Licenta Mihai Ciuperca 2017 [622475]

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE ȘI LOCALIZAREA

1.1. Considerații generale

Microhidroc entrala Pătești situată pe pârâul Pătești (Sălătruc), afluent al râului Sălătrucel,
bazinul hidrografic Oltul mijlociu din județul Vâlcea, este o uzina hidroelectrică de mică putere
care valorifică energia hidraulică a acestui curs de pârâu transformând -o în energie electrică, fără
a modifica regimul de curgere.
Considerată una din formele de energie regenerabilă datorită radiațiilor solare și
circuitului apei în natură, energia hidraulică a apelor curgătoare ca și cea a pârâului Pătești
reprezintă capacit atea scurgerii de suprafață concentrată în debit și cădere să efectueze lucru
mecanic prin interm ediul amenajărilor hidro electrice.
Proiectul face parte din Strategia Energetică a României aflată în derulare până în anul
2035 care menționează prioritatea valorificării potențialului hidro ca alternativă durabilă de
dezvoltare a sectorului energetic, ținând cont de resursele limitate de materii prime energetice
ale țării noastre (cărbune, țiței, gaze naturale), precum și de nevoia de obținere de energie ie ftină
și care să nu producă gaze cu efect de seră.
Cadrul legislativ și instituțional privind promovarea valorificării resurselor regenerabile
de energie este asumată de autoritățile române prin contextul negocierilor aderării la Uniunea
Europeană și a Dir ectivei 2009/28/CE a Parlamentului European care unifică într -un singur act
legislativ prevederi legate de energia electrică, termică și transport, produse din surse
regenerabile de energie. Conform Anexei 1 a Directive i, obiectivul stabilit pentru România este
atingerea țintei de 24 % ca pondere a energiei din surse regenerabile de energie în consumul final
brut de energie, dar și de continuare a programului de realizare de noi centrale hidroelectrice și
de punere în funcț iune a circa 1400 MW, în concordan ță cu creșterea ponderii energiei verzi
susținută prin programul de cote obligatorii combinat cu tranzacționarea de certificate verzi.
Aceste prevederi face ca și microhidrocentral ei Pătești să -i fie atribuite câ te 2 certificate
verzi pentru f iecare 1MWh l ivrat în rețeaua naț ională de energie electrică. Energia hidroelectri că
produsă d e această amenajare hidroelectrică este nu numai regenerabilă dar și curată, are
randament ridicat în privința transformarii energiei hidraulice în energie electrică, nu produce
deșeuri, nu produce bioxid de carbon care contribuie la accentuarea efectului de seră , nu

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

produce oxizi de sulf care stau la baza ploilor acide și lucrul cel mai important constă în faptul că
apa nu suferă degradări prin turbinare.
Prin calitățile lor tehnice și economice legate de fiabilitate, preț de cost redus, centralele
hidroelectrice , inclusiv cea aflată în e xploatare de pe cursul pârâului Pătești, sunt amenajări
deosebit de adecvate pentru îndeplinirea operativă a serviciilor tehnologice de sistem prin
reglajul de frecvență, controlul pute rii reactive și rezervă de avarie pe plan local.
Crearea cadrului lega l privind stimularea dezvoltării resurselor regenerabile, inclusiv a
microhidro -energeticii , a determinat un interes crescut din partea investitorilor în domeniu,
interes materializat prin creșterea puterii instalate dar și a unui numar de peste 200 de
microhidrocentrale aflate în diferite stadii de execuție și punere în fu ncțiune .
Cu toate acestea , există riscul de neutralitate a unei părți din potențialul zonelor
amenajate și de realizare a unor centrale electrice cu eficiență redusă din cauza greșelilor de
concepție a schemelor de amenajare, cauza principală fiind neimplicarea autorităților statului în
supervizarea aspectelor ce țin de proiectarea și utilizarea eficientă a potențialului hidroenergetic.

1. 2. Localizarea

Amenajarea hidroenergetică Pătești cuprinde o priză de apă construită din beton armat la
cota de 56 0 md MN amplasată pe cursul albiei pârâului Pătești, în imediata vecinătate a drumului
comunal al comunei Sălătrucel, o conductă de aducțiune în lungime de 3330 m și un diametru de
500 mm din tuburi de pol iester armat cu f ibră de sticlă, îngropată prioritar în albia majoră a
pârâului cât ș i spre ampriza drumului comunal și o centrala hidroelectrică aflată la cota de
390,50 mdMN . Construcțiile, traversează de -a lungul traseului lor, zone populate și nepopulate
ce aparțin satelor Pătești și Sălătrucel , localități fără obiectice economice de importanță locală
sau națională. Accesul î n zonă se face din drumul județean DJ703G .
Pârâul P ătești adună izvoarele sale din Culmea Măceșa ș i Vărful Bulzu, de la peste 15 00
mdMN ale Masivului Cozia, stră bate relieful subcarpatic cu văi de tip to rențial și versanți
păduroși al Depresiunii Jiblea, din nord -estul județului Vâlcea, șerpuiește satele Păt ești și
Sălătrucel care împreună cu local itățile Seaca și Șerbă nești formează zona administrativă a
comunei Sălătrucel
Sălătrucel își are originea odată cu venirea pe aceste meleaguri a unui numă r mic de
familii, plecaț i din comuna Sălătrucu de pe Valea Topologului stabilindu -se aici și formând vatra
satului. Documentul care atestă această localitate d atează din anul 1488, aprilie București,dat de

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

către Vlad Călugărul Voievod, cu denumirea Sălătrucul de pe Co ișca, iar mai tarziu Sălătrucel.

Figura 1.1 . Localizarea amenajării hidroelectrice Pătești

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

1.3. Necesitatea amenajării hidroenergetice

Profilul principal al amenajării îl constituie valorificarea potențialului hidroenergetic al
bazinului hidrografic al Oltului mijlociu, de pe pârâul Pătești, Jud. Vâlcea, printr -o amenajare de
mică putere, alcătuită dintr -o captare, o conductă de aducțiune si o centrala hidroelectrică.
Schema energetică este de tip derivație, de cădere mare, cu funcționare prin preluarea
parțiala a debitului natural al cursului de pârâu. Apa, principala sursă energetică , nu are în
componența sa chimică dioxid de carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip de
emisie poluantă și nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide.
Producerea de energie electrică, utilizând ca resursă principală apa, este un proces de
conversie energetic ă în care apa este un mijloc eficient de transmitere și transformare a
potențial ului gravitațional al curgerii î n energie mecanică și electrică.
Factorul dominant care a stat la baza proiectării microhidrocentralei a fost valoarea
constantă a debitului pârâului Pătești, lucru care se datoar ează în principal precipitațiilor anuale
căzute în zonă și localizării izvoarelor de la peste 15 00 m dMN, astfel încât puterea și
funcționarea centralei nu este afectată de fluctuațiile apei în timpul ciclului hidrologic.
Flexibilitatea și , în mod special , adaptarea la încercări variabile funcție de debitul afluent
face ca amenajarea hidroelectrică să aiba ca principal scop acoperirea nevoile de electricita te a
satelor Pătești și Sălătrucel în momentele maxime de sarcină cerută.
Construcția s -a executat î n termen relativ scurt cu materiale locale și utilizând abilitățile
populației din zonă cu un impact considerabil asupra calității vieții rurale. Folosind tehnologiile
moderne î n amenajare și exploatare , microhidrocentrala Pătești poate avea o dura tă lungă de
activitate, asigurând comunitatea izolată din zonă timp de mai multe generații cu cantități de
energie electrică din sursă regenerabilă fără a polua atmosfera.
Valorificarea directă a energiei electrice din producția realizată în centrala hidro electrică
face ca prețul de cost al energiei să fie în medie de 4 ori mai mic față de prețul energiei produs în
termocentrale și să poată fi negociat la tarife regle mentate de piețele specializate .
Este potrivită pentru cerințe le mici de putere , descentralizată ( ferme private, comunitate
rurală) , oportună în alimentă ri directe cu energie electrică a rețelei naționale de transport
electricitate . Prin execuția și exploatarea amenaj ării hidrotehnice s -a creat o infrastructură
durabilă în zonă.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPI TOLUL 2 . CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE

2.1. Date hidrologice de bază

Pârâul Pătești/Sălătruc:
Cod cadastral :VIII.1.140.3
– afluent de dreapta al pârâului Sălătruc, bazin hidrografic Olt , cod VIII
– lungimea = 11 km;
– altitudinea = 1590,00 mdMN în amonte și 312,00 m dMN în aval;
– panta medie = 116 ‰;
– coeficient de sinuozitate = 1,13;
– suprafața = 16 km2;
– altitudinea medie = 825 mdMN;
– suprafața fondului forestier 1058 ha.

3.2. Clima și fenomene naturale

Din punct de vedere climatic, regiunea unde este amplasată amena jarea este de tip
continental, cu un regim termic mediu în cadrul formelor de relief, cu precipitații bogate și regim
eolian potrivit. Temperatura medie anuală este de 100C și scade cu -10C, -20C în zona priz ei de
apă. Me diile lunare cresc din luna februa rie pâna în luna august (+190C, +200C). Fenomenul de
îngheț est e caracteristic sezonului rece dar se poate produce și toamna târziu dar și primăvara
timpuriu . Vânturile predominante sunt cele din nord -est, nord și vest. Zo na amplasamentului este
adăpostită de Masivul Cozia, răspunzător de crearea brizelor de mun te.
Precipitațiile atmosferice sunt cauzate de activitatea ciclonilor mediteraneeni dar și de
pătrunderea fronturi lor reci de aer din nord – vest și sunt cuprinse în medie între 850 -900 mm
anual , cu mult peste media din țara noast ră, cu luna aprilie din an cea mai ploioasă.

2.3. Date geolo gice
Geologic, zona aparține de unitatea majoră a orogenului carpatic, cu formațiuni ce a parțin
mezozoicului și cuaternar ului, fiind reprezentate de roci metamorfice provenite din rocile

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

sedimentare și eruptive preexistente care au suferit transformări, metamo rfozându -se sub formă
de șisturi cristaline, distribuite în fâșii orientate de la E la V, p este care, în vaile apelor și pe
pantele domoale, se găsesc depozitate cuaternare de bolovănișuri cu blocuri mari, stâncărie,
pietrișuri în masă nisipoas ă.
În zona amplasamentului apar formațiuni geolitologice formate din formațiuni
metamorfice și formaț iuni sedimentare în depozite glaciare. Apa subterană a fost interceptată pe
adâncimea corespunzătoare zonei unde se află centrala electrică și î n zona captării necesitând
epuismente pe durata construcției. Adâ ncimea de îngheț este, conform STAS 605 -77, de 0 ,90 m
sub cota terenului.

2.4. Seismicitatea zonei

În conformitate cu STAS -ul 11.100/1-77, localita tea Sălătrucel -Vâlcea se află în zona
gradului de protecție antiseismică 7 1 după scara Richter. Conform noilor reg lementări seismice
(Normativului P100/2013 ) și a hărții macro seismice actualizate a României, valorile
coeficie nților seismici ag și Tc indică pentru zona Sălătrucel -Vâlcea o per ioadă de control
(colț) ) Tc = 0,7 sec a spectrului de răspuns și o accelerație ag = 0 ,2 g pentru cutremure având
intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani .

Figura 2.1 . Harta seismică cu zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colț ( )

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

2.5. Date hidrochimice

Având in vedere lipsa compușilor de mangan și fier, a azotaților, carb onaților ș i
sulfaților, a hidrogenului sulfurat în diluție, a alcanității și cu un consum de KM nO4 (substanțe
organice) scăzut, se poate concluziona că apa pârâului Pătești este lipsită de agresivitate pentru
orice tip de ciment.
De asemenea, se poate c onsidera că aceasta nu este agresivă din punct de vedere chimic
pentru conducta de aducțiune ci doar supusă agresivității mecan ice a turbidității , la regim uri
meteo de ploi deosebite.

2.6. Curba de durată a debitelor

Proiectarea microhidrocentral ei a necesitat o serie de studii fundamentale în vederea
determinăr ii pretabilității amplasamentului din punct de vedere tehnic și economic.
Studiile s-au con cretizat în evaluarea resursei de apă a pârâului Pătești și potențialul
acestui a, alegerea debitului instalat ș i a turbinei hidraulice, mă surilor legate de p rotecția
medi ului precum și evaluarea economică precu m și a potențialului financiar ce rezul tă în urma
exploatării.
Potențialul energetic al schemei este direct proporțional cu produsul debitului și al
căderii. Căderea brută se consideră constantă, dar debitul variază în decursul anului și de aceea
în alegerea celui mai bun echipament hidraulic și calculul producției anuale de energie este
nevoie de o curbă de durata a debitului pentru pârâul Păteș ti.
Aceasta evidențiază în procente, timpul în care debitul este egal sau depășește anumite
valori, oferind mijlocul de determinare rapidă a cantității, din resursa de apă disponibilă, ce
poate fi folosită de turbină.
Înregistrările cu privire la regimu l precipitațiilor și a debitelor au fost obținute de la
Institutul de Hidrologie și Gospodăria Apelor prin determinarea curbei de durată a debitelor
medii zilnice stabilită prin metode directe și indirecte din perioada 19 66-2009 care stabilește
valoarea debitului mediu multianual de 0,176 m3/s, și a debitului de servitute de 0,044 m3/s.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Figura 2.2 . Curba de durată a debitelor medi i zilnice a pârâului Pătești (m3/s)
debit servitute ; debit mediu multianual.
Pe baza relațiilor de sinteză și a ș irurilor de debite anuale de la stația hidrometrică din
zonă a fost determinat un debit mediu multianual de 0,176 m3/s. Debitul mediu multianual se
definește ca fiind cantita tea de apă care se scurge printr -o secțiune dată a pârâului Pătești, pe o
perioadă multianuală. Legislația î n vigoare privind funcționarea microhidrocentrale lor stipulează
asigurarea unui debit de servitute în aval de o lucrare de barare necesar asigurării condițiilor de
viață eco sistemelor acvatice , calculat atât în regim natural de curgere cât și modificat antropic .
Pentru caracterizarea scurgerii minime a pârâului Pătești s -a folosit debitul de servitute
cu probabilitatea de 95% (Q95%), definit ca fiind debitul cursului de apă depășit în procent de
95% din an, determinat pe baza șirurilor de debite existente î n secțiunea de calcul a debitelor
medii zilnice. Curba de durată a debitelor medii zilnice reprezintă un grafic al debitelor medii
zilnice ale pârâului Pătești desenat în f uncție de pr obabilitatea de depășire , obținut după formula:
( )
, unde:
– i reprezintă ordinea din șirul de debite medii zilnic e ordonat descrescător a debit ului Q;
– N este numărul total de valori ale șirului analizat.
Debitul de servitute de 0,044 m3/s cu probabilitatea de asigurare de 95% , a fost
determinat în urma valorificării întregului volum de date privind informațiile hidrologice și
morfologia pârâului Pătești, tipurile de sol și vegetație, regimul curgerii și al precipi tațiilor.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Rezultatele masurătorilor ne arată că debitul de servitute pe pârâului Pătești este asigurat
timp de 347 de zile dintr -un an , adică 95%.
Date asupra duratei debitelor medii zilnice a pârâului Pătești în perioada 1966 -2009
Tabel nr.2.1 .
Q mediu zilnic
m3/s Durata
(%) Număr de zile corespunzătore duratei
> 0,352 10 36
> 0,240 20 73
> 0,182 30 110
>0,151 40 146
>0,129 50 183
>0,109 60 219
>0,090 70 256
>0,075 80 292
>0,067 85 310
>0,057 90 329
>0,044 95 347
>0,041 96 350
>0,035 97 354
>0,029 98 358
>0,019 99 361
>0,005 100 365

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele studiului hidrologic într -o secțiune situată pe
pârâul Pătești, î n zona localității Sălă trucel, menți onâdu -se debitul mediu multianual, debitul de
servitute și debitele maxime cu probabilitățile de depășire de 1% și 5% , cu mențiunea că valorile
acestor debite de siguranță maximă nu conțin sporul de siguranță.

Valorile debitelor maxime, medii și minime pe pârâul Pătești
Tabelul nr.2 .2.
Nr
crt. Râul Secțiunea F
(km2) Hmed
(m) Qm
(m3/s) Q95%
m3/s Qmax p% (m3/s)
1% 5%
1 Pătești
(Sălătruc) Localitatea
Sălătrucel 16,00 825 0,176 0,044 97,00 53,00

Debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 1% pentru bazinul hidrografic al pârâului
Pătești a fost determinat folosind formula reducțională:

( ) ( )( )
( )

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

K = 0,28 = coeficient ul de transformare a intensității ploii din mm/oră în m/s și a
suprafeței bazinului hidrografic din km2 în m2;
α = 0,60, coeficient global de scurgere ;
m = 0,48; m
(I60)1% = 140 mm, intensitatea maximă orară cu probabilitatea de depașire de 1%;
F = 16 km2, suprafața bazinului hidrografic ;

( )
( )

Prin debitul minim cu asigurarea de 95% se înțelege debitul lunar minim anual din perioada
de monitoriz are calculat în următorul mod :
– din datele debitelor medii lunare obținute în perioada de monitorizare (1966 – 2009)
s-a selectat pentru fiecare an valoarea minimă a celor 12 debite medii lunare;
– prin prelucrarea statistică a șirului de debite medii lunare minime anuale rezultă
valoarea cu probabilitatea de depășire de 95%, care a reprezentat marimea căutată,
adică Q 95% = 0,044 m3/s.
Hidrograful pârâului Pătești este determinat în decursul unui an hidrologic de
următoarele elem ente, caracterist ice în principal cursurilor râurilor de munte :
 perioada de topire a zăpezilor determin ă valori crescute ale debitului , depășind de
de câteva ori valoare a debitului mediu multianual , asigurând un stoc de 45 -55%
din stocul anual;
 ploile , dau vârfuri de debit apreciabile și bruște ce depășesc , de asemenea de
câteva ori debitul mediu multianual, stocul de apă din lunile septembrie, oc tombrie
și noiembrie reprezentă circa 15 -20% din stocul anual;
 în perioada de iarnă și cea de vară , din lipsa precipitațiilor , debitul pârâului Pătești
are valo are scăzută datorită alimentarii redusă d in pânza subterană, ajungând
uneori la circa 0,05 -0,2% din debitul mediu multianual.
Rezultă deci o scurgere naturală extrem de variabilă a pârâului Pătești , cu debit mare în
timpul anului care de pășește cu mult debitul instalat al centralei electrice , debit ce nu va putea
fi utilizat în totalitate , așa cum este cazul amenajărilor hidroelectrice mari care dispun în schema
de funcționare capacități privind acumulare a și regularizarea debitelor .
Pentru centrala hidroelectrică de mică putere de pe pârâul Pătești putem concluziona
faptul că gradul de utilizare a stocului natural se situează undeva în intervalul de 75 -80%.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLU L 3. DIMENSIONAREA ENERGETICĂ Ș I ECONOMIC Ă

3.1. Debitul instalat

Valoarea debitului instalat reprezintă debitul maxim care poate trece prin conducta de
aducțiune și centrala hidroelectrică în funcție de căderea nominală . Curba de durată ne arată î n
procente valo area debitului ce se realizează într -un an calendaristic , oferind un mijloc de
determinare a cantității din resursa de apă ce poate fi folosită de turbină .

