Licenta2012 Siriteanualexandra [622288]

Licență

Licenta2012 Siriteanualexandra [622288]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI
FACULTATEA DE INFORMATICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Aplicație Android

Absolventă : Coordonator științific :
Alexandra -Mihaela Sirițeanu Lector Dr. Adrian Iftene

Sesiunea: iulie, 2012

2

Declarație privind originalitate și respectarea drepturilor de autor

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul “Aplicație Android” este scrisă de mine și nu a
mai fost prezentată niciodată la altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau
străinătate.

De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele preluate de pe Internet, sau indicate în
lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
 codul sursă, imagini etc. preluate din proiecte open -source sau alte surse sunt utilizate cu
respectarea drepturilor de autor și dețin referințe precise;
 rezumarea ideilor altor autori precizează referința precisă la textul original.

3

Declarație de consimțământ

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul “Aplicație Android”, codul sursă al programelor
și celelalte conținuturi (grafice, multimedia, date de test etc.) care însoțesc această lucrare să fie
utilizate în cadrul Facultății de Inf ormatică.

De asemenea, sunt de acord ca Facultatea de Informatică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Iași să utilizeze, modifice, reproducă și să distribuie în scopuri necomerciale programele -calculator,
format executabil și sursă, realizate de mine în cadrul prezentei lucrări de licență.

4
Cuprins
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 9
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
Platforma Hardware ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
Sistemul de operare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Componentele unei aplicații Android ………………………….. ………………………….. …………………… 15
Clasele de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 15
Fișierul Man ifest ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
Utilizarea de resurse externe ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
State of the Art ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 25
Aplicații de supravegheat persoane ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
Google Maps ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
Gypsii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
LOCiMobile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
Life360 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 28
Match2Blue ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
Glympse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
Platforme de dezvoltare pentru Realitatea Augmentată ………………………….. ……………………….. 30
Look! ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 30
Unifeye SDK Mobile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
Mixare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 33

5
Wikitude ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
Layar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 34
LibreGeoSocial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
Capitolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
Nivelul logic – Tehnologiile utilizate ………………………….. ………………………….. …………………… 37
Android Location Service ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
GPS Provider ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
Network Provider ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 39
Determinarea poziției unui telefon Android ………………………….. ………………………….. ………. 40
LocationManager ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 41
Location Pro vider ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 42
Location ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 42
Criteria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 42
LocationListener ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
Google Maps ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 43
Componentele Google Maps ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
JSONObject ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 44
Facebook API ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 46
Mixare API ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
Mesaje Text (Short Message Service) ………………………….. ………………………….. ………………. 49
Nivelul de interfață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 50
Lucrul c u animații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 51
Utilizarea de liste cu conținut eterogen ………………………….. ………………………….. …………….. 53

6
Nivelul de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 54
Ghid de utilizare a aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 65
Concluziile lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 66
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 68
Glosar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 72

7
Tabel de figuri
Figura 1.1 – Arhictura MCP ………… …………………………………………………………………………………….. 12
Figura 1.2 – Structura sistemului de operare Android ………………………………………… …… 15
Figura 2.1 – Google Maps Latitude ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
Figura 2.2 – Gypsii . …………………………………………………………………………………. 26
Figura 2.3 Aplicațiile LOCiMobile ………………………………………………………………… 27
Figura 2.4 – Life360 ………………………………………………………………………………… . 28
Figura 2.5 – Match2blue …………………………………………………………………………… 29
Figura 2.6 – Glympse . ………………………………………………………………………………. 30
Figura 2.7 – Structură Bibliotecă Unifeye ………………………………………………………….. 31
Figura 2.8 – Junaio …………………………………………………………………………………. 32
Figura 2.9 – Afișarea pu nctelor geografice utilizând Mixare ………………………………………. 33
Figura 2.10 – Wikitude …………………………………………………………………………….. 33
Figura 2.11 – Layar ………………………………………………………………………………… 34
Figura 2.12 – LibreGeoSocial ……………………………………………………………………….. 34
Figura 3.1 – Sateliții GPS …… ………………………………………………………………………..36
Figura 3.2 Componentele Android pentr u localizare ………………………………………………..38
Figura 3.3 Înregistrarea aplicației MeetYou la Facebook …………………………………………… 47
Figura 3.4 Ierarhie de obiecte View și ViewGroup …….. ……………………………………………51
Figura 3.5 Tran slarea unui obiect de tip LinearLayou … ……………………………………………53
Figura 3.6 Diagrama bazei de date ………………………….. . ……………………………………………55
Figure 3.7 Crearea unui cont MeetYou și logarea în aplicați . ………………………………………57
Figure 3.8 Afișarea prietenilor pe hățile Google și pe ecranu l telefonului utilizând Mixare . ………58

8

Figura 3.9 Crearea și vizualizarea unei locații utilizând Google Maps ……………. ……………………… 59
Figura 3.10 Înregistrarea într -o locație ……….……………………………………………… ……. 60
Figura 3.11 Recepționarea de cereri noi și afișarea lor …………. ……………………………………………….61
Figura 3.12 Editarea unui grup …………………………………………………………………… .. 62
Figura 3.13 Adău garea unui utilizator a cărui cerere de prietenie a fost respinsă ……………. ………..62
Figura 3.14 Accesarea opțiunilor disponibile pe profilul unui prieten …………………………… 63
Figura 3.15 Setarea cuvântului cheie . ………………………………………………………………………………….64
Figura 3.16 Căutarea unui prieten ……………..……………………………………………… …… 64

9
Capitolul I
Introducere
Nevoia de socializare a omului a fost explorată încă din Antichitate, când Aristotel afirma: „Omul
este prin natura sa o ființă socială” (Aristotel, Politica I), prin acest termen dorind să ilustreze faptul
că entitatea umană este destinată traiului alături de semenii săi, în cadrul unei comunități organizate.
Cum nu există societate fără comunicare, așa nu există niciun individ fără interacțiune în mediul
social. De-a lungul timpului, formele de comunicare și perspectiva asupra acestui proces s -au
dezvoltat în funcție de progresul tehnologiei. Apariția calculatorului și apoi a internetului a
revoluționat modul de comunicare al oamenilor, reușind să depășească orice limitare dependentă de
timp sau spațiu, ajutându -i să interschimbe într -un mod eficient informații. Totuși, niciunul dintre
acestea nu a reușit să conecteze oamenii oriunde și oricum așa cum telefonul mobil o realizează.
Apariția telefoanelor inteligente (smartphones) este o consecință a acestui fapt, după cum Benjamin
Speckmann sugerează în lucra rea sa de dis ertație1.
Necesitatea de a depăși orice prag în privința inter relaționării umane, precum și nevoia de a propaga
în cel mai scurt timp informațiile s unt vizibile în vânzările telefoanelor mobile. Conform ziarului
Gartner2, vânzarea acestora a crescut cu 16.5% în trimestrul doi al anului 2011 față de același
trimestru din anul precedent, ajungând la 428.7 unități. Vânzarea telefoanelor smart a crescut ș i ea
cu 74%, fiind vândute 107.7 milioane de articole în întreaga lume. Android a fost sistemul de
operare smartphone de top, cu o cotă de piață de 43.4% și cu o unitate de vânzare în valoare de
46,78 milioane dispozitive, depășindu -i pe Symbian aflat pe a doua poziție cu 22.1 % și Apple iOS
cu 18.2%.
Dorința de a folosi telefonul nu numai pentru a apela pe cineva, pentru a expedia sau recepționa un
mesaj a fost preconizată de Google încă din 2005, motiv pentru care a și cumpărat dezvoltatorul
inițial de s oftware pentru telefoane mobile Android Inc. în luna august a aceluiași an.

1 Speckmann, B. 2008. The Android mobile platform. A Review Paper Submitted to the Eastern Michigan University
Department of Computer Science In Partial Fulfillment of the Requirements for the Master of Science in Computer
Science. Ypsilanti, Michigan. (în format electronic la: << http://www.emich.edu/compsci/projects/Master_Thesis_ –
_Benjamin_Speckmann.pdf >>, accesat ultima oară la 17 decembie 2011)
2 Pagina articolulu i: http://www.gartner.com/it/page.jsp?id=1764714

10
Un al doilea pas important ce trebui reamintit a fost în 2007 la fondarea consorțiului comercial
Open Handset Alliance la care au aderat 48 de companii hardware, software și de te lecomunicații,
dispuse să ajute la dezvoltarea standardelor deschise pentru dispozitive mobile.3
În acest mod s -a dezvoltat platforma Android constituită dintr -un nucleu Linux, cu middelware,
librării și API -uri scrise în C, precum și aplicații software ce rulează pe platforme ce includ librării
compatibile cu Java, bazate pe Apache, o licență de tip free-software și open source, aspect ce îl
face atractiv în rândul dezvoltatorilor.4
“Imaginația noastră este singura limită a ceea ce putem spera să realizăm în viitor.”5, constata
inventatorul americ an Charles Franklin Kettering. În contextul societății actuale, înțelesul acestei
mărturii se poate extinde în sensul că , ceea ce conduce la progresul tehnologiei și la dezvo ltarea de
software inovativ este finalmente, fantezia umană . Lucrarea de față are ca scop prezentarea unei
aplicații care ilustre ază caracterul social al omului – nevoia de a fi mereu în legătură cu familia și
prietenii săi – avându -se în vedere facilitățile puse la dispoziție de sistemul de operare Android.
Aplicația MeetYou, așa cum am hotărât să o denumesc, pune în legătură utilizatorii ei prin
furniz area locației unei persoane prietenilor, colegilor sau celorlalți membri ai familiei care folosesc
aceast program. Un utilizator are posibilitatea de a fi notificat în cazul în care se află în apropierea
unui prieten și de a lăsa pe alții să-i afle locația chiar și atunci când aplicația nu este deschisă prin
trimiterea unui mesaj conținând un cuvânt cheie stabilit de către acesta.
Locația este precizată prin latitudinea și longitudinea locului în care se află telefonul mobil pe care
rulează a plicația și poate fi vizualizată pe hărțile puse la dispoziție de serviciul Google Maps. Pe
lângă aceasta, un utilizator se poate înregistra într -o anumită locație, pent ru ca ceilalți prieteni să
poată vizualiza și mai tâtziu locurile pe care le -a frecvent at și eventual activitățile pe care le -a
desfășurat în acele locu ri. Una dintre caracteristicile interesante puse la dispoziție de acest program,
este posibilitatea vizualizarii locației prietenilor utilizând realitatea augmentată, lucru realizat cu
ajutor ul bibliotecii puse la dispoziție de aplicația mix Augmented Reality Engine (mixare).

3 Android (Sistem de operare), Wikipedia (în format electronic la:
<<http://ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare) >>, accesat ultima oară la 17 decembie 2011 )
4 Android Developers: << http://developer.android.com/guide/basics/what -is-andro id.html >>, accesat ultima oară la 1 8
decembie 2011
5 http://www.citatepedia.ro/citat.php?id=40965

11
Android
Următoarele două subcapitole oferă o privire de ansamblu asupra platformei Android, atât din punct
de vedere hardware, cât și software și au fost realizate utiliz ăndu -se ca referințe : lucrarea Android
Forensics – Investigation, Analysis, and Mobile Security for Google Android scrisă de Andrew
Hoog și publicată la editura Elsevier în 2011 [6], precum și pagina web destinată programatorilor
Android [7]. Ultimul subc apitol descrie componența unei aplicații Android și a fost elaborată
consultând materialul Professional 2 Application Development scris de Reto Meier și
publicat la editura Wiley Publishing în 2010 [34].
Platforma Hardware
Android a fost proiectat pentru a fi compatibil cu o gamă largă de componente hardware. Aceasta
constituie o caracteristică importantă, întrucât permite producătorilor să conceapă și să integreze
elementele necesare dispozitivului Android, făcându -l atractiv atât în rând ul programatorilor cât și
al consumatorilor.
Fiind o platformă destinată dezvoltării de aplicații pentru telefoane mobile, în realizarea ei s -a avut
în vedere conservarea energiei acumulatorului precum și gestionarea în mod eficient a resurselor de
memorie existente.
Așa cum apare în [6], majoritatea dispozitivelor Android au utilizat încă de la început procesoare
ARM, cunoscute a fi destul de puternice, raportat la consumul mic de energie. Cu toate acestea,
unele corporațiile care au portat Android pe alte platforme au ales să folosească propriile lor CPU –
uri (ex: Intel a utilizat propriul lor procesor Atom).
Pentru a nu suprasolicita procesorul, designerii de celulare au realizat o componentă separată care
să gestioneze complexitatea comunicării mobile. Mo dem-ul baseband și radioul sunt sisteme
hardware și software care furnizează dispozitivelor Android o conexiune la telefonia mobilă, lucru
ce permite atât transfer de voce, cât și de date.
După cum se poate vedea in Figura 1.1, la telefoanele inteligente î ntâlnim două tipuri de memorie:
memorie cu acces aleator (RAM) și memorie nevolatilă flash NAND. Conform [6], memoria RAM
este folosită de sistem pentru încărcarea, executarea și manipularea diferitelor părți ale sistemului

12
de operare, iar cea flash pentru stocarea sistemului de operare precum și a datelor dorite de
utilizator. Datorită limitării impuse de spațiul restrâns, cele două tipuri de memorie sunt combinate
într-o singură componentă, cunoscută sub numele de pachet multicip (MCP).

