Licenta Razvan Nutu V3 Corectata V5 [308839]

PROIECT DE DIPLOMĂ

PROGRAMUL DE STUDII:

INGINERIA PRELUCRĂRII LEMNULUI

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat], 2019

STUDIU ȘI PROIECT TEHNIC ȘI TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNUI PROGRAM DE FERESTRE PENTRU O CASĂ PASIVĂ

CUPRINS

Introducere 11

1.1 Istoric 13

1.2 Elemente generale 15

1.3 Terminologie 16

1.4 Clasificarea ferestrelor 19

1.4.1. Din punct de vedere al utilizării 19

1.4.2. Din punct de vedere al materialului utilizat pentru execuție 21

1.4.3. Din punct de vedere al modului de deschidere 22

1.4.4. După numărul de rânduri de cercevele 23

1.4.5. După numărul canaturilor 24

1.4.6. După modul de construcție pe verticală 25

1.4.7. După modul de funcționare 26

1.4.8. După tipul sticlei utilizate 27

1.4.9. După modul de reglare a condițiilor de iluminare naturală 28

1.5. Funcțiile ferestrelor din lemn 29

1.5.1. Funcția de iluminare naturală 30

1.5.2. Funcția de protecție a spațiilor interioare 30

1.5.3. Funcția de izolare termică 31

1.5.4. Funcția de izolare fonică 31

Găsești să mai completezi jumatate de pagină la funcții. 32

2. Materii prime și materiale folosite la fabricarea ferestrelor 33

2.1. Materii prime pentru ferestrele din lemn 33

2.1.1. Cherestea 33

2.1.2. Profile (semifabricate) 35

2.2. Sticlă 37

2.3. Aluminiul 44

2.4. PVC 45

2.5. Materiale de șlefuire și finisare 47

2.6. Accesoriile folosite la ferestre 52

2.6.1. Accesorii pentru închidere 53

2.6.2. Accesorii pentru blocare 55

2.6.3. Accesorii pentru fixarea tocului 56

2.6.4. Accesorii pentru etanșare 57

2.7. Scule 58

3. Studiul soluțiilor constructive utilizate la ferestre 59

3.1. Soluții de fixare a tocului în construcție 59

3.2. Soluții de închidere ale ferestrelor 62

3.3. Soluții de etanșare în cazul ferestrelor 64

4. Proiectarea unui program de ferestre 65

4.1. Fereastră în două canate cu supralumină 65

4.2. Fereastră în două canate cu supralumină cu arcadă 67

4.3. [anonimizat] (pentru casă pasivă) 68

5. Proiect tehnic pentru o variantă din program 70

5.1. [anonimizat] 70

5.1.1. Descrierea produsului: [anonimizat] 70

5.1.2. [anonimizat], accesorii, scule 71

5.1.3. Tabelul de componență 82

5.2. Vederi și secțiuni 83

5.2.1. Vedere frontală 84

5.2.2. Vedere laterală 85

5.2.3. Vedere de sus 86

5.3. Secțiuni 87

5.3.1. Secțiune verticală 87

5.3.2. Secțiune orizontală 88

I, II, III și IV se pun in interiorul cercului care delimitează detaliul. 88

5.4. Detalii 89

5.4.1. Detaliu I- [anonimizat] 89

5.4.2. [anonimizat] – relația dintre toc și cercevea la partea dreaptă cu balamale 90

5.4.2. [anonimizat] – relația dintre toc și cercevea la partea dreaptă cu mâner (cremon???) 91

5.4.4. [anonimizat] – relația dintre toc și cercevea la partea inferioară 92

5.5. Proiect tehnologic 94

5.5.1. Nomenclatorul de repere 94

5.5.2. Necesarul de materii prime și materiale 97

5.5.3. Calculul suprafețelor 99

5.5.4. Fișa consumurilor 103

5.4.5. Centralizatorul de materii prime și materiale 105

5.4.6.Fișe tehnologice 106

6. Organizare tehnologică a sectorului de prelucrări mecanice 107

7. Aspecte economice. Antecalculația de preț 108

8. Concluzii 112

Bibliografie 113

CUPRINS FIGURI

Fig. 1 – Ferestre casă pasivă – Casa Buhnici 12

Fig. 2 – Ferestre casă pasivă – Casa Buhnici 12

Fig. 3 – Reprezentarea unei case cu fereastră în tavan 13

Fig. 4 – Fereastră cu o vechime de peste 3000 de ani 13

Fig. 5 – Replică a unei case antice cu ferestre din paie 14

Fig. 6 – Profil pentru montanți 16

Fig. 7 – Profil pentru traverse 16

Fig. 8 – Șipcă fixare sticlă 17

Fig. 9 – Glaf 17

Fig. 10 – Pervaz 17

Fig. 11 – Toc 17

Fig. 12 – Cercevea 18

Fig. 13 – Profil cu lăcrimar 18

Fig. 14 – Ferestre integrate în construcții civile 19

Fig. 15 – Ferestre integrate în construcții industriale 19

Fig. 16 – Ferestre integrate în construcții agrozootehnice 20

Fig. 17 – Ferestre integrate în construcții socio-culturale – Mănăstirea Zosin 20

Fig. 18 – Fereastră din lemn masiv 21

Fig. 19 – Fereastră din metal 21

Fig. 20 – Fereastră din PVC 21

Fig. 21 – Profil fereastră casă pasivă 21

Fig. 22 – Fereastră cu deschidere spre interior 22

Fig. 23 – Fereastră cu deschidere spre exterior 22

Fig. 24 – Fereastră cu deschidere alternativă 23

Fig. 25 – Fereastră cu control acces 23

Fig. 26 – Fereastră simplă 23

Fig. 27 – Fereastră dublă- poza nu e de dublă- e de fapt în două canaturi 23

Fig. 28 – Fereastră cu un canat 24

Fig. 29 – Fereastră cu două canaturi 24

Fig. 30 – Fereastră cu trei canaturi 24

Fig. 31 – Profil fereastră perete cortină 24

Fig. 32 – Clădire cu pereți cortină 24

Fig. 33 – Fereastră fără supralumină 25

Fig. 34 – Fereastră cu supralumină 25

Fig. 35 – Fereastră fixă 26

Fig. 36 – Fereastră mobilă 26

Fig. 37 – Fereastră cu sticlă clară 27

Fig. 38 – Fereastră cu sticlă reflexivă 27

Fig. 39 – Profil fereastră – pachet cu 2 straturi de sticlă 27

Fig. 40 – Profil fereastră – pachet cu 3 straturi de sticlă 27

Fig. 41 – Sticlă perete cortină 28

Fig. 42 – Fereastră neprotejată 29

Fig. 43 – Fereastră protejată 29

Fig. 44 – Lemn îmbinat în dinți 31

Fig. 45 – Depozitare bușteni 34

Fig. 46 – Fierăstrău panglică pentru debitat bușteni 34

Fig. 47 – Cherestea stivuită 34

Fig. 48 – Depozit cherestea 34

Fig. 49 – Stejar 36

Fig. 50 – Frasin 36

Fig. 51 – Molid 36

Fig. 52 – Pin 36

Fig. 53 – Larice 36

Fig. 54 – Lemn îmbinat în dinți 38

Fig. 55 – Fișă tehnică 44.1 low E 6 39

Fig. 56 – Fișă tehnică 33.1 44.2 40

Fig. 57 – Fișă tehnică 6 6 41

Fig. 58 – Fișă tehnică 4 4 42

Fig. 59 – Fișă tehnică 44.1 4 44.1 43

Fig. 60 – Profil din aluminiu 44

Fig. 61 – Profil din PVC 45

Fig. 61 – Profil din PVC 47

Fig. 62 – Scule de șlefuit de mână 47

Fig. 63 – Hârtie abrazivă 47

Fig. 64 – Băițuire prin pensulare 49

Fig. 65 – Colorant Adler 49

Fig. 66 – Pistol de vopsit 50

Fig. 67 – Lac Emtech 50

Fig. 68 – Lac Manns 50

Fig. 69 – Balama clasică 53

Fig. 70 – Balama ascunsă 53

Fig. 71 – Mecanism de rabatere clasic 54

Fig. 72 – Mecanism de rabatere automatizat 54

Fig. 73 – Mecanism pivotant 54

Fig. 74 – Fereastră culisantă 54

Fig. 75 – Mânere pentru fereastră 55

Fig. 76 – Broască cu închidere în 2 puncte 55

Fig. 77 – Broască cu închidere în 3 puncte 55

Fig. 78 – Broască cu închidere în 4 puncte 56

Fig. 79 – Broască cu închidere în 5 puncte 56

Fig. 80 – Șurub fixare toc 56

Fig. 81 – Conectori fixare toc 56

Fig. 82 – Spumă poliuretanică 57

Fig. 83 – Bandă etanșare cu autoexpandare 57

Fig. 84 – Profilele blaugelb Triotherm+ 57

Fig. 85 – Garnituri de etanșare 57

Fig. 86 – Scule pentru fabricarea profilelor de fereastră 58

Fig. 87 – CNC utilizat în fabricarea profilelor de fereastră 58

Fig. 88 – Montaj standard al unei ferestre 61

Fig. 89 – Fereastră bilico 63

Fig. 90 – Fereastră în 2 canate cu supralumină 65

Fig. 91 – Fereastră în 2 canate cu supralumină 66

Fig. 92 – Fereastră în 2 canate cu supralumină cu arcadă 67

Fig. 93 – Fereastră în 2 canate cu supralumină cu arcadă și obloane 68

Fig. 94 – Fereastră într-un canat pentru casă pasivă 68

Fig. 95 – Fereastră într-un canat pentru casă pasivă 69

Fig. 96 – Grindă lamelară din pin 71

Fig. 97 – Elemente componente ale ferestrelor pentru case pasive 73

Fig. 98 – Pachet de sticlă folosit la ferestrele pentru case pasive 73

Fig. 99 – Garnitură principală 74

Fig. 100 – Garnitură secundară 75

Fig. 101 – Garnitură toc 76

Fig. 102 – Mâner aluminiu Hoppe 77

Fig. 103 – Balama Tria 77

Fig. 104 – Camă antiefracție 78

Fig. 105 – Blocatori 78

Fig. 106 – Prelungitor 78

Fig. 107 – Cremon 78

Fig. 108 – Colțar 78

Fig. 109 – Schemă feronerie 79

Fig. 110 – Pervaz 80

Fig. 111 – Glaf 80

Fig. 112 – Finisaj RAL 7016 pentru partea de exterior 81

Fig. 113 – Finisaj hidrodiluabil ADLER pentru partea de interior 81

Fig. 114 – Freze utilizate în profilarea ferestrelor de casă pasivă 81

Fig. 115 – Vederi și secțiuni 83

Fig. 116 – Vedere frontală 84

Fig. 117 – Vedere laterală 85

Fig. 118 – Vedere de sus 86

Fig. 119 – Secțiune verticală 87

Fig. 120 – Secțiune orizontală 88

Fig. 121 – Detaliu I- poți scrie ce reprezintă 89

Fig. 122 – Detaliu II- 90

Fig. 123 – Detaliu III – 91

Fig. 124 – Detaliu IV 92

CUPRINS TABELE

Tabel nr. 1. Tabelul de componență 82

Tabel nr.2. Nomenclatorul de repere 94

Tabel nr. 3. Necesarul de materii prime și materiale 97

Tabel nr.4. Calculul suprafețelor 99

Tabel 6 – Centralizator materii prime 105

Tabel 7 – Antecalculație de preț 110

Tabel 8 – Prețuri 111

Introducere

Obiectivul lucrării: proiectarea și construcția unei ferestre, cu îndeplinirea cerințelor impuse pentru a fi certificată ca și fereastră pentru o casă pasivă.