Figura 3 .1. Debitul instalat al centralei hidroelectrice Pătești

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

În alegerea valorii debitului instalat se pornește de la valoarea debitului multianual de pe
cursul pârâului Pătești, Q m = 0,176 m3/s, alegându -se o valoare superioara acestuia și care se
regăsește în cur ba de durată, adică Q i = 0,211 m3/s.
Coeficientul de echipare k se definește ca f iind raportul dintre debitul instalat si debitul
mediu multianual, iar în practica actuală a construcțiilor hidroenergetice pe fi rul apei fără
acumulare, k are valoarea cuprinsă între 1,0…1,5.

( ) ( ), de unde rezultă
Din curba de durată se observă faptul că debitele afluente mai mari decât debitul instalat
nu vor putea fi uzinate integral, astfel încât diferența Q afl – Qi va fi deversată . Alegerea unui
debit instalat mai mare decât cel de Q i (0,211m3/s) pentru microhidrocentrala Pătești însemna o
investiție mai mare în partea de construcție a centralei electrice și a conductei de aducțiune dar și
în echipamentele centralei. De aceea în alegerea finală a debitului instalat s -a apelat la calcule
tehnico -economic e, plusul de investiție fiind acoperit prin câștigul de energie în timpul
exploatării.

3.2. Potențialul hidroenergetic al pârâului Pătești

Potențialul teoretic brut este o marime bine precizată, invariabilă în timp și independentă
de condițiile tehnice sau economice și este folosit doar pentru studii compa rative reprezentând
aportul tuturor r esurselor de energie hidraulică di n bazinul Pătești . Includ e potențialul de
suprafață și potențialul liniar.
Potențialul teoretic de suprafață cuprinde procentajul energetic al întregului volum de apă
rezultat din precipitați ile și scurgerea apelor din bazinul hidrografic Pătești:
unde
h = 875 mm/an, înalț imea medie a precipitațiilor;
S = 16 km2, mărimea suprafeței în km2;
Hm = 825 mdMN, altitudinea medie a sup rafeței, față de nivelul mării.
cu un randament total de
100%
Potențialul liniar al cursului de apă Pătești reprezintă p uterea pe care microhidrocentrala
Pătești o poate produce și depind e de înalțimea H(m) de unde este captată apa și de debitul de

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

apă turbinat Q i în centrala electrica. Puterea brută teoretică disponibilă poate fi calculată folosind
o relație simplificată:
( – ), la care Q i = debit instalat, 0,211 m3/s
H1 = cota amonte, în zona de captare (m) , 560 mdMN ;
H2 = cota aval , în zona centralei (m), 390,50mdMN ;
9,81 = accelerația gravitațională (m/s2).

Potențialul hidroenergetic reprezintă energia echivalentă corespunzătoare volumului de
apă într -o perioadă fixată de 1 an de pe cursul pârâului Pătești. Dat fiind faptul că debitul râului
variază într -un interval de timp , energia livrată se calculează în raport de debitul mediu
multianual Q m = 0,176 m3/s.
Calculele efectuate ne arată că puterea hidroelectrică de pe cursul de apă Pătești se
poate valorifica numai prin tr-o amenajarea hidroenergetică bine proiectată și executată. Puterea
fructificată este mică pentru că numai o parte din debitul pârâului Pătești poate fi trecut prin
turbină și asta se datorează pierderilor de sarcină de pe traseul conductei de aducțiune precum și
pierderilor legate de intervenția randamentelor transformărilor din energie hidraulică în energie
mecanică și apoi în energie electrică.
Tehnologiile actuale folosite în construcția microhidrocentralelor și implicit a
microhidrocentralei Pătești face ca aceste pierderi de sarcină să fi reduse într -o mică măsură.
Pentru sistemele hidroenergetice i de producere a energiei electrice de câ teva sute de kW,
randamentul global se poate considera procentual la valoarea de 50% . În acest context puterea
teoretică ce s -a calculat p entru acest sector amenajabil a fost înmulți tă cu valoarea 0,50 în
vederea obținerii unui rezultat al puterii energetice cât mai realist. Rezultatul final se obține din
relatia:
( – ) unde ,
T = timpul de calcul (pentru energia anuală se utilizează 8760 ore )
Ƞtotal = randamentul total obținut în centrala electrică , format din randamentul circuitului
hidraulic, randamentul turbin ei si randamentul generatorului, cu valori uzuale între 75% și 85%.

, iar după transformarea î n MW se obț ine
valoarea : .

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

3.3. Alegerea turbinei

Turbina transformă energia hidraulică a apei în energie mecanică ș i depinde î n cea mai
mare măsură de că derea disponibilă pe sectorul de râu amenajat ș i de debitul instalat în
microhidrocentrală. Alegerea turbinei Banki (Crossflow) necesară amenajării Pătești s-a făcut în
baza graficului care defin ește domeniile de funcționare al e diverselor t ipuri de turbine , potrivită
în această situație, pentru curgeri cu debite mici și căderi mari.
Este o t urbină cu acțiune si curgere transversală transformând energia cinetică a jetului
de apă prin lovirea paletelor turbinei fără reduceri de presiune.

Figura 3.2 . Alegerea turbinei Banki pentru a menajarea hidroelectrică Păteșt i
debitul instalat 0,211 m3/s ; căderea nominală 169,50m

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Turbina Banki se î ncadrează în clasa turbinelor cu rotație lentă, unde fluxul de apă ce
trece prin tronsonul conductei de aducțiune intră prin clapeta de regl aj ajungând la rotorul
turbinei.
După trecerea apei prin rotorul turbinei aceasta iese pe partea opusă rotorului acționând
din nou asupra paletelor mărind randame ntul general al turbinei. Din carcasa turbinei apa curge
liber cu ajutorul unui tub de aspirație în bazi nul de liniștire de sub turbină spre canalul de fuga al
centralei electrice

Figura 3.3. Schema de principiu privind funcționarea turbinei Banki ( sursa: http://cink -hydro –
energy.com/ro/turbine -crossflow/ )
Caracterist ica principală a turbinei Banki constă în faptul că jetul de apă traversează de
doua ori p alele dispuse pe pe riferia rotorului datorită clapetei de reglaj .
Prima dată debitul de apă trece dinspre pe riferie spre centrul rotorului, traversează spațiul
liber din interiorul rotorului după care jetul de apă trece din interior spre exterior.
Randamentul turbinei Banki (Crossflow) este definit ca raportul între putere a furnizată de
turbină, adică puterea mecanică transmisă la arborele tu rbinei , și puterea absorbită , definită de
puterea hid raulică echivalentă debitului mă surat corespunzător căderii nete .

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Este proiectată să opereze în zona randamentului maxim pentru circa 80% din debitul
instalat ținând cont de variațiile inerente ale deb itului turbinat odată cu variația căderii și a
sarcinii cerute de sistem.
Pe lângă echipamentele principale ce echipează microhidrocentrala Pătești (turbina și
generatorul) m ai există o serie de componente , mecanice și electrice cum ar fi:
– multiplicatorul de turație;
– vane de î nchidere;
– sistem de control hidraulic pentru turbină;
– sistem de control și protecție electrică;
– transformatoare pentru serviciile interne și pentru transmiterea puterii.

3.4. Tehnologia de bază și principalii parametri energetici

Profilul principal al investiției îl constituie valorificarea potențialului hidroenergetic de
pe pârâul Pătești, printr -o amenajare hidroenergetică de mică putere, alcatuită dintr -o singură
treaptă de cădere, compusă din:
 frontul de captare ce cuprinde scara de pești amplasată lateral înspre versantul
stâng al văii pârâului Pătești, cu rol de a asigura transferul debitului de servitute
spre albia în aval și tranzitarea salmonidelor spre amonte în perioadele de
migrație, prag deversa nt din beton, canalul de spălare alcătuit dintr -un prag
deversa nt mobil din beton echipat cu clapetă de spălare și priza energetică de tip
lateral prevazută cu grătar metalic amplasat pe cursul pârâului la cota talvegului
de 558,50 mdMN ;
 desnisipatorul, a mplasat înspre versantul drept al cursului de râu adiacent
frontului de captare;
 conducta de aducțiune în lungime de 3330,00 m, cu diame trul de 500 mm și
material PAFSIN amplasată în mare parte în albia majora a pârâului Pătești ;
 centrala hidroelectrică, inclusiv canalul de fugă, amplasată pe terasa malului
pârâului Pătești cu p latforma la cota de 390.30 md MN ce are în componență
turbina și majoritatea echipamentului mecanic și electric.
Pentru amenajarea microhidrocentralei Pătești , ipote za generală de calcul a fost fă cută în
baza unui an mediu di n punct de vedere hidrologic, având datele de debite prim ite de la Institutul
Național de Hidrologie ș i Gospodărirea Apelor București . De asemenea pentru calculul

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

potențialului hidroenergetic se co nsideră valoarea 1 ca fiind valoarea randamentul ui total al
proceselor de transformare a energiei hidrau lice în energie mecanică, cu disponibilitatea utilizării
întregul volum de apă scurs pe secto rul amenajat și întreaga cădere disponibilă.
Suprafața totală din curba de durată a debitelor se împarte în fâșii cu baza egală de 5%
începând din origine , pentru a se putea calcula valoarea potențialului hidroenergetic al
amenajării în funcție de suprafața dată de debitul coeficientului de supraechipare (0,211m3/s)
măsurată în cm2, raporta tă la suprafața delimitată de v aloarea debi tului mediu multianual (0,176
m3/s), în funcție de asigurare a obligatorie a debitului de servitute ( 0,044 m3/s).
Rezultă : S1 = 42,98 cm2;
S2 = 54,74 cm2;

Astfel , se poate concluziona faptul, că pentru un an mediu din pu nct de vedere
hidrologic, la debitul mediu multianual dat , și pentru coeficientul de supr aechipare luat în calcul,
randamentul potențial mediu al centralei este: Ƞ mediu centrală = 78,50 %.
Cu ajutorul valorii randamentul ui mediu al centralei, se poate determina timpul de
utilizare al puterii instalate :

( – ) ( )

Figura 3.4. Delimitarea suprafețelor pentru calculul randamentului mediu al centralei Pătești

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Parametrii principali energetici ai microhidrocentralei Pătești sunt calculaț i în funcție de
condiț iile naturale ale cursului de apă , ținând cont de caracteristicile morfologice și geologice ale
albiei pe baza cărora s -au dimensionat elementele constructi ve, echipamentul hidro -electro –
meca nic.
Parametri energetici ai Amenajarii hidroelectrice de mică putere Pătești
Tabelul nr . 3.1.
Nr.
crt Obiectiv Cădere(m) Debit (m3/s) Aducțiunea
(conductă forțată) Putere
turbină
( kw) Energie
estimată
(MWh/an)
Tip
hidroa –
gregat Nr
grup
centrală Hb Hn Qm Qi Lungim e
(m) D
(mm)
1. MHC
Pătești 169,00 161,00 0,176 0,211 3330 ,00 500 350,00 963,00 BANKI 1

3.5. Evaluarea economică

Față de alte tehnologii de obținere a energiei electrice, microhidrocentralel e în general se
caracterizează printr -un cost al investiției foarte mare, depinzând de amplasa ment și de condiț iile
climatice.
Costurile amenajarii hidroelectrice Pătești includ construcțiile (captarea, conducta de
aducțiune, clădirea centralei), echipamentele (turbina, generatorul, transformatorul , liniile de
transpo rt) și tot ce înseamnă costuri legate de proiectare, achiziționarea terenului, studii l ocale,
concesiune și eliberarea avizelo r.
Încadrându -se în categoria microhidrocentralelor de mare cădere, unde costurile sunt mai
puțin costisitoare , calculele amenajarii hidroelectrice Pătești ajung la o valoare cup rinsă între
1000 și 15 00 euro pentru producerea 1 kW.
Trebuie amintit faptul că microhidrocentrala este amplasată montan, cu densitate mică a
populației, cu cerință mică de energi e electrică și costuri ridicate în privința liniilor de transpor t
energie către sistemul național.
Soluția finală a amplasamentului a depins în mare măsură de studiile hidrolo gice,
topografice și geologice, de materialele utilizate ș i metoda de construcț ie aplicată .
Graficul de venituri și cheltuieli conține , pe lângă costurile gener ate de amortisment, și
costuri medii anuale de exploatare , cum ar fi salariile, co nsumuri proprii, întreținere, având
valori cuprinse între 0.8 % și 1,5% din totalul investiției.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Rentabilitatea amenajării microhidr ocentralei Păteș ti se apreciază în timp, ținând cont de
veniturile și cheltuielile din perioada de exploatare .
O parte din cheltuieli sunt cunoscute ca fiind costuri generate de in vestiție, taxe de
concesiune, și o altă parte din componenta totală a cheltuielilor (care oscilează în decursul
exploatări i), face referire la costurile ce țin de întreținere, reparații, salarii.
După terminarea perioadei de exploatare , Venitul Net Actualiza t (VNA) rezultat ca
diferența dintre venitul ui actualizat și co sturile totale trebuie să aibă o valoare cât mai mare
pentru a se putea justifica rentabilitatea investiției.

3.6. Analiza oportunității de investire

Caracteristicile principale ale costurilor amenajării microh idrocentralei Pătești, situată la
poalele Masivului Cozia și care are ca domeniu principal de activitate producerea si livrarea de
energie electrică în sistemul energetic național sunt:
Putere instalată: 350 kW
Producția de energie anuală : 963 MWh
Costurile de investiție (sunt menționate în moneda euro):
 proiectare și urmarirea execuției : 44.135 EUR.
 construcții : 201.600 EUR.
 echipament : 188.055 EUR.
 instalații electrice și conexe : 48.090 EUR.
Total: 481.880 EUR.
 cheltuieli neprevăzute (3%) : 14.456 EUR.
Total investiție : 496.336 EUR.
Investiția specifică este:

Costul de investiție pentru MWh produs anual:

Cheltuieli de exploatare și întreținere estimată la 4% din investiția totală:

Microhidrocentrala s e construiește în termen de 3 ani, cu primul an rezervat proiectării și
obținerea autorizărilor necesare.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

În al doilea și al treilea an , se trece la faza de construcție a amenajării hidroelectrice
Pătești .
Punerea în funcțiune se realizează spre finalul anului trei , microhidrocentrala având
operabilitate în domeniul energiei la începutul anului patr u.
Venitul din energia vândută ș i toate cheltuielile de exploatare se contabilizează la finalul
fiecărui an.
Durata de funcționare a autorizației de gospodărie este de 35 an i cu intrarea în vig oare
odată c u punerea în funcț iune a microhidrocentralei de pe pârâul Pătești.
Rata medie de actualizare a capitalului este de 8%.
Pentru toate aceste condiții valoarea venitului net actualizat se calculează cu relația:

∑ (
( )
∑
( )

vIk = investiția în anul k (durata total ă 3 ani );
Vk = venitul din vânzarea energiei în a nul k (durata de exploatare 2 -35 ani);
Ok = cheltuieli de operare anuale;
Mk = cheltuieli de mentenanță anuale (reparații și întreținere ).
Venitul Net Actualizat în cazul amenajării Pătești va fi la final de peste 38.000 euro.
Înainte de aceste calcule, s -a efectuat o analiză de sensibilitate pentru determinarea
variației indicat orilor tehnico -economici , în special estimarea rentabi lității, ținând cont de o serie
de elemente ce prezintă un grad mai mic sau mai m are de incertitudine, cum ar fi:
– condițiile naturale (geologice, hidrologice, topografice);
– mărimea investiției și durata de execu ție a construcțiilor;
– costurile de producție și prețurile de valorificare a energiei în perioada de analiză , cu
precădere în perioada de returnare a împrumuturilor;
– cantitatatea de energie produsă în perioada de recuperare a costurilor investite , funcție
de realitatea perioadei respective;
– evoluția restricțiilor impuse de condițiile de mediu;
– cantitatea de apă ce ar putea fi scoasă din cadrul circuitului energetic, în vederea
asigurării necesarului de apă pentru noi consumato ri.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 4. SIGURANȚĂ ȘI ANALIZE

4.1. Încadrarea lucrărilor în clasa de importanță

Dimensionarea lucrărilor hidrotehnice ce alcatuiesc microhidrocentrala Pătești s -a făcut
în funcție de clasa de importanță, implicit categoria , conform STAS 4273/83, astfel încât să
permită tranzitarea debitelor de viitură cu probabilitatea de depășire de 1%, în condiții de
siguranț ă pentru terenurile din zonele adiacente .
Ansamblul uvrajelor și construcțiilor definitiv e de pe pârâul Pătești se înscriu în categoria
a IV de importanț ă, stabilită în funcție de:
 înălțimea pragului de captare ˂ 6,00 m;
 volumul biefului amonte creat de prag este 0;
 pragul deversor nu se încadrează în categoria baraje;
 diametrul conductei de aducțiune este mic;
 clădirea centralei hidroelectrice este amenajată în afara limitelor de inundabilitat e.
Metodologia de stabilire a clasei de importanță privind siguranța construcției
microhidrocentralei P ătești este dată de rela ția: , unde
RB – riscul construcției analizate;
IC – indice de comportare a construcției hidrotehnice ;
CA – consecințele avariei.
Indicele de comportare a constru cției hidrotehnice : , unde
PC – potențialul de cedare a construcției hidrotehnice;
SB – starea actuală a construcției hidrotehnice;
α = 1 ,00 (coeficient de proiectare în condițiile actuale) ;
β = 1,00 (coeficient pentru lucrări fără incidente) .

