Licență Manea Ciprian Finala Ap 29.06.2016 [618200]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIE A
MEDIULUI
Specializarea: Ingineria Mediului î n Agricultură
Cursuri cu frecvență

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific:
Șef lucr.dr.ing. Adriana Pienaru
Absolvent: [anonimizat]
2016

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIE A
MEDIULUI

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT
DE CANALIZARE Î N COMUNA DESA ,
JUDEȚUL DOLJ

Îndrumător științific:
Șef lucr.dr.ing. Adriana Pienaru
Absolvent: [anonimizat]
2016

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

3
CUPRINS:

CAPITOLUL 1 – Date Generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
1.1 Denumirea proiectului pentru investiții ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.2 Titularul si Beneficiarul investiției ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.3 Amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5

CAPITOLUL 2 – Cadrul General al Proiectului cadr Cdrul gpoiectuluil Poiectului ……………… 8
2.1. Obiectivele Proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
2.1.1. Obiective Generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
2.1.2. Obiectivele specifice proiectului ………………………….. ………………………….. ………….. 8
2.2. Aria de Proiect ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
2.3. Studiul d e Fezabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
2.4. Implementare Pos Mediu ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.5. Master Plan ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.6. Cadrul natural in zona proiectului ………………………….. ………………………….. …………. 16
2.6.1. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
2.6.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 18
2.6.3. Vegetație , Faună si Floră ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.6.4. Geologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
2.6.5 Resurse Naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
2.7. Natura 2000 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28

CAPITOLUL 3 – Analiza Situației Curente și Prognoze ………………………….. …………………….. 31
3.1. Informații generale în zona proiectului ………………………….. ………………………….. ….. 31
3.1.1. Infrastructura de apă ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
3.2 Infrastructura de apă uzată ………………………….. ………………………….. ……………………. 33
3.2.1 Cluster apă uzată Desa ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
3.3. Deversarea indrustrială a apei uzate ………………………….. ………………………….. ………. 39
3.3.1. Contextul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………… 39

CAPITOLUL 4 – Managementul Nămolului ………………………….. ………………………….. ……….. 41
4.1. Problema Nămolului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41
4.2. Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 41
4.3 Termen i și definiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 44
4.3.1 Abordare si metodologie ………………………….. ………………………….. ……………………. 47
4.3.2. Facilitățile de tratare a nămolului ………………………….. ………………………….. ……….. 50
4.4. Etapele privind deshidratarea nămolului ………………………….. ………………………….. .. 52

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

4
4.5. Calitatea si cantitatea nămolului generat ………………………….. ………………………….. .. 56
4.6 Obțiuni reprezentative pentru managementul nămolului ………………………….. …….. 57
4.7 Alternativa eliminării nămolului la depozitul de la Mofleni ………………………….. …. 59
4.7.1 Etapele strategice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60

CAPITOLUL 5 – Parametrii de proiectare ………………………….. ………………………….. ……………. 62
5.1. – Date de baza ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 62

CAPITOLUL 6 – Prezentarea Proiectului ………………………….. ………………………….. …………….. 64
6.1. Desccrierea generală a proiectului ………………………….. ………………………….. …………. 64
6.2 Infrastructură apă uzată – Canalizare în sistem centralizat comuna Desa, judetul
Dolj, inclusiv racorduri canalizare ………………………….. ………………………….. ……………….. 64
6.2.1. Racorduri canalizare menajera ………………………….. ………………………….. …………… 68
6.3 Localizarea Proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 72
6.4 Măsuri de Publ icitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 73

CAPITOLUL 7 – Analizei Economico – Financiare ………………………….. ………………………….. . 74
7.1 Aniliza Economică – Financiar ………………………….. ………………………….. ……………….. 74
7.2 Analiza Cost – Beneficiu ………………………….. ………………………….. ………………………… 76
7.2.1 Cadrul general pentru analiza economică cost -beneficiu ………………………….. …….. 76
7.3 Determinarea Costului Economic și a Beneficiilor ………………………….. ……………….. 77
7.3.1 Beneficiile economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 77
7.3.2 Costul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 78
7.3.3 Indicatorii analizei conomice ………………………….. ………………………….. …………… 79

CAPITOLUL 8 – Evaluarea Impactului Asupra Mediului ………………………….. …………………… 81
8.1. Contribuția Proiectului ………………………….. ………………………….. …………………………. 81
8.2. Deruralea Procedurii EIM ………………………….. ………………………….. …………………….. 82

CAPITOLUL 9 – Strategia De Achiziții , Plan De Implementare ………………………….. ……….. 85
9.1 Strategia de Achiziții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 85
9.2 Plan de Implementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 85

BIBLIOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 90

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

5
CAPITOLUL 1 – Date Generale

1.1 Denumirea proiectului pentru investiții
Înființarea unui s istem centralizat de canalizare în comun a Desa , județul Dolj

1.2 Titularul si Benefi ciarul investiției
Consiliul Local al Comunei Desa , județul Dolj

1.3 Amplasament

Așezare : Județul Dolj ocup ă poziția de sud -vest, pe cursul inferior al r âului Jiu,
având ca vecin ătăți județele Olt (Est), Meh edinț i (Vest), Gorj (Nord) și Vâlcea (Nord -Est) și o
graniță natural ă în partea sudic ă, reprezentată de cursul Dunării, care constituie granița ță rii cu
Bulgaria.
La nivel regional, județul Dolj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud -Vest
Oltenia.

Figura 1. Stema j udețului Dolj

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

6
Ocup ații de bazã : agriculturã, creșterea vitelor, oilor și porcilor;
Este d ezvoltatã industria micilor întreprinzãtori :
– comerț cu amãnuntul (25);
– mori particulare (1 );
– brutãrie (1) ;
– atelier pentru prelucrarea materialelor feroase;
– prelucra rea marmurei pentru monumente funerare.

Învãțãmântul :
– O școală cu clasele I – VIII
– O grãdiniță de copii
– 31 cadre didactice calificate .

Culturã : 1 cãmin cultural (2 00 locuri) ; o bibliotecã comunalã, cu 5.060 volume,
dotata cu calculatoat e performante care permit accesul gratuit la internet or icărui cetăț ean.

Din punct de vedere al populaț iei, județul Dolj este unul dintre cele mai mari județe din
România, având 618.335 locuitori, conform datelor recensământului din 201 1.
Administrativ es te organizat in 3 municipii, 4 orașe si 104 comune, cu un grad de
urbanizare de 53.75% .

Localitatea Desa, județul Dolj este asezată in partea de sud -vest a județ ului, in imediata
apropriere a fluviului Dună rea.

Vecinătaț ile comunei sunt:
– Nord – comuna P oiana Mare
– Sud – se invecinează cu fluvi ul Dună rea
– Est – comuna Poiana Mare
– Vest – comuna Ciupercenii Noi.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

7

Fig.2 – Județ ul Dolj , comuna Desa

Localitatea Desa are o populaț ie 4.740 locuitori și un numă r de 1 .200 gospod ării.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

8
CAPITOLUL 2 – Cadrul Gener al al Proiectulu i
2.1. Obiectivele Proiectului
2.1.1 . Obiective Generale
Obiectivele generale ale Proiectului – au ca scop imbun atațirea calita ții si acce sului la
infrastructur ă de apa si apa uzat ă in jude țul Dolj, prin furnizarea unor servicii de alimen tare cu
apa si e vacuare ape uzate in concordan ță cu practicile si politicile Uniunii Europene si in
contextul Axei Prioritare 1 „ Extinderea si modernizarea sistemelor de ap ă si apă uzată”:
– asigurarea serviciilor de alimentare cu ap ă si canalizare, la tari fe accesibile;
– asigurarea calita ții corespunz ătoare a apei potabile in toate aglomer ările umane;
– îmbun ătătirea managementului n ămolului provenit de la tratarea apei si
epurarea apei uzate;
– crearea de structuri inovatoare si eficienț e pentru managementul ap ei
– îmbunătățirea purităț ii cursurilor de ap ă.

2.1.2. Obiectivele specifice proiectului
Pentru apa uzata:
• Conformarea cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CE in aria de
proiect;
• Îmbunătă tirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate in aria de
proiect, in conformitate cu Directiva de Apa 98/83/CEE in aria de proiect, de la 75% in
2008 la 97,37% după implementarea proiectul ui prin Fondurile de Coeziune ( FC) (2013)
si 99.85% după implementarea proiectului prin FC si a altor proiecte as umate;
• Cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a apelor uzate la nivelul
ariei de proiect, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

9
la 61% in anul 2008 la 93.7% după implementarea proiectul ui prin FC (2013) si 99.86%
după implementarea proiectului prin FC si a altor proiecte asumate ;

Grupul tinta al investițiilor propuse este reprezentat de populatia din aria de proiect
care va fi deservită de Comuna Desa si unde vor fi prevazute servicii de colectare , transpor t si
epurare a apei uzate.

Beneficiarii direcț i sunt:
– Consiliul Local al co munei Desa si comunitatea locală ale căror servicii de apă
si apă uzată sunt in centrul atenț iei in cadrul acestui proiect .

2.2. Aria de Proiect
Prezentul proiect include reali zarea de canalizare in sistemu ce ntralizat in comuna
Desa, județ ut Dolj si de racorduri la sistemul de colectare a apelor uzate de tip menajer, in
localitatea Desa, detaliile aferente fiind prezentate in planul de incadrare in zona, de mai jos:

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

10
Aria supu să analizei prin proiectul de fa ță este formată din unitatea administrativ
teritorial ă Desa, județ ul Dolj .

Fig. 2 – Harta geografica a Județului Dolj

Comuna Desa este sit uata în extremitatea sud -vestică a jude țului Dolj, la 90 km de
Municipiul Craiova, pe malul stâng al Dună rii, acolo unde fluviul îsi adâncește cea de -a doua
mare meandră , la o înaltime de 35 – 50 m deasupra nivelului marii. La nivelul anului 2011,
avea o populaț ie de cca. 5.130 de locuitori.

2.3. Studiul de Fezabilitate
Studiul de Fezabilitate, unul di n documentele suport ale Aplica ției de Finan țare pentru
Fondurile de Coeziune , a analizat in detaliu investi țiile prioritare identificate la nivel de
Master Plan in condi țiile ob ținerii unei dezvolt ări durab ile.
Au fost anal izate resursele de apa, facilit ățile de tratare a apei, distribu ția apei, re țelele
de colectare a apelor uzate si sta țiile de epurare ape uza te, realizindu -se analiza de op țiuni in
scopul alegerii celor mai eficiente solu ții pentru respec tarea celor mai urgente termene
asumate de Rom ânia prin Tratatul de Aderare la Uniunea European ă.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

11
Aplica ția de Finan țare din Fondurile de Coeziune, este document ul care stă la baza
semn ării Contractului de Fi nanțare nr.122523/26.09.2011, semnat intre Mini sterul Mediului si
S.C. COMPANIA DE APA OLTENIA S.A.

Aria supus ă analizei este limitat ă la urmatoarele unit ăți administrative:

În baza Studiului de Fezabilitate, s -a prega tit si aprobat Cererea de Finan țare pentru
județul Dolj si ca ur mare a semnarii Co ntractului de Finan țare, a fost demarat ă implementarea
proiectului.

Obiectivele generale ale Proiectului – au ca scop imbun ătățirea calit ății si accesului la
infrastructur ă de ap ă si ap ă uzată in județul Dolj, prin furnizarea unor servicii de alimentare cu
apa si evacuare ape uzate in concordan ță cu practicile si politicile Uniunii Europene si in
contextul Axei Prioritare 1 „ Extinderea s i modernizarea sistemelor de ap ă si ap ă uzată”, din
cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) :
– asigurarea se rviciilor de alimentare cu apă si canalizare, la tarife accesibile;
– asigurarea calității corespunză toare a apei potabile in toate aglomeră rile umane;
– îmbunătățirea puritătii cursurilor de apă ;
– îmbunătățirea managementului nă molului provenit de la tratarea apei si epurarea apei
uzate; UAT Localitate Populatie (2008) Populatie (2012)
CRAIOVA* Craiova 299.559 243.765
BĂILEȘTI Băilești 19.263 16.283
CALAFAT Calafat 13.927 13.857
Ciupercenii Vechi 2.438 2.390
FILIAȘI Filiași 13.599 16.215
DĂBULENI Dăbuleni 13.135 11.861
POIANA MARE Poiana Mare 9.848 9.100
Tunarii Vechi 1.386 1.281
SEGARCEA Segarcea 8.243 6.703
CĂLĂRAȘI Călărași 4.255 5.845
BECHET Beche t 3.953 3.363
Total populație în aria de proiect 390.263 330.663
Total populație județ Dolj 710.669 618.335

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

12
– crearea de structuri inovatoare si eficiente pentru managementul apei.