Figura 1.1 – Arhitectura MCP [6]
Una dintre cele mai interesante componente hardware este sistemul de poziționare globală (GPS)
care este oferit gratis în pachetul de bază. Acesta nu identifică doar locația telefonului, folosindu -se
de sateliții G PS, dar oferă și aplicațiilor posibilitatea de a accesa și de a se folosi de aceste
informații.
Pe lângă rețeaua de telefonie mobilă existentă, Android permite conectarea la internet prin activarea
opțiunii Wireless, cât și conectarea la alte telefoane sau dispozitive externe, prin activarea opțiunii
Bluetooth.

13
Majoritatea telefoanelor prezintă un card de memorie detașabil care este cunoscut prin numele de
card SD (Secure Digital). La fel ca memoria flash, cardurile SD sunt tipuri de memorie nevolatilă
ce utilizează tehnologia flash NAND. Fiind concepute ca elemente portabile, acestea aderă la
anumite specificații fizice, făcând posibil interoperabilitatea cu celelalte dispozitive. Acest aspect
constituie una dintre notele distinctive vis -a-vis de telefoanel e Apple, care nu prezintă card SD, ci
doar memorie flash cu o capacitate de la 4 GB la 32 GB, după cum este relatat în [6]. Această
alegere făcută de producătorii Android nu este doar o soluție mai ieftină ci și practică, acest card
putând fi utilizat și d e către alte telefoane.
Ecranul este interfața sistemului de operare pentru interacțiunea cu utilizatorul, fiind important nu
doar pentru impactul pe care îl produce din punct de vedere vizual, cât și pentru răspunsul pe care îl
oferă la atingere. Acesta e ste într -o continuă dezvoltare urmărindu -se creșterea rezoluției, a
luminozității, precum și capacității de răspuns la stimulii externi.
Camera telefonului și -a depășit atribuțiile cunoscute de a face poze sau de a filma, utilizând
celelalte componente har dware pentru a -și lărgi aria de utilitate. Majoritatea dispozitivelor combină
funcționalitatea acesteia pentru a înregistra pe lângă data și timpul la care s -a realizat o poză sau un
video și coordonatele GPS la momentul utilizării acesteia. Datele multime dia pot fi cu ușurință
încărcate pe web și partajate cu alte persoane. Interesantă este utilizarea acestei comoponente în
domeniul realității augmentate, camera putând fi folosită pentru a identifica un produs pe baza
codului de bare sau a unei clădiri pe baza coordonatelor geografice sau a unor etichete .
Tastatura a fost și ea înlocuită cu una ce încorporează tehnologia touch screen. Aceasta se poate
adapta după poziția telefonului și poate suporta mai multe limbi, existând și posibilitatea utilizării
unor sisteme ce au rolul de a prezice cuvintele ce urmează a fi scrise.
Durata de viață a bateriei constituie încă o problemă datorită aplicațiilor existente ce sunt mari
consumatoare de energie. Se dorește depășirea acestui neajuns, existând cercetări în ace st sens,
după cum apare în [6], ce urmăresc realizarea unor baterii din ce în ce mai puternice sau încărcarea
bateriei fără utilizarea vreunui cablu, un exemplu fiind încărcarea în timpul mișcării.
Majoritatea dispozitivelor Android oferă suport pentru USB (Universal Serial Bus) cu ajutorul
căruia telefoanele pot fi conectate la un calculator. Prin cablu se poate realiza atât încărcarea
bateriei, cât și accesarea memoriei SD sau a consolei Linux de pe dispozitiv.

14
Android poate detecta și schimba poziția ecr anului, în funcție de felul în care telefonul este ținut sau
rotit, acest lucru fiind posibil datorită existenței unui accelerometru care detectează aceste
schimbări. Noile versiuni suportă și un giroscop, care este mult mai senzitiv decât un
accelerometru , aspect ce a dus la dezvoltarea jocurilor pe această platformă.
Ultimele componente hardware sunt constituite de difuzorul și microfonul telefonului, care la fel ca
și celelalte părți sunt perfecționate de la o versiune la alta. Unele dispozitive prezintă două sau trei
microfoane, care combinate cu software -ul Android au abilitatea de a detecta și elimina zgomotul
de fundal pentru a oferi o calitate mai bună a sunetului.
Sistemul de operare
Sistemul de operare este bazat pe nucleul Linux 2.6 care oferă sof tware -ul necesar pentru a
coordona atât partea hardware, cât și aplicațiile Android. Așa cum este ilustrat în Figura 1.2,
funcțiile low -level includ administrarea energiei, a conexiunii wireless, a ecranului, a driverelor
audio și a memoriei flash.
Peste k ernel este construit un set de librarii ce oferă funcționalitățile principale de care au nevoie
atât dezvoltatorii, cât și utilizatorii. Acestea includ librării precum cele ce gestionează lucrul cu
bazele de date (SQLite), cel ce furnizează utilizarea de s ocket -uri securizate bazate pe protocolul
SSL, dar și librăria standard C.
Conform [7], librăriile principale sunt unite cu o mașină virtuală customizată Java, ce furnizează
mediul de rulare pentru aplicațiile Android. Dezvoltatorii scriu și compilează pro gramele cu kit -ul
de dezvoltare Java oferit de companie Sun (Sun’s Java Development Kit) și byte code -ul rezultat
este transformat în fișiere de tip .dex ce sunt rulate apoi pe mașina virtuală Dalvik. Fiecare program
rulează în procesul său propria lui ins tanță a mașinii virtuale Dalvik, care este concepută astfel încât
mai multe multe instanțe ale acesteia să poată rula pe același dispozitiv într -un mod eficient.
Utilizarea acestor resurse este realizată prin intermediul unor API -uri și a unui application
framework, cu care programatorii interacționează și care oferă acces acestora la metodele necesare
în crearea aplicațiilor dorite.

15
Componentele unei aplicații Android
În această secțiune sunt prezentate componentele slab cuplate ce formează o aplicație Android,
modul cum acestea interacționează și felul cum acestea sunt legate prin intermediul fișierului
manifest al programului din care fac parte.
Clasele de bază
Următoarele șase elemente furni zează scheletul pe baza căruia este construită o aplicație:
 Activities (Activități ) Fiecare ecran din program este o extensie a clasei Activity.
Activitățile utilizează elemente de vizualizare ( Views ) pentru a forma o interfață grafică care
afișează inform ații și răspunde la acțiunile utilizatorului.
Figura 1.2 – Structura sistemului de operare Android [7]

16
 Services (Servicii) Componentele serviciilor rulează în fundal și trimit date activităților ce
permit actualizarea informațiilor expuse și declanșarea de notificări atunci când un
eveniment așteptat are loc. Ac estea pot rula chiar și atunci când activitățile nu sunt active
sau vizibile.
 Content Providers (Furnizori de conținut) Furnizorii de conținut sunt utilizați pentru a
administra și partaja bazele de date ale aplicației. Asta înseamnă că fiecare aplicație p oate
expune date ce pot fi utilizate ulterior de alte aplicații.
 Intents Cu ajutorul acestor resurse este posibilă difuzarea de mesaje la nivel de sistem, către
o activitate sau un serviciu țintă, manifestându -se astfel intenția de a avea o acțiune
efectua tă.
 Broadcast Receivers (Consumatori de intenții difuzate) Dacă se crează sau se înregistrează
un Broadcast Receiver, aplicația va începe să aștepte intențiile difuzate ce prezintă criteriul
specificat și va răspunde la acțiunile acestora.
 Widgets Componente vizuale ce pot fi adăugate pe ecranul telefonului mobil
 Notifications (Notificări ) Notificările sunt utilizate în scopul atenționării utilizatorilor
asupra unui eveniment așteptat, fără ca activitățile curente să -și piardă focalizarea sau să fie
întrerupte.
Fișierul Manifest
Fiecare proiect Android include un fișier manifest, AndroidManifest.xml, ce permite definirea
structurii și meta datei aplicației, componentele și cerințele acesteia. Acesta include noduri pentru
fiecare dintre componentele p rezentate mai sus (activități, servicii ș.a.), filtre pentru intenții ( intent
filters ) și permisiuni ce determină modul cum acestea interacționează. Fișierul manifest permite
totodată specificarea de meta dată cu privire la aplicația curentă (iconițe și te me folosite), precum și
noduri de nivel înalt ce includ setă ri de securitate, teste și cerinț e hardware ale aplicației.

17
Manifestul este format dintr -o rădăcină reprezentată de eticheta <manifest> ce specifică prin
atributul xmlns:android elementele de securitate ce sunt utilizate în cadrul fișierului, prin atributele
android:versionCode și android:versionName versiunea aplicației, iar prin android:package
pachetul principal al aplicației.
Următoarea listă oferă o perspectivă asupra noduri lor ce pot fi specificate în fișierul manifest și
rolul acestora în construcția aplicației.
 uses-sdk marchează versiunea SDK ce trebuie să fie disponibilă pe un dispozitiv Android
pentru ca aplicația să funcționeze precum și versiunea pe care s -a realizat și testat aplicația
<manifest xmlns:android="http://schemas.android.com/apk/res/android"
package="com.facebook.meetyou"
android:versionCode="1"
android:versionName="1.0" >

 uses-configuration specifică o combinație dintre mecanismele de intrare s uportate de
aplicație, acestea făcând referire la tastatura disponibilă, la modul de navigare într -o
fereastră, și la modul de atingere.
<uses -configuration android:reqTouchScreen=["finger"]
android:reqNavigation=["trackball"]
android:reqHardKeyboard=["tru e"]
android:reqKeyboardType=["qwerty"/>

 uses-feature ilustrează cerințele hardware ale aplicației și împiedică instalarea acesteia pe
un dispozitiv ce nu respectă aceste condiții
<uses -feature
android:name="android.hardware.camera.autofocus"
android:required="false" />

 supports -screens enumeră dimensiunile ecranelor pe care aplicația le suportă

18

 application este un nod singular ce specific ă meta data aplicației precum și componentele
acesteia, constituind un container pentru noduri precum activity , service , receiver sau
provider

 activity este un nod necesar pentru fiecare activitate ce rulează în interiorul aplicației,
fiecare nod de acest tip având posibilitatea specificării prin intermediul nodului fiu
<intent -filter > a elementelor intent ce pot lansa această activitate.

 service desemnează un serviciu din aplicaț ie

 provider specifică fiecare din furnizorii de date ale aplicației

<provider android:permission="com.paad.MY_PERMISSION"
android:name=".MyContentProvider"
android:enabled="true"
android:authorities="com.paad.myapp.MyContentProvider">
</provider>
 reveiver are rolul de a înregistra un Broadcast Receiver, fără a fi nevoie de a lansa
aplicația mai întâi
<receiver android:name="sms.SmsReceiver">
<intent -filter>
<action android:name=
"android.provider.Telephony.SMS_RECEIVED" />
</intent -filter>
</receiver>

 uses-permission stabilește permisiunile hardware de care are nevoie aplicația pentru a putea
fi utilizat ă așa cum este așteptat și vor fi afișate utilizatorului înainte de a fi instalată
<uses -permission android:name="android.permission.INTERNET" />

19
 permission este utilizată pentru restricționarea accesului unei alte aplicații la o component a sa.
Pentru a avea acces la aceste elemente protejate, celelalte aplicații vor trebui să includă în manifestul
lor noduri de tip uses -permission
<permission andr oid:name="com.paad.DETONATE_DEVICE"
android:protectionLevel="dangerous"
android:label="Self Destruct"
android:description="@string/detonate_description">
</permission>

 instrumentation oferă un cadru de tes tare pentru componentele aplicației la momentul
execuției. Acestea oferă mijloace de monitorizare a aplicației și a interacțiunii cu resursele
sistemului.

<instrumentation android:label="My Test"
android:name=".MyTestClass"
android:targetPackage=" com.paad.aPackage">
</instrumentation>
Utilizarea de resurse externe
Mediul de programare Android oferă posibilitatea separării codului de celelalte resurse statice
reprezentate prin imagini, șiruri de caractere, culori, animații sau teme, lucru ce permite o
menținere, actualizare și administrare a aplicației mult mai eficientă.
Crearea de resurse
Resursele aplicației sunt stocate în directorul res/ din ierarhia proiectului. Acest dosar este format
din mai multe subdirectoare ce desemnează tipurile de resur se existente: values (valori), drawable,
drawable -hdpi, drawable -ldpi, drawable -mdpi, (resurse imagini pentru afișări DPI înalte, medii sau
joase), layout (aspect) și menu (meniu). Când are loc build -ul aplicației, aceste resurse vor fi
compilate și inclus e în pachetul aplicației, generându -se în același timp și un fișier R.class ce
conține referințe la fiecare resursă inclusă în proiect.
Crearea de resurse valori
Valorile suportate includ șiruri de caractere, culori, dimensiuni, vectori de numere întregi sau
vectori de șiruri de caractere și sunt păstrate independent în directoare separate.

