Licenta2018 Pantearoxana [631507]

1 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

PocketWorld – Realitate Augmentată

propusă de

Pantea Roxana -Florentina

Sesiunea: Februarie, 2018

Coordonator științific
Conf. Dr. Iftene Adrian

2 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ

PocketWorld – Realitate Augmentată

Pantea Roxana -Florentina

Sesiunea: Februarie, 2018

Coordonator științific
Conf. Dr. Iftene Adrian

3 DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA ȘI RESPECTAREA DREPTURILOR DE
AUTOR
Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul „ PocketWorld – Realitate
Augmentată ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate
sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate. De asemenea, declar că
toate sursele utilizate, inclusiv cele preluate de pe Internet, sunt indicate în lucr are, cu
respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința precisă;
– codul sursă, imaginile etc. preluate din proiecte open -source sau alte surse sunt
utilizate cu respectarea drepturilor de autor și dețin referințe precise;
– rezumarea ideilor altor autori precizea ză referința precisă la textul original.

Iași, 01.02.2018
Absolvent: [anonimizat]
___________________________
(semnătura în original)

4 DECLARAȚIE DE CONSIMȚĂMÂNT
Prin prezenta declar că sunt de acord ca Lucrarea de licență cu titlul „ PocketWorld –
Realitate Augmentată ”, codul sursă al programelor și celelalte conținuturi (grafice,
multimedia, date de test etc.) care însoțesc această lucrare să fie utilizate în cadrul
Facultății de Informatică.
De asemenea, sunt de acord ca Facultatea d e Informatică de la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași, să utilizeze, modifice, reproducă și să distribuie în scopuri
necomerciale programele -calculator, format executabil și sursă, realizate de mine în
cadrul prezentei lucrări de licență.

Iași, 01.02.2018
Absolvent: [anonimizat]
___________________________
(semnătura în original)

5 Cuprins
Motivație 7
Introducere 8
Capitolul I: Aplicații similare 9
I.1 Spyglass 9
I.2. Anatomy 4D 10
I.3. Star Walk 2 12
I.4. Concluzii 14
Capitolul II: Tehnologii utilizate 15
II.1. Android 15
II.1.1. Evoluție 16
II.1.2. Android SDK (Software Development Kit) 17
II.1.3 Android JDK (Java Development Kit) 18
II.1.4. Android Studio 18
II.2. Vuforia SDK 19
II.2.1. Înregistrare target 19
II.2.2. Integrare cu Android Studio 23
II.3. SQLite 25
II.3.1. Despre 25
II.3.1. SQLiteStudio 26
II.4. Concluzii 27
Capitolul III: Arhitectura aplicației și implementarea 28
III.1. Scanează și identifică obiectivul 31
III.2. Caută un obiectiv într -o listă dată 33
III.3. Găsește locurile din apropierea ta 36
III.4. Adaugă un nou element 38
III.5. Concluzii 41

6 Capitolul IV: Scenarii de utilizare 42
IV.1. Scenariul 1 42
IV.1. Scenariul 2 43
IV.1. Scenariul 3 43
IV.1. Scenariul 4 44
IV.5. Concluzii 45
V. Conc luziile lucrării și posibilitatea extinderii aplicației în viitor 46
V. 1. Concluzii generale 46
V. 2. Muncă viitoare 46
Bibliografie 48

7 Motivație
În prezent, există numeroase dispozitive și tehnologii care evoluează odată cu trecerea
timpului. Realitatea augmentată se situează în fruntea clasamentului cu cele mai utilizate
tehnologii în domeniul jocurilor dar și al aplicațiilor care au la bază conce ptul de software
educațional. Acest domeniu stârnește curiozitatea, atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților
prin inovațiile pe care le aduce sistemului clasic de învățare.
Am realizat această aplicație, fiind motivată de pasiunea mea pentru a c ălători și pentru a
descoperi locuri noi. Fiecare țară are un istoric bogat și cel puțin un oraș în care se găsesc
obiective turistice reprezentative, doar că poate nu suntem mereu informați corespunzător cu
privire la acestea. De aceea, am creat PocketWor ld, o aplicație cu ajutorul căreia poți recunoaște
un obiectiv turistic și totodată să afli informații esențiale despre acesta, precum și obiectivele
vecine.
Aplicația poate fi folosită atât ca o forma de orientare printre obiectivele unui oraș, cât și
ca o metoda de învățare rapidă și distractivă pentru copiii captivați de imaginile din cărți.
Am apelat la realitate augmentată deoarece experiența utilizării aplicației devine mai
interesantă și este un mod comod de a afla informații despre un obiectiv turis tic aflat ori în
realitate în fața utilizatorului, ori capturat într -o fotografie. PocketWorld oferă posibilitatea de a
afla informații despre un obiectiv precum și punctele învecinate, prin scanarea sau căutarea lui
într-o lista bogata. De asemenea, aplic ația sugerează obiective din apropierea utilizatorului prin
simpla activare a GPS -ului.
După selectarea sau identificarea obiectivului, aplicația deschide o pagina unde sunt
expuse informațiile esențiale despre acesta, precum și o fotografie reprezentativa . Cele
enumerate sunt extrase de pe pagina fiecăruia de Wikipedia.
Pe lângă obiectivele deja prezente în baza de date, utilizatorul mai poate adăuga altele pe
care le consideră relevante. E posibil să -și dorească sa înregistreze coordonatele unei cafenele cu
specific sau a unui loc menționat de cineva. Astfel, punctele cheie vor fi mereu compactate într -o
aplicație plăcută, ușor de utilizat și la îndemâna oricui.

8 Introducere
Lucrarea de față este structurată pe patru capitole care surprind elementele esențiale din
crearea și utilizarea aplicației.
Capitolul I cuprinde o scurtă descriere a unor aplicații deja existente ce folosesc
realitatea augmentată în scop educativ. Pentru fiecare ramură aleasă, realitatea augmentată
reușește să atragă cât mai mulți utilizatori și să ofere oamenilor posibilitatea de a învăța cât mai
multe lucruri noi printr -o manieră inovativă.
Capitolul II prezintă principalele tehnologii utilizate în const ruirea aplicației
PocketWorld. Printre acestea se numără: Vuforia (pentru realitatea augmentată) și Android
Studio (pentru restul aplicației). Voi prezenta cum am folosit fiecare tehnologie în parte și ce pași
trebuie urmați pentru a le putea îmbina.
Capit olul III pune în evidență arhitectura și implementarea softului, resursele folosite și
problemele pe care le -am întâmpinat pe parcursul integrării tuturor modulelor precum și
rezolvările acestora.
Capitolul IV conține scenarii de utilizare a aplicației. Su nt descrise toate funcționalitățile
aplicației în amănunt și pe exemplu concret însoțit de imagini.
Ultima parte a lucrării de față vizează concluziile și modurile prin care se poate
îmbunătăți aplicația sau se poate dezvolta.

