Licenta Szasz Noemi Ildiko2020 [624444]

1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI,CERCETĂRII,TINERETULUI ȘI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR’’ TÎRGU MURES

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: FINAN ȚE BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ
POLITICA FISCAL Ă A ROMÂNIEI
ÎN CONTEXTUL ACTUAL

Coordonator științific:
Lector. univ. dr. Solovastru Alina

Absolvent: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………….. 4
Abstract……………………………………………………………….… 5
Obiective…………………………………………………………..…….. 6
Capitolul I.POLITICA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA
1.1 Aspecte generale privind politica fiscală…………………………….. 7
1.2 Coordonatele politicii fiscale………………………………………… 10
1.3 Interdependente ale politicii fiscale…………………………………. 12
1.4 Posibilităti de acțiune a politicii fiscale…………………………..…. 13
CAP 2. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – PROMOTOR AL
STRATEGIEI ȘI PROGRAMULUI DE GUVERNAR E ÎN DOMENIUL FINANȚELOR
PUBLICE……………………………………………………………… ………….
2.1 Scurt istoric –considerente înainte de UE și după integrare în UE…… 15
2.2 Cadrul actual în care MFP își desf ășoara activitatea………………… ..17
2.2.1 Organizare a și funcționare -institu ții care propagă strategiile…… …17
2.2.2 Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor
Publice……………………………………………………………………………. ..20
2.2.3 Programe actuale ale MFP………………………………… ………….. 21
2.3 Rolul și atribuțiile MFP în contextul Președenției Con siliului UE…… …22
2.4. Prezentarea sistemului de f iscalitatea al Români ei……………………… 27
2.5. Politica fiscală și bugetară………………………………………………. 29

CAP. 3 – PRESIUNEA FISCALĂ AL ROMÂNIEI
3.1. Concept și caracteristici ……………………………………………… …31

3
3.1.1 Curba ”Laffer” ………………………………………………………… 33
3.1.2 Cauzele și factorii presiunii fiscal …………………………………….. 34
3.1.3.Indicatori de analiză ai presiunii fiscal ………………………………… 34
3.1.4 . Presiunea fiscal la nivel național……………………………………… 34
3.1.5 . Presiunea fiscală individuală………………………………………… 35
3.1.6. Presiunea fiscală la nivelul agentului economic…………………… …36
3.2. Presiunea fiscală -implicații economice -sociale……………………… …37
3.3. Efectele presiunii fiscale asura economiei și societății românești………. 37
3.3.1. Relansarea cre șterii economice în România…………………………… 38
CAPITOLUL 4: STUDIUL DE CAZ: Perioada afectată de prezența condițiilor stărilor de
urgență și alertă cauzate de coronavirus …………………………………………… 40
CONCLUZII FINALE…………………………………………………… ……… …..47
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..… …… ……49

4
Introducere:
Lucrarea de față își propune să prezinte teoretice și practice în legătură cu fiscalitatea
României și afectarea acestuia în pandemia de coron avirus.
Conținutul lucrării prezintă fiscalitatea României care în 2020 este afectată de o
pandemie cauzată de coronovairus. Acest coronavirus a dat lumea peste cap de pe o zi pe alta .
Nimeni nu știe de unde a venit exact , dacă este natural sau create de om, însă pune în pericol
viața oamenilor și tot o dată economia .
România a fost afectat negative de acest viru s, deoarece pentru o perioadă de 2 luni de țara a
fost situați e de urgență , care a afectat atât fiscalitatea țării cât și viața oamenilor. Omen ii au
fost obligați să steie acasă, puteau ieșii doar pentru situații de urgență și asta pe baza unei
declarații pe propria răspundere. După expirarea stării de urgență a trecut la situație de alertă
din 15 mai și până în pre zent.
Primul capitol a lucrării prezint ă aspectele generale privind politica fiscal a României
în care se ințelege ansamblul măsurilor inițiate și implementate de guvern, prin intermediul
bugetelor publice, în scopul realizării si menținerii echilibrului macroeconomic în economia
reală.
Capitolul doi Ministerul Finanțelor Publice care este promotor al strategiei și
programului de guvernare în dom eniul finanțelor publice și fiscalitatea în România , prezintă în
primul rând un scurt istoric -considerente înainte de UE și după integrarea în UE, cadrul actual
în care MFP își desfățoare activitatea, acesta urmat de prezentarea fiscalității României.
Capitolul trei prezintă presiunea fiscal al Români ei, acest capitol începe cu conceptul
și caracteristicile presiunii fiscal, apoi descrie cauzele factorii, indicatorii presiunii fiscal.
Studiul de caz prezintă afectarea sistemuui fiscal de pand emia de coronavirus care poate duce
la o criză economică cât și afectarea vieții a oamenilor. Este vorba de o situație neprevăzută
care a schimbat totul de pe o zi pe alta. România încă de la apariția virusului în țară a intrat 2
luni în stare de urgență, cea ce se întâmpla doar în cazul războaielor mondiale până în present,
asta însemnând că este vorba de o sitație dificilă.
Studiul de caz este urmat de concluzii finale, care prezintă ideiile mele despre politica
fiscala a României în contextual actual .

5
Abstract:
This paper aims to present theoretical and practical in relation to Romania ’s taxation
and its impact on the coronavirus pandemic.
The content of the paper presents is affected by a pandemic caused by coronavirus. This
coronavirus has turned the world upside down overnight. No one knows exactly where it came
from, hether is natural or man -made, but itendangers people’s lives and at the same time the
economy
Romania was negatively affected by this virus, because for a period of 2 months the
country was in an emergency situation, which affected both the country’s taxation and people’s
lives. People were forced to stay at home, they could only go out for emergencies and this was
based on a statement on their own responsibility. After the expiration of the state of emergency,
he went on alert from May 15 until now.
The first chapter of the paper presents the general aspects of Romania’s fiscal policy which
includes all measures initiated and implemented by the government, through public budgets,
in order to achieve and maintain macroeconomic balance in the real economy.
Chapter two The Ministry of Public Finance, which is the promoter of the government
strategy and program in the field of public finance and taxation in Romania, p resents first of
all a short history – considerations before the EU and after EU integration, the current
framework in which the Minister of Public Finance operates, this was followed by the
presentation of Romania’s taxation.
Chapter three presents the fi scal pressure of Romania, this chapter starts with the
concept and characteristics of the fiscal pressure , then describes the causes of the factors, the
indicators of the fiscal pressure.
The case study in the chapter four shows the damage to the coronavirus pandemic tax system
that can lead to an economic crisis as well as affecting people’s lives. It is an unforeseen
siyuation that has changed everything from one day to the next. Romania has been in a state of
emergency for 2 months since the vi rus appeared, which has been happening only in the case
of world wars until now, which meansthat is a difficult situation. The case study is followed
by final conclusions, wgich present my ideas about Romania’s fiscal policy in the current
context.

6
Obiecti ve:
Lucrarea prezintă fiscalitatea României și afetarea acestuia de epidemia de coronavirus
din 2020.
Obiectivul principal cu această lucrare este de a prezenta politica fiscal al României
până în momentul în care acesta a fost afectat de apariția unui virus, pe nume coronavirus, care
afectează viața oamenilor cât și economia țării. Apariția acestui virus chiar dacă a fost una
neprevăzută lumea întreagă nu a fost bine pregătit pentru o astfel de situație, atât din punct de
vedere economic cât și din pun ct de vedere medical.
Deasemenea lucrarea prezintă fiscalitatea României, fiscalitatea în contextual actual cât chiar
și previziuni după această perioadă.

7
CAPITOLUL I. POLITICA FISCALA

1.1 Aspecte generale privind politica fiscală

Prin politica fiscală se întelege ansamblul măsurilor inițiate
și implementate de guvern, prin regulamentul bugetelor publice, în
scopul realizării și a m enținerii echilibrului macroeconomic în
economia reală .
Strategia politicii fiscal în Uniunea Europeana este exprimată în Comunicarea Comisiei
intitulată Politica în domeniul impozitării în cadrul Uniunii E uropene -priorități pentru anii
viitori . Competența de introducere/elimnare sau ajustarea impozitelor rămâne la latitudinea
statelor member. Ficare stat membru este liber ca să își aleagă propriul sistem de impozitare
cu condiția de respectarea normelor UE
Trăsaturile politicii fiscale
– Este o forma de intervenție indirectă a regulamentului în economie
– Este atribuția guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a ministerului finanțelor publice)
– este aplicabilă pe piata bunurilor și serviciilor
– Se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne.
– Este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă si lentă.
– Este relativ eficace: aplicarea ei este asigurată prin forța legii.
– Efectul aplicării politicii fiscale este imediat.
– Este strict si total reglementată juridic.
Instrumente le principale ale politicii fiscale:
a) impozite le
b) taxe le

8
c) alte sustrageri obligatorii
d) cheltuieli e guvernamentale

a)Impozitele:
Sunt s ume sustrase din venitul s au averea subiecților economici, la dispozitia statului,
pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Caracteristici:
– Plata impozitului este unul obligatorie.
– Plata impozitului este definitivă.
– Plata impozitului este nerambursabilă.
– Plata impozitului nu implic ă contraprestație din partea statului.

Rol:
– Financiar: mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice
– Economic: realizează cointeresări ale subiecților economici
– Social: realizează redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de securitate
socială a guvernului.

Elemente constitutive:
– plătitorul impozitului ( subiectul ): subiectul de drept care achită impozitul
– suportatorul impozitului ( destinatarul ): subiectul de drept căruia i se diminuează
venitul sau averea cu mărimea impozitului

9
– obiectul impozitului: obiectul impozitului poate fi :venit ul, avere a, proprietatea, care este
supusă impozitării , adică o materie economică.
– Sursa impozitului: obiectul sau materia economică din care se a chită impozit :venitul , venitul
adus de avere , venit adus de câștiguri etc.
– Unitatea de impozitare: depinde de obiectulu impozitului poate fi pe m2, pe sumă .. etc.
– cota impozitului: este mărimea impozitului aferent a unei unităti de impunere.
– Asieta: este modul de în care se stabil ește impozitul
– Termenul de plată: data pâna la care trebuie achitat impozitul.

Tipologie:
– Impozite directe : subiectul impozitului coincide cu suportătorul impozitului
– Impozitul pe venitul global, impozitul pe profit – Impozite indirecte : subiectul impozitului
diferă de destinatarul impozitului
– TVA -urile, taxele vamale, accizele.

b) Taxele:
– Sunt sustrageri obligatorii care implică o contrapresta ție sub echivalenta din partea statului.
c) Alte prele vării obligatorii:
Sustaragerile obligatorii sunt cele care sunt realizate din rezultatele financiare nete al
societăților comerciale care au capital integral de stat , adică proprietatea privată a statului.

d) Cheltuielile guvernamentale:
Sume care sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societ ății, cu titlu gratuit:
bunuri publice.

10
Rol:
– Curent: Satisfacerea nevoilor curente ale funcționării societații în ansamblu.
– de macrostabilizare: in troducerea efecte lor de cointeresare pentru sensul realizării și a
menținerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reală.

