Licenta Septembrie 2017 Claudia Sterian [608695]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
,,CAROL DA VILA” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FARMACIE
DISCIPLINA DE FARMACOGNOZIE, FITOCHIMIE,
FITOTERAPIE

STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL
DOUĂ PROBE DE MATE FOLIUM

Coordonator științific:
Conf.Dr. LIDIA MARIA POPESCU

Absolvent: [anonimizat]2017 –

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
I. Ilex paraguariensis – date botanice și răsp ândire. ………………………….. ………………………….. ………… 5
I.1.Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
I.2.Date botanice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
I.3.Răspâ ndire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
II.Mate folium -studii fitochimice și farmacologice anterioare ………………………….. ………………………. 7
II.1.Compoziția chimică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
II.2.Acțiune farmacologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
II.3.Într ebuințări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
II.4. Potențial toxicologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
II.5. Preparate farmaceutice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
PARTEA EXPERIMENTALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
III.Studiul farmacognostic al două p robe de Mate folium ………………………….. ………………………….. . 22
III.1.Verificarea identitații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
III.1.1.Examenul macroscopic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
III.1.2.Examenul microscopic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23
III.1.3.Examenul microchimic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
III.1.4.Examenul chimic calitativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 28
III.1.4.1. Identificarea agliconilor flavonici ………………………….. ………………………….. ……………… 28
III.1.4.2. Identificarea emodolilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
III.1.4.3. Identificarea alcaloizilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
III.1.4.4. Identificarea compușilor reduc ători ………………………….. ………………………….. …………… 36
III.1.4.5. Identificarea ozelor si poliholozidelor ………………………….. ………………………….. ……….. 37
III.1.4.6. Identificarea compusilor polihidroxifenolici (APFC – uri) ………………………….. …………. 39
III.1.4.7. Identificarea flavonelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
III.1.4.9. Identificarea proantocianilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
III.1.4.10. Identificarea saponozidelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 42
III.2.Verificarea calității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 48
III.2.1.Determinări preliminare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
III.2.1.2 Factorul de îmbibare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
III.2.1.3 Indice de spumefiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
III.2.2.Cuantificarea unor princi pii active ………………………….. ………………………….. ………………… 54
III.2.2.1.Dozarea flavonelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 54
III.2.2.2.Dozarea spectrofotometrică a APFC -urilor ………………………….. ………………………….. ….. 56
IV .Corelații între principiile active identificate și acțiunea ter apeutică a produsului vegetal. ………. 61
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 66
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 68

3

Introducere
Fitoterapia s -a născut o dată cu omul, care s -a dezvoltat prin observație ș i inteligență, în
aceste condiții, folosind din natură produsele vegetale care i -au servit de -a lungul timpului, în
scop profilactic și curativ. De valoarea remediilor oferite de acestea, amintesc și cei doi mari
discipoli, Hipocrate și Paracelsius, care considerau plantele adevărate surse de energie, de
tratamente , cu rol esențial în creșterea calității vieții. Cu trecerea timpului, omul contemporan
s-a îndepărtat de acest adevăr, însă prin studiile efectuate și valorificate de literatura de
specialitate , rolul atribuit de principiile active ale produselor vegetale iese din conul de umbră,
întărind acest adevăr universal.
În lucrarea de față mi -am propus să realizez o analiză farmacognostică asupra ceaiului de
Mate, provenit de la doi producători. Analiza efectuată include identificarea și dozarea
principiilor active care imprimă rolul terapeutic: antioxidant, stimulator SNC, implicațiile
indirecte în cadrul unor disfuncții metabolice, în contextual actual. Am folosit și datele
existente în literat ura de specialitate care atestă corelațiile dintre principiile active și utilizarea
în cadrul afecțiunilor neurodegenerative și metabolice atunci când este utilizat rațional
consumul, versus efecte farmacotoxice și interacțiuni cu alte medicamente.
Punctul de plecare al acestei lucrări l -a constituit pasiunea pentru literatura latino –
americană, în special argentinian ă. Minunatul univers filozofic, oniric și ficțional al lumii
imaginate și create de Borges m -a inspirat în alegerea temei și motivația pentru cercetarea
ulterioară.
,,Suntem memoria noastră, suntem acel muzeu himeric de forme inconstante, acea grămadă de
oglinzi sparte.”(Jorge Luis Borges, Labyrinthus ).

4

PARTEA GENERALĂ

5

I. Ilex paragu ariensis – date botanice și
răsp ândire.
I.1.Scurt istoric
Mate a fost consumat sub formă de infuzie de Guaranii indigeni și de oamenii Tupi
din Sudul Braziliei, Paraguay și s-a raspâ ndit în cursul coloniză rii europene. Consumul de
Mate a înregistra t o amploare în se colul al XVII -lea, ajungând pâ nă în Argentina, Bolivia.
La jumatatea secolului al XVII -lea iezuiții misionari au reușit să cultive Mate în plantații
facând concurența indigenilor [47].
Acum, Brazilia este un producător important de Mate, urmat de Argentina și Paraguay.
I.2.Date botanice
Încadrarea plantei
Regnul: Plante
Încrengătura: Angiosperme
Clasa: Dicotiledonatae
Ordinul: Celastrales
Famil ia:Aquifoliaceae
Genul: Ilex
Specia: paraguariensis
Ilex paraguariensis A. St. Hil.(a breviere de la botanistul francez Auguste de Saint Hilaire,
care a făcut prima descriere în 1822) s inonime: Ilex paraguayensis , I. paraguensis, I. Mate, I.
Domestica [47].
Denumire comuna : Herba Mate
Utilizare: frunzele

6

Figura nr. 1 – Ilex paraguariensis [47]

Este un arbust spiralat cu o înălțime de 15 -20m. Frunzele su nt verzi tot timpul, au o lungime
de 6 -20cm și o lățime de 3 -9cm, cu marginile ser ate. Înflorește din septembrie pâ nă în
decembrie, are flori mici, albe, unisexuate, cu 4 -5 petale, 4 -5 sepale și 4 stamine. Mate
produce fructe roșii, drupe , cu 4-8 semințe. Frunzele adulte recoltate su nt supuse prăjirii la
300 grade Celsius, timp de 1 minut sau l a 80-100 grade pentru a îndepărta fermentația [47].
I.3.Răspâ ndire
Arbustul de Mate se găsesește în Argentina, Peru, Chile și alte țări ale Americii de Sud [47].

7

II.Mate folium -studii fitochimice și
farmacologice anterioare
II.1.Compoziția chimică
Mate are un conținut bogat î n :
cafeină 0,5-2%
teobromină 0,12 -0,7%
acid clorogenic 2,8%
acid cafeic 0,023%
flavonozide ( rutozida 0,06% )
saponine 5-10%
minerale K,Mn,Ca,Fe,Cu,Zn în con centrații
mici[1].
tanin

Figura nr. 2 Acidul clorogenic

II.2.Acțiune farmacologică
Cafeina este un alcaloid natural, p urinic, conținut și în Mate în cantități apreciabile. Face
parte din grupul metilxantinelor [17].
Stimulentele SNC, ameliorează performanțele motorii în
caz de oboseală, excită scoarța cerebrală direct sau prin
intermediul S RAA ( sistemul reticulat activa tor
ascendent).
 Cofeina crește funcțiile neuronilor, avâ nd manifestări
pe plan psihic, unde produc stimulare
la nivelul centrilor respiratori produc e efect analeptic
crește motilitatea, la doze mari pot produce convulsii
stimulează miocardul
are efect diu retic Figura nr. 3 – Cafeina
produce bronhodilatație .

Mecanismul de acțiune al cofeinei este de a inhiba PDE (fosfodiesteraza) și de a crește

8
concentrația AMPc la nivelul celulelor cu e fect vasodilatator și de a crește secreția gastrică.
Este indicată terapeutic ca:
antihipotensor
analeptic în stări de colaps
în cef alee, ca antialgic, în asociere cu analgezice
pentru stimularea secreției gastrice
pentru creșterea rezistenței la efort i ntelectual și fizic
Este contraindicată în următoarele cazuri:
în cardiopatie ischemică
aritmii cardiace
ulcer gastric
la copii,unde efectul stimulant SNC este marca nt

Figura nr.4 -Echivalentul în cafeină pentru Mate [1]

Consumată cu moderație, sub d iferite forme, cafeina nu are influențe negative asupra
sarcinii, a dezvoltării intrauterine a fătului așa cum reiese din studiile epidemiologice
efectuate pe animale. La concentrații de 60µg -ml efectele negative pot să apară [8].
Efectele mutagene și geno toxice ale extractului apos de Mate ( Ilex paraguariensis ) au fost
analizate în celulele bacteriene . Soluțiile apoase de Mate au prezentat o activitate mutagenă
cu testul Ames ( TA97 , TA98 , TA100 și TA102 tulpini ), la concentrații de 20 până la 50 mg
/ placă ( factori mutageni la 3,5 pana la 5.6) și genotoxicitate în WP2s. Adăugarea de 5 U /
ml catalază , 20 microlitri / ml fracție microzomală de ficat de șobolan S9 , tiouree 100 mM
sau 10 mM dipiridil a inhibat complet efectul mutagen indus de Mate. Cu toate aces tea,
adăugarea de 1000 U / ml superoxid dism utaza a fost aproape ineficace. Speciile reactive de
oxigen pot fi prezente în soluțiile de Mate și au un rol esențial în genotoxicitate [36].
Efectele genotoxice și mutagene ale soluțiilor a poase de Mate au fost studiate pe culturi
celulare bacterien e de E.coli și Salmonela thyphy . La adăugarea de catalază,tiouree și dipiridil

9
efectele genotoxice au fost contracarate, ceea ce sugerează că SRO au un rol important în
genotoxicitate. Aceleași ex tracte de Mate au fost folosite la tratarea celulelor limfocite de la
nivelul măduvei spinale provenite de la un lot de șobolani. S -a constatat că numărul
aberațiilor cromozomiale a crescut, ceea ce indică că un consum ridicat de Mate la om, poate
crește r iscul apariției ca ncerului esofagian și laringian [21].
Obiectivele unui studiu privi nd citotoxicitatea au fost de a determina conținutul fenolic al
produselor de ceai de Mate (MT) ( Ilex paraguariensis ) și evaluarea capacității acestora de a
inhiba to poizomeraza I (topo I) și II (Topo II ) și de a inhiba proliferarea celule lor afectate de
carcinom. Cantitatea de polifenoli din extractele apoase obținute din frunze uscate MT au fost
măsurate prin testul Folin -Ciocâ lteu, folosind acid clorogenic (CH) și (GA) acid galic ca
standarde. Inhibarea topoizomerazei a fost determinată printr -un test d, care utilizează drojdie
(Saccharomyces cerevisiae ) tulpini ca model. Controalele au inclus dimetil sulfoxid (1,66%);
camptotecină (50 microg / ml), un inhibitor Topo I; și amsacrina (100 microg / ml), un
inhibitor al Topo II. Studiile de citotoxicitate au fost efectuate folosind o linie de celule umane
nontumorigenic keratinocit HaCaT și dou ă linii de celule scuamoase (SCC -61 și OSCC -3).
MT s -a dovedit a fi o su rsă bogată de compuși fenolici. Conținutul total de polifenoli din
diverse produse tradiționale de MT disponibile comercial au variat 236 -490 mg echivalenți de
acid clorogenic / g de frunze uscate. Aceste niveluri au fost semnificativ diferite între produs e
în funcție de originea lor (P <0,001). Activitatea superioară anti -topoizomeraza II a fost
observată împotriva JN394t (2 -4) pentru tulpina Nobleza Gaucha MT (IC50 = 0,43 microg
echivalenți de CH) în comparație cu GA (IC50 = 112 mM) și CH (CI50> 1500 mM). MT a
demonstrat o activitate catalit ică anti -topoizomeraza ( topo II ), dar nu și împotriva topo I. MT
a prezentat citotoxicitate dependentă de doză împotriva tuturor liniilor celulare scuamoase
testate. Față de linia de celule premaligne HaCaT [28 microg echivalenți de (+) – catechină ml
(-1)], linia celulară SCC -61 [21 microg echivalenți de (+) – catechină ml ( -1)] a fost cea mai
sensibilă la MT, având ca rezultat o inhibare de 50% a creșterii celulare nete. Se
concluzionează că MT este bogat ă în constit uenți fenolici care pot inhiba proliferarea
cancerului oral. Efectul asupra proliferării celulelor canceroase pot fi mediate prin inhibarea
topoizomerazei II. Lipsa de corelare între conținutul de polifenoli și inhibarea topoizomerazei
sugerează că efectul MT asupra inhibării topoizomerazei se poate datora altor constituenți
fitochimici bio logic activi încă neidentificați [26].
În proliferarea celulară in vitro , oprirea ciclului celular și inducerea apoptozei au fost
investigate, folosind linii de c elule scuamoase de carcinom cu celule (HNSCC) ale gâtului și
capului (OSCC -3, SCC -61, și SQ -20B). Extractele apoase de Camellia sinensis, Ilex

