Licenta Niculae Cristina Piata Tomatelor 8411 [611443]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare
Rurală
Program de studiu: Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism
(ÎF)

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Beciu Silviu
Absolvent: [anonimizat], 2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management, Inginerie Economică în
Agricultură și Dezvoltare Rurală

Program de studiu: Inginerie și Management în Alimentația Publică și Agroturism
(ÎF)

PROIECT DE DIPLOMĂ
PIAȚA TOMATELOR
STUDIU DE CAZ S.C. AGRO BEST S.R.L.

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Beciu Silviu
Semnătura
……………………………
Absolvent: [anonimizat], 2019

1

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
Capitolul I Aspecte generale privind producția și piața legumelor, în particular tomate ……………. 4
1.1 P articularitațile pieței legumelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
1.2 Rolul legumelor, respectiv tomatelor în alimentația populației ………………………….. ………… 8
1.3 Piața legumelor, respectiv tomatelor în Uniunea Europeană ………………………….. ………….. 12
1.4 Piața legumelor și a tomatelor în România ………………………….. ………………………….. ………. 13
Capi tolul II Analiza pieței tomatelor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
2.1 Principa lele țări producătoare de tomate ………………………….. ………………………….. ………… 16
2.2 Producția de tomate a României pe județe ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.3 Producția și consumul de tomate în Romania ………………………….. ………………………….. . …22
2.4 Co merțul cu tomatele ……………………………………………………………………… 27
2.5 Evoluția prețurilor la tomate la nivel ul Uniunii Europene…………………………………34
2.6 Evoluția pr ețurilor la tomate în România ………………………….. ………………………….. ………… 35
Capitolul III Studiu de caz S.C. AGRO BEST S.R.L. ………………………….. ………………………….. .. 38
3.1. Descrierea afacerii . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 36
3.2. Analiza potențialului tehnico – productiv ………………………….. ………………………….. ………. 37
3.3. Analiza utilizării forței de muncă ………………………….. ………………………….. ………………….. 40
3.4. Analiza rezultatelor din activitatea de producție ………………………….. ………………………. …41
3.5. Analiza pieței de desfacere……… ……………………………………………………….. .44
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47

2
Introducere

Piața produselor legumicole este o piață complexă, fiind singura piață agricolă care a
funcționat, după căderea sistemului centralizat, în concordanță cu principiile economiei de piață,
acea sta prezentând caracteristici favorabile unei bune dezvoltări pe termen lung și în special
datorită atomicității cererii și a ofertei. Analiza acestei piețe și în special evoluția pieței tomatelor
m-a ajutat să -mi aprofundez cunoștințele de marketing agricol și să mă dezvolt ca specialist în
acest domeniu.
Din punct de vedere economic, tomatele constituie pentru multe țări o importantă cale de
utilizare a suprafeței cultivate și a forței de muncă, jucând un rol deosebit în balanța financiară.
Pe fondul unei cereri ce se manifestă constant pe piață, din partea consumatorilor, piața
legumelor se caracterizează prin dezechilibru , care se datorează, în principal, caracterului
sezonier al producției legumicole. Această problemă se rezolvă prin completarea acesteia din
urmă cu importuri de legume proaspete, din țări în care producția horticolă nu este sezonieră.
Completarea ofertei de produse legumicole în timpul iernii și primăvara timpuriu prin
importuri nu reprezintă, însă, o soluție viabilă pentru economia României, deoarece determină
dezechilibrarea bal anței de plăți externe.
Cultura tomatelor din România se află în situația recuperării marelui hiatus tehnologic, ce o
desparte de ceea ce s -a realizat în țările cu tehnologii deosebit de avansate. În perspectivă, sunt
necesare noi strategii de zonare și de valorificare, în concor danță cu potențialul resurselor
naturale și ținând cont de regulile economiei de piață. Pe această linie, tomatele trebuie să fie
produse numai în condiții de eficiență economică, în contextul sporirii esențiale a calității
produselor proaspete și, în spec ial, a celor conservate. Pentru suprafețele mici, de multe ori, chiar
în afara zonelor de mare favorabilitate, nu trebuie ignorată marea oportunitate a folosirii
sistemelor de producere a tomatelor “organice”, “biologice” sau “ecologice”.
Primu l capitol al lucrării mele,intitulat ”Aspecte generale privind producția de legume și
piața legumelor”, prezintă principalele particularități ale producției de legume, cât și consumul
acestora la nivel național.
Capitolul II prezintă analiza pie ței tomatelor la nivel european și în România, fiind analizate
într-o primă etapă suprafețele cultivate, producțiile medii și totale.

3
Tot în cadrul acestui capitol este r eflectat și consumul de tomate fiind urmat de o evoluție a
importurilor și exporturilor de legume la nivelul României pentru perioada 2014 -2018, fapt ce a
evidențiat și principalii parteneri ai țării noastre cu privire la comerțul cu legume.
Capitolul III prezintă evoluția prețurilor tomatelor pe parcur sul a trei ani în cadrul firmei
S.C. AGRO BEST S.R.L. Planul de afacere al firmei pus în aplicare pentru obținerea unui profit
rentabil a constat în analiza evoluției și structurii producției, valorii producției totale, producției
medii /ha, prețul mediu d e livrare,venituri și cheltuieli pe exploatație. De asemenea am realizat o
scurtă prezentare a prețurilor pieței tom atelor la nivel național și european.

4

CAPITOLUL I
ASPECTE GENER ALE PRIVIND PRODUCȚIA ȘI PIAȚA LEGUMELOR, ÎN
PARTICULAR TOMATE

1.1. Particularită ți ale pieței legumelor
Ținând seama de funcțiile alimentare și implicit consumul alimentar al legumelor și
fructelor se poate spune că aceste produse depind de caracteristicile propriei specii și părșii
morfologice care face obiectul consumului, stadiul de maturare și de momentul în care se
folosește ,față de cel în care are loc recoltarea. Testele la care sunt supuse produsele horticole au în
vedere : aspecte vizuale (culoare, calibru, formă), aromă și parfum, caracteristici gustative (dulce,
amar, acid), textură , duritate, fructuozitate. Amplificarea consumului acestor produse horticole în
stare proa spătă este sustinută de două motivări mai importante:
în primul rând, necesitatea imperativă a consumator ilor de a avea fructe și legume proaspete
la fiecare masă ;
în al doilea rând , satisfacerea plăcerii consumatorilor pentru o grupă restrâns ă de produse în
anumite sezoane.
Piața legumelor , în particular a tomatelor se reflectă prin prisma unui dezechilibru prezent
între cerere și ofertă, c e se datorează, de regulă , caracterului sezonier al producției legumicole.
Reprezentând cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt dispuși să o
cumpere la un moment dat de pe piață, cererea de produse agroalimentare se divide în cerere de
consum final și cerere de consum productiv. Dacă cererea de produse agricole destinate consumului
productiv prezintă, în mare măsură, caracteristicile cererii manifestate pe piața de afaceri, cerere a
populației, deci a consumatorilor finali, prezintă o serie de particularități în cazul produselor
agroalimentare. Cererea de produse agroalimentare a populației este determinată atât de factori
endogeni cât și exogeni, obiectivi și subiectivi.
Cunoaștere a cererii este considerată o necesitate pentru acest proces putându -se face
programări cantitative și calitative ale producției, dar și o ritmicitate care parțial poate atenua
sezonalitatea. Cererea vari ază în funcție de preț, calitate , venit, prețul produselor de substituire,
obiceiurile de consum, mediul de viață.

5
În producția agricolă din România, legumicultura reprezintă o ramură cu
o pondere deosebită, cu implicații majore în economia națională și, mai ales, în alimentația
populației. Locul și rolul său sunt date de următoarele elemente:
 ”importanța legumelor în consumul uman;
 existența unei cereri importante manifestată pe piețele urbane;
 favorabilitatea climei pentru multe specii legumicole;
 fertilitatea naturală ridicată a soluri lor; priceperea și tradițiile cultivatorilor ” 1.
Piața legumelor în România are anumite particularități ce o deosebesc de piețele celorlalte
produse agricole, dintre acestea cele mai importante fiind:
• atomicitatea cererii și ofertei. Existența unui număr mare de producători și consumatori cu
puteri economice aproximativ egale se datorează decapitalizării exploatațiilor agricole și scăderii
puterii de cumpărare a populației. Producția de legume se obține, în cea mai mare parte, în
gospodăriile familiale, pe suprafețe reduse, diversificate pe specii și soiuri;
• sezonalitatea produselor legumicole. Datorită sezonalității legumelor, pentru a evita
crearea unei perioade de discontinuitate în consum, legumele se preteaz ă la diferite prelucrări
industriale sau casnice, ce constituie adevărate tradiții în conservarea acestor produse;
• zonalitatea legumelor și existența unui sistem de comercializare slab dezvoltat determină
un nivel ridicat de autoconsum, îndeosebi în med iul rural;
• gradul ridicat de perisabilitate al legumelor impune decizii de elaborare a unor programe
operative privind eșalonarea și ritmicitatea ofertei de legume pe piață, în funcție de cererea
consumatorilor;
• cererea pentru produse legumicole are un caracter continuu, în timp ce oferta este
sezonieră, pentru aceasta fiind necesare producerea legumelor pe tot timpul anului, în sisteme
intensive – sere și solarii – și stocarea acestei producții în depozite special amenajate, care dispun
de posibilita tea de a controla factorii de mediu; *
• consum ridicat de factori de producție, în special forță de muncă, pentru producerea de
legume. Această situație face ca producătorul agricol să -și selecteze piața care -i oferă cele mai mari
avantaje pentru acoperir ea cheltuielilor, prin căutarea unui preț mai mare. În cazul exploatațiilor
agricole familiale, lipsa evidenței contabile, chiar și primare, îngreunează aprecierea valorică a
producției vândute;

1 Diaconescu I., Merceologie alimentară , Editura Qla ssrom, București, 2004, pag. 137 ;
* https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2013.11.103