Tipologie:
– Cumparări (achizitii) guvernamental e
– Investiții guvernamentale
– Subvenții (ajutoare) guvernamentale
– Transferuri

1.2 Coordonatele politicii fiscale:
Pentru a înțelege direcțiile fiscale ale economiei rom ânești; trebuie sa avem in vedere
o prevedere și o anticipa ție a deciziilor responsabililor guvernamentali si politici, dar care sunt
dificil de anticip aț și cuantificat. Trebuie sesizate unele tendințe ale unor coordonate generale
desprinse dintr -o atitudine pragmatică, care pune accentul pe eficacitatea sistemului actual.
Sistemul fiscal reprezintă un ru lment de prelevare si de direcționare a veniturilor
statului, care este folosit cu scop interventionist in economie. Acesta produce un conflict în
modificarea prețului gener ând astfel o redistribuiri de venit care po ate influența negativ
activitatea agenților economici sau chiar a contribuabililor.
Politica fiscală se poate confrunta cu problemele legate de optimizarea sistemului fiscal
capabilă sa stimuleze efortul de a produce, de a economisi și investi, competitivitatea prin preț,
creșterea economică durabilă .
Un sistem fiscal perfect neutru nu este posibil de realizat. Pentru crește rea a neutralit ății
a sistemului fiscal rom ân ar trebui ca metodele și tehnicile de impunere să nu influenteze
relațiile concurențiale dintre agenții economici. Conside r necesar s ă se introducă unele

11
elemente tehnice prin care să se asigure reglarea diferitelor fluctuații e conomice cu caracter
conjunctural.
Toate deciziile ar trebuie s ă se caracterizeze prin coerență și să fie in concordanță cu
politica fiscală aplicată în tările mebre a Uniunii Europene bine dezvoltate, pentru a se asigura
stabilitatea legislației fiscale. Stabilitatea legislației fiscale asigură în ultima instantă reducerea
costului administrării impozitelor și taxelor at ât la nivelul agenților economici, c ât și al
administrației publice.
Dacă unele legi ar institui impozite cu cote oscilante în anumite limite, acestea s -ar
putea adapta mai rapid la diferitele fluctuații economice. Pentru a se obține unele efecte reale
trebuie reduse cheltuielile publice destinate unor institutții supra dimen sionate care nu asigură
servicii publice reale de calitate si operative.
Pentru a se realiza si obține unele efecte reale ar trebui să se elimin e treptat contribuțiile
care se percep pentru constituirea unor fonduri speciale extrabugetare care cresc costur ile,
influentează presiunea globală si modul de luare a deciziilor și de gestionare a fondurilor
agenților economici.
Ne confruntăm in etapa actuală cu un număr foarte mare de impozite și taxe iar unele
din ele sunt nejustificate sau contravin principiilor impunerii. Avem în vedere taxele locale
percepute pentru construirea de locuințe sau alte amenajări gospodărești personale.
Pentru a se asigura maximizarea randamentului sistemului fiscal, fară ca presiunea
fiscală să devină insuportabilă, se obligă respi ngerea facilităților fiscale ce distrug indiferența
și stimulează evaziunea fiscală legală.
Descurajarea și eliminarea fraudei fiscale cere ca, alături de creșterea sancțiunilor
fiscale, să se modifice si legislația evaziunii fiscale introducandu -se amenz i/sancțiuni
administrative și bine înțeles penale mult mai drastice.
Fiscalitatea nu este indiferentă (neutră) in raport cu decizia de a investi, ci ea
influentează evoluția sau restrangerea investițiilor din economie.
Atât politica fiscală cât și cea mone tară intervin asupra fluxurilor din economie,
acționând asupra creșterii sau diminuării veniturilor distribuite, utilizate pentru consum,
economisite și investite. Nivelul si distribuția veniturilor la nivel național influentează asupra
deciziilor de polit ică fiscală. Maximizarea Venitului National pe locuitor trebuie să aibă în

12
vedere a lui influențarea impozitelor pe diferite venituri. Creșterea presiunii exercitate de
acestea trebuie evitată pentru că determină scăderea producției in general. Totodată impozitul
pe salarii, pe profit și pe consum reduce veniturile care pot fi economisite și investite la nivel
individual si global.
Creșterea profiturilor investite stimulează creșterea veniturilor salariale si acumularea
de capital. Facilitațile pe care trebuie sa le cuprindă legislația fiscală trebuie sa aibă în vedere
crearea surplusului mon etar pentru noi investiții si cresterea bazei de calcul pentru impozitele
viitoare.
1.3 Interdependențe ale politicii fiscale
Politica fiscală este c reată ca o parte integranta a politicii economice ca fiind într -o
perpetua adaptare la condițiile dezvoltării economice și sociale a țării.
Ea se referă la utilizarea impozitului ca instrument de interenție al autoritaților publice
in economie și in viața socială. Politica fiscală este component a a politici i macro economic,
constituie un mijloc de int erntie de care puterea politică dispune pentru a acționa asupra
variabilelor obiecți din economie, precum nitul disponibil, consum, institii, economisire, soldul
bugetar, soldul balanței de plati.
Politica fiscală este o important importantă a politicii fi nanciare, care, reprezintă o parte
principală a politicii generale a unui stat. Prin urmare, o abordare corectă a problematicii
politicii fiscale nu se poate efectua decat în cadrul mai larg aferent politicii generale. Intr -o
manieră simplificată, aceasta din urma, poate fi definită ca fiind o activitate de reglare, de
conducere si de organizare a societații in ansamblul său.
Privind politica financiară, prin prisma integr ării acest uia în politica generală
promovată de stat, aceasta reprezintă ansamblul de metode, mijloace și instituții prin
intermediul c ărora se realizează activitatea financiară în concordanță cu obiecțile de politică
economico -socială.
Ca urmare , politica financiară este concepută ca fiind indisolubil legat de politica
economică. Concertat a cu opțiunile de politică monetară, de credit, valutară, politica financiară
se orientează inspre realizarea unor obiecți de mare importanță economică și socială, cu larg
ecou pe intern sau extern. În acest context, politica financiară se manifestă ca pa rte integrantă,

13
fundamentală a politicii economico -sociale, generale a unui stat. Aceasta, cu atat mai mult cu
cat, în mod obișnuit fiecare obiectiv a politicii generale include si o latură financiară".
Poziția centrală a politicii fiscale în cadrul politi cii financiare este defapt abordarea
acesteia drept politica de financiară a statului, conform lui Paul A. Samuelson, sau conform lui
Dan Drosu Saguna, politica fiscală treb e văzut ca și o parte integra tă al politicii financiare,
preciz ând că politica fiscală nu poate fi abordată d oar în legatură cu politica alocativă, ele fiind
elaborate concomitent de către autoritațile publice competente .
Concepția politicii fiscal este ca și o parte integra tă a politicii economice fiind intr -o
perpetua adaptare la conditiile dezvoltării economice și sociale a tarii.
Ea se referă la utilizarea impozitului ca instrument de internție al autorităților publice
în economie si în viața socială. Politica fiscală, com ponentă a politicilor macroeconomice,
constituie un mijloc de internție de care puterea politică dispune pentru a acționa asupra
variabilelor obiecții din economie, precum nitul disponibil, consum, institii, economisire,
soldul bugetar, soldul balanței de plați, etc.
Politica fiscală este o parte importantă a politicii financiare, care la randul său,
reprezintă o parte principală a politicii generale a unui stat. Prin urmare, o abordare corectă a
problematicii politicii fiscale acesta nu se poa te efectua dec ât în cadrul mai larg aferent politicii
generale. Într-o manieră simplificată, aceasta din urmă, poate fi definită ca fiind o activitate de
reglare, de conducere si de organizare a societații in ansamblul să.
1.4 Posibilit ăți de acțiune a pol iticii fiscale:
Un plan de acțiune privind impozitarea societăților, care stabilește o serie de inițiative
pentru combate rea practicile de evitare a a obligațiilor fiscale, a asigura venituri sustenabile și
a îmbunătății mediul de afaceri în cadrul piețe i unice. Planul de acțiune descrie patru obiective
principale:
a) restabilirea corelației dintre : impozitare și localizarea geografică a activității lor
economice;
b) garantarea faptului că statele membre pot evalua corect activitatea societăților care
se află în jurisdicția lor;
c) crearea unui mediu fiscal competitiv și favorabil în vederea creșterii economice

14
d) protejarea pieței unice și asigurarea unei abordări ferme a UE în ceea ce privește
aspectele fiscale externe al unor societăți, inclu siv măsuri de punere a în aplicare acțiuni ile de
combatere a eroziunii fiscale și deturnării profiturilor ale OCDE, abordarea jurisdicțiilor fiscale
necooperante și creșterea transparenței fiscale.
În octombrie 201 6, Comisia a prezentat o propunere de relan sarea bazei fiscale care
este consolidat ă comun pentru societăți (CCCTB).
Un plan de acțiune privind TVA, care include :
a) principiile unui viitor sistem european unic de TVA;
b) măsuri de combatere a fraudei în materie de TVA;
c) o actualizare a cadru lui de stabilire a cotelor de TVA;
d) o simplificare și modernizare a normelor privind TVA pentru comerțul electronic;
e) un pachet de măsuri privind TVA în favoarea IMM -urilor

15
CAP. 2 MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – PROMOTOR AL STRATEGIEI ȘI
PROGRAMULUI DE GUVERNARE ÎN DOMENIUL FINANȚELOR PUBLICE
2.1 Scurt istoric – considerente înainte de UE și după integrare în UE
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este unul din ministerele care
fac parte din Guvernul Românie i, a fost fondat în anul 1862 și aplic ă
strategia și programul de guvernare în domeniul finațelor publice .
"Bugetul trebuie echilibrat, tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publica trebuie micșorata,
aroganța funcționarilor publici trebuie moderata și controlata, și ajutorul dat altor țari trebuie
eliminat pentru ca Roma sa nu dea faliment.
Oamenii trebuie si învețe din nou sa munceasca în loc sa traiasca pe spinarea statului."
(Cicero, anul 55 înainte de Hristos)

Istoria române încep cam din 512 înainte de Cristos – după Herodot .După primii locuitori,
șciții și agatîrșii, menționați în istori e ca două popoare : barbare și nomade , au venit g recii și
dacii care s -au contopit și au format un stat monarchic.Acest stat monarchic a fost format din
12 triburi. După cucerirea Daciei de către romani (106 e.n.), viața socială a Daciei romane s -a
împărțit în următoarele clase:
– Cetățeni romani -cei care aveau toate drepturile;
– Locuitorii municipiilor – cei cu drepturi limitate;
– Peregrinii – cei care au devenit cetățeni rom âni în urma decretului dat de împăratul
Caracall;
– Sclavii;
Administrativ, Dacia avea trei tipuri de așezăminte:
– Coloniile – formate din cetațeni care aveau toate drepturile;
– Municipiile – așezăminte cu mai puține drepturi în comparație cu coloniile deoarece au
fost considerate cetăț eni străine care a veau anumite drepturi în schimbul serviciilor prestate;
– Satele – care erau locuite de populația autohtonă;
Cel care avea cel mai înalt grad în Dacia cel, care a fost cosiderat un reprezentant al
împăratului de la Roma se numea pro -consule Trium Daciarum. Acesta era ajutat în
administrarea provinciei de 3 procuratores, câte unul de fiecare subîmpărțire. Acești
"procuratores" aveau îndatorirea de strânge dările și de a repartiza cheltuielile. Ei erau erau