10
paraguariensis și Ardisia compressa au fost testate și ( -) epigalocatechina -3-galat (EGCG) a
fost folosit ă pentru compar ație. IC50 (Concentr ația de înjumătățire maximă, este o măsură a
eficacității unei substanțe în inhibarea unei funcții biologice sau biochimice specifice ).
Această măsură indică cantitatea de medicament sau de altă substanță (inhibitor)
necesară p entru a inhiba la jumătate un proces biologic dat (sau component al unui proces,
adică o enzimă, celulă, receptor celular sau microorganism). Valorile su nt exprimate în mod
tipic prin concentrație molară.
Pentru EGCG valorile IC50 au fost cuprinse între 80 și 166 uM și pentru extracte între 75 și
505 uM echiv. Nu a existat o corelație între capacitatea antioxidantă și citotoxicitate. Analiza
citometriei de flux a relevat similitudini în răspunsul pentru EGCG și C. sinensis . Extractul A.
compressa a modi ficat distribuția ADN (P <0,05) unde( P=probabilitate statistică) și a fost cea
mai eficientă în inducerea apoptozei prin acțiunea caspazelor (P <0,05). Nu toate celulele
HNSCC testate au răspuns la aceiași agenți de prevenire. Faptul că A. compressa inhib ă
proliferarea celulară HNSCC face ca acest extract apos să fie o sursă pote nțială de agenți de
chemoprevenț ie. Herba Mate (MT), sub formă de infuzie , consumat ă în mod regulat în multe
părți ale Americii de Sud, are acțiune antireumatică și anticancerige nă. Extractele de MT
folosite în studiu au prezentat o activitate de apoptoză semnificativă împotriva HaCaT și a
celulelor SCC -61 cu aproximativ 25 și 32%, găsindu -se diferențe semnificative statistic între
celulele OSCC -3 și SQ-20B netratate și MT -tratate [43].
Obiectivul acestui studiu a fost acela de a caracteriza parțial și a determina conținutul
total de polifenoli, capacitatea antioxidantă și activitatea chinon reductazei din extractul apos
de A. compressa în comparație cu Ilex paraguarie nsis – MT și Camellia sinensis – GT.
Conținut ul total de polifenoli, capacitatea antioxidantă și capacitatea de inducție enzimatică
de fază II au fost m ăsurate prin metoda Folin -Ciocâ lteu, ORAC, și testele chinon reductazei
(QR). Folosind catechina ca s tandard, valoarea totală de polife nol în AC (36,8 ± 1,1 mg / dl )
a fost semnificativ mai mic ă decât GT (137,2 ± 5,8 mg echivalent de acid (+) – frunze de
catechina / mg uscate/ dl) și MT (82,1 ± 3,8 mg / dl ) (P <0,001). Acest studiu indică
comparativ cap acitatea antioxidantă și de ch emoprevenție a acestor extracte [13].
Proprietățile benefice ale ceaiului de Mate sunt prezente atunci câ nd acesta este
consumat cu moderație, perioade scurte de timp. Există studii care atestă faptul că un consum
excesiv, perioade lungi și la temperaturi ridicate poate crește riscul apariției cance rului
esofagian și bucal [33]. De asemenea, procesul la care este supus, fiind prelucrat la temperaturi
înalte, prin prăjire, pentru a opri fermentația duce la apariția de hid rocarburi aromatice
policiclice PAH, cu potențial carcinogen. În urma depozitării incorecte, în condiți i de
umiditate și temperatură necorespunzătoare , poate dezvolta micotoxine [31].

11
Un studiu care include 131 de cazuri și 262 controale de spita l a fost efectuat în La Plata,
Argentina , privind consumul de Mate și asocierea acestuia cu diete necorespunzătoare, alcool
și tutun. În analizele multivariate efectuate s -au înregistrat creșteri semnificative statistic ale
riscului situațiile menționate m ai sus. O puternică relație doză -răspuns a fost observată dacă
se consuma zilnic alcool, dar nu și cu numărul de țigări fu mate . Odd ratio (măsură în statistică
de a cuantifica prezența sau absența unui factor în pop ulație, pentru comparație) pentru cei
care beau mai mult de 200 ml de etanol / zi, comparativ cu cei care nu consumă alcool a fost
de 5,7 (interval de încredere de 95%, 2.2 -15.2). Un risc crescut a fost observat și pentru cei
care consumau carne la grătar mai mult de o dată pe săptămână ( odd ratio , 2,4; 95% interval
de încredere, 1.2 -4.8), comparativ cu cei care mănâncă mai puțin de o dată pe săptămână, și o
reducere a riscului a fost asociat cu un consum zilnic de carne de vită necondimentat
comparativ cu cei care consumau mai rar . În ceea ce priv ește consumul de Mate, singura
variabilă care a arătat un efect negativ a fost tempe ratura la care se face infuzia și se
prelucrează termic . Cei care au raportat consumul de Mate băut cald sau foarte cald în
comparație cu cei care beau la temperatura came rei, au avut o creștere a riscului de cancer
(odd ratio , 1,7; 95% interval de încredere, 1 .0-2.9). Rezultatele întăresc ideea potrivit căreia
o asociere cu alcool și tutun cresc prevalența apariției cancerului oral și esofagian [10].
De asemene a, alt studiu menționat în 2008, arată influența temperaturii în apariția
cancerului de esofag, laringe , mai ales dacă este consumat în cantități mari(1l căni /zi la femei,
indică o valoare a OR -odd ratio de 34,6 iar la bărbați de 4,8). La acestea se mai a daugă ca un
factor de risc, igiena orală precară, c onsumul de alcool și tutun [38].
Un studiu care investighează posibilul efect antidepresiv utilizînd I. paraguariensis a
folosit un lot de șobolani. Șobolanii au fost tratați timp de patru săptămâni, c u un extract apos
de I. paraguariensis , în apa de băut, după prepararea tradițională a acestei băuturi. După
încheierea perioadei de tratament s -a făcut testul labirintului, test ul de câmp deschis și testul
de înot forțat și s -au analizat parametrii bio chimici ( peroxidarea lipidelor, conținutul de tiol,
nivelurile de vitamina C și activitatea monoaminoxidazei). Animalele au fost, de asemenea
analizate folosind testul de înot forțat după 24 de ore de la ingestia I. paraguariensis . Un
grup suplimentar a fost injectat cu selegilina cu 30 de minute înainte de testare. Analiza HPLC
a relevat profilul extractului I. paraguariensis. I. paraguariensis a redus timpul de imobilitate
la testul de înot forțat, fără modificări semnificative în activitatea locomotor ie în testul de
câmp deschis. Orice efect anxiolitic / anxiogen I. paraguariensis a fost observat la șobolani
prin testul labirint. Efectul antidepresiv al I. paraguariensis nu a fost însoțit de un efect
inhibitor asupra activității monoaminoxidazei. Nu au existat modificări semn ificative asupra
peroxidă rii lipidelor, conținutul de tiol și nivelurilor de vitamina C în rândul grupurilor. În

12
concluzie, extractul apos de I. paraguariensis scade timpul de imobilitate la șobolani ceea ce
sugerează un efect ant idepresiv [18].
Influența extractului hidroalcoolic de Mate asupra memoriei de scurtă durată , de
lungă durată și de recunoaștere a fost evidențiat pe un lot de șobolani. Analiza HPLC a
extractului hidroalcoolic a identificat prezența cafeinei, compus maj oritar, rutin, kaepherol și
în cantități nesemnificative pentru acțiune a acidului cafeic, ursolic și quercetină.
Administrarea i.p. și p.o. a extractului a îmbunătățit memoria pe termen scurt, testul labirint în
apă, ca modalitate de recunoaștere a traseu lui parcurs a fost pozitiv. Rezultatele studiului
indică rolul benefic al extractului de Mate în procesul cognitiv, probabil , prin inhi barea
receptorilor de adenozină [41].
Rolul antiinflamator al infuziei de Mate a fost studiat folosind modelul durerii
orofaciale induse de formol. S-a studiat efectul antiinflamator și analgezic al extractului de
Mate precum și mecanismul de acțiune dopaminergic, adrenergic și opioidergic. Testul la
zvîrcolire efectuat a evidențiat o reducere a numărului de mișcări după apl icarea testului cu
formolul al labei, în primă fază cu 32% apoi cu 20% prin reducerea reactivității orofaciale
prin adminstrarea extractului de Mate. Efectul analgezic reiese din m odularea căii
noradrenergice, c ând prin adminstrarea i.p. de prazosin (deri vat de chinolizină, α adrenergic
,SL)0,15 mg/kg corp inversează ef ectul analgezic al extractului [9].
Acest studiu a fost realizat în scopul de a izola, identifica și cuantifica compușii
polifenolici (derivați ai acidului cafeic și flavonoide), precum și p entru a investiga unele
dintre activitățile farmacologice ale I. brevicuspis , legate de utilizarea tradițională de " Mate"
(cu acțiune coleretică, propulsivă intestinală și activitate antioxidantă). Toxicitatea acută a fost
investigată , de asemenea.
S-au folosit decocturi și s -au comparat cu soluțiile extractive utilizate în mod obișnuit
de către localnici. Pentru analiza fitochimică, extractele au fost analizate prin HPLC cu un
detector cu grup de diode. Activitățile de propulsie intestinală și colereti ce au fost testate la
șobolani. Dehydrocholate de sodiu (DHC) a fost utilizat ca standard pentru acțiunea
coleretică. Activitatea antioxidantă a fost testată în lipozomi care au fost oxidati de către
generatorul de radicali liberi 2,2' -azobis [amidinopropa n] clorură (AAPH).
Pentru prima dată în I. brevicuspis au fost identificați următorii compuși. Derivați ai
acidului clorogenic, acidului cafeic, acid 3,4 -dicaffeoylquinic; acidul 3,5 -dicaffeoylquinic și
acid 4,5 -dicaffeoylquinic , flavonoide (rutin, quer cetin și kaempferol). Testele activității
biologice au demonstrat că extractele I. brevicuspis au produs o creștere semnificativă a

13
fluxului biliar (BF) la șobolani, în prima perioadă , după 30 de minute și procentul de creștere
BF după 120 min. Aceasta a produs, de asemenea, o creștere a activității propulsive
intestinale. Mai mult decât atât, această specie a arătat o activitate antioxidantă. Testul de
toxicitate acută a arătat că Ilex brevicuspis nu a produs nici un semn de toxicitate la dozele
analizate.
În concluzie, o specie argentiniană Ilex (I. brevicuspis ) are proprietăți propulsive
intestinale, coleretice, o intensă activitate antioxidantă , rezultate ce pot duce la dezvoltarea
potențială a unui nou "Herba Mate" și / sau produse fitofarmaceu tice, fără activitate
stimulatoare asupra sistemului nervos central (SNC) [20].
Prin acțiunea complexă, hepatoprotectoare, antioxidantă, stimulentă SNC,
hipocolesterolemiantă , produsele care conțin Mate au captat interesul atît în America de Sud,
SUA și Eu ropa. Noi studii privi nd compușii chimici activi atestă rolul antioxidant manifestat
asupra ADN -ului, a LDL colesterolului și de a preveni unele forme de cancer atunci câ nd este
folosit corespunzător și prelucrat adecvat. Studiile efectuate și în curs de d esfășurare atestă
multiplele beneficii asupra sănătății și de sursă pentru compuși biologic activi care pot fi
valorif icați în industria farmaceutică [28].
În complicațiile diabetului zaharat intervine procesul de glicare și metil glioxalul.
Căutarea de age nți de antiglicare de sinteză continuă dar, atenția s -a îndreptat și asupra
descoperirii de agenți din produsele naturale. Având în vedere legătura dintre glicare și
oxidare, în cadrul unui studiu s -a analizat efectul metilglioxalului pe două sisteme de mo del:
plasminogenul și antitrombina III -A TIII și folosirea extractului de Mate. Utilizarea de SAR –
PRO -ARG -pNA ca substrat specific trombina, și utilizarea de metilglioxal, indică o scădere a
activității heparinei iar utilizarea de D -BUT -CHT -lys-pNA ca subs trat-plasmina , o scădere a
activității plasminogenului. Extractul de Mate inhibă acțiunea legăturii dicarbonil la o diluție
de 1/100. Efectul inhibitor a fost comparat cu cel al inhibitorilor clasici, aminoguanidina [27].
Un program de prevenire al osteopo rozei adresat femeilor la menopauză din America
de Sud a indicat că un consumat regulat, pe o perioadă de câteva luni, scade riscul de fracturi
și nu afectează negativ rata densității osoase de la nivelul coloanei lombare și al colului
femural. Studiul ef ectuat indică următoarele valori obținute, pe un lot de femei care au
consumat extract de Mate au avut o coloană vertebrală cu 9,7% DMO (0,952 g / cm2, față de
0,858 g / cm2: p <0,0001) și a colului femural cu 6,2% DMO (0,817 g / cm2, față de 0,776 g
/ cm2; p = 0,0002) [16].
Folosind tehnica de emisie cu raze X indusă de particule, s -a verificat prezența Mg,
Al, Si, P, S, Cl, K, Ca, Ti, Mn, Fe, Cu, Zn și Rb în concentrații diferite, ceea ce înseamnă