Stabilirea valorii pentru PC (potențialul de c edare )
Tabel ul nr.4.1.
Condiții de
fundare Evacuare de ape
mari Clasa de
Importanță Zona
seismică Tip
baraj Dimensiuni
baraj
rocă liber ˂ II D beton mici
20 25 5 10 10 10
Total punctaj pentru PC = 80

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Stabilirea valorii pentru S B (starea actuală )
Tabelul nr . 4.2.
Starea de
supraveghere Echipament Infiltrații Întreținere Vechime Colmatare Deformare
și deplasări Calcul
seismic
numai vizual operațional sub limitele
de atenție acceptabilă ˂10 ani fără probleme sub limitele
de atenție cf. normelor
actuale
3 17 7 5 10 10 17 6
Total punctaj pentru SB = 75

Stabilirea valorii pentru C A (consecința avariei)
Tabelul nr. 4.3.
Densitate
populație
aval Existență
sistem
alarmare Importanța
în raport cu
terții Numarul și
importanța ob.
economice Folosirea
terenului
aval Efecte
asupra
mediului Poziția
lucrării în am.
bazinală
nepopulat informează
autoritățile locale energie
electrică
ateliere
familiale pășune efecte
secundare Cedarea nu
are efecte
secundare
0 10 5 0 3 1 2
Total punctaj pentru CA = 21

Rezultă;

Deci:
pentru RB = 0,135 și având în vedere impor tanța locală a amenajării, construcția
hidrotehnică Pătești a fost încadrată în clasa a IV -a de importanță, categoria D , pentru care este
suficientă doar urmărirea curentă a comportării construcțiilor. Asigurarea de calcul este de 5% ,
iar cea de verificare de 1% .

4.2. Influența amenajării asupra obiectivelor existente în zonă și măsuri pentru
evitarea pagubelor

Concepția de proiectare a uvrajelor amenajării microhidrocentralei Pătești de pe pârâul
Pătești, din satele Pătești și Să lătrucel, jud Vâlcea influențează pozitiv cursul albiei pârâului
precum și obiectivele existente în zonă, după cum urmează:
– pentru a elimina procesul aluvionar asupra construcțiilor hidrotehnice, s -au executat
lucrări de amenajare a albiei pornind de la izvor către punctul de var sare pe circa 2400,00 m;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– în vederea evitării inun dării terenurilor din zonele adiacente, în cazul în care undele
de viitură tranzitează albia pârâului, s -au construit în dreptul frontului de captare culee laterale la
pragul deversant, proiectate în așa mod încât coronamentele acestora să se situeze deasu pra cotei
corespunzătoare nivelului atins de debitele cu probabilitatea de depășire de 1% , iar dimensiunile
rizbermei aferente frontului de spălare și prizei tiroleze au fost calculate încât coronamentele
zidurilor laterale cât și lungimea acestui uvraj să se situeze deasupra înalțimii și lungimii saltului
hidrau lic realizat la trecerea debitului cu probabilitatea de depășire de 1%, spr e șenalul
regularizării în aval ;
– stabilirea debitului instalat apropiat valori c de debitul multianual, dar și utiliz area
unui coeficient de echipare k = 1,2 ce permite dotarea centralei cu o turbină Banki, fiabilă și
capabilă să funcționeze cvasiconstant chiar și în condițiile de variație a debitului instalat în
raportul de 1/5. Astfel, pe lângă evitarea inundării și co lmatării prizei, această soluție de echipare
permite menținerea debitului de servitute pe albie și în perioadele de secetă sau de îngheț,
concomitent cu funcționarea centralei;
– procesul colmatării albiei în amonte de priză precum și menținerea u nui caracter
stabil al acesteia vor putea fi controlate prin acționarea vane i plane de pe frontul de spălare, în
scopul antrenării debitelor solide transportate de curentul de viitură și depuse î n spatele frontului
de captare pentru asigurarea unei secțiuni de scurgere optime .

4.3. Analiza din punct de vedere al gospodăririi apelor și protecției mediului

Datorit ă respectării proiectului de execuți e a lucrărilor, construcțiile ce fac parte din
amenajarea hidrotehnică Pătești nu au influențe negative asupra freaticului din zonă și asupra
apelor de sup rafață. În urma procesului de uzinare pentru producerea energiei electrice prin
intermediul turbinei Banki, apa captată prin grătarul prizei laterale și decantată în bazinul
desnisipator, va fi restituită în alb ia râului, fără a afecta calitatea sau compoziția sa chimică.
Din punct de vedere al unei avarii la priza de captare rezultă că nu pot exista creșteri ale
debitelor mai mari decât cel al regimulu i natural de curgere , iar în caz de accident pentru
conducta de aducț iune care lucrează sub presiune, aceasta nu prezintă risc de afecta rea a
obiectivelor din aval, aceasta fiind îngropată între albia min oră și ampriza drumului comunal,
doar î ntr-o singură secțiune , conducta subtraversează cursul de apă pe o lungime de circa 18
metri necesitând lucrări de stabilizare și consolidare a albiei pentru reducerea fenomenului de
afuiere și eroziune.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Nu au fost necesare alte lucrări suplimentare de apărare în albia râului de oarece albia
minoră a pârâului Pătești este morfologic de forma triunghiulară și trapezoidală pe sectorul
amenajat hidroenergetic, iar din punct de vedere geologic patul albiei și malurile râului sunt
formate din roci metamorfice și roci sedimentare. Pentr u protecția malurilor în zona de debușare
a apei din centrala electrică au fost prevă zute pe ambele maluri lucrări de protecție a acestora pe
o lungime de circa 15,00 m cu gabioane așezate pe saltele din gabioane, albia pârâului fiind
protejată prin interm ediul unei rizberme mobile alcătuită din bolovani de râu.
Fanta de acces a debitului de servitute din zona de captare este dimensionată astfel încât
să permită accesul valorii integrale a debitului de servitute impus Qs = 0,044 m3/s, verificarea
făcându -se prin citirea înălțimii lamei de apă ce tranzitează fereastra de captare a scării de pești.
În prima fază, construcțiile ce alcătuiesc amenajarea pârâului Pătești au un impact
negativ redus asupra solului, vegetației și faunei spontane datorită dimensiuni lor mici ale
lucrărilor realizate. Se prevăd lucrări de reveg etalizare a zonelor afectate din timpul execuți ei
construcțiilor și treptat se instituie un microecosistem specific amenajărilor de profil, într eținut în
permanență de către beneficiar .
Pentru c a impactul asupra mediului să fie cât mai mult atenuat, soluțiile constructive ale
microhid rocentralei Pătești trebuie să î ndeplinească următoarele cerințe;
– să asigure în permanență debitul de servitute pe cursul de apă în ved erea protejării
faunei salmonico le;
– să restituie integral apa folosită , fără modificarea calității ei din secțiunea de
prelevare , să aibă un grad super ior de curățare prin trecerea apei prin grătarele de
priză iar fluxul de apă uzinat în centrală să nu aibă posibilitatea intrări i în contact cu
substanțe poluante;
– pragul de captare să nu producă acumulări cu luciu important de apă care să conducă
la schimbări clima tologice sau de faună acvatică, și să fie prevăzut în același timp cu
o scară de pești pentru asigurarea transferului din lanțul trofic;
– materialele de construcț ii utilizate și folosite în amenajarea hidroele ctrică (beton,
oțel, lemn) să nu reprezinte poluanți de natură majoră , cu grad ridicat de nocivitate
sau să aibă perioadă îndelungată de biodegrabilitate;
– reducerea pe cât posibil la minim a turbidității apei în cazul unor lucrări de
întreținere sau reparații în albia pârâului Pătești;
– exploatarea în perioade de ape mici trebuie să fie făcută conform planului de
restricții i mpus de organul teritorial de gospodărire a apelor în vederea asigurăr ii
debitului de servitute, iar în perioade de ape mari sau viituri se va urmări în

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

permanență starea tehnică a construcțiilor, a echipamentului tehnic ce intră în
componența microhidrocentralei și a lucrărilor hidroedilitare, i ntervenind cu lucrări
specifice în caz de degradare a acestora.
Prin valorificarea eficientă a surselor de energie regenerabilă , cum este în cazul de față
energia hidraulică disponibilă de pe cursul pârâului Pătești , putem observa o reduce re la nivel
globa l a emisiilor de noxe în atmosferă.
Comparație emisii noxe dintre microhidrocentrala Pătești și o centrala electrică pe cărbune
Tabelul nr.4.4
Producție energie electrică
(MWh) Denumire noxe Cantitate noxe
(t/GWh)
Microhidrocentrala Pătești Centrală cărbune
1000 Fum și praf 1,30 9,5
1000 Oxizi de azot 1,16 8,14
1000 Bioxid de sulf 2 14
1000 Bioxid de carbon 80 565

În procesul tehnologic de producerii a energiei electrice de la microhidrocentrala Pătești
prin conversia potențialului dinamic al apei , nu intervin procesări auxiliare care ar utiliza
substanțe poluante. Turbina hidraulică, ce uzinează debitele de apă, precum și tubulatura de
conexiune este etanșă pe tot traseul circuitului hidraulic, de la captare pănă la punctul de
efluență .
Zgomotul produs în interiorul centralei de funcționarea echipamentelor este la nivelul de
52 dB și atenuat de că tre configurația clădirii , în exterior ne regăsindu -se valori de zgomot
nepermise, cu atât mai mult faptul că amplas area centralei electrice Pătești nu este în imediata
apropiere a zonelor locuite, iar vibrațiile sunt reduse spre zero prin stabilitatea dată de
proiectarea și dimensionarea corespunzătoare a fundației de beton .
Centrala electrică funcționează în regim automat, cu supravegh ere, lucrările de revizii,
reparații programate sau accidentale fiind efectuate sub comanda personalului instruit , în vederea
evitării incidentelor având ca rezultat poluarea apei .
Încadrarea arhitectonică în specificul zonei montane de pe cursul pârâului P ătești a
amenajării hidroelectrice , precum și atenuarea specificului industrial al construcțiilor , a fost
condiția principală în executarea lucrăr ilor.
Tot ca o măsură de compensare a impactului peisagistic, s -a prevăzut ca în cadrul
realizarii amenaj ării hidroelectrice de p ârâul Pătești , să se folosească gabioane care prin
umplerea spațiilor dintre pietre cu pămâ nt și vegetație, să fie reconstituit cadrul natural al zonei ,
reducându -se semnificativ impactul vizual.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 5 . DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A
CONSTRUCȚIILOR COMPONENTE

5.1. Descrierea obiectelor componenete

Pe valea pârâului Pătești, pe un sector de circa 3400,00 m , cuprins între cotele 558,00
mdMN și 388 ,00 mdMN se proiectează o captare , prevăzută cu priză energetică de tip lateral , o
centrală hidroelectrică de mică putere, legată de frontul de captare printr -o conductă de
aducțiune, realizată din tuburi de poliester armat cu fibră de sticlă și inserție de nisip tip
PAFSIN, cu diametrul de 500 mm .
Schema hidroenergetică este de tip derivație, de cădere mare, cu funcționare prin
devierea și re stituirea de bitului natural, în care componența uvrajelor este privită ca un sistem cu
multe elemente individualizate .

5.2. Captarea

Captarea, amplasată la cota talveg a pârâului Pătești de 558,5 0 mdMN , este formată din
pragul devresor, priza energetică, bazinul desnisipator , scara de pești și canalul de spălare.
a) Pragul deversor , construit din beton armat, cu profil practic , permite tranzitarea e ficientă a
debitului în aval, are înălțimea de 1,5 0 m de la linia terenului nat ural și deschiderea de 4 ,5m.
Culeea laterală mal stâng amonte a pragului deversant este zidul drept al canalului de
spălare, iar culeea laterală mal drept amonte delimitează pragul de peretele stâng al
desnisipatorului .
Pragul de versant în lungime de 6.90 m, este alcătuit dintr -un singur plot din beton simplu,
etanșat cu band ă PVC.
Cota coronamentelor culee lor amonte, respectiv 561,30 mdMN asigură protecția
terenurilor adiacente față de debitele de vi itură cu probabilitatea de depășire de 1%, situâ ndu-se
cu 0,20 m deasupra cotei lamei de viitură care tranzitează secțiunea prizei, calculate cu ajutorul
cheii limnimetrice , pentru regimul natural de s curgere în secțiunea amonte, pentru ipoteza în

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

care clapeta de la canalul colector este blocată și nu poate fi acționată pentru asigurarea evacuării
volumelor de apă ex cedentare.
Date de bază:
– cotă talveg amonte ↓ = 558,50 mdMN ;
– panta medie i = 11,00%;
– lațime albie minoră b = 6,00 m; lățime albie majoră B = 30 ,00 m;
– rugozitate n = 0,025;
– Qm = 0,176 m3/s;
– Q1% = 97 m3/s;
– Q5% = 53 m3/s.
√ , unde;
ω – aria secțiunii ;
C – coeficientul lui Chézy ;
R – raza hidraulică ; R = ω/p; p – perimetrul udat;
i – panta hidraulică.
Calculele au fost realizate folosind metoda hidraul ică fiind î nscrise în tabelul de mai jos:
Rezultate prag deversor
Tabelul nr.5.1
Q ω P R C
Q1% =97,00 m3/s 7,83m2 9,15m 0,86 5,73
Q5% = 53,00m3/s 5,06m2 8,11m 0,62 4,15

Din relația de calcul pentru debite le lichide din profilul transv ersal al pârâului Pătești
pentru secțiunea amonte al pragului deversor , se obține viteza a pei pentru debitele Q 5%(calcul ) și
Q1%(verificare): , de unde ( ), și se obține :
( )
( )
Pentru trasarea cheii limnimetrice în secțiunea pra gului deversant mai t rebuiesc stabilite
valorilor înălțimii lamei de apă pentru debitele de siguranță , tranzitate de prag. Formula de bază
pentru calculul deversoarelor de toate tipurile are următoarea expresie:
√ ( ) în care:
– Q = debitul tranzitat ;
– m = coeficient de debit al deversorului (0,30……0,50);
– b = lățimea pragului ( 4,50 m);
– g = accelerația gravitațională (9,81 m/s2);

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– H0 = sarcina hidraulică la prag cu considerarea vitezei de acces.

Pentru debit ul cu asigurarea de 5% ( calcul):
Q5% = 53,00 m3/s
V0 = v am = 10,40 m/s;
b = 4,50 m;
m = 0,35;
( √ ) ;
, unde
–

–

Înălțimea lamei de apă pentru debitul de Q 5%(calcul) este de H = 0,75 m .

Pentru debitul cu asigurarea de 1% (verificare):
Q1% = 97 m3/s;
V0 = v am = 12,30 m /s;
b = 4,50 m;
m = 0,35
( √ )

, unde
–

–
Înălțimea lamei de apă pentru debitul de Q 1%(verificare) este de H = 1, 10 m.
Date le principale privind trasarea cheii limnimetrice pragului deversor

Tabelul nr.5.2.
Pentru Q 5%
Q(m3/s) H(m) Cotă nivel în regim natural (mdNM) Vam (m/s)
53,00 0,750 559,25 10,40
Pentru Q 1%
Q(m3/s) H(m) Cotă nivel în regim natural (mdNM) Vam (m/s)
97,00 1,10 559,60 12,30

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Figura 5.1. Cheia limnimetrică a pragului deversor

Disiparea energiei debitelor exedentare tranzitate se face prin executarea unei rizberme
mobile formată din bolovani mari cu greutatea mai mare de 150 kg, amplasată î n aval de pragul
de deversare , cu o lungime de 12 ,00 m și lățimea aferentă deschiderii d eversorului, respectiv
4,50 m. Cota rizbermei mobile este la 558 ,70 mdMN.
Dimensionarea hidraulică a rizbermei mobile a fost calculată în ipoteza în care clapeta de
spălare și evacuare este blocată și nu poate fi manevrată pentru evacuarea debitului de viitură cu
asigurarea Q 1%. Pentru acest lucru s -a procedat la :
1. Calculul adâncimii contractate hc:

√ ( )
p = hprag = 1,50 m
α = 1,10;
Φv = 0,95;
bdeversor = 4,5 0 m;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

H0 = 8,80 m.
Ecuația pentr u calculul adâncimii contractate se rezolvă prin metoda apr oximațiilor
succesive. Într-o prima aproximație se neglijează h 1 de sub radical , apoi se introduce valoarea
obținută și se recalculează până când diferența între două valori nu depășește 5%.