16
ajutați de un corp întreg de funcționari fiscali. Dările percepute de la locuitorii din Dacia erau
la fel ca cele percepute de pe tot cuprinsul Imperiului Roman și erau de două feluri , directe
sau indirecte.
Perioada comunista:
În perioad a acesta la conducerea Ministerului Finanțelor s -au perindat mai multe
personalități din care ii amintim pe: Dumitru Alimănișteanu, Mircea Duma, Alexandru
Alexandrini și Vasile Luca. Perioada comunistă din punct de vedere fiscal se caracterizează
prin reorganizarea finanțelor din România în spiritul maxist -leninist.
Așadar în anul 1947 Partidul Comunist a făcut reforma monetară. De asemenea în anul 1948
s-a organizat Casa de Economii și Consemnațiuni prin unirea Casei Naționale de Economii și
Cecuri cu Casa de Depuneri și Consemnațiuni, o dată cu realizarea la 1 Ianuarie 1949 a reformei
monetare.
Tot în această perioadă o serie de impozite au fost desființate sau înlocuite, (ex: impozitele
directe au fost d esființate în linii generale). Impozitul pe cifra de afaceri a fost înlocuit cu
impozitul pe circulația produselor. În această perioadă, din punct de vedere fiscal, România a
suferit o transf ormare în funcție de gândirea demnitarilor comuniști Gheorge Ghe orghiu Dej și
Nicolae Ceaușescu. Pentru a ilustra acest fapt, prezentăm un fragment din raportul susținut de
Nicolae Ceaușescu la cel de al 9- lea Congres al PCR.
Călăuzindu -se după învățătura maxist -leninistă și pornind de la realizarea țării noastre par tidul
a pus în centrul politicii sale industrializarea socialistă a țării baza progresului întregii
economii, a dezvoltării multilaterale a societății socialiste, factor hotărâtor a independenței
țării.
Dupa integrare: Economie și comerț:
La data de 5 aprilie 2007 Ministerul Finanțelor Publice a fost comasat cu Ministerul
Economiei și Comerțului, astfel rezultând Ministerul Economiei și Finanțelor la conducera
căruia a fost numit Varujan Vosganian.
La data de 22 decembrie 2008 Ministerul Finanțelor Publ ice a fost reinfințat în acelați timp cu
constituirea Guvernului Boc.

17
În anul 2016, în România cele mai importante sectoare ale economiei erau: industria
(25,7 %); comerțul și cu amănuntul, transpor tul, serviciile de cazare și alimentație publică
(20,2 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (11,7 %).
75 % din exporturile României se efectuează în UE (Germania 22 %, Italia 12 % și Franța 7 %).
În afara UE, 3 % din exporturi se realizează către Turcia și 2 % către Rusia.
Importurile României provin în proporție de 77 % din celelalte state membre ale UE (Germania
21 %, Italia 10 % și Ungaria 7 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China
(5 %) și din Turcia (4 %).

2.2 Cadrul actual în care MFP îș i desfășoară activitatea
MFP și instituțiile subordonate sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor
politici economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de
locuri de muncă, de intensificare a investițiilor precum și de promova re a eficienței și a
transparenței administrării veniturilor și cheltuielilor publice în concordanță cu Programul de
guvernare.
De asemenea își propune să fie recunoscut ca instituție de încredere, transparentă,
orientată către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui management economic și
financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.

2.2.1 Organizare și funcționare -institutii care propagă strategiile
Ministerul Finanțelor Publice se organizează și funcționează ca și un mijloc de
specialitate în administrați a public ă central ca și perso ană juridică, în subordinea Guvernului,
care aplică strategia și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice, în baza
hotărârii nr 34/2009 1
Ministerul Finanțelor Publice este minister cu rol de sinteză , institu ție publică cu
personalite te juridică și îndeplinește următoarele funcții:
➢ de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a
Guvernului și cu normele Uniunii Europene cum ar fi: elaborarea strategiei în domeniile

1 HG.34/2019 2009 din 22 ianuarie 2009 privind organizarea și funcționarea MFP

18
de activitate specifice ministerului (fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări
contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investițiilor publice ..etc)
➢ de reglementare și sinteză, prin care asigură crearea cadrului normativ și
instituțional de trebuință pentru realiza rea obiectivelor strategice
➢ de alegorie , prin care asigură în numele statului român și al Guvernului
României, alegoria pe plan intern și extern în domeniul său de activitate și în limitele
stabilite prin actele normative în vigoare;
➢ de noțiune bugetară ș i fiscală;
➢ de administrare a veniturilor statului;
➢ de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;
➢ de administrare a datoriei publice;
➢ de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea
Europeană pentru domeniul fina nciar și fiscal;
➢ de chivernisirea financiară a fondurilor PHARE, ISPA și SAPARD, de
monitorizare împreună cu celelalte ministere și autorități competente potrivit legii a
asistenței tehnice oferite acestora de instituțiile financiare internaționale și bănc ile
guvernamentale de dezvoltare/cooperare internațională;
➢ de coordonare a relațiilor bugetare cu Uniunea Europeană, precum și a
contactelor cu structurile comunitare, din punct de vedere administrativ, în acest domeniu;
➢ de coordonare și reglementare a controlului financiar preventiv cu privire la
utilizarea fondurilor publice și administrarea patrimoniului public;
➢ de organizare și exercitare a auditului intern în entitățile publice, inclusiv în
Ministerul Finanțelor Publice;
➢ de evidență a bunurilor ce constituie domeniul public al statului;
➢ de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenția Națională de
Administrare Fiscală și unitățile subordonate;
➢ de control al aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul
său de activitate, precum și al funcționării instituțiilor care își desfășoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea sa;
➢ de autoritate cu competențe în domeniul politicii și legislației vamale,
coordonare, îndrumare și control în acest domeniu;
➢ de su port, respectiv de management al resurselor umane, financiare și materiale,
de susținere a activităților specifice prin intermediul tehnologiei informațiilor și

19
comunicațiilor, de consultanță juridică, precum și de promovare a unui cadru de lucru
comunicaț ional;
➢ de elaborare, de promovare și de implementare a politicii în domeniul
achizițiilor publice, de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al
aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor public e,
➢ de autoritate cu atribuții în evaluarea încadrării măsurilor susceptibile de a
constitui ajutor de stat în politicile economico -bugetare și financiare ale statului român;
➢ de administrare a schemelor de ajutor de stat al căror furnizor este desemnat
conform prevederilor legale în vigoare;
➢ de implementare a politicilor de eficientizare a managementului investițiilor
publice;
➢ de evaluare a oportunității implementării proiectelor de investiții publice ca
parteneriate între sectorul public și unu l sau mai mulți parteneri privați, în vederea
transmiterii spre aprobare Guvernului;
➢ de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar
norvegian și Programul de cooperare elvețiano -român, conform regulamentelor proprii
aferente f iecărui mecanism;
➢ de unitate de achiziții centralizate realizate prin Oficiul Național pentru
Achiziții Centralizate.
Principiile care stau la baza activității Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele:
➢ coerența, stabilitatea și predictibilitatea î n domeniul finanțelor publice pe
termen mediu;
➢ armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;
➢ întărirea autorității instituției;
➢ lucrarea la managementul fondurilor publice;
➢ transparența activității în toate domeniile;
➢ înțelegerea cu partenerii;
➢ convingerea unui mediu de afaceri concuren t.

20
2.2.2 Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor Publice
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF )- organ de specialitate al administrației
publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat și din
venituri proprii, în condițiile legii. ANAF gestionează impozitele,taxele, contribuțiile sociale,
și de sănătate și alte venituri bugetare, care intra în sfera sa, prin lege.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice – instituție publică cu personalitate juridică,finanțată
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice. Promivează ,
implement ează și elaborează politica in domeniul achizițiilor publice, și totodată stabilește
sistemul de verificare și control a dispozițiilor legale și procedural în domeniul achizițiilor.

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate – instituție publică cu per sonalitate
juridică,finanțată integral din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar – instituție publică cu
personalitate juridică, finanțată din venituri propr ii și din subvenții de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Finanțelor Publice, care reaalizează supravegherea activității de audit
statutar,potrivit cerințelor reglementărilor UE, participând la crețterea calității auditului și a
profesionalism ului acestuia.
Instituții și activități care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor Publice ; Tipărirea și
difuzarea publicației "Revista Finanțe Publice și Contabilitate ”. Companii naționale, societăți
naționale și societăți aflate în administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanțelor Publice,
la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acționar;
➢ Compania Națională "Imprimeria Națională" – S.A.;
➢ Compania Națională "Loteria Română" – S.A.;
➢ CEC BANK – S.A.;
➢ Banca de Export – Import a României EXIMBANK – S.A.;
➢ Fondul Român de Contragarantare S.A.;
➢ Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii
– F.N.G.C.I.M.M. S.A. – IFN și filialele sale;

21
2.2.3 Programe actuale ale MFP
MFP lucrează la anumite programe de interes social și financiar pentru contribuabilii ,care
ar îmbunătății considerabil modul de viață al contribuabilului dar și statutul social și economic.
Așadar unul din principalul program la care se lucrează sunt actualizarea și îmbunătățirea
prevederilor Codului fiscal și ale Codului de procedură fiscală, unde Ministerul Finanțelor
Publice continuă politica de transparență față de mediul de afaceri și procesul de îmbunătățire
a legislației fiscale și procedural fi scale, pornind de la faptul că aceasta este o importantă
pârghie financiară, economică și socială.
Un alt program la care MFP lucreaza este propunerea unor noi măsuri de simplificare și de
debirocratizare cu privire la impozitele și taxele suportate de contribuabili, proceee interne și
legislative dar si priorități strategice globale inițiate prin proiecte sau acte normative.
Prezentarea unor programe și startegii prioritare cum ar fi simplificarea plății impozitelor
și taxelor , dar și îmbunătățirea interacțiunii cu contribuabilul, prin implementarea sistemului
de plată on -line de către persoanele fizice și crearea unui portal on -line pentru a simplific a
interacțiunii dintre contribuabil și unitățile teritoriale.
Eliminarea risipei sau eficientizarea și transparența cheltuielilor publice este un alt obiectiv
global inițiat care a implementat mecanisme de transparență a cheltuielilor publice si o
gestionare responsabilă a participanțiilor statului.
Modernizarea,profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale a dus la realizarea
obiectivului de a crește veniturile la bugetul de stat prin ameliorarea colectării taxelor și
impozitel or.
Realizarea programului de convergență nominală și reală al României prin respectarea
tratatului de la Maastricht.
În ceea ce privește obiectivele unităților care sunt în subordinea MFP , putem prezenta
acțiuni prioritare pe care ANAF le are î n următoarele direcții: creșterea conformării voluntare,
reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, îmbunătățirea relației cu contribuabilii,
creșterea eficienței colectării, modernizarea agenției.