14
aproximativ 3,4% din masa totală. Rezultatele arată o pi erdere de aproximativ 90% din K și
CI, 50% Mg și P, iar 20% Mn, Fe, Cu, Zn și Rb din frunze după infuzie. V olumul de apă
utilizat la infuzie afectează concentrația elementelor, cum ar fi CI, P, K, Mg iar temperatura
de 80 -100 grade Celsius, favor izează extracția pentru K și Cl [23].
Două sorturi de ceai, Mate verde și Mate Paraguay au fost analizate folosind
spectrometria atomică de masă pentru determinarea concentrației de Al. S -a constatat că
variază concentrația de la 12.8 -18.1 % și 5.9 – 10.6 %. Conc entrațiile de fenoli în infuzii au
fost determinate fo losind metoda Folin – Ciocâlteu [24].
Un studiu pentru valorificarea proprietăților neuroprotectoare ale infuziei de Mate s-
au făcut pe 3 loturi de șobolani care au fost tratați, după cum urmează: infuz ie de Mate
p.o.50mg/kg/corp , apă distilată și (pentilenterazol )PTZ, un inductor al convulsiilor , timp de
15 zile. După această perioadă s -au făcut testul de teren și comportamental și au fost
înregistrate valorile obținute. După administrarea , de PTZ, i.p. 60Mg/kg/corp apar convulsiile
la 30 minute de la administrare pentru loturile tratate cu infuzie de Mate și apă de frecvență
mai redusă la lotul tratat cu Mate față de cel tratat cu apă. Se remarcă și prezența SOD și
catalazei CA T în toate țesuturile, mai puțin la cei tratați cu Mate.
Aceste date indică faptul că produsele vegetale care conțin Mate, prin conținutul bogat
de polifenoli și acid clorogenic, pot oferi noi perspective pentru dezvoltarea unor abordări
terapeutice folosind com puși naturali din domeniul farmaceutic , atât pentru a reduce
frecvenț a convulsiilor și pentru a minimiza daunele neurona le asociate cu crize recurente
[12].
Dintre interacțiunile medicamentoase, prin conținutul de cafeină și teobromină,
menționez interac țiunea cu benzodiazepine, IMAO, Clozapin, Betablocante și Litiu [39].
Efectele benefice ale extractului de Mate în managementul obezității au fost studiate pe 2
loturi de pui de șobolan Wistar, cărora li s -a administrat o alimentație bogată în calorii . Un ui
lot i s -a admistrat regim hipercaloric și apă, lotului 2, i s -a dat în plus extract de Mate. În plus,
șobolanii maturi care au alăptat acești pui au avut același regim timp de 30 de zile. S -au
măsura t valorile sangvine ale TG, insulinei și leptinei și s -a constatat că acestea erau mai mici
la cei cărora li s -a dat extract de Mate. Acest experiment indică rolul antioxidant al extractului
de Mate, al influenței asupra nivelului de leptină și insulină și semnalizarea asupra
hipotalamusului. Rolul benefic as upra metabolismului hepatic, glucidic al extractului de Mate
în condițiile unui regim hipercaloric deschide noi căi de cercetare pentru tratamentul
afecți unilor legate de obezitate [15]. Interacțiuni majore ale pricipiilor active din Mate cu
medicamntele ex citante asupra SNC indică o creștere aritmului cardiac, al nervozității,

15
inclusiv a tahicardiei și a tensiunii arteriale.
Asocierea de amfetamine, medicamente cu efedrină și cocaină, cu produsele care
conțin Mate trebuie evitată. Poate duce la apariți a unor problem e cardiace grave [40].
Cafeina din extractele de Mate poate bloca efectele adenozinei. Adenozina este folosită în
cardiologie pentru testul de stres cardiac. Nu se administează excintante SNC cu 24 ore
înainte de acest test . De asemenea, unele antibiotice, fluorochinolonele intervin în
metabolizarea cafeinei, inhibă epurarea cafeinei și a teofilinei, în special de către
ciprofloxacină și norfloxacină. Mai pot apărea dureri de cap, creșterea frecvenței cardiace
precum și alte reacții adverse [32]. Efectele inhibitoare se pot observa și la admistrare de
Cloxapină și Cimetidină , accentuand efectele secundare ale Cloxapinului. Cafeina din Mate
blochează și acțiunea Dipiridamolului, folosit în cardiologie pentru un test de stres cardiac. La
asociere cu Disufiram apare efctul antabus cu apariția de nelin iște, iritabilitate. Același efect
apare la asociere cu Fluvoxamina care duce la creșterea c oncentrației în sange de cafeină și
asociere cu IMAO.
Asocier ea cu ACO – Warfarina și anticoagulante hepari ne fracționate -Dalteparina,
Enoxaparina , atiagregante plachetare – Clopidogrel, Aspirina în concentrații mici poate duce
la creșterea timpului de coagulare a sangelui, apariți a de echimoze și sangerare [6].
Efectele extractelor apoase de frunze de Mate au fost studiate asupra acțiuni patului arterial
mezenteric -MAB, după administrare de metoxamină, dependent de concentr ație. Efectul
inhibitor al extractelor de Mate administrate în bolus, au fost eviențiate prin reducerea
contracțiilor. Relaxările dependent e de endotel iul au fost stopate prin N (G) ester metilic (10
mM) ,arginină -nitro -L, în timp ce albastru de metilen (100 microM) nu a fost capabil să
inhibe în mod eficient vasodilatația extractelor apoase de Mate indusă asupra MAB [5].

16
II.3.Într ebuințări

Se utilizează sub formă de infuzie, decoct și capsule. Datorită principiilor active este
utilizată în următoarele cazuri:
oboseală fizică și mentală
cure de slabit
diuretic
hipoglicemiant
cardioprotector
antiinflamator, î n dureri reumatice
antioxidant
stimulant al funcției intestinale

Figura nr. 5 – Infuzie de Mate, consumată tradițional folosind bombil la (tija metalică prin
care se consumă infuzia ) și cana gourda
II.4. Potențial toxicologic

Pentru că un consum exagerat de supliment e care conțin Mate a dus la creșterea
riscului de apariție a diverselor forme de cancer, s -a acordat o atenție deosebită studiului
efectelor nocive asupra organismului date de prezența PAH (hidrocarburi policiclice
aromatice). Concentrațiile de 21 de HPA i ndividuale au fost măsurate în frunze uscate de opt
mărci comerciale de Mate în infuzii realizate cu apă fierbinte (80 grade C) sau la rece (5 ° C)
cu apă. Măsurătorile au fost efectuate utilizând cromatografia de gaze / spectrometrie de
masă. Infuziile s -au realizat prin adăugarea de apă peste frunze, îndepărtarea infuziei
rezultată după 5 minute, iar apoi adaugarea de mai multă apă frunzelor rămase. Acest proces

17
a fost repetat de 12 ori pentru fiecare temperatură a infuziei.
Concentrațiile totale a le celor 21 de hidrocarburi policiclice aromatice din diferite
mărci de Mate a variat de la 536 până la 2,906 ng / g frunze uscate. Benzo [a] piren a variat
de la 8.03 – 53.3 ng / g frunze uscate. Pentru infuziile preparate folosind apă caldă și prima
marcă a produsului 1, 37% (1.092 de 2,906 ng) din totalul măsurat și 50% hidrocarburi
policiclice aromatice (25.1 50 ng) de benzo [a] piren au fost eliberate în cele 12 infuzii.
Rezultate similare au fost obținute pentru infuzii calde și reci.
S-au constat at concentrații mari de hidrocarburi policiclice aromatice cancerigene în
frunzele de Mate prelucrate prin prăjire și în infuzii de Mate calde și reci. Rezultatele susțin
ipoteza că efectele cancerigene pot fi legate de conținutul său de PAH [35].
Un c az de intoxicație cu Mate datorită impurificării a fost semnalat în literatura de
specialitate, ca urmare a impurificării produsului cu alcaloizi tropanici. Persoanele afectate au
consumat ceai timp de cîteva zile și au prezentat simptome colinergice ca us căciunea pielii,
tahicardie, midriază, halucinații. Analizele făcute folosind cromatografia cu gaz a determinat
identificarea alcaloizilor tropanici în ceaiul Paraguay, care conținea și Mate [30].
Mate fiind o plantă de interes pentru America de Sud a fost studiată și din perspectiva
impurificărilor care pot să apară în urma contaminării cu acarieni specifici. S -a constatat
existența a 16 specii de acarieni, mai frecvent fiind Amblyseius[26].
II.5. Preparate farmaceutice

Figura nr.6 Guarana ș i Mate, Parapharm , 30 capsule

18
Guarana si Mate – Parapharm – sunt doua plante din padurile tropicale amazoniene,
folosite de secole de indieni pentru creșterea vitalității organismului și reducerea oboselii.
Cele doua plante sunt recunoscute pentru efectul lor stimulant as upra sistemului nervos
central s i prin accelera rea proceselor de ardere, crescând producț ia de energie a organismului.
Efecte:
 reduce oboseala;
 crește puterea de concen trare;
 crește energia fizică a organismului;
 contribuie la scăderea î n greutate prin tran sformarea depunerilor adipoase î n energie.
Este foarte utilă folosirea curativă pentru combaterea oboselii de primăvară, cu efecte
secundare reduse, folosirea zilnică a suplimentu lui alimentar este o alternativă excelentă
pentru î nlocuirea cafelei.
Ingrediente: Extract standardizat din semințele arborelui Paulinia cupana și extract
standardizat din frunza arborelui Ilex paraguariensis .
Compozitie/ 1 capsula: Guarana e xtract standardizat din semintele arborelui Paulinia
Cupana 150mg, Mate extract standardizat din frunza arborelui Ilex Paraguariensis 150mg
Administrare : – 2-4 capsule / zi (mai ales î n prima parte a z ilei) cu un pahar de lichid (apă
minerală), de preferin ța pe stomacul gol.

Figura nr . 7 – Ceai verde și Mate, M107, capsule

19

Descrierea Produsului
Contribuie la protejarea organismului de radicalii liberi.
INGREDIENTE/CAPSULĂ:
-frunze de ceai verde (Theae folium) 336 mg
-extract uscat de frunze de ceai verde (Theae folium) standardizat în min. 90% polifenoli 42
mg
-extract uscat de frunze de ma te (Ilex paraguariensis) standardizat în min. 8% cafeină 42 mg
Ceaiul verde , datorită conținutului bogat în polifenoli și catechine are un puternic efect
antioxidant, prin inhibarea degradării oxidative pe de o parte și prin creșterea activității
enzimelor antioxidante , pe de altă parte . Astfel , combate oxidarea și degradarea celulară
produsă de radicalii liberi, ajutând la încetinirea proceselor de îmbătrânire și contribuind la
menținerea sănătății organismului. Contribuie la menținerea nivelului normal al lipidelor ș i
colesterolului. Ajută la scăderea în greutate și diminuarea depozitelor adipoase prin activarea
lipolizei (arderea grăsimilor).
Mate, este numit și «Ceai de Paraguay», fiind un arbust originar din America de Sud. Are un
conținut bogat în catechine și cafeină care generează o acțiune stimulentă asupra sistemului
nervos contribuind la păstrarea unei stări emoționale pozitive, și un bun efect antioxi dant. S -a
constatat , de asemenea , un efect de reducere a masei corporale, prin stimularea
metabolismului lipidic. Este util în caz de oboseală fizică și mentală, pentru o atitudine
mentală pozitivă și pentru menținerea memoriei odată cu înaintarea în vârst ă.
Ambele plante conțin cafeină și au efect stimulator putând înlocui consumul de cafea.
BENEFICII ALE UTILIZĂRII:
-antioxidant
-stimulent al sistemului nervos, tonic în stări de oboseală; poate înlocui consumul de cafea
-susține digestia și metabolizarea normală a grăsimilor
-contribuie la menținerea nivelului no rmal al lipidelor ș i al colesterolului
-susține termogeneza (producerea de energie prin arderea grăsimilor) și contribuie la scăderea
în greutate, fiind util în cure de slăbire
-reduce riscul apar iției tulburărilor cardiovasculare
-contribuie la încetinirea proceselor de senescență

20
ATENȚIONĂRI:
Nu se recomandă în caz de hiperaciditate gastrică, agitație psiho -motorie, hipertensiune,
copiilor sub 14 ani și în caz de hipersensibilitate la oricare d in ingredientele produsului.
SARCINĂ ȘI ALĂPTARE:
Nu se recomandă femeilor însărcinate și mamelor care alăptează datorită unor posibile efecte
de stimulare a contracțiilor uterine și datorită conținutului de cafeină din ceaiul verde și din
mate. Substanțel e active trec în laptele Matern și pot modifica gustul laptelui.
EFECTE SECUNDARE ȘI INTERACȚIUNI:
La dozele recomandate nu au fost semnalate interacțiuni și efecte secundare.
MOD DE ADMINISTRARE:
1 capsulă de 3 ori pe zi. Dacă este nevoie de un efect mai puternic se pot administra până la 6
capsule pe zi, la recomandarea medicului sau a farmacistului.
Administrarea să nu fie asociată cu alimentația, de aceea este optim să se facă la distanță de
minim o oră față de ultima masă și o oră față de masa următoar e.
Nu se administrează seara, după ora 20, datorită conținutului de cafeină din ceaiul verde și din
mate.
Durata curei: 2 luni. Cura se poate repeta după o pauză de o lună sau la nevoie.
ASOCIERI RECOMANDATE:
-pentru protejarea corpulu i de radicalii liberi se recomandă asocierea capsulelor
Antioxidant – Antiaging -M117 în cure alternative de câte 3 luni. Pe parcursul curei puteți
asocia capsule Goji cu afine și cătină – F167, sau compri Mate Vitamina C naturală -F164, sau
compri Mate Vitamininizant cu măceșe ș i cătină – F154 și ceai Antioxidant.
-pentru cura de slăbire produsul se poate asocia cu capsule Silueta perfectă – controlul
apetitului -M100, sau cu complexul Silueta perfectă -satiețate cu fibre -M115, complex
Curatarea colonului -D92, ceai Silueta perf ectă-purificare și drenaj, ceai Silueta perfectă –
controlul greutății, ceai Sveltaflor M98/M111.
Prezentare: 60 capsule a 420 mg.

21

PARTEA EXPERIMENTALĂ

22
III.Studiul farmacognostic al două probe de
Mate foliu m
III.1.Verificarea identitații
Mate rialul luat în lucru pentru analiza farmacognostică a fost reprezentat de frunzele de Mate,
ceai provenit de la doi producători diferiți. Probele au fost notate cu A și B.

Figura nr.8. Ceaiuri de Mate folium -2 producă tori.
Verificarea identității s -a realizat prin aplicarea metodelor calitative de analiză:
-examen macroscopic
-examen microscopic
-examen chimic calitativ
III.1.1.Examenul macroscopic
Prin acest examen, care constituie primul stadiu de investigare al prod uselor vegetale, se
urmărește:
-stabilirea caracterelor morfologice observate cu ochiul liber sau cu lupa;
-stabilirea caracterelor organoleptice (culoare, gust, miros).