20
Resurse String
Resursele de tip șir de caractere au ca etichetă elementul <string> și suportă stilizarea utilizând
elemente specifice limbajului HTML6. Totodată este po sibilă utilizarea de elemente string
parametrizate și manipularea lor în cadrul codului utilizând metoda String.format.
<string name="remove_group" formatted="false">Are you sure you want to remove %1$s as your
group?</string>
String message = String .form at(getString(R.string.remove_group), group.getName());

Resurse Color
Pentru definirea unei resurse de tip culoare, este necesară utilizarea tag -ului <color>, specificarea
numelui, precum și a codului potrivit utilizând una dintre notațiile:
 #RGB
 #RRGGBB
 #ARGB
 #AARRGGBB
unde A desemnează gradul de transparență, iar R, G, B valorile culorilor roșu, verde și albastru.
<color name="opaque_blue">#00F</color>
Dimensiuni
Dimensiunile sunt utilizate atunci când se dorește crearea unor constante în ceea ce priveșt e
frontierelor unui layout sau dimensiunea unui font de scriere. Pentru specificarea unei resurse de
dimensiune se utilizează eticheta <dimen>, urmat de valoarea și scala de măsurare a acesteia:
 px (pixelii unui ecran)
 in (inci)
 pt (puncte fizice)
 mm (milimetri)
 dp (pixeli independenți de densitate)
 sp (pixeli independenți de scală)

6 HyperText Markup Language

21
<dimen name="standard_border">5dp</dimen>
Stiluri și teme
Resursele pentru stiluri oferă posibilitatea realizării unei aplicații cu un aspect consistent realizat
prin intermediul definirii de culori și fonturi după cum urmează:
<style name="BaseText">
<item name="android:textSize">14sp</item>
<item name="android:textColor">#111</item>
</style>

Elemente desenate (Drawables)
Resursele Drawable includ bitmaps, fișiere Ni nePatch, precum și componente complexe de tip
Drawable ce ilustrează modul cum trebuie să se comporte un element vizual atunci când anumite
acțiuni precum focalizarea sau atingerea au loc.
<?xml version="1.0" encoding="utf -8"?>
<selector xmlns:android="ht tp://schemas.android.com/apk/res/android">
<item android:state_pressed="true"
android:drawable="@drawable/accept_pressed" /> <! – apăsat –>
<item android:state_focused="true"
android:drawable="@drawable/accept_pressed" /> < !– focalizat –>
<item android:drawable="@drawable/accept" /> <! —stare normală –>
</selector>
Layout
Resursele Layout permit decuplarea reprezentării vizuale a aplicației de modul cum utilizatorul
acționează cu aceasta. Cel mai des mod de utilizare este definirea interfeței grafice a unei activități.
Odată definit, aspectul unei activități poate fi setat în metoda onCreate prin apelarea funcției
setContentView.
<LinearLayout xmlns:android="http://schemas.android.com/apk/res/android"

22
android:orient ation="vertical"
android:layout_width="fill_parent"
android:layout_height="fill_parent">
<TextView
android:layout_width="fill_parent"
android:layout_height="wrap_content"
android:text="Hello World! />
</LinearLayout>
Animații
Android suportă două tipuri de animație. Animațiile Tweened pot fi folosite pentru a roti, muta,
întinde sau a face un element de vizualizare să dispară, iar animațiile Frame -By-Frame permit
crearea unei animații ce afișează o serie de elemente de tip Drawable.
<animation -list
xmlns:and roid="http://schemas.android.com/apk/res/android"
android:oneshot="false">
<item android:drawable="@drawable/rocket1" android:duration="500" />
<item android:drawable="@drawable/rocket2" android:duration="500" />
<item android:drawable="@drawable/rocket3" android:duration="500" />
</animation -list>
Meniuri
Meniurile reprezintă o altă formă de decuplare a interfeței grafice de modul de interacționare cu
utilizatorul, fiind posibilă atât definirea de meniuri de activitate, cât și de context, fiecare meniu
fiind memorat într -un fișier separat.
<?xml version="1.0" encoding="utf -8"?>
<menu xmlns:android="http://schemas.android.com/apk/res/android">
<item android:id="@+id/menu_refresh"
android:title="Refresh" />
<item android:id="@+id/menu_settings"
android:t itle="Settings" />

23
</menu>
Crearea de resurse pentru diferite limbi
Una dintre motivele imperioase de externalizare a resurselor este mecanismul dinamic de selectare a
resurselor. Utiliz ându -se o ierarhie de directoare , se pot crea diferite valori corespun zătoare limbii și
locației dispozitivului hardware utilizat. Android va face la momentul rulării o alegere dinamică a
resurselor ce urmează a fi folosite, pe baza următorilor calificatori.
 Codul țării și a rețelei mobile (MCC/MNC7) O listă cu codurile disp onibile poate fi
accesata la adresa http://en.wikipedia.org/wiki/Mobile_Network_Code (e.g. mcc234 -mnc20)
 Limba și Regiunea Limba este specificată prin 2 litere mici ISO 639 -1 ce desemnează
codul limbii, urmat opțional de regiune definită prin litera r, urm at de doua majuscule ISO
3166 -1-alpha -2 (en -rUS)
Rezumat
Acest capitol oferă o privire de ansamblu asupra platformei Android atât din punct de vedere
hardware, cât și software. Deși unele componente variază de la un producător la altul, structura este
comu nă pentru fiecare dintre aceste dispozitive.
Telefonul poate fi privit asemenea unui mini computer, prezentând un procesor de tip ARM și doua
tipuri de memorie , combinate într -o singură componentă, numită pachet multicip (MCP).
Conexiunea la rețeaua mobilă este realizată de către modem -ul baseband și radioul existent,
conectarea la internet prin activarea opțiunii Wireless, iar la alte telefoane sau dispozitive externe
prin activarea opțiunii Bluetooth sau USB. Pe lângă acestea întâlnim o cameră perfo rmantă, un
ecran touch screen și un sistem de localizare GPS.
Sistemul de operare este bazat pe nucleul Linux 2.6 și oferă software -ul necesar pentru a coordona
atât partea hardware, cât și aplicațiile Android. Librăriile sunt accesate de programatori prin
intermediul API -ului existent, iar rularea programelor se realizează pe mașinile virtuale Dalvik.

7 Mobile Country Code/Mobile Network Code

24
Din punct de vedere structural, o aplicație Android este compusă din două elemente principale :
clasele ce descriu funționalitatea programului și resursele c onstituite din aspecte, imagini, șiruri de
caractere sau culori ce descriu interfața programului. Definirea structurii și metadatei aplicației,
componentele și cerințele acesteia sunt precizate în fișierul manifest al aplicației , fișier fără de care
o apli cație nu poate rula.

25
Capitolul 2
State of the Art
Aplicații de supravegheat persoane
În era digitală acaparată de Facebook, MySpace, Twitter și mai nou Google+, publicul larg, dar în
special tinerii doresc să împărtășească cât mai multe informații din vi ața de zi cu zi cu prietenii sau
familia lor. Observând această tendință, companiile specializate în crearea de aplicații pentru
telefoane mobile s -au gândit să conceapă programe prin care datele partajate de utilizatori pot fi
folosite într -un mod eficien t.
Acest capitol oferă o imagine de ansamblu asupra aplicațiilor existente în această ramură și la a
căror dezvoltare s -au folosit uneltele puse la dispoziție de Android.
Google Maps
Google Maps este cunoscut pentru funcționalitățile pe care le are: vizion area de hărți 2D, 3D sau
street view, consultarea traficului în timp real în anumite zone, oferirea de indicii în privința alegerii
unui drum pentru a ajunge la o anumită destinație sau chiar utilizarea unui sistem de navigație GPS
cu îndrumare vocală, dar ceea ce este interesant în cazul de față este opțiunea Latitude prin care
utilizatorul îți poate înregistra locația și o poate partaja cu prietenii săi.
Vizualizarea prietenilor se realizează pe hărțile 2D, așa cum poate fi observat și în Figura 2.1.
Utilizatorii au opțiunea de a controla nivelul la care prietenii au acces la informațiile ce țin de
locație, precum și posibilitatea de a ascunde aceste informații atunci când este necesar. În cazul în
care un prieten nu posedă un smartphone, dar are cont Gma il și acces la internet, acesta poate poate
vizualiza datele persoanelor ce îl interesează.

26
Gypsii
Această aplicație permite crearea de noi puncte pe harta disponibilă și etichetarea acestora cu poze,
filme și mesaje. Totodată este posibil conectarea la contul de Facebook sau de Twitter și partajarea
informațiilor referitoare la locația curentă. Așa cum poate fi remarcat în Figura 2.2, utilizatorii pot
împărtăși impresii sau opinii referitoare la locurile pe care le frecventează, prietenii având
posibilitatea de a explora comentariile și recomandările acestora.

Figura 2.1 – Google Maps Latitude

Figura 2.2 – Gypsii [10]

27

Pagina de noutăți prezintă noile informa ții postate de ceilalți prieteni, cea de persoane oferă date
privitoare la localizarea tuturor utilizatorilor, iar cea pentru prieteni filtrează userii, rămânând doar
informațiile corespunzătoare celor din listă de contacte. Faptul că o persoană are acces la locația
altor prieteni, face posibil ca la un moment dat două contacte să stabilească o întâlnire, atunci când
observă că sunt în același perimitru.
LOCiMobile
LOCiMobile oferă două aplicații pentru platforma Android din care clienții pot alege în funcție de
ceea ce își doresc. Conform paginii oficiale a acestei companii8, GPS Tracking prezintă posibilitatea
localizării altor persoane, acces la rețelele de socializare Facebook și Twitter, scrierea de mesaje
către unul sau mai mulți prieteni și încărcarea de poze. Spre deosebire de aceasta, Tracking oferă
beneficiile de a localiza și a oferi informații în timp real despre un contact sau un grup de contacte,
utilizând atât aplicația instalată pe mobil câ t și pagina web a acesteia.

8 Pagina oficială LociMobile : <<http://www.locimobile.com/apps/ >>, accesată ultima oară la 19 decembrie 2011 Figura 2.3 Aplicațiile LOCiMobile [22][23]

28
Life360
Life360 a fost conceput ca un mod de a ține familia în legătură, transformând telefoanele mobile în
dispozitive de localizare. Folosind tehnologia GPS, cea Wireless precum și rețeaua telefonică,
utilizatorii își pot împă rtăși locația sau pot verifica locația celorlalți membrii ai familiei.
Utilizatorul are posibilitatea de a -și anunța familia atunci când este într -un loc sigur și de a realiza
un apel de panică, atunci când se află în pericol. Există un canal de comunicar e cu ceilalți membri
ai familiei unde un utilizator își poate înregistra noua locație sau unde poate posta un mesaj pentru
toți cei care au acces la acest canal, aspect redat în Figura 2.4.
Programul ține și o evidență a perioadei care a trecut de când s -a făcut ultima înregistrare a locației,
precum și a tuturor punctelor de pe hartă prin care a trecut acea persoană.
Fiind concepută ca o aplicație care să ofere siguranță persoanelor care o folosesc, aceasta furnizează
și informații în legătură cu spitalele și secțiile de poliție aflate în apropierea zonei în care un
utilizator s -a înregistrat.

Figura 2.4 – Life360

29
Match2Blue
Spre deosebire de celelalte aplicații ce au rolul de a pune în legătura utilizatorii cu familia sau
prietenii lor, Mat ch2Blue își ajută clienții să cunoască oameni noi cu care pot interrelaționa. Cum se
poate vedea în Figura 2.5, pagina principală enumeră persoanele conectate, ordonate în funcție de
distanța la care se află față de utilizatorul curent. Prin încărcarea de poze și utilizarea unor mesaje
interesante, aceștia încep să socializeze, formându -se astfel noi legături de prietenie.
Glympse
Acest program este eficient atunci când o persoană dorește să partajeze cu alți oameni drumul p e
care îl parcurge într -o perioadă prestabilită de timp. Plusul pe care îl oferă este constituit de faptul
că nici unul dintre utilizatori nu este nevoit să își facă cont și doar cel care vrea să împărtășească
aceste informații, trebuie să aibă instalată a plicația pe telefonul mobil, cealaltă persoană putând
viziona drumul parcurs pe orice browser web (Figura 2.6), accesând link -ul primit pe adresa de e –
mail.
Figura 2.5 – Match2blue [24]

30

Figura 2.6 – Glympse
Platforme de dezvoltare pentru Realitatea Augmentată
Nu cu mult timp în urmă, realitatea augmentată reprezenta un experiment tehnologic foarte rar
folosit în afara laboratoarelor de specialitate, întrucât erau necesare cunoștințe și tehnică de nivel
înalt. Acum, datorită avansărilor făcute în hardware -ul telefoanelor mobile, t ehnologia AR este mult
mai accesibilă atât pentru utilizatori cât și pentru dezvoltatori.
Această secțiune se va focaliza pe analizarea framework -urilor care permit un anumit nivel de
customizare, permițând publicarea propriilor informații, și mai puțin as upra aplicațiilor de sine
stătătoare.
Look!
Look! Este o platformă pentru realitatea augmentată, specifică sistemului de operare Android și
creată sub licența GPLv3, ce integrează facilități precum: desenarea de grafice 2D sau 3D,
interacțiunea cu obiecte virtuale, localizarea de entități în exteriorul sau interiorul clădirilor,
integrarea cu servicii remote și persistența datelor.