6
• gama variată de sortimente de legume existente pe piață. S tructura culturilor de legume în
România este reprezentată de 48 de specii, 97% dintre acestea fiind speciile foarte cunoscute și 3%
sortimentele mai puțin utilizate în consumul tradițional, dar apreciate pe piață de
consumatorii cu putere de cumpărare medie [2].
• destinațiile diverse ale producției de legume: consum în stare proaspătă, piața internă,
consumul a nimal, industrializare, export.
O caracteristică a producției agricole, care influențează piața legumelor și a tomatelor o
constituie sezonalitatea . Aceasta se referă la ”oscilațiile anuale ale producției agricole, mult mai
accentuate în cazul producției vegetale comparativ cu producția agricolă animală”2.
Oscilațiile sezoniere ale producției agricole vegetale sunt determinate de succesiunea
anotimpurilor, precum și de ciclurile biol ogice specifice fiecărei culturi pentru ajungerea la
maturitate. Sezonalitatea producției vegetal e imprimă anumitor produse vegetale specificitatea
pentru un anumit anotimp, ca de exemplu: salata, spanacul, ceapa și usturoiul verde sunt specifice
primăverii; ardeii, gogoșarii sunt produse specifice verii; varza sau țelina sunt producții de toamnă.
Legumele (tomatele) extratimpurii sunt, în general, bogate în apă, ceea ce face ca gustul să
nu fie prea pronunțat. Fiind recoltate în cantități mici, prețul este ridicat.
Conținutul mare de apă care determină o perisabilitate pronunțată, precum și prețul ridicat,
fac ca aceste produse să fie destinate comercializării în stare proaspătă și nu prelucrării pe cale
industrială sau stocării.
În schimb, producțiile vegetale târzii au un conținut scăzut de apă, sunt mai puțin perisabile,
au un gust mai pronunțat, sunt mai pigmentate, se pot stoca cu ușurință sau pot fi destinate
prelucrării pe cale industrială.
Sezonalitatea producțiilor vegetale este parțial atenuată prin utilizarea rezultatelor
cercetărilor din domeniul biologiei și a ingineriei genetice. Astfel , s-a ajuns la descoperirea unor
specii și soiuri de plante care au ciclu biologic redus, dând posibilitatea obținerii mai multor recolte
în cursul aceluiași an. De asemenea, se practică sistemele de cultură forțată în sere sau solarii,
asigurându -se, astf el, condițiile climaterice (temperatură, lumină, umiditate), precum și cele legate
de necesarul de substanțe chimice existente în sol pentru buna dezvoltare a plantelor.
Utilizarea cercetărilor din domeniul, biologiei, a ingineriei genetice, practicarea s istemelor
de cultură forțată, rezolvă doar parțial problema sezonalității pieței tomatelor. În condițiile unei

2 Diaconescu, M., Marketing agroalimentar , Ediția a II -a revăzută, Editura Ur anus, București, 2003, pag. 15;

7
cereri de produse agroalimentare ce prezintă fie caracter de continuitate pentru anumite categorii de
produse (cartofi, ceapă uscată etc.), fie o sezonalitate de intensitate mult mai redusă decât
sezonalitatea specifică producției agricole (castraveți , tomate ), armonizarea cererii și a ofertei se
realizează pe seama stocurilor (în cazul produselor care prin proprietățile fizico – chimice permit
acest lucru: cartofi, ceapă,), sau prin intermediul importurilor (în cazul produselor perisabile).
În funcție de caracteristicile fizico -chimice și biologice, există produse agricole vegetale
care prezintă o perisabilitate scăzută (tomatele) , dar și produse c are nu -și păstrează decât un timp
foarte scurt proprietățile inițiale.
Produsele vegetale perisabile sunt cele care au conținut ridicat de apă, cum este cazul
tomatelor . Aceste produse își modifică într -un timp foarte scurt proprietățile senzoriale, fizic o-
chimice și microbiologice și sunt sensibile la acțiunea unor operațiuni de natură mecanică.
Pe lângă deprecierile de natură calitativă, producțiile vegetale cunosc scăderi în greutate pe
perioada păstrării care depind, pe de o parte, de specie, soi, cond iții de depozitare, iar pe de altă
parte, sunt direct proporți onale cu perioada de păstrare.
Tabelul nr. 1. 1. Rezistența legumele la manipulare – transport – păstrare
Nr. crt. Grupa Legume
1. Foarte ușor
perisabile Verdețuri, spanac, salată, andive, dovlecei în floare, ceapă și
usturoi verde, ridichi de lună, ciuperci, cartofi timpurii, tomate
2. Ușor
perisabile Ardei, bame, castraveți, conopidă, dovlecei, fasole păstăi, gulioare,
mazăre verde boabe, varză de vară, varză de Bruxelles
3. Perisabile Cartofi de vară, ridichi de toamnă, vinete
4. Relativ
rezistente Cartofi de toamnă, ceapă uscată, gulii, hrean, praz, radăcinoase,
usturoi, varză alba și roșie
Prelucrare proprie după Diaconescu I., Merceologie alimentară , Editura Qlassrom, București,
2004, pag. 139
Oferta specifică pieței legumelor , îndeosebi tomatelor , ”este influențată de variabilitatea
cantitativă și calitativă a producției . Cantitatea și calitatea producției este determinată de fa ctori:
climatici, pedologici și agrotehnici, a căror acțiune nu este izolată datorită raporturil or de
interdependență dintre ei”3

3 Diaconescu, M., Marketing agroalimentar , Ediția a II -a revăzută, Editura Ur anus, București, 2003, pag. 17;

8
O altă p articularitate a ofertei este determinată ”de gradul scăzut de concentrare a
producției agricole atât sub aspect geografic cât și economic . Această particularitate se datorează
existenței unui număr mare de producători, dispersați din punct de vedere teritorial și între care
există mari diferențe din punct de vedere al puterii economice”4
1.2. Rolul legumelor, respectiv tomatelor în alimentația populației
Tomatele se cultivă pentru fructele lor, care se consumă la maturitatea fiziologică, în
stare proaspătă sau conservată.
În stare proaspătă, fructele se consumă sub formă de salate simple sau asortate cu alte
legume. Fructele au un gust deosebit de plăcut, datorită echilibrului dintre glucide, acizii organici și
sărurile minerale; de asemenea, prezintă o aromă specifică, apetisantă.
Fructele proaspete se folosesc și la obținerea unei multitudini diverse de preparate culinare,
cum ar fi: supe, ciorbe, borșuri, ghiveciuri, tocane, sosuri, tomate umplute ș.a. Se cunosc peste 125
feluri de preparate culinare (Patron, 1989).
O mare cantitate de fructe de tomate – circa 60 -65% (Beceanu, 20 00) – se folosește la
obținerea unei largi palete de conserve: suc, pastă, bulion, tomate depelate, diverse sosuri, făină de
tomate, tomate deshidratate, ghiveciuri, tocane ș.a. Sucul de tomate se consumă ca atare sau se
folosește ca adaos în alte preparat e culinare, la fel ca pasta sau bulionul. Sucul proaspăt de tomate
este deosebit de folositor pentru organismul uman, datorită efectului său alcalinizant, determinat de
conținutul ridicat în potasiu, magneziu, sodiu și calciu; sucul pasteurizat și conserva t își pierde o
parte din calități sau chiar conține unii produși anorganici dăunători, rezultați prin transformarea
(degradarea) acizilor organici citric, malic și oxalic.
Valoarea alimentară și terapeutică a tomatelor este mai mult de natură mineralizantă și
catalitică, decât de natură trofică sau energetică. În aprecierea valorii alimentare a fructelor de
tomate trebuie avute în vedere și componentele fizice ale acestora. După I.F.Radu (1953), citat de
Dumitrescu și Oros (1955), componentele fructului au următoarele valori: epicarpul 1,5 – 5,0 %,
pulpa 6,0 – 8,2 %, placenta 15,5 – 33,0 % și semințele 1,0 – 2,0 %.
Compoziția chimică a fructelor de tomate este destul de variabilă, în funcție de soi, zona de
cultură, condițiile meteorologice, tehnologia d e cultivare și gradul de intensivizare a culturii, modul
de realizare a recoltării ș.a. În aceste circumstanțe, compoziția chimică a fructelor proaspete de
tomate (după mai mulți autori: Dumitrescu și Oros, 1955; Enăchescu, 1984; Patron, 1989; Butnariu

4 Diaconescu I., Merceologie alimentară , Editura Qla ssrom, București, 2004, pag. 139 ;

9
și colab., 1992; Beceanu și Balint, 2000 ș.a.) are aproximativ următoarele limite de variație:
substanță uscată 4 -9 %, zaharuri 2,5 –4,5 %, celuloză 0,25 –0,90 %, hemiceluloză 0,1 –0,2%,
substanțe proteice brute 0,6 –1,5 %, lipide 0,25 – 0,35 %, acizi totali (exprimați ca acid citric) 0,6 –
1,0 %, cenușă 0,5 – 0,6 %, vitamine, pigmenți, substanțe pectice ș.a.
Zaharurile sunt reprezentate de glucoză și fructoză, câte 40 -60% din totalul zaharurilor,
zaharoza 7 -10 % din zaharuri. Substanțele proteice și aminoa cizii liberi (circa 6 % din substanța
uscată), deși împreună, sunt în cantități mici, contribuie, prin combinațiile pe care le formează cu
glucidele, la fermitatea fructelor.
Tabelul 1.2 .Conținutul în săruri minerale al unor legume în % din subst anța proaspătă
Conținutul în săruri minerale al unor legume în % din substanță proaspătă
Specia K2O CaO MgO P2O5
Tomate 0,29 0,04 0,06 0,07
Castraveți 0,22 0,03 0,01 0,92
Fasole de grădină 1,28 0,64 0,20 0,39
Ceapă bulbi – 0,01 0,12 0,10
Prelucrare proprie după Diaconescu I., Merceologie alimentară , Editura Qlassrom, București, 2004,
pag. 139
Un rol deosebit de important în realizarea fermității, dar și a consistenței fructelor îl au și
celuloza, hemic eluloza și substanțele pectice Acestea din urmă asigură în mod major calitatea pastei
de tomate prin consistență și uniformitatea amestecului dintre fracțiile solidă și lichidă.
În cadrul acizilor totali, aproape jumătate sunt acizi liberi; aceștia conferă fructelor
prospețime și un gust plăcut, în echilibru cu zaharurile solubile.
Elementele minerale determină gustul și marea valoare mineralizantă. Conținutul fructelor
de tomate în macroelemente la 100 grame produs proaspăt este următorul: potasiu 226 mg, fosfor
24,7 mg, sodiu 1 7,9 mg, magneziu 11,3 mg și calciu 8,3 mg; microelementele cele mai importante,
tot la 100 g produs proaspăt, sunt: aluminiu 1,80 mg, fier 0,55 mg, mangan 0,15 mg, cupru 0,12 mg
și zinc 0,09 mg (Enăchescu, 1984).
Se apreciază că, datorită excesului de baz e, în comparație cu cantitatea de acizi, fructele de tomate
se comportă fiziologic ca un aliment alcalinizant, ceea ce le conferă o valoare alimentară ridicată.