Tehnologia de ultimă generație necesară fabricării unei ferestre, deținută cu precădere de puțini producători și numărul mare de solicitări din partea consumatorilor au stat la baza alegerii acestei teme.

Construcția și montajul unei ferestre din lemn reprezintă un factor decisiv în stabilirea criteriilor de calitate în viitoarea utilizare. Fiind un proces complex, legătura dintre proiectare – fabricare – montaj, poate fi aportul de plus valoare de care avem nevoie pentru atinge performanțele pe care în alte condiții sau folosind alte materiale nu le-am putea avea. Desigur, în situația în care nu se respectă toți parametrii, o fereastră poate fi ușor considerată o verigă slabă.

Suprafețele vitrate pe care le alocăm fiecărei încăperi, raportat la necesitatea și întrebuințarea acestora sunt foarte importante. Principalul factor care atrage atenția în cazul ferestrelor pentru case pasive, este stabilit de capacitatea de a încălzi, o casă folosindu-se de energie ’’pasivă’’ – mai exact, de utilizarea razelor solare în perioada rece a anului.

Pentru a putea fi încadrată în categoria suprafețelor vitrate destinate caselor pasive, o fereastră trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să elimine pierderile de energie prin neetanșeități și să permită energiei solare să încălzească casa.

Casele pasive sunt recunoscute și apreciate pentru capacitatea de a avea o temperatură constantă atât în perioada caldă cât și în perioada rece a anului, utilizând cât mai puțin posibil energie exterioară. Astfel, ventilația unei case pasive și aportul de aer proaspăt adus în interior trebuie să se realizeze automat și nu prin deschiderea ferestrelor de către utilizator.

În prezent, la nivel european, sunt puțini producători de ferestre din lemn pentru case pasive care pot îndeplini criteriile de performanță impuse și care pot să se încadreze în standardele impuse, iar solicitările pentru astfel de produse sunt într-o ascensiune incredibilă.

1. Studiul formelor arhitecturale și a structurilor generale ale ferestrelor

1.1 Istoric

La început, ferestrele nu au avut de îndeplinit atât de multe roluri ca în prezent. Astfel, în prima fază a evoluției, ferestrele au apărut ca o necesitate pentru a ilumina natural ’’casele’’ pe timpul zilei. Datorită construcției lor, la acel moment, ferestrele se confundă cu golul de fereastră. Și deși pentru acel moment în istoria omenească descoperirea ferestrelor a schimbat nivelul de trai, ferestrele primitive nu asigurau nici confortul termic, nici confortul fonic și nici nu garantau siguranță împotriva dăunătorilor.

Prima referire la ferestre are loc în secolul 13 ÎH și ilustrează omul primitiv care descoperă capacitatea razelor solare de a ilumina și a încălzi interiorul caselor, însă varianta constructivă aleasă la acel moment este de a avea spații libere în acoperiș, situație nefavorabilă în cazul intemperiilor. Forma acestora nu era standardizată și nu avea aceleași dimensiuni, însă în principiu aveau forme neregulate sau deschideri neglijate.

Se pare că următoarele descoperiri ale omului primitiv sunt strâns legate de construcția ferestrelor prin renunțarea la spațiile libere din acoperiș și mutarea acestora în pereții caselor. În continuare, noțiunea de fereastră este confundată cu golul de fereastră, însă necesitatea de a asigura un confort mai crescut căminului, au condus la noi descoperiri. Și de această dată, formele acestora sunt neregulate și au dimensiuni diferite.

Mai târziu, s-a început utilizarea pieilor de animale sau a bucăților de lemn pentru a acoperi aceste ’’găuri’’ din pereți, și în acest fel a fost sporit confortul termic în perioadele reci. De asemenea, riscurile au scăzut, însă în multe menționări istorice, mortalitatea atinge cote alarmante datorită șerpilor sau altor tipuri de animale periculoase.

Următoarele menționări despre ferestre ilustrează nevoia de a implementa noi sisteme care să îndeplinească tot mai multe funcții și să acopere cât mai multe nevoi. Astfel, în următoarele faze ale civilizației, omul a descoperit fereastra. De această dată, vorbim despre un gol de fereastră acoperit cu diverse materiale, dar cu posibilitatea deschiderii și închiderii. Deși inițial sistemul de deschidere prevedea tot piei de animale sau bucăți de lemn, ulterior acestea sunt înlocuite cu materiale subțiri, translucente din marmură sau din cornurile animalelor sau hârtie în cazul Egiptului antic.

În anul 100 DH, romanii descoperă manufacturarea sticlei. Considerat moment de referință, utilizarea sticlei în producția de ferestre a stabilit un nou record de confort pentru omenire. De această dată, performanțele termice ating cel mai mare prag până atunci, izolarea fonică este de asemenea la cote maxime iar riscurile devin minime atât în cazul intemperiilor cât și în cazul dăunătorilor.

Din acest moment, construcția ferestrelor a fost inovată doar prin formele arhitecturale și prin performanțele tehnice. Astfel, în zilele noastre, construcția de ferestre depășește formele dreptunghiulare iar dimensiunile sunt standardizate.

1.2 Elemente generale

În majoritatea operelor de specialitate, ferestrele sunt descrise ca fiind produse destinate construcțiilor. Profesorul Ivan Cismaru vorbește în cartea sa despre ferestre: ’’Ele reprezintă în general structuri de tip ramă în care se fixează sticla așa încât, montate în golul construcțiilor să permită pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, protejând totodată interioarele de intemperii’’ (CISMARU, 2016). Plecând de la ideea de bază a funcționalității unei ferestre, condițiile sunt îndeplinite, însă premiza unei ferestre contemporane nu este stabilită de modul constructiv de tip ramă. În prezent, ferestrele pot fi de tip clasic (ramă) sau perete cortină, unde sticla se montează la exterior pe o structură din lemn, aluminiu sau oțel.

După îndeplinirea rolului de iluminare naturală, ferestrele trebuie să realizeze și izolarea termică și fonică iar în unele situații trebuie să realizeze și funcția de umbrire, în timpul sezonului estival, cu ajutorul sticlei reflexive.

În anumite situații, ferestrele trebuie să reflecte și anumite stiluri arhitecturale. Astfel construcția lor trebuie să fie conform destinației finale. Un aspect foarte important în ziua de azi, constă în posibilitatea de a recondiționa ferestrele cu o valoare deosebită culturală, situație des întâlnită în cazul monumentelor istorice. De cele mai multe ori, amprenta timpului afectează properietățile lemnului iar recondiționarea nu poate fi soluția aleasă. De aceea, realizarea unei replici, poate fi o variantă înlocuitoare de succes. Beneficiile constau în performanțe de ultimă generație (etanșeitate, izolare termică, izolare fonică etc.) dar și înfățișarea vechiului stil arhitectural.

Ferestrele pot fi fixe sau mobile. Inițial, rolul ferestrelor mobile a fost de a ventila și aerisi încăperea și pentru a facilita curățarea sticlei. În prezent, tehnologia a avansat iar principalul motiv pentru care ferestrele sunt mobile este acela de a permite și facilita curățarea sticlei și a ramei ferestrei. Înlăturarea prafului de pe fereastră este un procedeu recomandat care sporește durata de viață a ferestrelor din lemn. Ventilarea și aerisirea se pot realiza prin montarea unor sisteme inteligente, conectate și comandate de către senzori care masoară și stabilesc cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon din încăpere. În cazul în care oxigenul este sub limita stabilită, clapeta de ventilație primește comanda să se deschidă, iar dioxidul de carbon este eliminat.

1.3 Terminologie

În majoritatea situațiilor (construcția clasică ramă cu tăblie), ferestrele sunt compuse din toc și cercevea. Construcția acestor complexe se realizează de tipul ramelor dispuse vertical. Elementele componente :

Montant – reper profilat ce realizează funcția de susținere a ramei în plan vertical, poziționați în lateral și intermediar

Traversă – reper profilat așezat transversal ce realizează funcția de închidere a ramei (se asigură rigidizare), poziționate în partea superioară, în partea inferioară și în partea intermediară.

Șipci fixare sticlă – sunt repere din lemn masiv, montate în partea interioară, obținute de obicei odată cu trecerea profilului prin CNC, fiind negativul falțului creat pentru sticlă, ce asigură fixarea sticlei.

Glaf – element dispus la interior, la partea inferioară a tocului, realizat din lemn masiv sau din semifabricate pe bază de lemn. Din motive economice, varianta cea mai des întâlnită este din MDF.

Pervaz – element cu rol estetic ce realizează acoperirea rosturilor dintre toc și golul de fereastră. Se poziționează în dreptul montanților laterali și a traversei superioare a ferestrei. În principal este realizat din MDF furniruit.

Toc – ramă cu montați și traverse, fixată în golul de fereastră, pe care se montează cerceveaua.

Cercevea – ramă alcătuită montanți și traverse, în care se montează sticla și care realizează prin deschidere, funcția de aerisire.

Lăcrimar – element dispus la exteriorul ferestrei, în partea inferioară, cu rolul de a dirija apa în afara planului ferestrei. Poate fi realizat din aluminiu, PVC sau lemn masiv. Deși lemnul masiv are durată de viață mai mică (este în permanență expus), în anumite proiecte cu arhitectură deosebită, nu poate fi înlocuit.