23
Am examinat produsul vegetal cu ochiul liber și cu lupa care mărește de 4,5 X.
Rezulta te și discuții:
În urma examenului macroscopic al ceaiului de Mate, am observat următoarele:
Aspectul: omogen, frunze mărunțite(conci ssum),de mici dimensiuni(1 -2cm);
-fragmente de fr unze coriace, glabre
Culoarea: galben -verzui;
Mirosul: plăcut, aromat, perc eput ca atare dar și pul verizat;

Figura nr.9. Mate folium, ceai de la producătorul A

Figura nr. 10.Mate folium, ceai de la producătorul B

III.1.2.Examenul microscopic
Acest examen, ce reprezintă o fază mai avansată a analizei calitative a produsului vegetal,
urmărește identificarea țesuturilor și elementelor anatomice caracteristice ale secțiunilor
preparatelor clarificate din pulberi sau produse fragmentate.

24
Caracterele anatomice ale diferitelor organe ale p lantei servesc în unele cazuri ș i la preci zarea
poziției taxonomice a le speciilor producătoare.
Principiul metodei
Prepar atele microscopice se realizează prin metode diferite în funcț ie de natura, starea
produsului (întreg, fragm entat sau pulverizat) consistența și compoziția sa chimică .
Examenul microscopic al produselor vegetale pulverizate :
Produsul vegetal se p ulverizează prin zdrobire sau măcinare, urmată de omogenizare prin
cernerea pulberii (sita de 30 ochiuri/cm2).
Preparatul microscopic se obț ine util izându -se un reactiv sau o soluție de clarificare a cărei
alegere se face fie pentru clarificarea p ulberii vegetale, fie pentru obținerea unor reacții
caracteristice co mpușilor chimici din pereții celulari sau ai conț inutului celulelor.
Pe o lamă de microsco p se aduc 2 -3 pică turi din soluț ia de clorhidrat (R), în care se presară
pulberea vegetală cu un ac spatulat. Preparatul astfel obținut se încălzește ușor deasupra unei
flăcă ri pâna se percepe un m iros ușor înțepător. După răcire se acoperă cu o lamelă. Dacă este
necesară prelungirea încălzi rii se mai adaugă 1 -2 picături din soluț ia de clorhi drat. Pentru
punerea în evidență a elementelor lignificate se adaugă preparatului, î nainte de acoperirea cu
lame la, 1-2 picaturi de floroglucină în acid clorhidric (R).
Examenul microscopic al unei pulber i vegetale are ca scop precizarea organului din care este
constituit produsul vegetal respectiv, prin identificarea elementelor anatomice comune si
stabilirea caracteristicelor produsului.
Conform procedeului clasic si au fost examinate la microscopul Lab ophot -2 Nikon (ob. X1O,
ob. X40).

Figura nr.11 . Analiza microscopică

25
Rezultate și discuții:
S-au observat următoarele elemente, citate în literatura de specialitate: epiderma frunzei este
acoperită de o cuticulă groasă, striată. |În țesutul palisadic se evidențiază cris tale de oxalat de
calciu. Fragme ntele epidermei inferioare conțin sto mate înconjurate de 4 -6 celule anexe .
Elementele anatomice observate corespund cu cele citate in literatura de specialitate [47].

Figura nr.12 . Epidermă cu stomate

III.1.3.Examenul microchimic
Microsublimarea se aplică numai substan țelor care au capacitatea de a trece în stare de vapori
prin încălzire ș i apoi cristalizare pe o suprafață rece.
Tehnica de lucru : pe o lamă de microscop situ ată pe o sită de azbest asezată pe un trepied
se aduce cca 0,10g produs vegetal pulverizat; la unul din capetele lamei se pune o bag hetă de
sticlă lungă de 5-6 cm și diame trul de 5 mm pe care se sprijină o alta lamă de microsc op. Pe
lama superioară se aduce un tampon de vată îmbibat in apă (rol de refrigerant). Se incălzește
tot sist emul la un bec de gaz la flacară mică situate la cca 10 cm de sita de azbest. Sublimarea
se produ ce in dreptul tamponului de vată sub formă de cristale.

26
Pentru cafeină se folosește reacția murexidului, alcaloizii purinici se oxidează în prezența
apei de brom sau de clor, obținându -se compuși derivați ai aloxanului. Aceștia prin
condensare și deshidratare formează tetrametil murexidul, compus colorat în violet [22].
Rezultatele obținute atestă prezența cofeinei, sub forma unor ace fine, lungi, ușor solubile în
cloroform.

Figura nr. 13 . Obținerea microsublimatului de cafeină

27

Figur ile nr.14 Figura 15

Figurile nr.16 Figura 17

Figurile nr. 18 19.
Figurile 14 -19 Cristale aciculare de cafeină observate cu obiectiv 4 0

28
III.1.4.Examenul chimic calitativ
Analiza chimică calitativă este o metodă care ocupă o pondere semnificantă în
metodologia cercetării fitochimice și se utilizează pentru identificarea principiilor active din
produsul vegetal.
Separarea și identifi carea grupelor de principii active se face ținându -se cont de proprietățile
fizice (solubilitatea în diferiți solvenți) și chimice (reacții de identificare comune sau
specifice).

III.1.4.1. Identificarea agliconilor flavonici
Flavonele sunt substanț e sol ide, cristalizate, colorate în galben de diferite intensităț i.
Heterozidel e flavonice sunt solubile în apă , alcool diluat ș i concentrat, solubile specific în
acetat de etil, acetonă, insolubile în solvenț i apolari.
Agliconii sunt solubili în alcool, acet at de etil, acetonă, insolubili în solvenț i apolari.
Heterozide le hidrolizează numai în prezenț a acizilor minerali (nu hidrolizeaza enzimatic) . În
conditii dife rite, în funcție de atomul de legatură dintre aglicon ș i partea glucid ica: 0 –
heterozidele hidrol izează ușor, C -heterozidele hidrolizează în prezenț a unor concentratii mari
de acid, într -un timp mai îndelungat, la presiune ridicată ș i în prezenț a unor catalizatori.
Datorită grupă rii cetonice de la C flavon ele se pot reduce cu hidrogen nă scând în
mediu hidroalcoolic când se formează antocianidoli (reactia Shibata) . Culoarea acestora poate
fi roș ie (flavonoli) sau portocalie (flavone).
Prezența grupă rilor oxidril fenolice permite transformarea, în mediu alcalin, a
flavonelo r în fenoxizi de culoare gal benă mai intensă decât flavona initială .
Gruparile oxidril alcoolice din vecinatatea grupari i ceto permit formarea de chelaț i cu metale
bi- si trivalente, color ați în galben m ai intens decât flavona iniț ială.

a) Reacț ia Shibata (cianidolului)
Principiul m etodei :
Reducerea grupă rii cetonice a flavonelor cu hidrogen nativ (rezul tat în reacț ia dintre magneziu
și acid clo rhidric concentrat). Se formează clorura de ox oniu colorată în roș u.

29

quercetol (galben) clorura de cianidol roș ie
Reactivi necesari:
-acid clorhidric concentrat
-magneziu metalic
Tehnica de lucru:
1 ml soluț ie se introduce într -o eprubeta cu câteva fragmente de magneziu metalic (span). La
adaugarea de 4 -6 picaturi de acid clor hidric concentrat apare o colorație roș ie sau portocalie.

Figura nr. 20. Identificarea flavonelor -reacția Schibata
Infuzie de Mate -producător A

30

Figura nr. 21. Identificarea flavonelor -reacția Schibata
Infuzie de Mate -produc ător B
Rezultate și discuții:
Reacțiile efectuate sunt pozitive, produsul vegetal conține flavone, principii active menționate
și în literatura de specialitate.

31
b) Reactia cu hidroxidul de sodiu (NaOH)
Principiul metodei :
Dizolvarea flavonozidelor în alca lii cu obț inerea de fen olati (flavoxizi) intens coloraț i în
galben
.

quercetol fenoxid ul cvercetolului
galben

Reactivi necesari:
-soluție hidroxid de sodiu 5%
Tehnica de lucru :
La 1 ml soluție de analizat se adaugă 1 ml soluț ie hidroxid de sodiu 5%. În cazul unei reacț ii
pozitive coloratia galben a soluției de analizat se i ntensifică faț a de cea a martorului în care nu
s-a adaugat solutie de NaOH 5%.

Figura nr. 22. Identificarea flavonelor -reacția cu NaOH

32
c)Reacț ia cu clorura de aluminiu (AlCl3)
Principiul metodei :
Chelatarea cu să ruri ale metalelor bi – si trivalente.
Flavonele cu grupă ri libere la C3 sau C6 formează împreună cu gruparea ceto de l a C4 chelați
în poziția orto(I) sau para(II). Acești compuși se pot obț ine si atunci când pe nucleu există
două grupă ri -OH vicinale, iar mediul de reacț ie este alc alin, pentru ca în aceste condiț ii
gruparea -OH din 4 se transformă în grupare cetonica prin tautomerie -poziție pară (III).
Chelații obținuți sunt de culoare galbenă intensă și au o fIuorescentă galben -verzuie sau
albastră în UV .

Reactivi necesari:
-soluț ie de acet at de sodiu 10%
-soluție clorura de aluminiu 2,5%
Tehnica de lucru:
La 1 ml solutie de analizat se adaugă 0,5 ml ace tat de sodiu (R) si 1 ml clorură de aluminiu
2,5%. Coloratia galbena a soluț iei de analizat se intensifică .

33

Figurile nr.23,24 . Identificarea flavonelor -reacția cu AlCl3
Infuzie de Mate -producător A Infuzie de Mate -producător B

Rezultate și discuții:
Reacțiile de mai sus sunt pozitive. Produsul vegetal conține flavone, principii active
menționate în tratatele de specialitate.

34
III.1.4.2. Identificarea emodolilor
Reactia Borntrager
Principiul metodei:
Se baz ează pe proprietatea agliconilor forme oxidate (antrachinone) de a trece din emodoli în
fenoxizi (emodinati) de cu loare rosie -visinie, în prezen tă solutiilo r alcaline. Sensibilitatea
reacț iei este de10-5. Aceasta poate fi efectuată direct pe produsul vegeta l, pe microsublimat
sau în soluție apolară de agliconi. Agliconii cu funcție carboxilică formează fenoxizi chiar în
prezenț a carbonatului acid de sodiu.
Reactivi necesari:
-soluție HCI 10%
-soluție NaOH 10%
Tehnica de lucru:
Solutia extractivă apoasă se hidrolizeaza cu HCI 10 % si se extrage apoi cu ete r. Se iau 3 -4 ml
solutie eterică într -o eprubeta si se adaugă 0,5-1 ml solut ie NaOH 10%. În caz ul unei reacț ii
pozitive stra tul inferior apos se colorează în roș u iar cel superior, apolar, se decolorează .
Rezultate și discuții
Reacția a fost negativă.
III.1.4.3. Identificarea alcaloizilor
Alcaloizii sunt substanț e organice cu caracter bazic ce conți n în moleculă un atom de
N heterociclic și au activitate farmacodinamică specifică ș i toxicitate ridicată .
Deși prezintă struc turi chimice foarte variate, toți alcaloizii se comportă aproape identic față
de anumiți reactivi denumiț i reactivi generali ai al caloizilor din care fac parte două categorii:
reactivi generali de precipitare ș i rea ctivi generali de culoare. Reacț iile de precipitare se
efectuează pe sărurile alcaloizilor (deci în mediu acid apos), iar cele de culoare pe rezidurile
bazelor alcaloidic e.
Reacț ii de precipitare
Principiul metodei:
Toti alcaloizii, cu mici excep ții, dau cu reactivii de precipitare precipitate al be, galbene,
portocalii, brune ș i mai rar alte culori.

35
Reactivi necesari:
-acid clorhidric 2%
-reactiv Mayer (soluț ie apoasă de tetraiodomercuriat de potasiu cu adaos de clorhidrat)
-reactiv Bertrand (soluție apoasă de acid silicotungstic)
Tehnica de lucru:
10 ml extract eteric se evaporă într -o capsula de porț elan pe baia de nisi p. Reziduul se dizolvă
în 1,5 ml acid clorhid ric 2% p rin amestecare cu o mică baghetă de sticlă la cald (pe baia de
apa). Soluția decantată se împarte în trei eprubete, în volume egale. La un a din probe
(eprubete) se adaugă 2 -3 pică turi de re activ Mayer (R), la a doua probă se adaugă 2-3 pică turi
de reactiv Bertra nd (R) și ultima eprubetă serveș te ca proba martor.
Dacă probele tr atate cu reactivi dau opalescenț e sau precipi tate evidente (de culoare alb –
gălbuie ), alcaloizii sunt prezenti.
Figura nr. 25. Identificarea alcaloizilor

Figura nr. 26. Identificarea alcaloizilor

36

Figura nr. 27 . Identificarea alcaloizilor
Daca probele tr atate cu reactivi dau opalescenț e sau precipitate evidente (de culoare alb –
galbuie), alcaloizii su nt prezenț i.
Rezultate și discuții:
Reacțiile efectuate sunt pozitive, prod usul vegetal conține alcaloizi.
III.1.4.4 . Identificarea compuș ilor reduc ători
Principiul metodei:
Se bazeaza pe proprietatea lor de a reduce solutia de reactiv Fehling la oxid cupr os.
Reactivi necesari:
-soluț ie Fehling I (solutie apoasa de sulfat de cupru)
-solutie Fehling II (solu tie apoasa de tartrat de sodiu ș i potasiu în hidroxid de sodiu)
Tehnica de lucru:
Peste 3 ml solutie se adaugă un amestec con stituit din parti egale de s oluție Fehling I si II ș i se
încalzesc pe baia de apa. Apariț ia unui precipitat rosu -brun care se depune în timp indică
prezența compusilor reducatori.