Obiectivele specifice ale Proiectului sunt:
– Imbunătăț irea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate in aria de proiect, in
conformita te cu Dire ctiva de Apă 98/83/CEE in aria de proiec t, de la 75% in 2008 la
98% după implementarea pr oiectului prin FC si 99.85% după implementarea
proiectului prin FC si a altor proiecte asumate;
– Creșterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a ap elor uzate la nivelul ariei de
proiect, in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de l a
61% in anul 2008 la 93.7% după implementarea pr oiectului prin FC si 99.86% după
implementarea proiectului prin FC si a altor proiecte asumate;
– Cresterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate in conformitate cu
Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de la 0% in anul 2008 la la 93.7%
după implementarea pr oiectului prin FC si 99.86% după implementarea proiectului
prin FC si a altor proiecte asumate;
– Reducerea pierderilor de apă in municipiul Craiova, de la 57% in anul 2008 la 32%
după implementarea proiectu lui, prin reabilitarea unei parți din rețeaua de distribuț ie a
orasului;
– Reducerea pie rderilor de apa in municipiul Băileș ti, de la 43% in anul 2008 la 21% in
anul 2014, prin reabilitarea unei părti din rețeaua de distribuție a oraș ului;
– Reducerea pierderilor de apa in orasul Segarcea, de la 56% in anul 2008 la 29% in
anul 2 014, prin reabilitarea unei parți din reț eaua de dist ribuț ie a orasului;
– Stoparea deversă rilor neconforme de ape uzate in râ uri prin separarea tuturor
colectoarelor pluviale de colectoarele de apă uzată menajera in orașele Filiași si
Bailești, realizâ ndu-se astfel colectarea apelor pluviale si menaj ere in sistem divizor
– Introducerea de noi staț ii de epurare la Rast, Bec het si Cerat care sa deservească
aglomeră rile din aria de proiect: Poiana Mare, Bailesti, Dabuleni – Calărasi, Bechet si
Segarcea;

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

13
– Imbunătațirea performanțelor staț iei de epurare Filia si prin c onstruirea unei noi staț ii
de epurare in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE;
– Imbunătaț irea procesului de epurare a staț iei de la Calafat prin introducerea treptei de
defosforizare, protejand astfel cursul de apa recep tor.
– Realizarea de centre region ale de tratare si colectare a nămolului in incinta staț iilor de
epurare Craiova, Rast si Bechet in vederea folosirii ulte rioare a acestuia in agricultură .

Ca urmare a atingerii acestor obiective este de asteptat sa se atenu eze efect ul negativ
datorat devers ării apelor uzate prin colectarea si epurarea acesto ra la standardele Europene,
fară a polua cursurile de ap ă receptoare iar in final, n ămolul r ezultat sa se trateze
corespunz ător.

Indicatorii de performan ță ai proiectul ui „Extinderea si mod ernizarea infrastructurii de
apă si ap ă uzată in jude țul Dolj”, aproba ți prin Decizia Comisiei Europene
nr.C(2011)1611/10.03.2011 su nt urm ătorii:

Indicator de performantă UM Inainte de Proiect (an de
referință 2010) Prognozat la final izarea
Proiectului
Apa potabilă
% populaț ie cu acces la servic ii adecvate
de alimentare cu apă % populaț ie 81,35% 97,37%
Numărul total de branșamente la reț ea,
contorizate Nr. 17.750 60.800
Pierderi fizice in sistemul de apă % producț ie 56% 32%
Indicator d e performanț a personal operator Personal/1000
bransamente 0,025 0,011
Consumul de energie al intreg ului sistem de
alimentare cu apă 1000 KWh/an 20.643 20.388
Apă uzată
% populaț ie racordata la sistemul de
canalizare % populaț ie 61,02% 93,70%
Numarul total de racorduri de canalizare Nr. 27.000 65.000
Stații de epurare conforme cu
UWWTD91/271/EC Nr. 1 6
Indicator de performanță personal operator Personal/1000
racorduri 0,009 0,004
Consumul de ene rgie al intregului sistem de
apă uzată 1000 K Wh/an 973 11.124

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

14
2.4. Implementare P OS Mediu
În baza Contractului de Finan țare s -a derul at etapa de achizi ție pu blică a lucr ărilor
prevăzute, si, in urma inc heierii ace stui proces de achizi ție s-a stabilit lista contractelor
aferente proiectului derula t pe POS Mediu 1 (perioada de finanțare 2008 – 2013) :
Nr. Denumire contract
Valoarea
estimata a
contractului
lei fără TVA Valoarea
contractului in
urma
procedurii de
achizitie
publica lei fără
TVA Data
semnar
e
contract Data de
incepere
(ordinul
de
inceper e) Durata
conform
contract Extin
dere
de
timp/
durata
toala
(luni) Data
finala
1. CL 1 – Reabilitare si
extindere retele de
apa si canalizare in
Craiova 92.232.687,5 59.236.889,79 24.09.
2012 01.11.
2012 24 luni – 31.10.
2014
2. CL 2 – Reabilitarea
Statiei de Tratare
Apa Isalnita 40.772.787,5 36.108.747,14 04.03.
2013 02.04.
2013 22 luni – 02.02.
2015
3. CL 3 – Reabilitarea
captarii de apa si a
Statiei de Tratare apa
Calafat, conducta de
aductiune Calafat la
Poiana Mare si
modernizarea Statiei
de Epura re Calafat 41.552.100 38.965.721,53 07.05.
2013 03.06.
2013 22 luni – 03.04.
2015
4. CL 4 – Platforma de
namol la Statia de
Epurare Craiova 8.399.725 6.995.675,10 13.03.
2013 15.04.
2013 17 luni – 15.09.
2014
5. CL 5 – Reabilitare si
extindere retele de
apa si canalizare in
Filiasi 36.387.575 25.103.680,88 19.12.
2012 01.02.
2013 23 luni – 31.12.
2014
6. CL 6 – Statie de
epurare Filiasi 16.496.150 15.681.664,20 03.01.
2013 01.02.
2013 22 luni – 01.12.
2014
7. CL 7 – Sistem nou
de alimentare cu apa
si de canalizare in
Comuna Poiana Mare 45.612.950 31.872.571,91 19.04.
2013 20.05.
2013 21 luni – 19.02.
2015
8. CL 8 – Reabilitare
front de captare,
reabilitare si
extindere retele de
apa si canalizare in
Bailesti 39.677.537,5 23.142.270,53 27.03.
2013 15.04.
2013 19 luni – 11.11.
2014
9. CL 9 – Retele de apa
si de canalizare in
Ciupercenii Vechi 15.131.300 – – – – – –
10. CL 10 – Statii de
Epurare regionale la
Rastu Nou si Bechet
si Colectoare de
transfer ape uzate
aferente 81.149.600 64.538.128,15 07.06.
2013 01.07.
2013 19 luni
(575 zile) – 04.02.
2015
11. CL 11 – Extinderea
si reabilitarea
sistemelor de
alimentare cu apa si
canalizare menajera
in localitatile
Dabuleni, Calarasi si
Bechet 67.263.779 35.373.618,53 12.09.
2013 01.10.
2013 12 luni – 01.10 .
2014
12. CL 12 – Statie de
epurare si Colector
de transfer ape uzate
pentru Segarcea 17.014.287,5 11.900.000,88 16.04.
2013 20.05.
2013 22 luni – 19.03.
2015

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

15
Nr. Denumire contract
Valoarea
estimata a
contractului
lei fără TVA Valoarea
contractului in
urma
procedurii de
achizitie
publica lei fără
TVA Data
semnar
e
contract Data de
incepere
(ordinul
de
inceper e) Durata
conform
contract Extin
dere
de
timp/
durata
toala
(luni) Data
finala
13. CL 13 – Sursa de
apa si Retele de apa
si canalizare in
Segarcea 44.218.612,5 28.101.563,09 05.04.
2013 15.05.
2013 19 luni – 15.12.
2014
14. CS 1 –
Managementul
proiectului 13.248.312,5 9.804.955,00 14.11.
2011 15.11.
2011 46 de luni de la
ordinul de
incepere a
serviciilor
Contractului 14.09.
2015
15. CS 2 – Supervizare
lucrari de executie
18.366.500
13971205,00 14.11.
2011 06.12.
2012 44 de luni de la
ordinul de
incepere a
serviciilor
Contractului
05.07.
2015
16. CS 3 – Asistenta
tehnica Proiectant
Contracte de lucrari
1, 5, 7, 11 4.367.787,5 2.014.850,00 1.12.
2012 28.12.
2012. 33 de l uni de la
ordinul de
incepere a
serviciilor
Contractului – 28.09.
2015
17. CS 4 – Servicii de
audit 688.883 44.585,00 28.06.
2013 – 30 luni,
începând de la
data intrării în
vigoare a
contractului – 28.11.
2015

2.5. Master Plan
Master Planul realizat pe ntru jude țul Dolj acoper ă necesarul de investi ții identi ficate
pentru alimentarea cu ap ă potabil ă si colectarea si epurarea apelor uzate menajere pentru toate
localita țile, res pectiv aglomerarile relevante, ținând cont de situa ția de l a acea data la nivel ul
localita ților / aglomer ărilor, de di sponibilitatea resurselor de ap ă si de potentialul de dezvoltare
al fiecarei zone din jude ț. Master Planul, elaborat pe un orizont de timp de 30 ani (2008 –
2038), include evaluarea investi țiilor necesare pe acest ori zont la nivelul intregului jude ț, în
vederea conformarii cu Tratatul de Aderare și cele doua Directive cheie.

Concluzion ând, cerin țele cheie sunt:
– alimentarea cu apă potabil ă a tuturor localităților ce au o populație mai mare de
50 locuitori până la sfârșitul lui 2015;
– asigurarea colectării apelor uzate menajere pentru toate aglomerările mai mari de
10.000 l.e. până în 2013;
– asigurarea colectării și epurării adecvate a apelor uzate menajere la standardele
necesare pentru toate aglome rările identificate, mai mari de 10.000 l.e., până în 2015;

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

16
– colectarea și epurarea apelor uzate menajere pentru toate aglomerările identificate,
neincluse în Faza 1 de investiții 2007 -2013, mai mari de 2,000 l.e. până în 2018;
– prezentarea investițiilor nec esare pentru întreținerea în stare bună a infrastructurii.

Investi țiile propuse în cadrul Master Planului (atit cele dezvoltate în Studiul de
Fezabilitate, pentru perioada 2008 – 2013, cit si cele aferente perioadelor urmatoare
2014 – 2038) au avut în v edere accesul redus al comunita ților la infrastructur ă de ap ă și ap ă
uzată, calitatea necorespunz ătoare a apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilit ăților de
canalizare si epurare a apelor uzate.

Stabilirea planului de investi ții prioritare propus la nivel de Master Plan a ținut cont, pe
lingă necesitatea conform ării cu prioritate a aglomer ărilor mai mari de 10,000 p.e si de
proiectele aflate in derulare la nivelul jude țului (proiecte cu surse sigure de finan țare).

2.6. Cadrul natural in zona proiectului
Județul Dolj ocupă poziția de sud -vest, pe cursul inferior al râului Jiu. Județele vecine
sunt: Olt (Est), Mehedinți (Vest), Gorj (Nord) și Valcea (Nord -Est). Există o singura graniță
naturală în partea sudică, reprezentată de cursul Dun ării care constituie granița țării cu
Bulgaria. Teritoriul județului se întinde între 43°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv,
22° 50' și 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și
jumătate longit udinal.

Suprafața totală este de 7.414 km2 și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest
punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ -teritoriale ale
României.