22
2.3.Rolul și atribuțiile MFP în contextul Președenției Consiliului UE

Președenția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE.
În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în
Consiliu, contribuind l a asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei,
denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio -ul
stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și
aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui
program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6
luni.Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației. 2
România exercită pentru prima data, Președenția Consiliului Uniunii Europene în
perioada 1 ianuarie -30 iunie 2019. Țara noastră se află pe ntru o jumatate de an, în centrul
procesului decizional European. Exercitarea acestui rol reprezintă o prioritate națională și o
oportunitate pentru creșterea unui profit European consolidat al României, iar o președenție
eficientă presupune asumarea respo nsabilităților specifice, pregătirea temeinică și alocarea
resurselor umane și financiare adecvate.
În perioada deținerii Președenției, România va planifica și va conduce reuniunile din
cadrul Consiliului Uniunii Europene și ale comitetelor sau grupurilor sale de lucru. De
asemenea, va reprezenta Consiliul în relatile cu celelalte instutuții ale UE. În acest context, va
fi responsabilă și de organizare ale uniunilor informale în România (ministeriale, la nivel de
ambasadori, înalti functionari, s ecretari de stat,directori generali, experți, etc)precum și a unor
conferințe dedicate priorităților specific și a unor evenimente culturale de promovare a
României inclusive la Bruxelles și în statele member ale UE.
Așadar, în primul semestru al an ului 2019, în perioada deținerii Președenției României a
Consiliului UE, este programată finalizarea negocierilor pentru Brexit. În plus, este important
ca în această perioadă sa avem un acord privind perspectiva financiară deoarece spre finalul
lunii mai 2019, vor avea loc alegeri la nivelul Parlamentului European.

2 www.mfinante.gov.ro

23
Consiliul ECOFIN este principalul for de reprezentare a Miniaterului Finanțelor Publice la
nivelul Uniunii Europene.
Așadar Ministerului de Finanțe în această perioadă are rolul de a prezida reuniunile
Consiliului ECOFIN (5 reuniuni formale la B ruxelles și Luxemburg și 1 reuniune informală la
București) .Reprezentanții MFP vor prezida comitetele si grupurile de lucru în timpul
Președenției României.
Stabilirea obiectivelor trio -ului de președinții și a agendei comune; pe durata celor 18
luni( ianuarie 2019 -iunie 2020) Ro mânia,Finlanda și Croația ,determinând subiectele și
aspectele majore care vor fi dezbătute la nivelul Consiliului UE dar și implicarea în organizarea
evenimentelor informale, pe domeniul de comtetenșă al MFP, care se vor desfăș ura în
România, sunt principalele teme dezbătute în timpul Presedenției .
Ministerul de Finanțe a demarat încă din luna iulie 2016 procesul de pregătire a preluării
Presedinției Consiliului UE, realizând astfel diferite schimbări și modificări pentru ca t otul să
fie bine organizat astfel;
A fost desemnat un Secretar de Stat, cu rol de a coordona activitatea privind afacerile europene
și de a asigura o acțiune unitară pe linia relațiilor cu instituțiile comunitare. S -a facut acest
demers pentru întărirea structurilor de coordonare a afacer ilor europene.
Direcțiile aflate sub coordonarea Secretarului de Stat pentru afaceri europene sunt;
➢ Direcția generală de pregătire ECOFIN și asitență comunitară, cu rol de coordonare
activității privind afacerile europene la nivelul MFP, inclusive cele v izând Președinția
Consiliului UE,
➢ Unitatea de coordonare a relațiilor bugetare cu UE
Alte pregătiri s -au demarat și în crearea rețelei de lucru la nivelul instituțiilor, sau
identificarea specialiștilor care vor îndeplini rolul de președinți, vice -prședin ți ai comitetelor
sau grupurilor de lucru, responsabili de dosare, experți, coordonatori, pe diferite domenii,
Printre obiectivele ministerului mai avem și identificarea specialiștilor din cadrul MFP
responsabili de comunicare și protocol.

24
Identificarea potențialelor dosare pe agenda ECOFIN și actualizarea acestora în funcție de
evoluțiile înregistrate la nivel European
Identificarea evenimentelor din domeniul de competență a MFP care vor avea loc pe parcursul
Presedinției României
Organizarea unei instruiri pentru personalul MFP, organizarea unor prezentări la nivelul MFP
cu privire la exercitarea Președinției României
Participarea la reuniunile Consiliului interministerial pentru pregătir ea și exercitarea
Președenției României , dar și pa rticiparea la o serie de reuniuni organizate de către Ministerul
Afacerilor Externe pe următoarele teme: resurse umane, securitate, protocol, promovare,
comunicare, dar și la o serie de ședințe de lucru, in clusiv pe aspecte bugetare.
Participarea la sesiunea privind coordonarea politică internă organizată de către Ministerul
Afacerilor Externe, precum și la seminarul de Logistică, interpretariat și organizare de
evenimente.
Colaborarea activă cu Ministerul Afacerilor Externe – Unitatea pentru pregătirea
Președinției.
Dupa toate cele prezentate mai sus putem spune că președinția României la Consiliul
Uniunii Europene se axează pe patru priorități principale care sunt; Europa convergenței, o
Europă mai sigură, Europa ca actor global puternic și Europa valorilor comune
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene urmărește să contribuie la asigurarea
convergenței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți
cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea spațiului de dezvoltare,
promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea
politicii industriale europene.
Pentru a indeplini acest aspect s -au propus diferite obiective;
➢ Avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021 -2027;
➢ Dezvoltarea dimensiunii sociale a UE,

25
➢ Avansarea agendei UE în dom eniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii
și investițiilor,
➢ Promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii
competitivității economiei și industriei europene.
Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări consolidarea unei Europe mai
sigure printr -un plus de coeziune între statele membre pentru a face față noilor provocări de
securitate ce amenință siguranța cetățenilor și prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în
domeniu.
Obiectivele principale pentru a obține acest lucru sunt:
➢ Consolidarea securității interne,prin creșterea cooperării între statele membre și
creșterea interoperabilității sistemelor de securitate ale UE, protejarea siguranței
cetățenilor și companii lor;
➢ Continuarea luptei împotriva terorismului;
➢ Facilitarea operaționalizării Parchetului European;
➢ Acordarea unei atenții sporite aspectelor privind migrația, pe baza unei abordări
cuprinzătoare a acțiunii în cadrul UE și prin promovarea cooperării cu țăr ile de origine și
tranzit, precum și prin facilitarea dialogului între statele membre în scopul identificării de
soluții pentru o politică eficientă și sustenabilă a UE în domeniul migrației și azilului.
Pe durata mandatului său de Președinție a Consiliulu i Uniunii Europene, România va sprijini
continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin
acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei
Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și prin implementarea
angajamentelor globale ale Uniunii Europene.
➢ Prin această prioritate încercăm să marcăm;
➢ Promovarea consolidării capacităților de apărare și securitate ale Uniunii
➢ Sprijinirea întăririi acțiunii în domeniu l Politicii de Securitate și Apărare Comune,
➢ Avansarea politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în
plan intern și extern;
➢ Promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii;
➢ Promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea;

26
Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene ur mează stimularea solidarității și
coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor care privește combaterea discriminării, egalitatea
de șanse și egalitatea pentru femei cât și bărbați, precum și prin creșterea implicării cetățenilor,
și în special a tinerilor, în dezbaterile europene.
Obiective principale prezentate în aceasta ultimă prioritate sunt;
➢ Promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului,
antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură.
➢ Promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false,
➢ Promovarea și susținerea inițiativelor legislative privind progresul social și r educerea
decalajelor de dezvoltare, oportunități egale între femei și bărbați, precum și asigurarea
accesului la educație și pregătire a categoriilor dezavantajate.
➢ Combaterea discriminării de gen pe piața muncii și în afaceri, precum și a diferențelor
de remunerare dintre femei și bărbați.

Tot în cadrul deținerii Președinția Consiliului, România a gazduit un eveniment foarte
important și anume redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit -ului de la Sibiu la
care au participat 27 de șefi de stat și de guvern ai țărilor europene si 36 de delegații oficiale și
alți invitați .
Provovarea principală a statelor member, care dețin Președinția Consiliului sunt prezentate
de importanța conturării de către statul care pregătește exercițiul Președinției a unei viziuni
politice proprii asupra evoluției proiectului european și a politicilor sale, a unei capacit ate
administrative corect dimensionate, bine echipate din punct de vedere al competențelor și a
unui sistem național performant de coordonare .
România trebuie să demonstreze o puternică viziune politică cu privire la modul de
consolidare a Uniunii Europene și implicit cu privire la maniera de avansare a proiectului
european, precum și o solidă capacitate administrativă, capabilă să integreze volumul foarte
mare de informații și poziții. Ambele vor contribui la definirea României în calitate de stat
membru al Uniunii, capabil să fie un actor activ în identificarea sol uțiilor politice și tehnice de
care construcția europeană are nevoie, în special în această perioadă concretizată de multiple
provocări la care asistăm.

27
Președinția trebuie să fie neutră și imparțială, nu poate favoriza opțiunile românești de politici
și nici pe cele ale altui stat membru.
Președinția trebuie să acționeze ca un facilitator, fiind care este responsabilă pentru
avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuității
agendei Uniunii Europene, și a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre
statele membre.

2..4 PREZENTAREA SISTEMULUI FISCAL AL ROMÂNIEI
Romania este un stat situat în sud -estul Europei , la nord de Peninsula Balcanica, în
bazinul inferior al fluviului Dunarea, cu ieșire la Marea Neagra, având drept “coloana
vertebrală” Carpații Sud –Estici. Are o suprafață de 238.391 km ocupând astfel , ca și mărime
locul 11 în Europa și locul 79 pe glob, cu o populație de 19.640.000 de lociutori. Capitala este
la Bucur ești , este
cel mai mare oraș
al țării și al șaselea
oraș din UE după
populație. Are 41
de județe și 262 de
orașe.România
este membră a
Uniunii Europene
din anul 2007 iar
moneda este Leu.
În România primele reglementări fiscale au apărut în anul 1991 și a nume cele privind
impozitul pe salarii și impozitul pe profit. Ulterior au fost introduse accizele, taxa pe valoarea
adăugată, taxele vamale, taxele locale și au fost reglementate fondurile speciale. În această
perioadă până în prezent impozitele și taxele care formează actualul sistem fiscal au fost