37

Figura nr .28. Identificarea compușilor reducători – reacția Fehling
Rezultate și discuții
Reacția ef ectuată e ste pozitivă . Produsul vegetal conține compuși reducători.
III.1.4.5 . Identificarea ozelor si poliholozidelor
Ozele simple se identifică datorită caracterului reducator prin reacț ia cu reactivii
Fehling sau Tollens si prin cuplarea cu o -toluidina sau fenilhidrazinele.
Poliholozidele se identifică prin reacț ia de culoare cu hematoxilina sau prin precipitare în
alcool.
a) Reactia Molish
Este comună pentru ozele simple ș i pentru poliholozide.
Principiul metodei:
Condensarea furfuralului cu timol, în cazul poliholozidelor în urma depolimerizarii cu H 2SO4
concentrat.
Reactivi necesari:
H2SO4concentrat timol
Tehnica de lucru:
10 ml solutie e xtractiva apoasa se concentrează la sec într -o capsula de portelan. Peste reziduu
se aduc 1 – 2 picaturi H 2SO4 conce ntrat ș i dupa 3 -5 minute se aduce o picatura de timol. În
cazul unel reactii pozitive apare o colorație roș ie.

38

Figura 29. Identificarea compușilor reducători – reacția Molis h
Rezultate și discuții :
Reacția efectuată este pozitivă. Produsul vegetal conț ine compuși reducători .
b) Precipitarea în alcool
Principiul metodei:
Se bazează pe precipit area poliholozidelor în alcool concentrat.
Reactivi necesari:
-metanol
Tehnica de lucru:
10-15 ml soluție extractivă apoasă se concentrează la 2 ml într -o capsula de porțelan. După
răcire, soluția concentrată se toană în fir subț ire peste 20 ml metanol. În cazul prez enței
poliholozidelor se va obț ine un precipitat floconos.

Figura nr. 30.Identificarea mucilagiilor

39

Rezultate și discuții:
Proba este pozitivă . Prod usul vegetal conține mucilagii .
III.1.4.6 . Identificarea com pusilor polihidroxifenolici
(APFC – uri)
Reactia Arnow
Principiul metodei:
Constă în proprietatea fenolilor de a forma cu acidul azotos nitrozoderivati care se
izomerizeaza spontan în izonitrozode rivati sau oxime care, datorita caracter ului lor slab acid,
se dizolvă în soluții alcaline dând coloratii roș ii.

acid cafeic nitrozoderivat oxima acidului cafeic -roșie

Reactivi necesari:
-soluție HCI 0,1 N
-reactiv Arnow
-soluție NaOH 0,1 N
Tehnica de lucru:
La 0,5 ml solutie de analizat se adauga 1 ml HCI 0,1 N, 1 m l reactiv Amow si 1 ml soluț ie
NaOH 0,1 N. În cazul unei reac ții pozitive se obține o colorație roș ie.

40

Figura nr.31 . Identificarea APFC -urilor -infuzie de Mate, producător A

Figura nr. 32.Identificarea APFC -urilor -infuzie de Mate, producător B
Rezultate ș i discuții :
Reacția efectuată este pozitivă. Produsul vegetal conține APFC -uri.

41
III.1.4.7 . Identificarea flavonelor
Identificarea flavonel or în soluție extractivă apoasă se face pe baza re acțiilor menționate mai
sus ( reacțiile Schibata, cu NaOH și Al Cl3), acestea fiind reacț ii de identific are com une
pentru flavonozide ș i agliconi flavonici.
Rezultate și discuții:
Probele sunt pozitive. Produsul vegetal conține flavone.
III.1.4.9 . Identificarea proantocianilor
Principiul metodei:
Se bazeaza pe propriet atea acestora de a se transforma în antociani prin refluxare în mediu
acid, conform reacției:

Reactivi necesari:
-soluț ie de acid clorhidric 10 %
Tehnica de lucru:
10 ml soluție extractivă apoasă nehidroli zată se concentrează la reziduu. Acesta se reia cu 10
ml HCI si se divide în două porț iuni egale care se aduc în doua eprubete. Una dintre ele se
menține într -o baie de apă în fierbere timp de 30 de minute pentru transformarea
proantocianidolulul în antoci an, cealaltă servește drept martor. După răcire ambele soluț ii sunt
agitate cu 3 ml butanol (pentru extracția antocianilor). Dacă soluția butanolică obținută prin
încălzire prezintă o intensitate mai mare a culo rii decât proba martor, în soluț ia de analizat
exista proantociani.

42

Figura nr. 33.Identif icarea proantocianilor
Rezultate și discuții:
Proba este pozitivă, produsu l vegetal conține proantociani.
III.1.4.10 . Identificarea saponozidelor
Saponozidele triterpenice precipită cu acetatul neutru de p lumb. Solubilitatea în apă a
saponozidelor cu grup ări carboxilice poate fi marită prin alcalinizarea soluției (cu
hidrogenocarbonați, carbonați, fosfați). Se formează să ruri mai solubile.
Saponozidele triterpenice hidroli zează enzimatic, treptat, mai uș or decât cele sterolice,
cu formare de heterozi de sec undare sau prosapogenoli și oze. La început se scindează
hexozele, apoi pentozele ș i în final acizii uronici. Hidroliza acidă, deși totală, este nespecifică
în mediu de reacție regă sindu -se agliconii, ozele și eventual acizii uronici sa u acizii organici
care participă la structura saponozidei respective.
a)Proba spumefierii : se execută asupra soluț iei extractive apoase care se agită timp de 15 sec
într-o eprubetă cu diametrul de16 mm. Se formează o coloană de spumă care persistă cel
puțin 15 mm.

43

Figura n r.34.Identificarea saponozidelor, proba spumefierii
b)Reacț ia cu acetatul de plumb : saponozidele triterpenice reacț ionează cu aceta tul de plumb
5% când se formează un precipitat alb.
c)Reacț ia cu hidroxid de bariu : saponozidele formează cu hidroxidul de ba riu un precipitat
alb.
Reactivi necesari:
-Hidroxid de bariu 100g/l
-Acetat de plumb II 50g/l
-Acetat bazic de plumb II
Tehnica de lucru : peste 1ml de soluție extractivă apoasă se adaugă 0,5 ml reactiv. Se formează
precipitate alb -gălbui care indică prezen ța saponozidelor.

Figura nr. 35. Identificarea saponozidelor -Reacția cu acetat de Pb

44
Rezultate și discuții:
Probele sunt pozitive, produ sul vegetal conține saponozide.

III.1.4.11 . Identificarea taninurilor
Taninurile sunt substanțe solide, amorfe. Com binațiile cu masă moleculară mică pot
cristaliza, fiind incolore. Taninurile se dizolvă în apă la cald, mai greu la rece, formând soluț ii
coloidale (solubilitatea variază cu gradul de condensare) î n alcool, acetonă , acetat de etil; sunt
insolubile în eter, cloroform, benzen, ete r de petrol, sulfura de carbon și în alți solvenț i
organici apolari.
Au gust astringent, fiind lipsit e de miros; au activitate optică ș i sunt higroscopice. Sunt
absorbite de pulberea de piele, cărbune, vată , oxid de aluminiu, caolin. Acizii și sărurile
minerale precipită taninurile din soluț iile coloidale.
Fiind fenoli cu caracter reducă tor (reduc reactivii Tollens, Fehling si KMnO4,H2O2,
I2) dau colorații caracteristice cu să rurile de Fe (III): verde -negricios în cazul taninurilor
catehice si albastru -negricios când sunt prezente taninurile gali ce. Caracterul acid se datorează
grupă rilor -COOH si -OH fenolice libere.
Cu proteinele (substanțe amidice) taninurile formează combin ații macromoleculare
tridimensionale, impermeabile si impen etrabile (se stabilesc punți de hidrogen cu grupă rile
polare ale proteinelor).
Principiul metodei:
Se bazează pe proprietatea ta ninurilor de a determina coloraț ii albastre (taninuri galice) sau
verzi (taninuri catehice) în prezența să rurilor de Fe+3. Pentr u decelarea exactă a tipulu i de
tanin existent se precipită taninurile catehice sub formă de flobafene (precipitat roșu) cu
reactiv Styassny. După separarea preci pitatului, în filtrat se execută reacția cu Fe+3în scopul
identifică rii taninurilor galice. O colorație albastru – negricioasă indică o reacție pozitivă .

45

Reactivi necesari
-reactiv Styassny (amestec HCI : CH2O = 1: 2)
-soluție FeCl31% sau alaun feric 1%
-soluție acetat de sodiu 10%
Tehnica de lucru:
Peste 2 ml soluție apoasă se adaugă 0,5 ml so lutie FeCl31%. Se formează o colorație verde –
brună datorită prezenț ei taninuril or catehice. Separat se încalzește la fierbere pe baia de apă,
timp de 30 minute o probă de 4 ml soluție apoasă ș i o ca ntitate echivalentă de reactiv
Styassny. Se formează un pr ecipitat roșu care se filtrează prin hârtie de fi ltru. Filtratul se
neutralizează cu soluție de acetat de sodiu10 % și se adaugă 2 – 4 picături soluț ie FeCl3 1%.
Colorarea în albastru a soluț iei indi că prezenț a taninurilor galice.

Figurile nr.36, 37 . Identificarea taninurilor -reacț ia cu FeCl3 , proba A și p roba B

Figura nr.38 . Identifica rea taninurilor -reacția cu FeCl

46

Figura nr.39 . Identificarea principiilor active

Tabel nr.I – Identificarea principiilor activ e

NR. CRT Principiul activ Reacția efectuată Rezultat
experimental Observații
1. Compuși
reducători Reacția Fehling apare precipitat
Cărămiziu Prezenți
Recția Molisch Reacție pozitivă
2. Mucilagii Reacția cu
metanol conc. Reacție pozitivă Prezente
3. ODP -uri Reacția cu reactiv
Arnow Colorație roșu
intens Prezente
4. Flavonozide

Reacția Shibata Colorație r oșie Prezente
Formarea
fenoxizilor Colorație galben
intens Prezente
Obținerea
chelaților Colorație galben
intens Prezente
5. Proantociani Reacția cu HCl Colorație roșie Prezente

47

Concluzii :
Produsul vegetal analizat conține următoa rele clase de principii active:
APFC -uri
Flavonozide
Proantociani
Taninuri
Saponozide
Cafeina
Mucila gii
Compuși reducători

Screening -ul fitochimic a evidențiat prezența principiilor active men ționate mai sus, ceea ce
imprimă acțiunea terapeutică a fitopreparatului.

10%
6. Taninuri Reacția cu FeCl3 Colorație verde Prezente
7. Emodoli Reacția
Bornträger Nu se observă
colorație roșie Absenți
8. Saponozide Proba spumefierii Spumă de
persistență medie Prezente
9. Cafeina Microsublimare Reacție pozitivă,
se observă
numeroase cristale
aciculare Prezen tă

48

III.2.Verificarea calității
III.2.1.Determinări preliminare
Pentru stabili rea calităț ii unui produs vegetal sunt necesare determină ri preliminare
(verificarea umidităț ii, determin area reziduului prin calcinare și a substanțelor solubile) ș i
dozarea principiilor active.
III.2.1.1 Determinarea pierderilor prin uscare
Pentru asigu rarea conservării produselor vegetale, acestea trebuie să aibă un grad de
umiditate care să se încadreze în anumite limite. Cantitatea de apă din produsele vegetale este
influențată de gradu l de uscare, de mediul ambiant și de compoziția chimică a acestora .
Principiul metodei
Procedeele de d eterminare a conținutului de apă din produsele vegetal e sunt diferite
(uscare la etuvă , uscare la vid, uscare la exicator, antrenare cu vapori de solvenți organici).
Dintre aceste posibi lități s -a ales uscarea la etuvă folosind produs vegetal uscat. Pentru
uscare produsul vegetal trebuie menținut la temperatura ambiantă timp de câteva zile.
Tehnica de lucru :
Într-o fiolă de cântărire adusă la greutate constantă prin încălzire la etuvă, la aceeași
temperatură la care ur mează să se facă și uscarea, și răcită în ex icator, se introduc 3 -5 g probă
de analizat; diametrul fiolei se alege astfel încât cantita tea de material luat în lucru să nu
depășească un strat mai gros de 5 mm. Fiola cu produs vegetal mărunțit (sita I V) se m enține
patru ore la etuvă la 100 -105 °C, se răcește în exicat or și se cântărește. Se continuă uscarea
câte 60 de minute, răcirea în exicator și cântă rirea până la greutate constantă .

49

Figurile nr.40,41 . Determinarea pierderilor prin uscar e
Rezultate :
Formula de calcul:
U%=100 -M1-M0 x100
M2-M0
M1=fiola cu capac+ reziduu produs vegetal
M0=tara fiola goală cu capac(adusă la pondere constantă)
M2=fiola cu capac +produs vegetal
Rezultatele sunt cuprinse în tabelele nr.II și III.