√ ( )
2. Calculul adâncimii critice h cr:
√

√ ( )
( )

3. Calcul ul adâncimii conjugate :

[√ (
)
]
[√ (
)
]
4. Se stabilește forma saltului hidraulic prin compararea cu :
hav = H lama v. = 1,10 m;
Deci,
=> salt hidraulic îndepărtat.
5. Calculul lu ngimii minime a bazinului disipator :
, unde:
;
, în care =

adică lungimea rizbermei mobile în aval de
pragul deversor are o lungime de aproximativ 12 m .
b) Priza energetică, este de tip lateral prevăzută cu o fereastră de capta re, echipa tă cu un
grătar metalic la care f anta barelor este de 0,030 metri. Dimen siunea prizei energetice a
amenajării de pe pârâul Pătești este de 1,50 m x 1,00 m , executată din bare de oțel cu grosimea
de 1 cm. Debitele energetice captate prin fereastra de captare se adună î ntr-un bazin
compensator, de tip cuvă de beton, alcătuit dintr -o cameră de desnisipare prevăzut ă în două
trepte – treaptă desnisipato are și camera de încărcare.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Calculul dimensiunilor grătarului de acces a debitului captat în pr iza energetică de tip
lateral:
– Hgrătar = 1,00 m;
– Lgrătar = 1,50 m;
– Sbară = 0,01 m;
– tbare = fanta barelor = 0,030 m;
– S+t = 0,01 + 0 ,030 = 0,040 m;
– Qi = 0,211 m3/s;
– Vacces = viteza de acces în grătarele prizei = 0,50 m/s;
– A minimă de captare = Q i / V acces = 0,211 / 0,50 = 0,422 m2;
– Nmodule = număr module = L grătar / S+t =1,50 / 0,040 = 38 module
c) Bazinul desnisipator, cu o lungime de 32,00 metri, amplasat pe malul drept, asigură
decantarea debitelor captate și transferul acestora spre conducta de aducțiune. Bazinul
desnisipator este de tip cuvă din beton, prevăzut în două trepte, cu un radier coborâtor având
panta de 3.50% și cota coronamentului zidurilor laterale situată la 561.75 mdMN . În secțiunea
transversală, bazinul desnisipator este unicameral, cu deschide rea de 2,50 m și înălțimea
pereților variind din a monte spre aval de la 3,45 m la 4,75 m.
Prima treaptă a bazinului des nisipator , în lungime de 27 m , joacă rolul unei camere de
decantare a depunerilor solide transportate de debitul captat. Spre aval, camera de decantare este
echipată cu o vană de sp ălare cu dimensiunile de (1,20 x 1,20 ) m, care prin manevrabilitatea e i
evacue ază în pârâu depunerile solide decantate pe radier. După vana de spălare, radierul
bazinului este prevăzut cu un pra g simplu de beton, de 0,50 m , care delimitează trecerea spre
treapta a doua a bazinului ce are ca sarcină î ncărcarea aducțiunii. Camera de încărcare a
aducțiunii, în lungime de 5,50 m și o pantă coborâtoare a radierului de 5,00%, asigură încărcarea
conductei precum și reglajul debitelor captate prin intermediul unei vane de închidere și reglaj,
montată la intrarea în conductă .
Calculul dime nsiunii bazinului desnisipator:
– pentru lungimea bazinului:

( )
α = coeficient de ne uniformitate , cu valori cuprinse între 1,50 – 2,00;
v = viteza de curgere pe orizontală în bazin = 0,10 m/s – 0,50 m/s;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

μ = viteza de sedimentare a particulelor în suspensia de apă, ce are
următoarele valori:
– pentru d 1 = 0,5 mm → μ = 6,00 cm/s;
– pentru d 2 = 1,00 mm → μ = 10,00 cm/s;
– pentru d 3 = 1,50 mm → μ = 15,00 cm/s.
v = 0,3 0 m/s;
H = înălțimea utilă, considerându -se că:
– H depuneri = 1/3 din H bazin;
– Hgardă pentru valuri = min.0,30 m;
Dacă:
Hbazin = 3,90 m ;
Hdepuneri = 0,33 x 3,90 = 1,30 m;
Hutil = 3,90 -1,30 = 2,60 m;
d1 = 0,50 mm → μ = 6,00 cm/s;
atunci,

L1 desnisipator = 27,00 m.
d) Scara de peș ti este amplasată î nspre versantul stâng al râului și proiectată pentru un
debit de 44 l/s, fiind construită din beton cu înălțimea variabilă de 1,3 m – 1,85 m, prevăzută cu
un canal având lăț imea de 1,00 m și lungimea de 24,00 m . Este prevăzută cu timpane de beton de
0,30 m înălți me și 0,80 lățime, poziționate în șah la fiecare 1, 00 m.
Calculul dimensiunilor ferestrei de acces a debitului de servitute în scara de pești:
A minim necesară = Q s / V acces in scară , unde
Qs = 0,044 m3/s;
Vacces în scară = 0,5 m/s;
A minim necesară = 0,044 / 0,5 = 0,09 m2.
S-a ales dimensiunile ferestrei de captare a debitului de servit ute:
b = 0,20 m;
h = 0,25 m.
A reală = 0,20 m x 0,25 m = 0,05 m2.
e) Canalul de spălare este amplasat adiacent pr agului deversor , executat din beton, cu
secțiune de spălare dreptunghiulară de forma unui d eversor mobil cu înălțime de 0, 9 m și
deschidere a de 3,5 0 m, având în față un prag de beton de forma unei cuve, echipat cu o clapetă
metalică de spălare cu dimensiuni de 3,5 0 m x 0,9 m , care asigură spălarea frontului de captare.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

5.3. Conducta de aducțiune

Conducta de aducțiune, are un diametru de 500 mm și structura din PAFSIN , desfășurată
pe un traseu î n lungime de 3330,00 m majoritar în albia majoră ș i spre ampriza drumului
comunal, îngropată pe tot traseul ei, pornind de la confuzorul camerei de încărcare a
desnisipatorului .
Subtraversarea are o lungime de 17,85 m, executată sub cota talveg la a dâncimea de 1,84
m, încastrată într -un inel din beton cu grosimea de 0,3 0 m armat cu plasă ti p Buzău cu
diametrul de 10 mm. În zona subtr aversării, albia pârâului a fost consolidată si calibrată cu
lucrări de stabilizare pentr u reducerea fenomenului de afuiere și eroziune.
În zonele de intersecție cu podețele din lungul traseului, conducta este îngropată , iar
protecția ei este asigurată de un inel de beton cu grosimea de 0,30 m armat cu pl asă tip Buzău
de 10 mm. Pe toat ă lungimea ei, conducta este îngropată în tranșee și protejată de jur împrejur
cu material necoeziv compactat în straturi de 0,20 m, până la un grad de compactare de 95 %.
În stabilirea diametrului conductei s -a ținut cont de admiterea pierderi de sarcină pe
aducțiunea sub presiune de 4% din căderea brută . Relația de dimensionare este:
(
)

n = coeficientul de rugozitate = 0,015 ;
Qi = debitul instalat = 0,211m3/s;
L = lungimea conductei = 3330 m;
H = H 1 – H2 = 169,5 m.
(( ) ( )
)

5.4. Centrala hidro electrică

Aceasta reprezintă ansamblul format din clădirea centralei, construcții le aferente clădirii,
echipamente electrice și echipamente mecanice . În cadrul centralei Pătești se realizează efectiv
transformarea energiei hidraulice a apei în energie mecanică și apoi în energie electrică.
a) Centrala electrică de mica putere Pătești e ste amplasată pe terasa malului drept amonte
al pârâului Pătești , având cota platformei la nivelul de 390,30 mdMN , iar cota 0,00 la 390,50

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

mdMN. Structura de rezistență a centralei are dimensiunile de 4,60 m x 5.60 m, formată din
stâlpi din beton armat c u grinzi longitudinale și transversale.
Fundațiile sunt izolate, din beton armat, sub stâlpi, cu grinzi de fundare perimetrale, din
beton armat. Închiderile exterioare sunt realizate din cărămidă termoizolantă Porotherm.
Cota 0,00 = 390,50 mdMN a centralei electrice are, prin configurația terenului, garda
asigurată peste nivelul de inundabilitate de Q1%..
Centrala este echipată cu o turbina Banki (tip Cr ossflow ), conform ă cu cerințele privind
funcț ionarea ei la un debit instalat de 0,211 m3 /s, prevăzută cu vană de închidere.
Apa pentru funcționarea turbinei ajunge în centrala electrică printr -un distribuitor
metalic situat deasupra cotei platformei.
Aspiratorul metalic al turbinei debușează apa în bazinul de liniștire și face legat ura
hidrau lică cu bieful aval ce asigură cota de apă minimă din aval pentru buna funcționarea a
turbinei.
Pentru situații de urgență, s -a prevăzut echiparea centralei cu un sistem by -pass. Debitul
de apă uzinat de centrala hidroelectrică Păteșt i este monitorizat prin instalarea unui debi tmetru
pe conducta de aducțiune, înaintea distribuitorului din centrală.
Centrala electrică mai cuprinde o serie de componenete (necesare sistemul ui electric și
pentru cel de control) , cum ar fi:
– sistem de co ntrol hidraulic pent ru turbina și vane;
– regulator de turație pentru a regla viteza turbinei cu cea a generatorului;
– sistem de control și de protecție electrică;
– transformator pentru serviciile interne și pentru transmiterea puterii;
– sistem de răcire și de lubrifiere;
– sursă de putere de rezervă ;
– sistem de siguranț ă și de alarmă î mpotriva incendiilor ;
– sistem de telecomunicații;
Racordarea la reteaua electrică de distribuție se face printr -un post de transformar e
ridicător (0,4 / 20 kV ), amplasat pe platforma împrejmuită a centralei , o linie electrică sub terană
de 20 kV în lungime de 940m , și un stâlp prevăzut cu un separator .
Verificarea siguranței în exploatare a centralei hi droelectrice Pătești pentr u debitul cu
asigurarea de 1% (verificare);
Date:
Q1% = 97 m3/s;
↓talveg = 387,00 mdMN;
balbie = 4,50 m;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

↓terasă centrală = 390,00 mdMN
n = 0,025;
i = 8%.
√
Nivel lamă apă la Q 1%

Tabelul nr.5.3.
Hlamă apă Ω P R C Q1%
1,80 m 8,86 m2 11,09 m 0,79 5,26 97 m3/s

Q1% = ω x v
v = v 0 ; v0 = Q1% / ω = 97 / 8,86 = 10,94 m/s.
( √ )
( √ )

/ 2g

( )

Din calcule re zultă că înălțimea lamei de a pă în cazul viiturii cu debitul de 97 m3/s este
de 1,80 m, r espectiv cota de 389,30 mdMN, care se situează în limitele taluzului, neafectând
platforma centralei aflată la cota de 390,30 mdMN.
b) Bazinul de liniștire este o construcție hidro tehnică amplasată sub cladirea centralei, cu
dimensiunile de (2,80 x 1,60 ) m și adâncimea de 1,40 m, și structura din beton armat ( radier
beton armat cu grosimea de 0,50 m și pereți din beton armat cu grosimea de 0,30 m).
Restituția apei se face că tre bazinul de liniș tire, apoi mai d eparte către canalul de fugă,
asigurând debușarea debitului uzinat că tre emisar.
c) Canalul de fugă este o amenajare de tip deschis, cu secțiunea dreptunghiulară de (1,00
x 2,00 ) m și o lungime de 9,00 m ce are rolul de a debușa apele uzinate în albia pârâului Pătești ,
situat la cota 388,00 mdMN.
Albia pârâului este protejată în zona de debușare, prin intermediul unei rizberme mobile
alcătuită din bolovani de râu, cu greutatea G>150 kg, dar și prin protejarea celor două maluri pe
o porț iune de circa 15,00 m, cu gabioane amplasate pe saltele de gabioane.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

PARAMETRII CONSTRUCTI VI AI AMENAJĂRII HIDROELECTRICE PATEȘ TI

Tabelul nr.5.4.
A.FRONTUL DE CAPTARE
Cota talveg 558,00 mdMN
Cota NNR 560,00 m dMN
Tip prag deversant Devers or din beton
Lățime canal de spălare 3,50 m
Dimensiuni clapetă de spălare 3,50 m x 0,90 m
Lungime canal de spălare 4,10 m
Lungime rizberma mobilă prag 15,00 m
Cote rizberma mobilă 558,70 mdMN – 558,80 mdMN
Cota culeei amonte 561,30 mdMN
Cota grătar priză laterală jos 558,50 mdMN
Cota grătar priză laterală sus 559.00 mdMN
Dimensiuni grătar priză laterală 1,00 m x 1,50 m
Lungime prag deversor 6.90 m
Lățime prag deversor 4,50 m
Lungime rizbermă prag deversor 12,00 m
Lățime rizbermă prag deveror 4,50 m
Cota radier rizbermă prag deversor 558,10 mdMN
Tip bazin desnisipator Suprateran, tip cuvă unicamerală în două trepte
Lungime bazin desnisipator 32,50 m
Lățime bazin desnisipator 2,50 m
Cote radier bazin desnisipator 558,30 mdMN – 557,10 mdMN
Dimensiuni stavila de spălare tip vană perete 0,90 m – 0.90 m
Cota inferioară confuzor conducta de aducțiune 557,40 mdMN
Tip stavilă acces în conducta de aducțiune Vană plană
Cota acces în scara de pești 559,65 mdMN
Dimensiuni fereastra de captare debit de servitute 0,20 m x 0,25 m
Poziție fereastra de acces în scara de servitute Amonte mal stânga, adiacent pragului deversor
Lungime scara de pești 24,80 m
Lățime scara de pești 0,30 m x 0,80 m
Poziție șicane în canalul scării de pești Din 1m în 1m, poziționate în sah
Cota debușare scara de pești 558,70 mdMN
B. CONDUCTA DE ADUCȚIUNE
Lungime conducta de aducțiune 3330,00 m
Diametru conducta de aducțiune 500 mm
Tip tubulatură PAFSIN
Traictoria conductei de aducțiune Albia majoră și spre ampriza drumului comunal
C. CENTRALA HIDROELECTRICĂ
Cota platformei centrala electrică 390,30 m dMN
Cota 0,00 centrală 390,50 m dMN
Dimensiuni în plan a centralei 5,60 m x 4,60 m
Dimensiuni în plan ale bazinului de liniștire 2,80 m x 1,60 m
Adâncimea bazinului de liniștire 1,40 m
Lungime canal de debușare 9,00 m
Dimensiunile în secțiune ale canalului de debușare 1,00 m x 2,00 m
Cota debușare în albie a canalului de fugă 388,00 m dMN
Protecție albie la debușarea canalului de fugă Cu anrocamente G>150 kg și cu saltele de gabioane

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 6 . REGULAMENT DE EXPLOATARE , ÎNTREȚINERE
ȘI REPARAȚII

6.1. Regulament de exploatare

Exploatarea amenajării hidroelectrice Pătești implică în principal următoarele operații:
 urmărirea și măsurarea sistematică a debitelor de apă;
 efectuarea de analize fizico -chimice a apei;
 curățirea și spălarea periodică a depunerilor;
 curățire a și menține rea în stare de funcționare a dispozitivelor mecanice care
sunt prevăzute în sistem;
 asigurarea funcționării la nivelul indicatorilor optimi a agregate lor mecanice,
și a instalațiilor electrice ;
Consumurile efective de apă prelevate și evacuate în receptor , se evidențiază în fișa
necesarului de apă, întocmită de către personalul responsabil cu protecția mediului .
Nu este admis să se înscrie date false sau eronate care ar conduce la concluzii și analize
greșite privind funcționarea instalațiilor l a parametrii proiectați .
Evidențele care trebuiesc ținute obligatoriu , se clasifică în:
– evidențe privind elementele sistemului ( documentații tehnice, capacitățile
tuturor unităților sistemului, procese verbale de recepție);
– evidențe de exploatare, ce cuprind e:
1) jurnalul la zi (consemnarea d eteriorări utilaje lor sau a unor
mecanisme , scoaterea din funcțiune parțială sau totală a sistemului
amenajării hidroelectrice Pătești );
2) rapoarte asupra personalului; registrul de predare a schimbului de
lucru;
3) registrul de exploatare:
Evaluarea exactă a eficienței instalațiilor de a limentare cu apă se face prin mă surarea
debitului și a volumelor d e apă captate și distribuite. Măsurarea volumului de apă este necesară
pentru a analiza diverse le metode de comparație, ajutând la întocmirea graficelor , stabilind în
acelați timp și măsurile ce trebuiesc luate în considerare , pe durata exploatării.
Înreg istrarea debitelor de apă ajută la:

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– obținerea de informații asupra eficienței în funcționare;
– controlul rațional al operațiilor unitare ;
– stabilirea cantităților de apă ;
– asigurarea datelor necesare înregistrării randamentelor realizate.
Urmărirea comportării în timp a construcțiilor ce formează amenajarea Pătești, se
realizeaz ă pe durata de exploatare , prin supravegheri curente asupra stării tehnice , cât și prin:
– verificări periodice, stabilite la intervale de timp;
– verificări operative cauzate de evenimente deose bite ( seism, inundații , sau în
momentul apariția unei avarii).
Lucrările efect uate se evidențiază în Dosarul de come nzi de lucruˮ, ce conține pentru
fiecare lună, denumirea lucrărilor de inte rvenție pentru toate componentele din cadrul
amenajării.
Dacă se constată apariția unor deteriorări ce se consideră a afecta rezistența, stabilitatea și
durabilitatea construcțiilor, se va realiza , conform normativelor legale, o inspecție extinsă asupra
construcției respective, urmată de o expertiză tehnică.
Exploatarea captării cuprinde totalitatea operațiilor ce se efectuează în vederea prelevării
din sursa de apă a debitului stabilit , cu respectarea următoarelor condiții;
– asigurarea continuității preluării apei din pârâul Pătești, corespunzător
programului stabilit, nefiind permise întreruperi de func ționare , decăt în cazuri
considerate ca fiind de forță majoră;
– menținerii la o valoare constantă a debitului preluat din pârâu, strict pentru
satisfacerea cerinței de apă din perioada respectivă;
– asigurarea calității apei preluate prin păstrarea stării de curățeni e a terenului ce
constituie zona de protecție sanitară a captării, respectând condițiile impuse de
legislația în vigoare .
Exploatarea rețelei de aducțiune și distribuție a apei cuprinde totalitatea operațiunilor ce
se efectuează în vederea funcțion arii capacității de transport la parametrii stabiliți în regulame nt
și constă în:
– prevenirea avariilor, a defecțiun ilor de orice fel ce pot avea influiențe negative
asupra funcționării rețelei de distribuție;
– posibilitatea efectuării de manevre privind izolarea unor porțiuni din rețea î n
cazul apariției unei avarii;
– identificarea pierderilor de apă de pe traseul conductei de aducțiune;
– asigurarea și menținerea unei presiuni minime;
– verificarea rețelei de aducțiune în perioadele de îngheț.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Grupul de el ectropompe din centrala electrică necesită următoarele condiții de lucru:
– alimenta rea cu energie electrică să fie conformă cu normele tehnice în vigoare;
– conținutul de nisip și alte imp urități aflate î n suspensie nu trebuie să depășească
1g/l;
– temperatura apei să se încadreze în intervalul 40C – 200C;
– întreținer ea grupului de electropompe trebuie să fie executat ă numai de personal
calificat pentru acest scop. Nu sunt admise improvizații sau modificări. La
constatarea unor anomalii de funcționare se va recurge la demontarea pompei și
trimiterea ei către un atelier de profil. După 3000 de ore de funcționare , este
obligatorie o revizie a tuturor piesel or componenete, chiar dacă nu a intervenit o
defecțiune în cauză.
Pentru pe rioadele de secetă se impun o serie de restricții stabilite pr in regulamentul de
exploatare. Î n acest interval de timp se pot efectua re parații capitale ale utilajelor și ale
instalațiilor .
În cazuri speciale (viituri, scurgeri de ghețuri), când se cons tată distruger i sau deteri orări
ale construcțiilor amenajă rii Pătești, conform Legii Apelor nr.10 / 1996 cu privire la fenomenele
meteorolog ice periculoase și a accidentelor ce p ot avea la construcțiile microhidrocentralei,
beneficiarul are obligativitatea de a lua următoarele măsuri:
– să anunțe coordonatorul hidroedilitar din zonă, în speță Sistemul de Gospodarire a
Apelor Vâlcea asupra deteriorărilor constatate și să repare lucrările afectate în cel
mai scurt timp;
– să facă o expertiză tehnică a tuturor construcțiilor din componența amenajării ;
– să consolideze construcțiile afectate și să le refacă la starea inițială;
– să mențină perimetrul de protecție sanitară co nform normativelor în vigoare.

6.2. Întreținere și reparații

Întreținerea rețelei de alimentare cu apă cuprinde totalitatea o perațiunilor ce se pot efecta
pentru ca aceasta să asigure capacitatea de transport.
Controalele instalațiilor sistemului de captare -aducțiune -distribuție ș i evacuare se face
zilnic de că tre personalul deservent al amenajării hidroelectrice Pătești, pregătit în acest scop , cu
sarcina principală de a remedia defecț iunile constatate.
Operațiile de întreținere se execută în mod pla nificat, pe baza graficelor elaborate și
aprobate din timp, ș i constau în:

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– spălarea, curățir ea și dezinfectarea conductelor. Spălarea rețelei se face o dată pe
an, iar în unele porțiuni deficitare din punct de vedere al circulației apei, ori de
câte ori este nevoie. Procedeul de spălare se face prin crearea în conductă a unei
circulații cât mai intense a apei, realizată î n tronsoane de 80 -100 m prin
deschiderea completă a unui hidrant . Operațiunea durează până când apa scursă
va fi limpede, de regulă 5 -10 minute. Dezinfecția se execută ori de câte ori se
constată prezența în apă a u nor elemente b iologice, sau atunci când se înlocuiește
un tronson de conductă mai mare de 10 m.
– revizii preventive ce cuprind verificarea vanelor și a c elorlalte armături;
Activitatea de întreținere are ca scop prevenirea uzurii , înainte de term enul planificat , a
echipamentelor ce intră în componența amenajării Pătești.
Prin planul de aprovizionare tehnico -materială se asigură toate materialele necesare
întreținerii și reparațiilor , astfel încât activitatea să se desfăș oare normal.
Pe baza programului anual stabilit se efectuează:
– inspecții și revizii preventive, ce pot fi zilnice , săptămânale sau lunare și au ca
scop verificarea tuturor părților componente ale co nstrucțiilor și instalațiilor care
sunt la vedere. Constatările , se consemnează la sfârșitul zile de muncă , pentru a
lua măsurilor ce se impun ;
– reparații le curente neplanificate se fac ori de câte ori se semnalează necesitatea
efectuării lor cu ocazia inspecției preventive;
– reparațiile curente planificate au ca scop remedierea defecțiunilor apărute între
două revizii , si care nu necesită întreruperea imediată a unei părți d in sistem,
precum și verificarea mecanismelor c u scopul prelungirii durate lor de
funcționare;
– reviziil preventive cu scopul verificării modului de funcționare a diverselor
sisteme de acționare (vane, ventile, instalații electrice de semnalizare,
automatizare și sistemul pornire -oprire a electropompelo r) și efectuarea
remedierilor;
– revizia generală a construcțiilor ce formează amen ajarea hidroelectrică Pătești, la
care se execută suplimentar operațiuni de curățire, spălare, precum și î nlocuirea
pieselor uzate, ungerea agregatelor și vopsirea lor;
– activități speciale pentru pregătirea exploatării pe timp de iarnă și luarea
măsurilor ce se impun după trecerea acestei perioade . Aceste măsuri sunt
programate să se efectueze în fiecare toamnă , dar și în caz de necesitate , cu scopul

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

de a proteja împotriva înghețului diferitele instalații, v ane, pompe, conducte și
remedierea diferitelor pierderi de apă.
Toate defecțiunile constatate se consemnează în Cartea Construcției, urmând să fi supu se
unor analize pertinente și responsabile de către factorii de decizie din cadrul amenaj ării
hidroelectrice Pătești.

6.3. Personalul de exploatare

Schema de organizare a microhidrocentralei Păteșt i este concepută astfel încât să
funcțio neze cu personal de exploatare bine instruit și specializat pentru ac est tip de activitate
economică, iar r egulamentul de exploatar e impune acest lucru.
Activitatea de bază a microhidrocentralei nu se rezumă doar la întreț inere și supraveghere
ci și la urmărirea funcționării agregatelor la randament optim.
Procesul de producere a energiei electrice se supune normelor și reglementărilor specifice
legale, aflate în vigoare , atât sub aspectul protecției muncii cât și din punc t de vedere al igienii
munci i.
Zilnic, înainte de începerea lucrului, se face o instruire verbală pentru fiecare angajat.
La punctul de lucru sunt afișate instrucțiunile de lucru cu fazele aferente procesului de
lucru . Echipamentul de protecție trebuie să fie în conformitate cu nor mele de protecție și compus
din:
– salopetă din bumbac pentru a se evita producerea de scântei electrostatice;
– cizme de cauciuc; mănuși de protecție.
Centrala el ectrică Pătești este împrejmuită pe întreg perimetru cu gard metalic și plasă de
sârma la î nălțimea de doi metri . Paza este asigurată de către personal propriu, instruit pentru
acest gen d e activitate. Iluminarea amplasa mentelor se face corespunzător pe timp de noapte și
sunt dotate cu sisteme de alarmare sonoră în caz de necesitate .
Centrala electrică este prevăzută cu marcaje pentru ieș irile de urgență în caz de incendiu
și are în dotare echipament de intervenție pentru acest gen de situație.
Pentru întreaga întrega activitate de exploatare și î ntreținere a construcțiilor ce fac parte
din amenajarea hidroenergetică de pe cursul pârâului Pătești ce are ca scop principal producere a
de energie electrică, răspunde administratorul Microhidrocentralei Pătești.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 7 . STUDIU DE IMPACT

7.1. Legislație și obiectivele studiului.

Studiu de impact asupra mediului privind amplasarea Microhidrocentralei Pătești a fost
realizat în concordanță cu legislați a din domeniul protecției mediului și a ariilor protejate,
protecției și conservării biodiversității coroborat cu direct ivele comunitare în domeniu.
Actele normative care constituie baza legală a studiului sunt:
– O.U.G. nr. 195/2005 priv ind protecția mediului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea n r. 265/2006;
– O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și fauni i salbatice;
– O.U. G. nr. 135 din 2010 a M.M.P. privind metodologia de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
– Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului nr. 863/2002
Obiectivele studiului constă în:
 prezentarea modificărilor fizice ce rezultă din implementarea amenajă rii;
 evaluarea poten țialelor surse de poluare a factorilor de mediu din faza de
construcție căt și în perioada de funcționare;
 impactul pe care îl poate genera implementarea construcției hidroenergetice
de mică putere asupra factorilor de mediu.
Realizarea acestor obiective se face prin:
 aspecte legate de studiul impactului asupra mediului privind amplasarea
componenetelor microhidrocentralei (pragul de captare, priza de apă,
deznisipatorul, aducțiunea, centrala electrică);
 prezentarea surselor ce pot afect a calitatea apelor de suprafață;
 prezentarea surselor ce pot afecta calitatea apelor freatice ;
 prezentarea surselor de poluare ce pot afecta factorul de mediu sol;
 prezentarea surselor de poluare ce pot afecta factorul de mediu aer

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

7.2. Lucrări de construcție

În perioada de construcție a amenajării Microhidrocentralei Pătești s-au executat o serie
de lucrări cu caracter provizoriu ( drumuri de acces, platforme tehnologice, devieri ale cursului
de apă), lucrări ce au fost desființate odată cu terminarea operațiunilor de bază.
Drumurile de acces au fost efectuate din nivelarea dămburilor de balast ce opturau
secțiunea de curgere naturală a pârâului , avînd rol de platformă de execuție pentru construcția
aducțiunii . De pe rambleul provizoriu se lansează cu macaraua tuburile din PAFSIN și se ț in la
poziție pâ nă ce se execută operația de î mbinare .
După terminarea lucrărilor, platformele provizorii se desființează , aducându -se pe cât
posibil terenul la cadrul natural existent.
Platformele tehnolog ice au fost constituite în zona captării și în zona de amplasare a
clădirii centralei. De pe aceste platforme tehnologice se pot efectua lucrările de con strucții
montaj la priza de captare, respectiv la clădirea centralei. Lucrările pentru amplasarea
platformelor tehnologice sunt identice ca procedură , cu cea a executării drumurilor de acces.
Devierea de apă a fost necesară pentru:
 executarea în siguranță a lucrărilor proiectate în zona captării, prin devierea în
două etape a cursului de apă;
 executa rea lucrărilor la a nsamblarea tuburilor ce formează conducta de
aducțiune , pe sectorul unde aceasta traversează cursul pârâului Pătești.
Îndepărtarea apei pârâului din zona de lucru se face prin realizarea u nui șenal de deviere
ce are ca scop:
 efectuarea la uscat a lucrărilor , prin îndepărtarea apelor de suprafață și coborârea
nivelului hidrostatic;
 protejarea lucrărilor în curs de execuție , a utilajelor, materialelor de construcție
precum și asiugurarea securității lucrătorilor;
 menținerii curgerii natur ale a pârâului, fără a tulbura sistematic apa prin
traversarea sau executarea un or operații tehnologice direct î n cursul de apă;
 reducerea impactului determinat de efectuarea lucrărilor în mediul acvatic prin
creșterea turbidității apei .
Pentru realizarea amenajarii Microhidrocentralei Pătești au fost necesare următoarele
materiale și resurse naturale:

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– nisip;
– pietriș;
– piatră spartă și pietriș sortat;
– piatră brută;
– pământ rezultat din săparea aducțiunii;
– gabioane (oțel beton, plasă de sârmă, piatră);
– subst anțe neutralizatoare sau materiale absorbante în vederea asigurării
intervenției în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanți;
– conducta din PAFSIN;
– armături pentru fundații;
– scândură pentru cofraje;
– beton simplu (preparat) pentru fundații;

7.3. Generarea și eliminarea deșeurilor.

Pe toată perioada lucrărilor de construire a amenajării hidroenergetice de pe cursu l
pârâului Pătești au fost generate o serie de deșeuri rezultate din:
a) activitatea de producție;
b) deșeuri menajere;
c) deșeuri de ambalaje.
a) Deșeuri le din activitatea de producție :
– uleiuri uzate, fac parte din categoria deșeurilor periculoase rezultate ca urmare a
schimbului de ulei la utilaje . Acesta a fost colectat într -un recipient metalic,
amplasat pe o suprafață b etonată și acoperită, impermebializată, pentru a nu
afecta solul, apele de suprafață sau freatice, apoi predat unui agent economic
autorizat din punct de vedere al protecției mediului să achiziționeze acest tip de
deșeu;
– anvelope uzate, sunt deșeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării
anvelopelor uzate ale mijloacelor au to și sunt predate odată cu înlocuirea celor
noi.
– deșeuri din decopertare și excavare pentru realizarea frontului de captare (circa
600,00 m3, din care s -au folosit ca ump luturi în spatele zidurilor laterale 150,00
m3, 260,00 m3 utilizați la executarea platformelor tehnologice, restul fiind
transportată spre halda de steril a Primăriei Comunei Sălătrucel);

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– deșeuri di n decopertare și excavare în vederea realizarii tranșeii conductei de
aducțiune ș i centralei electrice ( circa 19700,00 m3, din care s -au folosit pentru
umpluturi după realizarea protecțiilor conductei în jur de 18200,00 m3). Mod ul
de gestionare al deșeurilor rezultate din decopertare și excavare este reglementat
de HG nr. 856 din 1 3 august 2008 privind gestionarea deșeurilor extractive;
– piese și materiale metalice, depozitate temp orar și valorificate prin unităț i
specializate.
b) Deșeuri mena jere, generate pe amplasament sunt colec tate în pubele și transportat e la
groapa de deșeuri autorizată din apropiere.
Cantitatea de deșeuri rezultată în cadrul amenajării hidroelectrice Pătești a fost
dependentă de numărul de angajați, personalul aflat în tranzit și de programul actual de
funcționare a microhid rocentralei .
Metoda de calcul al volumului de deșeuri se face după formula:

, unde:

– cantitatea medie zilnică de rezidu uri menajere;
– indicele mediu de producere a reziduurilor menajere (kg/cap/zi)
pentru personalul permanent
pentru personalul ocazional
– numărul de sa lariați .
Pentru personalul permanent din perioada de construcție:

(s-a lucrat circa 20 de luni ).

Pentru personalul permanent, rezultă:

Pentru personalul aflat în tranzit, rezultă:
.

c) Deșeurile de ambalaje sunt colectate într -un sac de polietilenă, depozitate în incinta
centralei electrice și eliminate prin preluarea lor de catre un agent economic autorizat să elimine
acest tip de deșeu din punct de vedere al protecției mediului

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Deșeuri rezultate și eliminate în perioada de construcție

Tabel nr. 7.1

Denumire deșeu

Starea
fizică
Cod deșeu
Sursa
Managementul deseurilor
Cantitatea prevăzută a fi eliminată

Valorificat
Eliminat
Stoc

Pământ din
săpături Solid 17.05.04 Amplasarea
conductei și a
centralei Umpluturi,
construcții,
consolidare
drum acces
Depozitare în zonele
indicate de primărie
Deșeuri menajere Solid 20.03.01 Personalul pentru
realizarea amenajări Eliminat prin firme
economice autorizate
Deșeuri metalice
provenite din
activitatea de
construcție Solid 17.04.05 Activitățile de
construcție -montaj Valorificare
prin firme
specializate Eliminat prin firme
economice autorizate
Șlam de beton Solid 17.01.01 Turnarea fundațiilor
Utilizat la umpluturi
în zonele indicate de
primărie
Deșeuri din lemn Solid 17.02.01 Cofraje de la fundații Eliminat prin firme
economice autorizate
Uleiuri uzate Lichid 13.02.06 Utilaje și mijloacele
de transport Stocat provizoriu În
condițiile cerute de
normele în vigoare și
predate unui agent
economic autorizat
pentru eliminarea
acestui tip de deșeu
Anvelope uzate Solid 16.01.03 Utilaje și mijloace de
transport
Deșeuri de
ambalaje Solid 15.01.01
15.01.02
15.01.03 Personalul pentru
realizarea amenajării;
Ambalajele utilizate
la transportarea
părților componenete
ale re țelei electrice Eliminat prin firme
economice autorizate

Cabluri, resturi
de conductori Solid 17.04.01 Activitățile de
construcție montaj și
conectare la SEN Eliminat prin firme
economice autorizate
Materiale
izolatoare Solid 17.06.04 Activitățile de
construcție montaj și
conectare la SEN Eliminat pr in firme
economice autorizate
Deșeuri menajere Solid 20.03.01 Personalul implicat în
realizarea amenajării Contract cu firme
specializate

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Deșeuri rezultate în perioada de funcționare datorită activităților de mentenanță
Tabel nr.7 .2

Denumire deșeu

Starea
fizică
Cod
deșeu
Sursa
Managementul deșeurilor
Cantitatea prevăzută a fi generată
Valorificat Eliminat Stoc
Cabluri Solid 17.04.11 Activități le de
mente nanță Eliminat prin
agenți economici
autorizați
Materiale
izolatoare Solid 17.06.04 Activitățile de
mentenanță Eliminat pr in
agenți economici
autorizați
Deșeuri metalice Solid 17.04.05 Activitățile de
mentenanță Eliminat prin
agenți i economici
autorizați
Deșeuri de
ambalaje Solid 15.01.01
15.01.02
15.01.03 Activitățile de
mentenanță Eliminat prin
agenți economici
autorizați
Deșeuri menajere Solid 20.03.01 Personalul implicat în
mentenanță Contract cu firme
specializate

7.4. Impactul potențial asupra factorului de mediu apă și mă suri de reducere.

Evaluarea stării ecologice și a potențialului ecologic pentru cursul de apă
Pătești/Sălătruc, ce aparține bazinului hidrografic al râului Olt s -a efectuat conform Legii Apelor
nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, pe baza metodologiilor privind sistemele
de clasificare și e valuare globală a stării apelor de suprafață elaborate confo rm cerințelor
Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE.
Stabilirea stării ecologice a pârâului Pătești s -a realizat pe baza elementelor de calitate
biologice, ținănd cont de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico -chimici și de poluanți i
specifici ce pot influența indicatorii biologici.
Estimarea acestor elemente evidențiază condițiile naturale, alterări minore ale acestora
sau amploarea impactului antropic.
Supravegherea și evaluarea st ării globale ale cursurilor de apă inclusiv al pâr âului Pătești
se face prin programe de monitoring anual de c ătre Administrația Bazinală de A pă Olt prin
campanii de recoltare a probelor de apă, în scopul protecției ecosistemelor acvatice împotriva
oricărei forme de poluare, a conservării celor ce prezint ă o stare ecologică bună și reabilitarea
celor modificate antropic.
Pentru toate categoriile de ape de suprafață, evaluarea stării ecologice se realizează pe
baza cele 5 stări de calitate al apelor , respectiv:
Clasa de calitate Starea ecologică
I f oarte bună (f.b.)