28
modificate de nenumarate ori (doar taxa pe valoarea adăugată a fost modificată de 285 de ori
pană în prezent), datorită condițiilor politice, economice și sociale specific economiei de piață.3
În Români a , sarcina creării unui sistem fiscal modern , coerent , echitabil și eficient revine
legislativului și executivului , adică Parlamentului și Guvernului, care la rândul lor trebuie să
stabilească sistemul fiscal pe care îl practică , și strategia de urmat în cadrul administrației
fiscale.
Pentru a avea un sistem fiscal modern , trebuie să avem criterii precise și să existe o
manifestare de voință din ambele părți, inclusiv din partea politică.
Astfel sistemul fiscal trebuie să fie : unitar , simplu, să predomine autoimpunerea, efi cient,
realizat cu costuri mici , cu o strategie clară, corectă și eficientă, sa fie dirijat astfel încât să
urmarească strângerea tuturor obligațiilor, să fie computerizat, să fie astfel orientat încât să
beneficieze de o structură organizatorică optima ș i să dispună de personal fiscal cu o înaltă
pregatire de specialitate.
Crearea unui sistem fiscal care să se adapteze cerințelor bugetare ale țării noastre a fost
foarte greu de realizat, nici până în present nu s -a reușit crearea unui sistem fisc al care să poată
fi aplicat de către toți agenții economici și acoperirea deficitului bugetar în fiecare an, aceasta
fiind determinate de deciziile politice dar și de deciziile economice luate de Guvern până în
prezent.
Ținând cont de aceste a specte sistemul fiscal este în așa fel conceput încât să
corespundă condițiilor economice și sociale ale etapei actuale, și bineințeles nu poate fi copiat
din alte țări avansate , deoarece în țara noastră condițiile economice și sociale sunt esenșial
diferite de țările în care există o economie și o piață echilibrată.
Totuși instrumentele fiscale și sistemul fiscal în ansamblu trebuie mereu îmbunătățit și
perfecționat datorită obiectivelor economice, sociale și financiare care se schimbă mai to t
timpul, astfel încat suntem nevoiți să ținem pasul cu progresul economico -social .
Perfecționarea sistemului fiscal se realizează prin reforme fiscale care trebuie astfel
efectuate încat să reflecte ceea ce este nou pe plan interna țional și să urmărească îmbunătățirea
reglementării și structurii impozitelor. Dar totuși trebuie precizat faptul că nu este suficent să
avem stabilit prin lege un sistem fiscal perfecționat și modern dar este necesară aplicarea lui

3 Gheorghe D Bistriceanu – Sistemul Fiscal al României -, Editura Universitară ,București ,2008, pag 28

29
corectă conform legislației. Sistemul fiscal actual al României a fost perfecționat prin OUG nr
138 a Guvernului României, pentru modificarea și completarea Codului Fiscal.
În România principalele impozite aplicabile sunt:
➢ Impozitul pe profit;
➢ Impozitul pe venit;
➢ TVA -ul;
➢ Acciz e;
➢ Contribuții de asigurări sociale;
Sistemul fiscal românesc cuprinde trei elemente componente:

1. Legislația fiscală care reglementează și instituie impozite și taxe considerate componente de
bază ale veniturilor statului și care stabilesc dreptul de creanță a statului asupra
contribuabilului.
2. Mecanismul fiscal care cuprinde totalitatea procedeelor tehnice și metodel or prin care se
realizează acțiunea de urmărire și de încasare a impozitelor și taxelor.
3. Aparatele fiscale cuprind instituții specializate care pun în mișcare mecanismul fiscal în
scopul realizării obiectivului final, adică urmărirea și încasarea venitu rilor bugetare.
Privit în timp, sistemul fiscal va fi mereu perfectabil , viața pune mereu noi probleme care cer
a fi rezolvate în condiții optime.

2.5.Politica fiscală și bugetară

Politica economica prezintă anamblul tuturor măsurilor luate de către stat în scopul
asigurării creșterii economice, ocupării forței de muncă, echilibrării balanței de plăți externe,
stabilității prețurilor, inegalaților și asigurării independeței naționale.
Tot odataă pote reprezenta ansamblul deciziilor adoptate de către stat în vederea orientării
activității economice într -un sens considerat rezonabil, pe teritoriul national.

30
Datorită complexității și diversității obiectivelor și instrumentelor utilizate de politica
economică, aceasta poate fi analizată și construit ă prin prisma componentelor sale: politica
monetară, politica fiscală, politica bugetară, politica prețurilor, politica veniturilor.
Politicile fiscale și bugetare sunt direcționate pentru crearea unui mediu economic
sănătos, care să asigure finanțarea dec entă a sectorului public, eforturile specialiștilor în
domeniu având drept obiective principale distribuirea echitabilă a poverii fiscale, eficientizarea
sistemului de colectare a veniturilor și o mai rațională distribuție a cheltuielilor bugetare,
vizând, în principal, proiecte și programe de restructurare, proiecte de dezvoltare regională, de
reconversie a unor sectoare ale industriei, de reabilitare și de dezvoltare a infrastructurii, etc.

În literatura de specialitate, politica fiscală, în sens larg, s e constituie în cadrul activității
autorității publice de percepere și utilizare a resurselor necesare satisfacerii consumului public
și furnizării de bunuri și servicii publice. O asemenea activitate declanșează un amplu proces
de redistribuire, care este condus printr -o seamă de componente strâns legate între ele: politica
fiscală (în sens restrâns), care operează cu instrumente de natura prelevărilor fiscale, politica
bugetară sau alocativă, care operează prin intermediul subvențiilor și alocațiilor buge tare, și
politica soldului bugetar, vizând finanțarea deficitelor bugetare și valorificarea excedentelor
bugetare

Politica fiscală trebuie să asigure crearea condițiilor pentru finanțarea obligațiilor
fiscale cu costuri cât mai reduse și cu fluxuri de nu merar negative cât mai mici, aceasta
constituind o premisă esențială pentru susținerea relansării activității economice a acestora, a
eforturilor lor în direcția restructurării.

31
CAP 3. – PRESIUNEA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA
3.1. Concept și caracteristici

Termenul de concept fiscală este folosită larg în literatura de specialitate și în politica
fiscal pentru a desemna amploarea redistribuirii venitului național prin intermediul plății sau
încasării impozitelor. Un eori se face abstracție de calitate plățiilor, alteori presiunea fiscal se
delimitează doar la contribuabilii individuali, plăților de impozite directe. În unele situații
când se apreciază presiunea fiscal se ia în considerație toate genurile de încasări , toate sursele
de venite bugetare.
De exemplu în America la nivel federal presiunea fiscal se determină prin luarea în
cosiderație impozitele pe venit, impozitele pe vânzări, accizele, impozitele pe asigurări
sociale, impozitul pe profit, impozitul pe valoarea adăugată.
Pentru a se putea calcula în general presiunea fiscală, inclusive pe nivel federal se ține
cont și de impozitele ți taxele plătite către acestea cum ar fi impozitele pe: proprietăți,
moțteniri, vânzarea mărfurilor..etc
În practică țin în statistica fiscalădin unele țări se folosește coificentul fiscal sau presiunea
fiscal prin luarea în calcul a încasărilor fiscal de stat și de colectivitățile locale care provin din
impozitele legate de producție și de import, impozitele pe patrimoniu, impozitele pe capital.
Presiunea fiscală= încasările fiscale/ PIB .
Pe înțeles general presiunea fiscal este un termen specializat prin care se exprimă
intesitatea medie a sarcinii sau obligației tuturor contribuabililor de a plăți impozite.
Această relație ai este numită și coificent fiscal, care se calculează ca raport
procentual între plățile sau încasăriie de impozite și produsul intern brut.
Amploarea și dinamica presiunii fiscal se măsoare și se apreciazăprin rate de
impunere fiscal. A ceastă mărime de rate arată cota parte din venitul naîional preluată de către
stat, mărime stabilită prin legi sau reglemebtări fiscal.
Rata această are și o forma de specialitate, și anume rata marginală de impunere. Rata
marginală de impunere constă în r aportul dintre creșterea obligațiilor fiscal ale
contribuabililor și creșterea venitului national.
Ambele rate, rata medie cât și rata marginală au o mare importanță, mărimile și
dinamicile lor sunt integrate în fundamentarea strategiei de creștere econo mică și de
dezvoltare social, în politicile de asigurare a sta bilității economice și a promovării justiției
sociale.

32
În raport, media celor două rate pe termen lung într -o țară sau intr -un grup de țări ca
și rate medii existente la un momendat în țăril e aflate în topul economiei mondiale, pot
exista. Se pot practica: rate slabe, ridicate sau optime.
Rata slabă de impunere fiscal presupune o presiune scăzută asupra contribuabililor,
încasări relative reduse la bugetul se stat și la bugetele administrați ilor.
Rata ridicată a impunerii, îndeosebii o rată marginală de impunere în creștere, care ar
putea genera evaziune fiscal, fraudă fiscal, o diminuare a PIB -ului, deci în ultima instanță o
scădere a încasărilor de impozite la bugetul de stat.
Rata optima de impunere fiscal sau de presiune fiscal constă din acel prag de
impunere până la care și dincolo de care încasările fiscal sunt mai mici.
Instrumentul analitic cu ajutorul căruia se prezintă rata optima a impunerii fiscal este
Curba Laffer , după numele profesorului American care a explicat relația optima dintre rata de
impozitare și mărimea veniturilor colectate la bugetul de stat.

3.1.1 Curba ”Laffer”

Presiunea fiscală presupune anumite limite de suportabilitate din partea
contribuabili lor și anume de ordin psihologic și politic. Aceste limite sunt impuse de reacțiile
contribuabililor care pot să opună o puternică rezistență creșterii prelevărilor obligatorii,
reacționând prin evaziune, fraudă, reducerea activității productivității sau c hiar prin revolte.
Relația dintre rata presiunii fiscale și veniturile încasate la bugetul public este pusă în
evidență prin curba ‘’Laffer ‘’. Profesorul Arthur Laffer a demonstrat, cu ajutorul unei curbe,
ideea conform c ăreia orice creștere a presiunii f iscale provoacă, de la un anumit nivel, o
scădere a sumei prelevărilor obligatorii încasate de către puterea publică.
Conform curbe i luffer , suma prelevărilor obliga torii este reprezantată de o funcție
crescătoare a ratei presiunii fiscale, dar numai până la un anumit nivel maximal care
corespunde nivelului maximal al curbei, după cara este reprezentată de o funcție
descrescătoare a acetei rate, ea poate merge până la anulare dacă rata presiunii fiscale ar
atinge nivelul teoretic de 100% (în acest caz limi tă, orice activitate impozabilă ar dispărea).
Aceasta se explică, în teoria lui Laffer, prin faptul că niște prelevări obligatorii foarte
mari duc la distrugerea masei impozabile. Se produc fenomene de rezistență și se reduce
efortul productiv care capătă amploare, determinând în cele din urma scăderea sumei lor
totale.

33
Ca punct de plecare se consideră o rată a presiunii fiscale de 0% care crește până la
100%. Evident că la extreme încasările sunt nule la buget, dar undeva între aceste valori
există un optim care asigură maximizarea veniturilor publice.
Curba lui Laffer ramâne însă o reprezentare pur teoretică a faptelor prezentate,care nu
permite identificarea în mod exact a măsurii acestui prag M de impozitare, la care presiunea
fiscală să poată fi considerată excesivă. Acets prag este variabil în funcție de circumstanțele
teritoriale și economice, astfel încât sistemul fiscal dintr -o anumită țară se va situa în stânga
sau în dreapta punctului M.
De asemenea acest prag diferă nu doar de la un sistem fiscal la altul, ci și de la un
impozit la altul și în funcție de contribuabili și capacitatea acestuia de suportabilitataea
presiunii fiscale.
Grafica curbei Luffer
Total venituri fiscale

M

Rata infației
0% 100%
Curba luil Laffer se poate divide în două zone :
• Zona I : zona stângă ( zona normală sau admisibilă) în care creșterea cotei de
impozitare asigură creșterea încasărilor
• Zona II : punctului M considerat punct de optim în care orice creștere a cotei
de impozitare are ca efect reducerea încasărilor fiscale și corelația dintre cele
două devine indirectă.