50

Tabel nr.II . Umiditatea produsului vegetal Mate folium , proba A
Nr.crt. Mo tara fiola
goală cu
capac, adusă
la pondere
constantă M2 fiola cu
capac +
produs
vegetal M1 fiola cu
capac
+reziduu
produs
vegetal Umiditate
(%) Umiditate
medie(%)
1 36,1667 37,1667 37,0057 7,88 8,003
2 35,9923 36,9923 36,8021 7,83
3 36,4701 37,4701 37,2700 8.30

Tabel nr.III. Umiditatea produsului vegetal Mate Folium, proba B
Nr.crt. Mo tara fiola
goală cu
capac, adusă
la pondere
constantă M2 fiola cu
capac +
produ s
vegetal M1 fiola cu
capac
+reziduu
produs
vegetal Umiditate
(%) Umiditate
medie(%)
1 36,1707 37,1601 37,0057 7,77 7,71
2 35,9963 36,9823 36,8521 7,23
3 36,5701 37,5602 37,3702 8.15

51
III.2.1.2 Factorul de îmbibare
Prin factor de îmbibare se înțelege volumul total,exprimat în mililitri, pe care îl ocupă 1g de
produs vegetal și mucilagul ad erent, după îmbibare cu apă.
Principiul metodei
Metoda constă în măsurarea înălțimii pe care o ocupă produsul vegetal și mucilagul care aderă
de acesta, după îmbibar e cu apă.
Tehnica de lucru -conform FRX(cap IX.D.5) [50] și FE6.0(cap.2.8.4) .
Pentru determinarea factorului de îmbibare se folosește un cilindru sau o eprubetă gradate de
25ml, cu dop rodat.
1,0000 g produs vegetal pulverizat se introduce în cilindrul grada t și se umectează cu 1ml
alcool sau acetonă. Se adaugă 25 ml apă, se agită după următoarea schema: de 4 ori la
interval de 5 minute, apoi la 10 minute; fiecare agitare durează 1 minut. Se lasă în repaus 5
ore. Se citește volumul ocupat de produsul vegetal și mucilagul aderent.
Rezultatul se raportează la 1g de produs vegetal. Se fac 3 determinări și se calculează valoarea
medie.
Rezultate:
Rezult atele sunt cuprinse în tabelul IV .
Tabel nr.IV . Factorul de îmbibare
Proba Factor de îmbibare
Mate folium proba A 8,7
Mate folium proba B 8,3

Rezultate și discuții :
Valorile obținute sugerează un conținut mediu de mucilagii în cele două sorturi de produs
vegetal .

52

Figura nr. 42. Determinarea factorului de îmbibare
III.2.1.3 Indice de spumefiere
Indic ele de spumefiere reprezintă diluț ia minimă a unei soluții conținâ nd saponozide,
care prin agitare energică în plan vertical, timp de 15secunde, într -o eprubetă cu înălțimea
de160mm și cu diametrul de 16mm, formează o coloană de spumă înaltă de 1cm, persis tentă
cel puțin 15minute.
Tehnica de lucru.
5,0000g produs vegetal se supune extracției repetate , pâ nă la epuizare, cu apă, la fierbere.
Soluțiile extractive se filtrează într -un balon de 100ml și se completează la volum cu apă
distilată. Într -o serie de 10eprubete se pipetează volume de 1,2….10ml soluție și se
completează la 10 ml cu apă. Se agită în plan vertical 15 secunde, apoi se lasă în repaus 15
minute. Se măsoară înălțimea coloanei de spumă persistentă. Dacă înălțimea coloanei este
superioară unui centimetru în toate eprubetele , indicele de spumefiere se consideră a fi mai
mare ca 100, iar dacă spuma are o înălțime subunitară, indicele de spumefiere este mai mic
decît 100.
Valoarea indicelui de spumefiere se calculează după formula:
Is=V/C
Unde I s= indicele de spumefiere
V=volumul total de soluție din eprubetă
C=cantitatea de produs aflată în eprubeta care îndeplinește condițiile cerute.
Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr.V .

53
Tabelul nr. V . Determinarea indicelui de spumefiere
Nr.eprubetă Volumul soluției
extractive -(ml) Cantitatea de pv
corespunzătoare
volumului de
soluție -(g) V olumul de apă –
(ml) V olumul total –
(ml)
1 1 0,01 9 10
2 2 0,02 8 10
3 3 0,03 7 10
4 4 0,04 6 10
5 5 0,05 5 10
6 6 0,06 4 10
7 7 0,07 3 10
8 8 0,08 2 10
9 9 0,09 1 10
10 10 0,10 0 10

Tabel nr.VI. Rezulatele det erminărilor preliminare
Materie primă Umiditate g% FÎ IS
Mate folium
proba A 8 8,7 <100
Mate folium
proba B 7,71
8,3 <100

Rezultatele obținute la determinările preliminare au stabilit că:
– materiile prime au fost uscate și conservate corespunzător, umiditatea acestora se înscrie în
limitele prevăzute;
-factorul de îmbibare indică orientativ conținutul în mucilagii al produsului vegetal;
-indicele de spumefiere este mai mic de 100 în ambele probe , acest a indică o concentrație

54
mică a saponozidelor.
III.2.2.Cuantificarea unor principii active
III.2.2.1.Dozarea flavonelor
Principiul metodei :
Flavonele(extrase cu solvenți hidrofili)la tratare cu clorură de aluminiu formează complecși
interni care prezi ntă o intensă colorație galbenă, colorimetrabilă.
Mod de lucru :
Se iau în lucru 100 ml de ceai care se măsoară în balonul cotat.
Folosind baloane cotate de 10ml, se vor lua volume de 0,5 și 1ml.
Metoda folosită la determinarea cantitativă a flavonelor es te metoda spectrofotometrică bazată
pe complexarea cu AlCl 3, prevăzută și în FRX.
Principiul metodei :
Flavonele care au grupe –OH libere în pozițiile orto sau para, extrase în solvenți hidrofili,
formează la tratare cu clorură de Al (III) chelați de culoar e galbenă intensă, colorimetrabilă.
Dozarea flavonelor s -a făcut atât în soluție extrac tivă apoasă.
Tehnică de lucru : se cântăresc 1 g produs vegetal într -un balon cu fu nd plat, peste care se
adaugă 100 ml de apă. Balonul se menține la reflux 10 minute din momentul începerii
refluxării.
După terminarea timpului de refluxare se lasă să se răcească, apoi se filtrează prin vată într -un
balon cotat de 10 0 ml și se aduce la semn cu apă.
Din această soluție, în baloane cotate de 10 ml se vor aduce câte 0,5 ml și 1 ml.
Prepararea probei de analizat :
Se adaugă doar în probă: 1ml soluție extractivă și 1 ml clorură de aluminiu 2,5 %, într -un
balon cotat de 10 ml. Se aduce la semn cu apă.
Prepararea probei martor :
Într-un balon cotat de 10 ml se introduce 1 ml soluți e extractivă. Se completează la volum cu
apă.
Se lasă baloanele în repaus timp de 30-45 de minute, după care se citesc absorbanțele față de
martor la λ=427 nm.
Calculul rezultatelor se face după următoarea formulă:
C%= E p/Eet x C et/Cp x 100, unde:

55
C% rep rezintă conținutul de flavone al produsului vegetal;
Ep reprezintă absorbanța probei;
Eet reprezintă absorbanța soluției etalon ( din curba etalon);
Cet reprezintă concentrația etalonului ( din curba etalon);
Cp reprezintă concentrația probei;
Cp = ( masa produs vegetal uscat/50) x (volumul probei/10) x 100

Extincțiile soluțiilor necesare pentru stabilirea curbei etalon de rutozidă
mg rutozid/ml E (absorbanța)
1 0,137
2 0,354
3 0,354
4 0,799

Figura nr. 43. Dozarea flavonelor

Repaus 45min.
Se citește extincția la 427nm după 45min față de martorul corespunzător.
Calculul conținutului în flavone se face folosind curba etalon rutozid.
Din infuzie, obținută dintr -o lingurița de produs vegetal /200 ml apă, timp de cinci minute s -a
extras o cantitate apreciabilă de flavone, după cum reiese din calcul :

56
Flavone 0,146
0,137 𝑥1
1
10𝑥100
Flavone = 1,06 mg flavone exprimate în rutozidă /100 ml infuzie, echivalentul a 2,12 mg de
flavone î ntr-o cană de 200 ml , obținută din proba A .
Flavone = 1,18 mg flavone exprimate în rutozidă /100 ml infuzie, echivalentul a 2,25 mg de
flavone intr -o cană de 200 ml , obținută din proba B.
Prin refluxarea cu apă 10 minute , în soluția obținută 1 g de produs vegetal / 100 ml apă, s -a
extras o cantitate apreciabilă d e flavone, după cum reiese din calcul:
Flavone = 0,165 g flavone exprimate în rutozidă /100g de p.v. proba A
Flavone = 0,182 g flavone exprimate în rutozidă /100g de p.v. proba B

III.2.2.2.Dozarea spectrofotometrică a APFC -urilor
Principiul metodei:
Metoda constă în determinarea intensității colorației roșii a oximei acidului cafeic, obținută în
urma reacției cu reactivul Arnow.
Determinarea cantitativă s -a făcut atât pe soluție extr activă apoasă.
Tehnica de lucru : se cântărește 1 g produs vegetal înt r-un balon cu fund plat, peste care s e
adaugă 100 ml de apă. Balonul se menține la reflux 10 minute din momentul începerii 0.1550.160.1650.170.1750.180.185
Flavone proba A Flavone proba BDozarea flavonelor exprimate în *g+ rutozidă
/100g de p.v.
Dozare Flavone

57
refluxării.
După terminarea timpului de refluxare se lasă să se răcească, apoi se filtrează pri n vată într -un
balon cotat de 100 ml și se aduce la semn cu apă. 0,5 ml din această soluție se aduce într -un
balon cotat de 10 ml, se adaugă 0,5 ml HCl 0,5 N, 0,5 ml reactiv Arnow și 0,5 ml NaOH 10%.
Se completează la semn cu apă și se citește extincția imediat, la 510 nm, în cuve de 1 cm.
Se lucrează în aceleași condiții dar folosind 0,1 ml soluție extractivă și 0,1 ml reactivi.
Citirea se face față de proba martor, care se obține în aceleași condiții, însă fără să se mai
adauge reactiv Arnow.
Calculul rezultatelor se face după formula mențio nată la dozarea flavonelor.
Formula de calcul:
C=𝐸𝑝
𝐸𝑒𝑡𝑥𝐶𝑒𝑡
𝐶𝑝𝑥100 unde:
Ep=extincția probei
Eet= extincția etalonului (conform curbei etalon)
Cet =concentrația etalonului(conform curbei etalon)
Cp= concentrația probei

Figura nr. 44. Dozarea APFC -urilor

58

Extincțiile soluțiilor necesare pentru stabilirea curbei etalon de acid cafeic

C et (μg/mL) Eet
13,36 0,193
27,72 0,385
40,08 0,578
53,44 0,764
66,80 0,963

Din infuzie, obținută dintr -o lingur ița de produs vegetal /200 ml apă, timp de cinci minute s -a
extras o cantitate apreciabilă de APFC , după cum reiese din calcul:
APFC -uri 0,541
0,578 𝑥40,08
0,5
10𝑥100 = 37,51 mg APFC exprimați în acid cafeic /100 ml infuzie
proba A.
APFC -uri= 39,45 mg APFC exprimați în acid cafeic /100 ml infuzie proba B.
Această cantitate de APFC -uri este echivalentă a 78,90mg / 200 ml infuzie î ntr-o cană.
Prin refluxare cu apă 10 min ute , a 1 g produs vegetal / 100 ml apă, s-a extras o cant itate
apreciabilă de APFC -uri:
APFC -uri=1,842 g exprimați î n acid cafeic / 100 p.v . proba A
APFC -uri=1,914 g exprimați î n acid cafeic/ 100 p.v. proba B

59

Interpretarea rezultatelor :
– după infuzare timp de 5minute, dintr -o linguriță de produs vegetal/200ml apă, s -a extras o
cantitate apreciabilă de flavone și APFC -uri, în condițiile menționate: 1,18 mg flavone
exprimate în rutozidă/1 00ml infuzie proba B și 1,06 mg flavone exprimate în rutozidă/1 00ml
infuzie proba A; 37,51 mg APFC exprimați în acid cafeic /100 ml infuz ie proba A și 39,45
mg APFC exprimați în acid cafeic /100 ml infuzie proba B;
-după refluxare cu apă, timp de 10 minute, s -au extras în aceste condiții, cantități apreciabile
de flavone și APFC -uri, respectiv 0,165 g flavone exprimate în rutozidă /100g d e p.v. proba A
și 0,182 g flavone exprimate în rutozidă /100g de p.v. proba B ; 1,842 g APFC -uri exprimați
în acid cafeic/ 100 g p.v. proba A și 1,914 g APFC -uri exprimați î n acid cafeic/ 100 g p.v.
proba B .

1.81.821.841.861.881.91.92
APFC-uriproba A AFPC-uri proba BDozarea APFC -uri exprimate în [g] acid
cafeic /100g de p.v.
Dozare APFC-uri

60
Determinări cantitative
Rezultate și discuț ii

In concluzie, rezultatele obținute atestă o cantitate apreciabilă de flavone si APFC -uri,
în condițiile menționate de lucru. 11.021.041.061.081.11.121.141.161.181.2
Probă A Probă BFlavone exprimate în
rutozidă/100ml
infuzie
36.53737.53838.53939.540
Probă A Probă BAPFC exprimați în
acid cafeic /100 ml
infuzie

61

IV.Corelații între principiile active
identificate și acțiunea terapeutică a
produsului vegetal.
Screening -ul fitochimic a evidențiat prezența principiilor active (APFC -uri, flavonozide,
proantociani, cafeină, saponine , mucilagii și compuși reducători ) care imprimă efectul
terapeutic și recomandă utilizarea infuziei și capsulelor de Mate în următoarele situații:
oboseală fiz ică și mentală
cure de slabit
diuretic
hipoglicemiant
cardioprotector
antiinflamator,
antioxidant
stimulant digestiv
În ceea ce privește efectul diuretic și de creștere a rezistentei la oboseală, un studiu in vivo ,
pune în evidență efectele cafeinei a supra SNC [37]. Mai mulți voluntari au primit capsule care
conțineau cafeină în concentrație de 100, 200 și 300mg. În paralel, alți voluntari au primit
capsule placebo , ambele grupuri fiind după o privare de somn de 72 ore. La o oră după
administrare s -a constatat că reacția de vigilență, concentrare este mai mare pentru grupul
căruia i s -a adminstrat cofeina, acțiune menținută timp de 8 ore.
Efectul antioxidant a fost evidențiat pe un studiu in vivo , care a utilizat un lot de șobolani
cărora li s -au ad ministrat haloperidol și s -au numărat mișcările masticatorii efectuate –
VCMs [14]. Lotul căruia i s -a administrat soluție de Mate de concentrație 50g/l, timp de 60 de
zile a avut un număr mai mic al mișcărilor necontrolate, comparativ cu lotul căruia nu i s -a
administrat haloper idol. Rezultatele concluzionează faptul ca extractul de Mate, prin
conținutul de polifenoli a avut un rol antioxidant, reducâ nd din reacțiile adverse -diskinezie –
impri mate de haloperidol(antipsihotic incisiv, clasa Butirofenone).