Conform recensământului populație din 2011, cu o populație care îl plaseaza pe locul
4 la nivel național și o densitate a populației peste media națională, județul Dolj este unul
dintre cele mai mari județe din România. Administrativ este organizat în 3 municipii, 4 orașe
și 103 comune, cu un gra d de urbanizare de 53.75%.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

17
2.6.1. Relieful
Relieful este dominat de Campia Romana (88%), dar există și zone deluroase în nord.
Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal.
Altitudinea crește de la 30 la 350 m fa ță de nivelul mării, din sudul spre nordul
județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate
care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până
la 350 m deasupra nivel ului mării. Din punct de vedere al reliefului teritoriul jude țului Dolj se
încadrează atât în zona dealurilor cât și în zona de c âmpie:
Dealurile Amaradiei – care aparțin Piemontului Oltețului – au altitudini maxime de
250 – 325 m. La vest de Jiu se află regiunea câmpiilor colinare care cuprinde Câmpia
Bălăciței, Câmpia Oltețului, Cămpia Argetoaiei și Câmpia Desnățuiului. Altitudinile scad la
180-35 m în Campia Romana iar cele mai scazute altitudini sunt în Luncile Jiului și Dunării.
Este de menționat exi stența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din
țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de
acumulările de precipitații.
După aspectul general predominant al reliefului (88% câmpie), Do ljul poate fi
considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe
cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria județelor dunărene.
Acestea împreună cu poziția sud -vestică a județului conduc la manifestarea unor influențe
mediteraneene asupra climei temperate caracteristice acestei regiuni.
Dealurile piemontane (Dealul Bucovăț – 165 m; Dealul Cârligei – 160 m; Dealul
Drumul Mare – 158,5 m) ale Piemontului Bălăciței, delim iteaza culoarul Jiului la vest, iar
unitățile deluroase ale Piemontului Oltețului (Dealul Viilor – 209,5 m; Dealul Mlecănești –
203,5 m și Dealul Cârcea – 191,5 m), conturează limita estică a culoarului. Jiul a început să
fragmenteze Piemontul Bălăciței, î n curs de ridicare, alături de afluenții săi de dreapta:
Argetoaia și Raznicul, care au înaintat regresiv, iar Amaradia și afluenții sai au fragmentat
Piemontul Oltețului.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

18
2.6.2. Clima
Județul Dolj aparține zonei cu climă temperată, dar poziția sa și cara cterul de
depresiune al terenului pe care îl ocupă în vecinătatea curburii făcute de lanțul montan
carpato -balcanic, determină, în ansamblu, un climat mai cald decât în partea centrală și
nordică a țării și un continentalism mai moderat decât în jumatatea sa estică.

Temperatura medie anuală în 2006 a fost de 12,0șC, cu 0,7șC mai mare decât în anul
2005 și cu 0,4șC mai mică decât în anul 2001. Temperatura maximă absolută anuală în anul
2006 a fost de 36,9șC la 31 iulie, iar minima absolută anuală de -17,7șC la 10 februarie. Verile
sunt calde și iernile moderate, numărul zilelor fără îngheț fiind în jur de 220 pe an.Vânturile
bat cu o frecvență mare din sud -est, nord -est și est -vest.

Fig. 3 – Harta climatic ă a Rom âniei

Din punct de vede re pluviometric, cantitatea anuală de precipitații în anul 2006 a fost
de 557,0 l/m2 (809,5 l/m2 in 2005 si 476,9 l/m2 in 2001) la statia de observare bazinul Dunarii
– Calafat.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

19
2.6.3. Vegetație , Faună si Floră
Vegetația și flora – o mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate,
vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de
stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat
modificarea învelișului vegetal. În zona Ciuperceni și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar
la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna – fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul
abuziv, multe dintre s peciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic
sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița,
barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Conform Natura 2000, la nivelul jude țului Dolj exista 7 situri Natura 2000 din care
4 sunt Arii Speciale de Protec ție Avifaunistic ă, iar 3 Situri de Importan ță Comunitară .

Arii Speciale de Protectie Avifaunistica (SPA):
– ROSPA0010 Bistret 27,482.3 ha
– ROSPA 0013 Calafat – Ciuperceni – Dună re 29 024.3 ha
– ROSPA0023 Confluenta Jiu – Dună re 21 999.9 ha
– ROSPA0074 Maglavit 3 562.6 ha
– Arii de Importan ță Comunitară (SCI):
– ROSCI0039 Ciuperceni – Desa 40.853 ha
– ROSCI0045 Coridorul Jiului 71.394 ha
– ROSCI0202 Poiana Bujorului din P ădurea Plenita 44 ha.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

20
2.6.4. Geologia
Din punct de vedere geologic, zona a ferenta ariei de proiect din județul Dolj este
acoperita cu forma țiuni sedimentare de varst ă Cuaternar ă (Holocen inferior, Holocen superior,
Pleistocen mediu si Pleistocen superior).
Holocenul inferior (qh1) – specific zonei aferente Municipiului Craiova, localita ților:
Bechet, Călăr ași si Dabule ni – este reprezentat de acumulă rile alu vionare ale terasei joase a
Dună rii si sunt constituite din pietriș uri, nisip uri si bolovă nișuri. Grosi mea acestor depozite
variaza intre 5 si 10 m. Tot holocenului inferior i s -au atribuit si proluviile de pe terasa
inferioara a Dun ării.
Holocenul superior (qh2) – specific zonelor aferente localit ăților Calafat, Bailesti,
Poiana M are, Bechet, Călăraș i si D abuleni – este reprezentat de depozit ele luncilor si depozite
de dună .
Depozitele luncilor sunt alcătuite din pietrișuri, bolovănsuri si nisipuri, a căror grosime
variază intre 10 si 15 m.
Depozitele de dună sunt alcă tuite din nis ipuri fine, care comportă 95% cuart si in rest
mice, granati, calcita si hornblenda. Grosimea acestor nisipuri depașeș te uneori 10 m.
Sursa principălă a materialului din dune o constituie pă tura superficiala de nisipuri fine
proluviale, atât de raspâ ndite in această parte a Câ mpiei Olteniei.
Din lipsa unor argumente paleontologice concludente este foarte greu de precizat
vârsta dunelor. Tinand seama de fapt ul ca sunt distribuite din luncă si pană pe terasa veche a
dunării, se consider ă că dunele sunt destul de tinere, apar ținând unu i nivel superior al
Holocenului.
Pleistocenul mediu (qp2) – specific zonei aferente localităț ii Segarcea – este
reprezentat de depozitele l oessoide din sectorul Jiu – Dunăre (qp2 – qp3). Pe câ mpul inalt din
dreapta Jiului, peste depozitele villa franchiene , urmează un orizont argilos – nisipos cu
grosimi de 3 – 15 m, cunoscut sub denumirea de argilă rosie.
În masa argilei se gas esc frecvent elemente de pietrișuri mărunte si concreț iuni
calcaroase de diferite dimensiuni. Originea argilei rosii este socotit a deluvial – proluviala
datorită elementelor grosiere din masa ei.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

21
Pleistocenul superior (qp1 -3) – specific zonei aferente localităț ii Segarcea – este
reprezentat de depozitele loessoide de pe terasa veche si de depozitele terasei inalte a Jiului.
Depozitel e loessoide de pe terasa veche sunt constituite din silturi nisipoase si nisipuri
prafoase g albui, cenusii, macroporice, sfărămicioase, cu concreț iuni calcaroase. Grosimea
depozitelor loessoide variaza intre 3 – 8 m. Depozitele terasei ina lte sunt constitu ite din
pietriș uri, bolovăniș uri si nisipuri, la a căror compoziț ie particip ă de obicei cuartite,
micasisturi, roci eruptive, calcare si gresii. Grosimea acumul ărilor aluvionare apar ținând
terasei inalte, variaz ă intre 3 si 7m.
Pleistocenul superior (qp2 -3) – specific zonei orasului Filiasi – este reprezentat de
depozitele loessoide de pe terasa inalt ă a Jiului. Depozitele terasei inalte cu grosime de 5 – 10
m sunt constituite din silturi nisipoase, nisipuri argiloase, cenu șiu – galbui, in care sunt
disemin ate numeroase concre țiuni calcaroase.
Pleistocenul superior (qp3 -3) – specific zonei aferente Municipiul Craiova – este
reprezentat de depozitele loessoide de pe terasa superioara a Jiului si de depozitele terasei
inferioare. Depozitele terasei superioare cu grosime de 3 – 5 m sunt constituite din nisipuri
argiloasede tip loessoid, de origine deluvial – proluviala. Depozit ele terasei inferioare sunt
alcătuite din pietri șuri, bolov ănișuri si nisipuri, cu o grosime de 5 – 7 m.

Fig. 4 – Harta geologică a R omâniei

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

22
2.6.5 Resurse naturale
Resursele din subsolul județului Dolj cuprind zăcăminte de țiței la Melinești, Brădești,
Almăj, Șimnicu de Sus, Ghercești, Pielești, Coșoveni, Malu Mare, Cârcea, gaze naturale la
Ișalnița, Ghercești, Șimnicu de Sus, Pielești și Coșoveni.
Ca roci de constructie se regasesc: argile, luturi argiloase, balast, aflate in diferite
perimetre din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov, Isalnita.
O alta resursa naturala o constituie apele minerale valorificate loca l, care se afla la Urzicuta si
Gighera.
Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogăția apelor de suprafață, calitatea
deosebita a solului, pădurile, pășunile și fânețele naturale.

Ape de suprafață :
Rețeaua hidrografică este reprezentata de f luviul Dunarea (care curge între Cetate și
Dăbuleni), cu afluenții Desnățui și Jiu (care strabate județul de la Filiași la Zaval pe o distanță
de 154 km, cu afluenții Gilort, Motru, Argetoaia, Rasnic și Amaradia), precum și de lacuri și
iazuri (Lacul Bistr eț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).
Principalele cursuri de apa ale jude țului Dolj sunt în ordinea mărimii debitului: fluviul
Dunărea al cărui curs se desfășoara pe 150 km în limitele județului, râul Jiu, care strabate
județul de la nord l a sud pe o distanță de 154 km și râul Amaradia care se varsă în râul Jiu
fiind cel mai mare afluent al acestuia de pe teritoriul judetului Dolj.
Lacurile județului Dolj sunt:
– Acumularea Isalnita – Lacul de acumulare Isalnita este situat in jude țul Dolj, pe raul Jiu
la km 243. A fost pus in func țiune in anul 1965, are o suprafa ță de 180 ha si un volum
util de 1,4 mil. metri cubi cu folosint ă pentru alimentarea cu ap ă a
S.C. TERMOELECTRICA Isalnita, TERMOELECTRICA SE Cra iova si
S.N.P.Petrom, sucursala DOLJCHIM Craiova.Lacul de acumulare Isalnita serve ște si
la alimentarea cu ap ă a municipiului Craiova.
– Lacul Mic Victoria Geormane – Este o acumulare naturala de ap ă situat ă la 25 km aval
de municipiul Craiova, pe versantul stâng al V ăii Jiului, pe podul terasei inferioare la

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

23
contactul cu terasa superioar ă. Lacul are lungimea maxima de 1,100 m, iar ad âncimea
maxim ă de 2 m suprafat a lacului la niveluri medii este de 59 ha.
– Lacul de acumulare Fantanele – contruit pe r âul Desnat ui, localitatea Fant ânele, jude țul
Dolj. Suprafata bazinului de recep ție este de 441 km2 si are un volum de exploatare
cuprins intre: 0.920 mil mc si 37 mil mc si un volum de atenuare a viiturilor
26,6 mil. mc.
– Acumularea Caraula – Este amplasat ă in zona localit ății Caraula, pe par âul Baboia,
fiind constituit ă dintr -o cuveta marginit ă de versantii naturali ai vaii.Barajul a fost pus
in functiune in anul 1971, fiind contruit din p ământ cu masca din beton armat.
– Pe teritoriul judetului Do lj se afla un singur lac natural si anume lacul Bistret aflat in
lunca Dun ării. Suprafata lacului este vasta, ocup ând 1,867 ha, volumul fiind de
28 mil mc.
– Acumularea Bistret – Este amplasat ă in zona localit ății Carna, pe paraul Desna tui, fiind
constituit ă dintr -o cuveta marginit ă de un dig de contur cu lungimea de 2,4 km, la țimea
la coronament 3,5 m, iar inal țimea de 6 m. Suprafa ța acumul ării la nivelul normal de
deten ție este de 2050 ha. Volumul util este de 41 mil mc iar volumul de atenuare al
viiturilor – 12,9 mil mc.

Fig. 5 – Harta hidrografică a Româ niei

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

24
Ape subterane : In general clasificarea apelor subterane in freatice sau de ad âncime se
face in func ție de ad âncimea la care sunt situate fata de suprafa ța ter enului, stabilindu -se
conven țional ca stratele acvifere pana la ad âncimea de 60 m sa fie freatice, iar cele sub aceast ă
adâncime sa fie strate acvifere de ad âncime.
În perimetrul Direc ției de Ape Jiu (D.A. Jiu) in zona C âmpului Leu – Rotunda este o
execep ție, si anume, Stratele de Frate ști, cu toate ca se situeaza la ad âncimea de 40 – 45 m sunt
strate acvifere de adancime, deoarece au deasupra lor un strat freatic din care se alimenteaza
locuitorii satelor din zona.
Principalele hidrostructuri freatice din perimetrul D. A. Jiu sunt:
– Hidrostructura apelor freatice din C âmpia Olteniei;
– Hidrostuctura apelor freatice din Piemontul Getic.
– Apele subterane de adâncime sunt constituite in hidrostructurile:
– Hidrostructura stratelor de Fratesti;
– Hidrostructura stratel or de Candesti;
– Hidrostructura stratelor rom âniene;
– Hidrostructura stratelor daciene.