31
După cum este ilustrat pe pagina de documentație a acestui framework9, sistemul de localizare
specific spațiilor închise cuprin de următoarele module:
 Sistemul de Localizare primar ce utilizează semnalele wireless și returnează o locație.
 Sistemul de Localizare Secundar bazat pe senzorii telefonului mobil ce detectează mișcarea
dispozitivului în spațiu.
 Integrarea sistemului primar cu cel secundar.
Spre deosebire de celelalte platforme, aceasta nu oferă nicio aplicație de sine stătătoare.
Unifeye SDK Mobile
Această librărie este oferită spre vânzare de către firma germană Metaio și oferă dezvoltatorilor,
după cum se poate vedea in Figura 2.7, facilități precum urmărirea, captarea sau redarea de obiecte.
În acest scop, aceștia pot folosi atât o aplicație standard bazată pe configurarea de fișiere XML, cât
și API -ului de nivel înalt ( scris în limbajul de programare C), prin apelul de funcții ale puse la
dispoziție de acesta.

Cea mai importantă aplicație construită pe această platformă este constituită de Junaio care inițial a
fost concepută ca un browser pentru rețelele sociale ce au la bază realitatea augmentată și în care
unii utilizatorii pot încărca obiecte 3D în lumea vir tuală, iar alții le pot adăuga la scene 3D.

9 Localizarea în interiorul clădirilor cu Look! : <<http://www.lookar.net/2011/07/localizacion -en-interiores/ >>, accesată
ultima oară la 28 decembrie 2011
Figura 2.7 – Structură Bibliotecă Unifeye [14]

32
În versiunea 2.0, Junaio a renunțat la crearea de scene 3D și a devenit propriul lui augmented reality
browser, oferind oamenilor posibilitatea accesării barurilor, restaurantelor sau al altor locații,
devenind și primul browser AR care suportă aducerea imaginilor la viața prin recunoașterea de
imagini.
Junaio 3.0 duce caracteristicile deja existente la un alt nivel. Noua funcție „SCAN” scanează
obiecte precum: picturi, coduri QR și chiar codurile de bară ale pr oduselor. Focalizând cu ajutorul
camerei lucrurile din jur, se pot obține informații din canalele Junaio, din platformele partenerilor
săi sau din alte baze de date. Astfel, atunci când Junaio recunoaște un cod de bare, combină și
afișează datele obținute conducând utilizatorul către un website, un magazin online sau către alte
informații necesare, lucru vizibil în Figura 2.8. Acest lucru este posibil prin existența unui web
browser intern care permite apăsarea iconiței unui punct de interes (POI) și accesa rea unui website
fară ca aplicația Junaio să fie părăsită.10

Figura 2.8 – Junaio [27]

10 "Scan the World" with the new junaio 3.0 Augmented Reality Browser , (în format electronic la:
<<http://www.metaio.com/press/press -release/2011/scan -the-world -with-the-new-junaio -30-release/ >>, accesat ultima
oară la 3 ianuarie 2012 ).

33
Mixare
Mixare este un alt browser publicat gratuit sub licența GPLv3, care este disponibil atât ca o
aplicație de sine stătătoare, cât și ca librărie pentru integrarea în implementări proprii, permițându –
se astfel afișarea locurilor de interes, într -un cadru specific realității augmentate, aspect ilustrat în
Figura 2.9.
Wikitude
Wikitude este un software pentru realitate augmentă, realizat pentru telefonie mobilă, ce a fost
dezvoltat de către firma austriacă Wikitude GmbH (Mobilizy GmbH) și scos pe piață în octombrie
2008 ca un produs gratuit. Acesta con stituie prima aplicație care folosește localizarea spațială
pentru a obține o realitate augmentată.
Figura 2.9 – Afișarea punctelor geografice utilizând Mixare [17]

Figura 2.10 Wikitude [25]

34
Wikitude explorează diverse puncte de interes aparținând canalelor Wikipedia, Youtube, Twitter,
Flickr, Starbucks și altor pagini web cu un conținut captiv ant pentru utilizator. Wikitude oferă și o
platformă deschisă pentru dezvoltatorii software care se pot bucura în totalitate de funcționalitățile
oferite abia după înregistrare, când filigranul din versiunea demo dispare și este posibilă publicarea
proprie i implementări.
Layar
Layer, un browser pentru realitatea augmentată, ce aparține unei companii din Amstardam, este cea
mai cunoscută și mai răspândită aplicație pentru realitatea augmentată realizată pentru dispozitive
smartphone după cum arată statistici le de pe Android Market11.
Browser -ul Layar Reality arată ceea ce este în apropierea utilizatorului prin afișarea informațiilor
digitale (layers) în timp real peste realitatea lumii văzută prin cameră. Acesta funcționează prin
utilizarea unei combinații di ntre cameră, compas și datele GPS pentru identificarea locației
utilizatorului și a suprafeței apropiate acestuia, preluarea datelor bazate pe acele coordonate
geografice și suprapunerea acestor informații peste suprafața camerei.

Figura 2.11 – Layar [19]

35
Pe lângă adăugarea punctelor de interes (POI), Layar permite și adăugarea de obiecte 3D. Această
caracteristică este foarte utilă pentru a arăta lumii ceea ce nu există încă sau ceea ce nu mai există.
Spre exemplu se poate reda o clădire romană, în tr-un loc unde nu există decât niște ruine său planul
unei clădiri ce este în plan pentru a fi construită. Aceste obiecte 3D pot fi legate de pagini web,
astfel încât prin accesarea lor, utilizatorul poate citi mai multe informații care îl pot interesa.
Totodată oferă suport audio și video, permite setarea unor alerte care să se declanșeze în apropierea
unei locații prestabilite precum și object tracking sau image recognition.
După cum este prezentat pe pagina oficială12, portofoliul Layar prezintă pe lângă browser alte trei
produse și anume: Layar Player, SDK ce face posbil integrarea de layers AR într -o aplicație proprie,
dar care este disponibil doar pentru sistemul de operare iOS, Layar Connect, API pentru serverul
Layar ce oferă posibilitatea construiri i unui sistem de management pentru layers și Layar Vision ce
utilizează tehnicile computer vision pentru a augmenta obiectele în lumea fizică.
Libre GeoSocial
LibreGeoSocial este o comunitate ce lucrează la crearea unui framework open source pentru o rețea
socială bazată pe aplicații AR . Un browser prototip este disponibil pentru descărcat, iar
dezvoltatorii pot accesa atât partea de client cât și partea de server, construit pe baza unui puternic
API, ce oferă ca funcționalități urmărirea prin localizare pre cum și recunoașterea de imagini.
Suportul pentru rețeaua socială și etichetarea este de asemenea inclusă în plugin -ul browser -ului.13
Sistem funcționează atât în interior, cât și în exterior, printr -o localizare oferită de BIDI. Nodurile
rețelei sociale sun t localizate și poziționate la diferite altitudini. Acestea pot fi accesate clasic dintr –
o listă sau dintr -o interfață AR, unde nu se pot doar vedea, ci este posibil și adăugarea altor etichete.
O altă funcționalitate este dată de existența unei alarme ca re se declanșează atunci când utilizatorul
este în apropierea unor locuri ce au fost specificate la crearea lor.

12 Pagina oficială Layar : <<http://www.layar.com/ >>, accesată ultima oară la 29 decembrie 2011
13 Butchart, B., Augmented Reality for Smartphones , (în format electronic la:
<<http://observatory.jisc.ac.uk/docs/AR_Smartphones.pdf >>, accesat ultima oară la 19 septembrie
2011)

36

Figura 2.12 – LibreGeoSocial [26]
Rezumat
Nevoia oamenilor de fi în legătură cu prietenii sau familia lor este vizibilă în entuziasmul cu care
aceștia folosesc aplicațiile și website -urile de socializare. Acest lucru a determinat ca odată cu
dezvoltarea dispotitivelor mobile, să se dezvolte și această ramură, programele de socializare fiind
portate pe platforma telefoanelor inteligente și co mbinate cu alte tehnologii inovatoare precum
realitatea augmentată.
În acest sens s -au creat aplicații prin care părinții își pot supraveghea într -un mod eficient copiii
(Life360), prin care tinerii pot interrelaționa cu prietenii lor, pot cunoaște noi pe rsoane și pot
schimba impresii în legătură cu locurile pe care le frecventează (Gypsii, LOCiMobile, Match2blue )
sau prin care mai multe persoane pot partaja drumul pe care îl parcurg într -o anumită perioadă de
timp (Glympse).
Prin perfecționarea camerei fo to și introducerea sistemului GPS, aplicațiile ce folosesc realitatea
augmentată au devenit din ce în ce mai atrăgătoare în răndul programatorilor, care începând cu
utilizarea punctelor geografice pentru a crea o lume augmentată (Mixare, Look!), s -au extin s prin
dezvoltarea tehnologiei de recunoaștere de obiectelor 3D (Layar) precum și produselor, prin
scanarea codului de bare al acestora (Junaio).

37
Capitolul III
Descrierea aplicației MeetYou
Aplicația prezentată în aceast ă lucrare este alcătuită din trei module corespunzătoare celor trei
nivele ale modelui arhitectural client – server Three -tier (3-tier architecture14), unde elementele de
interfață, de procesare și datele sunt separate. Nivelul de prezentare este constituit de aplicația
Android cu ajut orul căreia vor fi expuse informațiile referitoare la utilizatori, nivelul de date este
reprezentat de baza de date în care sunt stocate aceste informații, iar nivelul logic reprezintă
legătura dintre cele doua nivele și este realizată cu ajutorul servicii lor web și a serviciilor Android .
Nivelul logic – Tehnologiile utilizate
Android Location Service
Informațiile privind localizarea spațială devin din ce în ce mai importante în lumea dezvoltării
aplicațiilor mobile. Capacitatea de a prelua și de a furniza cu ușurință aceste date este utilizată cu
succes pe platformele mobile din zilele noastre. Android oferă această funcționalitate utilizând
serviciile de localizare ( location service ). Acestea oferă acces la facilități ce pot fi folosite pentru a
determina poziția curentă. În Android, ace ste facilități sunt cunoscute sub numele de location
providers și fiecare dintre acestea au propriul lor set d e puncte forte și puncte slabe. Următoarea
secțiune descrie cum fiecare din aceste metode funcționează, informații le fiind extrase din lucrarea
,,Professional Android Sensor Programming” s crisă de Greg Milette și Adam Stroud , publicată la
editura Wrox în iunie 2012 [31].

14 http://en.wikipedia.org/wiki/Multitier_architecture#Three -tier_architecture

38
GPS Provider
Termenul GPS face referire la întreg sistemul format din sateliții ce orbitează în jurul planetei,
receptorii, precum și stațiile de control care monitorizează procesul de stabilire a poziției curente.
Sistemul de poziționare globală este format din 27 de sateliți ce se rotesc in jurul Pamântului ș i
transmit informațiile către receptor i. Fiecare satelit urmează o cale prestabilită, asigurând astfel ca
la orice moment cel puțin 4 sateliți să fie disponibili în orice punct de pe glob. Figura 3.1 înfățișează
o constelație a satelițiilor GPS.
Conform [31], f iecare satelit din constelație transmite continuu două tipuri de date : efemeride și
almanah. Datele almanah includ informații orbitale despre fiecare satelit, precum și despre starea
întregului sistem, și sunt transmite receptorului GPS. Datele efemeride c onțin date despre starea
satelitului, data și ora curentă. Prin cele două tipuri de informații este stabilită locația curentă,
acuritatea acestui calcul fiind furnizată de datele efemeride.
Pentru a furniza locația sa, un receptor trebuie să fie în măsură să determine distanța de la el către
ceilalți sateliți. Acest lucru este posibil prin utilizarea datelor efemeride ce includ poziția precum și
timpul la care a avut loc transmisia. Folosind aceste distanțe, receptorul GPS poate triangula locația
sa curent ă. Mai exact, punctul de la care toate sferele se intersectează este poziția receptorului . Un
minim de trei sateliți este necesar pentru a determina o locație bidimensională (latitudine și
longitudine), ceilalți ajutând la calculul altor informații precum altitudinea. Figura 3.1 Sateliții GPS [30]

39
Deși GPS este util în determinarea locației curente, acesta prezintă anumite dezavantaje, în special
pe platformele telefoanelor mobile, unul fiind constituit de timpul în care se poate calcula poziția
curentă. Înainte ca locația să poate fi c alculată, trebuie să fie determinați sateliții ce ar trebui să
ofere informațiile necesare, proces ce poate fi destul de lent. Un alt aspect este constituit de faptul
că receptorul GPS are nevoie de o cale directă către sateliții GPS. Acest lucru înseamnă că
receptorii GPS nu pot lucra în spațiile închise, dar și că ar putea exista probleme în cazul în care
cerul nu ar fi vi zibil. Acest aspect este afectat și de faptul că un telefon mobil nu poate conține unde
radio de putere mare.
Network Provider
În Andro id, localizarea bazată pe rețea poate fi realizată în două moduri : utilizând turnurile celulare,
precum și prin utilizarea informațiilor oferite de rețeaua wireless.
Utilizarea punctelor de acces wireless
Potrivit [31], detectarea locației se realizează p rin scanarea rețelelor wireless disponibile. Informația
ce include adresele MAC15 ale punctelor de acces Wi -Fi, precum și puterea semnalului primit de la
aceste puncte este colectată mai întâi de către telefoanele mobile. Dispozitivul realizează apoi o
interogare la serviciul de localizare Google (care este diferit de serviciul de localizare Android) de
la care obține poziția curentă.
Două dintre beneficiile pe care le oferă localizarea prin Wi -Fi se referă la faptul că este posibilă
depistarea poziției cur ente în spațiile închise, precum și la faptul că de cele mai multe ori timpul și
consumul de baterie este mai mic decât la GPS.
Așa cum reiese din [31], această facilitate prezintă și dezavantaje. În primul rând, pentru a
determina locația curentă, trebuie să existe puncte de acces disponibile. În plus, rețelele trebuie să
prezinte un identificator uni SSID, ipsa acestuia precum și terminarea acestuia cu ,,_nom ap”
nefăcând posibilă partajarea informațiilor cu serviciul de localizare Google.