62
De asemenea, efectul antioxidant a fost evidențiat și pe un studiu , in vitro , pe celulele Hep
G2, folosind un mediu de cultură de Saccharomyces cerevisiae [44]. Aceste celule au fost
tratate cu o soluție apoasă de Mate, ceai verde și Ardisia . Efectul citotoxic și de inhibiție al
topoizomerazei II asupra celulelor HepG2 a fost mai mare în cazul în care au fost tratate cu
extract apos de Mate si Ardisia . Aceeași idee, care indică efectul antioxidant și de
chemoprevenție asupra celulelor dat de conținutul bogat i n polifenoli reiese și din studiul altui
articol [11].
Efectul cardioprotector al infuziei de Mate a fost evidențiat pe un studiu, in vitro , pe inimi
de șobolani, izolate , care au fost tratate cu soluție de Mate 10 minute înainte de inducerea
ischemiei și 10 minute imediat după ischemie [46]. Concentrația este de 30µg/ml în acest caz,
iar alte inimi au fost tratate cu perfuzie de cheleritrină ( 1 microM ) , un blocant al protein
kinazei C , sau ester metilic -nitro – l arginină , un inhibitor al oxidul ui nitric sintetazei . S -a
măsurat presiunea ventriculară stîngă dezvoltată și presiunea diastolică la capătul
ventriculului stîng pentru evaluarea funcției miocardice. Aceste date reprezintă prima
demonstrație a faptului că e xtractul de Mate atenuează disfuncția miocardică provocată de
ischemie și reperf uzie și că această cardioprotecție implică o diminuare a daunelor oxidative
printr -un mec anism dependent de oxid nitric.

Pe de altă parte, mai multe studii noi confirm ă efectele antimutagenice pentr u Ilex
paraguariensis în diferite modele, de la ADN dublu cat enar, la culturi celulare de ș oareci.
Noutat ea cercetării indică reducerea î n greut ate atât pe modele de șoareci câ t și de
șobolani [7]. Unele mecanisme implicate sunt inhibarea lipazei pancreat ice, activarea AMPK
și decuplării transportului de electroni. Studiile e fectuate la animale de intervenție au furnizat
dovezi pentru efectul antiinflamator dat de Ilex paraguariensis , în special în protejarea
inflamației pulmonare indusă de țigară care ac ționează asupra migrației de macrofage și de
inactivare a matricei metaloproteinazei. Efectele plantei Ilex paraguariensis în afecțiuni
cronice su nt date de proprietățile antioxidante, antiinflamatorii, antimutageni ce și de scădere
a lipidelor. Cu toate că, potrivit acestui studiu, se așteaptă un studiu dublu -orb, studiu clinic
randomizat prospectiv, dovezile par să ofere un sprijin pentru efectele benefice ale
consumului de Ilex paraguariensis în bolilor cronice cu componentă inflamatorie și
tulbură ri ale metabolismului lipidelor.
Obezitatea si excesul de greutate poate afecta, în curând, un procent tot mai mare al
populației, aceste dezechilibre avînd consecințe asupra apariției diabetului zaharat,
hipertens iunei arteriale ș i altor boli care cauzează morbiditate, mortalitate și cheltuieli ridicate
de îngrijire a sănătății. Nici o abordare, fără implicarea managementului dietetic, a medicaț iei,

63
în programele de nutriție , nu rezolvă problemele de sănătate care apar, motiv pentru care,
toate tratamentele potențiale trebuie investigate și exploatate. Printre fitopreparatele cunoscute
culturilor non -vestice sunt mate riale care ar putea avea aplicații î n modularea proceselor
fiziologice care influențează motilitatea intestinală, aportul alimenta r si echilibrul energetic.
Un astfel de fitopreparat este "YGD" care conține Ma te (frunze de Ilex paraguariensis ),
guarana (semințe de Paullinia cupana ) și Damiana (frunze de Damiana var. Aphrodisiaca )[2].
Acest studiu a avut două obiective distincte: pe ntru a determina efectul unui preparat pe bază
de plante "YGD" conținând Ma te, Guarana și Damiana asupra golirii gastrice; și pentru a
determina efectul ace luiași preparat asupra scăderii î n greutate , rezultate urmărite în 10 zile
și 45 de zile de la a dministrare, apoi de întreț inere, timp de12 luni.
Metoda golirii gastrice a fost observată folosind scanarea cu ultrasunete la șapte voluntari
sănătoși după adminstrarea de capsule YGD și placebo , luate cu 420 ml de suc de mere.
Greutatea corporală a fost observată înainte și după 10 zile de tratament cu trei capsule YGD
sau capsule placebo înainte de fiecare masă, timp de 10 zile la 44 pacienti supraponderali. Alți
47 de pacienti supraponderali au intrat într -un studiu controlat, au primit trei c apsule de
YGD, înainte de fiecare masă principală, timp de 45 de zile, comparativ cu trei capsule
placebo și s -a urmărit efectul asupra greutății corporale. Greutatea corporală a fost
monitorizată la 22 de pacienți care au continuat (capsule YGD) tratament activ timp de 12
luni. Preparatul pe bază de plante, capsule YGD, a întârziat în mod semnificativ golirea
gastrică, a influențat timpul de sațietate gastrică și pierderea în greutate [34].
De obicei, Mate folium se consumă sub formă de ceai în băut uri tipice din sudul
Braziliei, Argentina și Uruguay. Fructele sale de o cul oare violet puternic , indică prezență
unor compuși fenolici , cum ar fi antociani , care au un mare potențial antioxidant . Extractul
obținut cu etanol acidificat , duce la obți nerea unei cantități mari de antociani ( 43,79 mg / g )
, acizi polifenolici totali( 62,25 mg GAE / 100 g de probă ), date care a testă activitatea
antioxidantă [19]. Extractul a fost eficace în reducerea cu 36 % și 42 % din colesterol și
trigliceride seri ce , precum și acțiunea lui asupra activității maltazei, deși nu s -a observat o
scădere a nivelului de glucoză din sânge sau o creștere a conținutului de glicogen .
Datele de studii in vivo au arătat că tratamentul cu Mate afectează aportul alimentar ,
având ca rezultat consumul de energie mai mare , probabil ca rezultat al metabolismului bazal
mai mare la șoarecii tratați cu Mate folium . În plus , efectele in vivo asupra metabolismului
lipidelor au inclus reducerea colesterolului seric, trigliceridelor serice și concentrațiile de
glucoză la șoareci i care au fost hrăniți cu o dietă bogată în gră simi. In concluzie , Mate prin
datele furnizate în urma mai multor studii, poate fi utilizat ă ca adjuvant în obezitate și diabet .
Se consideră potriv it unui studi u că Mate are diverse activități biologice, care sunt

64
atribuite în principal conținutului său ridicat de polifenoli, acid clorogenic , polifenoli care
modulează activitatea glucozo -6-fosfatazei, care este implicată în metabolismul glucozei,
precum și pentru a reduce riscul bolilor cardiovasculare prin scăderea oxidă rii LDL și
colesterolului total. În acest sens, rezultatele sunt în concordanță cu studiile anterioare, care au
arătat că tratamentul cu Ilex paraguariensis imbunătățește toleranț a la glucoză la animalele
obeze [48]. În plus față de acidul clorogenic, metilxantina este, de asemenea, implicată în
acțiunile farmacologice .
Saponinele , o altă clasă importantă de compuși care se găsesc în Mate, sunt implicate,
prin acțiunea lor asupra metabolismului colesterolului. Astfel, acțiunea sa asupra valorii
crescute de colesterol poate fi atribuită parțial conținutul său de saponină. Datele prezentate
in acest studiu sugerează că extractul de Mate poate acționa în mod sinergic pentru a suprima
creșterea greutății corporale și acumularea de grăsime viscerală și pentru a reduce
concentrațiile serice ale colesterolului, trigliceridelor și glucozei [40]. Producerea și secreția
unei cantități în ex ces sau insuficientă de insulină are o ma re influență asupra receptorului
rezistent la insulină, a metabolismului glucozei , inflamației și aterosclerozei . Au fost
măsurate greutățile corporale după ingestia de alimente a șoarecilor o dată pe săptămână ,
după 4 săptămâni de la primirea unei diet e normale sau HFD -high food diet, cu sau fără
tratament cu Ma te. În comparație cu șoarecii alimentați HFD , extractul de Mate a scăzut
ingestia de alimente și consumul de apă. Greutatea corporală a grupului HFD a fost crescută
în com parație cu grupul alime ntat HFD dar căruia i s -a administrat și extract de Mate. În
plus, glucoza din sânge a fost redusă după tratamentul cu Mate.
Steatoza hepatică a fost crescută în grupul HFD comparativ cu dieta normală , și a fost
diminuat ă prin administrarea de Mate , dependentă de concentrație. Analiza histologică a
arătat că dimensiunea adipocitelor s -a schimbat mai puțin în grupul care a primit extract de
Mate[4].
Poate furniza o legătură moleculară între creșterea adipozității și apariția diabetului
zaharat, sindromului metaboli c și a bolilor cardiovasculare. In studiul de față, nivelul de
leptina din ser a fost influențat în mod direct de o dietă bogată în grăsimi. În concluzie, acest
studiu a constatat că extractul de Mate are activitate antiobezita te in vivo . În plus, s -a
observat că administrarea de Mate are un efect modulator asupra nivelului de glucoză legat
de obezitate [45].
Scopul studiului este de a evalua efectele extractului asupra markerilor de rezistență la
insulină și a marker ilor inflamatorii la șoareci, cu un conținut ridicat de grăsimi în alimentație.
Dupa 12 săptămâ ni cu o dietă bogată în grăsimi, șoarecii au fost tratați aleatoriu cu un
extract de Mate și apă. După tratament, nivelul de glucoză din sânge și a răspunsului la

65
insulină, analizele hepatice și starea mușchiului solear au fost evaluate. Nivelurile serice ale
TNF -α și IL -6 au fost evaluate prin ELISA, țesutul hepatic a fost examinat pentru a determina
nivelurile de ARNm de TNF -α, IL -6 și translocarea nucleară a NF-kB a fost determinată
printr -o schimbare a mobilității electroforetice test. Datele arată îmbunătățiri ale nivelurilor
sanguine de glucoză și de răspuns la administrarea insulinei la animalele tratate. Analiza
moleculară a insulinei de semnalizare a rel evat o restabilire a receptorului de insulină hepatic.
Datele arată că o dietă bogată în grăsimi a du s la un nivel superior a TNF – α, IL -6 iar după
adminstrarea de Mate, nivelul a revenit la valoarea inițială. În concluzie, rezultatele indică
faptul că Mate are un efect antiinflamator, în plus , aceste date demonstrează că Mate inhibă
hepatic și muscular TNF -α și restabilește insul ină hepatică de semnalizare la ș oareci, cu un
conținut ridicat de grăsimi în alimentație [3].

66
Concluzii

1. În partea teoretică a lucrării am sistematizat datele existente în literatura de specialitate
referitoare la Mate folium.
2. În partea experimentală am afectuat un studiu farmacognostic asupra ceaiului de
Mate provenit de la doi producători, parcurgând urmă toarele etape:
-în cadrul examenului macroscopic am stabilit caracter ele morfologice (frunze
coriace ) și organoleptic e (miros plăcut, aromat) care coincid cu cele din literatura de
specialitate ;
-în cadrul examenului microscopic am identificat elementele anatomice caracteristice
frunzelor: epidermă cu stomate, parenchim clorofilian ;
– la examinarea prin microsublimare am observant numeroase cristale aciculare de
cofeină ;
-în cadrul examenului chimic calitativ am identificat clasele de principii active
menționate și în literatura de specialitate consultată și anume: flavone, proantociani,
saponozide, compuși reducători, mucilagii, APFC -uri și tanin;
-umiditatea produsului vegetal de 7,8 -8,3% se încadrează în limitele de admisibilitate.
– valorile factorului de îmbibare pot fi corelate cu prezența mucilagii lor;
– Indicele de spumefiere mai mic decât 100 atestă un conținut mic de saponozide ;
-în cadrul examenului chimic cantitativ am determinat concentrația de flavone și
APFC -uri;
– după infuzare timp de 5minu te, dintr -o linguriță de produs vegetal/200ml apă, nu s-
au observat diferențe între cele două probe de ceai analizate ;
-prin refluxare cu apă, timp de 10 minute, s -au extras cantități apreciabile de flavone și
APFC -uri în ambele probe de ceai .
În concluzie, toate etapele de analiză efectuate atestă existenta unor cantități
apreciabile de principii active care imprimă calitățile terapeutice, respectiv, rolul
antioxidant, stimulator SNC, creșterea puterii de concentrare și rezistența la oboseală.
Indirect, prin c onținutul bogat în acid cafeic și clorogenic intervine în tulburările
metabolice apărute în obezitate și diabet zaharat.
Corelațiile existente între principiile active și utilizarea terapeutică, în special în cadrul
unor afecțiuni neurodegener ative și oncologice încurajează cercetările ulterioare .

67
,,Rezultatul fericit al cercetării depinde de dezlegarea problemelor puse anterior. Cine
nu știe unde este nodul, nu îl poate dezlega.”(Aristotel, Metafizica ).