9 Capitolul I: Aplicații si milare
Acest capitol descrie câteva aplicații ce folosesc realitatea augmentată cu scopul de a crea
un soft educațional care să capteze cât mai mulți utilizatori.
I.1 Spyglass
Spyglass1 este o aplicație care oferă o gamă largă de tehnologii pentru navigare în aer
liber. Este dezvoltată pentru dispozitivele mobile cu Android și iOS. Folosește toți senzorii de
care dispune un smartphone sau o tabletă pentru a afișa un număr vast de informa ții despre
mediul înconjurător. Folosește camera pentru a augmenta elementele de navigare pe ecran.
Utilizatorul poate salva puncte de interes pe harta aplicației, care îl îndrumă precis spre
obiectivele alese (vezi Figura 1).

Figura 1: Imagine din apl icația Spyglass[1]

1 http://happymagenta.com/spyglass/index.html

10
De asemenea, aplicația pune la dispoziție un compas, sisteme de coordonate civile și
militare, accelerometru pentru a măsura precis viteza deplasării, poate măsura mărimea
obiectelor și oferă diferite tipuri de orientare în mediul încon jurător (vezi Figura 2). Printre
acestea cele mai populare funcționalități sunt următoarele: posibilitatea marcării unor puncte de
interes (locuri de pescuit sau vânătoare), locația exactă pe hartă și direcția de orientare,
verificarea altitudinii în călăt oriile în zone muntoase, estimarea înălțimii obiectelor, calcularea
distantei și unghiurilor, conversia coordonatelor și orientarea în locuri necunoscute de utilizator.

Figura 2: Orientarea în spațiul cosmic (în stânga) și terestru (în dreapta)[1]
I.2. Anatomy 4D
Prin intermediul aplicației Anatomy 4D2 și al imaginilor tipărite, studenții, profesorii,
medicii și toți cei care vor să învețe despre anatomie, sunt captați de experiența interactivă 4D a
corpului uman. Anatomy 4D folosește realitatea aug mentată și alte tehnologii de vârf pentru a
crea un soft perfect pentru educația din secolul 21.

2 http://anatomy4d.daqri.com

11 Aplicația duce spectatorii într -o călătorie în interiorul corpului și inimii umane,
dezvăluind relațiile spațiale ale organelor, scheletului, mușchilor și sist emelor corporale. Acest
mediu de învățare tridimensional este ușor de utilizat și poate fi folosit și în sălile de clasă (vezi
Figura 3).

Figura 3 : Vizualizarea corpului uman [2]

Anatomy 4D se remarcă prin:
● Modul în care poți explora corpul uman și inima în detaliu. (vezi Figura 3 și Figura 4).
● Expunerea unor organe specifice unui anumit sistem. De exemplu, te poți axa doar pe
sistemul osos, muscular sau respirator.
● Schimbarea vizualizării organelor de la cor p masculin la cel feminin și invers.
● Faptul că poți mări sau micșora organele pe care vrei să le vezi pentru a obține
informațiile dorite.
În Figura 4 este evidențiată ilustrarea 3D a inimii. Aplicația poate reda chiar și modul în
care inima pompează sânge le, iar perspectivele de vizualizare se pot schimba în funcție de
preferința utilizatorului.

12
Figura 4 : Vizualizare inimii [2]

Anatomy 4D este disponibilă pe iPhone, iPad, dar și pe platforma Android.
I.3. Star Walk 2
Star Walk 3 este o aplicație dezvoltată pe platforma android și iOS. Folosește locația și
senzorii dispozitivului pentru a genera o perspectivă augmentată a corpurilor cerești în timp real
(vezi Figura 5). Aplicația identifică aproximativ 250.000 de obiecte cerești ( stele și constelații,
sisteme solare, galaxii, sateliți și ploi de meteoriți).
Cu Star Walk 24 nu descoperim doar acestea, ci putem să ajungem la perspectiva fiecărei
planete în parte. În acest caz, putem găsi informații specifice, cum ar fi: distanța până la soare,
temperatura, dimensiunea vizuală și altele. Dacă oferim permisiunea pentru a accesa camera
telefonului, putem vedea cu ajutorul realității augmentate unde sunt poziționate stelele în raport
cu telefonul, după cum se observă în Figura 6.

3 https://play.google.com/ store/app s/details?id=com.vitotechnology.StarWalk&hl=ro
4 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.vitotechnology.StarWalk2Free&hl=ro

13
Figura 5: Poziția sateliților folosind funcționalitatea ”Călătorie în timp” cu ajutorul aplicației Star Walk [5]

Figura 6: Vizualizarea constelației cu ajutorul aplicației Star Walk 2 [6]

Aplicația este disponibilă pentru iPhone și iPad, dar există și câteva variante de aplicații
asemănătoare pentru platforma Android.

14 I.4. Concluzii
Domeniile aplicațiilor de realitate augmentată cu scop educativ sunt diversificate, după
cum se poate observa din prezentarea de mai sus a celor trei aplicații. În domeniul geografiei, se
găsesc diferite aplicații care se bazează pe realitatea augmentată v ăzută prin intermediul camerei
de telefon, dar nu am găsit niciuna care să semene cât mai mult cu ideea pe care am avut -o eu în
realizarea acestui proiect. Consider că aplicația mea are spirit inovativ și ar ajuta mulți adulți și
copii atât în dezvoltarea cunoștințelor, a asimilării într -un mod plăcut a informațiilor despre
punctele principale de interes dintr -un oraș, cât și în orientarea ușoară într -un oraș necunoscut.
Aceste exemple subliniază ideea că învățământul și deschiderea oamenilor spre
cunoaște rea altor locuri s -ar dezvolta mult mai mult dacă s -ar utiliza în timpul orelor de la școală
cât și în timpul liber aplicații de acest tip. La clasele mici, copiii își pierd imediat interesul pentru
lecție, se plictisesc și își găsesc altă ocupație. De ace ea, atenția lor poate fi sporită prin activități
ce includ noile tehnologii. Dacă nu sunt atenți pentru informația prezentată, vor deveni atenți
pentru plusul de noutate și vor reține fără să -și dea seama materia școlară. În cazul adulților, este
mereu uti l un ajutor atunci când nu știu la ce să se aștepte de la un oraș nou. Prin intermediul
aplicației, pot asimila o cantitate mare de cunoștințe vis -a-vis de posibilele puncte de interes
chiar pe parcursul călătoriei.

