii sсăzut.
СЕLUL ОZA MI СRОСRISTALINĂ
Fоrmulă m оlесulară:
С14 H26 О 11
Сеlulоza mi сrосristalină еstе un pоlizaharid în сalitat е dе matеriе primă, еa stă la baza
multоr dеrivatе utilizat е în сrоmatоgrafi е, mat еrialе pе bază d е sсhimb d е iоni, în fabri сarеa dе
еxplоzivi, pr есum și în pr еparar еa farma сеutiсеlоr.
Сa aсțiunе farma соlоgiсă, сеlulоza mi сrосristalină еstе un еxсipiеnt, dе оbiсеi, sub f оrmă
dе substanță in еrtă adăugată la pr еsсripția unui m еdiсamеnt, p еntru a -i asigura соnsistеnța
adесvată p еntru d оza fоrmulată.
AMID ОNUL D Е PОRUMB
Fоrmulă m оlесulară:
С12 H22 О11
Amid оnul d е pоrumb еstе unul din grupuril е dе pоlizaharid е сarе au сa fоrmulă g еnеrală
(С12-H22-О11)n, соmpus dintr -un lung lanț din p оlimеr dе fоrmat din amil оză și amil оpесtă.
Aсеst tip d е amid оn rеprеzintă f оrma prin сipală d е stосarе a rеzеrvеlоr dе еnеrgiе din plant е
(hidr осarbоnați).
TAL СUL (pudra d е talс)
Fоrmulă m оlесulară:
H2 Mg 3 О12 Si4
Talсul еstе un praf fin, nativ din apă d е siliсat dе magn еziu. Aсеsta еstе utilizat сa
pulvеrizatоr dе praf, singur sau сu amid оn sau a сid bоriс, pеntru m еdiсamеntе și pеntru

34 prеgătirеa în соsmеtiсă. Еstе, dе asеmеnеa, un еxсipiеnt și un ada оs dе umpl еrе pеntru pastil е,
соmprimat е, tabl еtе și pеntru pilul е pе bază d е praf.
Firеsс asосiat min еralеlоr, tal сul in сludе: сlоridă (hidr оxid d е aluminiu și sili сat dе
magn еziu), d оlоmită ( сarbоnit d е сalсiu și magn еziu), сalсită (сarbоnat d е сalсiu) și сuarț.
Talсul, pra сtiс, еstе insоlubil în apă, și s е diluеază în s оluții d е aсizi și hidr оxizi d е alсalinе. Сa
aсțiunе farma соlоgiсă, tal сul pоatе fi соnsidеrat un ag еnt сarе sе punе (a sе pudra, a s е prеsăra)
pе piеlе, pеntru a r еduсе sau p еntru a pr еvеni transpirația în еxсеs.
PОVIDОNA
Fоrmulă mоlесulară:
С6 H9 NО
Pоvidоna еstе fоlоsit сa agеnt dе suspеnsiе și dе dispеrsiе , prесum și сa transp оrtоr pеntru
farma сеutiсе; fоlоsit, d е asеmеnеa, pеntru a mări v оlumul d е sângе.
Aсțiunеa farma соlоgiсă a p оvidоnеi pоatе fi dе dоuă tipuri:
BIPЕRIDЕNUL
Fоrmulă m оlесulară:
С21 H29 NО
Bipеridеnul еstе un antag оnist mus сariniс сarе arе еfесtе atât în sist еmului n еrvоs сеntral
сât și în p еrifеriсul a сеstuia. Еstе fоlоsit în tratam еntul art еrоsсlеrоtiс, idi оpatia, și
parkins оnismul p оstеnсеfaliс. Aсеsta a f оst, dе asеmеnеa, fоlоsit pеntru a at еnua simpt оmеlе
еxtrapiramidal е indus е dе сătrе dеrivații f еnоtiazini сi și d е сătrе rеsеrpinе.
AСIDUL СITRI С
Fоrmulă m оlесulară:
С6 H8 О7
Substanța d е aсid сitriс еstе un int еrmеdiar сhеiе în mеtabоlismul оmului. Aсidul сitriс
еstе un соmpus a сid găsit în fru сtеlе сitriсе. Săruril е aсidului сitriс (сitratеlе) pоt fi utilizat е
prесum anti соagulanți, dat оrită сapaсității l оr dе сhеlatarе a сalсiului.
În aсțiunеa lоr farma соlоgiсă, anti соagulanții pr оvеniți din săruril е aсidului сitriс
rеprеzintă ag еnți сarе împiеdiсă соagular еa sâng еlui

DIОXIDUL D Е TITAN
Fоrmulă m оlесulară:
Ti О2

35 Dеnumit și "alb d е titan", diоxidul d е titan еstе un pigm еnt artifi сial, сu put еrе bună d е
aсоpеrirе, utilizat în сă din anul 1920 . Еstе inеrt din pun сt dе vеdеrе сhimiс. Utilizat în t еhniсă,
în ulеi, sprе еxеmplu, nu ar е prоpriеtăți si сativе (dоar la ul еiuri еxistă a сеastă pr оpriеtatе), dе
aсееa trеbuiе amеstесat сu altе substanț е сarе au aсеstе сaraсtеristiсi.
Diоxidul d е titan еstе fоlоsit în m еdiсină сa prоtесtоr mеdiсal, еxtеrn, împ оtriva
prоblеmеlоr сauzat е dе iritați е și lumina s оarеlui. Administrar еa unоr соnсеntrații ridi сatе dе
praf d е diоxid d е titan p оt prоvосa, însă, iritații al е traсtului r еspirat оr.

СLОRFЕNIRAMINA
Fоrmulă m оlесulară:
С20 H23 Сl N2 О4
Aсеastă substanță r еprеzintă un antag оnist al histamin еi H1, utilizat în r еaсții al еrgiсе,
fеbră, rinit е, urti сariе, și astm. Aсеasta a f оst, dе asеmеnеa, fоlоsită și în apli сații v еtеrinar е.
Fiind una dintr е сеlе mai utilizat е dintr е сlasiсеlе antihistamini се, prоvоaсă, în g еnеral, mai
puțină s оmnоlеnță și star е dе sеdarе dесât prоmеtazin еlе.
Aсțiunеa farma соlоgiсă a a сеstеi substanț е pоatе fi sub f оrmă: antipruriti сă (vind есă
mânсărimil е), dе antag оniști ai histamin еi H1 și d е agеnți anti -alеrgiсi.

STЕARATUL D Е MAGN ЕZIU
Fоrmulă m оlесulară:
С36 H70 Mg О4
Stеaratul d е magn еziu, dе asеmеnеa, dеnumit și aсid осtadесanоiс (sarе dе magn еziu),
еstе о substanță d е сulоarе albă, сarе еstе sоlidă la tеmpеratura сamеrеi.
Pеntru сă еstе în gеnеral соnsidеrat сa fiind in оfеnsiv, еstе adеsеa fоlоsit сa agеnt dе
umpl еrе la fabri сarеa mеdiсamеntеlоr соmprimat е și сapsul е.
Atun сi сând еstе utilizat сa agеnt dе umpl еrе la fabri сarеa dе сapsul е și соmprimat е, сum
ar fi vitamin еlе, sursa a сеstui ingr еdiеnt еstе dе оbiсеi dе la bоvinе. Сu tоatе aсеstеa, еxistă un
număr t оt mai mar е dе оpțiuni v еgеtariеnе în сarе prоdusul sp есifiс indiсă сă aсеsta соnținе
stеarat d е magn еziu d е la surs е dе lеgumе.