1.4 Clasificarea ferestrelor

Ferestrele reprezintă un vast domeniu în construcții și de aceea se pot clasifica în numeroase moduri. Plecând de la clasificarea Domnului Profesor Ivan Cismaru și completând cu noile tendințe, ferestrele se pot clasifica după mai multe criterii.

1.4.1. Din punct de vedere al utilizării

Ferestrele sunt elemente componente ale construcțiilor, și așa cum am arătat mai înainte, au reprezentat din totdeauna un rol foarte important. Ele pot fi folosite :

în construcțiile civile

în construcțiile industriale

în construcțiile agrozootehnice

în construcțiile socio-culturale

1.4.2. Din punct de vedere al materialului utilizat pentru execuție

Odată cu evoluția tehnologiei, au apărut diferite materiale folosite la construcția ferestrelor. Calitățile acestora diferă, însă de fiecare dată trebuie să ne raportăm la funcțiile pe care să le îndeplinească. Ferestrele pot fi realizate:

din lemn masiv;

din lemn masiv în combinație cu semifabricate pe bază de lemn;

din profile metalice;

din PVC;

din profile cu poliuretan rigid-armat;

din lemn masiv în combinație cu alte materiale (lemn placat cu aluminiu, ferestre de casă pasivă – cu strat de spumă poliuretanică între lemn și aluminiu)

1.4.3. Din punct de vedere al modului de deschidere

De cele mai multe ori, beneficiarul, prin vocea arhitectului stabiliește modul de deschidere al ferestrelor. Totuși siguranța în construcții, poate impune în cazul construcțiilor publice anumite tipuri de deschidere. În funcție de activitatea desășurată, ferestrele se pot clasifica în:

ferestre cu deschidere spre interior – considerată cea mai favorabilă soluție tehnică pentru proiectele personale datoriă protecției la intemperii în timpul aerisirii;

ferestre cu deschidere spre exterior – soluție tehnică impusă în cazul construcțiilor publice (ex: situațiile de urgență prevăd obligativitatea deschiderii spre exterior pentru evacuare rapidă în cazul unei incendiu pentru ferestrele aflate la parter);

ferestre cu deschidere alternativă (interior – exterior) – situație întâlnită în cazul ferestrelor duble. Aceste ferestre sunt des întâlnite în cazul monumentelor istorice sau a clădirilor vechi;

ferestre cu acces controlat – în cazul grădinițelor, pentru a fi îndeplinit standardul de siguranță (limitarea accesului copiilor la ferestre), se optează pentru ferestre ce se pot deschide doar utilizând o cheie, sau pentru ferestre doar cu deschidere basculantă.

1.4.4. După numărul de rânduri de cercevele

ferestre simple, cu un singur rând de cercevele;

ferestre duble (cu două rânduri de cercevele) cu deschidere independentă sau cuplate;

1.4.5. După numărul canaturilor

Așa cum explicam în partea de introducere, debutul utilizării ferestrelor a condus la evoluția modului de construcție a acestora. Prima variantă tehnică considerată performantă a fost structura de tip ramă cu tăblie. Combinat cu rolul necesității de a avea lumină naturală suficientă și cu interesul către suprafețe vitrate din ce în ce mai mari, fereastra a trebuit să cunoască o nouă modalitate de punere în operă:

ferestre cu un canat;

ferestre cu două canaturi;

ferestre cu trei sau mai multe canaturi;

ferestre pereți cortină.

În situațiile clădirilor de birouri, unde este necesară foarte multă lumină naturală, fațadele pot fi înlocuite de pereți cortină (nu au rol structural).

1.4.6. După modul de construcție pe verticală

Arhitectura construcției stabilește modalitatea în care trebuie construite ferestrele:

ferestre fără supralumină – în anumite cazuri, funcția de iluminare și de aerisire este realizată cu ajutorul cercevelei. Construcția fără supralumină poate fi datorată și altor factori: înălțimea camerei nu permite și supralumină, arhitectura construcției nu acceptă supralumină sau bugetul alocat pentru ferestre trebuie menținut la un nivel economic.

ferestre cu supralumină – variantă preferată în situațiile în care se doresc ferestre impunătoare, unde înălțimea camerei permite, în cazul în care arhitectura impune astfel de construcții, dar și în cazul cladirilor publice, unde trebuie îndeplinit standardul de iluminare naturală.

1.4.7. După modul de funcționare

Funcțiile pe care o fereastră trebuie să le realizeze sunt importante în momentul configurării. De cele mai multe ori, după arhitectura în care trebuie să se încadreze, cel mai decisiv aspect este legat de costul produsului.

Ferestre fixe – o fereastră fixă presupune mai puțină materie primă folosită, mai puțină manoperă, mai puține accesorii și un cost mult mai redus. Cunoașterea destinației și a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească o fereastră poartă de cele mai multe ori denumirea de „cost eficient”.

Ferestre mobile – deși denumită fereastră mobilă, exprimarea nu este cuprinzătoare. Ansamblul care realizează funcția de mobilitate este cerceveaua, indiferent dacă tocul este realizat din același material sau nu, indiferent dacă este încastrat sau aparent și indiferent de modalitatea de deschidere. Construcția ferestrelor capabile să realizeze mobilitatea este de mai multe feluri:

pivotante ( cu posibilitatea montării pivotului în părțile laterale cât și central);

basculante ( cu posibilitatea montării balamalei atât în partea superioară cât și în partea inferioară, dar și central – ex : ferestrele britanice);

culisante ( orizontal sau vertical).

1.4.8. După tipul sticlei utilizate

Ferestrele au fost mereu considerate verigile slabe ale construcțiilor, datorită coeficientului de transmitanță termică. Cercetările continue, au condus la testarea ferestrelor și la stabilirea coeficientului de transmitanță pentru fiecare subansamblu în parte. Rezultatul a fost favorabil în cazul lemnului, dar nefavorabil în cazul sticlei. În prezent, există producători de top pentru diferite tipuri de sticlă:

sticlă clară;

sticlă reflexivă;

pachet cu 2 straturi de sticlă;

pachet cu 3 straturi de sticlă.

sticlă pentru pereți cortină

sticlă semistructurală pentru pereți cortină

sticlă structurală pentru pereți cortină

sticlă cu rezistență la foc

sticlă securizată

sticlă tip anti-glonț

1.4.9. După modul de reglare a condițiilor de iluminare naturală

Așa cum arătat, ferestrele de ultimă generație reușesc să atingă eficiențe impresionante. În funcție de clima din zona în care se montează, ferestrele trebuie să realizeze atât funcția de a menține căldura în încăpere, în zonele cu temperaturi scăzute, cât și să blocheze căldura de a pătrunde în mediul ambiental în cazul zonelor cu temperaturi ridicate. Din acest considerent avem:

ferestre neprotejate

ferestre protejate – există diferite modalități prin care funcția de protecție poate fi dusă la îndeplinire.

Obloanele și rulourile pot asigura confort termic (prin respingerea luminii naturale sau a căldurii din exterior) și protecție la intemperii (aversele cu grindină pot sparge sticla).

Jaluzele realizează parțial confortul termic ( deoarece acestea se montează la interior, lumina și caldura sunt amplificate de către sticlă)

1.5. Funcțiile ferestrelor din lemn

În cele mai des întâlnite situații, producătorul caută să ajungă la persoana interesată de produsul său, iar beneficiarul caută să găsească produsul perfect pentru nevoile sale. Pentru a simplifica comunicarea dintre cei doi interlocutori, în România încă este necesară educarea pieței.

Fundamentul care stă la baza acestei idei, are în vedere atât producătorul, care trebuie să livreze informații și documentare în piață, cât și clientul care trebuie să cunoască ce își dorește.

De cele mai multe ori, neatingerea obiectivului de a obține un produs care să acopere toate funcționalitățile necesare, nu se datorează costului unui produs performant ci lipsei de informare. Există de asemenea și situații când pentru produsul necesar se plătește un preț mult mai mare, cu funcționalități mai multe decât impuse.

Un exemplu, ar putea fi situția în care un client, într-o zonă de munte, unde temperaturile sunt tot timpul scăzute, are nevoie de ferestre care să izoleze foarte bine. Povestea se termină cu montarea unor ferestre cu ramă din metal din lipsa de informare. Este greșită afirmația cum că ferestrele cu ramă din metal nu sunt bune. Sunt doar anumite aspecte de respectat pentru a putea avea maximul de beneficii de pe urma produsului.

Pentru a putea evita situațiile de genul acesta, și pentru a plăti prețul corect, trebuie stabilite funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească și perfomanțele necesare. Abia apoi, este oportun să se realizeze comunicarea între producător și beneficiar și abia atunci există așteptări în ceea ce ține de cost.

Pentru a putea stabili diferențele de performanță și pentru a putea evalua construcția ferestrelor, trebuie să evidențiem funcționalitățile și să cautăm variantele constructive.

1.5.1. Funcția de iluminare naturală

Iluminarea naturală ocupă un loc important în clasamentul funcțiilor care trebuie îndeplinite în cazul ferestrelor datorită beneficiilor generate de razele solare. Astfel, în urma studiilor efectuate în decursul timpului pentru stabilirea productivității unei persoane în timpul muncii, s-a demonstrat că prezența razelor solare este unul dintre factorii principali care influențează capacitatea persoanelor de a avea eficiență maximă.

În cazul ferestrelor din lemn, funcția de iluminare naturală este îndeplinită satisfăcător. Datorită secțiunii profilului tocului și a cercevelei, se poate constata în cazul ferestrelor de mici dimensiuni (ex: ferestrele din baie ale blocurilor vechi), lumina naturală poate fi obturată, iar păstrarea dimensiunilor golului de fereastră nu este o variantă bună.

În prezent există standarde în care se specifică dimensiunile golurilor de fereastră tocmai în ideea de a fi îndeplinită funcția de iluminare naturală însă, în majoritatea cazurilor aceste standarde nu se respectă. Acest lucru se datorează atât aspectului economic cât și dorinței arhitectului și viziunii acestuia asupra arhitecturii fațadei.

1.5.2. Funcția de protecție a spațiilor interioare

Siguranța spațiilor interioare a generat multiple idei în decursul anilor și a determinat ca materialele și tehnologiile utilizate în domeniul tâmplăriei să fie revoluționate de către marii producători de utilaje sau accesorii din industria construcțiilor de ferestre anual, cu ocazia târgurilor internaționale.