15 Capitolul II: Tehnologii utilizate
În procesul de creare al aplicației, am folosit programul Android Studio pentru a realiza
trei dintre funcționalitățile principale, iar pentru cea de -a patra funcționalitate am folosit
platforma Vuforia.
II.1. Android
Android5 este o platformă software dezvo ltat de grupul Google. Android este open source
și este conceput pentru utilizarea pe dispozitive mobile, smartphone -uri, tablete, GPS, TV. Oferă
un framework bogat cu ajutorul căruia se pot crea diferite aplicații sau jocuri, în limbajul de
programare Jav a. Framework -ul oferă numeroase librării, documentație, tutoriale, un emulator
care simulează un device mobil pe platforma de dezvoltare proprie, dar și un IDE (Android
Studio6).

Figura 7: Număr aplicații Android noi pentru fiecare luna din Februarie 201 7 pana în Februarie 2018 [8]

Dezvoltatorii de software și aplicații pot utiliza Android pentru a dezvolta aplicații
mobile, ce pot fi vândute în magazinul Google Play7. În prezent peste un milion de aplicații sunt

5 https://www.android.com/
6 https://developer.android.com/studio/index.html
7 https://play.google.com/store

16 puse la dispoziție pe acest magazin virtu al. Numărul aplicațiilor apărute în ultimul an poate fi
vizualizat în mod detaliat, pe fiecare lună în Figura 7.
Deoarece sunt dezvoltate ca produse Google, utilizatorii au posibilitatea de a -și conecta
dispozitivul mobil la alte produse Google, cum ar fi serviciile de stocare în cloud, e -mail și
servicii video.
II.1.1. Evoluție
Din momentul lansării și până în prezent au apărut numeroase versiuni de Android.
Evoluția în timp a versiunilor este următoarea (Wikipedia, 2018):
· Android 1.0 (23 Septembrie 2008);
· Android 1.5 – Cupcake (27 Aprilie 2009);
· Android 1.6 – Donut (15 Sep tembrie 2009);
· Android 2.0/2.1 –Eclair (26 Octombrie 2009);
· Android 2.2 – Froyo (20 Mai 2010);
· Android 2.3 – Gingerbread (6 Decembrie 2010);
· Android 3.0/3.1/3.2 – Honeycomb (22 Februarie 2011);
· Android 4.0 – Ice Cream Sandwich (18 Octombrie 2011) ;
· Android 4.1/4.2 – Jelly Bean (9 Iulie 2012);
· Android 4.4 – KitKat (31 Octombrie 2013);
· Android 5.0/5.1 – Lollipop (12 Noiembrie 2014);
· Android 6.0 – Marshmallow (5 Octombrie 2015);
· Android 7.0/7.1.2 – Nougat (22 August 2016);
· Android 8.0/8.1 – Oreo (21 August 2017).

17
Figura 8: Evoluția versiunilor de Android [9]

Prima versiune comercială, Android 1.0 a apărut în Septembrie 2008. Versiunile 1.0 și
1.1 nu au un nume specific, însă începând din aprilie 2009 cu Android 1.5 – Cupcake, versiunile
de Android preiau numele diverselor tipuri de dulciuri în ordine alfabetic ă, după cum este
evidențiat în Figura 8. Aplicația pe care am dezvoltat -o rulează pe Android 5.1 Lollipop8.
II.1.2. Android SDK (Software Development Kit)
Android SDK9 este un set de unelte de dezvoltare utilizate în crearea aplicațiilor pe
platforma Android. Setul include următoarele componente: biblioteci necesare, debugger,
emulator, exemple de cod sursă, tutoriale și documentație ca ajutor în dezvoltare.
Un emulator simulează un dispozitiv și îl afișează pe calculator. El oferă posibilitatea de
a dezvolta și testa aplicații Android fără a avea componenta hardware necesară (adică un telefon
sau o tabletă).

8 https://developer.android.com/about/versions/android -5.1.html
9 https://developer.android.com/studio/index.ht ml

18 De fiecare dată când Google introduce o nouă versiune de Andro id, este introdus și un
nou SDK. De aceea, pentru a putea scrie programe cu ultimele caracteristici, dezvoltatorii trebuie
să descarce și să instaleze fiecare versiune de SDK actuală pentru un anumit tip de telefon.
Programatorii pot utiliza SDK -ul și pent ru a scrie programe la linia de comandă, însă cea
mai utilizată metodă este prin intermediul unui IDE (Integrated Development Environment).
Majoritatea acestora conțin și o interfață grafică ce are ca scop să mărească performanța și viteza
de lucru. Cum ap licațiile Android sunt scrise în Java, utilizatorul ar trebui să aibă instalat și un
JDK (Java Development Kit).
II.1.3 Android JDK (Java Development Kit)
Android JDK10 este un mediu de dezvoltare al aplicațiilor Java. Acesta include un JRE
(Java Runtime En vironment), un interpretor Java, un compilator (javac), un arhivator (jar), un
generator de documentație (javadoc) și alte instrumente necesare dezvoltării Java.
Dezvoltatorii de aplicații Java care sunt la început de drum pot face confuzie între JRE și
JDK. Pentru a rula aplicații Java și applet -uri, putem descărca doar JRE -ul, însă pentru a le
dezvolta avem nevoie și de JDK.
Cele mai cunoscute unelte din JDK sunt java și javadoc. Ambele se pot rula de la linia de
comandă (command prompt). Fișierele Java s unt fișiere text simple, dar care au extensia “.java”.
După scrierea și salvarea codului sursă, compilatorul “javac” este invocat pentru a crea fișierele
“.class”, ia apoi comanda “java” poate fi apelată pentru a rula programul.
II.1.4. Android Studio
Andr oid Studio11 este un IDE de la Google care oferă utilizatorilor instrumentele
necesare dezvoltării aplicațiilor pentru sistemul de operare Android. Fundația sau punctul de
plecare al IDE -ului este IntelliJ IDEA12. Mediul de lucru oferă posibilitatea de a cre a aplicații nu
doar pentru telefon și tabletă, ci și pentru televizoare Android, ochelari și ceasuri Smart și alte
dispozitive care au la bază acest sistem de operare.