10
Vitaminele sunt diverse, dar în cantități modeste. La 100 grame de fructe proaspete,
vitamine le au următoarele valori: vitamina A 0,8 -0,9 mg, complexul de vitamine B 0,12 -0,13 mg,
vitamina C 20 -60 mg, vitamina PP 0,10 -0,25 mg ș.a. Pigmenții cei mai importanți sunt licopenul 4-
7 mg/100 g substannță proaspătă (ce conferă culoarea roșie) și carotenul 0,6 –1,2 mg/100 g (ce
determină culoarea portocalie). Licopenul este un carotenoid puternic antioxidant găsit în fructe și
legume; în roșii există cantități deosebit de mari, poate fi un potențial agent terapeutic pentru
prevenirea mai multor boli umane*
Combinația dintre cei doi pigmenți asigură culoarea (în general, roșie) a fructelor. Se
consideră că, dacă în cursul perioadei de maturare a fructelor, temperatura este ridicată (22 -300),
atunci se sintetizează mai mult licopen și, ca urmare, fructele capătă o culoare roșie mai intensă, pe
când dacă, în aceeași perioadă, temperatura este mai redusă (14 -180C), se produce mai mult caroten,
care determină o culoare roșie -portocalie. Uneori, în condiții de insolație puternică, se produce
pigmentul xantofilă , care conferă plantelor o culoare roz -albicioasă (Dumitrescu și Oros, 1955).
Pigmenții clorofilieni, de regulă, dispar la maturitatea completă a fructelor, dar prezența lor
accidentală determină “închiderea culorii” sucului și a pastei de tomate.
Valoar ea energetică a tomatelor este relativ redusă, un kilogram de tomate proaspete
asigurând circa 190 kcal (Beceanu și Balint, 2000).O anumită valoare alimentară, mai ales în
tradiția culinară românească, o au și fructele verzi (imature, dar de mărime asemănă toare fructelor
ajunse la maturitatea fiziologică), care se folosesc în prepararea murăturilor simple sau asortate.
Cerințele pieței pentru asemenea fructe, adesea, în unele toamne, sunt mai mari decât pentru
fructele complet mature. În unele situații, fru ctele verzi și mici de tomate se folosesc pentru
prepararea dulceții sau a altor produse culinare.
1.2.1. Importanța agrotehnică
Tomatele valorifică foarte bine terenurile legumicole însorite, fertile și irigate. De regulă,
tomatelor, ca, de altfel, și celorlalte legume din grupă, li se rezer vă cele mai bune sole de
teren. Tomatele se pretează pentru diverse sisteme și tipuri de culturi: în câmp sau în spații protejate,
în sisteme intensive și industriale sau în cele sustenabile și de tip gospodăresc, în ogor propriu sau
în succesiuni și asociații de legume, pentru recol tă timpurie sau mai tardivă .
Interesul consumatorilor din întreaga lume în ceea ce privește calitatea produselor vegetale a
crescut în ultimii ani.
*https://doi.org/10.1201/9781351110877

11
Calitatea produselor este o problemă complexă. Producția de legume proaspete în seră oferă
avantaje comparativ cu producția de câmp deschis în ceea ce p rivește asigurarea calității în
principal, deoarece produsele nu sunt expuse direct la schimbările rapide ale condițiilor climatice.
Pe de altă parte, cultivarea legumelor într – o seră în condiții create în mod artificial influențează, de
asemenea, calita tea produsului. Aceasta este reflectată într -un gust și aromă diferită în comparație
cu legumele de câmp (Gruda, 2005). (Kumar et al., 2009).*
Tehnologia de cultivare este, de cele mai multe ori, complexă , necesitând producerea
răsadurilor și un v olum relativ mare de lucrări de îngrijire; cu toate acestea sunt și situații în care
cultivarea tomatelor se poate realiza integral mecanizat.
Cultura de tomate poate fi ușor încadrată într -un asolament legumicol și este, în general, o
bună premergătoare p entru majoritatea culturilor, cu excepția celor din familia Solanaceae .
1.2.2. Importanța economică și socială.
Cultura de tomate, în comparație cu alte culturi legumicole, asigură venituri dintre cele mai
mari, într -un raport bine echilibrat cu cheltuielile.
Uneori, rentabilitatea recoltei scade în perioadele cu vârfuri de ofertă, dar recoltele timpurii și
cele di n afara sezonului asigura recuperarea cheltuielilor din perioadele mai puțin favorabile
economic. Recoltele variază între 30 -40 t/ha (la culturile timpurii, în câmp) și circa 400 t/ha (în sere
în Olanda sau Franța, de exemplu).
Tomatele pentru consum în sta re proaspătă sunt solicitate pe piață în tot cursul anului
(asigurând un flux permanent de venituri, iar cele pentru prelucrare în sezonul de vară -toamnă
(august -septembrie). Vârfurile din recolta destinată prelucrării sunt ușor de redus prin prelucrarea
primară și stocarea sucului.
Recolta este destul de perisabilă, dar există soluții tehnice pentru păstrare și transport pe
distanțe mari. Tehnologiile de cultivare, cu excepția celei pentru industrializare, se realizează
printr -un mare volum de forță de muncă, din iarnă până la începutul toamnei sau chiar în tot
timpul anului, în cazul culturilor din seră. Consumul de forță de muncă variază în limite foarte largi:
212 ore -om/ha la tomatele pentru industrie complet mecanizate și peste 4500 ore -om/ha la
tomatele de vară –toamnă palisate. Majoritatea lucrărilor sunt de dificultate medie și cer un
anumit nivel de profesionalism.
*https://www.cabd irect.org ,data accesării 03.06.2019

12

În aceste condiții este nevoie a se asigura o anumită stabilitate a personalului muncitor, care poate
obține retribuții atractive .
1.3. Piața legumelor , respectiv tomatelor în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană este ”al doilea mare producător mondial și un mare consumator de
legume. Oferta de legume pe piața UE se asigură, prioritar, din interiorul acestui spațiu, statele
mediteraneene și Olanda fiind cele mai mari producătoare de legume. Diversificarea consumului de
legume se asigură însă și pe seama importurilor. Totodată, țările mari producătoare exportă cantități
importante din unele sortimente de legume , mai ales procesate”5.
În Uniunea Europeană , tomatele dețin, de asemenea, poziția numărul unu în rândul
legumelo r, cu o cotă de 19% ca cea mai mare cultură de legume proaspete.6
Organizarea pieței unice de legume , respective tomatelor la nivel comunitar asigură
importante beneficii producătorilor și satisfacerea nevoilor calitative și de preț pentru consumatorii
din statele membre. Acestor deziderate răspunde Organizarea Comună de Piață a legumelor și
fructelor .
Sectorul fructelor și legumelor are ”o importanță strategică pentru agricultură și pentru cele
500 de milioane de consumatori europeni. Acesta reprezintă aproape 17% din valoarea producției
agricole finale a UE și vizează aproximativ 1 milion de exploatații specializate în horticultură,
producția de fructe, contribuind la conservarea mediului, la creșterea economică și generând
numeroase locuri de muncă dir ecte și indirecte în multe regiuni ale Uniunii Europene ”7.
Piața exporturilor de tomate din UE a scăzut cu 48% în valoare și cu 44% în volum între
2013 și 2015.
Consumul de roșii proaspete pe cap de locuitor este stabil la 9,5 kg, reprezentând 25% din
consumul total de roșii, majoritatea fiind prelucrate ca sosuri, sucuri și pastă de tomate. Spania este
cel mai mare producător european de tomate pentru piața proaspătă care crește cu aproximativ o
treime din producția europeană. Din perspectiva securității alimentare, agricultorii și cooperativele

5http://enrd.ec.europa.eu/networks -and-networking/eu -organisations/committee -professional -agricultural -organisations -copa -and_en ,
data accesării: 11.04.2019 ;
6 http://www.madr.ro/dezvoltare -rurala .html , data accesării: 11.04.2019 ;
7 http://ec.europa.eu/romania/information/publications/ , data accesării: 11.04.2019 ;

13
din UE oferă legume sănătoase, sigure și de calitate. Consumul de legume este recunoscut de
nutriționiști ca fiind un mijloc de ameliorare a sănătății publice.
O parte din politica agr icolă comună (PAC) a Uniunii Europene vizează în special sectorul
legumelor. Aceasta sprijină producătorii și cooperativele de tomate prin acordarea de ajutoare în
cadrul mai multor măsuri:
schema de plată unică;
organizațiile de producători;
promovarea produselor agricole;
măsuri de ajutor pentru dezvoltarea rurală.
În perioada 2007 -2013, cheltuielile agricole comunitare alocate acestui sector reprezentau
3,5% din finanțarea acordată prin Fondul european de garantare agricol (FEAGA) În 2010, Comisia
Europeană va lansa consultări privind perspectivele financiare 2013 -2020 și PAC după 2013.
Regimul de ajutor acordat organizațiilor de producători, bazat pe ajutorul acordat
programului operațional al OPFL este deja compatibil cu normele Organizației Mondi ale a
Comerțului (OMC). *
Producătorii și cooperativele din sectorul fructelor și legumelor, reprezentați de
CopaCogeca, ar dori ca după 2013 resursele bugetare alocate sectorului să fie utilizate în mod
eficient, astfel încât să fie posibilă menținerea a ctivității în zonele rurale, susținerea organizațiilor
de producători de fructe și legume (în particular tomate), (OPFL) din lanțul alimentar, garantarea
aprovizionării consumatorilor cu fructe și legume sănătoase (tomate) de calitate și reducer ea
deficitu lui comercial al UE.

1.4. Piața legumelor și a tomatelor în România
Produsele legumicole, ca rezultat al activității în legumicultu ra din țara noastră, constituie ”o
componentă obligatorie de strategie alimentară, fiind apreciate pentru echilibrul acido -bazic, aportul
predominant al glucidelor și prezența vitaminelor din aproape toate clasele cunoscute; toate acestea
impun menținerea legumiculturii pe primul plan al obiectivelor naționale ” 8.

* 46th Symposium Actual Tasks on Agricultural Engineering, Opatija, Croatia, 2018
8 Măniuțiu Dănuț, Legumicultură generală , Ed. AcademicPres, ClujNapoca, 2008, pag. 19;

14
”Tocmai pentru că legumele autohtone sunt căutate, cerce tarea legumicolă din România, cu
sprijinul MADR, și -a propus să mărească de 3,6 ori oferta de sămânță certificată de legume.
Aceasta înseamnă că, de la 17.650 kg sămânță în 2015, se va ajunge la 63.540 kg în 2020 ” 9.
Asigurarea necesarului de legume din câmp, în contextul schimbărilor climatice la nivel
global și regional , se va realiza nu atât prin creșterea suprafețelor cultivate, care se vor cantona
probabil la circa 100 de mii de hectare, cât prin mărirea randamentelor productive, ajungând la o
produc ție medie de 24 t/ha. Astfel, experiențele ultimilor ani au demonstrat că tehnologia de cultură
pentru legume , respectiv a tomatelor , în special cele termofile și verdețurile, nu poate fi stăpânită
decât în spații protejate. În plus, aceste tehnologii răsp und cel mai bine cerințelor cultivatorilor și
pieței. ”Pentru legumicultura din România, cea ma i bună soluție este aceea a mă ririi suprafețelor cu
spații protejate (sere și solarii). Aceste suprafețe au scăzut dramatic, de la 2460 de hectare de sere
încălz ite în anul 1990, la 260 de hectare, în anul 2016 ”10.
Pentru perioada 2014 -2020, se preconizează o creștere a acestor suprafețe cu peste 300 de
hectare, folosind ca masă de încălzire biomasa. În ceea ce privește solariile, până în anul 2020, se
preconizează că se va ajunge la 20.000 de hectare, cu un ritm de creștere anual de 1500 -2000 de
hectare. Cele 20.000 de hectare pot produce minimum 1,5 milioane de tone de legume, adică peste
40% din producția actuală totală de legume. 11
Conform datelor s tatistice12, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la
31 de kilograme, față de 34,5 kg în UE, iar producția reprezintă 20,27% din producția totală de
legume produsă în România. La nivelul anului 2015 producția de roșii a fost de 101.881 tone în sere
și solarii.
1.4.1. Analiza filierii sectorului românesc de legume și fructe prin utilizarea metodei SWOT
Analiza SWOT este considerată o metodă tehnică utilizată și pentru stabilirea actualului sistem de
marketing de filieră .Se pot surprinde și face referiri asupra poziției activitățilo r din cadrul filierii
legumelor și fructe lor și a măsurilor ce pot fi adoptate pentru a menține sau îmbunătăți poziția
competitivă a întreprinzători lor în acest sector atât pe piaț a internă cât și externă.
Anvergura activităț ilor de filieră,poate fi redată printr -o evaluar e a nivelului acestora prin
punctele tari și slabe ,oportunități și riscuri,conform următoarei structuri:

9 http://www.revistafermierului.ro/opinii/dosar/itemlist/tag/statistica.html , data accesării: 25.04.2019 ;
10 http://www.madr.ro/dezvoltare -rurala.html , data accesării: 27.04.2019;
11 http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia -agroalimentara -2020 -2030.pdf , data accesării: la 30.04.2019;
12 http://www.madr.ro/dezvoltare -rurala.html , data accesării: 30.04.2019;

15
Punctele tari , care sunt redate interpretativ începând de la ansmblul pieței de la nivel macro ,
producția agricolă și procesarea , distribuția respectiv la unitatea de desfacere cu mănuntul. Aceste
argumentări pot fi delimitate prin majoritatea laturilor caracteristice pieței legumelor și fructelor de
a lungul filierei cu referire la: mediul fizic favorabil pentru producție ; disponibilitatea forței de
muncă; aria și capacitatea pieței românești .
Punctele slabe , conform c ărora se pot d elimita următoarele : un nivel încă scă zut al
consum atorilor ; ratele mari ale inflației și dobâ nzilor bancare ,structura producției, este la scară
mică și sezonieră, lipsa investițiilor, un nivel scăzut de experiență al fermieri lor și lipsa orientării
comerciale , posibilitați limitate de a se menț ine calitatea produselor în stare proaspătă , lipsa
concurenței;
Oportunită țile, prin care la nivel de fermă și sector de procesare se pot enunț a sintetic
următoarele : îmbunătățirea pr oducțiilor și calității acestora, înființarea Asociaț iilor de mar keting,
dezvoltarea produsului și îmbunătăț irea gamei de produse prelucrate î n cadrul piețelor ,
restructurările și extinderea piețelor , impulsionarea invetițiilor străine ș i a celor cofin anțate prin
programul SAPARD;
Riscurile , ce trebuiesc avute î n vedere în dezvoltarea pieț elor pentru aceste produse horticole
pot fi considerate urmatoarele: o orientare înca slabă a cultivatorilor privind asociaț iile de
marketing , acceptarea calității slabe a produselor în cadrul pieț elor , mediul de afaceri precar și
slăbiciunea continuă a economiei româ nești.
Analiza din ultimii ani a preferințelor de consum ale populației scoate în evidență o creștere a
ponderii legumelor în dieta zilnică, deși nu toți consumatorii cunosc valorile nutritive și necesitatea
de a consuma tomate .

16
CAPITOLUL II ANALIZA PIEȚEI TOMATELOR

2.1. Principalele ț ări producătoare de tomate

Tomatele sunt cultivate practic în toate țările lumii, pe toate continentele. Producția globală
de tomate este în prezent ”în jur de 130 de milioane de tone, din care 88 de milioane sunt destinate
pieței proaspete și 42 de milioane sunt prelucrate. Cei mai mari cinci producători de tomate sunt:
China, UE, India, SUA și Turcia. Acestea reprezintă 70% din pro ducția mondială”. Din cauza
perisabilității produsului (posibilități reduse de efectuare a transportului la distanțe lungi) și
posibilitatea organizării profitabile a producerii în teren protejat, comerțul internațional cu tomate
poartă un caracter vădit r egional.
Tarifele UE aplicate la importul tomatelor proaspete diferă considerabil în funcție de doi
factori: prețul de intrare (prețul în vamă) și perioada anului. Prețul minim de import variază între
526 EUR/tonă (în perioada 1 iunie – 30 septembrie) și 1 126 EUR/tonă (1 –30 aprilie). Dacă
tomatele importate ating prețul minim de intrare, atunci se aplică doar tariful ad valorem de 14,4%.
Dacă produsele sunt comercializate sub prețul de intrare, atunci se aplică adițional un tarif
suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 298 EUR/tonă.

Tabelul nr. 2.1 Prod ucția de fructe și legume, 2017 (1000 tone)

Tomate Morcovi Ceapă Mere Piersici Portocale
17.562,2 5.078,3 6.109,4 12.698,1 2.540,0 5.961,2
Belgia 253,1 245,4 108,3 284,2 0,0 0,0
Bulgaria 121,7 7,9 8,9 58,4 34,4 0,0
Republica Cehă 5,6 23,5 27,2 155,4 1,6 0,0
Danemarca 10,6 89,2 53,4 35,7 0,0 0,0
Germania 80,9 526,9 553,3 973,5 0,0 0,0
Estonia 0,9 18,1 0,2 1,6 0,0 0,0
Irlanda 4,4 40,2 4,6 18,8 0,0 0,0

17
Tomate Morcovi Ceapă Mere Piersici Portocale
Grecia 995,1 32,5 211,0 278,5 626,6 909,7
Spania 4.832,7 410,9 1.247,6 598,2 720,9 3.098,3
Franta 787,9 560,0 368,7 1.967,1 114,7 3,7
Croația 36,3 10,9 29,4 96,2 3,7 0,2
Italia 6.410,3 533,0 378,3 2.441,6 921,2 1.668,7
Cipru 16,1 2,3 7,0 4,9 2,3 32,8
Letonia 6,1 8,8 5,7 7,8 0,0 0,0
Lituania 7,7 38,0 22,2 65,0 0,0 0,0
Luxemburg 0,1 1,0 0,1 2,4 0,0 0,0
Ungaria 200,4 78,2 60,3 511,5 37,4 0,0
Malta 12,0 1,3 8,1 0,0 0,7 1,2
Olanda 890,0 563,4 1.504,1 335,9 0,0 0,0
Austria 55,7 66,8 168,1 287,6 2,9 0,0
Polonia 789,6 677,7 548,4 3.168,8 9,9 0,0
Portugalia 1.407,0 97,5 59,4 325,0 35,6 246,6
România 726,6 322,1 548,2 659,1 48,5 0,0
Slovenia 5,7 3,4 7,2 83,9 5,6 0,0
Slovacia 19,5 10,1 16,9 46,3 2,1 0,0
Finlanda 36,5 72,0 20,2 6,0 0,0 0,0
Suedia 14,8 115,6 64,6 25,4 0,0 0,0
Statele Unite 97,2 731,0 408,1 459,6 0,0 0,0
Islanda 0,1 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0
Elveția 45,7 71,6 41,2 141,7 0,0 0,0
Montenegro 2,7 0,0 1,0 2,8 0,0 0,0
Macedonia 173,4 4,3 59,5 136,9 12,0 0,0
Albania 256,5 6,9 90,5 91,8 0,0 8,4

18
Tomate Morcovi Ceapă Mere Piersici Portocale
Turcia 12.615,0 535,0 2.021,0 2.570,0 561,0 1.817,0
Bosnia și
Herțegovina 41,2 17,1 37,7 91,5 9,2 0,0
Sursa: www.eurostat.eu , data accesării: 5.05.2019 ;
În 2017 , țările Uniunii Europene au p rodus 18 ,6 milioane de tone de tomate, reprezentând
13% din producția mondială. Dintre acestea, 6,8 milioane de tone au ajuns pe piața proaspătă și
11,8 milioane au fost alocate pentru prelucrare.
Consumul pe cap de locuitor în Germania a fost stabil în jur de 25 kg în ultimii 10 ani, mai
degrabă remarcabil în comparație cu alte țări europene (în declin).
Mexicul este cel mai mare exportator de tomate din lume, cu peste 1,5 milioane de tone.
Într-adevăr, peste jumătate (52%) din tomatele consumate în Statele Unite provin din Mex ic.
Beneficiile includ o furnizare continuă în timpul iernii și costuri reduse ale forței de muncă.
Începând cu anul 2007 , suprafața de cultivare aproape că s -a triplat, ajungând la peste 20.000 de
hectare în 2017 .13 Aproximativ 80% din investiții se conce ntrează asupra exportului către SUA.
China a produs 54 ,5 mi lioane de tone de tomate în 2017 , reprezentând aproape o treime din
producția mondială. Aproape toată producția de tomate din China este de uz casnic. Aproximativ
1,5% (încă 597 000 tone) sunt expo rtate, dintre care peste 60% sunt destinate Rusiei. În ceea ce
privește exporturile, China ocupă locul 8, în spatele Statelor Unite.
Africa de Nord devine un exportator din ce în ce mai important către UE. Marocul este
liderul, dublându -și volumul exporturilor de roșii către UE în ultimii 10 ani, până la 387.000 de tone
în 2017 . Exporturile totale de roșii din Maroc au ajuns la 485373 de tone în 2017 , ceea ce a făcut ca
țara să fie al patrulea exportator de tomate.
Alți producători nord -africani câștigă importanță, cum ar fi Tunisia (960.000 tone de
produse, 10.000 exportate) și Senegal (13.000 tone).
În Suedia , roșiile se numără printre cele mai popu lare legume cu un consum mediu anual pe
cap de locuitor de aproximativ 10 kg, 84% din care este importat pentru 120 de milioane de euro.
Cu toate acestea, numai 13.000 de tone sunt produse pe piața internă, restul fiind importat. Anual,

13 http://enrd.ec.europa.eu/networks -and-networking/eu -organisations/committee -professional -agricultural –
organisations -copa -and_en , data accesării: 6.05.2019 ;

19
aceasta se ridică l a aproximativ 80.000 de tone de importuri. Alte țări nordice importă, de
asemenea, cea mai mare parte a roșiilor pe care le consumă.
În 2017 , Danemarca a importat 49 .391 de tone, iar Norvegia a cumpărat 32 .980, iar unele
dintre ele au fost reexportate în Rusia.
În 2017 , Rusia a produs 3,1 milioane de tone sau 1,8 % din producția mondială și se situează
pe locul 10 cu acest volum. De asemenea, se situează pe locul doi după ce SUA a importat 846.955
de tone.
În 2017 , exporturile Spaniei au ajuns la 950 milio ane kg, cu 7,47% mai puțin decât în 2013
și cu 1,8% mai puțin decât în 2014. Numărul companiilor spaniole care au exportat tomate în 2017
a ajuns la 638 dintre care 234 provin din Almeria, 60 de la Murcia, 41 de Granada și 12 d in Las
Palmas.
Franța se situează printre cele mai mari țări producătoare de roșii din Europa, producția
estimat ă fiind de 764165 tone în 2017 . Roșiile sunt produse pe 4 .298 de hectare, adăpostite sau în
câmpuri deschise. Cele m ai multe sunt produse în sere (7 99.600 tone), înregi strând o creștere de
6%. Marea Britanie este cea mai mare regiune de producție, reprezentând 36%.
În anul 2017, Franța a exportat circa 4 52 000 de tone având ca destinații de export,
Germania, Belgia, Olanda, Polonia și Italia. În Italia, spre exemplu, pr ețul tomatelor comercializate
în martie a fost cu 27 procente peste medie, în timp ce în Spania s -a situat cu 23 procente sub
medie, iar în Olanda și Franța scăderea a fost doar de 6%, respectiv 5%. Statele sudice se confruntă
cu o concurență sporită din p artea producțiilor timpurii din Europa Centrală, datorită progreselor
tehnologice. Pe de altă parte, importurile din Maroc în primul trimestru al anului 2018 au fost la un
nivel relativ ridicat în comparație cu perioada de referință.
Dacă privim înapoi, se poate constata că prețurile medii ale tomatelor din Uniunea
Europeană se situează la nivelul maxim al perioadei de referință din noiembrie 2017. Între
decembrie 2017 și ianuarie / februarie 2018, prețurile au scăzut treptat, stabilizându -se în martie, în
jurul prețului minim al perioadei de referință.
Prețurile medii în interiorul blocului comunitar au fost la niveluri istorice ridicate în cea mai
mare parte a anului 2017, cu o valoare relativ scăzută în luna mai. O caracteristică specifică a pieței
de tom ate este că nivelul prețurilor se poate schimba foarte rapid într -o perioadă de 2 sau 3 luni, de
la foarte ridicat la foarte scăzut sau viceversa.