15 Media Access Control

40
Adițional, schim barea locației punctelor de acces Wi -Fi poate cauza inexactități în datele privind
poziția curentă. Dacă un utilizator, care deține o rețea wireless în propria casă, ar pleca cu
dispozitivul în vacanță, serviciul de localizare ar putea determina greșit poz iția curentă, bazându -se
pe informațiile existente în sistem, ce au fost recepționate în trecut. Cu toate că serviciul de
localizare permite schimbarea adresei punctelor de acces, acest lucru nu poate fi realizat și manual
de către utilizator.
Utilizarea turnurilor de telefonie mobilă
Pentru a funcționa corect, un dispozitiv celular trebuie să fie în contact cu un turn de control. În
timp ce telefonul este în mișcare, este posibil conectarea la alte turnuri atunci când puterea
semnalului de la un turn de c ontrol de care se apropie devine mai puternică. Cunoașterea
identificatorului unic al turnurilor la care a fost sau este conectat, poate oferi o perspectivă asupra
zonei unde dispozitivul se află, în cazul în care adresa acestor turnuri celulare este cunos cută.
La fel ca și în cazul rețelelor wireless, Android lucrează cu serviciul de localizare Google pentru a
asocia fiecărui turn celular o locație. Pentru acest caz, informațiile includ atât date despre turnul la
care este conectat momentan, precum și info rmații despre ultima locație furnizată de GPS.
Atunci când un dispozitiv are nevoie să găsească locația curentă, trimite informații privind turnul
celular la care este conectat, precum și despre cele la care a fost conectat serviciul Google. Cu cât
numarul de identificatori trimiși este mai mare, cu atât și acuritatea informațiilor va fi mai mare.
Determinarea locației nu este posibilă în cazul trimiterii unui singur ID celular.
Determinarea poziției unui telefon Android
Pentru dezvoltatorii de aplicații pe ntru telefoanele mobile care doresc să folosească informații ce
privesc localizarea, Android oferă un API robust ce se folosește de tehnologiile prezentate mai sus
pentru a obține datele dorite. Majoritatea claselor utilizate în acest scop se găsesc în pa chetul
android.location și includ membri precum : LocationManager, LocationProvider, Location,
Criteria, LocationListener .

41
LocationManager
Location Manager este un serviciu la nivel de sistem. Se rviciile la nivel de sistem sunt obținute
direct de la context, utilizându -se numele acestora, nefiind posibilă instanțierea de obiecte. Acesta
oferă informații privind starea curentă a sistemului de localizare, date ce includ furnizorii
disponibili, furni zorii activi, precum și informații privind statusul GPS. Prin LocationManager se
poate specifica timpul la care se dorește actualizarea locației curente și se poate obține efectiv
ultima actualizarea a acesteia.
private Location getLocationByProvider(Conte xt context, String provider) {
Location location = null;
LocationManager locationManager = (LocationManager) context
.getSystemService(Context. LOCATION_SERVICE );
if (!isProviderSupport ed(locationManager, provider))
return null;
location = locationManager.getLastKnownLocation(provider);
return location;
}
Figura 3.2 Componentele Android pentru localizare [31]

42
Înainte de a putea u tiliza Location Manager trebuie sc adăugate cateva permisiuni în fișirul manifest
al proiectului pentru a sprijini accesul la componentele hardware necesare. În acest caz sunt
necesare permisiunile pentru localizarea fină și grosieră.
<uses -permission android:name="android.permission.ACCESS_FINE_LO CATION" />
<uses -permission android:name="android.permission.ACCESS_COARSE_LOCATION" />
Location Provider
Clasa LocationProvider este o abstractizare pentru sursele de la care pot proveni datele privind
localizarea, surse ce au fost prezentate anterior. Deși fiecare dintre acestea generează infornații în
mod diferit, modul de comunicarea cu aplicația este același.
Location
Location este clasa care încapsulează datele propriu -zise privind locația curentă a telefonului mobil
și pune la dispoziție caracteris tici precum latitudinea, longitudinea și altitudinea la care se află
dipozitivul Android.
Criteria
O aplicație poate utiliza Criteria pentru a interoga LocationManager în scopul obținerii
furnizorilor ce pot oferi anumite date de interes. Această clasă e ste utilă atunci când programatorul
este concentrat mai mult asupra unor caracteristici pe care calculul obținerii locației trebuie să îi
respecte și nu asupra furnizorilor folosiți.
LocationListener
Interfața LocationListener conține o serie de metode callback care sunt declanșate atunci când au
loc schimbări în ceea ce privește locația curentă a dispozitivului ( onLocationChange ) sau starea
serviciului de localizare ( onProviderEnabled, onProviderDisabled, onStatusChanged ).
LocationManager permite ca o apli cație să înregistreze și să anuleze înregistrarea unei clase ce
implementează LocationListener și care are ca rol procesarea informațiilor privind noua locație.

43
Google Maps
Pentru a putea afișa punctele găsite de LocationManager se pot utiliza clasele din biblioteca externă
Google Maps . Pentru aceasta, proiectul construit trebuie să fie de tip Google APIs, o versiune
standard Android neavând posibilitatea referențierii claselor necesare. Totodată fișierul manifest
trebuie să specifice utilizarea acestei bib lioteci și să ofere acces la internet pentru obținerea copiei
necesare.
<uses -library android:name= "com.google.android.maps" />
<uses -permission android:name= "android.permission.INTERNET" />
Componentele Google Maps
MapView
Clasa MapView este unealta care afișează harta în aplicația Android. Fișierul .xml ce specifică
aspectul activității în care harta va fi încărcată include un element de tip
com.google.android.maps.MapView cu atributul android:apiKey . Cheia este necesar ă pentru a avea
acces la API -ul Google Maps , iar pentru a o obține este nevoie înregistrarea la serviciul Google
Maps , urmând pașii prezentați la adresa https://developers.google.com/maps/documen tation
/android/mapkey .
OverlayItem
OverlayItem este un obiect ce marchează un element pe hartă. Acesta este un container format
dintr -un marcator, un titlu, precum și un obiect de tip GeoPoint ce memorează locația – latitudine,
longitudine, acuritate.
ItemizedOverlay
ItemizedOverlay ține lista de obiecte de tip Overlay și descrie modul cum acestea vor fi afișate.
Întrucât ItemizedOverlay este o clasă abstractă, aplicația trebuie să conțină o clasă ce
implemenetează metodele definite aici.

44
KML Format
Formatul KML16 este folosit pentru a expune date geografice într -un explorator pentru Pământ, așa
cum sunt : Google Earth, Google Maps și Google Maps pentru mobil. KML prezintă o structură xml
și trebuie realizat întocmai cu modelul listat în KML Reference17.
Pentru a se obține mulțimea de coordonate corespunzătoare drumului rutier dintre două puncte de
pe glob, se poate realiza o cerere la adresa: http://maps.google.com/maps?f=d&hl=en&
saddr=slat,slng&dad dr=dlat,dlng&ie=UTF8&0&om=0&output=kml , unde slat, slng reprezint ă
latitudinea și longitudinea punctului sursă, iar dlat, dlng reprezintă latitudinea și longitudinea
punctului destinație. Fișierul .kml rezultat este mai apoi parsat, utilizându -se o instanț ă a parserului
SAXParser ce va lua ca parametru un handler, ce specifică modul cum informațiile vor fi extrase.
Punctele obținute sunt transformate în elemente GeoPoint și pasate unui obiect ce moștenește
proprietățile clasei abstracte com.google.android. maps.Overlay , pent ru a fi afișate pe suprafața une i
hărți.
JSONObject
Potrivit Wikipedia, JSON este un acronim în limba engleză pentru JavaScript Object Notation și
este un format de reprezentare și interschimb de date între aplicații. Acesta este un forma t text,
inteligibil pentru oameni, utilizat pentru reprezentarea obiectelor și a altor structuri de date și este
folosit în special pentru a transmite date structurate prin rețea.
Obiectele JSON sunt construite în perechi de tip cheie:valoare. Elementele o biectului sunt separate
prin virgule, fiecare obiect este delimitat cu ajutorul acoladelor, iar un șir de obiecte este memorat
între paranteze pătrate.
Este un standard de scriere mai economic decât XML în ceea ce privește marimea datelor, dar mai
puțin li zibil decât acesta, limitat la valori text și valori numerice, nefiind posibilă memorarea
informațiilor în format binar.

16 Keyhole Markup Language
17 KML Reference (în format elect ronic la adresa << https://developers.google.com/kml/documentation/ kmlreference
>>, accesat ultima oară la 30 mai 2012)

45
În cazul de față, obiecte de tip JSON au fost folosite la schimbul de informații dintre aplicație si
baza de date SQL, între aplicație și Facebook, pentru logarea și validarea conturilor utilizatorilor, și
pentru afișarea prietenilor utilizând tehnologia realității augmentate.
JSONObject și baza de date
Așa cum este afirmat în unul din tutorialele IBM18, există o tendință răspândită în a folosi obiecte
javascript pentru a transfera o serie de linii dintr -o bază de date către un vector de obiecte dintr -o
aplicație, unde fiecare obiect reprezintă o linie și fiecare proprietate o coloană din baza de date (și
viceversa).
Atunci când se dorește introducerea unui element nou în baza de date, se crează mai întâi un obiect
javascript pe baza unui map proprietate:valoare, iar mai apoi este trimis printr -o cerere HttpPost
către un serviciu php. În scriptul php, după ce se realizează decodificarea ace stuia, are loc inserarea
propriu -zisă.
O problemă poate fi întâmpinată în scriptul php atunci când magic_quotes_gpc este activ (implicit
în versiunile anterioare PHP 5.4) și se încearcă decodificarea obiectului JSON. Soluția folosită de
mine a constat în a pelarea metodei stripslashes pe elementul recepționat și utilizarea metodei de
decodificare pusă la dispoziție de framework -ul php Zend.
Atunci când se dorește returnarea unor înregistrări din baza de date, procedeul es te același doar că
obiectul JSON este construit în scriptul PHP be baza unei interogări a bazei de date și returnat în
aplicația android sub forma unui obiect HttpResponse din care va fi extras stringul corespunzator
obiectului JSON sau vectorului de obiecte JSON ( JSONArray ), ce vor fi ulteri or decodificate ș i
utilizate în aplicație.
JSONObject și Facebook
Întrucât modul cum aplicația interacționează cu Facebook va fi prezentat în unul dintre
subcapitolele următoare, mă voi limita doar la rolul obiectelor javascript în acest proces.

18Using XML and JSON with Android, Part 1: Explore the benefits of JSON and XML in Android applications :
<<http://www.ibm.com/developerworks/web/library/x -andbene1/index.html?ca=drs ->>, accesat ultima oară la 30 mai
2012

46
După valid area datelor furnizate de utilizator are loc o cerere la API -ul facebook în scopul obținerii
de informații cu privirea la persoana logată. Acest lucru se realizează utilizând o instanță a clasei
AsyncFacebookRunner, ce oferă posibilitatea executării asincr one a metodelor și returnarea
rezultatelor într -o clasă ce implementează RequestListener sub forma unui string, din care se va
obține în urma parsării un obiect JSON. Informațiile ce pot fi extrase se referă la numele,
prenumele, emailul, numărul de telefo n sau orice alte date personale memorate de Facebook.
JSONObject și Mixare
Mixare este unealta pe care am ales s ă o folosesc pentru a expune pe ecranul camerei date ce
privesc localizarea utilizatorilor, ilustrând astfel conceptul de realitate augmentată. Mixare își
procură informațiile necesare din scriptul php specificat în fișierele de configurare, iar formatul
așteptat de acesta este cel corespunzător unui obiect de tip JSON. În interiorul bibliotecii, există o
clasă ce are ca rol procesarea datelor ex trase și transformarea lor în elemente Marker, obiecte ce vor
fi afișate pe suprafața telefonului, specificând numele utilizatorului, precum și distanța la care se
află de cel care face interogarea.
Facebook API
Rețeaua de socializare Facebook oferă pentru platforma Android o bibliotecă prin intermediul
căreia dezvoltatorii de tele fonie mobilă au posibilitatea î ntegistrării acesteia în aplicațiile lor.
Android SDK este compus din metode ce privesc cereri sincrone (API Request Methods) și
asincrone (Async AP I Request Methods) către serverele Facebook, metode pentru autentificare
(Authentication Methods ), utilizarea de ferestre Facebook (Dialog Methods) și funcții ajutătoare
(Helper Methods).
Una dintre formele de logare în aplicația MeetYou constă în utiliza rea contului de Facebook pentru
înregistrarea și validarea datelor personale. Pentru a realiza aceste lucru, primul pas a fost în a
realiza o clonă a bibliotecii Facebook19, importarea acesteia în spațiul de lucru și referențierea ei în
cadrul aplicației.