10 https://developer.android.com/studio/index.html
11 https://developer.android.com/studio/index.html
12 https://www.jetbrains.com/idea/

19 Android Studio este construit pe ideea unei continue integrări, ceea ce face posibilă
găsirea rapidă a greșelilor și repararea lor la momentul scrierii codului. Acest lucru optimizează
timpul de dezvoltare și oferă un avantaj utilizatorului.
II.2. Vuforia SDK
Vuforia SDK13 este un kit de dezvoltare software pentru realitatea augmentată care
utilizează tehnologia Computer Vision14 pentru recunoașterea imaginilor și obiectelor 3D simple.
Această capacitate de înregistrare a imaginilor permite dezvoltatorilor să identifice cu o
foarte mare precizie elemente din lumea reală, în momentul vizualizării lor prin camera unui
dispozitiv mobil.
II.2.1. Înregistrare target
În continuare voi descrie cum am folosit Vuforia în aplicația mea. Pentru început mi -am
făcut cont pe https://developer.vuforia.com pentru a îmi înscrie aplicația și a obține cheia de
licență pe care am folosit -o ulterior în integra rea cu Android Studio.

Figura 9: Înscrierea aplicației pe portalul Vuforia

13 https://developer.vuforia.com/downloads/sdk
14 https://e n.wikipedia.org/wiki/Computer_vision

20
Figura 10: Obținerea cheii de licență
Am creat apoi baza de date pentru înregistrarea imaginilor de tip marker pe care le -am
folosit pentru realitatea augmentată. După cum se observă în Figura 10, numele bazei de date
este touristic_objectives. Imaginile, precum și nivelul de augmentare al fie căreia, este ilustrat în
Figura 11. Se observă că hărțile pe care le -am înregistrat sunt augmentate și pot fi folosite cu
succes în aplicație.

Figura 11: Crearea bazei de date pentru Vuforia

21
Figura 12: Baza de date din Vuforia a aplicației PocketWorld
Portalul oferă posibilitatea de a vedea caracteristicile ce corespund criteriilor de realitate
augmentată pentru fiecare imagine din baza de date. În Figura 12 se pot vedea caracteristicile
uneia din imaginile corespondente Colosseumului. După cum sugerează ratingul, imaginea este
bine augmentată, punctele de tip marker există și pot constitui un întreg care să se poată fi
recunoscut de orice dispozitiv.

22
Figura 13: Imaginea Colosseumului cu punctele de tip marker

După ce am urmat toți pașii de mai sus, am mai avut de urmat unul singur: să descarc
dataset -ul selectând platforma de dezvoltare Android Studio, Xcode or Visual Studio (ca în
Figura 14).

Figura 14: Selectarea platformei pentru descărcarea bazei de date

23 II.2.2. Integrare cu Android Studio
Pentru început am creat proiectul pe platforma Android Studio. Apoi am importat librăria
Vuforia.jar pentru Android descărcată de pe site -ul oficial.

Figura 15: Librăriile dezvoltate de Vuforia pentru diferite platforme

A urmat importarea celor două fișiere de la Vuforia pentru a putea integra partea de
realitate augmentată. În Figura 16, se pot observa cele două fișiere importate: baza de date
(despre care am vorbit în descrierea kitului de dezvoltare Vuforia) și fișierul xml descărcat de pe
site-ul oficial cu datele propriu -zise despre target -uri.
În Vuforia, conceptul de target este reprezentat prin definiția a doua clase: Trackable și
TrackableResult . Trackable este clasa de bază utilizată pentru identificarea tuturor obiectelor pe
care Vuforia SDK le poate detecta și urmări în spațiul 3D. Tot despre aceasta clasă spunem că
definește proprietățile de bază pentru un obiect țintă dat (target), precum numele său, i d-ul și
datele specifice definite de user la înregistrarea în baza de date.
În prezent, Vuforia definește următoarele tipuri de tracker -e:
● ObjectTarget – un obiect Trackable ce constă într -un singur obiect;
● ImageTarget – un obiect Trackable ce constă într -o imagine (Pentru dezvoltarea
aplicației PockerWorld am folosit acest tip de obiect);
● CylinderTarget – un obiect Trackable ce constă în imagini aplicate unei suprafețe
cilindrice sau conice;

24 ● MultiTarget – un obiect Trackable ce constă în mai multe imagini combinate într -un
spațiu dat;
● Marker – un obiect Trackable ce constă într -un marker;
● Word – un obiect Trackable ce reprezintă elemente de text.

Vuforia analizează frame -urile capturate de cameră și încearcă să potrivească elementele
ce sunt vizibile în spațiul video înregistrat cu unul sau mai multe target -uri dintr -un set
predefinit. Când se găsește o potrivire, este creat un obiect TackableResult și trimis aplicației.

Figura 16: Fișierele necesare pentru folosirea realității augmentate în Android St udio

Figura 17: Fișierul xml cu informații despre target -uri

Pentru a putea folosi uneltele pe care le oferă Vuforia (în special ARCamera și Target
Image de care am avut nevoie în realizarea proiectului), a trebuit să introduc cheia de licență
obținută de pe portalul de la Vuforia și să activez încărcarea bazei de date.
Cheia de licență este dată ca parametru funcției setInitParameters (Figura 18) ce face
inițializarea parametrilor pentru Vuforia, iar fișierul xml este încărcat în sesiune pentru ca
obiectele țintă sa poată fi identificate după nume (Figura 19) prin intermediul unor tracker -e.