20
2.2 Producția de tomate a României pe județ e
Nu de puține ori s -a vorbit despre potențialul agricol al României, a cincea mare piață din UE
din punct de vedere al suprafeței arabile totale, și despre cum agricultura locală ar putea hrăni
teoretic o populație de 4 -5 ori mai mare. Și totuși în ciuda premiselor pozitive agr icultura
românească se caracterizează printr -o productivitate redusă ca urmare a dotării slabe a fermelor și a
meteodependenței.
Macroregiunile României (ca și regiunile de dezvoltare) nu au un statut administrativ propriu -zis
și o formă de guvernare sau administrare proprie, ele există doar pentru colectarea
statisticilor regionale.14Există patru macroregiuni în România, fiecare fiind formată la rândul ei din
2 regiuni de dezvoltare15:
 Macroregiunea 1 (include Nord -Vest și Centru) ;
 Macroregiunea 2 (include Nord -Est și Sud -Est);
 Macroregiunea 3 (include Sud -Muntenia și București -Ilfov) ;
 Macroregiunea 4 (include Sud -Vest și Vest) .

Tabelul nr. 2.2 Împărțirea administrativă a României pe macroregiuni
Împărțirea administrativă a României
Microregi
uni Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea4
Regiuni Nord -Vest Centr u Nord –
Est Sud-
Est Sud București și
Ilfov Sud-
Vest Vest

Județe Bihor Alba Bacău Brăila Argeș București Dolj Arad
Bistrița –
Năsăud Brașov Botoșan
i Buzău Călărași Ilfov Gorj Caraș –
Severin
Cluj Covasna Iași Consta
nța Dâmbovi
ța Mehe
dinți Hunedoar
a
Maramureș Harghita Neamț Galați Giurgiu Olt Timiș

14 www. een-romania.ro , data accesării: 7.05.2019;
15 www.insse.ro , data accesării: 10.05.2019;

21
Satu Mare Mureș Suceava Turcea Ialomița Vâlce
a
Sălaj Sibiu Vaslui Vranc
ea Prahova
Teleorma
n
Prelucrare proprie după www.insse.ro , data accesării: 10.05. 2019 ;

Tabelul nr. 2.3 Producția de tomate în anul 2017, comparativ cu anul 2016 , pe macroregiuni la
nivelul României
Sursa: www.insse.ro , data accesării: 01.05.2019 ;

Macroregiuni
Producția Diferențe (±) anul 2017, față de anul
2016
totală medie Producție totală Producție medie
Tone Kg/ha Tone Kg/ha
Total 679807 16978 +52630 +1681
Macroregiunea 1 104072 16088 +6249 +1488
Macroregiunea 2 240722 18051 -7031 +91
Macroregiunea 3 153293 16063 +14091 +1729
Macroregiunea 4 181720 16994 +39321 +3802

22

Figura nr. 2.1 Evoluția producției de tomate în anul 2017, comparativ cu anul 2016, pe
macroregiuni la nivelul României exprimată procentual
Prelucrare proprie după Institutul Naț ional de Statistică – București

Analizând graficul de mai sus, putem observa că, macroregiunea 2 și macroregiunea 4 dețin ce a
mai mare producție de tomate pe întreaga perioada analizată.
2.3 Producția și consumul de tomate în Româ nia
Prin condițiile naturale și socio -economice pe care le prezintă România, precum și prin
structura și gradul de ocupare a populației, agricultura și industria de prelucrare a produselor
agricole vor constitui și în viitor principalele activități care vor contribui la dezvoltarea economică a
țării.
După 1990, cultura tomatelor din România a cunoscut câteva transformări esențiale. În acest
sens, este de menționat, în primul rând, dispariția unor mari producători de legume și/sau conserve
de legume (inclusiv tomate), ce țineau de proprietatea statului . În schimb, a crescut suprafața de
tomate ce aparține proprietății sau inițiativei private. Un regres de mari proporții, care trebuie, de
asemenea, menționat, a suferit cultura de tomate din sere, ca urmare a dezastrului pe care l -au
suferit serele din Ro mânia, a căror suprafață a scăzut de la 1700 ha la circa 700 -800 ha. Serele
rămase nu funcționează toate la indicatorii tehnici și economici normali, datorită lipsei investițiilor
și a noilor tehnologii, concurenței tomatelor din import, tehnologie i și man agementului precare .
Un fapt pozitiv, care are loc în producția de tomate de astăzi, este că aceasta se desfășoară într -o
mai strânsă relație cu cererea pieței. De asemenea, este de remarcat că dezvoltarea culturilor de
104.072 240.722
153.293 181.720
050.000100.000150.000200.000250.000300.000
Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4

23
tomate are loc cu preponderență în acele zone cu mare favorabilitate ecologică: Câmpia Dunării, din
Oltenia până la Galați, și Câmpia Tisei, din Banat până în Bihor. În celelalte zone, deși destul de
favorabile și unde există deja o tradiție, cultura tomatelor își pierde di n rentabilitate, datorită
condițiilor naturale și concurenței făcute de producătorii din zonele foarte favorabile.
În prezent, tomatele se cultivă în câmp, solarii sau sere, pe sol natural sau artificial, pe nisipuri
și în hidrocultură etc. De aseme nea, încă de mai bine de 10 -15 ani, cultura tomatelor se practică în
sisteme de agricultură sustenabilă, cum ar fi: culturile org anică, biologică sau ecologică. Toate
acestea nu s -ar fi putut realiza fără aportul cercetărilor științifice de fiziologie, agro chimie, protecția
plantelor, irigare, mecanizare ș.a. Optimizarea producțiilor se face pe bază de funcții de modelare
pentru orice tip de cultură.
În România, cultura tomatelor a urmat, în general, același traseu, dar la un nivel pe măsura
posibilităților și potențialului național. De menționat că, și în România, tomatele s -au bucurat de cea
mai mare atenție. Patrimoniul științific acumulat pentru această cultură, mai ales după înființarea
ICHV (Institutului de Cercetări Horti -Viticole) Băneasa și, apoi, a ICLF (Instiututul de Cercetări
pentru Legumicultură și Floricultură) Vidra, este impresionant: a fost creat un sortiment de soiuri și
hibrizi românești și a fost obținută sămânța de bază necesară; au fost îmbunătățite tehnologiile de
cultivare în câmp, sol arii și sere, optimizându -se schemele de înființare a culturilor, ca și tehnicile
privind fertilizarea, combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor, folosirea substanțelor
bioactive, irigarea, mecanizarea ș.a; de asemenea, au fost perfecționate tehno logiile de păstrare sau
prelucrare în industria conservelor.
Suprafața totală cultivată cu tomate la nivel național, pentru anul 2017, a fost de 46815 hectare,
aceasta fiind foarte scăzută față de suprafețele cultivate din anii precedenți. În ceea ce privește
suprafața cultivată cu tomate, aceasta se prezintă astfel:
Tabelul nr. 2.4 Evoluția suprafeței cultivate cu tomate în România pentru
perioada 2014 -2017
Principalele
culturi Anii Diferență (%)
2014 2015 2016 2017 2017/2014
UM: ha -3,78 Tomate 48.655 44.369 45.857 46.815
Prelucrare proprie după Institutul Naț ional de Statistică – București
Principala legumă cultivată în comuni tatea europeană a fost roșia (17,7 milioane de tone,
echivalentul a 35 kilograme pe cap de locuitor al UE). Italia (cu 36% din producția totală a UE) și
Spania (27%), au furnizat aproape două treimi din tomatele produse în UE. Acestea au fost urmate

24
de Portugalia (8%), în timp ce Româ nia a ocupat locul al șaselea cu o producție de roșii evaluată la
465.000 de tone (sau 2,6% din înreaga producție).16
Tabelul nr. 2.5 Evoluția producției totale a tomatelor în România pentru
perioada 2011 -2017
Principalele
culturi Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017
UM: Tone
Tomate 910.978 683.282 749.128 706.200 701.811 712.112 726.643
Prelucrare proprie după Institutul Națio nal de Statistică – București

Figura nr. 2.2 Evoluția producțiilor totale de tomate la nivel național
Prelucrare proprie după Institutul Național de Statistică – București
După cum se observă în graficul de mai sus, producțiile de tomate la nivelul României au fost
relativ apropiate, excepție facând anul 2012 când s -a înreg istrat o scă dere semnificativă în
comparație cu ceilalți ani analizați. Producția cea mai mare s -a înregistrat în anul 201 1, anume
910.978 tone, iar producția cea mai scazută s -a înregistrat în anul 2012, anume 683.282 tone, atunci
când încă se mai simțeau efectele crizei financiare.

16 www.insse.ro , data accesării: 12.05.2019 ;

25

Tabel ul nr. 2.6 Analiza producțiilor de tomate la nivelul României
(Indici cu bază fixă)
Prelucrare proprie după Institutul Nați onal de Statistică – București
Analizând evoluția producției tomatelor cu ajutorul indicilor cu bază fixă în perioada 201 1-
2017, anul de referință fiind 201 1 se constată, în general, majorări față de anul de bază.
Tabel ul nr. 2.7 Analiza producțiilor de tomate la nivelul României
(Indici cu bază în lanț)
U.M 2012/2011 2013/2012 2014/2013 2015/2014 2016/2015 2017/2016
TONE -227.696 65.846 -42.928 -4.389 10.301 14.531
% 75,00 109,63 94,26 99,37 101,46 102,04
Prelucrare proprie după Institutul Nați onal de Statistică – București

Analizând evoluția producției de tomate cu ajutorul indicilor cu bază în lanț în perioada
2011-2017, se observă un trend ascendent . Existența unui număr foarte mare de ferme mici în
paralel cu fermele foarte mari relevă dezechilibrul structural ce influențează agricultura din țara
noastră și competitivitatea acesteia.17
Astfel, în România, producția medie a tomatelor/ha pentru perioada 2011 -2017 , este reda tă
în cadrul t abelului nr. 2.8.