Apele subterane freatice : In part ea nordică a unita ților deluroase, apa freatic ă se afl ă la
adancimi de 15 -22 m si este interceptat ă de vaile r âurilor prin izvoare ce apar la baza
dealurilor si alimenteaz ă afluen ții Jiului.
Pe terasele Dun ării, adancimea apei freatice ajunge pana la 5 –10 m, iar in Lunca
Dunării, se men țne intre 2 –5 m. Pe c âmpul mai inalt, de la est de Desnatui, dintre Radovan –
Segarcea – Dranic, ad âncimea apelor este cuprins ă intre 20 -30 m. Aceeasi valoare a
adâncimilor se men ține si in zona campului inalt Leu – Rotunda ( din C âmpia Romanatilor la
est de Jiu).
În unele locuri apele subterane de ad âncime, precum si cele freatice au caracter
mineralizat, cu con ținut clorosodic si sulfuros, ca cele din aria localitatilor Urzicuta si Gighera
din sudul jude țului, folosite de loc alnici in scop terapeutic.
In condi țiile unor amenaj ări corespunz ătoare sub raport igienico -sanitar si a altor dot ări, pot
deveni locuri importante pentru localnici in scopul tratamentului balnear.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

25
Apele subterane de ad âncime:
Complexul acvifer Rom ânian – În cuprinsul Campiei Olteniei, Rom ânianul are o
raspandire neuniforma. Limita maxima a extensiunii sudice a depozitelor romaniene sub
forma țiuni mai noi, trece prin localita țile: Perisor, Intorsura, Sud, Cerat, Horezu Poenari,
Sadova, Est Bechet, Dabuleni , Grojdibod, Corabia, Segarcea Vale. In restul perimetrului
depozitele rom âniene lipsesc, probabil indepartate de eroziunea avansat ă a văii Dun ării.
Caracterul predominant argilos al depozitelor rom âniene , in care apar 3 -5 intercalatii
de nisipuri cu gros imi de 1 – 5 m, mai rar 10 – 15 m, conduce la apari ția de strate acvifere, in
care varia țiile laterale de facies sunt frecvente. Stratele acvifere din acest complex sunt
constituite in general din nisipuri, existand o mare varietate in granulometria acesto ra, de la
fine la grosiere cu intercala ții de pietri șuri. Din punct de vedere chimic apele cantonate in
stratele acvifere din Rom ânian nu indeplinesc conditiile de potabilitate admisibile. Valoarea
mineraliza ției este sub 1000 mg/l, dar compozi ția chimica a apelor arat ă depasiri mari la
indicatorul NH4+, cum ar fi: foraj (F) sere Isalnita 13,4 mg/l; F1 pod Amaradia 30,9 mg/l,
limita admis ă de Legea apei potabile nr. 458/2002 fiind 0,5 mg/l.

Complexul acvifer Dacian – Formatiunile daciene, in cuprinsul C âmpiei Olteniei, au o
largă răspândire, fiind int âlnite din valea Drincei p ână in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul
Dunăre-Drincea si in lunca Dun ării din sectorul Jiu -Olt. In sectorul cuprins intre Plenita,
Giubega, sud Cerat, Horezu Poenari, Bechet, de pozitele daciene se gasesc imediat sub
depozitele aluvionare ale teraselor si luncilor Dun ării si Jiului. In rest ele sunt acoperite de
formatiuni rom âniene. Se constat ă o crestere continu ă a grosimii depozitelor daciene de la vest
la est si de la sud la n ord. Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea sa
inferioara din nisipuri marunte cu frecvente concre țiuni grezoase, care trec, spre partea
superioar ă, la nisipuri fine cu intercala ții argiloase. Cresterii in grosime a Dacianului, de la su d
la nord, ii corespunde o inmul țire accentuat ă a nivelelor pelitice reprezentate printr -o
succesiune de marne si argile, cu intercala ții de nisipuri si nivele carbunoase. In zona Craiova
depozitele daciene depasesc 150,0 m grosime.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

26
Stratul acvifer din st ratele de Fratesti – In perimetru D.A.Jiu stratele de Frate ști se
dezvolt ă numai in spatiul corespunz ător Campului Leu -Rotunda si pe o mica suprafat ă din
Câmpul Salcuta -Dranic; in restul teritoriului, ocupat de piemont si terasele Dun ării si Jiului,
fiind indepartate de eroziune. Ele formeaza partea superioara a Pleistocenului inferior, Saint
Prestianul. Stratele de Fratesti prezinta un orizont aproape continuu de pietri șuri si nisipuri cu
lentile de bolov ănișuri; la partea superioar ă apar nisipuri cu concr etiuni si pl ăci grezoase,
uneori si cu concre țiuni calcaroase. Coperisul stratelor de Fratesti este constituit dintr -un
pachet gros de argile, care il protejeaz ă destul de bine impotriva polu ării poten țiale. Grosimea
acestor depozite variaza intre 20 m in nordul Campului Leu -Rotunda si 2 -4 m la contactul
dintre acesta si terase. Pe versantul drept al Jiului, stratele de Fratesti se dezvolta intre Bucovat
si Padea si au grosimi intre 6 -15m.

Complexul acvifer al stratelor de Candesti – In cuprinsul C âmpiei Olteniei, stratele
de Candesti se dezvolt ă in interfluviile Desnatui -Jiu si Jiu -Olt, in rest ele lipsind, probabil fiind
indepartate de eroziune. In Piemontul Getic acest complex acvifer, de v ârstă Pleistocen
inferior are o mare dezvoltare, intalnindu -se pe tot cuprinsul piemontului, cu grosimi v ariabile
ce cresc de la vest (30 -60 m) la est (150 -200 m). In sudul perimetrului direc ției, in C âmpia
Olteniei, stratele de Cande ști sunt constituite dintr -o succesiune de nisipuri si pietri șuri in
alternan ță cu argile nisipoase si intercala ții lenticulare de lignit, cu grosime totala de circa 100
m. In general, grosimea stratelor de Candesti creste de la vest la est, exceptand lunca Dun ării
si zona de confluenta a Jiului cu Dun ărea, unde au fost indepartate de eroziune. Apele
subterane din acest complex ac vifer indeplinesc limitele de potabilitate av ând o mineraliza ție
cuprins ă intre 400 -950 mg/l, incadr ându-se in tipul bicarbonat sau bicarbonat calcic.
La contactul dintre Piemontul Getic (C âmpia Inalt ă a Balacitei) si C âmpia Olteniei
(terasa Perisor), apar o serie de izvoare cu debite mici, dar a caror calitate a apei este
deosebita. Suprafa ța jude țului Dolj este inclus ă aproape integral în bazinul hidrografic Jiu,
suprafața complementară aparținând bazinului hidrografic Olt. Pe harta urmatoare este
eviden tiata delimitarea BH Jiu.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

27

–

Fig. 6 și 7 – Bazine hidrografice si corpuri de ap ă subterane Jud.Dolj

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

28
2.7. Natura 2000
Autoritatea responsabilă: Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Dolj, a examinat
solicitarea proiectului:” Canalizare în sistem centralizat a comunei Desa”, Județul Dolj , care
va fi amplasat în comuna Desa , județul Dolj și declară că proiectul nu este posibi sa aibă efecte
semnificative asupra unui sit NATURA 2000, pe baza următoarelor considerații:

 Obiectivul general al proiectului î l reprezintă înbunătățirea infrastructurii de apă uzată în
județul Dolj.

 Implementarea proiectu lui presupune realizarea:
– Unei rețele de canalizare (18 .544 m)
– Cămine de vizitare (montate la aproximativ 70 m unul de altul pe traseul rețelei de
canalizare)
– Stații de pompare – 3 bucăți pe rețeaua de canalizare ,cu conducte de refulare aferente ,
pentru pomparea apelor uzate în rețeaua de canalizare
– Unei stații de epurare pentru 5 .000 l și o stație de pompare la ieșirea din SEAU
(amplasată în incinta stației) p entru pomparea apei uzate epurate în conducta de
devarsare in Dunăre, conducată în lungime de aproximatv 7 km, cu o traversare a
canalului existent , aflat la circa 2,3 km de SEAU.
– Cămine de racord – 1.200 bucați
– Țeavă pentru racord – 7.200 m.

 Imple mentare a acestui proiect se va realiza la 0,5 km distanță față de situl Natura 2000
ROSPA0023 Calafat -Ciuperceni -Dunăre și în interiorul ariei naturale protejate
ROSCI0039 Ciuperceni -Desa.

Proiectul nu e ste posibil să aibă efecte semnificative asupra sitului Nat ura 2000
ROSCI0039 Ciuperceni -Desa, întrucât lucrările prevăzute în proiect se vor executa ăn
intervalul localității Desa, în zone puternice antropizate, pe străzile comunei pentru
deservirea gospodăriilor existente.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

29

Se consideră că proiectul :” Canalizar e în sistem centralizat a comunei Desa” , județul
Dolj va avea un impact nesemnificativ aspura siturilor Natura 2000 menționate anterior,
deoarece nu va influența realizarea obictivelor de conservare a acestora, nu se va reduce
suprafața habitatelor sau num ărul speciilor de importanță comunitară si nu va determina o
fragmentare sau determinare a habitatelor de interes comunitar.

De aceea o evaluare corespunzătoare cerută de Articolul 6 (3) nu a fost necesar a fi
luată în calcul.

O harta la scara 1:100.000 (sau cea mai apropiată scară posibilă) este preentată mai jos ,
indicând locația proiectului precum și siturile Natura 2000 implicate.

Trebuie precizat că c onducta de la stația de epurare va devărsa apa epurată în Dunăre,
punctual de devărsare se situea ză pe malul Românesc al Dunării, iar siturile Natura 2000 sunt
figurate pana la limita apelor teritoriale românești(adică aproximativ la jumatatea fluviului).

Traseul conductei și punctul de devărsare au fost stabilite prin măsurători topo.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

30

Fig.8 – ZONE PROTEJATE – COMUNA DESA

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

31

CAPITOLUL 3 –
Analiza Situa ției Curente și Prognoze

3.1. Informații generale în zona proiectului
3.1.1. Infrastructura de apă
În vederea conformarii în totalitate cu cerințele Directivei Europ ene 98/83/CE privind
calitatea apei destinată consumului uman, prevederi ce vizează localitățile unde există deja
sisteme de alimentare cu apă dar și localitățile peste 50 de locuitori, care trebuie sa aibe acces
la apă potabilă de calitate corespunzătoare , in județul Dolj au fost identificate 48 localități ce
dispun de sisteme de alimentare cu apă (cu diferite grade de acoperire) și 318 localități cu mai
mult de 50 locuitori ce dispun doar de fântâni individuale și publice pentru alimentarea cu apă.

Fig. 9 – Aria de operare actuala a Operatorului Regional SC. Compania de Apa Oltenia
SA

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

32
Dintre cele 48 de localități ce dispun de sisteme de alimentare cu apă, municipiul
Craiova are populația mai mare de 200.000 locuitori și termenul de conformare pentru
calitatea apei 2010, orașele Băilești, Calafat, Dăbuleni și Filiași au populația cuprinsă în
intervalul 10.000 – 100.000 locuitori și termenul de conformare pentru oxidabilitate și
turbidiate 2010, iar pentru restul parametrilor anul 2015; restul de 43 loca lități având
populația sub 10.000 locuitori și termen de conformare 2015.

Din cele 318 localități care dispun în prezent doar de fântâni individuale și publice
pentru alimentarea cu apă, localitatea Poiana Mare are peste 10,000 locuitori , iar pentru
celel alte 317 localități populația variază între 51 și 5.285 locuitori, conform datelor statistice.

Pentru a realiza o mai bună utilizare a surselor de apa conforme existente și a stațiilor
de tratare a apei potabile, localitățile au fost grupate astfel încât să fie deservite de aceeași
sursă de apă, unde este posibil. Pentru restul localităților, au fost identificate surse adecvate de
apă potabilă așa cum sunt definite prin Directiva 98/83/EC. Cu toate acestea, nu au fost
prevazute investiții pentru 20 de loca lități cu o populație sub pragul minim stabilit prin
Directivă, la mai puțin de 50 locuitori.

În județul Dolj au fost identificate 108 zone de deservire cu apă ce alimentează 366 de
localități care vor fi administrate de Operatorul Regional. Totuși doar î n 5 zone de deservire
sunt peste 10.000 locuitori fiecare și totalizeaza 408.590 locuitori (pe baza datelor statistice
din 2010 ).