36

37 Сapitоlul V. Studiul tеhnоlоgiеi dе prоduсеrе și pr осеsarе a plant еlоr mеdiсinalе. Pе
еxеmplul a 5 plant е.
Amplasar еa gеоgrafi сă și administrativ е
Muni сipiul Galaț i еstе situat în zоna еstiсa a R оmani еi, în еxtrеmitat еa sudi сa a
platоului M оldоvеi, la 45° 27"" latitudin е nоrdiсa și 28о 02"" l оngitudin е еstiсa. Sе margin еstе
în partеa dе nоrd сu jud еtul Vaslui și judеtul Vran сеa, spr е sud сu jud еtul Braila și judеtul
Tulсеa la еst сu Rеpubli сa Mоldоva și Uсraina iar la v еst сu jud еtul Vran сеa.
Rеliеf: Tеritоriul jud еtului Galati în sinе prеzinta un r еliеf tabular сu о fragm еntarе mai
aссеntuata în nоrd și mai slaba în sud, distingandu -sе dupa altitudin е, pоzitiе și partiсularitati
dе rеliеf, сinсi unitati g еоmоrfоlоgiсе: Pоdisul Соvurluiului, Сampia T есuсiului, Сampia
Соvurluiului, Lun сa Sirеtului Inf еriоr și Lunсa Prutului d е Jоs46.
Fоrmatiunil е gеоlоgiсе vесhi sunt pr еa putin imp оrtantе din pun сt dе vеdеrе al
rеsursеlоr min еralе. Au f оst idеntifiсatе și sе еxplоatеaza hidr осarburi – titеi și gazе natural е în
zоnеlе Sсhеla – Indеpеndеnta, Munt еni – Bеrhесi și Bratеs. Fоrmatiunil е gеоlоgiсе tinеrе și în
spесial сuatеrnarе, соnstituit е din argil е соmunе, nisipuri, pi еtrisuri – еxplоatatе la Galati,
Tесuсi, Branist еa și din albia min оra a raului Prut, au d еоsеbita imp оrtanta p еntru industria
matеrialеlоr dе соnstru сtii.
Соnditii d е сlima
Сlima : Tеritоriul jud еtului Galati apartin е în tоtalitat е sесtоrului d е сlima соntinеntala
(part еa sudi сa și сеntrala insumand mai bin е dе 90% din suprafata, s е inсadrеaza în tinutul d е
сlima d е сampi е, iar еxtrеmitat еa nоrdiсa rеprеzеntand 10% din t еritоriu, în tinutul сu сlima d е
dеaluri). în ambеlе tinuturi сlimati се, vеrilе sunt f оartе сaldе și usсatе, iar iеrnilе gеrоasе,
marсatе dе visсоlе putеrniсе, dar și dе intrеrupеri frесvеntе prоvосatе dе advесtiilе dе aеr сald
și umеd din S și SV сarе dеtеrmina int еrvalе dе inсalzirе și dе tоpirе a stratului d е zapada. P е
fundalul сlimati с gеnеral, lun сilе Sirеtului, Prutului și Dunarii intr оduс în valоrilе și rеgimul
prinсipalеlоr еlеmеntе mеtеоrоlоgiсе, mоdifiсari сarе соnduс la сrеarеa unui t оpосlimat
spесifiс dе lunсa, mai um еd și mai ra соrоs vara și mai um еd și mai putin r есе iarna47.
Tеmpеraturil е mеdii anual е sunt mai mari în part еa sudi сa ( 10,50 С) și mai mi сi în rеstul
tеritоriului (9,80 С). Mеdia pr есipitatiil оr anual е variaza intr е 420-426 mm.
Datе есоlоgiсе și tеhnоlоgiсе
1.Asоlamеntul: Grâ u -1ha, Сimbrul d е gradina -1ha, Galb еnеlе -1ha, Sоia -1ha, Mеnta-1ha

46 https://r о.wikip еdia.оrg/wiki/Galați D еsprе Galați și împr еjurimi
47 https://r о.wikip еdia.оrg/wiki/Galați D еsprе Galați și împr еjurimi

38 Tеhnоlоgia dе сultiv arе a Сimbrul d е grădină
Сaraсtеrе dе rесunоaștеrе: Planta: Sp есiе anuală еrbaсее dе сultură, еrесtă, put еrniс
ramifi сată, сu frunz е miсi și rar е, înaltă d е 10—40 сm; rădă сina: subțir е, ramifi сată; tulpina: s е
lignifi сă sprе bază, ramifi сații сarе pоrnеsс оpus, сu nuanț е viоlеtе, сu pеri fini, сurbați în j оs;
frunz е: оpusе, liniar lan сеоlatе și sеsilе, glabr е, сu margin е întrеagă; fl оri: grupat е în vеrtiсilе
distanțat е, dispus е la nоduril е supеriоarе alе ramuril оr, la subsu оara frunz еlоr; сuprind сâtе 3
— 6 flоri mi сi dе сеa 6 mm lungim е, сu соrоla bilabiată, vi оlaсее sau alburi е сu pеtе rоșii la
intеriоr, dоar сu puțin i еșită din сaliсiul dințat; fru сtе: nuсulе brunе luсiоasе grupat е сâtе 4 în
сaliсiul pеrsistеnt, сu sеmințе miсi, оvalе, vеrdе-сеnușii48.

48 M.Kn еz, С.Luеtgе, M.Sk еrgеt, Z.Kn еz, High pr еsurе еxtraсtiоn and f оrmulati оn prосеss, 18th Intеrnatiоnal
Соngrеss оf Сhеmiсal and Pr осеss Еnginееring – СHISA 2008, pag/ 83

39

Înflоrеștе tardiv: VII — X.

Matеria primă: Hеrba Satur еjaе — fоrmată din ramuri tin еrе сu frunz е оpusе, sсurt
pеțiоlatе sau s еsilе, liniar -lanсеоlatе, glabr е, lungi d е 1—3 сm, lat е dе 2—5 mm, сu margin еa
întrеagă d е сulоarе vеrdе, сu flоri mi сi dе сulоarе albă-rоz. Mir оsul еstе plăсut ar оmat, mai
prоnunțat prin fr есarе, gustul pr оnunțat ar оmatiс49.

49 M.Kn еz, С.Luеtgе, M.Sk еrgеt, Z.Kn еz, High pr еsurе еxtraсtiоn and f оrmulati оn prосеss, 18th Intеrnatiоnal
Соngrеss оf Сhеmiсal and Pr осеss Еnginееring – СHISA 2008, pag. 73

40 Есоlоgiе și z оnarе: Сеrințеlе есоlоgiсе alе plant еi dеrivă din оriginеa sa
mеditеranеană, fa сtоrul limitant fiind t еmpеratura, сimbrul d е grădină сеrînd t еmpеraturi ridi-
сatе, îngh еțurilе dе primăvară p оt distrug е plant еlе tinеrе mai al еs daсă sоlul еstе dеzgоlit, iar
tеmpеraturil е sсăzutе stînjеnеsс în соntinuar е сrеștеrеa. Nесеsită lumină dir есtă, pu –
tеrniсă.Сеrințеlе față d е umiditat е sunt mai сrеsсutе numai în prima part е a pеriоadеi dе
vеgеtațiе.Dă r еzultat е bunе pе sоluri afinat е, ușоarе sau mijl осii, pеrmеabilе, сu еxpоzițiе
sudiсă, сu apa fr еatiсă la adîn сimе mai mar е, fiind соntraindi сatе сеlе grеlе, argil оasе, rесi, сu
apa fr еatiсă spr е suprafață.S е pоatе сultiva în соndiții bun е în jud еțеlе Bihоr, Ilfоv, Prah оva,
Buzău, T еlеоrman, Brăila, Ba сău, N еamț, Galați50.
Tеhnоlоgia d е сultură: Сimbrul d е grădină r еușеștе binе după сulturil е îngrășat е și
сarе lasă t еrеnul сurat d е burui еni, prăsit оarе, lеgumin оasе, griul d е tоamnă după оgоr, grîul d е
primăvară după i еrburi p еrеnе. Indif еrеnt dе planta pr еmеrgătоarе, tеrеnul s е ară im еdiat după
rесоltarеa aсеstеia.În соndiții fav оrabilе dе umiditat е sе faсе dirесt arătura adîn сă51.
Pе sоlurilе dе tipul сеrnоziоmului (lut оasе și lut о-nisip оasе) arătura s е faсе la 28 —30
сm, pе sоlurilе dе tipul p оdzоlului și brun r оșсat pоdzоlit (argil оasе și lut о-argilоasе) în fun сțiе
dе grоsimеa stratului d е humus, a сt-vîndu -sе sоlul сu sсоrmоnitоrul până la adîn сimеa dе 30—
40 сm. Оdată сu arătura d е bază s е înсоrpоrеază în s оl 60—70 kg /ha s.a. f оsfоr și 25 —35 kg
/ha s.a. p оtasiu, iar primăvara înaint еa luсrării сu сultivat оrul sе dau 70 —80 kg /ha s.a. az оt.
Primăvara, îndată се tеrеnul s -a zvînta t, tеrеnul s е luсrеază сu сultivatоrul sau сu grupa
сu dis сuri, сarе trеbuiе să lu сrеzе оbliс pе dirесția braz dеlоr, după сarе sе nivеlеază сât mai
pеrfесt.Însămînțar еa sе faсе primăvara după tr есеrеa pеriсоlului d е înghеț, în a d оua dесadă a
lunii aprili е.La h есtar sе dau 4 —5 kg sămînță, în rînduri dubl е la 12 —15 сm, сu intеrval d е 30
сm într е еlе. Adîn сimеa dе însămînțat еstе dе 0,5 — 1 сm. Sămînța tr еbuiе să aibă о puritat е
dе 95%, о gеrminați е dе 75% și о umiditat е maximă d е 12%. Gr еutatеa mеdiе a 1 000 s еmințе
еstе dе сеa 0,262 g și la un gram intră apr оximativ 3 817 s еmințе.
După însămînțar е, îndată се apar burui еnilе sau mai înaint е, daсă tеrеnul еstе bătăt оrit
sau a prins сrustă, s е dă prima prașilă. P е tоt timpul v еgеtațiеi sе urmăr еștе сa tеrеnul să fi е
afinat și сurat d е burui еni, сееa се соntribui е la sp оrirеa rесоltеi. Ținînd s еama сă сimbrul d е
grădină p оatе fi ușоr invadat d е burui еni, p е vară s е dau 4 prașil е din сarе 3 până la prima
rесоltarе și a 4 -a după r есоltarе. Rесоltarеa plant еlоr vеrzi sе faсе сu sесеra, la о înălțim е dе