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

II bună (b)
III moderată (m)
IV slabă (s)
V proastă (p)
Din punct de vedere biologic, clasa de calitate pentru pârâul Pătești s-a apreciat după :
– flora acvatică -fitoplancton, fitobentos și macrofite;
– macrozoobentos (compoziția și abunden ța faunei de nevertebrate bentice);
– fauna piscicolă (compoziția, abundența și structura pe vârste) .
Încadrarea în clasa de calitate după indicat orii fizico -chimici s -a evaluat după:
– condiții termice: temperatură;
– condiții de oxigenare: oxigen dizolvat, CBO5, CCO -Cr;
– starea acidifierii: pH ;
– condiții de salinitate, conductivitate;
– condițiile nutrienților: N -NO2, N -NO3, N -NH4, N total, P -PO4, P total.
În evaluarea poluanților specifici, s -a considerat media anuală a valorilor concentrațiilor
pentru fiecare indicator ( Cu, Zn, As, Cr, toluen, cianuri totale, dete rgenți anion -activi, feno li),
având în vedere două aspecte:
a) pentru substanțele nesintetice (metale) raportările se referă la concentrația fracțiunii
maxim sau bun, dizolvate în coloana de apă;
b) în situația substanțelor sintetic e (organice) raportările se referă la concentrația totală
în coloana de apă.
Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafață se consideră a fi atins atunci când
corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună.
Pârâul Pătești e ste un corp de apă natural, situat în zona montană corespunzătoare
tipologiei RO01 cu o lungime de 11 Km. Monitorizarea și evaluarea datelor s -a făcut prin
programe de supraveghere (S), ihtiofaună (IH), habitate și specii (HS).
Din punct de vedere al elementelor biologice, valorile obținute pentru indicatorii
macronevertebrate (bună) și fitobentos (bună), încadrează acest corp de apă în stare bună.
Valorile obținute pentru indicatorii condițiilor de oxigenare, nutrie nților și
salinitate înca drează acest corp de apă î n starea moderată din punct de vedere al elementelor
fizico -chimice.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate încadrează corpul de apă
Pătești pe sectorul destinat amenajării hidroelectrice în starea ecologica b ună (clasa a II -a de
calitate)
Evaluarea principalelor elemente de calitate
Tabel nr. 7.3
Nr. crt Indicatorul de calitate Unitatea de măsură Valoarea determinată Limita admisă
1 pH upH 7,8 (210C) 6,5 – 8,5
2 CBO5 mgO 2/l 1,68 0,5
3 CCO -Cr mgO 2/l 5,92 15
4 N-N02 mgN/l 0,0062 0,003
5 N-N03 mgN/l 0,51 0,04
6 N-NH4 mgN/l 0,0185 0,02
7 N total mgN/l 1,08 1,00
8 P total mgP/l 0,0198 0,0060
9 Cupru μg/l 1,37 0,1
10 Zinc μg/l 21,7 50
11 Crom μg/l 0,30 0,1
12 Arseniu μg/l 0,86 0,1

Nivelul apei subterane este realizat de apele superficiale cantonate în depozitele
aluvionare, de terasă , sau la baza deluviului de pantă, la contact cu roca de bază. Aceste ape
subterane depind de următorii factori:
– regimul precipitațiilor atmosferice;
– panta versanților;
– proporția de material argilos din pietrișurile zonelor de terasă și gradul de
permeabilitate a rocilor de bază.
Din cele 14 corpuri de apă de apă subterană delimitate pe teritoriul administrat de ABA
Olt, pentru 7 dintre acestea care sunt corpuri de apă subterană freatică cu vulnerabili tate mai
mare la poluare se aplică programul de monitorizare cu o frecvență de două analize identice ca
procedură ca cele ale apelor de suprafață pe an (ROOT01 – Depresiunea Ciucului, ROOT02 –
Depresiunea Brașov, ROOT05 – Depresiunea Sibiu, ROOT06 – Lunca pârâului Hârtibaciu,
ROOT07 – Depresiun ea Făgăraș, ROOT08 – Lunca și terasele Oltului inferior și ROOT07 – zona
Turnu Măgurele).
Pentru celelalte 7 corpuri de apă subterană, 4 dintre ele sunt de adâncime (ROOT10 –
Depresiunea Ciucului, ROOT11 – Depresiunea Brașov, ROOT12 – Nocrih, ROOT13 – Vestul
Depresiunii Valahe), iar 3 sunt corpuri de apă subterană delimitate în zone montane (ROOT03 –
Munții Perșani, ROOT04 – Munții Bârsei și ROOT14 – Vânturarița -Buila) la care frecvența de
monitorizare este de o analiză pe an .

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

.În general apele freatice din zona De presiunii Jiblea servesc pentru consumul oamenilor,
și al animalelor, calitatea apelor freatice fiin d foarte bună.De remarcat faptul că în perioadele de
secetă persistentă și îndelungată, fântânile nu seacă niciodată.
Debitul apelor freatice este relativ bogat c u variații mici ale nivelurilor.

Figura nr 7.1. Corpurile de apă subterană a bazinului hidrografic Olt (sursa: I.N.H.G.A)

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

7.4.1. Impactul potențial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcție

În timpul amenajării hidroelectrice Pătești nu au fost emisii care să determine poluări ale
apelor freatice sau de suprafață. S -au înregistrat creșteri ale turbidității pârâului în etapa
lucrărilor la frontul de captare și amplasării conductei de aducțiun e datorate antrenării în masă a
nisipului și pietrișului din albie.
În perioada de construcție se pot produce doar poluări accidentale ale factorului de mediu
apă prin scurgeri de uleiuri minerale sau motorin ă de la utilajele și mijloacele de transport.
Aceste cantități de hidrocarburi și uleiuri minerale care pot ajunge accidental în apă sunt
relativ reduse astfel î ncât nu provoacă impurificări semnificative ale cursului de apă. De
asemenea, amplasarea componentelor ce formează microhidrocentrala nu infl uențează calitatea
apei subterane deoarece adâ ncimea săpăturilor nu intersectează freaticul.
Motorina este un produs petrolier rezultat din diferite fracții medii de distilare ce are în
componență hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice, ce prezintă risc de inflamare în contact
cu suprafețe încălzite, scăntei sau flăcări deschise. Favorizează apariția cancerului de piele și este
nocivă prin inhalare.
Pe perioada construcției amenajării hidroenergetice Pătești nu au fost stocați
combustibili în rezerv oare sau recipienți. Alimentarea mijloacelor de transport s -a făcut în
stațiile PECO, utilajele fiind alimentate cu motorină din cisterne metalice omologate fără a fi
permise scăpări accidentale ale carburantului din considerente de siguranță și de protecț ie a
mediului.
Schimburile de uleiurile minerale au fost permise doar pentru utilajele statice pe
amplasamentul amen ajării în timpul construcțiilor. Schimburile de ulei ale mijloacelor auto au
fost executate în unități autorizate din punct de vedere al protecției mediului.
Legislația în domeniu interzice:
– deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafață și în apele subterane;
– evacuarea pe sol sau depozitarea uleiurilor uzate în condiții necorespun zătoare;
– incinerarea uleiurilor uzate prin metode ce generează poluarea mediului peste
limitele admise;
– amestecarea uleiurilor uzate cu motorina în acopul folosirii acestui amestec drept
carburant;
– utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a mater ialelor.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

În perioada actuală de funcționare a microhidrocentralei sunt utilizate doar uleiuri pentru
ungere și răcire precum și uleiuri pentru transformator, cuantificarea cantităților facându -se în
funcție de necesar.

7.4.2. Alimentarea cu apă

Pentru f aza de construcție nu a fost necesară alimentarea cu apă, apa potabilă fiind
asigurat ă prin recipientel e de plastic ce conțin apă plată .
Producerea energiei electrice se face î n funcție de debitul existent pe cursul pârâului
Pătești cu asigurarea obligatorie a debitului de servitute .
Debitul uzinat se restit uie integral în albia pârâului prin canalul de fugă al centralei. În
perioadele de ape cu debite minime , microhidrocentrala poate funcționa datorită randamentului
și caracteristicilor tehnice a le turbinei B anki.
Pentru perioadele de viituri se procedează la o supraveghere suplimentară și atentă a
componentelor amenajării, concomitent cu deschiderea vanei de spălare a captării .
Toate c omponentele uvrajului sunt asigurate pentru debitul cu asig urarea de 1% (9 7
m3/s), astfel în cât acestea să nu fie afectate de viituri.

7.4.3. Managementul apelor uzate

În timpul construcției amenajării nu au rezu ltat ape uzate tehnologic, motiv pentru care
nu a fost necesar implementarea unui sistem de canalizare și evacuare a apelor tehnologice.
În vederea asigurării apei menajere utilizate pentru satisfacerea necesităților fiziologice
ale personalului impli cat în lucrările de execuție a microhidrocentralei au fost amplasate toalete
ecologice, dotate cu rezervor de apă și rezervor de colectare a apelor uzate, fiind vidanjate
periodic.
Apele pluviale ce vor cădea pe suprafața amplasamentului se infiltrează în sol datorită
permeabilității mari a substratului , fără a modifica propietățile fizico -chimice ale pânzei freatice.
Determinarea debitelor de apă pluvială se face pe baza relației:

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul în confo rmitate cu
capacitatea de înmagazinare în timp și de durata ploii de calcul (t); pentru t ˂ 40 min, m = 0,8;
S = aria bazinului de colectare aferentă secțiunii de calcul exprimată în ha , = 1,75 ha;
i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (după STAS 9470/73) .

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Apa pluvială ce cade pe amplasamentul ocupat de microhidrocentrală va avea un debit de
9,1 m3/h și nu antrenează substanțe poluante din punct de vedere chimic , deoarece apele pluviale
sunt considerate convențional curate și se infiltrează în sol.

7.4.4. Impactul potențial asupra factorulu i de mediu apă în perioada de fu ncționare

Procesul tehnologic de producere al energiei electrice prin conversia potențialului
dinamic al apei nu conduce la procesări auxiliare ce ar utiliza substanțe poluante . Turbina
hidraulică, precum și tubulatura de conexiune este etanșă pe tot circuit ul hidraulic, de la admisie
până la punctul de efluență.
Echipamentele care utilizează der ivații petroliere (lagare, multiplicatorul de turație,
acționarea hidraulică ) nu au și nu pot avea prin fabricație, pentru regim normal de lucru, contact
direct cu fluxul de apă.
Centrala electrică funcționează în regim automat, cu supraveghere centralizat ă, fără
posibilitatea intervențiilor umane neprogramate în fluxul tehnologic, apa evacuată din turbină
neputând fi influențată calitativ.
Bazinul de liniștire uniformizează debitul acesteia, astfel încât să nu se producă creșteri
importante ale turbidității la revenirea în cursul pârâului Pătești.

7.4.5. M ăsuri de protecție a factorului de mediu apă

Pentru asigurarea calității apelor de suprafață și subterane în perioada de construcție a
microhidrocentralei Pătești au fost impuse următoarele mă suri:
– manipularea și stocarea materialului util sau a pământului decopertat să fie fă cut
în așa mod încât să nu fie antrenat de ape;
– amplasarea de toalete ecologice și vidanjarea aces tora pe perioada executării
săpăturilor;
– instruirea personalului deservent ale utilajelor în vederea exploatării corecte ale
acestora și de mobilizare în cazul apariției unor poluări accidentale;
– instruirea personalului în vederea raportării imediate a oricărei defecțiuni apărute
în timpul exploatării utilajelor.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

În faza de funcționare nu sunt necesare măsuri pentru protecția calității apelor de
suprafață sau subterane deoarece Microhidrocentrala Păteș ti nu produce poluări.

7.4.6. Prognoze privind impactul factorului de mediu apă

Estimarea impactului amenajării hidroenergetice Pătești asupra factorului de mediu apă
s-a făcut pentru:
a) perioada de construcție;
Tabel nr. 7.4
Factor de
mediu Impact
potențial Condiții
naturale
existente Impact
prognozat Modalități de
diminuare Impact rezidual

Calitatea apelor
subterane și de
suprafață Creșterea
turbidității apei
pârâului Păt ești
când se
realizează
lucrări pentru
frontul de
captare și la
amplasarea
conductei de
aducțiune

Posibile poluări
accidentale cu
lubrefianți sau
hidrocarburi Scurgeri
torențiale de pe
versanți datortă
precipitațiilor
abundente ce
determină
creșerea
turbidității apei
pârâului Pătești

Nu există surse
de impurificare
în zonă Nesemnificativ,
consecințele se
materializează
în aval de
punctul de lucru
în timpul
realizării
devierii cursului
de apă

Negativ ;
cantitățile
posibile de
combustibil
scurse d in
agregatele unui
utilaj sunt mici

Nu este cazulp
Nu este cazul.

Prevenirea
scurgerilor de
combustibili și
lubrefianți prin
exploatarea
corespunzătoare a
utilajelor

Nesemnificati v

b) perioada de exploatare;
– amenajarea hidroenergetică nu are impact asupr a
calității apelor de suprafață și a celor subterane.

7.5. Impactul potențial asupra fact orului de mediu aer și măsuri de reducere

Pentru analiza impactului asupra factorului mediu aer s -au folosit datele din Raportul
privind starea mediului în jud ețul Vâlcea pentru anul 2013 care prezintă valorile medii pentru
poluanții atmosferici.
Monitorizarea calității aerului s -a realizat prin prelevări manuale, urmate de an aliza
probelor în laborator care sunt prevăzute în cadrul sistemului de monitorizare con tinuă a calită ții
aerului.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Identificarea aspectelor vulnerabile ale calității aerului a fost realizată prin evaluarea
datelor obținute din:
– inventarele de emisii și modelarea disper siei poluanților atmosferici;
– monitori zarea calității aerului, prin mă surarea parametrilor de calitate a
aerului în cele doua stații automate de monitorizare (VL1 – stație de fond
urban și VL2 – stație industrială Vâlcea );
Instalațiile mici , ce folosesc combustibili fosili pentru încălzire, contribuie la emisiile de
dioxid de sulf (SO 2) în atmosferă din zonelo r locuite.
Nivelul concentrațiilor a fost măsurat la staț ia automată de monitorizare a calității
aerului, captura de date s-a situat la valoarea de 6,26 μ g/m3 îndeplinind cerințele impuse de
normativele în vigoare.
La nivelul județului Vălcea principalele surse de poluare cu oxizi de azot (NO x) sunt
reprezentate de procesele de ardere ene rgetică de la S.C. CET Govora S A, procese de producție,
instalații de ardere neindu striale, agricultura și nu în ultimul rând traficul auto.
Sursele majore pentru monoxidul de carbon (CO) sunt determinante din procesele
tehnologice de pe Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea, procese neindustriale și traficul rutier.
Pentru faza de construcție a amen ajării hidroenergetice Pătești se preved o serie de
potențiale surse de emisii atmosferice rezultate din:
– excavarea și transportul rocii dislocate și a solului rezultat din săpături;
– traficul generat de lucrările desfășurate , prin transportul material elor necesare
pentru diferite le etape ale construcției;
– gaze de co mbustie rezultate din arderea hidrocarburilor din utilajele folosite la
realizarea construcțiilor microhidrocentralei.
Realizarea investiției presupune utilizarea următoarelor utilaje și mijloace de transpor t:
excavator, macara, basculantă , betonieră. Acestea, sunt echipate cu motoare cu ardere internă
obișnuită, unde emisiile de noxe în atmosferă prin consumul de carburanți se încadrează în
prevederile normelor de funcționare.
Consumul de carburanți
Tabel nr.7.5

Nr. crt.
Utilaj
Număr de
utilaj e Consum
specific / oră de
funcționare Timp de
funcționare
efectiv ore/zi Consum zi

(l)
1. Betonier ă 1 10 5 50
2. Excavator 1 15 4 60
3. Macara 1 7 5 35
4. Basculantă 1 7 5 35
Consum/oră = 39 l Consum zilnic= l 80 l
Consum lunar = 180 x 21 zile = 3780 l/lună

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Poluanții rezultați din arderea carburanților sub forma gazelor de eșapament sunt:
– oxizi de sulf (SO x);
– monoxid de carbon (CO) ;
– oxizi de azot (NO x);
– compuși organici volatili (COV) .
Utilajele existente nu funcționează simultan, iar betoniera are un program limitat în zona
de lucru. Deoarece sursele de poluare ale utilajelor sunt surse nedirijate, adică aerul impurificat
nu este prelucrat și evacuat, se poate aplica prevederile Ordinului 462/93 în ceea c e privește
limitarea la emisie a poluanților în atmosferă.
În etapa actuală de funcționare a microhidrocentralei nu există surse de poluare a
factorului mediu aer.