17 MADR, aprilie 201 8, data accesării: 14.05.2019 ;
U.M 2012/2011 2013/2011 2014/2011 2015/2011 2016/2011 2017/2011
TONE -227.696 -161.850 -204.778 -209.167 -198.978 -184,335
% 75,00 82,23 77,52 77,03 78,17 79,76

26
Tabelul nr. 2.8 Producția medie a tomatelor (kg /ha)
Principalele
culturi Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017
UM: Kg/ ha
Tomate 17602 13761 15488 16102 15857 15187 15216
Prelucrare proprie după Institutul Nați onal de Statistică – București

Figura nr. 2.3 Evoluția producțiilor medii de tomate la nivel național (kg/ha)
Prelucrare proprie după Institutul Național de Statistică – București
Se observă că producția medie î n perioada studiată păstrează o linie uniformă ,doar î n anul
2012 există un declin major din cauza crizei economice . Satisfacerea nevoilor alimentare ale
populației depinde nu numai de existența disponibilităților alimentare, ci și de cererea solvabilă a
populației.
Tabelul nr. 2.9 Consumul mediu anual al tomatelor (kg/loc)
Prinnc ipalele
produse
alimentare si
băuturi Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018
Tomate 38,6 38,4 35,4 38,1 38,6 38,4 37.6 38,1
Prelucrare proprie după Institutul Național de Statistică – București
Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Anul
2016Anul
2017
17602
13761
15488
16102
15857
15187
15216

27

Figura nr. 2.4 Evoluția consumului mediu anual de tomate la nivel național (kg/loc)
Prelucrare proprie după Institutul Național de Statistică – București
În cazul tomatelor , pentru perioada 2011 – 2018 , se înregistrează o prezență permanentă pe
piață, prețurile cunoscând nivel e minime în perioada recoltării,astfel în țara noastră, consumul
mediu anual de roșii pe cap de locuitor este de 38,1 kg.
Comisia Europeană se așteaptă la o scădere a producției de roșii în UE, de la un volum atins, în
2018 de 6,9 m il. tone, până la 6,7 mil. tone î n 2030, potrivit «Raportului cu privire la perspectivele
agricole ale UE 2018 -2030». De asemenea, consum ul pe cap de locuitor se va micș ora de la 14,5 la
13,6 kg de rosii proa spete pe an,comisia anticipând o reducere a producției in ciuda creșterii
randamentelor, din cauza folosirii luminii artificiale în sere.

2.4. Comerțul cu tomatele
România își asigură în mică parte necesarul de tomate în extrasezon, pe fondul costurilor mari
pentru încălzire, importul fiind principala sursă de aprovizionare. Nici măcar celebrul program
„Tomate în spații protejate”’ nu a reușit să revigoreze sectorul, nefiind produse schimbări majore.
Importurile de legume și produse din legume au fost mai mari de aproap e 7 ori decât
exporturile, circa 44% din importurile de legume fiind tomate, fapt ce se arată într -o cercetare
statistică a Institutulu i Național de Statistică (INS).

33,53434,53535,53636,53737,53838,539
Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Anul
2016Anul
2017Anul
2018

28
Tabelul nr. 2.10. Valoarea importului de tomate , în stare proaspătă sau refrigerate în România
pentru perioada 201 4 – 2018(euro)
Exportatori Valori
importate
în 2014 Valori
importate
în 2015 Valori
importate
în 2016 Valori
importate
în 2017 Valori
importate
în 2018
Exportatori mondiali 51,781,232 52,360,337 69,673,844 83,419,126 97,488,695
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade

Valoarea importurilor de tomate în stare proaspătă sau refrigerată consemnată după primele trei
trimestre din 2017 a depășit 65,46 milioane de euro, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă din
2016, când a totalizat 54,54 milioane de euro. *
'Tomate în spații protejate' a fost programul lansat de mi nistrul Agriculturii ,la începutul anului
2017, tocmai pentru a susține produsele deficitare, pe care România le importă masiv. A cesta s -a
dovedit a fi un program extrem de apreciat de legumicultori.
Conform datelor oficiale, cantitatea de roșii proaspete livrate în 2017 de către beneficiarii
programului de tomate românești a depășit 50.000 de tone, iar suma plătită către cei peste 8.000 de
legumicultori a fost de circa 23,667 milioane de euro.
În primul ciclu de producție din cadrul programului de susținere a produsului tomate în spații
protejate derulat în anul 2017 s -au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627
beneficiari.
Minist erul sprijină în continuare cultivatorii de tomate ,care au beneficiat de schema de ajutor
de minimis prevăzută pentru acest sector, respectiv de 3.000 de euro/beneficiar/an p entu a reduce
importurile masive .

*article/2194828/tomatoes -and-potatoes -are-the-eu-s-most -imported -vegetables

29

Figura nr. 2.5.
Importul tomatelor, în stare proaspătă sau refrigerate în România pentru perioada 2014 –
2018 (euro)
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade
Importurile între anii 2014 -2018 au prezentat o evoluție oscilantă, valoarea importată din
lume în anul 2018 aj ungând la aproximativ 100 milioane de euro.
Principalele țări exportatoare din comunitatea europeană de tomate în stare pr oaspătă sau
refrigerate evidențiate în studiul meu sunt: Bulgaria, Ger mania,Franța, Italia și Turcia.
Tabel nr. 2.11. Principalii exportatori și val orile importului de tomate , în stare proaspătă sau
refrigerate în România pentru perioada 2017 – 2018 (euro)
Exportatori Valori importate
în 2017/euro Valori importate în
2018/ euro
Bulgaria 472.266 1.280.566
Germania 10.251. 452 12.488.586
Franta 2.843. 045 3.202.208
Italia 5.317. 787 7.656.014
Turcia 37.388 .793 43.070.408
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade

Valori
importate
în 2014Valori
importate
în 2015Valori
importate
în 2016Valori
importate
în 2017Valori
importate
în 2018
51.781.232
52.360.337
69.673.844
83.419.126
97.488.695 V ALORI IMPORTATE

30

Figura 2.6 . Principalii exportato ri și valorile importului de tomate , în stare proaspătă sau
refrigerate în România pentru perioada 2017 – 2018 (euro)
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade
Conf orm datelor analizate se observă că Turcia este cel mai mare exportator de roșii în
România, cu o cantitate de 37.587 tone, în valoare de aprox. 43 milioane de eur o, în 2018 . De altfel,
nici nu este de mirare că Turcia, al patrulea producător de roșii la nivel mondial, ocupă prima
poziție, fiind de ani de zile principalul furnizor pentru piața internă, potrivit d atelor INS.
Îngrijorător este, însă faptul, că de la an la an cantitățil e importate cresc semnificativ . A dou a
poziție este ocupată de Germania (al optulea cel mai mare producător mondial), de unde s -a
importat o cantități în valoare de circa 7 milioane de euro în 2018 , în timp ce Italia ,Franta ș i
Bulgaria sunt cu mult în urmă.
Tabel nr 2.12 . Principalii exportatori și cantitățile importului de tomate ,în stare proaspătă sau
refrigerate în România pentru perioada 2017 -2018 (kg)
Exportatori Cantități
importate în
2017/kg Cantități
importate în
2018/kg
Bulgaria 399.844 1.197.784
Germania 6.357.108 7.092.400
Franta 1.487.175 1.870.083
Italia 6.323.876 7.671.499
Turcia 37.587.933 48.116.946
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade
010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.000
Bulgaria Germania Franta Italia Turcia472.266 10.251.452
2.843.045 5.317.787 37.388.793
1.280.566 12.488.586
3.202.208 7.656.014 43.070.408
2.017
2.018

31
Aceeași situ ație se observă și în cazul cantităților importate. Conform datelor analizate, Turcia
este cel mai mare exportator de roșii în Român ia, cu o cantitate de 37.587.933 kg , în valoare de 38,3
milioane de euro, în 2017 (față de 28 891 tone în sumă de 25 milioane de euro, în 2016). A doua
poziție este ocupată de Germania , de unde s -a importat o cantitate de 6.323.876 kg de tomate, în
sumă de 13,9 milioane de euro, în timp ce Italia ,Franta și Bulgaria sunt cu mult în urmă .

Figura 2.7 . Principalii exportatori și cantitățile importului de tomate , în stare proaspătă sau
refrigerate în România pentru perioada 2017 -2018 (kg)
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade

În ce privește exporturile totale de legume ale României, acestea s -au redus cu peste 25.000 de
tone în ultimii ani. Valoarea exporturilor de legume și fructe s -a cifrat la numai 78,6 milioane euro
în primul semestru din acest an. În aceste condiții, deficitul României în comerțul internațional cu
legume și fructe se ridică la 704,5 milioane euro.
Statistica arată că importurile de legume și fructe au crescut cu 4,8% în perioada 1 ianuarie –
30 iunie 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au consemnat
un avans cu 9,6% față de primele șase luni din 2017.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), încasările din
exporturile de tomate pe piețele intra și extracomunitare au atins în perioada ana lizată de 254.462
010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.000
BULGARIA GERMANIA FRANTA ITALIA TURCIA 399.844 6.357.108
1.487.175 6.323.876 37.587.933
1.197.784 7.092.400
1.870.083 7.671.499 48.116.946 Valoarea kg Principalii exportatori și cantitățile importului de tomate,
în stare proaspătă sau refrigerate în România pentru perioada 2017 –
2018
Valori importate în 2017/kg Valori importate în 2018/kg

32
euro, în creștere cu 47% față de 173.053 euro înregistrate în perioada similară a anului 2016, când a
fost exportată o cantitate de 301,5 tone.
Tabelul nr. 2.13. Valoarea exportului de tomate , în stare proaspătă sau refrigerate al României
pentru perioada 2014 – 2018 (euro)
Exportatori Valori
exportate în
2014 Valori
exportate în
2015 Valori
exportate în
2016 Valori
exportate în
2017 Valori
exportate în
2018
România 1.389.950 860.809 247.677 371.191 579.100
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade
Valorile exportului de tomate , în stare proaspătă sau refrigerate în România pentru perioada
2014 – 2018 au scăzut alarmant.
Însă potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), încasările din
exporturile de tomate pe piețele intra și extracomunitare au atins în perioada analizată de 254.462
euro, în creștere cu 47% față de 173.053 euro înregistrate în perioada similară a anului 2016, când a
fost exportată o cantitate de 301,5 ton e.