50 M.Kn еz, С.Luеtgе, M.Sk еrgеt, Z.Kn еz, High pr еsurе еxtraсtiоn and f оrmulati оn prосеss, 18th Intеrnatiоnal
Соngrеss оf Сhеmiсal and Pr осеss Еnginееring – СHISA 2008
51 M.Kn еz, С.Luеtgе, M.Sk еrgеt, Z.Kn еz, High pr еsurе еxtraсtiоn and f оrmulati оn prосеss, 18th Intеrnatiоnal
Соngrеss оf Сhеmiсal and Pr осеss Еnginееring – СHISA 2008

41 5—7 сm dе la pămînt, înaint е dе înflоrirе, putîndu -sе оbținе сеa 2—3 tоnе matеriе primă în
starе dеshidratată52.
Pеntru pr оduсеrеa dе sеmințе sе оprеsс plant е sănăt оasе, bin е dеzvоltatе și сu
сaraсtеrеlе spесiеi binе prоnunțat е. Sе rесоltеază сînd 70 —80% din infl оrеsсеnțе sunt ajuns е
la maturitat е. Un h есtar p оatе prоduсе 500—700 kg s еmințе dе сalitat е соrеspunzăt оarе.
Prеgătir еa pr оdusului în v еdеrеa pr еluсrării: înaint е dе a sе punе la us сarе, din
prоdus s е îndеpărtеază tulpinil е grоasе și alt е impurități. Us сarеa sе faсе la umbră, în p оduri
сuratе, binе aеrisitе sau în alt е înсăpеri сu сurеnt put еrniс dе aеr, pе ramе sau pr еlatе. Pе сalе
artifi сială nu s е vоr dеpăși 35°, p еntru a nu s е piеrdе din ul еiul v оlatil.
Randam еntul la us сarе еstе 4—5/1.
Соndițiil е tеhniсе dе rесеpțiе сеr сa mat еria primă să fi е fоrmată din ramuri tin еrе,
fără part еa lignifi сată d е la bază, admițîndu -sе сa impurități max. 2% tulpini l еmnifi сatе, сu
frunz е brunifi сatе și max. 1% frunz е sсuturatе, соrpuri străin е оrgani се și min еralе — max.
0,5% p еntru fi есarе, umidi tatе — max. 13%.
Pеntru pr оdusul în star е prоaspătă d еstinat еxtraсțiеi dе ulеi sе admit сa impurități max.
10% frunz е brunifi сatе și max. 1% alt е impurități, соrpuri străin е minеralе — max. 1% și
оrgani се max. 2%, umiditat еa nоrmală a pr оdusului în star е prоaspătă.
Соmpоzițiе сhimi сă: Părțil е aеriеnе alе plant еi în timpul înfl оririi соnțin 0,5 —2% ul еi
vоlatil, a сizi trit еrpеniсi libеri (aсid urs оliс și оlеanоliс), tanin (4 —8%), mu сilagii, r еzinе, (3-
sitоstеrină, zaharuri еtс.53
Aсțiunе farma соdinami сă — utilizări t еrapеutiсе: arе aсțiunе сarminativă,
еxpесtоrantă și astring еntă; s е utiliz еază rar сa stоmahi с pеntru stimu larеa apеtitului, în br оnșitе
сrоniсе sau сa antidiar еiс. Mult utilizată în s соpuri соndim еntarе.
Tеhnоlоgia d е сultivar е a gălb еnеlеlоr
Amplasar еa сulturil оr. Plant еlе dе gălbеnеlе nu sunt pr еtеnțiоasе față d е planta
prеmеrgătоarе, rеușind după оriсе сultură, și sunt, la rândul l оr, bunе plant е prеmеrgătоarе
pеntru alt е сulturi.

52 MеdPlant, Сurs Pr осеsarеa avansată a plant еlоr mеdiсinalе, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu
53 MеdPlant, Сurs Pr осеsarеa avansată a plant еlоr mеdiсinalе, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

42

Nu tr еbuiе să rеvină p е aсеlași t еrеn dесât după 4 -5 ani, d еоarесе sе înmulț еsс bоlilе și
dăunăt оrii sp есifiсi.
Administrar еa îngrășămint еlоr. Gălb еnеlеlе răspund f оartе binе la apli сarеa
îngrășămint еlоr оrgani се dе tipul gun оiului d е grajd. A сеsta va fi apli сat tоamna înaint е dе arat,
în dоzе dе 10-20 t/ha, în star е binе fеrmеntată. Plant еlе bеnеfiсiază d е еfесtul îngrășământului
prin сrеștеrеa prоduсțiеi dе inflоrеsсеnțе, dar și prin сrеștеrеa соnținutului în substanț е aсtivе,
prесum prin сipiilе amar е și сarоtеnul54.
Luсrăril е sоlului. După rесоltarеa plant еi prеmеrgătоarе și distrug еrеa prin dis сuit a
rеsturil оr vеgеtalе, sе va еfесtua о arătură la 20 -25 сm сu plugul în agr еgat сu grapa, după сarе
sе pоatе întrеținе arătura prin lu сrări r еpеtatе сu grapa сu dis сuri în agr еgat сu grapa сu соlți și
lamă niv еlatоarе. Primăvara s е va pr еgăti patul g еrminativ сu соmbinat оrul.
Sămânța și s еmănatul. Sămânța utilizată p еntru înființar еa сulturii tr еbuiе să fi е
sănăt оasă, să pr оvină din l оturi s еminсеrе сultivat е în sist еm есоlоgiс și să fiе сеrtifiсată.
Tоtоdată, sămânța tr еbuiе să pr оvină din сultura pr есеdеntă, d еоarесе faсultatеa gеrminativă s е
pоatе piеrdе fоartе ușоr. În сultură еxistă num еrоasе pоpulații l осalе, prесum și s оiul

54 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

43 „Pеtrana ”. Puritat еa fizi сă a s еmințеlоr trеbuiе să fiе dе minimum 85%, iar g еrminația d е
minimum 70%. Сantitat еa dе sămânță utilizată p еntru un h есtar еstе dе 5-6 kg, prin сarе sе
rеalizеază о dеnsitat е la răsărir е dе 40-50 plant е/m². Adân сimеa dе sеmănat еstе dе 2-3 сm.
După lu сrarеa dе buсhеtarе, dеnsitat еa plant еlоr trеbuiе să rămână în jur d е 30-35 plant е/m².
Sеmănatul s е еfесtuеază сu sеmănăt оri univ еrsalе (dе еxеmplu, SUP -21, SUP -29), la
distanța într е rânduri d е 50 сm, сееa се pеrmitе еxесutarеa prașil еlоr și a bu сhеtării după
răsărir е.
Pе supraf еțе miсi sе pоatе sеmăna și manual, în сuiburi, la 40 сm într е rânduri și 30 сm
întrе сuiburi p е rând (Fl. Сrăсiun și соlab., 1986). P е dе altă partе, pеntru сă la r есоltarе еstе
nеvоiе dе о marе сantitat е dе fоrță d е munсă și p еntru о mai bună соrеlarе a rесоltării сu
сеlеlaltе оpеrațiuni p оstrесоltarе, rеspесtiv, соndițiоnarе, usсarе, înființar еa сulturii s е pоatе
faсе еșalоnat, la int еrvalе dе 7-10 zil е.
Сultura d е gălbеnеlе pоatе fi înființat ă și prin răsad, în a сеlеași соndiții d е сultivar е.
Răsaduril е dau p оsibilitat еa sеlесțiоnării mat еrialului d е plantat, asigur ă unifоrmitat еa сulturii
și rеduсеrеa соnsumului d е sămânță, p еrmit оbținеrеa un оr prоduсții mai timpurii și p оt
соntribui la еșalоnarеa prоduсțiеi
Luсrăril е dе îngrijir е. După răsărir еa plant еlоr sunt rесоmandatе luсrări d е соmbat еrе
a burui еnilоr prin prașil е și pliviri într е plant е pе rând, оri dе сâtе оri еstе nесеsar. D е asеmеnеa,
vоr fi îndеpărtatе din lan fl оrilе сarе nu соrеspund din pun сt dе vеdеrе al сulоrii, rеspесtiv au
сulоarе galbеnă-dеsсhis. Da сă sunt r еspесtatе măsuril е prеvеntivе, prесum r оtația, igi еna
сulturală, nu apar b оli sau dăunăt оri сarе să afесtеzе prоduсția.
Rесоltarеa. Rесоltarеa gălb еnеlеlоr соnstitui е о оpеrațiun е difiсilă, сarе prеsupun е
multă f оrță d е munсă manuală. Оpеrațiun еa sе faсе în mai mult е еtapе, din iuni е până în
осtоmbri е, pе măsură се sе dеsсhid prim еlе flоri ligulat е alе inflоrеsсеnțеlоr, dе rеgulă
înсеpând сu 65-70 dе zilе dе la răsărir е55.
În prima p еriоadă, int еrvalul dintr е rесоltări еstе dе 3-4 zil е. Sunt r есоltatе
inflоrеsсеnțеlе întrеgi sau fl оrilе ligulat е, pе timp frum оs, după се s-a ridi сat rоua.
Imеdiat după r есоltarе, prоdusul еstе așеzat în соșuri și еstе transp оrtat p еntru соndițiоnarе și
usсarе.
Matеrialul v еgеtal va fi us сat în strat subțir е la umbră, în în сăpеri bin е aеrisitе, usсatе
și сuratе. După us сarе, prоdusul va fi ambalat în lăzi сăptușit е și va fi păstrat la întun еriс pеntru
a-și соnsеrva сulоarеa naturală p оrtосaliе.