Funcția de protecție a spațiilor interioare este realizată cu succes în cazul ferestrelor din lemn. Performanțele obținute sunt corelate cu celelalte materiale folosite în construcția ferestrelor (ex: sticla, feroneria). Când vorbim despre protecția spațiilor interioare, avem în vedere atât protecția împotriva imtemperiilor, protecția împotriva razelor de soare (utilizarea sticlei reflexive poate fi soluția înlocuitoare pentru jaluzele) cât și protecție la intrarea prin efracție (sticla poate fi securizată sau tip anti-glonț, feroneria utilizată poate fi din clasa de antiefracție 3, rama din lemn poate să reziste cu succes la șocurile mecanice).

Lemnul este singurul material care permite construcția ferestrelor cu diferite forme (ex: cu arcadă gotică). Astfel, și funcția de integrare în arhitectura fațadei este îndeplinită cu succes.

1.5.3. Funcția de izolare termică

Izolarea termică în cazul construcțiilor de ferestre constă în reducerea transferului de căldură dintre mediul exterior și cel interior. Capacitatea izolării termice constă în confortul resimțit în interiorul încăperilor. Astfel, în lunile călduroase se menține răcoare iar în luni reci se menține caldură.

În cazul ferestrelor realizate din lemn masiv, funcția de izolare termică nu era realizată satisfăcător, performanțele acestora fiind limitate. Acest lucru este datorat proprietăților lemnului de a se umfla și a se contrage, fenomene care destabilizează structura ferestrei și care permit crearea spațiilor libere între elementele de structură, spații care favorizează pierderea energiei.

Pentru a fi sporite performanțele, ferestrele din lemn masiv sunt duble. Raționamentul constă în formarea peretelui de aer între cercevele care are rol izolator termic.

În cazul ferestrelor realizate din lemn stratificat, funcția de izolare termică este realizată cu succes. Stratificarea lemnului permite înlăturarea defectelor în timpul procesului tehnologic iar cu ajutorul unei linii de îmbinat în dinți, se poate valorifica lemnul de mici dimensiuni. Adezivul folosit la încleiere nu permite lemnului să lucreze atât de mult, iar contragerile sunt minime.

1.5.4. Funcția de izolare fonică

Poluarea fonică poate fi diminuată și uneori chiar prevenită prin tratamente termice aplicate profilelor ferestrelor ce conferă diminuarea permeabilității aerului și prin echiparea festrelor cu pachete de sticlă certificate ca fiind izolatoare la anumite praguri de decibeli.

Stabilitatea suprafețelor vitrate la încercările fonice constă în capacitatea ferestrelor de a respinge în număr cât mai mare undele sonore.

Deși restricționarea totală în cazul propagării sunetului este imposibilă în cazul construcțiilor de ferestre, producătorii caută să inoveze în mod constant pentru a fi atinse noi praguri izolare fonică.

Ferestrele din lemn masiv nu izolează fonic la fel de bine ca ferestrele din lemn stratificat. Odată cu trecerea timpului, prin contragere se crează spații care favorizează trecerea sunetului.

O fereastră de calitate trebuie să izoleze foarte bine fonic. Deși, tentația este să credem că rama ferestrei este cea care influențează cât de tare îi este permis sunetului să pătrundă în încăpere, atenția pe care trebuie să o sporim, este asupra sticlei. În prezent, producătorii de sticlă reușesc să creeze soluții inclusiv pentru izolarea fonică.

Costul unei ferestre din lemn stratificat este mai mare, datorită perfomanțelor superioare și a fluxului de producție mai elaborat. Sunt necesare mai multe utilaje, este mai multă manoperă și se folosește mai multă materie primă.

2. Materii prime și materiale folosite la fabricarea ferestrelor

Lemnul prin natura lui, reprezintă o resursă naturală regenerabilă ce conferă posibilitatea reciclării și care prezintă caracteristici benefice în domeniul construcțiilor.

Avantajele utilizării lemnului în construcția ferestrelor sunt redate de capacitatea acestuia de a izola termic, de rezistențele mecanice și de ușurința prelucrării dar și prin prevenirea degradării (la care este predispus lemnul) în timp, datorită umidității și ultravioletelor, prin tratamente și finisaje corespunzătoare.

Proprietățile lemnului variază în funcție de specie și sunt diferite pe cele trei direcții (longitudinal, radial, tangențial) datorită locului de origine, ratei de creștere și a gradului de sănătate.

Primele ferestre au fost construite din lemn, din nevoia omului preistoric de a căuta soluții pentru nevoile sale. La acel moment, lemnul era singura materie primă care îi permitea omului să construiască o fereastră, fără ca acesta să știe că, evoluția va face ca din acest material să se obțină cele mai bune performanțe termice în cazul construcțiilor de ferestre.

2.1. Materii prime pentru ferestrele din lemn

2.1.1. Cherestea

Cheresteaua reprezintă materia primă pentru fabricarea ferestrelor din lemn. Fabricile mari sunt echipate cu utilaje de debitare a buștenilor, au capacitatea de a usca natural și artificial cheresteaua și dețin depozite de cherestea.

Avantajele constau în :

supervizarea întregului proces din momentul recepției buștenilor;

debitarea cherestelei în funcție de cererea clienților;

valorificarea buștenilor prin debitare radială (cea mai folosită secține în cazul fabricării ferestrelor);

costuri reduse;

asigurarea tratamentelor de uscare corespunzătoare fiecărei specii lemnoase;

valorificarea deșeurilor lemnoase.

Dezavantajele constau în :

deținerea unui spațiu mare;

personal suplimentar;

deținerea utilajelor necesare în vederea manipulării buștenilor.

Fabricile mici preferă să externalizeze acest proces și să achiziționeze cherestea uscată, fie datorită lipsei de capital necesar pentru debitarea în regim propriu, fie datorită lipsei de spațiu în incinta fabricilor.

Avantajele constau în :

evitarea stocurilor de cherestea și achiziționarea materiei prime în funcție de comenzi;

spațiu necesar, redus;

personal redus;

costuri diminuate legate de achiziția si întreținerea utilajelor.

Dezavantajele constau în :

costuri mari, în timp generate de transport în regim de grupaj;

imposibilitatea valorificării deșeurilor lemnoase;

imposibilitatea verificării regimului de uscare;

costuri mari în timp, generate de achiziția de cherestea uscată;

timp îndelungat, privind recepția calitativă și cantitativă a cherestelei;

valoare adăugată redusă, pentru produsul finit.

2.1.2. Profile (semifabricate)

În procesul tehnologic, prelucrarea cherestelei are ca scop realizarea profilelor necesare pentru fabricarea ferestrelor. De obicei, aceste semifabricate se realizează în regim propriu de către producătorii de ferestre, însă există și situații excepționale.

Cazurile excepționale se referă la comenzile izolate de fabricare a ferestrelor, dintr-o specie lemnoasă rară sau exotică. Pentru aceste situații, se preferă evitarea încărcării gestiunii cu stocuri rar utilizate și achiziționarea de profile în cantitățile necesare pentru realizarea comenzii, de la furnizori consacrați la nivel mondial (ex. Holver, DLH etc).

Cele mai utilizate specii lemnoase în construcția ferestrelor din lemn sunt:

foioase: stejar, frasin

rășinoase: molid, pin, larice

În România, literatura de specialitate stabilește speciile indigene pentru construcția ferestrelor. Alegerea speciei lemnoase trebuie să fie rezultatul mai multor considerente:

dacă fereastra urmează să fie montată într-o zonă montană cu temperaturi scăzute, se recomandă utilizarea speciile de rășinoase – molid, pin, larice. Structura celulară a acestor specii, favorizează ca după uscarea cherestelei, prin eliminare, apa să fie înlocuită de aer care este cel mai bun izolator termic;

dacă fereastra urmează să fie pusă în operă într-o cladire cu valoare arhitecturală deosebită, se recomandă utilizarea speciilor de stejar – cunoscut și sub denumirea de specie nobilă;

dacă întreținerea și curățarea ferestrei după montaj sunt greu de realizat, se recomandă specii de foioase – stejar, frasin. Proprietățile acestor specii lemnoase conferă rezistență mai mare în timp;

dacă se doresc specii lemnoase ce au coloristică impresionantă, se vor alege tot foioase – stejar, frasin;

dacă fereastra urmează a fi finisată cu lacuri nitrocelulozice de tip RAL, se recomandă utilizarea speciilor de rășinoase. Lacurile nitrocelulozice asigură cea mai bună protecție împotriva ultravioletelor însă suprafața peliculogenă opacă a acestora maschează în totalitate desenul lemnului. Din acest raționament, nu se recomandă utilizarea lacurilor nitrocelulozice pentru finisarea ferestrelor din specii valoroase datorită desenului specific al acestora (exemplu stejar) .

în situația în care se dorește un buget redus, se va alege molidul.

2.2. Sticlă

Considerată veriga slabă în construcția ferestrelor, sticla joacă un rol important în îndeplinirea funcției de iluminare naturală. Acest lucru este datorat incapacității de izolare termică și a proporției mari de utilizare în suprafața vitrată.

Clasificarea sticlei:

În funcție de proveniență.

Sticlă naturală.

sticla vulcanică este provenită în urma răcirii bruște a lavei. Datorită rarității, a micilor dimensiuni, a capacității reduse de a permite luminii să pătrundă și având costuri foarte mari, aceasta nu poate fi folosită în construcția ferestrelor. Un material suplinitor, tratat, cu caracteristici similare, se folosește în deosebi de către persoanele ce au sensibilitate la lumina naturală.

sticla provenită în urma fulgerării. Utilizarea acesteia în construcția ferestrelor este imposibilă.

Sticlă procesată

Obținută prin topirea la temperaturi foarte ridicate a amestecului de nisip, piatră de var și carbonat de sodiu, sticla procesată are proprietăți determinate de compoziția sa.

În funcție de utilizare

Sticlă clară – folosită cu precădere în proiectele care impun multă lumină naturală.

În cazul locuințelor, funcția de iluminare naturală este foarte importantă și se urmărește construcția unor ferestre cu suprafață vitrată cât mai mare.

În cazul vitrinelor, se dorește o transpunere cât mai reală a produselor expuse și de aceea suprafața vitrată trebuie să fie cât mai clară și menținută constant curată.

Sticlă reflexivă – folosită cu precădere în proiectele care impun intimitate.

În cazul locuințelor poziționate stradal.