25
Figura 18: Setarea key -ului pentru accesarea resurselor Vuforia

Figura 19: Încărcarea xml -ului asociat aplicației PocketWorld
II.3. SQLite
SQLite15 este o mică bibliotecă C care implementează un motor de baze de date SQL
încapsulat, oferă posibilitatea de a -l introduce în diverse sisteme și necesită zero -configurare.
II.3.1. Despre
SQLite este diferit de majoritatea altor motoare de baze de date SQL prin faptul că a fost
proiectat pentru a fi simplu:
● Simplu de administrat.
● Simplu de folosit.
● Simplu de a fi încapsulat într -un program mai mare.
● Simplu de întreținut și configurat.
SQLi te este foarte sigur. Siguranța este o consecință a simplismului. Cu mai puțină
complicare, este mai puțin loc de greșeli. Simplitatea într -un motor de baze de date poate fi fie
un punct tare, fie unul slab, depinde de motivul pentru care este necesar. Sim plitatea lui se
datorează sacrificării altor caracteristici, precum controlul la accesul detaliat, un set bogat de
funcții implementate, proceduri stocate.

15 https://www.sqlite.org

26 II.3.1. SQLiteStudio16
SQLiteStudio este un program creat pentru gestionarea ușoară și plăcută a baz elor de date
de tip SQLite. Interfața grafică este bazata pe framework -urile QT pentru a putea fi compatibilă
cu majoritatea sistemelor de operare.
Am ales acest tool pentru a accesa și modifica ușor informațiile din baza de date destinată
aplicației Pock etWorld (Figura 20 și Figura 21).

Figura 20: Structura tabelului Landmarks din baza de date utilizată de aplicația PocketWorld

16 https://sqlitestudio.pl/index.rvt

27
Figura 21: O parte din datele înregistrate în tabelul Landmarks
II.4. Concluzii
Tehnologiile prezentate în acest capitol au avut fiecare un rol aparte în dezvoltarea
proiectului meu. Android Studio și Vuforia se îmbină perfect în scopul realizării unor aplicații
cat mai avansate și cât mai accesibile publicului larg, iar SQLite e un m otor de baze de date
ideal, pentru simpla reținere a unor informații.

28 Capitolul III: Arhitectura aplicației și implementarea
În acest capitol voi prezenta în ce constă fiecare modul în parte și cum l -am implementat.
În Figura 22, se pot observa cele pa tru funcționalități principale: Scan landmark , Search
landmark , Lookup for closest landmarks și Add new landmark . Pentru fiecare am inclus și
tehnologia pe care am utilizat -o pe parcursul realizării proiectului.

Figura 22: Arhitectura generală a aplicației

În Figura 23 voi ilustra împărțirea pe clase a funcționalităților principale. Aici se pot
observa și clasele ajutătoare utilizate, cât și cele scrise de mine. Toate activitățile trebuiesc
introduse în fișierul AndroidMan ifest.xml pentru a putea funcționa. În cazul în care este folosită
o activitate, însă nu este trecută în acest fișier, aplicația se închide în momentul accesării ei. De
asemenea, trebuiesc menționate și permisiunile necesare aplicației. Permisiunile folosi te în
proiectul meu sunt:

<uses-permission android:name="android.permission.CAMERA" />
<uses-permission android:name="android.permission.INTERNET"/>

29 <uses-permission android:name="android.permission.ACCESS_NETWORK_STATE" />
<uses-permission android:name= "android.permission.READ_EXTERNAL_STORAGE"/>
<uses-permission android:name="android.permission.WRITE_EXTERNAL_STORAGE"/>
<uses-permission android:name="android.permission.ACCESS_FINE_LOCATION" />

Figura 23: Împărțirea claselor pe fiecare modul în parte

Uneori, aplicațiilor le ia ceva timp să se deschidă, în mod deosebit când rulează pentru
prima data pe un dispozitiv. În loc de a lăsa clasicul ecran negru în aceasta etapa de deschidere,
am ales utilizarea unui splash screen pentru o comoditate vizuală și o evidențiere de logo (Figura
24). După câteva milisecunde sau secunde (depinde de dispozitiv) este afișată pagina principală
(Figura 25).

30
Figura 24: Splash screen -ul aplicației Pocket World

Clasa ActivityLauncher este responsabilă cu reunirea activită ților principale. După cum se
poate observa în Figura 27, layout -ul acesteia conține un ImageView utilizat pentru afișarea
logoului aplicației și 4 butoane, fiecare declanșând funcționarea unui modul.

31 Figura 25: Pagina principala a aplicației Pocket World și layout -ul acesteia

În continuare voi detalia caracteristicile de implementare pentru fiecare modul în parte.
III.1. Scanează și identifică obiectivul
Acest modul are la bază, realitatea augmentă. El corespu nde clasei ARCamera din Figura
23. După realizarea pașilor descriși în capitolul II pentru Vuforia, aceasta parte din proiectul
realizat în Android Studio folosește în principal clasele ARCamera și ARCameraRenderer.
Acestea, împreună cu celelalte clase ape late (AppRenderer, AppRendererControl,
ApplicationSession, ApplicationControl, ApplicationException) sunt preluate de pe site -ul oficial
ca o completare a librăriei Vuforia.jar. Ele sunt preluate separat și incluse în proiect, deoarece
sunt destinate edită rii. Cu ajutorul lor, se pot proiecta obiecte 3D (create cu OpenGL) sau doar se
pot gestiona imaginile identificate într -un mod simplu. În cazul aplicației PocketWorld, clasa
ARCamera a fost utilizată pentru afișarea unui progress bar (LoadingDialogHandler , Figura 26),
pentru declanșarea modului focus când se detectează o atingere a ecranului (GestureListener) și
pentru apelarea clasei ARCameraRenderer, unde a fost introdusă cheia pentru accesul la Vuforia
(Figura 18) și unde s -au gestionat imaginile.

Figura 26: Progress bar afișat pe durata efectuării setărilor pentru Vuforia

32
Figura 27: Camera inițializată cu setările pentru Vuforia

Deoarece numărul de obiecte TrackableResult este foarte mare, acestea fiind transmise
aplicației cu o frecvență ridicată (câteva zeci pe secundă), am utilizat o metodă prin care se
asigură existența și persistența obiectului identificat. Metoda constă în contorizarea obiectelor
identificate până la o limită dată, dacă acestea apar sub același nume. Se permite, de asemenea și
un număr mic de abateri. Spre exemplu, dacă se identifică continuu trackere cu numele
colosseum_x și apare un tracker regăsit sub alt nume, acesta va fi ignorat, deoarece, la niv el de
milisecunda pot apărea și astfel de erori. Numărătoarea se reia în momentul în care numărul
tracker -elor diferite este mai mare decât o limită dată.
În momentul în care numărul identificărilor aceluiași obiect ajunge la un număr
predefinit, aplicația accesează activitatea LandmarkInfoActivity , o pagină ce extrage informații
de pe Wikipedia și le afișează în timp real (Figura 28).
Asocierea între numele tracker -ului, al instanței din baza de date și al imaginii se
realizează pe baza unor reguli de denu mire. Spre exemplu, obiectivul cu numele Statue of Liberty
din baza de date, va avea asociate imaginile înregistrate în Vuforia precum statue_of_liberty_x
(numele doar cu litere mici, cuvintele delimitate de “_”, iar la final “_ x”, unde “ x” reprezinta un
număr întreg), iar imaginea asociata din ListView (Figurile 29, 30) se va regăsi cu numele
statueofliberty (utilizarea literelor mici și eliminarea delimitatorilor).