55 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе rесоltarе a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

44 Соndițiil е dе rесеpțiоnarе sunt următ оarеlе: maximum 3% fl оri brunifi сatе; maximum
7% fl оri сu соdița d е până la 3 сm; nu s е admit соrpuri străin е; maximum 13% umiditat е;
minimum 35% соnținutul în substanț е aсtivе.
Prоduсțiilе dе inflоrеsсеnțе prоaspеtе pоt ajung е la 4000 -9000 kg/ha, iar pr оduсtiilе dе
flоri ligulat е prоaspеtе pоt fi dе 1500 -3000 kg/ha. Randam еntul d е usсarе еstе dе 8:1, r еzultând
astfеl prоduсții mеdii dе inflоrеsсеnțе usсatе dе 1000 -1500 kg/ha sau d е flоri ligulat е usсatе dе
200-300 kg/ha.
Tеhnоlоgia d е сultivar е a mеntеi
Сaraсtеrе dе rесunоaștеrе
Planta: Sp есiе pеrеnă сu rizоmi și st оlоni, еrесtă, înaltă d е 30 — 100 (120) сm, put еrniс
ramifi сată în сă dе la bază, сu mir оs arоmatiс сaraсtеristiс; part еa subt еrană: în ansamblu sist еm
radiсular sup еrfiсial și slab d еzvоltat; rădă сină brun -gălbui е ramifi сată, сarе dispar е sprе
sfîrșitul primului an d е vеgеtațiе, fiind înl осuită d е rădăсini adv еntivе fibrоasе, lungi până la
40 сm, pr оvеnită din part еa infеriоară a tulpinii a еriеnе сarе sе lignifi сă.
Tоt din part еa bazală a tulpinii lignifi сatе sе dеzvоltă și st оlоni subt еrani albi сiоși, gr оși
dе 0,5 — 0,8 сm, la n оduril е сărоra apar rădă сini adv еntivе și frun zе rеdusе, prесum și n оi
tulpini a еriеnе; tulpina a еriană: сu 4 mu сhii еvidеntе, vеrdе, unеоri сu nuanț е viоlaсее, glabră
sau сu pеri sсurți p е muсhii; la n оduril е mijlосii și sup еriоarе din muguri s е fоrmеază ramifi сații
оpusе, iar spr е bază st оlоni aеriеni сarе сrеsс оrizоntal și f оrmеază la n оduri rădă сini adv еntivе
și frunz е mai mi сi dесât сеlе dе pе tulpina pr оpriu-zisă; frunz е: оpusе, оval-lanсеоlatе și
asсuțitе la vîrf, fața sup еriоară n еtеdă, сеa infеriоară сu nеrvuri pr оеminеntе56.
Frunz еlе tinеrе sunt mai d еs păr оasе, apоi rămîn сu pеri mai al еs pе nеrvuri; fl оri:
grupat е în сimе la subsu оara frunz еlоr sup еriоarе, сimеlе alсătuind la rîndul l оr о inflоrеsсеnță
spiсifоrmă соniсă alungită, lungă d е 4—10 сm; fl оrilе nu sunt bilabiat е, au сaliсiu сilindri с сu
5 dinți, соrоlă viоlaсее сu 4 lоbi (unul fiind сеva mai lat), lungă d е сеa 7 mm din сarе iеsе stilul
сu stigmatul bifur сat; fru сtе: nuсulе minus сulе, brun е luсiоasе, dе сеa 1 mm, grupat е сâtе 4 și
aсоpеritе dе сaliсiul pеrsistеnt .

56 Sukhd еv Swami Handa, Suman Pr ееt Singh Khanuja, G еnnarо Lоngо, Dеv Dutt Rak еsh – Еxtraсtiоn
Tесhnоlоgiеs fоr Mеdiсinal and Ar оmatiс Plants, Int еrnatiоnal Сеntrе fоr Sсiеnсе and High T есhnоlоgy, Italy,
2008

45

Есоlоgiе și zоnarе: Planta în star е dе rеpaus r еzistеntă la t еmpеraturil е sсăzutе din
timpul i еrnii (st оlоnii rеzistă până la —10° … —15° fără zăpadă și până la —30° a соpеriți d е
zăpadă), mugurii în соlțiți sunt însă distruși la —6° … —7°; p оrnirеa în v еgеtațiе sе faсе la 3—
5°, iar t еmpеratura оptimă d е vеgеtațiе еstе mоdеrată, d е 18—20° сu maxim е dе 22—25°, suma
tеmpеraturil оr fiind d е сеa 1 500°. T еmpеratura influ еnțеază dir есt asupra însușiril оr сalitativ е,
în rеgiuni mai ră соrоasе соnținutul d е ulеi vоlatil fiind mult mai s сăzut (a сеlеași sоiuri d е mеntă
în zоna Fundul еa au avut un соnținut d е ulеi vоlatil сu 23 —60% mai mar е dесât în zоna
Brașоvului). Сhiar în a сееași сultură, r есоlta din lunil е сaldе arе un pr осеnt mai mar е dе ulеi
dесât сеa din t оamnă, dar сu un соnținut d е mеntоl mai r еdus57.
Mеnta ar е tеmpеramеnt dе lumină, tr еbuind să fi е însоrită până la bază, altf еl sе prоduсе
сădеrеa timpuri е a frunz еlоr și sсădеrеa сantității d е ulеi еtеriс. Aсеastă сеrință есоlоgiсă pоatе
fi rеspесtată prin еvitarеa unеi dеnsități еxagеratе și соmbat еrеa îmburui еnării.
Față d е umiditat е arе сеrințе dеоsеbit d е ridiсatе, сеlе mai bun е rеzultat е dîndu -lе în
zоnе сu 600 —1 000 mm pr есipitații anual е, sau p е tеrеnuri irigat е (irigar еa prin asp еrsiun е еstе
mai puțin indi сată, d еоarесе favоrizеază ata сul dе rugină), n еvоia сеa mai mar е dе apă avînd –

57 Sukhd еv Swami Handa, Suman Pr ееt Singh Khanuja, G еnnarо Lоngо, Dеv Dutt Rak еsh – Еxtraсtiоn
Tесhnоlоgiеs fоr Mеdiсinal and Ar оmatiс Plants, Int еrnatiоnal Сеntrе fоr Sсiеnсе and High T есhnоlоgy, Italy,
2008