Laffer estimează că atunci când pragul maxim este depășit, printr -o diminuare a
presiunii fiscale, se poate obțin e creșterea randamentului prelevărilor obligatorii, în aces t fel
redinamizandu -se economia.

34
3.1.2 Cauzele și factorii presiunii fiscal

Mărimea ratei presiunii fiscal este influențată de numeroși factori, dintre care menționăm:
• Nivelul de dezvoltare a economiei
• Stadiul democrației
• Structura și formele proprietății
• Mărimea datoriei publice
• Necesitățile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor
publice
• Gradul de adeziune a populației la politica guvernului și d e consimțire la plata
impozitelor
• Eficența cu care utilizează cheltuielile publice finanțate prin impozite

Totuși mulți specialiști spun că principala cauză q sporirii presiunii fiscal o constituie
creșterea continua a cheltuielilor publice, a căror evoluție este supusă anumitor ”legități”
economice, sociale și politice.
În cazul de depășire a ratei optime a presiunii fiscale, în anumite condiții socio -economice
existente, apar unele fenomene negative, dintre care menționăm: slăbirea efortului produc tiv,
frauda și evaziunea fiscal, economia subterană, riscul de inflație prin fiscalitate…etc.

3.1.3.Indicatori de analiză ai presiunii fiscal

Luând în considerare faptul că impozitul este perceput de contribuabil ca o amputare a
veniturilor sale de cătr e autoritatea publică, trebuie să admitem și necesitatea cauntificării
acesteia la diferite niveluri. Asfel, presiunea fiscalăeste aprofundată prin luarea în
considerație a diferitelor ei planuri de manifestare la nivel national, la nivelulcontribuabiilor
individuali, la nivelul agențiilor economiei .
3.1.4 Presiunea fiscal la nivel național

Presiunea fiscal la nivel national are în vedere în primul rând necesitatea strângerii
resurselor pentru acoperirea cheltuielilor publice.

35
Presiunea fiscală este prezentată de către rata fiscalității, care se calculează ca raport între
totalul resursel or financiare publice, obținute de către stat sub forma de impozite și taxe de
natură fiscal și un indicator macroeconomic de rezultate .
La nivel national se folosesc și alte indicatori derivați de m ăsurare a presiunii fiscal:
• rata fiscalității consolidate elimină anumite prelevări cu character redundant,
pentru a exprima mai bine veniturile fisclae care sut destinate finanțării activității
administrațiilor publice
• rata fiscalității nete se calculează eliminând din prelevările obligatorii partea
redistribuită direct agenților economici, sub formă de prestații sociale pentru
familii și de subvenții pentru întreprinderi;
• rata fiscalității lărgite ia în calcul și alte surse de finanțare a cheltuielilor publice,
altele decât prelevările obligatorii.

Mărimea presiunii fiscal diferă de la stat la stat, în funcție de mărimea fondurilor
financiare necesare respectivului stat pentru exercitarea funcțiilor sale, într -un anumit
moment, dar și de o serie de factori care pot să conducă la creșterea sa chiar s cădereaacestei
rate.
Unul dintre cei mai importanți factori externi este reprezentat de către fiscalitatea
redusă în țările înveccinate, cu care statul are relații economice existente.
Combinația dintre o fiscalitate redusă în alte țări și fiscalitate ridi cată în țara de referință
conduce la o mișcare a capitalurilor către statele în care, în mod evident fiscalitatea este mai
redusă.
Unul dentre factorii interni este politic care are ca scop atragerea de capitaluri
financiare interne și străine pentru s timuarea econoiei. Politica fiscal deține o serie de
mijloace și instrumente prin intermediul cărora statul poate inetrveniîn economie.
3.1.5 Presiunea fiscală individuală

Presiunea fiscală individual arată valoarea la care contribuabilul renunță sau mai bine
sus este nevoit sș renunțe raportată la mărimea veniturilor obținute de el într -o anumită
perioadă de timp. Astfel presiunea fiscală determină schimbărilor care intervin la nive lul
consumului, dar șo al economisirii, find considerate drept o presiune pshiologică, care
analizeaza pragul de tolarență la impozite.

36
În cazul în care presiunea fiscală este prea mare poate avea efecte contrare celor
urmărite de țara în cauză, deoarece contribuabilii tind să -și modifice comportamentele
economice, dar totuși observăm ca exists tendința de a crește nivelul prelevărilor obligatorii,
chiar dacă acesta determină o scădere a încasărilor. Explicașia la aceasta situație o adduce
modelul concepu t de doi economișsti American, model care este construit în jurul a două
idei:
1.) contribuabilul reacționează la modificarea ratei de impozitare prezentând un
nivel mai mare sau mai mic pentru impunere în funcție de situație;
2.) existența unei diferențier i între comportamentul pe termen scurt și cel pe
termen lung;
Cererea pe termen scur teste inelastocă, dar pe termen lung poate devein elastică.

3.1.6 Presiunea fiscal ă la nivelul agentului economic

În cadrul contribuabililor, alături de persoanele fizice avem și agenții economici, în
mod evident aceștea sunt obligați să achite diverse impozite statului și astfel și din punctul lor
de vedere există o presiune fiscală.
Pentru contribuabilii agenți economici, impozitele pe care le plătesc st atului sunt
percepute ca elemente de presiune ficală cu atât mai accentuată, cu cât ponderea lor în
valoarea adăugată realizată este mai mare astfel:

Rf= rata presiunii fiscal la nivelul firmei
If=totalul diverselor impozite plătite de agetul economic
Vaf= valoarea adăugată de firmă (Cioponea, 2007:210)

La nivelul agentului economic presiunea fiscal este calculate ca raport între
impozitele plătite de către agentul economic și valoarea adăugată de aesta.
Presiunea fiscal resimțită de către agentul economic este mărită și de impozitele
indirecte, care nu sunt suportate de către firmă influențează volumul ieșirilor, precum și
competitivitatea prin intermediul prețurilor.

37

3.2 Presiunea fiscală -implicații economice -sociale

Pe plan mondial se poate observa faptul că în unele țări dezvoltate, presiunea fiscală este
mai ridicată, deoarece și cheltuielile realizate cu utilitățile publice și semipublice pentru
poulație sunt mai mari.
Presiunea fiscală poate fluctua în funcție de politica fiscal adoptată de stat, dar aceasta
este influențată de evenimentele economice, politice ..etc.
Este evident că presiunea fiscal poate fluctua, în funcție de politică fiscal adoptată de stat,
dar aceasta este influențată de evenimentele economice,politice…Tocmai datorită acest or
influențe se poate considera că presiunea fiscală d atorită acestor influențe se poate
considera că presiunea fiscală are mai multe limite de ordin psiho -politic, economic.(Hoanța,
1997) are mai multe limite de ordin psiho -politic, economic .
Mărimea presiunii fiscal nu trebuie privită strict ca valoarea relativă obținută în
diferite țări pentru a putea realiza comparații între acestea.
Este necesar să se aibe în vedere puterea de cumpărare a veniturilor care rămân după
impozitare.
Există si tuații în care chiar dacă în țări diferite întâlnim aceeați presiune fiscală,
condițiile să fie total diferite, deoarece venitul rămas după impozitare să fie sau nu suficent
pentru satisfacerea nevoilor de subzistență.
O fiscalitate ridicată îndepărtează potențiiali investitori dar mai ales determină pe
contribuabili să caute măsuri de evitare a plății diferitelor obligații.
În ulitimele două secole s -a observant o cre ștere a presiunii fiscal, care este explicate
prin intervenția statului într -o mai mare măsură, atât in economie cât și în societate.
Se poate afirma acest fapt, deoarece resursele financiare și presiunea fiscal au avut aceeași
evoluție ca și a cheltuielilor publice adică de creștere în decursul timpului.
3.3 Efectele presiunii fiscal e asup ra economiei și societăți i românești

Impozitele reprezintă ceea ce plătim pentru o societate civilizată.Dae dacă o asemenea
societate nu există într -o țară sau alta, într -un orizont de timp sau altul, atunci cetățenii acelei
țări, contribuabilii ei trebuie să susțină procesul istoric de făur ire a unei societăți civilizate în
consonanță cu exigențele și posibilitățile oferite de acumlările pe care omenirea le -a făcut în
factorii de producție.

38
Societatea contemporană pune în față teoriei și politicii fiscal noi obiective. Este vorba de
schimbăr ile în politica fiscală care susîine creșterea economică durabilă și trecerea la
societatea de bază.

3.3.1 Relansarea creșterii economice în România

În România aproape 80% din populație a înregistrat scăderi de 30 -50% aferente
nivelului de trai, PIB, inv estițiile, exportul au înregistrat de asemenea scăderi importante,
Aceste scăderi au fost însoțite de dezechilibru cum sunt: șomajul, datoria externă, economia
subterană, situația economică precară a unor mari categorii ale populației…etc.

După cum se po ate observa în figura nr. 1 în anii 2017 -2018 -2019 PIB -ul a înregistrat
o creștere semnificativ. Această creștere se datorează în mare măsură la creșterea volumuilui
de activitate în: industrie, construcții, servicii. Acestea servicii reprezintș în mare parte
creșterea PIB -ului.
Primul trimestru d in 2020 arată în continuare o creștere de volum față de trimestrele
anterioare chiar dacă a fost afectată de apariția coronavirusului.
Evoluția PIB pe trimester 20117 -2020
Perioada Indice de volum -%
2017T1 190,3
2017T2 193,3
2017T3 197,1
2017T4 198,6
2018T1 199,8
2018T2 202,5
2018T3 205,6
2018T4 206,8
2019T1 209,9
2019T2 211,3
2019T3 212,3
2019T4 214,9
2020T1 215,5
( Figura 1 – evoloția pib pe trimester 2017 -2020)

39

Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc pentru economiile la nivel mondial, având
consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. Chiar în ciuda răspunsului politic
rapid și amplu, atât la nivelul UE cât și la nivelul national, economia Ue va cunoșste o
recesiune anul acesta.

(Figura nr. 2 Previziunea economice Europene, Direcția Generală Afaceri Economice și
Financiare)

După previziunile economice în România PIB -ul va scădea în 2020 cu aproximativ
6%, dar în schimb va urma să crească din 2021.