În cazul clădirilor de birouri unde sunt folosiți pereți cortină.

Sticlă securizată – folosită în proiectele care impun siguranță maximă.

În cazul construcțiilor publice.

În cazul ferestrelor cu deschidere foarte mare.

Vitralii – folosite cu precădere în cazul clădirilor socio-culturale.

În funcție de pachetul de sticlă

Pachet cu 2 sticle

44.1 low E 6 – Duplex format din 2 foi de sticlă de 4 mm, folie PVB de 0.38 mm și 1 foaie de sticlă de 6 mm low E

33.1 44.2 – Duplex format din 2 foi de sticlă de 3 mm, folie PVB de 0.38 mm și duplex format din 2 foi de sticlă de 4 mm și folie PVB de 0.38 mm

6 6 – o foaie de sticlă de 6mm și o foaie de sticlă de 6 mm

4 4 – o foaie de sticlă de 4 mm și o foaie de sticlă de 4 mm

Pachet cu 3 sticle

44.1 4 44.1 – Duplex format din 2 foi de sticlă de 4 mm și folie PVB de 0.38 mm, o foaie de sticlă, duplex format din 2 foi de sticlă de 4 mm și folie PVB de 0.38 mm

2.3. Aluminiul

Construcția ferestrelor se poate realiza cu ajutorul aluminiului. Recunoscut prin proprietățile sale cu privire la rezistența în timp și greutatea redusă, ferestrele din aluminiu pot fi o soluție benefică în anumite situații.

Folosit cu precădere în țările cu climă mediteraniană, aluminiul reușește să atingă perfomanțe impresionante.

La fel ca în cazul lemnului, funcția de iluminare naturală este îndeplinită cu succes. Datorită modului în care se realizează profilul (prin turnare), secțiunea tocului și a cercevelei permite dimensiuni restrânse. Astfel, spre deosebire de lemn, ferestrele din aluminiu sunt mult mai recomandate în cazul golurilor de fereastre mici.

Pentru funcția de protecție a spațiilor interioare, aluminiul poate atinge standardele impuse. Diferența între lemn și aluminiu constă în tipul feroneriei folosite. Sticla folosită la ferestrele din lemn nu are proprietăți diferite.

Funcția de izolare fonică în cazul aluminiului concurează și de această dată cu lemnul. Profilul din aluminiu se realizează prin turnare a pereților exteriori și a pereților interiori, spațiile dintre pereți realizând etanșarea fonică foarte bine.

În ceea ce privește izolarea termică, aluminiul, nu reușește să atingă performanțele lemnului. Din acest considerent, chiar dacă produsul final este de cea mai bună calitate și chiar dacă se pretează a fi folosit în multe proiecte rezidențiale sau publice, costurile sunt mai reduse decât în cazul lemnului.

Avantajele utilizării aluminiului constau în rezistența în timp, în obținerea unui produs premium destinat zonelor georgrafice fără temperaturi scăzute și posibilitatea reciclării.

Cu toate acestea, destinația pentru utilizare este restrânsă datorită limitărilor de a construi ferestre în linii drepte.

În strânsă legătură cu lemnul și în ciuda raportului calitate-preț, aluminiul ca materie primă pentru construcția ferestrelor ocupă locul doi în clasamentul materialelor.

2.4. PVC

Soluția cea mai economică pentru construcția ferestrelor este PVC. Proprietățile sale din gama maselor plastice, conduc la deformare în timp. Ferestrele din PVC sunt alese cu precădere în situațiile de compromis (ex: când se urmărește închiderea unei magazii, unde nu sunt necesare performanțe termice), în situațiile unde bugetul alocat este mic sau în situația în care nu există standarde de calitate impuse.

Cel mai des, sunt întâlnite în țările cu climat ecuatorial și în țările subdezvoltate.

Ferestrele din PVC realizează cu succes funcția de iluminare. Similar ferestrelor din aluminiu, în cazul PVC, profilul se realizează prin turnare. Diferența constă în secțiunea profilului – PVC nu este la fel de rezistent și impune grosimi de pereți exteriori și interiori mai mari.

Funcția de protecție a spațiilor interioare realizează parțial perfomanțele dorite. Sunt îndeplinite condițiile în cazul intemperiilor și în cazul ultravioletelor, însă protecția împotriva intrării prin efracție nu reușește să atingă punctajul necesar, transformând fereastra din PVC într-un punct vulnerabil.

În cazul PVC, în ciuda părerilor împărțite, izolarea fonică se apropie de standardul impus. De aceea, ferestrele din PVC sunt considerate satisfăcătoare sub raportul calitate-preț.

Cel mai important aspect, cel al izolării termice, lasă de dorit. Testele realizate au arătat că PVC nu se apropie nici de jumătatea performanțelor obținute în cazul lemnului.

Costul redus reflectă diferența fluxului de producție în comparație cu lemnul și capacitatea PVC de a fi considerat un material satisfăcător.

Din păcate, are cea mai vastă raspândire, în ciuda beneficiilor pe care le aduce. Rezistența în timp foarte scăzută (utilizare medie 5 ani de zile) și imposibilitatea reciclării acestuia îl clasează în gama materialelor dăunatoare pentru mediu.

Utilizarea PVC în zonele geografice cu temperaturi scăzute și capacitatea scăzută de a crea condiții confortabile îl poziționează pe locul trei în clasamentul materialelor.

2.5. Materiale de șlefuire și finisare

În fluxul tehnologic, după încheierea ramelor ferestrelor, urmează grupul de operații tehnologice destinate îmbunătățirii calității suprafețelor conform documentației tehnice a produsului. Aceste operații se realizează pe linii de șlefuit.

Liniile de șlefuire au în componență utilaje de calibrat, mașini de șlefuit cu bandă orizontale și/sau verticale și mașini unelte pentru șlefuit de mână. Hârtia abrazivă este un produs realizat prin depunerea uniformă a unui strat de particule abrazive cu dimensiunea precis controlată pe un substrat acoperit în prealabil cu un liant ce are rolul de fixare al particulelor respective.

Hârtia abrazivă intră în categoria consumabilelor. După un anumit număr de utilizări, hârtia abrazivă trebuie înlocuită. În lume, pe baza standardului care definește granulațiile ce pot fi folosite, s-au format două scări de clasificare a materialelor abrazive. În Statele Unite ale Americii este utilizată scala CAMI (Coatet Abrazive Manufacturer Institute) iar în Europa este folosită scara FEPA (Federation of European Producers of Abrazives).

Scara FEPA utilizată în Europa, are un sistem mult mai strict de stabilire a granulației particulelor. Selectarea particulelor abrazive în funcție de dimensiune se face cu ajutorul unor site, care lasă să treacă doar anumite diametre (într-o plajă de valori). Un control mai precis al dimetrului permite o finisare mult mai uniformă.

Codul format din litera P urmată de mai multe cifre înscrise pe spatele unei hârtii abrazive reprezintă granulația acesteia conform scării FEPA. Scara CAMI este oarecum similară scării FEPA cu excepția faptului că, granulațiile sunt definite într-o plajă mai largă iar litera P nu apare în codificarea granulației. Astfel :

P1000 reprezintă pe scara FEPA o granulație cuprinsă între 18,3 ± 1 microni

500 reprezintă pe scara CAMI o granulație cuprinsă între 16 și 19,7 microni;

Hârtia abrazivă poate fi sub formă de bandă sau disc și poate avea diferite granulații. Pentru un finisaj de calitate, se vor folosi întotdeauna granulații grosiere în prima fază (P80, P100, P120) și mai fine (P220, P240, P280, P320 etc.) spre final.

Mulți dintre producătorii hârtiilor abrazive pun la dispoziție și unelte de mână, folosite pentru șlefuirea suprafețelor profilate dar și sisteme de exhaustare mobile. Ca în orice domeniu, există producători de produse profesionale și producători de produse tip hobby. Diferențele constau în calitatea suportului și a particulelor abrazive ce pot fi din: carbură de siliciu, oxid de aluminiu (alumină arsă), alumină de zirconiu (dioxid de zirconiu și oxid de aluminiu), granate, diamante artificiale și CBN (nitrat de bor cubic).

În domeniul industrial, alegerea furnizorului de materiale abrazive se face pe mai multe considerente: cost, timp de livrare, calitatea serviciilor, suport acordat pe parcursul colaborării și a relațiilor personale pe care un producător le stabilește cu beneficiarul.

După șlefuire, în fluxul tehnologic urmează finisarea.

Procesul finisării cuprinde grupul de operații prin care, suprafețele sunt acoperite de materiale peliculogene ce îi conferă suportului pe care se depun rezistențe la acțiunile agenților și în același timp îndeplinește funcția de înfrumusețare.

Finisarea ferestrelor poate fi realizată transparent (pelicula nu obstrucționează desenul și culoarea naturală a lemnului) sau opac (pelicula acoperă cu ajutorul pigmentului suprafața lemnului).

În cazul finisărilor transparente, pelicula poate avea grad luciu înalt, semimat sau mat și se urmărește valorificarea calităților decorative ale lemnului. Procedeul de finisare poate fi de mai multe feluri. Se pot folosi lacuri pe bază de apă (cele mai răspândite datorită calităților prietenoase cu mediul), lacuri nitrocelulozice sau lacuri poliuretanice.

Finisajul opac este mult mai rezistent în timp. Pelicula protejează suportul lemnos de razele ultraviolete și astfel calitatea ferestrelor se păstrează o perioadă îndelungată de timp. Chiar și în acest caz, tot se impune acțiunea de întreținere a ferestrei – ștergerea prafului de pe suprafață trebuie să se realizeze periodic iar recondiționarea materialului peliculogen trebuie să aibă loc în momentul în care suprafața lemnoasă nu mai este protejată de lac. Și de această dată, materialele folosite pot fi pe bază de apă, nitrocelulozice sau poliuretanice (deși mult mai rezistente, au un impact negativ de amploare asupra mediului).

La fel ca în cazul materialelor abrazive, sunt mulți producători care concurează și încearcă să obțină produsul perfect. Noțiunea de garanție pentru produsele peliculogene a fost multă vreme un subiect tabu, în perspectiva produselor ce urmau să fie în contact cu exteriorul. Inițial, producătorii ofereau garanție produselor doar până la momentul deambalării. Ulterior, au garantat produsele peliculogene un an sau doi. În prezent, în Romania există prima fabrică (SC Danprod SRL, www.danprod.ro) de ferestre din lemn care oferă garanție de 10 ani pentru finisaje cu lacuri hidrodiluabile.