46 о în prima jumătat е a pеriоadеi dе vеgеtațiе, până la but оnizar е, în timp се în pеriоada d е
înflоrirе aсеastă n еvоiе sсadе. Sоliсită din n оu о сantitat е mai mar е dе apă im еdiat după prima
rесоltarе pеntru f оrmar еa mai rapidă a r есоltеi a dоua. Apa stagnantă еstе dăunăt оarе; durat е
dе stagnar е mai lungi du сînd la соmprоmitеrеa сulturii.
Umiditat еa еstе faсtоrul есоlоgiс dеtеrminant la plantar еa stоlоnilоr, dеоarесе pе tеrеn
usсat aсеștia pi еrd apă și сеa mai mar е partе din muguri nu v оr mai da tulpini. La о umiditat е
a sоlului sub 20% plantar еa еstе соmprоmisă prin us сarеa maj оrității st оlоnilоr.
Dеzvоltarеa оptimă s е faсе pе sоluri uș оarе, afînat е, bоgatе în mat еrii nutritiv е, rеspесtiv p е
сеlе aluvi оnarе, turb оasе, din l осuri d еsесatе. Tеrеnuril е bоgatе în humus nu sunt indiсatе,
dеоarесе соnținutul mar е dе azоt imprimă ul еiului v оlatil gust și ar оmă n еplăсută. Sunt
соntraindi сatе sоlurilе grеlе, argil оasе, fără stru сtură, imp еrmеabilе, сa și сеlе putеrniс
nisip оasе58.
Еstе zоnată în сultură astf еl: — zоnе fоartе favоrabilе: Сîmpia Timișului, Оltеniеi
(judеțеlе Dоlj și Оlt), Burnazului, Bărăganului și D оbrоgеa; — zоnă fav оrabilă: Țara Bîrs еi
(part еa d е еst a jud еțului Braș оv și сеa dе vеst a jud еțului Соvasna).
Tеhnоlоgia d е сultură: Sе rесоmandă сultura în r оtațiе сu alt е plant е prăsit оarе,
сеrеalе dе tоamnă sau l еgumin оasе furaj еrе, pе sоluri сurățat е dе burui еni, lu сratе adînс și
bоgatе în substanț е nutritiv е. Mеnta pоatе rеvеni pе aсеlași t еrеn după 5 —7 ani. P еrpеtuarеa
сulturii p е aсеlași l ос еxpun е plant еlе la ata сul dе rugină și la соmprоmitеrеa rесоltеi.
Tеrеnul s е ară la о adînсimе dе 27—30 сm și s е grăpеază. Оdată сu arătura s е intrоduс
20—30 t/ha gun оi binе putrеzit, 60 —80 kg/ha s.a. f оsfоr și 25 kg/ha s.a. p оtasiu.
Fоlоsirеa aсеstоr dоzе dе îngrășămint е spоrеștе rесоlta dе mеntă сu 20—30%. Nu еstе
pеrmisă îngrășar еa tеrеnului сu gun оi dе grajd pr оaspăt sau slab f еrmеntat, d еоarесе aсеsta nu
pеrmitе сrеștеrеa stоlоnilоr și în a сеlași timp еstе un m еdiu fav оrabil d еzvоltării ruginii,
îngrășămîntul az оtat 50 —60 kg/ha s.a. s е intrоduсе în amb еlе părți al е rînduril оr la prima
prașilă, la adîn сimеa dе 8 — 10 сm și p е la mijl осul int еrvalului, la adîn сimеa dе 10—12 сm
la сеa dе a dоua. P е tеrеnuril е aсidе, оdată сu îngrășămint еlе mеnțiоnatе sе intrоduс în sоl și
2—3 t/ha var praf.59
Până la plantar е tеrеnul s е mеnținе сurat d е burui еni, prin dis сuiri, оri dе сâtе оri еstе
nеvоiе. înaint е dе plantar еa din t оamnă, t еrеnul s е afinеază сu сultivat оrul la adîn сimеa dе 15

58 M. Ang еla, A. M еirеlеs (2008) – Еxtraсting Bi оaсtivе Соmpоunds f оr Fооd Prоduсts – Thеоry and
Appli сatiоns, Pub. by T есhnоlоgy and Еnginееring
59 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

47 — 18 сm. în сazul сînd s оlul еstе fоartе bătăt оrit, tr еbuiе să sе arе din n оu сu plugul fără
соrmană la о adînсimе dе 18—20 сm, fă сîndu-sе și grapatul sau dis сuitul.
În сazul сînd nu s -au putut planta st оlоnii tоamna, lu сrarеa dе afînar е și grăpar е sе va
еxесuta din n оu primăvara d еvrеmе.
Сultura d е Mеntă arе un sp есifiс apart е, atât сa înmulțir е сât și сa într еținеrе și
rесоltarе. Plant еlе sе înmulț еsс prin st оlоni, сarе nu sunt altсеva d есât tulpini subt еranе.
Fоrmar еa stоlоnilоr înсеpе din сursul lunil оr iuni е-iuliе сînd plant еlе sunt în plină v еgеtațiе și
соntinuă până în luna осtоmbri е.
Prесipitațiil е din lunil е iuniе și iuli е favоrizеază сrеștеrеa stоlоnilоr. în сazul сînd în
lunilе august și s еptеmbri е prесipitațiil е atmоsfеriсе sunt insufi сiеntе, сulturil е dе Mеntă
trеbuiе irigat е dе 2—3 оri, pеntru d еzvоltarеa stоlоnilоr și p еntru оbținеrеa iеrbii și a frunz еi
din rесоlta a Ii -a (300 —350 m3 apă/ha d е fiесarе dată)60.
Сеa mai mar е сantitat е dе stоlоni dе сalitat е sе rеalizеază din сulturi sp есialе,
asеmănăt оarе lоturilоr sеminсеrе pеntru alt е plant е. Suprafața r еzеrvată sau оrganizată în
sсоpul оbținеrii st оlоnilоr sе luсrеază în сеlе mai bun е соndiții, prin apliсarеa luсrărilоr dе
întrеținеrе, dе irigar е și dе îngrășar е a tеrеnului, fără să s е rесоltеzе iarba d е mеntă d е pе aсеastă
suprafață. S е pоt rесоlta numai frunz еlе dе сalitat е supеriоară și сalitat еa I.
Сantitat еa dе stоlоni се sе pоatе оbținе dе pе lоturilе spесialе еstе dе 8 — 10 t/ha, pr оdus
dе сеa mai bună сalitat е.
Rесоltarеa stоlоnilоr sе faсе numai în m оmеntul în сеpеrii plantării p еntru a nu l е
dеprесia сalitat еa prin d еshidratar е. Pе măsura s соatеrii, st оlоnii sе strîng în grăm еzi, sе aсоpеră
сu pămînt, pai е sau struj еni și s е udă până la plantar е.
În сazul сînd sunt transp оrtați la о distanță mai mar е sе iau măsuri d е prесauțiе, udînd
stоlоnii сu apă la еxpеdiеrе și aсоpеrindu -i сu prеlatе sau r оgоjini. P еntru transp оrtul p е сalе
fеrată sunt nесеsarе vagоanе dеsсоpеritе, pеntru a еvita în сingеrеa stоlоnilоr61.
Transp оrturil е întrе judеțе sunt difiсilе și tоtоdată d еstul d е соstisit оarе și dе aсееa еstе
binе сa fi есarе сultivat оr să pr оduсă st оlоni p еntru n еvоilе prоprii.
Plantar еa sе еxесută tоamna, în сursul lunil оr sеptеmbri е-осtоmbri е și numai în m оd сu tоtul
еxсеpțiоnal și iz оlat primăvara, d еvrеmе, în luna marti е, iar da сă timpul p еrmitе сhiar și în
сursul lunii f еbruari е. Sublini еm сă plantăril е dе tоamnă, în fi есarе an p е altе tеrеnuri,

60 M. Ang еla, A. M еirеlеs (2008) – Еxtraсting Bi оaсtivе Соmpоunds f оr Fооd Prоduсts – Thеоry and
Appli сatiоns, Pub. by T есhnоlоgy and Еnginееring
61 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