19 Android SDK : <<https://github.com/facebook/facebook -android -sdk#readme >>, accesat ultima dată la 30 mai 2012

47
Următorul pas a constat în adăugarea unei semnături la proiect. Pentru aceasta, am generat o cheie
cu ajutorul executabilului keytool, ce poate fi găsit în folder ul Java sdk și a fișierului
debug.keystore din folderul .android, urmând indicațiile prezentat e pe pagina dezvoltatorilor
Facebook20. Șirul de caractere obținut (keyhash) a fost utilizat pentru înregistrarea aplicației
MeetYou în secțiunea Mobile din App Dashboard, lucru ce poate fi vizualizat în Figura 3.3.
Pentru a avea acces la informațiile furnizate de rețeaua de socializare, în aplicația MeetYou a fost
creat un obiect de tip Facebook ce a primit ca parametru identificatorul generat la înregistrare ( App
ID/ App Key) și pe baza acestuia a fost instațiat un obiect de tip AsyncFacebookRunner ..
Dacă proprietarul telefonului are instalat pe telefonul mobil aplicația Facebook și este logat la
aceasta, MeetYou nu va trebui decât să instanțieze un obiect de tip User ce va prezenta datele
stocate cu privire la acest utilizator, altfel o fereastră de autentificare va apărea unde utilizatorul va
trebui să se logheze și să autorizeze accesul aplicației MeetYou la profilul acestuia și la graful
social la care ia parte.
După autentificare, pe baza obiectului de tip AsyncFacebookRunner se va face o cerere la baza de
date Facebook pentru obținerea datelor personale, iar acestea vor fi returnate, așa cum a fost
prezentat în secțiunea anterioară sub forma unul obiect de tip JSO N.

20 Android Single Sign -On: http://developers.facebook.com/docs/mobile/android/sso/#sig , accesat ultima oară la 31 mai
2012
Figura 3.3 Înregistrarea aplicației Me etYou la Facebook

48
Mixare API
Mixare API este o bibliotecă open -source pentru telefoanele mobile intelige nte care combină
imaginea captată prin obiectivul camerei cu informațiile legate de locația dispozitivului. Atunci
când telefonul este în mișcare, locația este calcula tă cu ajutorul metodelor prezentate anterior și apoi
livrată către serviciul web specificat în fișierul de configurare. Punctele de interes aflate în
apropiere sunt serializate sub forma unui obiect JSON și returnate aplicației. Informațiile ce sunt
vizibi le pe ecranul telefonului depind de direcția în care este îndreptat dispozitivul camerei, aspect
detectat cu ajutorul compasului, giroscopului și a senzorilor de mișcare.
Programatorul are posibilitatea specificării mai multor servicii web, de la care se a șteaptă răspuns și
codificarea rezultatelor folosind diverși markeri, în funcție de serviciul de care aparțin. Astfel,
există posibilitatea utilizării formelor preexistente: cercuri, triunghiuri ce pot lua culori diferite, dar
se pot introduce și alte form e sau elemente de tip Drawable .
Obiectul JSON recepționat în urma apelării la serviciul web este mai apoi procesat pe baza
structurii așteptate și transformat într -un vector de obiecte POIMarker ce va fi afișat pe ecranul
telefonului. Fiecare obiect POIMar ker este constituit dintr -o iconiță și o casetă text, în care este
specificat punctul de interes și distanță la care se află de utilizator.
Pentru a folosi aceste funcționalități oferite de Mixare, a fost necesar clonarea aplicației Mixare
Browser aflată l a adresa https://github.com/mixare/mixare.git și împărțirea pachetelor în funcție de
rolul pe care îl au în crearea spațiului augmentat. Pe de o parte a fost necsar crearea și importarea
unui proiect bib liotecă unde au fost puse pachetele de forma org.mixare.lib, iar pe de altă parte au
trebuit adăugate în cadrul proiectului MeetYou celelalte pachete ce conțineau clasele responsabile
cu accesarea serviciilor web și procesarea informațiilor pentru expunere a lor pe ecranul telefonului.
În cadrul aplicației MeetYou, biblioteca Mixare a fost utilizată pentru afișarea prietenilor pe
dispozitivul camerei. Acest lucru a fost realizat prin crearea unui serviciu web care pe baza
identificatorului utilizatorului ret urnează locația prietenilor (stocată în baza de date), folosind
următorul format:

49
{
"status": "OK",
"num_results": 1,
"results": [
{
"id": "2",
"lat": 47.173752",
"lng": "27.575133",
"elevation": "0",
"title": "Ion Tudorache",
"distance": "380",
"has_detail_page": "0",
"webpage": ""
}
}
Adresa serviciului a fost specificată în lista de șiruri de caractere ,,defaultdatasource” din fișierul
arrays.xml, odată cu aceasta și numele serviciului – MEETYOU – precum și t ipul de iconiță folosit
– NAVIGATION_MARKER . În cazul în care un prieten se află la o distanță mai mică de 100 de
metri, iconița va fi constituită dintr -un triunghi verde, altfel va fi o resursă de ti p Drawable .
Mesaje Text (Short Message Service)
Una dintre funcționalitățile utile pe care Android o pune la dispoziția programatorilor este
posibilitatea trimiterii de mesaje în interiorul aplicațiilor, precum și recepționarea și manipularea
conținutului acestora atunci când sunt recepționate de către disp ozitivul mobil.
Trimiterea de mesaje text
Clasa SmsManager face parte din pachetul android.telephony și este responsabilă cu trimiterea de
date, text și mesaje pdu21 SMS. Pentru a putea trimite mesaje, este necesar obținerea unei referințe
la un obiect SmsM anager utilizându -se metoda statică SmsManager.getDefault , precum și
specificarea în fișierul manifest al proiectului permisiunea <uses-permission android:name=
"android.permission.SEND_SMS"/> . Ultimul pas constă în apelarea metodei sentTextMessage ce
are printre parametri numărul destinatarului și mesajul ce se dorește a fi livrat.

21 Protocol data unit

50
Recepționarea de mesaje text
Pentru ca o aplicație să urmărească difuzarea de intenții SMS, este necesară specificarea permisiunii
<uses -permission android:name="android.permiss ion. RECEIVE_SMS"/> în manifestul aplicației,
precum și înregistrarea unui Broadcast Receiver ce va declanșa o nouă intenție de difuzare
(Broadcast Intent ) cu acțiunea android.provider.Telephony.SMS_RECEIVED de fiecare dată când
un mesaj este recepționat .
Intenția de difuzarea a mesajelor include informații privind mesajele text recepționate (numărul de
telefon al destinatarului, timpul la care a avut loc livrarea), salvate sub forma unui vector de obiecte
cu formatul PDU22. Pentru extragerea acestor inform ații este necesară transformarea
componenetelor vectorului byte PDU în obiecte SMSMessage prin apelarea metodei
SmsMessage.createFromPdu , așa cum este ilustrat în următoarea secvență.
Bundle bundle = intent.getExtras();
SmsMessage[] msgs = null;
if (bundle != null) {
Object[] pdus = (Object[]) bundle.get("pdus");
msgs = new SmsMessage[pdus.length];
for (int i=0; i<msgs.length; i++){
msgs[i] = SmsMessage. createFromPdu ((byte[])pdus[i]);
}
}

Nivelul de interfață
Interf ața unei aplicației este tot ceea ce utilizatorul poate vedea și cu care poate interacționa.
Platforma Android oferă o varietate de componente preconstruite cum ar fi obiectele de aspect23 și
controale le UI ce permit modelarea interfeței grafice Android .
Toate elementele de interfață într -o aplicație Android sunt construite utilizând obiectele View și
ViewGroup. Un obiect de tip View este un element care desenează ceva pe ecran și care permite
interacțiunea cu utilizatorul. Un obiect ViewGroup este un contai ner care adăpostește mai multe

22 Protocol Data Unit
23 Layouts, în limba engleză

51
obiecte View pentru a putea defini aspectul unei interfețe , fiecare componentă a aplicației fiind
definită ca o ierarhie de obiecte View și ViewGroup, așa cum poate fi vizibil în Figura 4.1.

Figura 3.4 Ierarhie de obiecte View și ViewGroup
În cadrul acestei secțiuni nu ma voi concentra asupra fiecărui element de vizualizare utilizat în
realizarea acestei interfețe grafice, ci voi încerca să explic elementele avansate pe care le -am utilizat
în crearea ei.
Lucrul cu animații
Interfețele grafice pentru aplicațiile mobile s -au dezvoltat într -un ritm alert, permițând folosirea
unor elemente avansate de grafică cum sunt umbrele, efectele de transluciditate, animațiile sau
utilizarea bibliotecii OpenGL.
Animațiile Tweened oferă o m odalitate simplă de a oferi adâncime, mișcare sau feedback
utilizatorilor la un cost minim de resurse. Utilizarea de animații pentru a aplica un set de schimbări
în privința orientării, scalării, poziționării și opacizării resurselor este mai puțin costisi toare decât
redesenarea manuală a spațiului de lucru pentru a obține efecte similare.
Animațiile Tw eened sunt adesea folosite pentru:
 Tranziția dintre activități

52
 Tranziția între aspectele24 unei activități
 Tranziția dintre diferite părți ale conținutului af ișat în același ecran
 Oferirea unui feedback vizual utilizatorului (e.g. o clepsidră care se rotește indicând
progresul unei acțiuni)

Crearea de animații Tweened
Animațiile Tweened sunt create utilizându -se clasa Animation din pachetul android.view
.anima tion. Următoarea listă oferă o imagine asupra tipurilor de animații disponibile:
 AlphaAnimi tion permite animarea unei schimbări în perspectiva vizuală în ceea ce privește
transparența
 RotateAnimation permite rotirea elementului de vizualizare selectat în p lanul XY
 ScaleAnimation oferă posibilitatea măririi sau micșorării obiectului selectat
 TranslateAnimation se utilizează pentru mutarea elementului selectat pe suprafața ecranului
Clasa AnimationListener permite crearea unei rutine de tratare a unui eveniment care este declanșat
atunci când o animație începe sau se termină. Acest lucru se poate realiza apelând metoda
setAnimationListener pe obiectul Animation și plasarea unei implementări pentru interfața
AnimationListener , suprascriind metodel e onAnimationEnd, onAnimationStart și onAnimation
Repeat după necesități.
Totodată poate fi precizat modul cum o animație variază în timp prin intermediul unui obiect de tip
Interpolator. Acest lucru permite ca efectele de animație (transparență, scalare, translare, rotație) să
fie accelerat e, încetinit e sau repetat e.
În cadrul aplicației MeetYou, animațiile au fost folosite pentru translarea unor obiecte de tip View
atunci când un buton este apăsat. Mai exact, atunci când butonul de opțiuni este atins, obi ectul de
tip LinearLayout în care sunt definite elementele din meniu va deveni vizibil și va transla spre
partea opusă a ecranului. La o doua atingere, acesta va transla spre stânga și va deveni din nou

24 layouts, în limba engleză

53
invizib il, lucru ilustrat în Figura 3.5 . Menționz că la realizarea acestei funcționalități am folosit ca
sursă de inspirație postarea de pe blogul Android Blogger25.

Figura 3.5 Translarea unui obiect de tip LinearLayout
Utilizarea de liste cu conținut eterogen
Obiectele ListView puse la dispoziție de către Android sunt un mod excelent de a expune date care
au aceeași configurație. Cu toate acestea, de cele mai multe ori conținutul unei liste variază și este
nevoie de o structură mai complexă pentru a expune aces te informații.
În cazul aplicației MeetYou, listele eterogene au fost utilizate pentru a grupa prietenii unui utilizator
în funcție de grupul de care aparțin. Pentru aceasta m -am folosit de postarea CWAC’d Up:

25Android Blogger, Sliding drawer, again aflat la adresa << http://androidblogger.blogspot.ro/2009/01/sliding -drawer –
again.html >>, accesat ultima oară la 20 iunie 2012.