40
Capitolul 4: Studiul de caz – Perioada afectată de prezența condițiilor stărilor de urgență și
alertă cauzate de coronavirus

Coronavirusul a apărut în 2019 prima data într-un oraș din China, Wuhan. Chiar dac ă
în China sau luat măsuri de protejare , virusul sa raspândit în întreaga lume. Virusul apărut în
decembrie -ianuarie în China , 5ar într-o lună ajuns în
Români a, cea ce nimeni nu credea că va fi posibil acest
lucru luând în considerație măsurile de protecție impuse
în China.
A preulat conducerea armata, omenii au fost oblifgați să
steie acasă fără nici o excepție, în cazul în care ieșeau
erau înpușcați în picioare, au fost închise orașe, nu era
voie să intri dar nici să ieși.
Virusul după părerea unor omeni de știință vine
dintr -o piață din Wuhan, mai exact de la un liliac care a
fost cumpărat și mâncat , alți oameni de știință spun c ă acest virus a ”fugit ” dintr -un laborator
din orașul Wuhan unde se fac experimente cu viruși din familia corona , acest lucru find mai de
crezut decât prima , deoarece înaite de apariția virusului sau efectuat probe și simulări cu unele
viruși din acest laborator.
Primele semen al acestui virus sunt semen de răceală care se înrăut ățesc cu timpul, din
răceală ajunge în aprin dere de plămâni care se transformă în sindromul respirator acut. Virusul
a făcut multe victim e, primii find în China , după care și în alte state.
Acest virus a avut cele mai multe victime în China, Italia, Spania, Franța, USA și în
alte țări. În total pân a la începutul iuniei a făcut 507 K de victime și au fost peste 10 mil. De
oameni infectați și peste 5 mil.de oameni sau vindecat pe întreaga lume. Mulți susuțin că este
un virus ucigaș, însa după datele oficiale rata de vindecare al acestuia este de peste 50 % și rata
de mortalitate de 5,07%. Dintre cei decedați afectat de acest virus au avut și alte afecțiuni, asta
arată faptul că nu este un virus ucigaș.
Virusul în România a apărut in data de 26 februarie 2020, adica la o lună jumate
aproximativ luni după apariția virusului in Wuhan la un bărba t sosit în țară din străinătate.
Mulți români aflați în alte țări au ” fugit acasă”, mai ales cei care erau în țări unde erau cele
mai multe infectați. Însă surpriza lor era faptul că granițele erau închise, însa până la sfârșit tot
au intrat în țară cu condiția că vor rămâne izolați la domiciliu sau chiar în carantină, astfel au
pus viața celor dragi în pericol, d eoarece nimeni nu știa daca e infectat sau nu.

41
În România peste 2 6000 de oameni au fost infectați de acest virus din care peste 20000
sau vindecat si peste 1600 au murit. însă din acestea au cedat 1400.
Rata de vindecare în România raportaș la rata de vn decare globală este una mai mare,
depasind 79%.
Covid -19 în România a fost confirmat doar la oamenii care au venit din alte țări, unde
numărul cazurilor confirmate era mare: Italia, Spania, Franța, USA, și la oameni care au intrat
in contact cu oamenii întorși din străinătate.
Situația a încep ut să se agraveze atunci, cand nu se mai putea ține cont de faptul că cine
de la cine a luat virusul , deoarece oamenilor veniți din alte țări le erau frică d e izolare la
domiciliu și de carantină așadar la i ntrare în țară au încept să mintă care de unde vine și asa a
încept să se răspândească virusul în țara noastră.
În data de 16 martie autoritățile împreună cu președintele țării au anunțat stare de
urgență pe un termen de 30 de zile. Asta însemnea că au înc his școlile, mallurile, fabrici, unele
magazine, iar omenii au fost obligați să steie acasă, să iasă doar dacă este urgent și și asta pe
baza unei declarații pe propria răspundere completată. Cetățenii, străinii la intrare în țară
automat intrau în izolare la domociliu sau în carantină, în funcție de țara din care venau cât de
grav a fost epidemia.
Cei care ieșeau fără motiv, fără declarație
au fost amendați, amenzile minime în
starea de urgență au ajuns la 2000 de lei.
Doar magazinele alimentare erau deschise,
nu se putea ieșii din localitate doar cu un
motiv bine întemeiat.
Îninte de expirarea stării de urgență
care a fost anunțată pe 30 de zile
președintele a precizat oamenilor
prelungirea acestuia cu incă 30 de zile.
Pe perioada stării de urgență care a durat 2 luni mulți oameni au rămas fără loc de
muncă, majoritatea angajațiilor au intrat în șomaj technic, multe magazine au dat faliment din
simplu fapt că nu aveau nici un câștig, dar ch iriile, datoriile tot trebuia u plătite.
Așadar cu pandemia aceasta lumea întreagă a luat o pauz ă. Această epidemia a fost un
șoc major pentru economia mondială, așadar acesta a afectat și economia României.

42
Uniunea Europeană în aceasta pandemie a oferit 37 de miliarde de euro pentru țăriile
din Europa. Banii primiți de către România vor fi distribui ți între interprinderi cat și pentru
sistemul touristic, deoarece acesta a fost afectat cel mai grav.
Impactul substanțial al pandemiei de COVID -19 asupra economiei României a fost în
prima jumătate a anului 2020, când a scăzut toate activitatea în toate economia, a scăzut
numărul angajațiilor, au scăzut salariile, unele intreprinderi mici au dat faliment, fabricilie sau
oprit pe perioada situașiei de urgență, angajații au fost trimiși în șomaj technic plătit 75%, au
închis școlile, elevii au contiunuat șc oala online, studenții au dat examenele online.
Conform metodologiei UE, ponderea datoriei guvernamentale brute în România va fi
de 40,9% din PIB la sfârșitul acestei an față de 35,2% din PIB în 2019. Valoarea rezultă în
condițiile în care se estimează o contracție a economiei de circa -1,9% o depreciere a m onedei
naționale față de de euro – pirincipala valută în care este denominate datoria publică și un deficit
de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspîndirea coronovarisului SARS –
CoV -2.
Calculat pe metodologia europenă ESA, deficitul bugeta r al Romîniei este prognozat
pentru finalul acestui an aproximativ la 6,7% din P IB, care este în creșstere față de anul 2019.
Tot o data veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la 31,7% din PIB -ul
anului trecut în 32,7% din PIB în 2020, pro iecția avand la baza evoluția pozitivă moderată a
fondului de salarii și scăderea consumului privat in contextual crizei pandemiei.
Cele mai afectate interprinderi în această perioadă a fost c ea de turism, hotelier și
cafenelele . În schimb statul român îi ajută pe acestea pentru a reveni la normalitate.
În data de 15 mai 2020 sa introdus starea de alertă cu noi reguli pentru români, a încept
relxarea măsurilor care au fost implementate în starea de urgență pentru a putea revenii la
normalitate. Au început să scade numărul noiilor infectați de coronavirus raportate zilnice,
așadar din două în două săptămâni au urmat relaxarea regurilor impuse de autorități în sitația
de urgență. . Primele relaxări în situația de alertă a fost renunțarea la declarațiilor pe propria
răspundere, după care au începu să deschind e unele magazine și au fost premise evenimentele
familiare cu un număr redus de persoane. În data de 1 iunie, chiar dupa două săptămâni de la
intrarea în sitația de alertă au urmat noi relaxări: deschiderea teraselor cu anumite criterii. La
date de 15 iune au urmat noiile relaxări și anume: deschiderea mallurilor cu păstrarea regurilor
impuse de autorități. Cu aceste relaxări încet încet România a început să își preieie activitățiile
chiar dacă cu reguli speciale pentru evitarea infectării cu noul coronavi rus dar a început să
revină.

43
În data de 1 iulie urmau noile relaxări, dar au fost amânate deoarece a început să crească
numărul noiilor infectați cu coronavirus raportate zilnice, cee ace poate aduce reintrarea în
vigoare a stării de urgență.
Așadar după două luni state acasă au început ieșiriile, întâlnirile care a adus la creșsterea
sansei de infectare cu noul coronavirus. Oamenii nu înțeleg că este o situație gravă și fără să
își deie seama se pot infecta pe ei cât chiar și pe alții.
Nu doar economia a fost afectată în această situație, chiar și viața tuturor. Mulți au intrat în
depresie, alții sau sinucis din cauză ca nu mai aveau bani. Chiar dacă statul român angajațiilor,
celor nevoiași sa oferit să ajute asta nu a fost de ajuns.
Partea pozitivă al acestei epidemii în țară este că am învățat să folosim viața online. Au
crescut vânzarea magazinelor online, au crescut numărul facturilor plătite online, a rescut chiar
și numărul oamenilor care lucrează de acasă cât și elevii au făzut școală online. Lucru care era
de necrezut, imposibil în urmă cu cateva luni.
În epidemia această au scăzut veniturile țării și au crescut cheltuielile .
România a implementat o serie de măsuri în aceasta perioadă dificilă cum ar fi :
• Bonificație pentru plat a anticipate a impozitelor pe venit/ profit
• Amânarea plății TVA pentru importatorii de medicații
• Amânarea plâții impozitelor pe clădiri, tereneuri din 31 marte la 30 iunie, precum și
bonificația de plății anticipate
• Nu se calculează dobânzi pentru obligațiile fiscal
• Modificarea valorii plățiilor parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară
impozitul pe profit annual
• Indemnizațiile de șomaj ethnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj,
în limita a 75% din cățtigul salarial mediu brut
• Zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor în sitația închiderii școlilor,
pentru toate zilelel lucrătoare cu o indemnizație de 75% din salariul brut/lună
• Ajutor pentru IMM -uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile d e utilități:
electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet, cât și plata chirieri și
garanțiile de stat pentru credite și alte granturi
Statele europene oferă ajutor financiar pentru a sprijinii companiile și oferă ajutor pentru
evitar ea unei crize economice.
Cel mai important este să fim sănătoși și să trecep peste această perioadă de pandemie însa
aceasta nu afectează doar sănătatea ci și moralul societății,

44

Fiscalitatea României în sit uația de urgență a fost afectat negative, deoar ece având în
vedere că majoritatea angajațiilor au fost trimși în șomaj tehnic a scăzut venitul din impozitul
pe venit, deoarece angajații find în șomaj tehnic au fost plătiți 75% din salarul brut, asta a adus
la o pierdere de 25% din impozitul pe venit. D easemenea plata impozitelor persoanelor fizice
pe locuințe, gospodării, autoturisme a fost amânată, și reducerea acordata pentru plățile
anticipate au fost amânate din 30 martie până în 30 iunie. Persoanelor juridice a fost acordată
o amânare pentru plata chiriilor, impozitelor.
Așadar atât economia țării cât și fiscalitatea țării au fost afectate în mod negativ din
cauza pandemiei COVID -19 (coronavirus) apărut în România în februarie.

Previziuni

Pentru a putea avea previziuni după această pandemie este un lucru foarte greu,
deoarece în urmă cu câteva luni, înainte de apariția virusului cine ar fi putut magina o astfel de
situație din lume?. Nu am fi crezut că se poate întâmpla un astfel de lucru, că un virus , o gripă
ne poate schimba viața, de la libertate să fim închiși.
Nici medicii nu credeau la începu că situația se va agravea atât încât țara va intra in
situație de urgență. La apariția virusului medicii supuneau că cest virus este de zece ori mai
slab decât o gripă sau chiar ca o răceal ă, însa și -au schimbat afirmație când situația a început
să se agraveze, adică să moare oameni din cauza virusului, ca unele locații să inre în carantină
totale sau chiar să se închidă spitale din cauza carantinei.
Oamenii au fost rugați să meargă la urgen ță doar dacă este vorba de o situație foarte
gravă, deoarece vroiau să scadă numărul persoanelor care intre în spitale mai ales în spitalele
care aveau bolnavi infectați de acest virus. Numărul persoanelor la urgențe a și căzut, oamenii
au înțeles că ”o du rere de cap” nu este o urgență care necesită o ambulanță sau chiar vizita la
urgență .
Sistemul medical a fost afectat cel mai grav în primul rând, deoarece nu erau pregătiți, nu aveau
destule haine de protecție: combizioane, mănuși, vizier e sau măști chiru rgicale pentru a se
putea proteja total de acest virus, așadar mulți medici au fost infectați și a fost nevoie de ajutorul
mediciilor din alte țări cât și ajutoare cu produse de protecție.