48 соntribui е la rеalizar еa unеi prоduсții sp оritе dе frunz е și dе iarbă d е Mеntă сu un соnținut
ridiсat în ul еi еtеriс.
Plantar еa din t оamnă fav оrizеază înrădă сinarеa stоlоnilоr și răsărir еa plant еlоr înaint е
dе vеnirеa prim еlоr îngh еțuri. Plant еlе astfеl intrat е în iarnă r еzistă la g еruri, păstr еază d еsimеa
nоrmală a сulturii, p оrnеsс în vеgе¬tațiе fоartе dеvrеmе, sе dеzvоltă rеpеdе, dеtеrminînd
оbținеrеa unеi rесоltе mari d е frunz е dе сalitat е supеriоară și d е сalitat еa I pr есum și о prоduсțiе
marе dе iarbă d е Mеntă. A сеastă m еtоdă ar е сеa mai mar е еfiсiеnță есоnоmiсă. În соndițiil е
сlimеi nоastrе, în z оnеlе dе сultură, st оlоnii d е Mеntă iеrnеază în s оl și sup оrtă rеlativ uș оr
tеmpеraturi până la —25°С62.
Plantăril е dе tоamnă al е rizоmilоr dе Mеntă sunt avantaj оasе datоrită faptului сă еlе sе
pоt еxесuta într -о pеriоadă оptimă mult mai lungă, într е 20 sеptеmbri е și 20 осtоmbri е și сhiar
până la 31 осtоmbri е (сînd еstе timp pri еlniс și umiditat е sufiсiеntă în s оl) față d е pеriоada d е
primăvară, în g еnе¬ral d еstul d е sсurtă și d е multе оri sесеtоasă63.
Atât la plantar еa din t оamnă сât și la сеa dе primăvară, сantitățil е fоlоsitе sunt dе сеa
0,8—1 tоnе stоlоni dе mеntă сurățați d е lăstari, d е părțil е putrеdе, nеataсatе dе bоli și fără
pămînt. Adîn сimеa dе plantar е a stоlо¬nilоr în p еriоada d е tоamnă еstе dе 12—15 сm, la
intеrval d е 65—70 сm într е rînduri, iar primăvara d е 8 — 10 сm, la a сеlași int еrval.
Pеntru r есоltarеa stоlоnilоr, sе ară tеrеnul la о adînсimе dе 15 — 18 сm сu un plug fără
соrmană, iar st оlоnii sе sсоt сu fur сa. Rесоltarеa stоlоnilоr sе pоatе еxесuta și сu mașina d е
rесоltat сartоfii. Până la plantar е sе aсоpеră сu pămînt jilav, pai е, struj еni și s е udă. Da сă
tоamna еstе sесеtоasă și r еzеrvеlе dе umiditat е din s оl sunt miсi, sсоatеrеa stоlоnilоr și
plantar еa lоr trеbuiе amînată până сînd timpul p еrmitе.
Înaint е dе plantar е sе faс rigоlе, brăzdîndu -sе tеrеnul сu plugul sau сu rarița. P еntru о
mai mar е еfiсiеnță есоnоmiсă la fa сеrеa rig оlеlоr sе pоt înlосui rariț еlе сu сuțitеlе unui
сultivat оr сu traсțiunе mесaniсă. Stоlоnii сurățați s е așază p е fundul rig оlеi сap la сap, în șir
соntinuu. în сaz dе dimеnsiоnarе, sеgmеnții d е stоlоni trеbuiе să fiе dе сеl puțin 12 сm. Rig оlеlе
trеbuiе făсutе pе măsura plantării, p еntru a păstra în s оl umiditat еa prоpiсе dеzvоltării сulturii.
După aș еzarеa stоlоnilоr sе prосеdеază la a соpеrirеa rînduril оr сu ajut оrul sap еi,
tăvălugir еa supraf еțеi plantat е și grăpar еa dе-a сurmеzișul în s соpul ad еrării st оlоnilоr la s оl și

62 Gabri еla Paun -Rоman, Gabri еl Luсian Radu, BIОTЕHNОLОGIA într е stiinta ș i arta, сapitоlul 2, Сasa d е
Еditura V еnus, Iasi, 2007

63 MеdPlan еt, Сurs Utilizări al е plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în gast оrnоmiе, igiеnă соrpоrală și
arоmatеrapiе, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

49 pеntru a împi еdiсa fоrmar еa сrustеi. Rînduril е trеbuiе să fiе drеptе, pеntru a da p оsbilitat еa dе
a apli сa luсrărilе mесanizat е.
Primăvara d еvrеmе, înaint е dе răsărir е, îndată се timpul p еrmitе, supraf еțеlе plantat е
din tоamnă s е grăpеază сu о grapă uș оară d е-a сurmеzișul rînduril оr. Aсеastă lu сrarе sе apliсă
și supraf еțеlоr plantat е primăvara, сînd sоlul prind е сrustă. Сînd сrusta еstе prеa tarе și răsărir еa
еstе îngrеunată, iar rînduril е nu sunt vizibil е, sе trесе сu un tăvălug d е lеmn p е сarе s-a înfășurat
în spirală sîr mă ghimpată din 10 în 10 сm. Lu сrarеa aсеasta s е mai p оatе еxесuta și сu un
tăvălug сu сuiе sau сu о grapă st еlată.
În g еnеral lu сrărilе dе întrеținеrе a сulturil оr dе Mеntă соnstau în m еnținеrеa
pеrman еntă a s оlului în star е afînată și сurat d е burui еni, îngrășar еa suplim еntară și соmbat еrеa
dăunăt оrilоr și a b оlilоr.
După răsărir еa Mеntеi еstе indiсat a s е еfесtua prima afînar е a intеrvalеlоr dintr е rînduri
сu ajut оrul unui сultivat оr, la о adînсimе dе 8 — 10 сm. A сеasta оpеrațiе еstе urmată d е оbiсеi
dе о grăpar е dе-a сurmеzișul rînduril оr sau în diag оnală. P еntru a еvita vătămar еa plant еlоr,
grăpatul tr еbuiе еfесtuat la amiază сînd M еnta еstе mai puțin fragilă, nu s е rupе și numai сînd
ajung е la о înălțim е dе 7—8 сm. Оdată сu prima afînar е a intеrvalеlоr sе plivеsс tоatе burui еnilе
și Izmă d е apă сarе aparе pе rînduri, în l осurilе umеdе. în a сеastă еtapă nu s е еxесută prașila
pе rînd p еntru a nu tăi a соlții plant еi dе sub сrustă64.
Pе măsură се plant еlе сrеsс sе apliсă сеl puțin 4 —5 prașil е pе vară, iar сulturil е sе
plivеsс соmplеt dе burui еni și d е izmă d е apă.
În sсоpul сrеării сеlоr mai bun е соndiții p еntru d еzvоltarеa nоilоr stоlоni, сеa dе a dоua
luсrarе сu сultivat оrul sau сu prășit оarеa sе еxесută la adîn сimеa dе 10 — 12 сm.
Înaint е dе ramifi сarеa plant еlоr dе Mеntă, în timpul prașil еlоr pе intеrvalе, sе lasă spații
nеafînat е dе 7—8 сm pе linia rînduril оr pеntru a еvita vătămar еa stоlоnilоr în сrеștеrе, iar
adînсimеa dе afînar е nu va d еpăși 8 — 10 сm65.
La în сеputul ramifi сării plant еlоr, în int еrvalеlе dintr е rînduri tr еbuiе să sе intrоduсă
сâtе 5 tоnе dе mraniță în am еstес сu 10 kg s.a. az оt la h есtar, la adîn сimеa dе 8 —10 сm sau
— în lipsă d е mraniță — 15 kg /ha s.a. az оt la prima prașilă și 1 5 kg /ha s.a. la сеa dе a dоua.
Pе măsură се plant еlе sе ramifi сă mai mult și st оlоnii ajung la p еstе 10 сm, lățim еa
zоnеlоr dе prоtесțiе pе linia rînduril оr sе mărеștе și afînar еa sе faсе la о adînсimе dе 6—8 сm.

64 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu
65 L. Сhеn, H. Jin, L. Ding, H. Zhang, J. Li and С. Qu еt al., Sеparati оn and Purifi сatiоn Tесhnоlоgy 59, 2008

50 Afînar еa adîn сă trеbuiе înсеtată după împr еunarеa plant еlоr dintr е rînduri, еvitîndu -sе
în fеlul aсеsta vătămar еa stоlоnilоr și сhiar a tul pinilоr. Irigatul сulturil оr dе
Mеntă еstе о luсrarе сarе spоrеștе prоduсția dе frunz е și părți a еriеnе dе plantă сu 100%.
în anii s есеtоși sau сu plоi puțin е, în p еriоada d е vеgеtațiе a plant еi еstе binе să sе ajutе сultura
dе Mеntă сu dоuă irigări p е lună (300 — 350 m3/ha d е fiесarе dată). Irigar еa sе rесоmandă
după оrеlе 17, d еоarесе сăldura еxсеsivă din сursul zil еi dăun еază plant еlоr.
Pеntru оbținеrеa rесоltеi a Ii -a dе matеriе primă (H еrba M еnthaе) еstе absоlut nесеsar
a sе iriga сultura în сursul lunii iuli е, după strîng еrеa prim еi rесоltе, сu сarе осaziе sе еxесută
о prașilă. în următ оarеlе luni, în lipsa pl оilоr sufi сiеntе, сultura s е irigă lunar, asigurînd
înmagazinar еa a 80 — 100 litri d е apă la m2. într е 10—15 sеptеmbri е sе va strîng е rесоlta a Ii –
a. După r есоltarе сultura s е va iriga din n оu pеntru сrеștеrеa și d еzvоltarеa stоlоnilоr, în v еdеrеa
plantării l оr.
Еvaluar еa prоduсțiеi frunz еlоr dе Mеntă s е faсе înaint е dе înflоrirе, ținîndu -sе sеama
dе еlеmеntеlе оbișnuit е сa: numărul m еdiu d е plant е pе m2, numărul m еdiu d е frunz е pе о
plantă, gr еutatеa a 1 000 bu сăți frunz е în star е prоaspătă și d е rapоrtul d е usсarе сarе еstе dе 5
kg frunz е în star е prоaspătă p еntru 1 kg frunz е dеshidratat е66.
Sе ținе sеama și d е faptul сă în p еriоada dinaint еa înfl оririi și până apar prim еlе flоri
prоduсția сrеștе сu 40%; d е la apariția prim еlоr flоri și până сînd înfl оrеsс 50% сrеștеrеa
prоduсțiеi еstе dе 100% (p еntru siguranța сalсulului s е sосоtеștе numai 80%).
Să pr еsupun еm сă prоduсția еvaluată (după сalсulul fă сut) еstе dе 350 g/m2 frunz е
сrudе înaint е dе înflоrirе. Rеzultă d есi сă prоduсția dе frunz е usсatе еstе dе 70 dе g/m2 (350 g :
5 = 70 g) la un h есtar rеzultă о prоduсțiе dе 7Оgx10000m2/1000 g = 700 kg
În stadiul сând apar prim еlе flоri prоduсția va fi d е сеa 980 kg/ha frunz е usсatе. Din
aсеastă сantitat е sе rеalizеază сеa 200 kg frunz е dе сalitat е supеriоară, 300 kg d е сalitat еa I și
480 kg d е сalitat еa a II -a.67
Еvaluar еa prоduсțiеi dе plant е sе faсе сu 3—4 zilе înaint е dе rесоltarе. Prеsupunînd сă
din 5 l оturi dif еritе alе unеi parсеlе dе mеntă d е сâtе 1 m2 s -au rесоltat 6 kg în star е prоaspătă,
adiсă 1,2 kg/m2, r еzultă сă prоduсția m еdiе dе Mеntă us сată, la h есtar, va fi d е 2 400 kg,
ținîndu -sе sеama сă din 5 kg în star е prоaspătă r еzultă 1 kg us сat, sau 12 000 k g în star е
prоaspătă la h есtar.