Pentru a se îndeplini din punct de vedere instituțional condițiile impuse de mecanismul
de implementare a finantarii prin Fon dul de Coeziune , pentru perioada de programare
2007 -2013, Operatorul Regional SC. COMPANIA DE APA OLTENIA SA a procedat la
extinderea ariei de operare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, astfel incit
la acest mo ment include 13 U.A.T., dintre care 12 din județul Dolj și 1 din județul Gorj
(comuna Țânțăreni).

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

33
3.1.1.1 Sistemul zonal de alimentare cu apă comuna Desa , județul Dolj
Comuna Desa este situat a în extremitatea sud -vestic ă a jude țului Dolj, la 90 km de
Municipiul Craiova, pe malul stâng al Dun ării, acolo unde fluviul îsi adân ceste cea de -a doua
mare meandr ă, la o înaltime de 35 -50 m deasupra nivelului m ării.

Comuna Desa dispune de un sistem de alimentare cu apă centralizat in toata localitatea
care uti lizeaz ă ca sursa de ap ă, apă captat ă din fotaje de mare adâ ncime .

În prezent sunt racordate la alimentarea cu apă un număr de 802 gospo dării.

3.2 Infrastructura de apă uzată

Pe baza Directivei 91/271/CEE, detaliat ă in Ghidul “Termeni si Defini ții ale D irectivei
pentru Tratarea Apei Uzate Urbane (91/271/CEE)”, s -a realizat la nivelul jude țului Dolj
delimitarea aglomer ărilor.

Termenul de “ aglomerare ” nu trebuie sa fie confundat cu unita țile administrative.
Limitele unei aglomerari pot corespunde sau nu cu grani țele unei unit ăți administrative – mai
multe unit ăți administrative (invecinate) pot constitui o aglomerare sau, o singur ă unitate
administrativ ă poate fi format ă din aglomer ări independente dac ă ele reprezint ă suficiente
zone concentrate, separate în spa țiu/teritorial.

În baza celor de mai sus se poate conclude c ă proximitatea si densitatea popula ției sunt
elemente cheie ale aglomer ărilor, iar, în spiritul Directivei 91/271/CEE, aglomer ările care cad
sub incidenta sa sunt:
– asezările umane (loca litățile) cu o popula ție echivalent ă > 2,000 locuitori echivalenți
( l.e.);
– localit ățile alipite care, impreun ă, dep ășesc pragul de 2,000 l.e.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

34
În județul Dolj au fost identificate 50 aglomerări conform Directivei 91/271/EEC, ce
includ 62 localitățti d upă cum au fost prezentate la nivel de Master Plan.

Populatia totala a acestor 50 de aglomerari este de c irca 539 mii locuitori, adica 75.8%
din populatia jude țului (conform datelor la nivel de Recens ământ 2011 ).

Restul de 269 aglomer ări din totalul cel or 319 din jude țul Dolj au o popula ție
echivalent ă sub 2,000 l.e., prag stabilit prin Directiva si, în consecin ță, nu sunt subiectul
investi țiilor urm ătoare, dec ât dac ă este convenabil sa fie ad ăugate unei scheme regionale.

Din punct de vedere al racord ării gospod ăriilor popula ției la un sistem centralizat de
colectare si tratare a apelor uzate de tip menajer, urm ătorul tabel prezint ă principalele
aglomer ări si clustere incluse în prima faz ă a POS Mediu in ceea ce priveste reabilit ările si
extinderile de rețele de canalizare:

Aglomerări și clustere incluse in faza 1 investiții prioritare cu finanțare din Fondurile de
Coeziune
Nr
crt Cluster de
aglomerari Aglomerari Sumar investitii propuse
L.e.
(2014) Denumire Cantitate
1 Craiova Craiova 332,101 Retea de canalizare -reabilitare (m) 1,984
Retea de canalizare -extindere (m) 68,272
2 Calafat Calafat 15,880 Statie de epurare -imbunatatire (buc) 1
Ciupercenii
Vechi
2,367 Retea de cana lizare -extindere (m) 12,641
Statie de pompare apa uzata (buc) 1
Conducta de refulare apa uzata menajera (m) 1,070
Statie de pompare transfer apa uzata menajera la
SE Calafat (buc) 1
colector de transfer apa uzata menajera de la
Ciupecenii Vechi la SE Calafat (m) 3,565
3 Poiana Mare
+ Bailesti Poiana
Mare+Tunarii
Vechi
11,097 Retea de canalizare -extindere (m) 39,847
Statie de pompare apa uzata (buc) 4
Conducta de refulare apa uzata menajera (m) 4,713
Bailesti
19,167 Retea de canalizare -reabilitare (m) 491
Retea de canalizare -extindere (m) 37,196
Statie d e pompare apa uzata (buc) 4
Conducta de refulare apa uzata menajera (m) 1,135
4 Dabuleni –
Calarasi –
Bechet Dabuleni –
Calarasi
16,877 Retea de canalizare -extindere (m) 63,948
Statie de pompare apa uzata (buc) 1
Conducta de refulare apa uzata menajera (m) 642
Bechet
4,104 Retea de canalizare -extindere (m) 14,951
Statie de pompare apa uzata (buc) 2
Conducta de refulare apa uzata menaje ra (m) 369
5 Filiasi Filiasi Retea de canalizare -extindere (m) 33,476

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

35
Nr
crt Cluster de
aglomerari Aglomerari Sumar investitii propuse
L.e.
(2014) Denumire Cantitate
13,600 Retea de canalizare -reabilitare (m) 1,660
Statie de epurare -inlocuire (buc) 1
Statie de pompare apa uzata (buc) 3
Conducta de refulare apa uzata menajera (m) 502
Conducta descarcare efluent statie de epurare in
emisar (m) 1,373
6 Segarcea Segarcea
8,027 Retea de canalizare -extindere (m) 35,534
Retea de canalizare -reabilitare (m) 316
Statii de pompare apa uzata (buc) 2
Conducte de refulare apa uzata menajera (m) 574
7 Consiliul
Judetean
Dolj Poiana
Mare+Tunarii
Vechi,
Piscu Vechi
+Ghidici colectoare transfer si conducte de refulare de la
Poiana Mare+Tunarii Vechi spre SE Rast/Poiana
Mare spre SE Rast (m) 18,300
Statii de pompare transfer apa uzata menajera
(buc) 3
Bailesti, Rastu
Nou colector de transfer si conducta de refulare apa
uzata menajera de la Bailesti la SE Rastu Nou (m) 10,973
Statii de pompare transfer apa uzata menajera
(buc) 2
Rastu Nou statie de epurare noua, statie de tratare cu var a
namolului, depozit namol (buc) 1
Conducta descarcare efluent statie de epurare in
emisar (m) 3,500
Dabuleni+Cala
rasi, Bechet colector de transfer apa uzata menajera de la
Dabulen i – Calarasi -Bechet la SE Bechet (m) 13,573
Statii de pompare transfer apa uzata menajera
(buc) 4
Bechet statie de epurare noua, statie de tratare cu var a
namolului, depozit namol (buc) 1
Conducta descarcare efluent statie de epurare in
emisar (m) 40
Craiova Amenajare platforma namol in incinta Statie de
epurare (buc) 1
Segarcea,
Cerat colector de transfer si conducta de re fulare apa
uzata menajera de la Segarcea la SE Cerat (m) 7,685
Statii de pompare transfer apa uzata menajera
(buc) 1
Statie de epurare noua (buc) 1
Conducta descarcare efluent statie de epurare in
emisar (m) 140

3.2.1 Cluster apă uzată Desa
Pe timpul elaborării Master Plan ului de apă și apă uzată pentru județul Dolj, unul din
considerentele care au stat la baza alegerii amplasamentelor pentru stațiile de epurare a u fost
cursurile de ap ă naturale ce pot fi receptori pen tru apele uzate epurate.

Astfel un amplasament a fost identificat la Rastu Nou de unde este posibil ă descarcarea
în Dun ăre, printr -un canal de desecare. Alte locații sunt situate în vecinătatea unor zone foarte

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

36
sensitive – inclusiv zonele Natura 2000 – si râul Balasan care trece prin B ăilesti apoi printr -un
canal de irigație nefolosit înainte de a se descărca în Lacul Bistreț.

În faza de Master Plan s -a propus un cluster regional care să cuprind ă aglomerările
Băilești, Galicea Mare, Cătane, Cătanele Noi, Negoi, Rast, Seaca de Câmp, Piscu Nou,
Ghidici, Piscu Vechi, Tunarii Noi, Poiana Mare și să colecteze apele uzate din localitățile:
Băilești, Poiana Mare, Tunarii Noi, Piscu Vechi, Piscu Nou, Ghidici, Rast, Catane, Negoi și
Galicea Mare.

Clusterul de apa uzată Bailesti -Poiana Mare include sistemul existent de canalizare apă
uzată al municipiului Băilești care se propune a fi extins și reabilitat, sistemul de canalizare
apă uzată al localităților: Poiana Mare, Tunarii Vechi, care se propune a fi realizat. De
asemenea, statia de epurare ce se propune a fi amplasata în comuna Rastul Nou va putea
prelua apa uzat ă de la localit ățiile Piscul Vechi, Ghidici si Rastul Nou, Catane/Catanele noi,
Galicea Mare, Negoi.

Bailești și Poiana Mare au fiecare o populație ec hivalentă de peste 10,000 de locuitori
și sunt amplasate în lunca Dunării, în sud -vestul județului. Exista griji cu privire la deversarea
unor debite mari de efluent tratat în apele de irigatie din aceasta zonă și se propune ca un
cluster de aglomerari să fie format din aceste localități si comunele învecinate, cu stație
epurare comună lângă noul amplasament relocat pentru Rast și deversarea prin intermediul
unui canal de desecare în Dun ăre.

Următoarele lucrări au fost identificate ca fiind necesare în ved erea asigurării
conformării cu Directiva în ceea ce privește clusterul de aglomer ări propus, cu epurare la o SE
nouă la Rastu Nou:
– SE nouă construită la Rastu Nou;
– Colectoare de transfer de la Băilești la SE Rastu Nou;
– Colectoare de transfer de la Po iana Mare la Rastu Nou;
– Rețea nouă de canalizare pentru deservirea localităților Poiana Mare și Tunarii Vechi;

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

37
– Extinderea re țelei de canalizare si reabilitarea re țelei existente la B ăilești pentru
deservirea intregii popula ții;
– Centru de tratare a n ămolului la SE Rastu Nou;
– Posibilitatea realiz ării sistemului de transfer prin pompare de la Catane / Negoi la
Rastu Nou;
– Posibilitatea extinderii sistemului de transfer prin pompare de la Galicea Mare la
Băilești si de la Desa la Poiana Mare;
– Posibi litatea realiz ării re țelelor de canalizare pentru localit ățiile Galicea Mare, Desa,
Negoi , Catane;
– Posibilitatea racordă rii re țelelor viitoare de la Ghidici, Piscu Vechi, Rastu Nou si
Tunarii Vechi la infrastructura sistemului de transfer la Sta ția de Ep urare Rastu Nou.

Localitatea Desa a inceput , din fonduri guvernamentale , un sistem de canalizare
menajera. Aceste lucrari au inceput in 2010 prin semnarea contractului de lucr ări. Până în
prezent s -au realizat lucr ări aproximativ 23%. Lucr ările au fost intrerupte din lipsa fondurilor
alocate in contextul crizei economice.

Prezentul proiect prevede finalizarea lucrărilor pentru sistem ul de canalizare
menajera, inclusiv racorduri , in Comuna Desa, Jude țul Dolj .

Aceste colectoare vor prelua apele uzate de la consumatori si vor fi realizate din
conducte PVC -KG SN4 cu D = 315 mm, D = 400 mm si D = 500 mm, av ând o lungime total ă
de 18.544 ml.

Apele menajere uzate sunt epurate intr -o statie de epurare.

Având in vedere conforma ția terenului natural si necesita tea asigur ării pantei re țelei de
canalizare pentru scurgerea apelor uzate menajere in regim gravita țional si asigurarea vitezei
minime de autocur ățire de 0,7 m/s, s -au prev ăzut 3 sta ții de pompare ape uzate pe traseul
principal al conductei.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

38
Conductele de canalizare se vor amplasa pe mijlocul str ăzilor existente numai in cazul
in care acestea sunt neasfaltate. In cazul strazilor dotate cu covor asfaltic, conductele se vor
poza in zona verde, pe cat posibil, tinandu -se cont si de amplasarea in zona a altor r etele.