Acest lucru a fost posibil prin colaborarea producătorului de lacuri Sikkens cu fabricile consacrate de ferestre din lemn. Certificatul de garanție acordat finisajului a avut la bază cursuri de instruire special pentru aceste lacuri și implementarea cabinelor de lăcuit recomandate de acesta.

Așa cum am arătat, calitatea finisajului reflectă durata de viață a ferestrelor puse în operă dar, stabilește și costul per an de utilizare. Astfel, raportat la cei 10 ani garantați, se generează un cost minim pe care beneficiarul trebuie să îl plătească pentru finisaj.

2.6. Accesoriile folosite la ferestre

Particularitățile unei ferestre de calitate, sunt rezultatul unui proces de fabricație întrepătruns de colaborările cu furnizori de produse de top, necesare produsului finit. Astfel, un producător de ferestre poate realiza în regie proprie, doar o parte din componentele unei ferestre. Există fabrici care realizează tot procesul de fabricație: achiziție bușteni, debitare bușteni, uscare naturală și artificială, debitare cherestea, realizarea semifabricatelor, profilare, încheiat rame, șlefuire și finisare, însă în secția de montaj, accesoriile sunt din surse exterioare.

În categoria de accesorii folosite putem avea: balamale, mânere, închizători, șilduri, mecanisme de cuplare, mecanisme de închidere și blocare, limitatoare de deschidere, sisteme rotobasculante, sisteme anti efracție, chedere, lăcrimare (altele decât din lemn), jaluzele automatizate plasate la interiorul pachetului de sticlă, capse, șuruburi etc.

Fiecare accesoriu folosit, trebuie să fie ales în funcție de rezultatul dorit. Balamalele, se vor alege în funcție de mărimea și greutatea ferestrei și se vor monta conform calculelor de rezistență. Mânerele și șildurile, se aleg în funcție de designul ales. Mecanismele de cuplare, de închidere și blocare, se aleg în funcție de gradul de uzură la care trebuie să reziste. În cazul unei ferestre ce se deschide și se închide de multe ori pe zi, se impun mecanisme cu suportabilitate mare. Limitatoarele de de deschidere sunt opționale – sunt alese cu precădere pentru siguranță și în principal limitează expunerea la accidente a copiilor sau a persoanelor cu dizabilități. Sistemele rotobasculante, facilitează aerisirea și ventilația încăperii semicontrolat. Chederul, asigură etanșeitate perfectă și în funcție de grosimea profilului ferestrei, poate fi montat într-un rând, două sau chiar trei.

Pentru fiecare proiect, accesoriile sunt cele care definesc produsul finit. Funcțiile pe care le îndeplinește fereastra, sunt stabilite prin accesoriile alese pentru montaj. Costul, suferă de asemenea modificări în funcție de accesoriile dorite și de aceea, configuratoarele de preț se realizează având în vedere specia lemnoasă, grosimea profilului, dimensiunile ferestrei, tipul de finisaj dorit și accesoriile.

Cele mai reușite proiecte sunt duse la bun sfârșit prin colaborări strânse de producătorii de ferestre și cei de accesorii. În cazul fabricilor de ferestre recunoscute pentru calitatea produselor, alegerea accesoriilor se face plecând de la capacitatea fabricii de a implementa accesoriile, din catalogul de accesorii. În multe situații, accesoriile se realizează special pe comandă, plecând de la desenele venite de la producătorul de ferestre.

2.6.1. Accesorii pentru închidere

Balamale

În cazul ferestrelor fabricate pe comandă, în funcție de tabloul de tâmplărie al fiecărui client, balamalele se aleg raportat la greutatea cercevelelor pentru a rezista în timp și pentru a fi evite riscurile accidentelor.

Majoritatea producătorilor de feronerie, au în portofoliul de produse balamale certificate ce pot fi utilizate pentru greutăți ale cercevelelor de până la 150 kg, de până la 200 kg și de până la 300 kg. Pentru aceste clase de rezistență, pot fi folosite atât balamale clasice cât și balamale ascunse. Există însă și proiecte unde cercevelele pot să cântărească peste 300 kg, situație în care balamalele se execută pe comandă, în funcție de profilul pe care urmează să fie montate (nu pot fi realizate balamale ascunse care să suporte peste 300 kg dacă profilul ferestrei nu este de minim 93 mm).

Mecanisme de rabatere

Mecanismele de rabatere, ajută la realizarea funcției de aerisire a încăperii dar sunt și o modalitate protecție în cazul incendiilor. În funcție de tehnologia utilizată, aceste mecanisme pot fi clasice sau automatizate. În cazul caselor smart, stațiile meteo instalate pe cele 4 fațade măsoară temperatura și analizează intensitatea razelor solare și comandă mecanismelor de rabatare să deschidă fereastra pentru a păstra temperatura constantă la interior.

O altă aplicație interesantă legată de mecanismele de rabatere automatizate constă în posibilitatea utilizatorului de a stabili, timpul de aerisire de la distanță, cu ajutorul telefonului mobil, ceea ce constituie un avantaj în perioadele reci ale anului.

Mecanisme pivotante

Aceste mecanisme, permit deschideri ale ferestrelor, fără de care nu ar fi posibil. Sunt folosite cu precădere în cazul ferestrelor de mansardă, amplasate în acoperiș.

Mecanisme pentru culisare

Ideea de fereastră culisantă, permite beneficiarului să obțină deschideri mari. Ferestrele culisante pot fi echipate cu sisteme de culisare în perete sau cu sisteme de culisare prin ridicare. În cazul ferestrelor foarte mari, se instalează motoare care acționează deschiderea ferestrei prin culisare.

2.6.2. Accesorii pentru blocare

Mânere

Mânerul, trebuie să realizeze concomitent închiderea ferestrei, rezistența în timp și integrarea în design-ul încăperii. Culoarea mânerului și a șildului sunt alese în funcție de proiect.

Broaște

Broaștele, sunt accesoriile care facilitează securizarea ferestrelor și nu permit accesul din exterior. În prezent, există sisteme antiefracție pe 3 clase de securitate și garantează imposibilitatea intrărilor prin efracție.

Sistemul complet prevede închideri în 2, 3, 4 sau 5 puncte.

2.6.3. Accesorii pentru fixarea tocului

Ferestrele trebuie fixate în golurile de fereastră. Stabilitatea, rezistența în timp, siguranța și izolarea termică și fonică, sunt condițiile ce trebuie să fie îndeplinite în momentul montajului.

2.6.4. Accesorii pentru etanșare

Garniturile de etanșare au rolul de a sigila profilul de fereastră împotriva aerului și a apei. Alegerea acestor accesorii, se face în funcție de fiecare tehnologie a tipului de profil, care poate fi echipat cu una, două, trei sau patru garnituri.

2.7. Scule

Calitatea frezării este redată de capacitatea cuțitelor de a tăia fără abateri. Fiecare sistem de fereastră, impune dotarea cu ansambluri de freze. Montarea acestora pe arbore prin suprapunere se realizează în funcție de profilul care se dorește a fi realizat.

3. Studiul soluțiilor constructive utilizate la ferestre

Fabricarea ferestrelor permite o gamă largă de soluții constructive. Tehnologiile aplicate se bazează pe dotările fabricii, pe cunoștințele deținute de cei din managementul fabricii, pe calitatea dorită a fi obținută, pe costul generat și pe condițiile impuse în momentul montajului. O foarte mare importanță o are și modalitatea de transport. În funcție de modalitatea în care marfa ambalată ajunge la destinație, soluția constructivă aleasă poate fi diferită. (ex: o fereastră cu supralumină, cu dimensiuni mari ce nu poate încăpea într-un container maritim, va avea supralumina realizată ca subansamblu individual).

Plecând de la fereastra simplă, compusă din toc și cercevea, ferestrele pot avea diferite forme, pot impune stiluri de montaj diferite și pot presupune situații speciale de manipulare.

În țările vestice ale Europei, montajul ferestrelor nu poate fi realizat decât în baza unei autorizații, manipularea nu este permisă fără utilaje speciale de tip macara, iar în cazul unei construcții vechi, ferestrele trebuie să respecte arhitectura originală, indiferent dacă clădirea este considerată sau nu momument istoric. De asemenea, sunt necesare containere speciale pentru preluarea tâmplăriei ce urmează a se înlocui.

3.1. Soluții de fixare a tocului în construcție

Tocul, este cadrul din lemn care permite fixarea ferestrei în golul din zid și realizează susținerea cercevelei. În majoritatea cazurilor, tocul are aceeași grosime de profil ca și cerceveaua, este realizat din aceeași specie lemnoasă și intră direct în contact cu structura clădirii, de multe ori având și capacitate portantă.

Fixarea tocului, se impune a se realiza doar după ce golul de fereastră a fost gletuit (în practică se folosește noțiunea: „la gata’’). Acest aspect se datorează ușurinței de a monta fereastra, dar și din motive legate de etanșeitate.

În funcție de dimensiunile ferestrei și de mijloacele puse la dispoziția montatorilor, tocul se fixează cu cerceveaua aplicată sau nu. Dacă fereastra este de mari dimensiuni, și montajul cu cerceveaua aplicată nu este posibil, tocul va fi fixat prima dată, precedat de aplicarea cercevelei.

Această soluție nu este indicată. Cerceveaua asigură rigidizarea ferestrei și nu permite o deformare a tocului în mometul montajului. Este posibil de asemenea, ca în cazul montării separat, să se impună noi reglaje până la fixarea perfectă. Timpul consumat într-o situație de genul poate duce la un cost ineficient.

Montajul standard al unei ferestre se poate realiza astfel:

se așează fereastra în golul din zid;

se poziționează la nivel orizontal/ vertical – cu ajutorul unei nivele;

se folosesc pene pentru aducerea la nivelul dorit / impus;

se folosesc șuruburi de ancorare – prin montanți vor trece șuruburi care se vor fixa în zid;

se realizează stabilizarea ferestrei. Această etapă are și rolul de a se asigura izolația termică. Se poate folosi spumă poliuretanică sau compriband;

se lasă la condiționare 24 de ore în cazul spumei poliuretanice (procesul de expandare are loc imediat la contactul cu aerul) și 2-3 ore în cazul compriband (procesul de expandare are loc treptat la contactul cu aerul);

se curăță surplusul de spumă;

se montează glafurile;

se montează pervazurile;

se realizează reglajele finale.