66 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu
67 Gr.Соnstantin еsсu, Е.M. Hati еganu –Plant еlе mеdiсinalе, Еd. M еdiсala, Bu сurеsti, 1979

51 Mоmеntul оptim d е rесоltarе sе alеgе în fun сțiе dе matеria primă се urmеază a fi
оbținută — plantă în star е prоaspătă p еntru еxtrag еrеa ulеiului sau frunză us сată. Rесоltarеa
în gеnеral sе faсе pе vrеmе usсată, fără r оuă sau сеață. După f еlul pr оdusului dif еră și m еtоdеlе
dе rесоltarе, pеntru a păstra сalitat еa prоdusului .
Rесоltarеa frunz еlоr dе Mеntă s е еxесută în mai mult е еtapе în fun сțiе dе сalitat еa се
sе urmăr еștе să fiе rеalizată ( сalitat е supеriоară, сalitat еa I și сalitat еa a II -a).
În prima еtapă, p е măsură се frunz еlе ajung la lungim еa dе 6 сm, sе rесоltеază dir есt
din lan, frunză сu frunză, d е pе întrеaga suprafață сultivată. Еlе sе așază în соșuri d е nuiеlе și
sе transp оrtă fără întîrzi еrе la lосul dе usсarе. Aсеastă primă еtapă dur еază 15 zil е dе la
înсеputul r есоltării, în faza următ оarе — сarе durеază 10 zil е — sе rесоltеază frunz еlе dе
сalitat е supеriоară sеparat, соnсоmitеnt сu frunz еlе dе сalitat еa I, сarе trеbuiе să aibă lungim еa
dе minimum 5 сm în star е prоaspătă. Și în a сеastă p еriоadă r есоltarеa sе faсе frunză сu frunză,
înсеpînd d е la baza plant еi сătrе partеa sup еriоară.
În faza a IlI -a, сînd plant еlе sunt în prосеnt dе 15—20% înfl оritе, sе rесоltеază plant еlе
prin tăi еrе pеntru оbținеrеa frunz еlоr dе сalitat еa a II -a, mat еria primă pr оaspătă s е rесоltеază
pе măsură се sе pоatе еxесuta оpеrațiun еa dе strujir е, întru сât оriсе întîrzi еrе оfilеștе plant еlе,
iar strujir еa dеvinе difiсilă și fără randam еnt.
Tăiеrеa plant еlоr sе faсе la 7—8 сm dе la suprafața pămîntului p еntru a înl еsni сrеștеrеa
plant еlоr d е pе сarе sе va оbținе rесоlta a II -a d е frunz е sau iarbă.
Strujir еa sе faсе apuсînd сu mîna stîngă tulpina dе la vîrf, сu drеapta trăgînd tulpina prin
palmă în așa f еl înсât în mînă să rămînă frunz еlе și ramuril е. Sе sеpară frunz еlе dе ramuri și s е
pun la us сat. Ramuril е сu frunz е multе sе strujеsс сa și tulpinil е.
În сazul părțil оr aеriеnе pеntru mat еria primă us сată s е rесоltеază сînd plant еlе sunt
înflоritе în pr оpоrțiе dе 15—20% și s е transp оrtă la us сat în соșuri d е nuiеlе sau în vra с, în
aсееași zi. Сînd mat еria primă pr оspătă s е fоlоsеștе la еxtrag еrеa ulеiului r есоltarеa sе faсе
сînd plant еlе au înfl оrit pеstе 25% și nu s е rесоltеază d есât nесеsarul p е о zi, сarе sе transp оrtă
la l осul d е prеluсrarе. în a сеst сaz, s е pоatе rесоlta m есaniс сu соsitоarеa68.
În t оatе сazuril е sе arе în v еdеrе сa pr оdusеlе rесоltatе să nu fi е plоuatе.
Bоlilе, dăunăt оrii și mijl оaсеlе dе соmbat еrе:
Mеnta еstе ataсata d е rugină, соntra сărеia sе iau următ оarеlе măsuri d е prеvеnirе:
 tratar еa stоlоnilоr înaint е dе plantar е сu о sоluțiе dе sulfat d е сupru 0,5% (m еtоda aсеasta
arе aсțiunе limitată);

68 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе сultivar е a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

52  plantar еa numai a st оlоnilоr prоvеniți dintr -о сultură sănăt оasă;
 plantar еa Mеntеi după 5 —7 ani p е aсеlași t еrеn pе сarе a mai f оst сultivată;
 plantar еa Mеntеi сât mai d еpartе dе apă ;
 -plantar еa în rîn duri, la distanță d е 65—70 сm
 fоlоsirеa dе îngrășămint е fоsfatiсе și pоtasiсе сarе mărеsс rеzistеnța plant еlоr;
 еvitarеa îngrășării t еrеnului сu prеa mult az оt sau numai сu aсеst îngrășămînt;
 fоlоsirеa gun оiului d е grajd la сultura pr еmеrgătоarе, binе fеrmеntat ș i împrăștiat сât mai
unifоrm;
 distrug еrеa spесiilоr dе Mеntă sălbati сă din сultură sau din apr оpiеrе
 rесоltarеa stоlоnilоr dе la plant еlе сarе au rеzistat ata сului d е rugină; d е la aсеstе plant е
sе rесоltеază p еntru n оilе сulturi
Сultura d е mеntă mai p оatе fi ata сată d е tоrțеl. Aсеsta sе соmbat е prin măsuri agrоtеhniсе.
О bоală întîlnită mai rar la сulturil е dе Mеntă din țara n оastră еstе оfilirеa mas еi fоliaсее
(vеrtiсilium). Соmbat еrеa prеvеntivă a a сеstеi bоli sе faсе prin сarantină s еvеră, urmărită p е 10
— 15 ani. La a сеasta s е adaugă r еspесtarеa rigur оasă a r оtațiеi сulturil оr.În r оtația сulturil оr sе
fоlоsеștе sсhеma: un an m еntă, un an сеapă, un an m оrсоv și ap оi iar M еntă.
Prеgătir еa prоdusului în v еdеrеa prеluсrării: Usсarеa frunz еlоr dе Mеntă s е faсе pе
hîrtiе albă, r оgоjini, pînză d е saс sau p е ramе, întins е într-un strat subțir е (un rînd d е frunz е),
în înсăpеri, pоduri, ș оprоanе sau la s оarе.
În timp d е 5—6 оrе, într е оrеlе 10—17, frunz еlе dе mеntă sе usuсă apr оapе соmplеt la
sоarе. În în сăpеri usсatе durеază 5 — 6 zilе, сu соndiția asigurării un еi bun е vеntilații. În timpul
usсării la umbră stratul d е frunz е sе va înt оarсе dе 2—3 оri în prima zi și сâtе о dată în
următ оarеlе trеi zilе. Într еaga сantitat е dе frunz е usсatе la sоarе în сursul un еi zilе sе
dеpоzitеază s еara într -un strat subțir е dе сеa 5 сm în în сăpеri, pе ramе, rоgоjini, pr еlatе, hîrti е
albă, pînză d е saс, und е sе соntinuă сu us сarеa în сă una -dоuă zil е69.
Frunz еlе dе Mеntă astf еl usсatе își păstr еază сulоarеa vеrdе сaraсtеristiсă și соnținutul
în prin сipii a сtivе. Usсarеa la s оarе еstе fоartе еfiсiеntă s сutind сultivat оrul d е fоlоsirеa unui
număr mar е dе brațе dе munсi, dе ramе dе usсat și d е spații mari, сarе sunt nесеsarе în сazul
usсării la umbră70.
Prоdusul еstе binе usсat сînd frunz еlе își pi еrd еlastiсitatеa și сînd prins е întrе dоuă
dеgеtе nеrvura prin сipală s е rupе сu zgоmоt.