Pe intreg traseul se prev ăd cămine de vizitare din 50 în 50 m, 351 c ămine, iar la limita
de proprietate se vor realiza racorduri din re țeaua de canalizare la consumatorii existenti.
Aceste racorduri se vor grupa in asa fel încât deversarea apelor u zate provenite de la
consumatori sa fie preluate in caminele proiectate de pe re țea.

Indicatori tehnici ai sistemului de canalizare apă uzată Localitatea Desa
Nr. Crt.
Descriere U.M. Inainte
de
proiect Indicatori
conform
Proiect Investitii
necesare
realizarii
indicatorilor Indicatori
finali
Apa uzata Total populatie in aria
aglomerarii l.e. 5130 5130 5130 5130
Grad de acoperire cu
servicii (% din
populatie conectata la
un sistem colectare
ape uzate) % 0 100 100 100
Populatie deservita
(populatie c onectata
la sistem de colectare
ape uzate) l.e. 0 5130 5130 5130

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

39

Indicatori fizici ai sistemului de canalizare ap ă uzată Localitatea Desa

Nr. Crt.
Descriere U.M. Inainte
de
proiect Indicato
ri
conform
Proiect Investitii
necesare
realizarii
indicatoril
or
Indicato
ri fizici
Apa
uzata Retea canalizare m 0 18.544 18.544 18.544
Camine vizitare buc 0 351 351 351
Statii de pompare buc 0 4 4 4
Statie de epurare buc 0 1 1 1
Camine de racord buc 0 1.200 1.200 1.200
Teava pentru racord
6 ml/racord m 0 7.200 7.200 7.200
Conductor refulare m 0 7.000 7.000 7.000

3.3. Deversarea indrustrială a apei uzate
3.3.1. Contextul proiectului
Localitatea Desa este una dintre localit ățile cu popula ție ridicat ă în continu ă dezvoltare.
Nici una din celelalte zone rurale incluse in Faza 1 sau care necesit ă colectarea și epurarea
apelor uzate p ână la finele anului 2018, nu are industrii ce vor avea impact asupra procesului
de func ționare al sta țiilor de epurare. Prezentul proiect este prev ăzut indepen dent cu sta ție de
epurare.

Concluzia studi ilor anterioare, confirmat ă și in cadrul Studiului de Fezabilitate, este
aceea ca devers ările industriale nu constituie un poten țial pericol pentru noile stații de epuare a

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

40
apelor uzate ( SEAU ), iar namolul provenit din epurarea apei uzate tratat prin procesul de
fermentare anaeroba în 2 etape va fi adecvat pentru valorificarea in agricu ltură.

Cu at ât mai mult, lucr ările prezentate în cadrul prezentei lucrări , prin completarea
racordurilor de canalizare si realizarea unui grad de acoperire de 100%, vor asigura preluarea
tuturor devers ărilor de ape uzate de tip rural, și, prin aceasta, as igurarea debitului de influent la
stațiile de epurare, contribuind la desfa șurarea proceselor de epurare în condi ții optime.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

41

CAPITOLUL 4 – Managementul Nămolului

4.1. Problema Nămolului
Nămolul este materialul rezidual semi -solid r ămas in urma procese lor de tratare a apei
și de epurare a apelor uzate menajere (canalizare).
Nămolul produs la sta țiile de epurare a apei uzate este format în mod normal din solide
(materii) decantate în faza de decantare primara și solide în exces (namol activat în exces)
rezultate în urma procesului de tratare biologic ă. Nămolul provenit din epurarea apelor uzate
este foarte poluant și con ține în mod normal o concentra ție mare de agen ți patogeni care pot
dăuna s ănătații publice.
Pentru implementarea colect ării, trat ării si depozit ării namolurilor provenite din
epurarea apelor uzate menajere este nevoie de o strategie eficient ă. Prin urmare, strategia
pentru managementul n ămolului trebuie sa fie adaptat ă pe baza programului de investi ții
propus pentru sta țiile epurare care v or produce n ămolul și evident s ă respecte legisla ția de
mediu in vigoare.

4.2. Cadrul legislativ
Ca parte din procesul de aderare la Uniunea Europeana, Rom ânia a transpus progresiv
directivele de mediu ale CE în legisla ția națională. Directivele CE pentr u deșeuri si apa uzat ă,
inclusiv pentru n ămolul provenit din epurarea apelor uzate, sunt transpuse in totalitate, însă
implementarea complet ă a multora dintre m ăsuri se va realiza și în anii următori .
Reglement ările cu relevan ță direct ă sau indirect ă pentr u managementul n ămolului sunt li state
in tabelul de mai jos.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

42
Tabel 1 – Legislația europeană și românească în domeniul gestionării nămolului provenit
de la stațiile de epurare si al deșeurilor
Reglementări ale Consiliului
Europei Transpunere în legislația
românească Prevederi legale
Directiva nr. 86/278/EEC privind
protecția mediului și în special a
solului, atunci când nămolul de la
stațiile de epurare este utilizat în
agricultură modificată prin:
Directiva 91/692/CEE,
Regulamentul CE nr. 807/2003,
Regula mentul CE nr. 219/2009
Ordinul comun nr. 344/708/2004
pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protecția mediului și în special
a solurilor, când se utilizează
nămolurile de epurare în agriculturăcu
modificările și completările ulterioare Aproba normele tehnice privind
protecția mediului în special a
solurilor, când se utilizează
nămoluri de epurare în agricultură.
Directiva nr. 2006/12/EC privind
deseurile (75/442/EEC) abrogată
prin Directiva 2008/98/CE

Legea 211/2011 privind regimul
deșeurilor

Hotă rârea de Guvern nr. 870/2013
privind aprobarea Strategiei naționale
de gestionare a deșeurilor 2014 -2020
Ordinul nr . 1364 /1499/2006 privind
aprobarea planurilor regionale de
gestionare a deșeurilor
– Reglementează activitățile de
gestionare a deșeurilor în condiții de
protecție a sănătății populației și a
mediului.

-Aproba Planurile regionale de de
gestionare a deșeurilor.
Directiva nr. 99/31/EC pr ivind
depozitarea deșeurilor modificată
prin: Regulamentul CE nr.
1882/2003, Regulamentul CE
1137/2008, Directiva 2011/97/UE
Hotărârea de Guvern nr. 349/2005
privind depozitarea deșeurilor cu
modificările și completările ulterioare

Ordinul MMGA nr . 95/20 05 privind
stabilirea criteriilor de acceptare și
procedurilor preliminare de acceptare
a deșeurilor la depozitare și lista
națională de deșeuri acceptate în
fiecare clasă de depozit de deșeuri
Ordinul MMGA nr . 757/2004 pentru
aprobarea Normativului Tehni c – Stabileste cadrul legal pentru
desfășurarea activității de depozitare
a deșeurilor, pentru realizarea,
exploatarea, monitorizarea,
închiderea și urmărirea post –
închidere a depozitelor existente.
– Aprobă procedurile preliminare
pentru acceptarea deșeurilor la
depozitare, criteriile pentru
acceptarea deșeurilor la depozitare
și lista națională de deșeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

43
privind depozitarea deseurilor cu
modificările ulterioare – Aprobă Normativul tehnic privind
depozitarea deșeuril or – construirea,
exploatarea, monitorizarea și
închiderea depozitelor de deșeuri.

Directiva nr. 2000/76/EC privind
incinerarea deșeurilor modificată
prin Regulamentul CE nr.
1137/2008 Hotărârea de Guvern nr. 128/2002
privind incinerarea deșeurilor cu
modificările și completările ulterioare
Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
incinerarea deșeurilor Reglementează activitățile de
incinerare și coincinerare și
măsurile de control și urmărire a
instalațiilor de incinerare și
coincinerare.
Aproba Normativul tehnic privind
incinerarea deșeurilor.

Decizia nr. 2000/532/CE, de
înlocuire a Deciziei 94/3/CE de
stabilire a unei liste de deseuri în
temeiul art.1 lit.a din Directiva
75/442/CEE a Consiliului privind
deșeurile și a Dire ctivei
94/904/CE a Consiliului de
stabilire a unei liste de deșeuri
periculoase în conformitate cu art.
1 alin. 4 din Directiva
91/689/CEE a Consiliului privind
deșeurile periculoase.
Hotărârea de Guvern nr. 856/2002
privind evidența gestiunii deșeurilo r și
aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase cu
modificările și completările ulterioare Reglementează evidența gestiunii
deșeurilor colectate, transportate,
depozitate temporar, valorificate și
eliminate.
Directiva 91/271/EE C privind
tratarea apelor uzate urbane
modificată de Directiva 98/15/EC
, de Regulamentul (CE) nr.
1882/2003 și de Regulamentul CE
nr. 1137/2008

Hotararea nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiile
de descarcare în mediul acvatic a
apelo r uzate, cu modificările și
completările ulterioare Aceasta include: NTPA 011/2002
privind colectarea, epurarea și
evacuarea apelor uzate or ășenești, și
NTPA 002/2002 privind condi țiile
de evacuare a apelor uzate în
retelele de canalizare ale
localit ăților și direct în sta țiile de
epurare

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

44
Regulamentul (CE) nr. 1013/2006
privind transferurile de deșeuri cu
modificările ulterioare

Hotarar ea nr. 1.061 din 10 septembrie
2008 privind transportul de șeurilor
periculoase și nepericuloase pe
teritoriul Rom âniei Se stabileste procedura de
reglementare și control al
transportului de șeurilor periculoase
și nepericuloase pe teritoriul
României.

Directiva 91/676/CEE privind
protecția apelor împotriva poluării
cu nitrații proveniți din surse
agricole, modificată de
Regulamentul (CE) nr.
1882/2003 și Regulamentul CE
nr. 1137/2008

H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea
Planului de acțiune pen tru protecția
apelor împotriva poluării cu nitrați
proveniți din surse agricole, cu
modificările și completările ulterioare
Ordin MMGA/MAPDR nr.
296/216/2005 privind aprobarea
Programului -cadru de acțiune tehnic
pentru elaborarea programelor de
acțiune în zone vulnerabile la poluarea
cu nitrați din surse agricole
Ordin MMGA/MAPDR nr.
1182/1270/2005 privind aprobarea
Codului de bune practici agricole
pentru protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole
Ordin MMDD/MADR nr.
1552/743/2008 pentru aprobarea listei
localităților pe județe unde există
surse de nitrați din activități agricole
Codul descrie condi țiile în care
gunoiul de grajd ( și nămolul) ar
trebui depozitat și timpul potrivit
pentru utilizarea acestuia pe
terenurile agricole

4.3 Termeni și definiții
Procesele de tratare a apei si epurare a apelor uzate, conduc la reținerea si formarea
unor cantități importante de nămoluri ce inglobează substanțe poluante si substanțe inerte.
Cantitățile de nămol generate sunt influențate d e anumiți factori cum ar fi: caracteristicile
fizico -chimice ale apei uzate, procedeul de epurare aplicat și gradul de epurare realizat.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

45
Proiectul unei stații de epurare trebuie să țină cont de numărul de locuitori deserviți, de
consumul specific de apă, de gradul de confort edilitar al locuințelor dar și de dezvoltarea
industriilor relevante. Toți acești factori se reflectă in cantitatea de namol produsă si in
calitatea acestuia (cantitatea de materie organică, încărcarea cu metale grele, etc.).

Nămoluri le de epurare sunt produse organice ce rezultă de la tratarea apelor uzate,
fiind considerate prin definiție deșeuri municipale biodegradabile (cod 19.08.05).

Tratate corespunzător (prin ingrosare, deshidratare si fermentare anaeroba ), ele pot
deveni o s ursă de materie organică (îngrăsământ) pentru soluri și nutrienți pentru plante. În
acest caz poartă denumirea de “biosolide ”. In cazul tratării cu var pentru creșterea pH -ului
poate deveni un amendament/agent de ameliorare pentru corectarea reacției solul ui sau o sursă
de CaCO 3 (carbonat de calciu).

Nămolurile de epurare pot fi de mai multe tipuri, dup ă cum urmeaz ă:
1. Nămoluri netratate :
a) nămoluri provenite de la sta țiile de epurare a apelor uzate din localit ăți si de la alte
stații de epurare a apelor uzate cu o compozi ție asem ănătoare apelor uzate
orașenești;
b) nămoluri provenite de la fosele septice și de la alte instala ții similare pentru
epurarea apelor uzate;
c) nămoluri provenite de la sta țiile de epurare, altele dec ât cele men ționate la punctele
a si b;
2. Nămoluri tratate – nămolurile tratate printr -un proces biologic, chimic ori termic, prin
stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunz ător care s ă reduca în mod
semnificativ puterea acestora de fermentare și riscurile sanitare rezultate prin utilizarea
lor.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

46
Din punct de vedere chimic, n ămolurile se clasific ă în:
– nămoluri minerale, la care materiile solide minerale sunt preponderente, dep ășind
50% – nămolurile ob ținute în urma procesului de potabilizare a apei;
– nămoluri organice la care cantit atea de substan ță organic ă este superioar ă valorii de
50% din totalul materiilor solide re ținute – nămolurile ob ținute în urma epur ării
apelor uzate.