În anumite situații, se impune la montaj folosirea colțarelor metalice. Având rol de ancorare, colțarele, facilitează fixarea tocului, în cazul în care fereastra are dimensiuni foarte mari sau, în sițuația în care grosimea profilului folosit la construcția tocului este prea mică și nu ar permite folosirea șuruburilor pentru ancorare, din motive de estetică sau, în cazul ferestrelor pentru case pasive unde fereastra se montează în stratul de izolare (sunt excluse punțile termice).

Există și situații în care ferestrele se montează la exteriorul peretelui. Aceste situații sunt izolate, datorită numărului redus de cazuri în care se impune un astfel de montaj. Raționamentul, are în vedere tot confortul termic și are aplicabilitate tot în cazul caselor pasive, însă este vorba de cazurile de compromis când se urmărește tranformarea unei case vechi, în casă pasivă. De această dată, ferestrele se montează la fața peretului întrucât la exterior se va folosi izolație (ex : vată minerală) și astfel nu vor exista punți termice. Și în situații de genul, montajul se va realiza tot cu ajutorul colțarelor.

Pentru a beneficia de performanțe ridicate, în practică, după ce se acceptă estimarea de ofertă pe baza planșelor pentru tabloul de tâmplărie și se stabilesc toate detaliile referitoare la formă, dimensiuni, funcționalități și accesoriile folosite, se realizează pe șantier măsurătorile finale de către persoana delegată de producătorul de ferestre. În acest moment, constructorul participă la măsurători, semnează pentru dimensiunile stabilte și urmează să pregătească golurile de fereastră.

Bazat pe aceste detalii, producătorul va putea ști cum să realizeze fereastra, luând în calcul și modalitatea de montaj.

În majoritatea cazurilor, producătorul realizează și montajul ferestrelor, prețul aferent montajului fiind inclus în prețul ferestrelor sau facturat separat. Raționamentul constă în siguranța unui montaj conform și a posibilității de a acorda garanție. Există situații excepționale, când producătorul nu realizează montajul. Situații de acest gen, se întâlnesc în cazul în care:

beneficiarul nu dorește să suporte prețul montajului, montează în regie proprie ferestrele și își asumă neprimirea garanției;

beneficiarul alege ca montajul să se realizeze de către o echipă autorizată de producător ce își desfășoară activitatea în apropierea sa, astfel costurile fiind mai mici (ex.: fabrica se află în București iar montajul se realizează în Brașov – timpul petrecut pe drum și carburantul necesar de la fabrică pe șantier sunt mai eficiente ca și cost dacă montajul este realizat de o echipă din Brașov);

montajul trebuie să se realizeze în altă țară iar, costurile sunt prea mari;

intermediarul vânzării este o persoană terță, care nu vrea să facă posibil contactul dintre producător și beneficiar;

ferestrele sunt vândute de către un reprezentant al producătorului (revânzător) care asigură și montajul;

legislația prevede ca montajul ferestrelor să fie realizat de constructor (ex.: în Elveția nu este permis ca montajul să se realizeze de altcineva decât de constructor).

3.2. Soluții de închidere ale ferestrelor

Așa cum am arătat în clasificarea realizată pentru tipurile de ferestre, există două tipuri constructive: fixe și mobile. Pentru ferestrele mobile, există diferite tipuri constructive, ce au în vedere modalitatea de închidere.

Cele mai economice sunt ferestrele cu închidere pe falț, cunoscute sub denumirea generică de ferestre clasice. Pentru o putea realiza o etanșeitate perfectă, tocul se comportă ca negativul cercevelei.

Există o categorie specială de ferestre, unde tocul, are doar pe jumătate funcția de negativ, pe cealaltă jumătate, cerceveaua realizând acest rol. Aceste ferestre se numesc bilico și impun folosirea unor accesorii speciale.

Ferestrele culisante reprezintă o altă variantă constructivă care au dovedit performanțe deosebit de bune. În această categorie putem vorbi atât despre ferestre culisante pe orizontală cât și pe verticală. De această dată, închiderea nu se realizează pe falț, deoarece cerceveaua (cea care culisează) nu se montează pe toc, ci într-un sistem de culisare, de obicei îngropat în structura clădirii.

În cazul culisantelor cu ieșire din plan, considerate cele mai performante tipuri de închidere, cerceveaua se montează pe toc cu sistemul special de culisare, dar de această dată închiderea se realizează tot pe falț.

Folosirea ferestrelor culisante, impune un spațiu generos pentru deschidere însă, reprezintă o variantă perfectă în cazul clădirilor prevăzute pentru sisteme de acest fel. În perioadele calde, un restaurant dotat cu ferestre culisante poate ușor corela interiorul cu terasa, acest lucru neputând fi realizat cu ferestrele clasice.

3.3. Soluții de etanșare în cazul ferestrelor

Deși capacitatea de etanșare a ferestrelor nu mai este de mult un lux, și fiind considerată opțiune standard, în lipsa unei comparații cu un sistem mai performant nu se reușește stabilirea nivelului de calitate.

Putem vorbi despre etanșeitate atât legat de momentul montării ferestrei cât și legat de momentul închiderii.

Dacă materialele folosite la ancorarea mecanică a ferestrelor nu realizează și funcția de izolare termică, ne confruntăm cu etanșare insuficientă. Spuma poliuretanică folosită, trebuie să fie profesională, să fie în perioada de valabilitate și să asigure umplerea spațiilor goale din jurul tocului în mod uniform. Dacă se optează pentru folosirea compriband, trebuie avute în vedere caracteristicile optime recomandate de producător, legate de temperatura minimă la care se recomandă montajul. În situația în care reacția compriband nu reușeste să expandeze suficient cât să izoleze (situația în care fereastra a fost montată la o distanță prea mare de golul de fereastră) este recomandată completarea cu un strat suplimentar.

Pentru ambele situații, în cazul nerespectării condițiilor impuse, se crează locuri vulnerabile care în timp își măresc dimensiunea și facilitează transferul termic cu exteriorul.

Cea de a doua parte de interes, este legată de etanșarea cercevelei cu tocul. Așa cum am arătat, în funcție de grosimea profilului, se poate opta pentru mai multe straturi de cheder. Rolul chederului este de a oferi o închidere silențioasă și de a bloca contactul aerului de la exterior cu cel de la interior. Astfel, cu cât sunt mai multe straturi de cheder (sunt recomandate 3 rânduri), gradul de etanșeitate este mai bun.

4. Proiectarea unui program de ferestre

Variante propuse

4.1. Fereastră în două canate cu supralumină

4.2. Fereastră în două canate cu supralumină cu arcadă

4.3. Fereastră într-un canat (pentru casă pasivă)

5. Proiect tehnic pentru o variantă din program

5.1. Fereastră într-un canat pentru casă pasivă

5.1.1. Descrierea produsului: ferestră într-un canat pentru casă pasivă

Produsul finit ales ca variantă de proiect tehnic, este o fereastră simplă pentru o casă pasivă, din lemn de pin, finisată cu produse hidrodiluabile la partea dinspre interior și cu produse nitrocelulozice la exterior.

Ferestrele pentru casa pasivă sunt destinate construcțiilor civile.

Documentație tehnică:

Dimensiunea golului din zid: 1500 x 1250 mm

Dimensiunea ferestrei: 1480 x 1230 mm

Grosimea zidului: 400 mm

Tip fereastră: simplă

Deschidere: interior spre dreapta

Secțiune profil lemn toc: 51 x 70 mm

Secțiune profil izolant toc: 66 x 29 mm

Secțiune profil aluminiu toc: 85 x 13 mm

Secțiune placă de întărire toc: 40 x 2 mm

Garnitură profil aluminiu – profil izolant toc: Schlegel

Garnitură profil aluminiu toc – profil aluminiu cercevea: Schlegel

Secțiune profil lemn cercevea: 70 x 63 mm

Secțiune profil izolant: 27 x 30 mm

Garnitură principală cercevea: Schlegel

Garnitură secundară cercevea: Schlegel

Garnitură etanșare sticlă: Schlegel

Grosimea pachetului cu 3 sticle: 56 mm

Balamale: Artech Plana – AGB

Feronerie: AGB cu închidere în 5 puncte

Finisaj la partea de interior: lac hidrodilubil

Finisaj la partea de exterior: lac nitrocelulozic

5.1.2. Materii prime, materiale, accesorii, scule

Profilul din lemn utilizat pentru toc și cercevea: grindă lamelară din pin 72 x 86 x 6000 mm.

Denumire științifică: Picea abies

Denumire limba engleză: spruce

În Europa, pinul se găsește cu precădere în zona nordică și poate atinge înălțimi de până la 40 m și diametru de până la 80 cm. Înălțimea medie a pinului este de 25 m iar diametrul de 40 cm.

Culoarea gălbuie – albicioasă este specifică atât alburnului cât și duramenului. Doar în zona târzie a inelelor anuale culoarea este închisă.

Defecte frecvente: prezența rășinei în țesuturile lemnoase, prezența lemnului comprimat.

Densitate imediat după doborârea bușteanului: 860 kg/m3

Densitate după depozitare: 450 kg/m3

Rezistența scăzută la ciuperci xilofage și la insecte, impune acțiuni de tratare a lemnului.

Uscare recomandată: uscare naturală până la umiditatea de 18% urmată de uscare artificială până la umiditatea de 8 – 12%.

Prelucrarea în condiții normale impune înlăturarea zonelor în care se regăsesc pungi de rășină.

Profilul izolant din xps Termoscudo utilizat pentru toc și cercevea se realizează pe comandă de către firma Uniform Italia. Rolul acestuia este de a îmbunătăți eficiența termică.

Xps-ul folosit pentru cercevea este tratat cu aditivi speciali care îl ajută să atingă o valoare a coeficientului de conductivitate termic (ʎ) de 0,059 W / m2K, de două ori mai bună decât o fereastră fără echipare de casă pasivă.

În interiorul xps, se regăsește placa de întărire, ce permite fixarea prin înșurubare a clemelor de prindere a profilului de aluminiu.

Xps-ul folosit pentru toc este întărit cu o placă ABS și protejate de o membrană rezistentă la șocuri mecanice. Valoarea ʎ este de 0,034 W/m2K

Profilul din aluminiu utilizat pentru toc și cercevea se realizează pe comandă de către firma Uniform Italia, în funcție de dimensiunile ferestrei, este turnat și nu sudat, pentru a nu se crea nici o punte termică.