33
Figura 28: Pagina cu informațiile despre obiectul identificat Colosseumului (în stânga ) și layout -ul asociat (în
dreapta)

Din acest punct, utilizatorul are posibilitatea de a identifica obiectivele ce se află în
același oraș cu obiectivul înregistrat în instanța activității LandmarkInfoActivity (apăsarea
butonului cu numele Find closest la ndmarks ) sau de a -l șterge definitiv din baza de date
(apăsarea butonului cu numele Remove item ).
III.2. Caută un obiectiv într -o listă dată
Deoarece nu mereu avem la dispoziție o imagine a obiectivului dorit sau nu suntem în
fața acestuia pentru a -l putea scana și identifica, utilizatorul are posibilitatea de a -l selecta dintr -o
listă dată. Această listă poate reuni și puncte de interes care nu sunt neapă rat reprezentate de
niște obiecte precum statui sau clădiri, ci sunt niște locuri precum parcuri, ele neputând fi
identificate doar pe baza unor tracker -e.
În acest scop am creat un modul al cărei funcționalitate este foarte simplă, ea oferind o
listă cu toate obiectivele înregistrate în baza de date și o bară de căutare foarte eficientă pentru
filtrarea lor după nume.

34
Figura 29: Căutarea și selectarea obiectivelor

Pentru impl ementare am utilizat următoarele clase:

● SearchLandmarkActivity:
– Reprezintă activitatea principală, cea care gestionează și afișează lista cu
obiectivele înregistrate în baza de date, ordonate alfabetic;
– Este constituită dintr -un SearchView și un ListView . În funcție de textul introdus
în bara de căutare, lista de elemente se modifică în timp real, fără a fi necesară
apăsarea unui buton de tipul “ Submit”. Căutarea nu este case sensitive (Figura
30).
– Selectarea unui element determină deschiderea paginii cu informații despre
obiectivul respectiv (Figura 31).

35
Figura 30: Căutare în timp real a obiectivelor din baza de date

● ImageArrayAdapter:
– Clasa este realizată prin moștenirea clasei ArrayAdapter<Object>
– Prin intermediul ei, în locul unei liste clasice de nume, utilizatorului i se arată o
listă care pe lângă nume, conține și o imagine a obiectivului. Imaginile se obțin
din folderul res/drawable în cazul cele predefinite de aplicație, sau din folderul
Pocke tWorld_images din memoria telefonului în cazul celor memorate în urma
inserării unui nou element (III.4)

Figura 31: Element din listă, în urma atașării ImageArrayAdapter

● DBManager:

36 – Reprezintă un adaptor pentru baza de date SQLite. Am realizat această clasă în
vederea gestionarii bazei de date cu numele PocketWorld.db , baza de date ce
conține o singură tabelă în care sunt înregistrate informații despre obiective
(nume, wiki id, latitu dine, longitudine, oraș). Structura poate fi observată în
Figura 20.
– Caracteristicile cele mai importante ale acestei clase sunt: popularea bazei de date,
returnarea rezultatelor unor interogări și ștergerea unor elemente.
– Printre funcționalitățile cele ma i importante ale acestei clase, se numără preluarea
numelor obiectivelor, inserarea informațiilor despre un nou obiectiv, ștergerea
unui obiectiv, preluarea coordonatelor, a orașului sau a wiki id -ului în funcție de
nume. De menționat este faptul că wiki i d-ul reprezintă numele distinctiv al unei
căutări Wikipedia. Spre exemplu, pentru https://en.wikipedia.org/wiki/
Statue_of_Liberty , wiki id -ul este Statue_of_Liberty.

III.3. Găsește locurile din apropierea ta
De cele mai multe ori, când ne aflăm într -un oraș necunoscut, nu suntem mereu conștienți
de faptul că putem avea obiective turistice în jur deoarece suntem axați doar pe cele cunoscute.
De aceea, este foarte util când ai o aplicație care, prin apăsarea unui singur buton iți spune
obiectivele din apropiere.
În acest sens, am creat acest modul reprezentat de următoarele clase:
● ClosestLandmarksActivity:
– Activitatea principală care îmbină toate celelalte clase în ved erea obținerii unor
informații utile și plăcut afișate (Figura 32).
– Are aproximativ aceeași structură precum SearchLandmarkActivity (Figura 25),
cu diferența că îi lipsește SearchView -ul și are adaptor pentru ListView puțin
diferit.
– În momentul accesării a ctivității din meniul principal, este pornită funcționalitatea
de localizare. În urma pornirii acesteia, se extrag coordonatele, se identifică
orașul, iar apoi se afișează obiectivele din orașul respectiv sortate crescător după
distanța din punctul unde se afla telefonul/tableta până la locația obiectivului. În

37 cazul în care aceasta activitate este accesată din LandmarkInfoActivity ,
coordonatele se extrag din baza de date pe baza numelui transmis.

– Dacă clasa este accesata din meniul principal, se transm ite prin intent codul
LOCAL_CODE , în caz contrar, codul BROAD_CODE.

Figura 32: Afișarea obiectivelor din apropierea utilizatorului aplicației

● DBManager: descrisă mai sus, în secțiunea III.2

38 ● GPS:
– Această clasă este utilizată pentru preluarea coordonatelor locale, aflarea orașului
în funcție de acestea, verificarea stării funcție GPS.
● DistanceArrayAdapter:
– Diferenta dintre acest adaptor și ImageArrayAdapter , prezentat anterior este ca,
pentru fiecar e element în parte, se afișează și distanța până la obiectivul ilustrat.
– Selectarea oricărui element, deschide pagina cu informațiile aferente lui extrase
de pe Wikipedia (Figura 30).
● Landmark:
– În această clasă am memorat informațiile relevante pentru un o biectiv (Figura 33).
Cel mai important este faptul că calculează și reține distanța până într -un punct
dat.