Ca urmare a faptului c ă este extrem de voluminos, prelucrarea si depozitarea n ămolului
pune probleme spec ifice complexe de inginerie, în domeniul global al trat ării efluen ților
reziduali.

Complexitatea problemelor ce se pun la tratarea n ămolului deriva din urm ătoarele
considera ții:
– în nămol se reg ăsește cea mai mare parte din substan țele responsabile de car acterul
poluant al efluen ților reziduali;
– excesul de n ămol activ rezultat din procesul epur ării biologice ce trebuie
utilizat /depozitat con ține compusi organici rezulta ți in procesul epur ării, al caror
poten țial poluant poate fi mai mare dec ât cel al polua nților ini țiali.

Nămolurile sunt amestecuri polifazice alc ătuite dintr -un fluid de baza, ap ă și diferi ți
constituen ți de natur ă mineral ă sau organic ă, dispersa ți în mediul apos.

Așadar, termenul de n ămol este o no țiune foarte larga ce desemneaz ă diferit e solu ții
apoase, cu compozi ție eterogen ă, in care se g ăsesc materii in suspensie, dizolvate, particule
coloidale de natur ă mineral ă sau organic ă, cu aspect gelatinos la concentr ații mai mari si
culoare negru -brun.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

47
4.3.1 Abordare si metodologie
Prezenta s trategie de management a nămolului nu impune o anumit ă soluție, ci
propune alegerea unei alternative ori a unui cumul de solu ții optime din punct de vedere
economic, tehnic si de mediu. Alegerea finala a alternativei de eliminare a n ămolului va fi în
sarci na operatorului sta țiilor de epurare, în func ție de rezultatele practice ob ținute în
implementare, precum și de costurile reale de implementare. Av ând în vedere ca î n afara de
depozitare, p ână în prezent exista pu țină experien ță practic ă în implementarea a ltor alternative
de gestionare a n ămolului de epurare (utilizarea în agricultur ă/silvicultur ă/terenuri degradate și
incinerarea), prezenta metodologie va trece în revista toate cele trei alternative strategice,
urmărind avantajele, dezavantajele si f ăcând o evaluare a costurilor pentru fiecare alternativ ă
in parte.

Experien ța europeana indic ă faptul c ă strategiile de tratare si valorificare a n ămolurilor
se bazeaz ă, în principal pe utilizarea unor metode combinate. Astfel, utilizarea n ămolului în
agricultu ră este restrictionat ă în func ție de sezon, aplicarea pe sol fiind interzisă pe timp de
iarnă. Aceasta inseamna fie asigurarea unor capacități suficiente de stocare care sa permită
trecerea perioadei reci, fie eliminarea final ă prin depozitare intre sezoan e.

Pe lânga condițiile menționate mai sus, strategia a fost elaborata ținând cont de câteva
criterii care reflectă durabilitatea acesteia, și anume:
– Practicabilitatea: strategia poate fi aplicat ă ținând seama de condițiile si resursele
locale existene, pu tând să se adapteze cu facilitate la condiții locale specifice. Aceasta
insemn ă folosirea infrastructurii, a potențialului și a resurselor existente. In ceea ce
privește utilizarea in agricultur ă s-au luat în considerare aspectele legate de condițiile
geog rafice (geomorfologice, climatice și pedologice);
– Flexibilitatea: strategia constituie o combina ție de doua sau mai multe op țiuni, dar se
poate opta si pentru o op țiune separat, folosirea lor put ând fi alternativ ă;

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

48
– Acceptabilitatea din punct de vedere al mediului: în elaborarea strategiei s -a tinut cont
de prevenire sau minimizarea riscurilor asupra mediului si s ănătătii persoanelor;
– Siguranța si viabilitatea: strategia de management a n ămolurilor corespunde cu
standardele na ționale și interna ționale, fii nd în același timp viabila pentru dezvoltarea
de ansamblu a proiectului;
– Eficiența costurilor: soluția sau soluțiile propuse combin ă aspectele de mai sus cu
eficiența economic ă. Trebuie men ționat faptul c ă în Romania exista înca o foarte
redus ă experien ța în ceea ce priveste utilizarea n ămolurilor în agricultur ă, ceea ce face
ca și evaluarea costurilor sa fie extrem de deficitar ă pentru aceast ă alternativ ă. În
cazul inciner ării, de asemenea exista o experien ță foarte redusa, deoarece doar în
puține cazuri au fost incheiate Procoale de colaborare cu fabrici de ciment, și în plus
investi țiile pentru care s -a prev ăzut incinerarea în cuptoare de klinker nu sunt încă
finalizate și intrate în func țiune.

Ținând cont de cele men ționate mai sus, prezen ța strateg ie are în vedere mai întâi
testarea comparativ ă a alternativelor propuse, dup ă care în func ție de rezultatele tehnice si de
mediu, corobor ât cu analiza costurilor reale, experimentale, s ă se aleag ă alternativa optim ă de
gestionare a n ămolului de epurare. În plus, se mentioneaz ă că în acord cu strategia de
gestionare a jude țului Dolj, o soluție nu a fost recomandat ă dacă a implicat cele mai mari
cheltuieli de capital și/sau de operare (este vorba de incinerare).

În elaborarea Strategiei și a Planului de ac țiune pe termen scurt, mediu si lung o serie
de aspecte au fost luate in considerare, dup ă cum urmează:
– Toate potențialele optiuni au fost evaluate, inclusiv minimizarea gener ării de n ămol și
reziduuri, co -tratarea și depozitarea cu alte de șeuri, metodele novatoare și
conven ționale
– Toate deciziile au fost luate, î n primul r ând, din punct de vedere al protec ției mediului,
luând în considerare toate efectele pe termen scurt și mediu

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

49
– Realizarea unei analize rezonabile și bine justificate privind beneficiile și costurile
implicate.

Evaluarea op țiunilor a luat în considerare toate fluxurile de intrare si de ieșire, acestea
fiind supuse urmatoarelor criterii:
– Legisla ție: local ă, national ă, international ă
– Politici: politic, social
– Mediu: ap ă, aer, sol, zgomot, eco logie, siguranț ă, energie
– Planificare: amena jare teritorial ă, infrastructur ă
– Tehnic: flexibilitate, complexitate, disponibilitate
– Financiar: costuri de operare și de capital, costuri non -acțiuni, costuri externe.

Principiile care stau la baza strategiei d e management a de șeurilor, au fost aplicate și în
cazul n ămolurilor, în concordanță cu Strategia Natională de Gestionare a N ămolurilor. Acestea
se referă la:
– Minimizarea producerii de n ămoluri: prin promovarea de tehnici care generează cele
mai mici canti tăti de nămol.
– Recuperarea nămolului atunci cand calitatea acestuia permite: prin folosirea lui în
agricultură, în reabilitarea terenurilor degradate sau în silvicultură.
– Eliminarea finală – se referă la depozitarea nămolului după pre -tratare, în depozite le
ecologice judetene de deseuri, având anume caracteristici.

Totodata pentru elaborarea strategiei o serie de date au fost colectate in mod direct de
la factorii interesa ți cu privire la activitatea de gestionare a n ămolurilor, printre care amintim:
– Lista exploat ațiilor agricole din jude țul Dolj, sursa: Direc ția Agricol ă Dolj

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

50
– Lista comunelor/localit ăților din jude țul Dolj vulnerabile la nitrați din surse agricole,
sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
– Cantit ățile de n ămol existente si produ se, precum si calitatea lor, sursa: Compania de
Apă Oltenia.

4.3.2. Facilit ățile de tratare a n ămolului
Pentru o întelegere mai facila a procesului de tratare a n ămolului, în cele ce urmeaz ă
sunt prezentate at ât facilit ățile de epurare a apei uzate c ât si cele ale n ămolului, acestea fiind
strict legate de procesul de epurare propus.

Stația de epurare propusa pentru comuna Desa este o sta ție mecano -biologic ă
monobloc , compact ă (inven ție romaneasca brevetata) ; conform SF, SEAU propus ă va avea
capacitatea d e Qzi max ev= 677,80 mc/zi, pentru 5 .000 l.e.

Stația de epurare a fost proiectat ă pentru o capacitate de 5 .000 l.e av ând in vedere ca
popula ția are tendin ța de descre ștere ajung ându-se la anul 2025 ca popula ția echivalent ă
aferent ă aglomer ării Desa sa fi e de 4 .826 locuitori echivalenți (l.e.) .

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in rețeaua de canalizare si indicatorii de
calitate ai apei uzate epurate ce se va deversa în emisar respect ă prevederile HG. Nr. 188/2002
modificat ă și completat ă prin HG 352/2005 si sunt prezentați in tabelul de mai jos:

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

51
Indicatorii de calitate ai apelor uzate si indicatorii de calitate ai apei uzate
epurate evacuate în rețeaua de canalizare
Parametrii apei uzate La intrare in
SEAU La iesire din
SEAU U.M.
Consum biochimic de oxigen CBO5 300 25 mg/l
Consum chimic de oxigen CCO Cr 500 125 mg/l
Materii solide in suspensie MS 350 35 mg/l
Azot amonical NH 4 -N 30 3 mg/l
Fosfor total P total 5 1 mg/l
pH 6,5÷8,5 6,5÷9

Având în vedere valorile de încărcare a apel or uzate și indicatorii pe care trebuie sa ii
atinga apa uzat ă epurat ă, proiectantul a ales o epurare mecano -biologica cu denitrificarea –
nitrificarea apelor uzate, cu recirculare intern ă. Procesul de nitrificare este transformarea
amoniacului si a compu șilor s ăi în nitra ți sub influen ța unor bacterii aerobe autotrofe
(nitrificatoare/nitrifiante)

Reac ția global ă a oxid ării ionului de amoniu la ion azotat cu ajutorul
microorganismelor este prezentat ă mai jos:
NH 4+ NO 2 – NO 3-

Denitrifi carea este reducerea biologic ă a azota ților la azot gazos cu ajutorul unor
bacterii anoxice heterotrofe ce necesit ă carbon organic ca sursa de energie.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

52
Astfel prin procesul de nitrificare -denitrificare cea mai mare parte a amoniacului si a
compusilor sai din apele uzate este transformat in azot gazos care se elimin ă usor din ap ă.
Schema de epurare propus ă corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentra țiilor
indicatorilor avu ți în vedere și urm ărește totodat ă reținerea materiilor în suspensi e (MS), a
substan țelor flotante, eliminarea substan țelor organice biodegradabile (CBO 5) și eliminarea
compu șilor azotului și fosforului.

Soluția de epurare are la baza o unitate de epurare mecano -biologica compact ă,
containerizat ă, suprateran ă. SEAU este o unitate compact ă de epurare automatizat ă cu montaj
orizontal suprateran compact, pe o platform betonat ă comun ă. Toate modulele SEAU vor fi
montate pe o funda ție comun ă.

Nămolul de la sta ția de epurare din localitatea Desa va putea fi folosit în agricult ură,
deoarece în localitatea Desa nu exista industrie; a șadar calitatea n ămolului generat se preteaz ă
utiliz ării în agricultur ă.

4.4. Etapele privind deshidratarea nămolului
Conform schemei de epurare a SEAU prezentat ă, alegerea tehnologiei de epurare s -a
facut astfel încat sa fie asigura ți parametrii de evacuare prin descompunerea poluan ților
organici și eliminarea compu șilor azotului din apa uzat ă. Proiectantul a ales tehnologia de
epurare D – N (denitrificare – nitrificare) cu recirculare intern ă între cele dou ă tancuri (a se
vedea schema tehnologica de mai jos).

Sistemele de epurare D – N (denitrificare – nitrificare) se compun din doua tipuri de
bazine reactoare. Asa cum s -a mentionat mai sus prin nitrificare, amoniacul si compu șii săi
sunt transfor mați în nitri ți și apoi în nitra ți au ajutorul unor bacteria nitrificatoare.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

53
În bazinul pentru nitrificare are loc reducerea compu șilor carbonului și oxidarea
compu șilor amoniacali ai azotului, cum ar fi amoniacul. Nitrificarea este o oxidare biologica a
amoniacului în nitrit (NO 2) și apoi în nitrat (NO 3). Aceste procese de oxidare se datoreaz ă
bacteriilor specifice și oxigenului dizolvat. Amestecul n ămolului activ cu azota ții din acest
bazin este pompat în bazinul de denitrificare. Denitrificarea este ne cesara atunci c ând efluentul
trebuie sa respecte o limita impus ă pentru azotul total. În acest al doilea pas, în bazinul de
denitrificare, azotatii sunt transformati în azot gazos prin denitrificare, care are loc in condi ții
anaerobe.