Pachet sticlă

Garnituri etanșare

Mâner

Balamale

Feronerie

Pervazuri

Glaf

Finisaj

În procesul de fabricație, după finalizarea operațiilor mecanice, se pregătește suportul lemnos pentru finisare.

Pentru șlefuirea în alb se folosește bandă abrazivă P80 pe mașina de calibrat, urmat de hârtie abrazivă P120 și P150.

După șlefuirea în alb urmează aplicarea colorantului.

După uscare, se aplică primul strat de lac, se lasă la uscat și se șlefuiește cu hârtie abrazivă cu granulație P180.

După desprăfuire, se aplică al doilea strat de lac, se lasă la uscat și se șlefuiește cu hârtie abrazivă cu granulație P240.

După desprăfuire, se aplică al treilea strat de lac și se lasă la uscat.

Produsele de finisare utilizate pentru partea de interior sunt hidrodiluabile iar aluminiul este finisat RAL în fabrica Uniform Italia.

Scule

5.1.3. Tabelul de componență

Tabel nr. 1. Tabelul de componență

5.2. Vederi și secțiuni

5.2.1. Vedere frontală

5.2.2. Vedere laterală

5.2.3. Vedere de sus

5.3. Secțiuni

5.3.1. Secțiune verticală

5.3.2. Secțiune orizontală

I, II, III și IV se pun in interiorul cercului care delimitează detaliul.

Te rog frumos să scrii ce arată detaliul respectiv.- ex. Detaliu I – din secț.verticală- de ce nu le-ai numerotat la rand dintr-o secțiune? – relația dintre traversa tocului și a cercevelei- sau inchiderea cercevelei pe toc la partea superioară a ferestrei….

5.4. Detalii

5.4.1. Detaliu I- secțiune verticală – relația dintre toc și cercevea la partea superioară

5.4.2. Detaliu II- secțiune orizontală – relația dintre toc și cercevea la partea dreaptă cu balamale

5.4.2. Detaliu III- secțiune orizontală – relația dintre toc și cercevea la partea dreaptă cu mâner (cremon???)

5.4.4. Detaliu IV- secțiune verticală – relația dintre toc și cercevea la partea inferioară

DE aici- rezolvăm întâi in EXCEL că am pierdut timpul degeaba.

Uită-te pe observații și aplică-le în EXCEL.

Apoi verific Excelul si cand e ok il transfer in WOERD:

5.5. Proiect tehnologic

5.5.1. Nomenclatorul de repere

Tabel nr.2. Nomenclatorul de repere

AM început să-ți corectez codul reperului dar m-am oprit pentru că e mai ușor în EXCEL.

Primul grup reprezintă produsul- fereastra- este 01.00.00.

Al doilea grup subansamblele: toc 01.01.00 și cerceveaua 01.02.00

Cu reperele aferente 01.01.01…….. 01.01.0X și 01.02.01…….. 01.021.0X

Al treilea grup o reprezintă reperele: 01.02.01……..01.02.0X.

Accesoriile pot fi scrise ca fiind un subansamblu cu n repere

01.03.01……..01.03.09. 01.03.10….. sau

Dacă ai unele care vin ca subansamble te rog pe tine sa le faci cum știi.

Pentru câteva cifre cu zecimale nu are rost să ne încurcăm la toate. Ti le-am șters. Pentru delimitarea zecimalelor se folosește virgula- în română (la americani este punctul)

Tabelul ca să încapă pe A4 nu trebuie să depășească 165 mm maxim 170 mm

210 – 30-20= 160 chiar

Titlul de tabel se pune deasupra tabelului

5.5.2. Necesarul de materii prime și materiale

Tabel nr. 3. Necesarul de materii prime și materiale

În necesar se trec numai reperele care se prelucrează !!! – nu are importanță din ce subansamblu face parte. Identificarea se face după cod. Subansamblul nu necesită alt material, ci doar reperele

Trebuie să corectezi codul- la fel ca în nomenclator.

Dacă este din cherestea și din placă de MDF e bun ca principiu necesarul dar cum tu faci din grindă, care are o anumită lungime atunci trebuie să-ti calculezi tu un indice de utilizare.

La final exprimarea va fi in cate bucăti de grindă ai nevoie (înseamnă dacă vrei diagramă de croire- e mult spus dar tot aia e) și în mc.

Nu știu dacă MDF- il faci tu sau îl cumperi ca accesoriu?????

MC cu 6 zecimale, mp cu 4 zecimale, ml cu 3 zecimale.

5.5.3. Calculul suprafețelor

Tabel nr.4. Calculul suprafețelor

Trebuie să ne vedem pentru EXCEL. Îl aranjăm e acela și apoi finalizezi cu WORDUL.

Trebuie virgula, tabelul trebuie să se încadreze în marginiel paginii, etc…

Verificarea calculelor nu pot s-o fac decat in EXCEL. O rezolvăm impreună.

5.5.4. Fișa consumurilor

5.4.5. Centralizatorul de materii prime și materiale

5.4.6.Fișe tehnologice

6. Organizare tehnologică a sectorului de prelucrări mecanice

Aici tabelul de tehnologiec

7. Aspecte economice. Antecalculația de preț

8. Concluzii

Bibliografie

Să nu uți de bibliografie.

Beldean E, Timar MC, Varodi AM, Olaru V (2014) Unconventional cultural heritage – Conservation of Brateiu cart from Astra Museum. Bulletin of Transilvania University, Series II: Vol. 7(56) No.2:33-40.

Cismaru I (2006) Pardoseli din lemn – structuri, proiectare, execuție, fixare în construcții (Wood Floorings – Structures, Designing, Manufacturing, Fastening in Constructions), Editura Universității „Transilvania” Brașov pp.124-125, (in Romanian language).

Cismaru I, Filipașcu M, Țurcaș O, Fotin A (2015) Wooden flooring – between present and future, PRO LIGNO 11(2):39-50.

Ciocan J, Coman M, Groza V (2013) Traditional chairs in Romanian rural areas. PRO LIGNO 9(4):251-255.

Gurău L, Timar MC, Porojan M, Ioras F (2013) Image processing method as a supporting tool for wood species identification. Wood and Fibre Science, July 2013, 45(3):1-11, ISSN 0735-6161. http://swst.metapress.com/content/?k=Gurau%2c+L

Kirițescu C (1964) Palestrica – o istorie universală a culturii fizice (Palestrica – a Universal History of Physical Culture), Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, (in Romanian language).

Nistor S (2007) Cultural Corridors in SE Europe; the Romanian example, Trans Balkan Cultural Corridor “Greece-Bulgaria-Romania”, shared heritage and common European future”, Plovdiv, 16-17. XI. 2007.

Oberländer-Târnoveanu I, Duțu A (Editors) (2009) The Guide to Museums and Collections in Romania, CIMEC, [Institute for Cultural Memory], ISBN 978-973-7930-24-8.

Opriș I (2013) Social pressure on the cultural heritage. Proceedings of MATCONS Conference – Matter and materials in/for heritage conservation, Craiova, October 2013, pp. 5-9.

Podele pentru sport (Flooring for sports) – Online at: http://www.tarkett.ro/produse/podele-pentrusport.1944.html

Patrașcu G (2008) Vernacular heritage in Romania. Futuropa – For a new vision of landscape and territory, A Council of Europe Magazine, 1/2008. Online at: http://coe.archivalware.co.uk/awweb/pdfopener?smd=1&md=1&did=584669

Pendlebury J, Townshend T, Gilroy R (2004) The Conservation of English Cultural Built Heritage: A Force for Social Inclusion? International Journal of Heritage Studies, Volume 10, Issue 1, published online 2010.

RGOCB (2016-2017) General Rules for Organising Basketball Competitions 2016-2017. Online at: http://www.frbaschet.ro/documente/download/RGOC_2016-2017.pdf, pp.8-9.

Revista Pardoseli Magazin (Flooring Magazine) (2010) Pardoseli sportive poliuretanice indoor (Indoor polyurethane sports flooring). Online at: http://www.pardoselimagazin.ro/images/docs/pardoseli01.pdf, 1(feb):31-33.

Revista Pardoseli Magazin (Flooring Magazine) (2012) Două săli de sport spectaculoase – două pardoseli speciale (Two spectacular sports halls – two special floors). Online at: http://www.pardoselimagazin.ro/images/docs/pardoseli13.pdf, 13(oct/nov):50-55.

Revista Pardoseli Magazin (Flooring Magazine) (2013)

Pardoseli pentru dansuri populare (Flooring for popular dances). Online at: http://www.pardoselimagazin.ro/images/docs/pardoseli16.pdf, 16(iun/aug):34-36.

Revista Pardoseli Magazin (Flooring Magazine) (2013) Pardoseli de sport pentru competiții (Sport floors for competitions). Online at: http://www.pardoselimagazin.ro/images/docs/pardoseli17.pdf, 17(sept/nov):38-41.

Suprafață sportivă lemn (Sporting wood surface). Online at: http://kineticsport.ro/suprafete-sali-desport/suprafata-sportiva-lemn/

Technical Equipment of Basketball Game within the Romanian Basketball Federation. Online at: http://www.frbaschet.ro/documente/download/Echipamentul%20Tehnic%20al%20Jocului%20Baschet%20- %202014.pdf

Timar MC (2009) Macroscopic and microscopic characteristics of materials for restoration and eco-design. Electronic catalogue – Outcome of ID 856 research project, 2009-2011.

Timar MC, Beldean E, Varodi AM, Muscu I (2013)a The Attic – Die Brücke – a voluntary action for cultural heritage. Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, Ed. N. Vornicu, Editura Doxologia, Iași, pp. 28- 34.

Timar MC, Varodi AM, Beldean E (2013)b Restoration camp „11 for ASTRA” – experience through volunteering. Proceedings of MATCONS Conference – Matter and materials in/for heritage conservation, Craiova, October 2013, pp. 148-156. Timar MC, Varodi AM, Beldean E, Muscu I (2014) “12 for a war – A Peace Mission”- Outcomes of a voluntary action aimed at the conservation of cultural heritage, Bulletin of Transilvania University, Series II: Vol. 7(56) No.1:59-66.

*** Maramureș – Land, customs and people – Calendar of events 2007, Maramures County Council, Online at: http://www.visitmaramures.ro/downloads/calendarEN.pdf http://heritagewithoutborders.org/about-us/our-volunteers/ http://whc.unesco.org/en/whvolunteers/ http://www.cimec.ro/Monumente/unesco/UNESCOro/slowvers.htm