68
Bibliog rafie
1. Alikaridis F .- Natural constituents of Ilex species . Journal of Ethnopharmacology
20, 121 -144
2. Andersen T ., Fogh J. – Weight loss and delayed gastric emptying following a
South American herbal preparation in overweight patients .J Hum Nutr Diet . 2001
Jun;14(3):243 -50.
3. Arçari DP ., Bartchewsky W Jr ., Santos TW ., Oliveira KA ., DeOliveira CC .,
Gotardo ÉM ., Pedrazzoli J Jr ., Gambero A ., Ferraz LF ., Carvalho Pde O .,
Ribeiro ML. – Anti-inflammatory effects of yerba ma te extract (Ilex
paraguariensi s) ameliorate insulin resistance in mice with high fat diet -induced
obesity.
4. Arçari DP ., Bartchewsky W ., Santos TW, Oliveira KA, Funck A ., Pedrazzoli
J., Souza MF ., Saad MJ, Bastos DH, Gambero A, Carvalho Pde O, Ribeiro
ML.- Antiobesity effects of y erba ma te extract (Ilex paraguariensis) in high -fat
diet-induced obese mice .Obesity (Silver Spring). 2009 Dec;17(12):2127 -33. doi:
10.1038/oby.2009.158. Epub 2009 May 14.
5. Baisch M ., Johnston KB ., Paganini Stein FL. – Endothelium -dependent
vasorelaxing activity of aqueous extracts of Ilex paraguariensis on mesenteric
arterial bed of rats .J Ethnopharmacol. 1998 Mar;60(2):133 -9.
6. Baisch M., Johnston K. B., and Paganini Stein F. L. , Endothelium -dependent
vasorelaxing activity of aqueous extracts of Ilex paraguariensis on mesenteric
arterial bed of rats. J Ethnopharmacol. 1998;60:133 -139.
7. Bracesco N ., Sanchez AG ., Contreras V ., Menini T ., Gugliucci A. , Recent
advances on Ilex paraguariensis research : minireview.J Ethnopharmacol. 2011
Jul 14;136 (3):378 -84. doi: 10.1016/j.jep.2010.06.032. Epub 2010 Jun 26.
8. Brent R., Mildred S .,Christian M., Diener R.- Evaluation of the Reproductive
and Developmental Risks of Caffeine,Birth Defects Res B Dev Reprod Toxicol.
2011 Apr; 92(2): 152 –187.
9. Carvalho EF ., Oliveira SK ., Nardi VK ., Gelinski TC ., Bortoluzzi MC .,
Maraschin M ., Nardi GM .- Ilex paraguariensis Promotes Orofacial Pain Relief
After Formalin Injection: Involvement of Noradrenergic Pathway .Pharmacognosy
Res. 2016 Mar;8(Suppl 1):S31 -7. do i: 10.4103/0974 -8490.178643.
10. Castelletto R, Castellsague X, Muñoz N, Iscovich J, Chopita N, Jmelnitsky A.
Alcohol, tobacco, diet, Ma te drinking, and esophageal cancer in
Argentina,Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 1994 Oct -Nov;3(7):557 -64.
11. Castelleto R .- Antioxidant activity of polyphenols from green and toasted Ma te
teaNat Prod Commun. 2011 May;6(5):651 -6.
12. Cdos S ., Scola G ., Rodrigues AD ., Cesio V ., Laprovitera M ., Heinzen H ., Dos
Santos MT ., Fank B ., Freitas SC ., Coitinho AS ., Salvado r M. -Anticonvulsant,
neuroprotective and behavioral effects of organic and conventional yerba Ma te
(Ilex paraguariensis St. Hil.) on pentylenetetrazol -induced seizures in Wistar
rats.Brain Res Bull. 2013 Mar;92:60 -8. doi: 10.1016/j.brainresbull.2012.11.00 8.
Epub 2012 Dec 24.
13. Chandra S., Gonzalez de Mejia E.- Comparative study of total polyphenol,
antioxidant capacity, quinone reductase activity and phenolic composition of
ardisia, 1.J. Agric. Food Chem., 52 (2004), pp. 3583 –3589Ma te and green teas

69
14. Colpo G ., Trevisol F ., Teixeira AM ., Fachinetto R ., Pereira RP ., Athayde
ML., Rocha JB ., Burger ME. – Ilex paraguariensis has antioxidant potential and
attenuates haloperidol -induced orofacial dyskinesia and memory dysfunction in
rats.Neurotox Res. 2007 Oct;12(3):171 -80.
15. Conceição EP ., Kaezer AR ., Peixoto -Silva N ., Felzenszwa lb I., de Oliveira E .,
Moura EG ., Lisboa PC .- Effects of Ilex paraguariensis (yerba Ma te) on the
hypothalamic signalling of insulin and leptin and liver dysfunction in ad ult rats
overfed during lactation. Dev Orig Health Dis. 2016 Sep 9:1 -10
16. Conforti F., Gallo M.- Fernando D. , SaravY erba Ma te (Ilex paraguariensis)
consumption is associated with higher bone mineral density in postmenopausal
women,Bone , January 2012 V olume 50, Issue 1, Pages 9 –13
17. Cristea A .N.-Tratat de Farmacologie , Editura Medicală, 2005, București,
pag.375
18. De Moraes Reis E., Waldomiro Schreiner Net o F., Berg Cattani V., Peroza
L., Busanello A., Queiroz Leal C., Augusti Boligon A.- Antidepressant -Like
Effect of Ilex paraguariensis in Rats ,Biomed Res Int. 2014; 2014:
958209.Published online 2014 May 4. doi: 10.1155/2014/958209
19. Ciro E.F. , Fernandesa E., Kuhna F., Scapinelloa J.,Lazarottoa A., Bohna A.,
Boligonb A., Athaydeb M., Zanattaa M.- Phytochemical profile, antioxidant
and hypolipemiant potential of Ilex paraguariensis fruit extracts
20. Filip R ., Ferraro GE. – Researching on new species of "Ma te": Ilex brevicuspis:
phytochemical and pharmacology study .Eur J Nutr. 20 03 Jan;42(1):50 -4.
21. Fonseca C .A., Otto S .S., Paumgartten FJ, Leitão AC .- Nontoxic, mutagenic, and
clastogenic activities of Ma te-Chimarrão (Ilex paraguariensis). J Environ Pathol
Toxicol Oncol. 2000;19(4):333 -46.
22. Gârd C .E.,Duțu L.E. , Popescu M.L ., Pavel M. -Bazele teoretice și practice ale
analizei farmacognostice, vol.II, Editura Curtea Veche,București,2009, pag.209
23. Giulian R. , CarIochims dos Santos C., Moraes Shubeita S., Manfredi da Silva L.
, Ferraz Dias J. , Lúcia Yoneama M. – Elemental Characterization of Commercial
Mate Tea Leaves (Ilex paraguariensis A. St. -Hil.) before and after Hot Water
Infusion Using Ion Beam Techniques
24. Gomes da Costa A., Mary Nogami E., Vergilio Visentainer J., Evelazio de Souza
N., Egea Garcia E. – Fractionation of Aluminum in Commercial Green and
Roasted Yerba Ma te Samples (Ilex paraguariensis St. Hil.) and in Their Infusions,
Journal of agricultural and food chemistry
25. Gonçalves D., Liberato da Silva G., Juarez Ferla N.- Phytoseiid mites (Acari)
associated with yerba Ma te in southern Brazil, with description of a new species
26. Gonzalez de Mejia E ., Song YS ., Ramirez -Mares M .V., Kobayashi H .- Effect of
yerba Ma te (Ilex paraguariensis) tea on topoisomerase inhibition and oral
carcinoma cell proliferation. J Agric Food Chem. 2005 Mar 23;53(6):1966 -73.
27. Gugliucci A ., Menini T .- The botanical extracts of Achyrocline satureoides and
Ilex paraguariensis prevent methylglyoxal -induced inhibition of plasminogen and
antithrombin III. Life Sci . 2002 Dec 6;72(3):279 -92.
28. Heck C .I., Mejia E .G.- yerba Ma te Tea (Ilex paraguariensis): a comprehensive
review on chemistry, health implications, and technological considerations. Dept.
of Food Science and Human Nutrition, Univ. of Illinois, Urbana, Champaign, IL
61801, USA. J Food Sci. 2007 Nov;72(9):R138 -51
29. HigdonJ.V. – Coffee and heath: A rewiew of recent human research .Crit,Rev.Food
Sci.Nutr.46(2)101 -123,2006.
30. Hsu K., MD; Paul L ., MD; Deepa Shastry, MD; William Meggs, MD, PhD;

70
Weis man R., PharmD; Hoffman R.-MD Anticholinergic Poisoning Associated
With Herbal Tea ,November 13, 1995, Vol 155, No. 20 >
31. Farhad I ., Boffetta P., JianSong Ren R., Pedoeim L.,, Dara Khatib D.,Kamangar
F.- High -temperature beverages and Foods 10.100 2/ijc.24.Esophageal Cancer
Risk – A Systematic Review,Int J Cancer. 2009 Aug 1; 125(3): 491 –524.
32. Ito E., Crozier A., Ashihara H. – Theophylline metabolism in higher plants .
Biochim.Biophys.Acta 8 -29-1997;1336:323 -330
33. Kamangar F ., Schantz M .M., Abnet C .C., Fagundes R .B., Dawsey S .M.- High
levels of carcinogenic polycyclic aromatic hydrocarbons in Ma te drinks . Cancer
Epidemiol Biomarkers Prev. 2008 May; 17(5):1262 -8.
34. Kamalli F., Schumman F. – Carcinogenic polycyclic aromatic hydrocarbons i n
Mate drinks . Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2009 May; 18(5):1361 -8.
35. Kamangar F ., Schantz M .M., Abnet C .C., Fagundes R .B., Dawsey S .M.-High
levels of carcinogenic polycyclic aromatic hydrocarbons in Ma te drinks .Cancer
Epidemiol Biomarkers Prev. 2008 May;17(5):1262 -8. doi: 10.1158/1055 -9965.EPI –
08-0025
36. Leitão A .C, Braga R .S.- Mutagenic and genotoxic effects of Ma te (Ilex
paraguariensis) in prokaryotic organisms .Braz J Med Biol Res. 1994
Jul;27(7):1517 -25.
37. Lieberman P ., Am J Phys Anthro pol. 2002;Suppl 35:36 -62.On the nature and
evolution of the neural bases of human language
38. Loria n D., Barrios E ., Zanetti R. – Cancer and yerba Ma te consumption: a review
of possible associations .Rev Panam Salud Publica. 2009 Jun;25(6):530 -9
39. McCabe -Sellers S., Frankel E., Wolfe J.- Handbook of Food -Drug Interactions,
Culinary herbs that may posible interact whit drugs , p.274
40. Meyer K., Ball P . – Psychological and Cardiovascular Effects of Guarana and Yerba
Mate: A Comparison with Coffee. Revista Interamericana de Psicologia
2004;38:87 -94.
41. Milioli E .M., Cologni P ., Santos C .C, Marcos T .D, Yunes V .M, Fernandes M .S,
Schoenfelder T ., Costa -Campos L. – Effect of acute administration of hydroalcohol
extract of Ilex paraguariensis St Hila ire (Aquifoliaceae) in animal models of
Parkinson's disease .Phytother Res. 2007 Aug;21(8):771 -6.
42. Puangpraphant S ., Mejia EG. – Saponins in yerba Ma te tea ( Ilex paraguariensis A.
St.-Hil) and quercetin synergistically inhibit iNOS and COX -2 in lipopol ysaccharide –
induced macrophages through NFkappaB pathways .J Agric Food Chem. 2009 Oct
14;57(19):8873 -83. doi: 10.1021/jf902255h.
43. Ramirez -Maresa M., Hideka Kobayashib H., Gonzalez de Mejiab E.- Inhibitory
effect of Camellia sinensis, Ilex paraguarien sis andArdisia compressa tea extracts
on the proliferation of human head and neck squamous carcinoma cells
44. Ramirez -Mares M ., Chandra S ., Mejia EG .- In vitro chemopreventive activity of
Camellia sinensis, Ilex paraguariensis and Ardisia compressa tea extracts and
selected polyphenols. Mutat Res. 2004 Oct 4;554(1 -2):53 -65.
45. Ribeiro ML. – Obesity (c). Obesity (Silver Spring). The positive effects of yerba
mate (Ilex paraguariensis) in obesity. Nutrients. 2015 Jan 22;7(2):730 -50. doi:
10.3390/nu7020730 .
46. Schinella G ., Fantinelli JC, Mosca SM. – Cardioprotective effects of Ilex
paraguariensis extract: evidence for a nitric oxide -dependent mechanismClin
Nutr. 2005 Jun;24(3):360 -6.
47. Wichtl M., Anton R.- Plantes therapeutiques , Edition TEC, 2003, p.368

71
49. http://ro.wikipedia.org
50. xxx Farmacopeea Română, Ediția a X -a, Ed.Medicală, București ,1993

51. xxx Pro spect Guarana și Mate -capsule
52. xxx Prospect Ceai verde și Mate -capsule
53. xxx google images
48. Young -Rye Kang, Hak -Yong Lee, Jung -Hoon Kim, Dea -In Moon, Min -Young Seo,
Sang -Hoon Park, Kwang -Ho Choi, Chang -Ryong Kim, Sang -Hyun Kim, Ji -Hyun
Oh, Seong -Wan Cho, Sun -Young Kim, Min -Gul Kim, Soo -Wan Chae, Okji n Kim,
Okjin Kim, Hong -Geun Oh – Anti-obesity and anti -diabetic effects of Yerba Ma te
(Ilex paraguariensis) in C57BL/6J mice fed a high -fat diet, Lab Anim Res. 2012
Mar; 28(1): 23 –29. Published online 2012 Mar 21. doi: 10.5625/lar.2012.28.1.23