Figura 33: Structura clasei Landmark
III.4. Adaugă un nou element
Este foarte posibil ca atunci când vizităm un oraș nou, să ni se sugereze sau s ă vrem să
vizităm un anumit loc precum un restaurant cu specific sau un muzeu abia deschis sau poate să
fim impresionați de un anumit punct și să vrem să -l înregistrăm pentru a ține cont pe viitor.
Acest caz a fost motivul realizării modulului de inserare a unui nou element în lista
predefinită de obiective. El este reprezentat de clasa AddItemActivity , clasă ce utilizează instanțe
ale DBManager si GPS, descrise la punctele anterioare.

39
Figurile 34: Adăugarea unui nou element

După cum se poate observa în Figura 34, utilizatorului îi va fi prezentat un formular
unde, pentru inserarea și utilizarea mai apoi a unor informații cât mai precise, va trebui să
completeze câmpurile Nume, Wiki link. Din acest punct, utilizatorul trebuie să opteze pentru
preluarea coordonatelor locale ( Get current location ) sau pentru inserarea manuală a acestora
(Insert location ). Este oferită posibilitatea încărcării unei imagini din galeria telefonului pentru a
o asocia listView -rilor.
În urma apăsării butonului Check data , sunt afișate datele introduse pentru a fi verificate
de către utilizator (Figura 35).

40 .
Figura 35: Verificarea datelor după inserare

Dacă datele sunt corecte, se salvează în baza de date prin simpla apăsare a buton ului
Save. După cum ilustrează Figura 36, datele au fost salvate.

Figura 36: Existenta unei noi înregistrări în baza de date după adăugare

41 III.5. Concluzii
Capitolul III are rolul de a crea o imagine de ansamblu asupra arhitecturii aplicației și
asupra implementării. În acestă secțiune am prezentat idei generale, porțiuni de cod, diagrame și
schițe. Prezentarea fiecărui modul a fost conturată după diagramele de la începutul capitolului.

42 Capitolul IV: Scenarii de utilizare
Fiecare aplicație stârnește interesul oamenilor în momentul în care aceștia testează toate
funcționalitățile în parte. Dacă din funcționalitățile testate, măcar 2 -3 îi sunt pe plac unei
persoane, ea va continua să folosească aplicația. În caz contrar, soft ul va fi dezinstalat la scurt
timp. În acest capitol voi prezenta câteva scenarii de utilizare însoțite de diagrame UseCase.
IV.1. Scenariul 1

Figura 37: Scenariu de utilizare pentru realitatea augmentată
Primul scenariu ține de realitatea augmentată. Pe ntru a vedea cum funcționează trebuie
respectați următorii pași. În primul rând trebuie deschisă aplicația la modulul Scanează și
identifica obiectul . Cu ajutorul camerei de la telefon, vor putea fi identificate imaginile și
obiectele plasate cu ajutorul r ealității augmentate. Pentru buna recunoaștere a unui obiectiv, este
indicată înregistrarea a aproximativ 10 imagini din diferite unghiuri fără fundal. În spate, partea
de recunoaștere a imaginii văzute prin intermediul telefonului este realizată cu ajutor ul kitului de
dezvoltare Vuforia. Acesta are un algoritm care caută în baza de date să vadă dacă poate găsi
imaginea vizualizată. În caz afirmativ, se deschide o pagina cu informații de pe site -ul
Wikipedia. Atenție însă, pentru ca trebuie să existe conexi unea la internet.
Din acel punct utilizatorul are posibilitatea să aleagă între a reveni la scanare, a obține o
listă cu obiectivele învecinate sau a șterge obiectivul din baza de date.

43 IV.1. Scenariul 2

Figura 38: Scenariu de utilizare pentru selectarea manuala a obiectivului din lista
Să presupunem că utilizatorul nu se află în fața unui obiectiv, dar vrea să afle mai multe
despre acesta. În acest caz, este suficient să acceseze modulul Caută un obiectiv într -o lista dată ,
să caute cu ajutorul barei de căutare și să selecteze un obiectiv din cele afișate. În continuare, se
deschide pagina cu informații.
IV.1. Scenariul 3

Figura 39: Scenariu de utilizare pentru determinarea obiectivelor din apropiere

44 De multe ori s -a întâmplat să fim într -un loc și să nu știm ce avem în apropiere. Modulul
Găsește locurile din apropierea ta vine în ajutor. Acesta accesează GPS -ul și iți oferă o listă cu
obiectivele din apropiere.
IV.1. Scenariul 4

Figura 40: Scenariu de utilizare pentru adăugarea unui nou obiectiv în baza de date
În cazul în care printre obiectivele înregistrate în baza de date nu se regăsește unul dorit
de utilizator, el are ocazia de a -l memora, prin simpla accesare a modulului Adaugă un nou
element . Este afișat un formular de înregistrare ce conține câmpuri pentru Nume, Wiki link, City,
Latitude, Longitude , un buton ce face posibilă selectarea unei imagini din galeria personala și 2
butoane radio pentru a alege între preluarea automată a coordonatelo r locale sau inserarea
manuală a acestora.
Deoarece regula de denumire a imaginilor ține de numele obiectivului, nu va fi permisă
selectarea unei imagini dacă câmpul Nume este gol.
În cazul în care nu este introdus un link Wikipedia valid în câmpul Wiki li nk, nu vor putea
fi afișate informații deoarece nu vor fi găsite (Figura 41).

45
Figura 41: Link wiki invalid
Dacă este selectată opțiunea de preluare automată a coordonatelor, câmpurile City,
Latitude, Longitude devin inactive, în caz contrar, e necesară completarea lor cu niște date
valide.
În continuare, opțiunile sunt de verificare a datelor și de salvare a acestora.
IV.5. Concluzii
Rolul acestui capitol este de a crea o viziune de ansamblu asupra funcționalităților
principale ale aplicației. Fiecare modul în parte are un grad mai mic sau mai mare de utilizare.
Dacă primele 3 module ( Scanează și identifica obiectivul , Caută un obiecti v într -o lista dată ,
Găsește locurile din apropierea ta ) vor fi utilizate mai des, cel de -al 4-lea ( Adaugă un nou
element ) se va utiliza doar în anumite momente.