54
Alternative Adapters de pe blogul adresat dezv oltatorilor de aplicații pentru telefoane mobile:
AndroidGuys26.
Pentru a utiliza această facilitate a fost necesară clonarea proiectului de la adresa https://github.com/
commonsguy/cwac -merge/tree , importarea bibliotecii java SackOfViewsAdapter .jar și adăugarea în
cadrul proiectului a clasei MergeAdapter. Pentru a crea o listă cu elemente având o structură
distinctă a fost necesară crearea unui obiect de tip MergeAdapter și adăugarea unui obiect de tip
ListAdapter pentru fiecare tip de listă utilizat și a un obiect de de tip View pentru fiecare element de
vizualizare introdus.
Nivelul de date
Informațiile despre utilizatorii aplicației MeetYou sunt stocate într -o bază de date MySql, a cărei
schemă este p rezentată în Figura 3. 6.
Atunci când un utilizat or dorește să -și creeze un cont nou, informațiile colectate vor fi stocate în
tabelul Potential_Users , iar mai apoi dup ă ce utilizatorul va confirma cererea făcută, informațiile
vor fi adăugate în tabelul Users . În cazul în care un utilizator dorește să se logheze cu contul de
Facebook, informațiile vor fi stocate direct in tabelul Users .
Atunci când un utilizator dorește să adauge un alt utilizator în lista de prieteni, acesta va trimite o
cerere și o noua înregistrare va fi făcută în tabelul New_Requests . După ce al doilea utilizator va
accesa notificarea, datele vor fi adăugate în tabelul Requests . În cazul în care acesta dorește să
accepte prietenie, se vor adăuga două linii în tabelul Friends, corespunzătoare fiecăruia dintre
utilizatori, altfel se va adăuga o linie în tabelul Rejected_Requests care va împiedica o alta tentativă
de a primi o cer ere din partea acelui utilizator. Fiecare utilizator are posibilitatea adăugării de noi
grupuri și locații ce vor fi stocate în tabelele Groups , repsectiv Saved_Locations . Fiecare grup poate
avea setată o anumită locație , astfel încât dacă utilizatorul se află în perimetrul acelei locații și alți
prieteni se află în apropierea lui, acesta nu va primi notificare decât de la cei care nu se află în acel
grup. Locațiile salvate vor fi accesate și atunci când un utilizator dorește să se înregistreze într -o

26 Mark Murphy , CWAC’d Up: Alternative Adapters , Android Guys, în format electronic la adresa
<<http://www.androidguys. com/ 2009/07/29/cwacd -up-alternative -adapters/

55
anumi tă locație, lucru ce va fi salvat în tabelul Checked _In și va fi afișat pe peretele de noutăți al
prietenilor săi.

Figura 3.6 Diagrama bazei de date

56
Ghid de utilizare a aplicației
Crearea unui cont nou
Pentru a putea utiliza această aplicație, o pers oana are două posibilități:
 Crearea unui nou cont, utilizând opțiunea Get a new MeetYou ID!
 Crearea unui nou cont, utilizând contul de Facebook
Crearea unui cont MeetYou constă în doi pași:
 completarea unor informații personale referit oare la numele, prenumele, sexul, numărul de
telefon și email ul persoanei, precum și parola ce urmează a fi utilizată pentru logare
(Figura 4.1)
 activarea contului, accesând adresa primită prin email
Crearea unui cont utilizând autentificarea Facebook se va putea realiza la prima logare utilizând
butonul Connect , existând două posibilități:
 dacă utilizatorul are aplicația de Facebook instalată și este deja logat, informațiile extrase
din contul de Facebook vor fi folosite pentru crearea contului MeetYou, după aceasta
urmâ nd logarea propriu -zisă în aplicație
 dacă aplicația Facebook nu este instalată pe dispozitivul Android, o fereastră Facebook de
logarea va apărea pe ecran, unde acesta își va putea introduce datele personale. Daca acestea
sunt corecte, va fi creat un nou c ont MeetYou și va putea începe să utilizeze aplicația
Logarea în aplicația MeetYou
Pentru ca un utilizator să se poata loga cu contul MeetYou, acesta trebuie să completeze câmpurile
corespunzătoare adresei de email și parolei pe care și -a ales -o la crearea contului și să apese butonul
Sign in . Dacă informațiile sunt corecte, acesta va fi direcționat către profilul său. Acesta are
posibilitatea memorării datelor, bifând opțiunea Remember my ID and password , astfel încât la
următoarea logare nu va mai fi nevoit să completeze câmpurile.

57
De ficare dată când cineva se va loga în aplicație utilizând contul de Facebook, se va realiza o
cerere asincronă la serviciul Facebook pentru obținerea informațiilor personale, iar datele obținute
vor fi utilizate la act ualizarea bazei de date MeetYou.

Modelul aplicației
Aplicația este formată dintr -un cadru principal unde fiecare dintre opțiunile selectate va fi încărcată,
dintr -o bară de instrumente compu să din trei butoane corespunzătoare accesării cererilor de
prietenie, noutăților și vizualizării locațiilor salvate, precum și dintr -un buton corespunzătoe
accesării meniului lateral.
Meniul lateral este format dintr -o casetă text unde pot fi căuta ți alți utilizatori, o opțiune către
pagina prinicipală și o listă cu toate funcțiile pe care le posedă aplocația: vitualizarea grupuri lor,
locațiilor, noutăților, setărilor și a utilizatorilor respinși.
Profilul utilizatorului Figura 3.7 Crearea unui cont MeetYou și logarea în aplicație

58
Pagina principală a aplicației con stă în expunerea informațiilor principale ale utilizatorului: nume,
prenume, email, locația curentă dată prin latitudine și longitudine, precum și lista cu ultimele zece
înregistrări ale locației. Pe această pagină se găsește butonul de Check In (pentru în registrarea într -o
anumită locație) , precum și două butoane de vizualizare a prietenilor . Apăsându -se pe butonul Map
View, informațiile referitoare la localizarea prietenilor vor fi expuse pe suprafața hărților Google,
permițându -i utilizatorului să aibă o privire de ansamblu asupra tuturor locațiilor. Butonul AR View
va deschide camera telefonului mobil și va afișa pe suprafața ecranului prietenii aflați la o distanță
de maxim douăzeci de kilometri.
Adăugarea, editarea, ștergerea și vizualizarea unei locații
Utilizatorul are posibilitatea să se înregistreze în anumite locații pentru ca prietenii săi să fie
înștiințați în privința locației și opțional asupra activ ității pe care o desfășoară. Pentru aceasta,
utilizatorul trebuie să își salvaze propriile locații, urmând următorii pași:
 Alegerea opțiunii Locations din meniul cu opțiuni sau din bara cu instrumente
Figura 3.8 Afișarea prietenilor pe hățile Google și pe ecranul telefonului utilizând Mixare

59
 Apăsarea butonului plus din caseta text Search Location s
 Completarea câmpurilor cu informațiile necesare: numele, latitudinea, longitudinea, orașul
și adresa locației
 Apăsarea butonului de Save
Pentru a vizualiza locația se va apăsa pe butonul desemnat de imaginea globului pământesc,
existând posibilitatea sc himbării latitudinii și longitudinii odată ce pinul este mutat în altă zonă a
harții. Câmpurile ce trebuie sc completate cu adresa, respectiv orașul corespunzător locației vor fi
setate în mod implicit cu informațiile obținute utilizând serviciul Google Map s.

Figura 3.9 Crearea și vizualizarea unei locații utilizând Google Maps
În cazul în care se dorește editarea sau ștergerea unui locații, aceasta va fi mai întâi căutată utilizând
căseta text Search Locations , iar în urma efectuării unei apăsări prel ungit e se va putea alege
opțiunea dorită din meniul de context apărut .
Opțiunea Check In
Pentru a se putea înregistra într -o anumită locație, utilizatorul va trebui să apese butonul imagine de
pe pagina principală a profilului. O listă cu toate locațiile salvate va deveni accesibilă , iar în ur ma
selectării uneia dintre acestea și apăsării buto nului Add, o fereastră dialog va apărea în care
persoana va putea să precizeze activitatea pe care o desfășoară. Apăsând butonul OK, înregistrarea

60
va fi efectuată, iar prietenii vor putea avea acces la această modificarea, accesând profilul acestui
utiliz ator sau vizualizând lista cu noutăți.

Vizualizarea noutăților
Al doilea buton din bara de instrumente are ca scop afiș area locurilor unde s -au înregistrat prietenii
utilizatorilor, lista fiind actualizată cu date mai vec hi pe măsură ce persoana defilează printre
elementele acesteia .
Noi cereri de prietenie
Atunci când utilizatorul primește noi cereri de prietenie, acesta va fi înștiițat prin afișarea numărului
de cereri ce nu au fost vizualizate pe suprafața b utonului din bara de instrumente. Atunci când
acesta este apăsat aceste cereri vor putea fi vizualizate și se va putea răspunde prin acceptul sau
respingerea acestora. În cazul în care utilizatorul nu dorește să răspundă la acestea, cererile vor
putea fi v izualizate mai târziu accesând opțiunea Friend Requests din meniul lateral.
Figura 3.10 Înregistrarea într -o locație

61

Administrarea grupurilor
Un utilizator are posibilitatea definirii mai mulor grupuri cu aju torul cărora să organizeze lista de
prieteni. Fiecare grup poate avea asociat o locație, astfel încât atunci când se află în preajma acelei
locații (la o distanță de maxim 200 de metri), alarma care notifică faptul că se află în preajma unor
cunoștințe să nu se declanșeze decât pentru persoanele care nu se află în acest grup. Acest lucru este
necesar atunci când, spre exemplu, utilizatorul se află în cadrul facultății în care studiază și nu ar
vrea să fie notificat de prezența colegilor, dar ar vrea să fie notificat în cazul în c are un alt prieten ar
fi în apropiere.
Atunci când utilizatorul trimite sau acceptă o cererea de prietenie trebuie să specifice grupul în care
va dori să adauge acea persoană, nefiind posibilă existența unui prieten în afara unui grup. Aplicația
permite și editarea componenței grupurilor, utilizatorul putând schimba grupul din care face parte
un utilizator printr -o simplă apăsare de buton de pe pagina de profil a acelui prieten.
Figura 3.11 Recepționarea de cereri noi și afișarea lor

62

Figura 3.12 Editarea unui grup
Acceptarea utilizatorilor a căror cerere a fos t respinsă
Atunci când un utilizator respinge cererea de prietenie a unui alt utilizator, persoana respinsă nu va
mai putea să -și reînoiească cererea. Pentru aceasta, în cazul în care primul utilizator se răzgândește
va putea să accepte mai târziu prieten ia prin deschiderea listei Rejected Users , găsirea utilizatorului
dorit, accesarea profilului acestuia și apăsării butonului de acceptare.

Figura 3.13 Adăugarea unui utilizator a cărui cerere de prietenie a fost respinsă

63
Vizualizarea prietenilor
Pe lângă cele două metode prezentate mai sus de afișare a prietenilor, o altă cale este accesând
opțiunea Friends din meniul lateral. O listă cu toți prietenii așezați în funcție de grupul de care
aparțin va deveni accesibilă, iar prin selectarea unuia din tre prieteni va putea fi vizualizat profilul
acestuia.
Pagina de profil a acestuia pune la dispoziție posibilitatea schimbării grupului de care aparține,
ștergerea acestuia ca prieten, accesarea drumului rutier între utilizator și acesta, precum și lista c u
prietenii acestuia.

Figura 3.14 Accesarea opțiunilor disponibile pe profilul unui prieten
Trimiterea locației pe baza unui cuvânt cheie
Utilizatorul are posbilitatea alegerii unui cuvânt cheie pe baza căruia o altă persoană care cunoaște
acestă cheie să poată accesa info rmațiile privind locația acestu ia prin trimiterea unui mesaj cu textul
constituit din acest cuvânt. Pentru schimbarea cuvântului cheie, utilizatorul va trebui să -și
stabilească o parolă și să acceseze opțiunea Settings din meniu. Iniția l atât cheia cât și parola
coincid, fiind reprezentate de șirul de caractere ,,MeetYou”.

64
Căutarea unui prieten
Apăsând caseta text Search se va deschide o nouă fereastră unde în urma tastării numelui dorit vor
fi filtrați prietenii și prietenii prietenilor a căror nume începe cu șirul de caractere tastat. În cazul în
care nu am găsit persoana căutată se va putea apăsa butonul Get more results , care va returna o listă
cu toți utilizatorii ce folosesc această aplicaț ie și au un nume care începe cu textul tastat.