7.5.1 . Prognoze privind impactul factorului de mediu aer

Cuantificarea impactului amenajării hidroelectrice Pătești asupra factorului de mediu aer
s-a făcut după cum urmează:
a) în faza de construcție ;
Tabel nr.7.6.
Factor de mediu Impact
potențial Condiții existente Impact
prognozat Impact
rezidual

Calitatea aerului
Emisii
nesemnificative
de pulber i în
suspensie și
sedimentabile

Gaze de
eșapament
Calitatea aerului este
considerată bună
deoarece nu există în
apropiere surse majore
de poluare Negativ la nivelul
tronsoanelor unde se
execută lucrările la
aducțiune

Temporar Nesemnificativ

Nesemnificativ

b) în faza de funcționare;
– nu există impact asupra factorului de mediu aer.

7.5.2. Măsuri de protecție a factorului de mediu aer

Pentru reducerea emisiilor de la motoarele utilajelor și mijloacelor de transport este
necesar:
– efectuarea regulată a reviziilor tehnice;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– deplasarea acestora pe drumurile de pământ sau balast ate să se facă cu viteze de
până la 30 km/h;
– umezirea drumurilor pe sectorul unde se transportă materiale;
– udarea suprafețelor acolo unde se execută excavarea.

7.6. Impactul potențial asupra solului și măsuri de reducere

Impactul produs la nivelul solului în faza de construcție este unul fizic datorită
decopertărilor și excavărilor necesare efectuării următoarelor tip de lucrări:
– lucrări de fundare pentru construcția clădirii centralei ;
– lucrări de excavare necesare amplasării conductei de aducțiune și realizarea
canalului de fugă;
– săpături mecanice și ma nuale pentru pozarea cablurilor electrice. Săparea
șanțului pentru amplasarea conductei de aducțiune s -a facut manual și cu utilaje,
începând cu decopertarea stratului vegetal ce a fost depozitat de o parte a
șanțului.
Materialul steril se depozitează separat de cel fertil. Efectele negative asupra solului
prin montarea conductei tip PAFSIN sunt minimalizat e datorită c oeficientului de coroziune
redus al acesteia.
Refacerea terenului după montarea conductei s -a făcut prin așezarea stratului steril și
apoi a stratului fertil , la care se adaugă lucrări de refacere a cadrului vegetal , astfel încât la
terminarea execuției lucrărilor, terenul să fie adus la profilul inițial.
Pe durata procesului tehnologic de construcție a microhidrocentralei sunt posibile doar
poluări accidentale ale factorului de mediu sol.
Acestea pot surveni ca urmare a deversărilor accidentale pe sol a hidrocarburilor sau a
uleiurilor minerale.
Pentru a preveni aceste incidente se recomandă menținerea utilajelor în stare de
funcționare bună și avînd inspecțiile tehnice efectuate conform n ormelor de exploatare.
Ca măsură suplimentară, personalul care deservește utilajele folosite pe timpul lucrărilor
trebuie să fie instruit în a supraveghea funcționarea acestora în bune condiții și să ia măsurile
rapide și necesare pentru a evita poluarea m ediului , în caz de avarie a ac estora.
Eventualele poluări accidentale de pe amplasamentul amenajării hidroelectrice Pătești
nu pot produc e impurificări majo re ale solului , deoarece cantitățile de hidrocarburi sunt reduse.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Pentru asigurarea condițiilor ig ienico -sanitare minime pentru personalul angajat în
executarea lucrărilor s-au amplasat toalete ecologice, mutate în funcție de zona de desfășurare a
construcțiilor.
Pe timpul funcți onării microhidrocentralei nu sunt surse care să determine poluarea
solulu i. S pargerea accidentală a conductei de aducțiune poate avea ca efect exesul de apă
asupra solului.

7.6.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol

Estimarea impactului amenajării hidroenergetice asupra factorului de mediu sol s -a făcut,
după cum urmează:
a) pentru etapa de con strucție;

Tabel nr.7.7

Factor de mediu Impact potențial Condiții
existente Impact
prognozat Măsuri de reducere Impact rezidual

Calitatea solulu i

Săpături
manuale și
mecanice ce vor
îndepărta
materiale
pământoase de
pe zonele
stabilite pentru
amplasarea
conductei de
aducțiune și a
clădirii centralei
electrice

Poluări
accidentale cu
carburanți sau
uleiuri minerale

Depozite
neorganizate de
deșeu ri sau
materiale de
construcții

Solurile din
zonă sunt
soluri slab
evoluate
datorită
condițiilor de
relief

Nu sunt în
zonă

Nu sunt în
zonă Negativ pe
suprafețele
ocup ate de
amenajare

Negativ

Nu este cazul Nu se pot aplica măsuri
de reducere ( solul
trebuie excavat pentru
montarea aducțiunii și
realizarea fundațiilor)

Utilizarea corectă și în
stare bună a utilaje lor și
mijloacelor de transport

Depozitarea deșeurilor
numai în locuri special
amenajate .Materialele
de construcție vor fi
depozitate la nivelul
organiz ărilor de șantier Nesemnificativ

Nu există dacă
sunt respectate
măsurile de
diminuar e

Nu există dacă
sunt respectate
măsurile de
diminuare

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

b) pentru etapa de funcționare:

Tabel nr. 7.8

Factor de mediu Impact potențial Condiții
existente Impact
prognozat Măsuri de reducere Impact rezidual
Calitatea solului . Întreruperea
accidentală a
etanșeității
componentelor
microhidrocentralei
. Nu este cazul. Negativ
asupra
zonelor
inundate Monitorizarea și
corelarea datelor
înregistrate de
aparatele de măsură
instalate în rețea.
Verificarea periodică
a instalați ei și a
conductei de
aducțiune. Nu există în
condițiile în
care sunt sunt
respectate
măsurile de
diminuare.

7.6.2. Măsuri de protecție a factorului de mediu

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol
trebuiesc luate următoarele măsuri operaționale:
– activitățile ce implică întreținerea sau eventualele reparații ale mijloacelor auto
folosite la realizarea amenajării să fie efectuate în și de către societăți
comerciale specializate în prestarea unor astf el de servicii;
– obligativitatea verificării funcționării în cele mai bune condiții a utilajelor de
către personalul deservent si anunțarea apariției oricărei tip de defecțiuni;
– mijloacele auto defecte în faza etapelor de cons trucție a microhidrocentralei s ă
fie utilizate numai după ce defecțiunea a fost remediată.

7.7. Zgomotul ș i vibrațiile

Din momentul începerii lucrărilor la microhidrocentrală se produc zgomote determinate
de funcționarea motoarelor utilajelor și mijloacelor de transport, de roca dislocată din excavații
dar și de descărcarea materialelor necesare realizării construcțiilor.
Potențialele forme de impact generate de zgomot și vibrații aferente amenajări i sunt
tipice și sunt generate de:
– funcționarea vehicu lelor pentru transportul mat erialelor și a deșeurilor;
– funcționarea utilajelor mo bile și a celor staționare în zona derulării
construcțiilor.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Nivelul de zgomot variază în funcție de intensitatea operațiilor, tipul utilajelor aflate în
funcțiune, regimul de lucru, suprapunerea număru lui de surse de zgomot, precum și de prezența
obstacolelor naturale sau artificiale ce au rol de ecranare.
Măsurătorile efectuate anterior în cadrul unor activități asemănătoare ne arată că nivelul
de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanță de 1 5 m prezintă valorile:
– 60-115 dB(A) în zona de acțiune a mijloacelor auto;
– 70-75 dB(A) în zona încărcătoarelo r frontale.
Activitățile de excavare se încadrează în categoria locurilor de muncă în spațiu deschis,
care prevede conform limitelor admise de Normele de Protecție a Muncii o valoare de 90 db (A) ,
nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru, la care se adaugă corecția de 10 dB (A)
în cazul zgomotelor impulsive
Dacă ț inem seama de faptul că centrala electrică va funcționa continuu , se poate
considera același nivel de zgomot în perioada de zi și cea de noapte, la nivelul de (40 – 50) dB la
limita incintei.
Zgomotul produs în interiorul centralei este generat de funcționarea turbinei și va fi la
nivelul de 52 dB , și este atenuat de preze nța zidurilor , ceea ce face ca în exterior valo area
zgomotului să fie conformă cu normele impuse.
Nivelul de zgomot dat de fișa tehnica furnizată de producătorii turbinelor Banki la
momentul de maximă exploatare are valori cuprinse între 45 -60 dB. Pentru diminuarea
impactului generat în mediul ambiental de funcționarea turbinei clădirea centralei este proiectată
cu re spectarea m ăsurilor de izolare fonică.

7.8. Impactul potenț ial asupra biodiversității și mă suri de reducere

Suprafața de teren pe care este construită Microhidrocentrala Pătești, de pe cursul
pârâului Pătești/Sălătruc se află în vecinătatea Parcului Național Cozia denumită zona ZDD,
zonă de dezvoltare durabilă a activităților umane în care se permite activități de
investiții/dezvoltare, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și
de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. Amenajarea ei nu a
determinat defrișări ale regiunilor împădurite .
Vegetația naturală este reprezen tată la nivelul luncii de zăvoaie de plop și salcie (Populus
alba, Salix alba), bordând cursul pârâului Pătești și intrând în complex cu aninișurile.
Suprafața amplasamentului este acoperită pe alocuri de asociații vegetale ierboase cu
specii arbustive, intens pășunată de vitele sătenilor din zonă.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Pe unele porțiuni din aceste pășuni s -a instalat vegetația lemnoasă sub formă de tufărișuri
dese sau grupe de arbori. Marea biodiversitate din aceste pajiști, îndeosebi cea floristică, este
cauzată de pășuna tul cu ovine în lunile de vară.

Figura 7.2. Limitele Parcului National Cozia
Altitudinea localității Păteșt i încadrează zonă în etajul pădurilor de stejar spre etajul
fagului. Acțiunea antropică în timp a redus pădurea la pâlcuri, aceasta menținându -se pe
dealurile limitrofe în care fagul este specia predominantă .
Ca urmare a localizării depresiunii Jiblea în preajma masivului Cozia și beneficiind de o
mare varietate a covorului vegetal, zona dispune de o faună variată și bogată cum ar fi:
– pe dealuri le înalte, împădurite se găsește : vulpea, lupul, jderul, dihorul, mistrețul,
bursucul, viezurele, căprioara , ursul, ariciul.
– prin zăvoaie le de aluni: veverițele;
– prin pășuni și fănețe: iepurele, șoarecele, șopârla verde, șarpele orb și numeroase
specii de insecte;
– pe cursul pârâ ului Pătești, pastrăvul, cleanul, mreana, zglăvocul.
Lucrările din etapa de construcție a amenajării hidroenergetice produc un impact negativ
asupra biodiversității deoarece:

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– crește nivelul de zgomot și vibrații datorită exploatării utilajelor și a mijloacelor
de transport;
– se modifică morfologia malurilor pârâului și a albiei în secțiunea unde se
construiește frontul de captare și bazinul deznisipator;
– crește turbiditatea apei prin agitarea substratului natural sau prin aportul
accidental de materiale sedimentabile provenite din excavări și a materialelor
folosite la construcț ii;
– se generează poluanți atmosferici ( gaze de ardere, pulberi sedimentabile, pulberi
în suspensie);
– va fi afecta tă albia majoră și terenul de lâ ngă drumul comunal prin executarea
săpăturilor pentru realizarea șanțului unde va fi poziționată conducta de
aducțiune ;
– prezența umană constituie un facto r disturbator pentru faună;
– intervențiile în albia minoră și majoră a pârâului reprezentate de extragerea de
bolovani, pietriș și nisip pentru construcții reduc compoziția specifică și
comunitățile piscicole.

7.8.1 Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversității

Impactul negativ direct și indirect poate fi redus prin adoptarea următoarelor masuri:
– lucrările pentru faz a de execuție a amenajării cât ș i cele pentru dezafectare
trebuiesc desfășurate în afara perioadei de reproducere a speciilor de interes
conservativ;
– lucrările de defrișare să fie executate în sezonul rece pentru a nu perturba
cuibăritul spec iilor;
– personalul de pe șantier trebuie să fie instruit î n privința perturbării intenț ionate a
ciclului de creștere, reproducere, hibernare și de migrație a speciilor existente;
– lateral , față de frontul de captare să se păstr eze condițiile naturale, asigu rând prin
construcția scării de pești posibilitatea de deplasare a speciilor de pești în
amonte și în aval de captare;
– stratul de sol vegetal decopertat va fi depozitat separat pentru ca la finalizarea
lucrărilor să fie depus pe suprafețele afectate în v ederea refacerii spontane a
covorului vegetal;
– deșeurile menajere depozitate pe loc ația organizării de șantier s ă fie astfel
gestionate încât să nu poată constitui hrană pentru animalele sălbatice din zonă .

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Cuantificarea impactului produs de fu ncționarea microhidrocentralei Pătești trebuie să
țină cont de următoarele aspecte:
– pe distanța de 333 0 m, într e captare și centrala electrică, ecosistemul acvatic
depinde exclusiv de debitul de servitute;
– condițiile meteo ex treme de secetă prelungită sau îngheț sever poate diminua
debitul pârâului Pătești și în același timp și pe cel de servitute având consecințe
directe asupra faunei acvatice, chiar dacă microhidrocentrala nu funcționează;
– amenajarea hidroenergetică să nu producă fragmentarea habitatului din zonă și să
nu producă izolarea unor specii faunistice .
Pe termen lung, s e poate vorbi și despre un impact pozitiv asupra mediului, aducând
pentru acest lucru următoarele argumente:
– se produce energie electrică nepoluantă;
– funcționarea microhidrocentralei aduce după sine barbotarea apei asigurănd un
nivel constant al concentrației de oxigen dizolvat , lucru benefic pentru ihtiofaun a
ce habitează în regim natural și reduce presiunea antropică asupra corpului de
apă, generat de posibile eva cuări de ape uzate în emisar.
Impactul asupra speciilor de pești în perioada de construcție a fost unul temporar
determinat în principal de creșterea turbidității apei în secțiunile situate în aval de punctele de
execuție a lucrărilor din albie (zona de ca ptare și zona unde s -a executat subtraversarea ).
Factorul de creștere a turbidității este generat de lucrările de deviere a apei , deoarece
amenajarea presupune realizarea la uscat a unor construcții .
Montarea conductei de aducțiune și amplasarea centralei electrice nu au impact direct
asupra speciilor de pești deoarece aceste lucrări nu se derulează în albia minoră a pârâului
Pătești.
În perioada actuală de funcționare a microhidrocenralei, speciile de pești sunt afectate de
scăderea debitului cursului de apă pe tronsonul aval captare -canalul de fugă al centralei electrice,
distanță pe care va fi menținut obligatoriu un debit de 0,044 m3/s. Migrarea speciilor de pești
pentru reproducere este asigurată de scara de peș ti amplasată pe frontul de captare.

7.9. Peisajul

Lucrările de construcție, reamenajare, au un impact neg ativ asupra peisajului doar pentru
o perioadă limitată considerându -se că după î ncheierea lucrărilor teritoriul va intra pe câ t posibil
la forma inițială.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Matrice de evaluare a impactului asupra peisajului
Tabel nr.7.9.
În perioada de construcție a microhidrocent ralei
Nr. crt Impact potențial Măsuri de prevenire Categorie impact
1. Modificarea peisajului la scară locală prin
modificarea morfologiei terenului Nu se modifică morfologia
terenului Neutru
2. Modificarea peisajului la scară locală prin
modificarea raportului dintre peisajul natural
și cel antropizat Măsuri specifice de atenuare a
impactului vizual și organizarea
corespunzătoare a șantierului Negativ
Nesemnificativ
3. Modificarea raportului dintre categoriile de
folosință a terenului și a valorii es tetice a
peisajului Nu se modifică categoriile de
folosință a terenurilor Neutru
În perioada de funcționare a microhidrocentralei
1. Modificarea peisajului la scară locală prin
modificarea raportului dintre peisajul natural
și cel antropizat Amenajarea clădirii centralei
prin placarea pereților exteriori cu
materiale care să asigure un
aspect apropiat cu cel al
construcțiilor din zonă Negativ
Nesemnificativ

2. Modificarea peisajului la scară locală prin
modificarea raportului dintre peisajul natural
și cel antropizat Nu se modifică raportul dintre
peisajul natural și cel antropizat Neutru
3. Modificarea raportului dintre categoriile de
folosință a terenului și a valorii estetice a
peisajului Nu se modifică categoriile de
folosință a terenurilor Neutru

7.10. Mediul soc ial, economic

Amenaj area hidroelectrică Pătești pre zintă o serie de avantaje pentru dezvoltarea regiunii
comunei Sălătrucel din punct de vedere socio -economic, după cum urmează:
– în perioada de construcție s -au asigurat locuri de muncă pentru locuitorii din zonă ;
– microhidrocentrala este potrivită pentru cerințe mici de putere;
– flexibilitatea ei, în special în ceea ce privește adaptarea la încărcări variabile în funcție
de debitul afluent, o face un component privilegiat pentru orice sistem energetic
integrat;
– producția de energie electrică, utilizând ca resursă primară apa, este un proces de
conversie energetic în care apa este un mijloc de transformare a potențialului
gravitațional al curgerii în energie mecanică și electrică.