45
Și sistemul economic a fost lovit de această pandemie are va avea e fecte chiar și în următorii
ani. Cele două luni în care au fost oprite uele firme și majoritatea angajațiilor trimiși în șomaj
technic plătit de stat va avea efecte asupra economiei pe viitor. Pentru a putea recupera
economic aceste două luni, și să putem continua viața economică de unde ne -am oprit după
părerea unor economiști avem nevoie de cel puțin două luni.
Sistemul fiscal își va preula activitatea după ce va pornii economia, și cu încetul își va reveni
și acesta.
Previziunile economice arată că PIB -ul va scădea cu 6% în anul 2020 și va crește cu 4,21% în
2021. Inflația din 2020 va atinge 2,5%, dar va crește la 3,1 % în 2021. Rata șomajului de la
5,4% din 2020 va scădea la 5,4%.
Deasemenea economia zonei euro va înregistra o contracție -record de 734 % în anul 2020 dar
acesta va crește cu 6% aproximativ în 2021 .
Șocul care se resimte în economia Uniunii Europee este simetric prin faptul că această
pandemie a lovit toare statele me mber. Însă atât scăderea producției din 2020 cât chiar și
capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil în fiacre țară. Redresarea
economică a fiecărui țări membru depinde nu numai de evoluția pandemiei ci chiar și de
structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare. Luând în
considerare interdependența economiilor din Uniunea Europeană, dinamica redresării din
fieare țară membru va afecta tot odată și capacitatea de redresare a altor state.
După ce nevom rev enii total din această sitație atât economic cât și medical tot vor fi
unele schimbări. Ne vom învăța să trăim cu existența acestui virus în lume, și și în continuare
ne vom proteja sănătatea. Nu va mai fi la fel nimic deoarece această sitație ne -a învățat să ne
protejăm și să ne fie frică de a ne infecta de coronavirus, sau alte viruși. Chiar dacă au mai
existat gripe cu mortalitate mai mare decât acest tip de virus nu am intrart în situație de urgență
sau de alertă, dar find un virus present în toate locu rile din lume sa anunțat pandemie totală.
Sperăm ca economia după această situație să poate prezenta grafic un ”V”, adică cât de
repede a scăzut să și crească înapoi. Însă dacă criza medical nu își va reveni în cel puțin șase
luni asta poate duce economia întro situație de ”dans” cea ce înseamnă închiderea și
deschiderea repetată al acestuia.

46
Concluzi i

În concluzie apariția noului coronavirus a dus la afectarea negative tuturor afacerilor,
economiilor, fiscalității, viaței personale.
România se credea pregătită pentru o astfel de situație însă încă la începutul pandemiei
ne-am dat seama că acest lucru nu este adevărat , deoarece numărul infectațiilor creștea foarte
repede iar locurile din spitale erau limitate, bolnavii au fost trimiși dintr -un județ în altul
deoarece în multe spitale nu mai erau locuri libere.
Sau infectat mulți medicii, lucru car e nu trebuia să întâple, dar având puține combizioane, măști
mănusi, imbrăcăminte de protecție sa întâmplat.
Pe lângă sistemul economic grav afectat în această perioadă a fost afectat chiar și sistemul
medical care părea a fi pregătit, având în vedere că sistemul medical din România este una
foarte bine pregătită având medici care luptă chiar și cu imposibilul o arecum.
Este foarte important ca în această perioadă să ne păstrăm calmul și răbdarea să putem trece cu
bine, cel mai important este să avem sănătate și să avem răbdare să ne putem îmbrățișa din nou,
să putem ieșii fără a mai purta masca și bine înțeles să revenim din punct de vedere economic.
Așadar pot afirma că în sit uația de față tot ce putem face este sa ascultăm autoritățile și
să păstrăm distnța social până când ne vom revenii din pandemie , ca după să putem continua
viața unde ne am oprit oare cum, chiar daca din punct de vedere economic după părerea
economiștiilor ne vom reveni cel mai rapid în doi ani.

47

CONCLUZII FINALE

Sistemul fiscal al României cuprinde toate impozitele accizele și taxele plătiti atât de
personele juridice cât și de persoanele fizice.
Toate taxele, impozitele, accizele plătite de către contribuabili către stat au fost investiți în
proiecte, în investiții, în lucruri care sunt în folosul țării cât în salarul bugetarilor, în salarul
angajațiilor din departamentul pedagogic, din acestea sunt plătite chiar și ajutoarele sociale.
Însă acest lucru a fost afectat de apariția unui virus, care era de neașteptat, și despre care la
început se spunea că este unul mai slab decât o răceală sau gripă, între timp această afirmație
sa dovedit a fi falsă.
La apariția virusului românii au făcut” haz de necaz”, nu credeau în virus, se ofereu pentru a
se infecta cu acest virus, nu sau ținut de recomadărilor autorităților,care au fost impuse pentru
a ne proteja, astfel au fost amendați, unii și -au continuat viața fără să își facă grij. Însă după ce
sa agravat situația și au început să facă victim virusul și în România părerea acestor oameni sau
schimbat.
Cu apariția coronavirusului fiscalitatea a fost dat ă peste cap, deoarece țara a intrat în
sitația de urgență, acest lucru a fost unul neașteptat și de necrezut în urmă cu câteva luni, cea
ce înseamna că majoritatea angajații sau oprit din lucru intrând în șomaj ethnic sa chiar în
concediu fără plată, sa luat o pauză din activitatea de muncă, așadar a căzut venitul și au crescut
cheltuielile. A scăzut fiscalitatea deoarece undeva la 550000 de români au beneficiat de
șomajul technic cu plata de 75 %.
În această situație au luat măsuri de siguranța oamenilor care în schi mb a presupus scăderea
venitului din impozitul pe venit și din imozitul pe profit iar cheltuielile din acestea au rămas
neschimbate sau chiar au crescut.
În pademia acestea atât fiscalitatea a fost afectată negative cât chiar și sistemul medical cât și
viața oamenilor de zi.
Autoritățile au trebuit să ieie decizii grele pentru a susține situația economică în viață
și pentru a proteja viața oamenilor înpot riva virusului. Sau luat măsuri încă de la început dar
neglijența și nepăsarea oamenilior a dus la sitația de astăzi, în care neconfruntăm cu acest virus
și de efectele acestuia asupra țării și a vieții le noastre.

48
Este o situație care va avea efecte negat ive asupra vieților noastre cum ar fi: ne vom învăța să
trăim cu acest virus pe pământ, ne vom proteja, vom avea alte priorități decât cele avute până
acuma.
Este greu tuturor distanțierea social, însă este singurul lucru care ne poate ajuta în această
perioadă, chiar dacă asta înseamnă să fim departe de cei dragi, ca în loc să mergem să muncim
stăm acasă.
Vara anului 2020 în loc de concedii la plaje, munți va trebuiii să ptrecem acasă ca să nu creștem
șansa de infectarea cu acest virus și pentru a putea scăpa de aceasta în cel mai scurt timp, ca să
ne putem îmbrațișa din nou.
În opinia mea acest virus nu este unul ucigaș, însă trebe să ne ferim cât putem, tot odată
trebuie să facem tot posibilul pentru a nu intra într -o criză financiară, chiar dacă este o perioadă
dificilă noi trebuie să fim optimiști și să trecem mai departe.
În concluzie presiunea fiscal al României în contextual actual a fost afectat negative, și
acesta poate avea efecte negative asupra locuitorilor pe viitor, cum ar fi: creșterea impozitelor,
taxelor, accizelor , după revenirea la nomalitate.
Previziunile unor economiști spun faptul că cel puțin de doi ani vom avea nevoie pentru a ne
revenii economic, însă virusul va rămâne între noi, vom trăii cu acest virus, care ne poate duce
din nou într -o situație ca și cea actuală , lucru care este de neprevă zut.
Totuși în primplan trebuie să avem în privință sănătatea noastră și a celor dragi și să ne protejăm
de infectarea cu noul corona virus.

49
Bibliografie:

1. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editia a –II-a, Editura Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 1996, pag. 382;
2. Gheorghe D. Bistriceanu – Sistemul fiscal al României , Editura Universitară, Bucuresti 2008;
3.Petre Brezeanu – Concepte, teorii, politici și abordări practice, Ed.Wolters Kluwer,
România, 2010;
4. Grigore N. Lăcrița – Fiscalitate controverse și soluții, Editura Irecson, Bucuresti, 2011;
5. Sebastian Lazăr – Sisteme fiscale comparate -metode și practici internaționale, Ed. Wolters
Kluwer, România 2010;
6. Petre Brezeanu, Ilie Șimon, Sorin Celea – Fiscalitate Europeană , Editura Economică,
Bucuresti, 2005;
7. Dinel Staicu – Barterul Fiscal, Editura Sistech, Craiova 2015;
8. Narcisa Roxana Mo șteanu – Tehnici Fiscale , Editura Universitară, București, 2011;
9. Narcisa Roxana Moșteanu – Fiscalitate impozi te și taxe -studii de caz , Editura Universitară,
București, 2008;
10. Felicia Alexandru – Fiscalitate și prețuri în economia de piață , Editura Economică,
București, 2002;
11. Gabriel Ioniță, Cristian Bișa, Robert Gearbă, Lucica Sîrbu, Olga Tutoveanu – Consu ltanță
Fiscală, Editura Irecson, București, 2003;
12. Bistriceanu Gh. D., Lexicon de finante, banci, asigurari , Vol. II , Ed. Economica, Bucuresti,
2001, pag. 161;
13. Vasile Popeangă, Mirela Popescu, Alin Monea – Fiscalitate , Editura Focus, Petroșani,
2004 ;
14. www.mfinante.gov.ro ;
15. www.agenciatributaria.es ;
16. www.boe.es ;
17. www.anaf.ro ;
18. Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal;
19. Legea nr 60/2019 pentru modificarea si completare legii nr 227/2015.
20. Dumitru A.P. Florescu, Paul Coman, Gabriel Balasa, – Fiscalitetea in Romania , Editura All
Beck , Bucuresti 2005, pag. 51 -52;
21. Cristian Pana – Fiscalitatea, Editura Bren, Bucuresti 2011, pag. 7;

50
22. Monitorul Oficial Al României, Bucuresti, pag. 122;
23. Hoanta Nicolae – Economie si finante publice , Editura Polirom, Iasi, 2002, pag. 164;
24. Iulian Viorel Brașoveanu – Analize ale politicii fiscale in Romania si in statele member ale
UE, Editura ASE Bucuresti, 2009;
35. Mircea Stefan Minea, Cosmin Flavius Costas – Fiscalitatea in Europa la inceputul
mileniului III – Editura Rosette Bucurest i 2006;
26. L. Țâțu, C. Șerbanescu – Fiscalitate de la lege la practică Ed a IV -a – Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2013;
27. The MIT Dictionary of Modern Economics, 1992 pag.238