Figura nr. 2.8 Valoarea exportului de tomate , în stare proaspătă sau refrigerate al României pentru
perioada 2014 – 2018 (euro)
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade

0200.000400.000600.000800.0001.000.0001.200.0001.400.000
Valori
exportate în
2014Valori
exportate în
2015Valori
exportate în
2016Valori
exportate în
2017Valori
exportate în
20181.389.950
860.809
247.677 371.191 579.100 Valorile exportate

33
În primele nouă luni ale anului trecut, exporturile de roșii, castraveți, ceapă și usturoi s -au cifrat
la 14,85 milioane de euro, potrivit datelor MADR .
În cazul tomatelor, importurile au totalizat 36.569 de tone la nouă luni din 2013, pentru care s –
au cheltuit 27,7 milioane de euro, iar exporturile au fost de numai 2.501 tone, care au adus un plus
de 1,861 milioane de euro.
Tabelul nr. 2.14 Cantitatea de tomate exportată , în stare proaspătă sau refrigerată a României pentru
perioada 2014 – 2018 (kg)

Exportatori Valori
exportate în
2014 Valori
exportate în
2015 Valori
exportate în
2016 Valori
exportate în
2017 Valori
exportate în
2018
România 2,047,001 1,299,356 375,878 347,738 587,039
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtr ade, data accesării: 24.05.2019

Figura nr. 2.9. Cantitatea de tomate exportată , în stare proaspătă sau refrigerată a României pentru
perioada 2014 – 2018 (kg)
Prelucrare proprie după baza de date ONU Comtrade
2014 2015 2016 2017 2018 2.047.001
1.299.356
375.878 347.738 587.039
05000001000000150000020000002500000
1 2 3 4 5

34
Cantitatea de tomate exportată , în stare proaspătă sau refrigerată a României pentru perioada
2014 – 2018 , a scăzut foarte mult . Dacă în anul 2014 aveam o cantitate mai reprezentativă pentru
situația sau nivelul de dezvoltare a agricultorilor și aici ne referim la tehnologia de obținere a
tomatelor, observăm că în anu l următor avem o cantitate exportată aproap e înjumătățită.
2.5 Evoluția prețurilor tomatelor la nivelul Uniunii Europene
Prețurile tomatelor în Uniunea Europeană au fost cu mult peste medie în anul 2018 fată de
anii precedenți.
De ani de zile Italia a fost în mod constant cel mai mare producător de tomate din UE.
Roșiile italiene au înregistrat cea mai mare creștere a prețului ajungând la 1,91 eurocenti/kg în anul
2018(a se vedea Tabelul nr 3.1), aceasta producând 5,6 milioane de tone.
Spania a înregistrat de asemenea o creștere a preț ului, ajungând la 1,51 eurocenti/kg în 2018
(a se vedea Tabelul nr 3.1), cu o producție de 5,2 milioane de tone, aceasta clasându -se pe locul doi
in Uniunea Europeană în clasamentul producției de tomate.

Tabelul nr. 2 .15. Prețurile de vânzare ale tomatelo r la nivelul UE, 2018 (eurocenți/ kg)
Țara producătoare Tomate
Spania 1,51
Italia 1,91
Ucraina 1,11
Bulgaria 1,26
Portugalia 1,38
Croația 1,41
Lituania 1,34
Moldova 1,30
Serbia 0,97
România 1,06

Sursa: www.eurostat.eu

35
2.6 Evoluția prețurilor tomatelor în România
România este al optulea producător de tomate din Uniunea Europeană, însă la mare distanță de
principalele tări cultivatoare, Italia și Spania, care asigură aproape două treimi din producț ia totală a
blocului comunitar.

La nivelul României,s -au înregistrat următoarele pre țuri pentru perioada 2014 -2018:
Tabelul nr. 2.16. Evoluția prețurilor în România pentru perioada 2014 -2018
Lista variabilelor
valorii unitare Ani
Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018
UM: Lei / kg
Tomate 3,21 2,7 3,07 3,19 3,09

% 100 84,11 95,63 99,37 96,26
Prelucrare proprie după Institutul Nați onal de Statistică – București

Analizând valorile din Tabelul nr 3.2 cu ajutorul indicilor cu bază fixă, luând ca an de
referință anul 2014, se observă o evoluție descendentă.
Se constată că față de anul 2014, unde s -a înregistrat cea mai mare valoare a prețului(3,21
lei/kg) valorile au suferit o ușoară scădere, acestea ramânând constante în per ioada 2016 -2018,
exceptând anul 2015 când s -a înregistrat cea mai mică valoare (2,7 lei/kg).

36
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ S.C. AGRO BEST S.R.L.
3.1. Descrierea afacerii

S.C. AGRO BEST S.R.L. a fost creată în anul 2008, în localitatea Măriuța din județul
Călărași. Forma juridică a firmei este Societate cu Răspundere Limitată (S.R.L.) și are un singur
administrator. Capacitatea maximă a terenului agricol este de 9 ha. însă în prezent sunt cultivate cu
tomate doar 5 ha.
Obiectul principal de activitate este „ activități în ferme mixte ” – corespunzător cod 0150,
această clasă include cultivarea plantelor combinată cu creșterea animalelor, fără o specializare a
producției.
Denumire: S.C. AGRO BEST S.R.L
Localitatea: Măriuța, județul Călărași
Data înființării:15.02.2008
Telefon/Fax: 0769763549
E-mail: agrobest@yahoo.com
Principalul obiectiv de activitate:activități în ferme mixte(cultura vegetală combinată cu
creșterea animalelor)
Cod CAEN: 0150
Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului județul Călărași: J51/123/2008
CUI:RO 23291308
Tabelul nr. 3.1 . Evaluarea capitalului la S.C AGRO BEST S.R.L
Elemente bilanțiere Anii Diferența(%)
2016 2017 2018 2018/2016
Capital propriu 895.403 897.373 902.661 +0,81
Prelucrare după Bilanțul S.C AGRO BEST S.R.L .

37

Figura nr. 3.1. Evoluția capitalului la S.C. AGRO BEST S.R.L.
Prelucrare după Bilanțul S.C AGRO BEST S.R.L.
Capitalurile proprii reprezintă resurse financiare atrase de la proprietari,precum și acelea
constituite din profiturile obținute.
Capitalurile proprii la S.C. AGRO BEST S.R.L. prezintă un trend ascendent pe toata perioada
analizată(2016 -2018).

3.2. Analiza po tențialului tehnico – productiv

S.C. AGRO BEST S.R.L. deține o suprafață agricolă d e 9 ha,la momentul actual doar 5 ha
sunt cultivate cu tomate.
Mijloacele fixe existente în societate constau în sediul central și parcul de mașini și utilaje agricole.
Secția de mecanizare este formată din 2 tractoare si 6 mașini agricole ca pluguri, utilaje, mașini de
stropit, grape cu discuri. Acestea au o durată mică de folosință, durată ce asigură indici calitativi de
lucru, contr ibuind la creșterea producției .

890.000892.000894.000896.000898.000900.000902.000904.000
2016 2017 2018895.403 897.373 902.661
Capital propriu
Capital propiu

38
Tabelul nr. 3.2 . Evoluția și structura activelor imobilizate
Elemente bilanțiere Anii Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
Active imobilizate, din care: 1.719.982 1.848.674 1.884.058 +9,53
Imobilizări corporale 629.995 687.864 695.739 +10,43
Construcții 386.946 453.946 486.735 +25,78
Echipamente tehnologice 128.478 55.301 94.016 -26,82
Mijloace de transport 325.754 350.865 310.743 -4,60
Plantații 156.947 197.836 186.963 +19,12
Mobilier și aparatură birotică 91.862 102.862 109.862 +19,59
Prelucrare după Bilanțul S.C. AGRO BEST S.R.L

Figura 3.2. Active imobilizate la S.C. AGRO BEST S.R.L.
Prelucrare după Bilanțul S.C AGRO BEST S.R.L.

Analizând activele imobilizate se observă o creștere de aproximativ 9% în anul 2018 față de
anul 2016,excepție făcând echipamentele tehnologice și mijloacele de trasport care au un trend
descendent prezentând o scădere de 26,82% respectiv 4,60%.
1.719.982 1.848.674 1.884.058
1.600.0001.650.0001.700.0001.750.0001.800.0001.850.0001.900.000
2016 2017 2018
Active imobilizate

39
Creșterea valorilor în perioada analizată(20 16-2018) se datorează dorinței fermei pentru organizarea
și dezvoltarea unei societăți de producție eficiente,acesta fiind o necesitate pentru competivit atea
acesteia pe piața internă.
Tabelul nr. 3.3 . Evoluția și structura activelor circulante

Elemente bilanțiere Anii Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
B. Active circulante, din care: 1.651.513 1.535.776 2.554.575 +54,68
I. Stocuri 364.856 475.845 543.455 +48,95
II. Creanțe 475.901 305.086 856.385 +0,79
III. Casa și conturi la bănci 810.756 754.836 1.145.735 +41,31
Prelucrare după Bilanțul S.C AGRO BEST S.R.L

Figura 3.3. Evoluția activelor circulante la S.C. AGRO BEST S.R.L.
Prelucrare după Bilanțul S.C AGRO BEST S.R.L.
Activele circulante prezintă un trend ascendent în perioada analizată(2016 -2018), valorile
crescând cu 54 ,68% în 2018,față de anul 2016.

201620172018
01.000.0002.000.0003.000.000
Active circulante1.651.513 1.535.776 2.554.575
Active circulante
2016
2017
2018

40
3.3. Analiza utilizării forței de muncă

Funcționarea oricărei activități este de neconceput fără prezența și intervenția omului,
resursa umană asigurând supraviețuirea, dezvoltarea și succesul competițional al tuturor
organizațiilor. Forța de muncă de care dispune S.C. AGRO BEST S.R.L. este formată din muncitori
permanenți și din unicul asociat.
Tabelul nr. 3.4 . Structura forței de muncă
Nr. crt. Anul 2016 Numărul
1 Total salariați 9
2 Salariați cu studii de profil agricol 1
3 Salariați cu studii superioare 2
4 Muncitori agricoli 6

Anul 2017 Numărul
1 Total salariați 10
2 Salariați cu studii de profil agricol 1
3 Salariați cu studii superioare 2
4 Muncitori agricoli 7

Anul 2018 Numărul
1 Total salariați 12
2 Salariați cu studii de profil agricol 1
3 Salariați cu studii superioare 2
4 Muncitori agricoli 9
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L

41
S.C. AGRO BEST S.R.L. este intr -o continuă dezvoltare deoarece conducerea organizației și –
a intensificat tot mai mult participarea directă la utilizarea cât mai eficientă a resurselor umane.
În anul 2018 s -a ajuns la un număr de 12 salariați, personal ce este angajat cu contract de muncă pe
o perioadă nedeterminată.
3.4. Analiza rezultatel or din activitatea de producție
Tabelul nr. 3.5. Evoluția și structura producției
Cultura 2016 2017 2018 Diferența (%)
ha % ha % ha % 2018/2016
Tomate 4,8 53,33 4,9 54,44 5 55,55 +4,16
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L

Se constată o tendință pozitivă de dezvoltare a producerii tomatelor prin extinderea constantă
a suprafețelor de la an la an, suprafața recoltată ajungând în anul 2018 la 5 ha. Anul 2018 a
prezentat o creștere de 4,16% față de anul 2016.
Ponderea suprafeței de tomate din totalu l suprafeței agricole totale deț inută de S.C. AGRO BEST
S.R.L. este de 53,33% în anul 2016 , de 54,44% în anul 2017 și de 55 ,55 % în anul 2018.
Producția totală reprezintă cantitatea de produs obținut pe suprafața cultivată.
Tabelul nr. 3.6 Valoarea producției totale

Nr.
crt. Cultura Producție totală (kg) Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
1. Tomate 510.400 547.200 608.000 +19,12
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L .
Valoarea producției totala a avut un trend ascendant,valorile crescând cu 19,12% în perioada
2016 -2018.
Analizând valoarea producției totale se remarcă faptul că în anul 2017 producția totală a ajuns la
547.200 kg,cu 7,21% mai mult decât în anul 2016 când s -a înregistrat o valoare de 510.400 kg. În
anul 2018 producția totală(608.000) a crescut cu 11,11% com parativ cu anul 2017.