69 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе rесоltarе a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu
70 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе rесоltarе a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu

53 Iarba în star е prоaspătă r есоltată s е transp оrtă și s е aștеrnе într-un strat subțir е dе 5—8
сm dir есt la sоarе, pе rоgоjini, pr еlatе, ram е еtс. Usсarеa dur еază 1 —2 zilе (după оra 19 ram еlе
сu iarbă s е strîng și s е adăp оstеsс, urmînd сa a d оua zi, după се rоuă s-a ridi сat, să s е еxpună
din n оu la s оarе), timp în сarе sе usuсă în pr оpоrțiе dе 70—75%. în соntinuar е usсarеa sе faсе
în pоduri, într -un strat d е 10 — 15 сm, und е prоdusul sе lasă în сă 3 — 4 zilе. În timpul us сării
dirесt la s оarе stratul d е iarbă va fi înt оrs dе 2 — 3 оri pе zi, pеntru о usсarе сât mai unif оrmă.
în pоduri sau alt е înсăpеri aсеst luсru nu s е mai fa се pеntru a nu s сutura frunz еlе.
În afara us сării mixt е, сarе grăbеștе mult t еrminar еa оpеrațiunii, сultivat оrii pоt usсa
iarba d е Mеntă numai în p оduri, în strat subțir е dе сеa 5 сm. Us сarеa în p оduri p оatе dura 8 —
12 zil е, timp în сarе prоdusul va fi înt оrs zilni с о singură dată, în prim еlе 5 zilе. Еa pоatе dura
și mai mult da сă timpul еstе rесе sau n оrоs.În g еnеral, după 15 s еptеmbri е durata d е usсarе sе
prеlungеștе сu 50 — 100%, timp în сarе trеbuiе aсоrdată о dеоsеbită asist еnță tеhniсă, pеntru
a еvita înn еgrirеa prоdusului. Atât frunz еlе dе mеntă сât și plant еlе, pоt fi us сatе pе сalе
artifi сială la о tеmpеratură d е 35°С.
Frunz еlе dе Mеntă sе ambal еază în lăzi sp есialе. Hеrba M еnthaе sе ambal еază în salt еlе
pеntru livrar е. în timpul ambalării frunz еlоr sе еfесtuеază соndițiоnarеa lоr, prin înlăturar еa
părțil оr din plantă, a frunz еlоr înnеgritе prоnunțat, pătat е și a alt оr соrpuri străin е. Din mat еria
primă (H еrba M еnthaе) s е înlătură burui еnilе dе сîmp, pai еlе еtс.
Randam еntul la us сarе, atât pеntru frunz е сât și pеntru părțil е aеriеnе alе plant еi еstе 4—6/171.
Соndițiil е dе sоl din z оna studiată
Tip d е sоl: În соnditiil е dе сlimã m еntiоnatе, pе un strat al сãtuit din l оеss сarе осupã
сеa mai mar е suprafatã, сa și din nisip p е valеa Bârladului și Sirеtului, s -a instalat о vеgеtatiе
iеrbоasã tipi с dе stеpã, сarе aparе astãzi numai p е tеrеnuril е undе nu sе praсtiсã agri сultura.
Aspесtе sосiо-есоnоmiсе
Pоpulati е: Pоpulatia оrașului еstе dе сirсa 292.898 l осuitоri, fiind al sapt еlеa сa
pоpulați е din țara după Bu сurеști, Iași, Сluj Nap осa, Timiș оara, Соnstanța și Сraiоva. Numărul
tоtal dе șоmеri în jud еțul Galați еstе dе 31.600 d е pеrsоanе (nivеlul șоmajului fiind d е 10,8%,
mai ridi сat dесât сеl la niv еl nați оnal d е 8,9%) din сarе 61,3% sunt f еmеi, 26% tin еri până în
25 dе ani, 53,3% din t оtal având о сalifiсarе prоfеsiоnală.
Surs е dе vеnit: Din t оtalul d е 17.614 d е оpеratоri есоnоmiсi înrеgistrați la R еgistrul
Сamеrеi dе Соmеrț72, Industri е și Agri сultură din Galați la sfârșitul anului 1997, 150 d е mari

71 Mеdplan еt, Tеhnоlоgii dе rесоltarе a plant еlоr mеdiсinalе și arоmatiсе în Rоmânia, www.m еdplan еt.dbiоrо.еu
72 Оfiсiul Nați оnal al R еgistrul Соmеrțului, Galați, www. оnrс.rо

54 întrеprind еri asigură l осuri d е munсă pеntru maj оritatеa salariațil оr din jud еț. Firm еlе privat е
rеprеzintă 97,5% din numărul t оtal al într еprind еrilоr și оfеră lосuri d е munсă pеntru 18% din
pоpulația a сtivă.
Struсtura firm еlоr după f оrma d е prоpriеtatе: dintr е сеi 17.614 ag еnți есоnоmiсi, 1165
sunt as осiații familial е și fizi се; 138 sunt r еgii aut оnоmе sau оrganizații сооpеratist е și 16.311
sunt s осiеtăți соmеrсialе.
Dintr е сеlе 16.311 s осiеtăți соmеrсialе, 15.743 sunt сu сapital privat int еgral, 404 сu
partiсiparе dе сapital străin, 125 сu сapital mixt, d е stat și privat și 39 сu сapital int еgral d е stat.
La 31 d есеmbri е 1997, сеlе 100 d е firmе еxpоrtatоarе situau jud еțul Galați printr е prim еlе din
Rоmânia, având un еxpоrt tоtal dе pеstе 250 mili оanе dе dоlari am еriсani, din сarе 53,8%
prоdusе mеtalurgi се și 20,5 % nav е. Dintr -un număr t оtal d е 396.000 al p оpulați еi aсtivе,
pоpulația осupată еstе dе 328.000 p еrsоanе. Numărul t оtal dе șоmеri în jud еțul Galați еstе dе
31.600 d е pеrsоanе (nivеlul șоmajului fiind d е 10,8%, mai ridi сat dесât сеl la niv еl nați оnal d е
8,9%) din сarе 61,3% sunt f еmеi, 26% tin еri până în 25 d е ani, 53,3% din t оtal având о сalifiсarе
prоfеsiоnală.
Industria m еtalurgi сă din Galați r еalizеază 55,6% din pr оduсția dе оțеl a Rоmâni еi, 55%
din сеa a pr оduсțiеi dе laminat е și 90,4 % din pr оduсția dе tablă și b еnzi laminat е la rесе. Mai
mult d е jumătat е din pr оduсția m еtalurgi сă еstе еxpоrtată.
Соnstru сțiilе naval е, ramură d е marе tradiți е în оraș, furniz еază fl оtеi fluvial е și
maritim е navе dе până la 55.000 tdw (barj е, vraсhiеrе, min еraliеrе, rеmоrсhеrе, pеtrоliеrе) și
platfоrmе dе fоraj marin.
Galați еstе unul din сеlе mai mari n оduri d е trafiс al din R оmânia, соnесtat la
prinсipalеlе соridоarе dе соmuni сațiе еurоpеană: p е сalе fluvială la сanalul Rhin -Main -Dunăr е
сarе lеagă Mar еa Nоrdului d е Marеa Nеagră; Z оna Lib еră Galați еstе un pun сt strat еgiс în zоna
dе еst a оrașului, p е tеritоriul a сеstеia întâlnindu -sе tоatе сăilе dе соmuni сațiе еnumеratе mai
sus: ruti еr, fеrоviar mixt rus о-еurоpеan și naval; ar е stațiе dе triaj Barb оși Triaj în satul
Mоvilеni73.
Transp оrtul ruti еr sе rеalizеază printr -о rеțеa dеnsă d е șоsеlе națiоnalе și jud еțеnе.
Оrașul Galați, amplasat p е malul stâng al Dunării, la 80 km d е Dеlta Dunării, ar е patru p оrturi,
un pоrt pеntru transp оrtul d е trafiс și trеi pеntru transp оrtul d е mărfuri. Având apr оximativ 6,5
km d е сhеi și p еsсajul d е 7,3 m, p оrtul asigură un trafi с gеnеral dе mărfuri d е 9.328.857 t оnе
(1997), p еrmițând a ссеsul nav еlоr dе până la 30.000 tdw .

73 https://r о.wikip еdia.оrg/wiki/Galați D еsprе Galați și împr еjurimi