7.11. Monitorizare

In faza de execuție a lucrărilor , antrep renorul general are obligația de a angaja o firmă de
specialitate care să monitorizeze lunar performanțele activităților cu privire la protecția mediului,
respectiv conformarea constructorului la normele impuse de legislația în vigoare.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Protecția factorilor de mediu este asigurată prin respectarea câtorva condiții principale:
– lucrările de constru cții se realizează etapizat, conform proiectului aprobat, astfel
încât impactul asupra mediului să aibă o amploare foarte mică;
– luarea tuturor măsurilor pentru ca potențialele efecte negative rezultate din
activitatea propusă să fie minime având ca bază respectarea strictă a condițiilor
propuse în proiectul de construcție a Microhidrocentralei Pătești.
Emisiile generate de utilajele și mijloacele de transport nu pot fi eliminate deoarece
provin din arder ea combustibilului în motoare și se evacuează sub forma de gaze de eșapament.
Pentru reducerea impactului asupra factorului mediu aer este necesar ă inspecția tehnică a
mijloacelor de transp ort, astfel încât noxele să se î ncadreze în prevederile NRTA 4/1998.
Pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă pe timpul executării lucrărilor , pe
perioada sezonului cald și cel secetos se recomandă:
– umezirea drumu rilor balastate pe care se transportă materialele de construcție;
– udarea sup rafețelor unde se execută operaț iuni de excavații și săp are de șanțuri;
– întreruperea activităților dacă udarea nu este posibilă.
În vederea prevenirea tuturor situațiilor care ar putea avea un impact negativ asupra
factorilor de mediu, a biodiversității, executantul lucrărilor de construcție cât și beneficiarul
amenajării hidroenergetice Pătești, trebuie să respecte:
– prevederile actelor de re glementare impuse înainte de elaborarea proiectului;
– prevederile legale din domeniul protecției mediului.
În etapa de funcționare a m icrohidrocentralei , obligativitate a supravegherii calității
factorilor de mediu și monitorizarea tuturor activităților o are persoana desemnată de beneficiar .
Prin fișa postului aceasta trebuie să verifice periodic starea de funcționare a captării, a
aducțiunii, a modului de funcționare a centralei electrice și a stării ei de securitate.
Pentru a preîntâmpina producerea unor disfuncționalități de ordin tehnic, care să
provoace scăderea debitului de restituție sub valoarea minim acceptată , este recomandat
instalarea unui sistem de monitorizare permanen tă cu posibilitatea de intervenț ie în timp real .

7.12. Situații de risc

În concordanță cu profilul microhidrocentralei ce are ca domeniu principal de activitate
producerea de energiei electrică s -a întocmit planul de prevenire și combatere a poluării
accidentale în conformitate cu prevederile Legii 265/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005
privind protecția mediului.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Plan de prevenire și combatere a poluării accidentale
Tabel nr. 7.10 .
Scenar iu de accident
sau de evacuare Probabilitate de
producere Consecințele
producerii Măsuri luate sau propuse pentru
reducerea probabilității de producere
Fisurarea conductei de
aducțiune Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic Inspecție și revizie periodică

Avarierea turbinei Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic

Neasigurarea debitului
de servitute Conducta de intrare a apei în turbină
va fi prevăzută cu vană, cu acționare
automată ce are rolul de a inchide
circuitul de alimentare cu apă când
turbina nu funcționează ;

Sistem tip by -pass, prin care apa este
deviată în bazinul de liniștire și apoi în
pârâu pe perioada când turbina nu
funcționează ;

Inspecție și revizie periodică

Condiții meteo extreme Există posibilitatea
producerii Debite insuficiente Debitmetru Parschall cu traductor de
nivel cu ultrasunete care va transmite
on-line măsurătorile efectuate in
vederea asigurării debitului de
servitute ;

Sistem de măsură nivele apă în
camera de î ncărcare a aducțiunii.

Avarierea unor
componente ale
instalațiilor Probabilitate mică de
producere Centrala va fi dotată cu un sistem
complex de automatizare, protecție,
măsură și sincronizare, care face
posibilă oprirea automată a instalației
în caz de avarii și accidente ;

Inspecție și revizie periodică a
instalației

Antrenarea materiilor
solide în perioadele cu
debite mari
Probabilitate mică de
producere Colmatarea captării cu
aluviuni Curățarea captării de aluviuni prin
deschiderea manuală a vanei plane

Avarii produse la
bazinul deznisipator Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic Deschid erea manuală a vanei de perete
închizând sau deschizând astfel
alimentarea cu apă prin conducta de
aducțiune

Avarii produse la
camera de încărcare Probabilitate mică de
producere Perturbarea procesului
tehnologic
Deschiderea manuală a vanei de perete

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

CAPITOLUL 9. CONCLUZII

Microhidrocentrala Pătești este o uzină hidroelectrică de mică putere ce valorifică energia
hidraulică a cursului de apă Pătești, transformând -o în energie electrică făr ă a modifica regimul
de cu rgere.
Factorul dominant care a stat la baza realizării amenajării hidroenergetice l-a constituit
valoarea constantă a deb itului pârâului Pătești asigurat prin precipitațiilor anuale căzute în zonă
dar și a localizării izvoarelor de la peste 1500 mdMN , astfel încât puterea și funcționarea
centralei să nu fie afectată de fluctuațiile apei din timpul ciclului hidrologic.
Amplasament ul microhidrocentralei este situat în bazinul hidrografic al râului Olt.

Figura 9.1. Râ ul Olt la i zvor (Munț ii Giu rgeu, 1440 mdMN)

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Amenajarea hidroenergetică Pătești cuprinde o priză de apă construită din beton armat la
cota de 560 mdMN amplasată pe cursul albiei pârâului Pătești, în imediata vecinătate a drumului
comunal al comunei Sălătrucel, o conductă de aducțiune în lungime de 3330 m și un diametru de
500 mm din tuburi de poliester armat cu fibră de sticlă, îngropată prioritar în albia majoră a
pârâului cât și spre ampriza drumului comunal și o centrala hidroelectrică aflată la cota de
390,50 mdMN. Construcțiile, traversează de -a lungul traseului lor, zone populate și nepopulate
ce aparțin satelor Pătești și Sălătrucel fără obiectice economice de importanță locală sau
națională. Accesul î n zonă se face din drumul județean DJ703G.

Figura 9.2 . Amplasamentul amenajării hidroenergetice Pătești

Proiectarea microhidrocentralei a necesitat o serie de studii fundamentale în vederea
determinării pretabilității amplasamentului din punct de vedere tehnic și economic.
Studiile s -au concretizat în evaluarea resursei de apă a pârâului Pătești și a potențialul ui
acestuia, alegerea debitului instalat și a turbinei hidraulice, măsurilor legate de protecția
mediului prec um și evaluarea economică și a potențialului financiar ce rezultă în urma
exploatării.
Înregistrările cu privire la regimul precipitațiilor și a debitelor au fost obținute de la
Institutul de Hidrologie și Gospodăria Apelor București prin determinarea curbei de durată a
debitelor medii zilnice stabilită prin metode directe și indirecte din perioada 1966 -2009 care

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

stabilește valoarea debitului med iu multianual de 0,176 m3/s, și a debitului de servitute de 0,044
m3/s.
Amenajarea hidroenergetică de pe pârâul Pătești a fost încadrată în clasa a IV -a de
importanță, categoria D, pentru care este suficientă doar urmărirea curentă a comportării
construcț iilor. Asigurarea de calcul este de 5%, iar cea de verificare de 1%.
Schema hidroenergetică este de tip derivație, de cădere mare, cu funcționare prin
devierea și restituirea debitului natural, în care componența uvrajului este privită ca un sistem cu
multe elemente individualizate din care articulate funcțional sunt:
A) Frontul de captare;
Principalele elemente ale frontului de captare sunt;
– cota talveg = 558,50 mdMN;
– cota NNR = 560,00 mdMN;
– înălțime prag de retenție de la talveg = 1,50 m;
– cota deznis ipator = 559,00 mdMN;
– cota radier rizbermă = 558,10 mdMN;
– cota radier priză = 559,20 mdMN;
– cota scară de pești = 559,00 mdMN;
– cota ziduri laterale = 561,30 mdMN;
– cota radier canal spălare = 557,50 mdMN.
Priza cu captare laterală este amplasată la cota 559,20 mdMN, mal drept amonte și este
alcătuit ă din:
1. Pragul deversor, construit din beton armat, cu profil practic, ce permite tranzitarea
eficientă a debitului în aval, are înălțimea de 1,50 m de la linia terenului natural și
deschiderea de 4,5 0 m. Este alcătuit dintr -un singur plot din beton simplu, etanșat cu
band ă PVC, în lungime de 6,90 m. Cota coronamentelor culeelor amonte, respectiv
561,30 mdMN asigură protecția terenurilor adiacente față de debitele de viitură cu
probabilitatea de depășire de 1%, situându -se cu 0,20 m deasupra cotei lamei de
viitură care tranzitează secțiunea prizei . Disiparea energiei debitelor tranzitate este
asigurată printr -o rizbermă mobilă din bolovani de râu cu G > 150 kg, amplasată aval
de prag la cota de 558,70 mdMN, a vând lungimea de 12,00 m și lățimea de 4,50 m
aferentă deschiderii dever sorului. Apărările de mal la pr agul de captare au următoarele
dimensiuni :
a) pe malul stâng : – în amonte de prag L = 4,00 m la cota 561,30 mdMN;

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

– în aval de prag L = 4,10 m la cota 561,30 mdMN;
b) pe malul drept: – perete deznisipator L = 32,50 m la cota 561,75 mdMN.

Figura 9.3 . Pragul d eversor în etapa de construcție
2. Scara de pești este amplasată înspre versa ntul stâng al pârâului Pătești, dimensionată
pentru a tranzita un debit de servitute de 44 l/s, alcătuită dintr -un bloc de beton cu
înălțimea variabilă de la 1,85 m la 1,30 m, prevăzut ă cu un canal de beton cu lățimea
de 1,00 m și lungimea în plan de 24,80 m , cu timpane de beton de 0,30 m înălțime și
de 0,80 m lățime, poziționate în șah la fiecare 1,00 m.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Figura 9.4 . Amenajarea scării de pești în faza de construcție.

3. Priza energetică, este de tip lateral, prevăzută cu fer eastră de captare, dimensionată
pentru captarea unui debit de 0,211 m3/s, echipată cu grătar metalic cu lumina de 0,030
m, de dimensiunea de (1,50 x 1,00) m , din bare de oț el cu grosimea de 1cm.

Figura 9.5 . Priza energetică

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

4. Canalul de spălare, executat din beton amplasat adiacent pragului d eversor, cu
secțiune dreptunghiulară de forma unui deversor mobil, având înălțimea de 0,90 m și
deschiderea de 3,50 m ce are în față un prag de beton de forma unei cuve, echipat cu
clapetă metalică, de dimensiunile (3,50 x 0,90 ) m.

Figura 9.6 . Canalul de spăla re echipat cu clapeta metalică
5. Deznisipatorul este de tip cuvă din beton, amplasat pe malul drept amonte pârâu
Pătești, cu lungimea de 32,50 m cu rol de asigura decantarea de bitelor captate. Este
prevăzut î n două trepte cu un radier coborâtor având pa nta de 3,50% și cota
coronamentului zidurilor laterale de 561,75 mdMN. În secțiune transversală ,
deznisipatorul este unicameral, cu deschiderea de 2,50 m și înălțimea pereților variind
din amonte spre aval de la 3,45 m la 4,75 m. Prima treaptă a bazinului deznisipator de
27,00 m lungime are rol de cameră de decantare a depunerilor solide. În aval, camera
de decantare este echipată cu o vană de sp ălare cu dimensiunile de (1,20 x 1,20 ) m.
După vana de spălare, pe radierul bazinului, este poziționat un prag de beton simplu,
de 0,50 m înălțime , care delimitează trecerea spre treapta a doua a bazinului ce joacă
rolul unei c amere de încărcare a aducțiunii. Camera de încărcare, executată din beton,
cu lungimea de 5,50 m și o pantă a radierului coborâtoare d e 5% asigură încărcarea
conductei de aducțiune și reglajul debitelor captate prin intermediul unei vane plane de
închidere și reglaj, montată la intrarea în conducta de aducțiune.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

Figura 9.7 . Bazinul deznisipator î n etapa de construc ție
B) Aducțiunea, are lungimea de 3330 m și un diametru de 500 mm, executată din PA FSIN,
este desfășurată între albia majoră și ampriza drumului comunal, montată îngropat pe tot
traseul și subtraversează cursul de apă într -o singură secțiune. Subt raversarea are o lungime
de 17,85 m și s -a executat sub cota talvegului, la adâncimea de 1,84 m, într -un inel de
beton cu grosimea de 0,30 m, armat cu plasă tip Buzău (ø 10 mm), încastrat adânc în
malurile albiei minore. Albia a fost consolidată și calibra tă cu lucrări de stabilizare în
vederea reducerii fenomenului de afuiere și eroziune.

Figura 9.8 . Conducta de aducțiune în interiorul centralei electrice Pătești

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

C) Centrala hidroelectrică (împreună cu bazinul de liniștire și cdanalul de fugă) , este
amplasată pe terasa mal stâ ng amonte al cursului de apă, la cota de 390,50 mdMN,
deasupra nivelului apei pentru debite maxime cu asigurarea de 1%. Structura de
rezistență a cent ralei are dimensi unile de (4,60 x 5,60 ) m, executată din stâlpi din beton
cu grinzi longitudinale și transversale. Centrala este echipată cu o turbina Banki (tip
Crossflow) la care se adugă echipamentele mecanice și instalațiile electrice aferente.
Apa necesară funcționării turbinei ajunge la centrală printr -un distribuitor metalic situat
deasupra cotei platformei . Turbina este prevăzută cu o vană de închidere precum și un
sistem by -pass pen tru situații de urgență.

Figura 9.9 . Turbin a Banki și generatorul electric
1) Bazinul de liniștire este o construcție hidrotehnică realizată din beton armat, având
dimensiunile de (2,80 x 1,60 x 1,40 ) m și asigură racordul hidrau lic între centrala
electrică și canalul de fugă.
2) Canalul de fugă al microhidrocentralei Pătești este o construcîie de tip deschis, cu
secțiune dreptunghiulară de (1,00 x 2,00) m cu lungimea de 9,00 m, î ncastrat în aval
cu pinten din beton. În zona de debușare, albia cursului de apă este protejată prin
intermediul unei rizberme mobile din bolovani de râu (G > 150 kg) și prin amplasarea

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

pe cele d ouă maluri pe lungimea de 15 m de gabioane așezate pe saltele de gabioane.
Cota de debușare a apei în pârâu e ste de 388,00 mdMN.

Figura 9.10 . Bazinul de liniștire în faza de construcție
Instalația de evacuare a puterii electrice are două componente majore :
– postul de transformare ridicător de la 0,4 kV la 20 kV;
– linia electrică de me die tensiune de racordare la Sistemul Energetic Național.
Măsurarea debitelor nivelurilor amonte se face prin citirea mirei amplasată pe culeea amonte
mal drept a prizei de apă, iar pentru cele din aval mira este montată pe culeea mal drept aval al
pragului deversor.
Debitul de servitute este măsurat prin citirea mirei înălțimii lamei de apă ce tranzitează
fereastra de captare a scării de pești, c ât și prin măsurătorile efectuate și transmise on -line de
debitmetrul Parschall prin tr aductorul de nivel cu ultrasunete.
Debitul captat și tranzitat prin centrala electrică Pătești este evaluat prin citire a debitmetrului
de pe traseul conductei de aducțiune, montat în amonte de centrala electrică.
În perioada de construcție a luc rărilor ce fac parte din amenajarea hidroelectrică dar și în
etapa de funcț ionare a Microhidrocentralei Pătești se are în vedere luarea măsurilor necesare
pentru apărarea obiectivelor socio -economice și a terenurilor riverane împotriva inundațiilor. De

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

asemenea a lbia cursului de apă va fi degaj ată de terasamente, resturi de materiale și alte
obstacole pentru a asigura curgerea liberă a apei.
Funcționarea Microhidrocentralei Păteș ti se face conform regulamentului de exploatare și cu
asigurarea debitului de servitute de 44 l/s pe cursul pârâului.
Traseul aducțiunii nu trebuie să blocheze descărcarea apelor de pe versanți, torenți și de pe
văile afluiente. Dacă sunt necesare anumite lucrări de deviere a cursului de apă, este obligatoriu
readucerea la starea inițială a alb iei pârâului.
Orice avarie suferită la obiectivele amenajării în etapa de constr ucție, sau în perioada de
exploatare , datorită viiturilor sau a altor fenomene independente de activitatea de întreținere și
exploatare a lucrărilor, trebuie refăcută, operațiune ce revine în sarcina beneficiarului.

Figura 9.11. Captarea după viitură (se poate vedea blocarea prizei energetice și a scării de pești)
Punerea în funcțiune și exploatare a lucrărilor construite pe ape și care au legătur ă cu apele de
suprafață, inclusiv Microhidrocentrala Pătești, de pe cursul de apă a pârâului Pă tești, județ ul
Vâlcea se face numai pe baza Autorizației de Gospodarire a Apelor, emisă conform prevederilor
Legii Apelor nr. 10/1996 cu completările și modificările ulterioare și a Ordinului nr.6 62/2006 al
Ministrului M ediului și Gospodăririi A pelor privind procedura și competenț ele de emitere a
avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor.

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI

AMENAJAREA MICROHIDROCENTRALEI PĂTEȘTI