46 V. Concluziile lucrării și posibilitatea extinderii aplicației în viitor
V. 1. Concluzii gener ale
Tehnologiile din ziua de astăzi sunt într -o continuă schimbare, iar acest lucru vine cu
numeroase beneficii. Pe lângă ușurința transmiterii informațiilor, atenția utilizatorilor de software
educațional este captată de noile idei de prezentare. Cum am m enționat și în capitolele
anterioare, atât copiii cât și adulții învață mai multe în această manieră și le este mai ușor să
asocieze locuri și fapte față de cea clasică. În realizarea proiectului meu, am luat în considerare
acest aspect. Raportat doar la m ici ramuri ale geografiei, istoriei turismului, folosirea softului
asigură reținerea noțiunilor generale ale țărilor din Europa.
Aplicația are rolul și de a dezvolta simțul de memorare al utilizatorilor cu ajutorul
realității augmentate. Datorita faptului ca că prin simpla scanare a unui obiectiv sunt oferite
informații generale despre acesta și posibilitatea asocierii cu alte obiective apropiate printr -o
simplă apăsare de buton, se conturează o legătura mult mai strânsă între imagini, informații,
eveniment e descrise în pagina wiki.
În opinia mea, aplicațiile de acest tip aduc un beneficiu major în dezvoltarea cunoștințelor
generale. Ideea de a învăța lucruri noi prin intermediul asocierilor este una destul de bună
deoarece elevii vor memora unele lucruri fă ră a fi conștienți de acest lucru. Același lucru se
aplica și în cazul adulților, la ei adăugându -se și noțiunea de comoditate în orientare. O călătorie
spre un oraș nou poate deveni un răgaz perfect pentru a afla niște informații despre obiectivele ce
îl marchează, fără prea mult efort sau prea multe căutări.
V. 2. Muncă viitoare
Consider că această aplicație poate deveni mult mai complexă și își poate lărgi aria de
răspândire. Ideea mea generală, înainte de a mă apuca de proiectul în sine, a fost să creez o
platformă care să îmbine realitatea augmentată cu partea de turism. Un fel de manual al
obiectivelor turistice cu acces ușor și legături rapide intre ele.
Această aplicație poate migra de la nivel local, la stadiul de aplicație în rețea, unde orice
obiectiv adăugat este înregistrat pe un server, verificat și în urma unui accept sa fie integrat în
instanțele aplicației de pe toate telefoanele sau tabletele.

47 De asemenea, se pot realiza legături strânse cu GoogleMaps pentru a oferi, pe lângă lista
cu obiective alăturate, o harta cu acestea și moduri de a ajunge la ele.
Aplicația po ate face apel la site -urile oficiale ale obiectivelor prezente în baza de date
pentru a oferi utilizatorilor informații precum program de acces, preț pentru intrare, densitatea
vizitatorilor în funcție de oră, etc.
Și de ce să nu putem uni și cu site -urile de turism ? Nu ar fi ideal să avem un asistent care
să urmărească prețurile și să ne plănuiască un city break spre locațiile preferate cu niște
obiective pe care dorim sa le vedem ?
În opinia mea, această aplicație poate fi baza unui asistent de călătorii, care să ne țină la
curent cu obiectivele din jurul nostru, cu istoria lor, cu modalități de a ajunge la ele fără a căuta
zilnic informații despre orașe, prețuri pentru zboruri sau cazări.

48 Bibliografie
Bibliografie
[1] Happymagenta (2018) Spyglass http://happymagenta.com/spyglass/index.html (accesat
ultima dată în Februarie 2018)

[2] Anatomy 4D (2018) Anatomy 4D. An extraordinary journey inside the human body and
heart . DAQRI http://anatomy4d.daqri.com (accesat ultima dată în Februarie 2018)

[3] GooglePlay (2018) Star Walk – Sky View: Explore the Stars . Google. https://play.google.com/
store/apps/details?id=com.vitotechnology.StarWalk&hl=ro (accesat ultima dată în Februarie
2018)

[4] GooglePlay (2018) Star Walk 2 Free – Identify Stars in the Sky Map . Google.
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.vitotechnology.StarWalk2Free&hl=ro
(accesat ultima d ată în Februarie 2018)

[5] VitoTechnology (2018) Star Walk. Stargazing guide. Vito Technology, Inc.
http://vitotechnology.com/star -walk .html (accesat ultima dată în Februarie 2018)

[6] iTunes (2018) Star Walk 2 – Night Sky Map 4+ Constellation Star Finder AR . Vito
Technology Inc. https://itunes.apple.com/us/app/star -walk -2-night -sky-map/id892279069?mt=8
(accesat ultima dată în Februarie 2018)

[7] Android (2014) The world’s most popular mobile OS. From p hones and watches to cars and
TVs, customize your digital life with Android . Astrium, DigitalGlobe. https://www.android.com/
(accesat ultima dată în Februarie 2018)

[8] AppBrain (2018) Number of Android applications . AppBrain.
http://www.appbrain.com/stats/ number -of-android -apps (accesat ultima dată în Februarie 2018)

[9] Google+ (2018) Android Customizers https://plus.google.com/communities/
108472674452767095777/stream/688f802a -64f2-48eb -915f-f7a7a1e4f145 (accesat ultima dată
în Februarie 2018)

[10] Android (2018) Android Studio. The Official IDE for Android.
https://developer.android.com/studio/index.html (accesat ultima dată în Februarie 2018)

49 [11] JetBrains (2018) IntelliJ IDEA: The Java IDE for Professional Developers by JetBrains .
https://www.jetbrains. com/idea/ (accesat ultima dată în Februarie 2018)

[12] Vuforia (2018) Vuforia SDK to build Android, iOS, and UWP applications for mobile
devices and digital eyewear . https://developer.vuforia.com/downloads/sdk (accesat ultima dată în
Februarie 2018)

[13] Wikipedia (2018) Computer Vision. https://en.wikipedia.org/wiki/Computer_vision (accesat
ultima dată în Februarie 2018)

[14] Wikipedia (2018) Android. https://ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare)
(accesat ultima dată în Februarie 2018)

[15] Vuforia (2018) How To Use the Trackable Base Class . Developer Portal.
https://library.vuforia.com/articles/Solution /How -To-Use-the-Trackable -Base -Class.html
(accesat ultima dată în Februarie 2018)