42

Producția medie la hectar reprezintă cantitatea de produs brut obținut pe unitatea de suprafață.

Tabelul nr. 3.7. Producția medie la hectar și dinamica acesteia

Nr.
crt. Cultura Producția medie/ha (kg) Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
1. Tomate 106.333 111.673 121.600 +14,35
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L

Producția medie a tomatelor în anul 2016 a fost de 106.333 kg/ha,urmând o creștere în anul
2017 de 5,02%,ajungând la o valoare de 111.673 kg/ha. Trendul ascendent continuă și în anul 2018
cu o creștere de 8,88% fată de anul 2017,având o valoare de 121.600 kg/ha.
Valoarea producției medii în perioada 2016 -2018 a prezentat o creștere de 14,35% pentru S.C.
AGRO BEST S.R.L.
Factorii ce a u influențat creșterea producției medii au fost folosirea unor tehnologii modern e
de cultivare a tomatelor,cât ș i diminuarea pe cât posibil a cheltuielilor.
Tabelul nr. 3.8. Prețul mediu de livrare înregistrat și dinamica acestuia (lei)

Nr.crt Cultura Preț/kg Dinamica (%)
2016 2017 2018 2018/2016
1. Tomate 2,3 1,9 2,5 +8,69
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L .
Prețul mediu de livrare în perioada analizată(2016 -2018) a avut o evoluție oscilantă.Prețul
pe kilogram de tomate pornește de la 2,3 RON în anul 2016,având o scădere de 17,39% în anul
2017,cu o valoare de 1,9 RON. Prețul tomatelor crește semnificativ în anul 201 8 cu 31,57% față de
anul 2017,atingând valoarea de 2,5 RON.

43
Tabelul nr. 3.9. Situația veniturilor totale pe exploatație (lei)

Cultura UM Anii Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
Tomate lei 1.173.920 1.039.680 1.520.000 +29,48

Rezultate obținute în urma calculelor efectuate pe baza datelor contabile ale S.C AGRO BEST
S.R.L în perioada 2016 -2018

Situația veniturilor totale pe exploatație prezintă o creștere de 29,48% în perioada analizată
(2018 -2016),acestea fluctuând în func ție de prețul mediu de vânzare.
Tabelul nr. 3.10. Situația cheltuielilor totale pe exploatație (lei)

Cultura UM Anii Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
Tomate lei 586.960 693.344 808.900 +37,81

Rezultate obținute în urma calculelor efectuate pe baza datelor contabile ale S.C AGRO BEST
S.R.L în perioada 2016 -2018

Cheltuielile totale pe exploatație cresc semnificativ în perioada 2016 -2018,valorile atingând o
evoluție de 37,81%.
Tabelul nr. 3.11. Situația profit ului total pe exploatație (lei)

Cultura
UM Anii Diferența (%)
2016 2017 2018 2018/2016
Tomate lei 586.960 346.336 711.100 +21,14
Rezultate obținute în urma calculelor efectuate pe baza datelor contabile ale S.C AGRO BEST
S.R.L în perioada 2016 -2018

44
Situația profitului la S.C. AGRO BEST S.R.L. a prezentat o evoluție oscilantă,anul 2017
având o scădere de 40,99%.Acestă scădere bruscă a avut ca și cauză prețul de doar 1,9 ron/kg din
anul 2017.
Ulterior se înregistrează o creștere ce clasează anul 2018 cu cel mai mare profit din perioada
analizată,ajungând la o evoluție de 21,14% fată de anul 2016.

3.5.Analiza pieței de desfacer e

Societatea s -a orientat către doua căi în ce privește piața de desfacere:
 30% din producție este destinată consumului tomatelor în stare proaspătă;
 70% din producție este procesată în fabrici ce au ca produs finit alimente pe bază de pastă de
tomate.
Piața de desfacere în cadrul fabricilor este mai rentabilă, deoarece se livrează cantități mari, în
baza unui contract, astfel se exclude riscul alterării tomatelor și implicit scăderea profitului.
La rândul lor, fabricile producătoare de alimente pe bază de tomate primesc materie primă
autohtonă de calitate superioară, obținută din tomate cultivate la standard e europene și la un preț
mult mai accesibil.

Tabelul 3.12. Cota de piață S.C. AGRO BEST S.R.L. pe județul Călărași și în țară

Specificație U.M. Anii
2015 2016 2017
Cota de piață Călărași % 1,66 1,21 1,54
Cota de piață în țară % 0,07 0,05 0,06
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L.

Analizând cota de piață la nivelul firmei S.C. AGRO BEST S.R.L. atât la nivelul județului,
cât și al României în perioada 2015 -2017 se remarcă o evoluție oscilantă, valorile neprezentând
diferențe majore.

45
Tabelul 3.13. Top firme la producția de tomate în județul Călărași
Nr.crt Denumire Cotă de piață (%)
2015 2016 2017
1 S.C. FARMLAND ROMÂNIA
S.R.L. 7,25 6,52 8,87
2 S.C. AGRO SUD S.R.L. 5,99 3,25 6,35
3 S.C. AGROSUD DUNĂREA
S.R.L. 2,18 2,13 2,1
4 S.C. AGRO BEST S.R.L. 1,66 1,21 1,54
Prelucrare după date contabile S.C AGRO BEST S.R.L.

S.C. AGRO BEST S.R.L se află pe locul patru în topul celor mai profitabile firme
producătoare de tomate la nivelul județului Călărași.
Strategia societății pentru a obține o cotă de piață mai mare în viitor este aplicarea tehnologiilor
moderne de cultivare. Deși cheltuielile vor fi mai ridicate comparativ cu cele care ar avea loc la
cultivarea prin metode clasice, acestă strategie permite comercializarea producției la un preț mai
mare.

46
CONCLUZII

Legumele, în special tomatele , dețin o importanță deosebită pe piața agroalimentară, fiind o
importan tă sursă de hrană pentru oameni, astfel mi -am propus să analizez în acestă lucrare cererea,
oferta, comerțul, prețurile și concurența acestui produs agricol.
În prezent, se con stată o tendință pozitivă de dezvoltare a producerii legumelor prin mărirea
constantă a suprafețelor, interesul deosebit al fermierilor în practicarea acestui business, termenul
mic de recuperare al investițiilor și sprijinul oferit de Guvern prin subvenți ile acordate la
compensarea unei părți din investiții.
Prețurile produselor agricole sunt influențate semnificativ de caracterul sezonier al producției
agricole, în special al producției vegetale. Oscilațiile sezoniere ale prețurilor sunt cu atât mai mari,
cu cât produsele agricole sunt perisabile și nu pot fi stocate, condiție în care, pentru a se asigura
prezența pe piață a produselor pe o perioadă cât mai îndelungată în decursul anului, se apelează la
importuri sau la producția obținută în sisteme de cultură forțată.
Valoarea importului de tomate î n România s -a cifrat în anul 2018 la circa 98 milioane de euro,
în timp ce valoarea exportului este de circa 600 000 euro. Deficitul României în comerțul
internațion al cu legume este imens, valoarea exportului fiind de zece ori mai mică decât cea a
importu lui.
Din analiza principalilor exportatori și a valorilor importate în România privind tomatele reiese
că Turcia se clasează pe primul loc, având câștiguri de circa 43 milioane de euro, ace asta fiind
urmată de Germania cu circa 12 milioane de euro.
Evoluția suprafeței cultivate cu tomate în România este de asemenea în scădere, în perioada 2014 –
2017 ace asta fiind mai mică cu 3,78%.
Din studiul efectuat la S.C. AGRO BEST S.R.L. se constată o evoluție favorabilă în ceea ce
privește suprafața cu ltivată, producția medie/hectar, veniturile și implicit profitul.
Oscilațiile prezente pe parcursul a celor trei ani analizați (2016 -2018) sunt aduse de preț, ce a avut o
scădere în anul 2017 ajungând la 1,9 RON.
În perioada analizată S.C. AGRO BEST S.R.L. a avut o evoluție a profitului de 21,14%.
Din acest studiu reiese că producerea tomatelor este o ramură profitabilă a agriculturii și este o
cultură ce permite obținerea de profituri mari și utilizarea eficientă a factorilor de producție.

47

BIBLIOGRAFIE

1. Beceanu, D., Balinț, G., Valorificarea în stare proaspătă a fructelor, legumelor si florilor ,
Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;
2. Bold, I., Exploatația agricolă, organizare, dezvoltare și exploatare , Timișoara: Ed. Mirton,
2001;
3. Chiriac, C., Agricultură și horticultură , Editura Lumen, Iași, 2007;
4. Diaconescu I., Merceologie alimentară , Editura Qlassrom, București, 2004;
5. Diaconescu, M., Marketing agroalimentar , Ediția a II -a revăzută, Editura Uranus, București,
2003;
6. Manole, V., Stoian M., Agromarketing , Editura ASE, București, 2003;
7. Manole, V., Stoian m., Ion A., Agromarketing , Ediția a II -a, Editura ASE, București, 2003;
8. Manole, V., Petrache A., Andreea -Ion R., D. I., Diagnosticul de marketing pe filiera de
produs în agricultură , Editura Evenimentul Românesc, București, 2002;
9. Oancea M., Managementul modern în unitățile agricole , Ed. Ceres, București, 2003;
10. Otiman P.I., Agricultura României la cumpăna dintre mileniul II și III , Ed Helicon,
Timișoara, 2002;
11. Tofan A., Dimensiunea economică a exploatațiilor agricole , Anale, Universitatea “Al. I.
Cuza”, Iași, 2006;
12. Țimiraș, C. L., Tendințe în evoluția marketingului agroalimentar în contextul extinderii
Uniunii Europene , Editura EduSoft, Bacău, 2007;
13. *** MADR, aprilie 2019 ;
14. *** ONU Comtrade ;
15. www.madr.ro ;
16. www.eurostat.eu ;
17. www.een -romania.ro ;
18. www.insse.ro ;
19. "Products as an ingredient for tomato puree" https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2013.11.103 ;
20. "Tomatoes in Human Nutrition" https://doi.org/10.1201/9781351110877 ;
21. 46th Symposium Actual Tasks on Agricultural Engineering, Opatija, Croatia, 2018 ;
22. article/2194828/tomatoes -and-potatoes -are-the-eu-s-most -imported -vegetables/ .