Figura 3.15 Setarea cuvântului cheie
Figura 3.16 Căutarea unui prieten

65
Prin accesarea unuia din rezultate se va putea vizualiza profilul acelui utilizator. În cazul în care
acesta este prieten cu cel care face căutarea, toate informațiile vor fi afișate, altfel un mesaj
corespunzător cu relația pe care aceștia o au va apărea. Mesajul poate fi unul referitor la necesitatea
de a adăuga acel utilizator în lista de prieteni, de a aștepta confirmarea cererii făcute, de accepta
cererea primită pe ntru a putea avea acces la datele acestui utilizator.
Rezumat
Aplicația MeetYou este alcătuită din trei module corespunzătoare celor trei nivele ale modelui
arhitectural client – server T hree-tier (3 -tier architecture ), unde elementele de interfață, de procesare
și datele sunt separate. Nivelul de prezentare este constituit de aplicația Android cu ajutorul căreia
vor fi expuse informațiile referitoare la utilizatori, nivelul de date este reprezentat de baza de date în
care sunt stocate aceste informații, iar nivelul logic reprezintă legătura dintre cele doua nivele și
este realizată cu ajutorul serviciilor web și a serviciilor Android.
Rolul acestei aplicații este de a crea o rețea socială ce permite schimb ul de informații privind locația
utilizatorilor și activitățile pe care le desfășoară. Pentru aceasta, au fost utilizate serviciile de
localizare puse la dispoziție de Android, care cu ajutorul tehnologiei GPS, a rețelei wireless și a
turnurilor de telefonie mobilă reușește să determine poziția aproximat ivă a telefonului mobil pe care
rulează acest program. Afișarea acestor informații se realizează utilizând hărțile Google, listele
eterogene CWAC și realitatea augmentată obținută prin utilizarea bibliotecii Mixare.
Totodată se oferă posibilitatea utiliza torilor de a fi notificați atunci când sunt în apropierea unor
prieteni și de a seta locațiile în care nu doresc să fie notificați în privința unor grupuri de persoane
(e.g. notificările apropierii de anumiți colegi atunci când utilizatorul este la faculta te).
O altă caracteristică importantă este posibilitatea partajării locației în momentul când utilizatorul nu
are deschisă aplicația. Prin setarea unui cuvânt cheie , alte persoane ce se află în poseseia cheii pot
afla locația curentă a utilizatorului prin trimiterea unui mesaj format din cuvântul selectat de acesta .

66
Concluziile lucrării
Lucrarea de față are ca scop prezentarea unei aplicații care să ilustre aze caracterul social al omului –
nevoia de a fi mereu în legătură cu familia și prietenii săi – avân du-se în vedere facilitățile puse la
dispoziție de sistemul de operare Android.
Din punct de vedere structural, o aplicație Android este compusă din trei nivele principale : partea
de interfață pe care o persoană o poate vedea și cu care poate interacționa , partea logică care obține
infomațiile cerute de utilizator și partea de date cu ajutorul căreia sunt salvate informațiile necesare
logicii aplicației.
Rolul acestui program este de a crea o rețea socială ce permite schimbul de informații privind
locația utilizatorilor și activitățile pe care le desfășoară . Pentru aceasta, au fost utilizate serviciile de
localizare puse la dispoziție de Android, care cu ajutorul tehnologiei GPS, a rețelei wireless și a
turnurilor de telefonie mobilă reușește să determine poziția aproximativă a telefonului mobil pe care
rulează acest program. Afișarea acestor informații s-a realizat utilizând atât componentele
preconstruite puse la dispoziție de platforma Android, cât și elemente mai complexe ce includ
listele eterogene CWA C, hărțile Google și realitatea augmentată obținută prin utilizarea bibliotecii
Mixare.
Noutatea pe care această aplicație o oferă se referă la modul cum sunt îmbinate facilitățile oferite de
platforma Android. În domeniul aplicațiilor de telefonie mobilă există deja programe sociale care
folosind serviciul de localizare oferă înformații utilizatorului despre localizarea prietenilor săi sau
programe care utilizând tehnologia realității augmentate oferă informații despre obiectivele aflate în
apropierea aces tuia, în schimb nu există nicio aplicație care să le îmbine pe amandouă oferind o
rețea socială ce utilizează realitatea augmentată. Totodată există aplicații care se folosesc de
notificări pentru a -l atenționa pe utilizator de existența unor evenimente, d ar în aplicațiile sociale
studiate de mine nu am găsit nicio aplicație care să atenționeze doi prieteni atunci când se găsesc în
apropiere, oferindu -le posibilitatea de a se întâlni. Pentru că este cunoscut consumul mare de
energie pe care o aplicație îl p oate avea atunci când este conectată la internet, programul realizat de
mine oferă și posibilitatea de a trimite locația printr-un mesaj electronic la recepționarea unui SMS

67
format dintr -un cuvânt cheie (ales de utilizator de partajat cu persoanele dorite) chiar și atunci când
utilizatorul nu utilizează aceast program .
În viitor, aplicația ar putea fi îmbunătățită prin adăugarea unor elemente mai complexe de interfață ,
prin utilizarea unor biblioteci ce va face posibilă recunoașterea de comenzi vocale sau prin
utilizarea datelor oferite de senzorii de mișcare pentru a detecta anumite semnale în scopul
deschiderii și utilizării anumitor opțiuni din aplicație. Totodată ar putea fi implementate facilități
precum : adăugarea unor imagini pentru profilul utilizat orului, partajarea de poze luate la locul unde
utilizatorul s -a înregistrat și posibilitatea realizării unui spațiu de conversație unde utilizatorii ar
putea comunica în scopul stabilirii unei întâlniri.
În concluzie, consider că platforma Android pune la dispoziție instrumentele necesare pentru
crearea unor aplicații care să ajute la o mai buna interrelaționare a oamenilor, oferind elementele
necesare pentru realizarea unui interfețe care să atragă utilizatorii și cu care aceștia să poată ușor
interacționa . Ceea ce va face diferența între aplicații va fi modul cum aceste componente vor fi
îmbinate și utilizate pentru îndeplinirea scopului propus .

68
Bibliografie
[1] Aristotel, Politica I.
[2] Speckmann, B. 2008. The Android mobile platform. A Review Paper Submitted to the Eastern
Michigan University Department of Computer Science In Partial Fulfillment of the Requirements
for the Master of Science in Computer Science. Ypsilanti, Michigan. (în format electronic la:
<<http://www.emich.edu/compsci/projects/Master_Thesis_ -_Benjamin_Speckmann.pdf >>, accesat
ultima oară la 17 decembie 2011).
[3] Pettey , C., Goasduff , L., Gartner Says Sales of Mobile Devices in Second Quarter of 2011
Grew 16.5 Percent Year -on-Year; Smartphone Sales Grew 74 Percent , Ziarul Gartner, Egham, UK,
August 11, 2011 (în format electronic la: << http://www.gartner.com/it/page.jsp?id=1764714 >>,
accesat ultima oară la 17 decembie 2011)
[4] Android (Sistem de operare), Wikipedia . (în format electronic la:
<<http://ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare) >>, accesat ultima oară la 17
decembie 2011).
[5] http://www.citatepedia.ro/citat.php?id=40965 , accesat ultima oară la 17 decembrie 2011
[6] Hoog, A., 2011 , Android Forensics Investigation, Analysis and Mobile Security for Google
Android, Elsevier, Inc. , Capitolele 2 -3
[7] Android Developers: << http://developer.andr oid.com/guide/basics/what -is-android.html >>,
accesat ultima oară la 1 8 decembie 2011.
[8] Dube, R., 2010, 5 Mobile Social Networks That Know When Your Friend Is Near , (în format
electronic la: << http://www.makeuseof.com/tag/mobile -social -networks -friend/ >>, accesat ultima
oară la 19 decembie 2011)
[9] Pagina oficială Latitude : <<http://www.google.com/mobile/latitude/ >>, acces ată ultima oară la

69
19 decembrie 2011
[10] Imagine ilustrativă Gypsii: <<http://www.gypsii.com/images/gypsii.jpg >>, accesată ultima
oară la 3 ianuarie 2012
[11] Video demonstrativ Gypsii : <<http://www.youtube.com/watch?v=uATrnzGQCx8 >> accesat
ultima oară la 19 decembrie 2011
[12] Pagina oficială LociMobile : <<http://www.locimobile.com/apps />>, accesată ultima oară la
19 decembrie 2011
[13] Pagin ă oficială Look! : <<http://www.lookar.net >>, accesată ultima oară la 28 decembrie 2011
[14] Metaio Mobile SDK Documentation, (în format electronic la:
<<http://docs.metaio.com/bin/view/Main/UnifeyeMobile >>, accesat ultima oară la 28 decembie
2011)
[15] Pagina oficială Junaio: << http://www.junaio.com/ >>, accesată ultima oară la 28 decembie
2011
[16] Pagina oficială Mixare : <<http://www.mixare.org/ >>, accesată ultima oară la 28 decembie
2011
[17] M ixare – A New Augmented Reality Engine For Android , (în format electronic la:
<<http://www.augmentedplanet.com/2010/03/mixare -a-new-augmented -reality -engine -for-
android/ >>, accesat ultima oară la 28 decembie 2011)
[18] Pagin a oficială Wikitude SDK
<<http://www.wikitude.com/developer/documentation/wikitude -sdk>>, accesat ultima oară la 28
decembie 2011
[19] Butchart, B., Augmented Reality for Smartph ones, (în format electronic la:
<<http://observatory.jisc.ac.uk/docs/AR_Smartphones.pdf >>, accesat ultima oară la 19 septembrie
2011)
[20] Pagina oficială Layar : <<http://www.layar.com/ >>, accesată ultima oară la 29 decembrie

70
2011
[21] Pagina oficială LibreGeoSocial : <<http://www.libregeosocial.org/ >>, accesată ultima oară la
29 decembrie 2011
[22] Imag ine ilustrativă GPS Tracking :
<<https://lh3.ggpht.com/76rrxYp99kcUn8h2a82m7z5h12NpY9ACLstdbdE9vzHw1fyxyccknpVH
yhQYn_p3ncg >>, accesată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[23] Imagine ilustrativă Tracking :
<<https://lh6.ggpht.com/2qeFRcjxtf4h4LIRDLR9NQonqWb535FbvbcEBd_PdtxhoY6u9Cm8P8A
c1JdauaZM3mM >>, acces ată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[24] Imagine ilustrativă Match2blue:
<<https://market.android.com/details?id=de.ma tch2blue&feature=search_result#?t=W251bGwsM
SwxLDEsImRlLm1hdGNoMmJsdWUiXQ.. >>, accesată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[25] Imagine ilustrativă Wikitude : <<http://blackberrysync.com/wp -content/uploads/2012/04/
Capture -on-04-30-2012 -08-55-15-400×300.jpg >>, accesată ultima oară la 3 0 iunie 2012
[26] Imagine ilustrativă LibreGeoSocial :
<<https://market.android.com/details?id=com.LibreGeoSocial.App& feature=also_installed >>
accesată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[27] Android Market, Pagina Layar,
<<https://market.android.com/ details?id=com.layar&feature=search_result#?t=W251bGwsMSwxL
DEsImNvbS5sYXlhciJd >>, accesată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[28] Imagine ilustrativă Junaio: << https://market.android.com/ details?id=com.metaio.junaio >>
accesată ultima oară la 3 ianuarie 2012
[29] "Scan the World" with the new junaio 3.0 Augmented Reality Browser , (în format electronic
la: << http://www.metaio.com/press/press -release/2011/scan -the-world -with-the-new-junaio -30-
release/ >>, accesat ultima oară la 3 ianuarie 2012 ).
[30] Sateliții GPS : <<http://androidheadlines.com/2010/08/home -gps-fix-for-samsung –

71
vibrantcaptivate -phones.html >>, accesat ultima oară la 29 mai 2012 .
[31] Miller G. , Stroud A., 2012, Professional Android Sensor Programming , Wrox
[32] KML Tutorial (în format electronic la adresa << https://developers.google.com/kml/
documentation/kml_tut >>, accesat ulti ma oară la 30 mai 2012).
[33] KML Reference (în format electronic la adresa << https://developers.google.com/kml/
documentation/kmlreference >>, accesat ultima oară la 30 mai 2 012)
[34] Reto Meier, 2010, Professional 2 Application Development, Wiley Publishing,
Inc., Capitolele 3, 15
[35] Mark Murphy , CWAC’d Up: Alternative Adapters , Android Guys, în format electronic la
adresa << http://www.androidguys. c om/ 2009/07/29/cwacd -up-alternative -adapters/

72

Glosar
ARM D Advanced RISC Machine 11
CPU Central Processing U nit
RAM Random access memory
MCP Multi -Chip P ackage
GPS Global Positioning System
SD Secure Digital
USB Universal Serial Bus
GPLv3
DPI
MCC
MNC
MAC
SSID
KML GNU GENERAL PUBLIC LICENSE , Verision 3
Dots Per Inch
Mobile Country Codes
Mobile Netwok Code

Media Access Control

Service Set Identifier

Keyhole Markup Language

73
PDU

Protocol Data Unit

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Licenta2012 Siriteanualexandra [622288] (ID: 622288)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Licenta2012 Siriteanualexandra [622288]

Copyright Notice

La baza fiecărui sistem de numeraţie [308540]

Introdu ϲеrе … 2 [612643]

Bullying -ul, un fenomen din ce în ce mai prezent și în școala românească [615352]

Tematica la disciplina Contabilitatea instituțiilor de credit pentru examenul de [602329]

STUDIU ASUPRA PROTECȚIEI BALISTICE A PERSONALULUI ÎMPOTRIVA DISPOZITIVELOR EXPLOZIVE IMPROVIZATE [301480]

Suport de curs, anul II [626884]

Copyright Notice

Similar Posts