Tehnologia de epu rare se bazeaz ă pe principiul epur ării biologice cu n ămol activ în
suspensie cu denitificare simultan ă. Procesul de epurare include urm ătoarele faze:
– denitrificare
– aerare
– nitrificare
– decantare

Apa uzat ă este admis ă prin conduct ă în sta ția de epurare p rin co șul pentru re ținerea
materialelor solide. Acest co ș este amplasat în compartimentul de denitrificare.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

54
Acest co ș este dispus cu un aerator cu bule mari în vederea dezintegr ării materialelor
organice din cos. Numai materialele care nu se dezintegreaz ă, cum ar fi c auciucurile, materiale
plastice, textile sunt retinute în coș.
În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzat ă prin descompunere biologica
în mediu anoxic. Pentru a evita decantarea amestecului de ap ă uzată si nămol activ si pent ru
creșterea eficien ței procesului de epurare, apa este amestecat ă permanent în compartimentul de
denitrificare.
În zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice in urma careia rezulta dioxid
de carbon, ap ă si nămol activ. Namolul activ este o agl omera ție de microorganisme, bacterii
heterotrofe, autotrofe, aerobe, monocelulare( protozoare) si multicelulare. Bacteriile
heterotrofe, prin metabolismul lor, consum ă si asimileaz ă materia organica din apa uzat ă. Tot
în aceasta zon ă, de aerare, are loc o xidarea ionilor de amoniu în azoti ți și apoi în azota ți prin
intermediul unor specii de bacterii autotrofe (Nitrosomonas si Nitrobacter).
Aerul necesar pentru aceste procese este asigurat de o suflant ă a carei func ționare
automat ă este comandata de tablou l de comand ă.
Apa epurata este separat ă în decantorul final si este evacuat ă prin conducta de evacure
în emisar.
În urma procesului de epurare se produce o cantitate redus ă de nămol– astfel n ămolul
trebuie evacuat doar o data la 8 – 12 luni din sta ție. Nămolul rezultat, fiind oxidat total, nu are
miros astfel c ă manipularea lui este mult mai accesibila din punct de vedere sanitar.
Nămolul de la sta ția de epurare din localitatea Desa va putea fi utilizat în agricultur ă.
Conform SF și calculelor proiect antului pe baza SEAU propuse, cantitatea maxim ă de
nămol va fi de 219 t/an (cu 20% SU), respectiv 125 t/an (cu 35% SU) de n ămol pe an incepand
de la darea în folosin ța a S.E. Gradul de hidratare va fi condus din scurgerea apei pe platform
din sacii filtran ți si va fi în func ție de decizia utiliz ării nămolului; în agricultur ă poate fi utlizat
nămolul cu 20% SU, iar la depozitare se poate trimite doar namol cu min. 35% SU. Cum
calitatea n ămolului va corespunde utiliz ării în agricultur ă, este probabil ca aceas ta va fi calea
de eliminare adoptat ă cel mai adesea.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

55
Exist ă un spa țiu de stocare temporara a n ămolului, o platform ă acoperit ă și cu sistem
de scurgere în pardoseala, care are suprafa ța de 15 mp si va putea stoca n ămolul pentru o
perioada de cel pu țin 6 lun i de func ționare a SEAU. Aceasta va putea stoca cca. 85 t.
Frecven ța de utilizare a n ămolului în agricultur ă va fi de minimum 2 ori pe an, ori mai mult
funcți e de cerin țe.
Prin metoda propus ă de proiectant se va genera un n ămol mineralizat; acesta este
descărcat în unitatea de deshidratare n ămol. Aceasta este format ă din distribuitor cu robine ți și
cadru de otel inox, sistem de prindere și saci realiza ți special pentru filtrarea și reținerea
nămolului.
Nămolul desc ărcat în acesti saci, sedimenteaza și se d eshidrateaza gravita țional.
Nămolul este re ținut în saci, iar partea filtrata (apa de n ămol – supernatantul) este reintrodusa
în bazinul de omogenizare pentru tratare. Materialul din care sunt realiza ți sacii este unul
special care impiedic ă patrunderea di n exterior catre interior a apei de ploaie si/sau umidit ății
atmosferice.
În acest fel, p rin depunerea sacilor filtran ți pe platforma betonat ă și prevazut ă cu gr ătar
și scurgere, n ămolul va continua procesul de deshidratare prin scurgerea gravita țional ă a apei
care va fi preluat ă și reintrodus ă în circuitul de epurare , asa cum s -a arătat mai sus . În acest fel
nămolul poate ajunge la un grad de uscare ridicat, de 35% substan ța uscata și chiar mai mult în
funcție de condi țiile atmosferice. În func ție de tempe ratura ambianta n ămolul din saci poate
ajunge si la 40 -50% SU sau chiar mai mult în zilele toride de vara. Deasupra sacilor filtran ți pe
platform ă se presara praf de var pentru a nu permite dezvoltarea insectelor si a agen ților
patogeni.
Nămolul poate fi u tilizat în agricultur ă sau poate fi depozitat la cel mai apropiat
depozit de de șeuri municipal ca strat de compactare. În cazul utiliz ării ca strat de compactare
pe deposit n ămolul va avea minimum 35% s.u.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

56
4.5. Calitatea si cantitatea nămolului generat
În ceea ce priveste estimarea calit ății nămolului generat de SEAU Desa se poate
previziona faptul c ă acesta se va incadra in normele de calitate prevazute de HG 344/2004.
Aceasta datorita faptului ca în SEAU -uri vor intra ape menajere provenite de la popula ție și de
la cele cateva institu ții (scoala, gradini ța, prim ărie, dispensar) și agen ți economici cu activitate
preponderenta de comert cu am ănuntul.
Trebuie men ționat ca în cazul SEAU propus ă pentru Desa nu se folose ște nici un fel de
polielectrolit pentru coagularea n ămolului. Aceasta înseamn ă că nămolul este liber de orice
adaus de substan țe chimice, ceea ce reprezint ă o garan ție ca n ămolul poate fi utilizat pe
terenuri agricole și/sau degradate far ă riscuri introduse de tipul de electrolit folosit, ca în cazul
altor SEAU -uri.
În acest caz este necesara doar analiza n ămolului generat din SEAU, la care se adaug ă
evident analizele de sol, conform HG 344/2004 în vederea test ării folosirii în agricultur ă a
nămolului de epurare. Testarea va cuprinde toate aspe ctele tehnice ata șate utiliz ării în
agricultur ă, precum și aspectele de mediu, respectiv de influen ța benefica ori nu (dupa caz)
asupra calit ății solului pe care s – a impr ăștiat n ămolul de epurare, prin testarea ulterioar ă a
calității solului pe care s -a facut inpre știerea n ămolului.
După evaluarea aspecteleor tehnice și de mediu, daca acestea vor fi în favoarea
utiliz ării în agricultur ă a nămolului de epurare, se va trece la o analiza economic ă-financiar ă
care va lua în calcul toate costurile asociate ut ilizării în agricultur ă (analize de n ămol, analize
ale solului înainte și dup ă utilizarea n ămolului pe solul respectiv, costul Studiului agro –
pedologic efectuat de OSPA, costuri asociate intocmirii documenta ției și obținerii permisului
de impr ăștiere, t ransportul n ămolului la cap ătul parcelei pe care se va face impr ăștierea,
costuri interne de personal responsabilizat pentru de ținerea registrelor de inregistrare și
problema calit ății solului pe care s -a impra știat n ămol), pentru a stabili dac ă utilizarea în
agricultur ă reprezint ă cea mai fezabila solu ție, comparativ cu depozitarea ale carei costuri sunt
cunoscute.
Cantitatea de n ămol generata anual de SEAU Desa este prezentat ă în tabelul de mai
jos.Conform datelor proiectantului calculele s -au efectuat pe ntru un maxim de 0,5l/pers/zi

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

57
nămol cu 4% SU. Tabelul de mai jos prezint ă capacitatea în L.E. a statiei de epurare (5000
l.e), iar gradul de deshidratare al n ămolului se atinge prin scurgerea gravita țional ă a apei din
sacii filtran ți pe platforma acoperit ă prevazut ă cu gr ătare și scurgere pentru preluarea apei și
reintroducerea ei în SEAU.
SEAU An 2016 2025 2036
DESA L E 5.000 5.000 5.000
S.U. [t] 43,8 43,8 43,8
Namol cu 20% S.U. [tone] 219 219 219
Namol cu 35% S.U. [tone] 125 125 125

Conform datel or proiectantului n ămolul generat de acest tip de sta ție de epurare este
complet mineralizat datorit ă tipului de proces de epurare utilizat (denitrificare – nitrificare cu
oxidare puternic ă și cu recircularea influentului).

4.6 Opțiuni reprezentative pentr u managementul nămolului
Tipurile de eliminare alese sau rutele pentru depozitarea n ămolului provenit din apa
uzată vor determina tipul si metodele de tratare necesare.

Posibilitatile de eliminare a n ămolului sunt prezentate în ordinea preferin țelor, în
conformitate cu ierarhia CE în ceea ce prive ște managementul de șeurilor, și anume:
– Folosirea pe terenuri agricole, a fost o practica mult utilizat ă în statele membre dup ă
1986, anul de adoptare al Directivei 86/278/EEC privind protec ția mediului și a solul ui
la utilizarea n ămolului în agricultur ă, fiind considerata aproape 20 de ani ca fiind cea
mai potrivita op țiune de management a n ămolului. În ultimii 10 ani însa, aceasta
opțiune pune probleme serioase celor care au practicat -o, întruc ât calitatea soluri lor pe

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

58
care s -a făcut aplicarea n ămolului s -a inraut ățit acumul ând metale grele și alți compu și
chimici nocivi a c ăror ac țiune este înca prea pu țin studiat ă și elucidat ă.

– Incinerarea n ămolului și recuperarea energiei este o metoda potrivit ă în cazul în care
calitatea n ămolului nu corespunde utiliz ării în agricultur ă, dar este o metoda cu costuri
de investi ție și de operare foarte ridicate (cea mai scump ă din cele 3 prezentate);

– Eliminarea prin depunerea în depozite, este cea mai comoda si mai ieftina met oda, dar
prezint ă inconveniente ca urmare a restric țiilor introduse de Directiva CE privind
depozitarea de șeurilor, respectiv mic șorarea progresiv ă a cantit ății de de șeuri
biodegradabile depozitate pe depozitele de de șeuri municipale.

În determinarea cele i mai bune op țiuni practice pentru mediu (BPEO) în ceea ce
prive ște nămolul, trebuie sa se țina cont de factorii locali care influen țează posibilit ățile de
utilizare (tehnici si legali), de sustenabilitate (capacitatea de evacuare), impactul asupra
mediulu i si nu in ultimul rand de factorii economici si de suportabilitate al operatorului și
indirect al ceta țenilor care platesc în pre țul canaliz ării și epurarea apei uzate și ges ționarea
nămolului de epurare.

Dintre cele 3 alternative posibile de eliminare a nămolului de epurare, sunt fezabile
pentru urm ătoarea perioad ă (strategia pe termen scurt si mediu) alternativele : 1 –utilizarea în
agricultur ă și 3 – eliminarea la depozit.

Alternativa inciner ării râmane o posibilitate a carei oportunitate și accesibil itate vor fi
luate în calcul intr -o etapa viitoare (strategia pe termen lung si foarte lung) în func ție de
progresele tehnice și de costurile viitoare asociate acestei op țiuni, dar și în func ție de op țiunea
Operatorului Regional S.C. Compania de Apa Olteni a, care are prevazut ă, în faza a II -a de
finanțare, construirea unui incinerator pentru n ămolul rezultat din zona Craiova.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

59
Ținând cont de faptul ca vor fi generate cantit ăți mici de n ămol, iar nevoia de p ământ
de stabilizare a depozitului Mofleni este mar e, în limita procentului de 10% din capacitatea
depozitului, n ămolul de la Desa ar putea fi eliminat la depozit, constituind un beneficiu si
pentru depozit.

4.7 Alternativa eliminării nămolului la depozitul de la Mofleni
Nămolul generat în SEAU Desa, des hidratat la 35% SU sau chiar la un procent mai
mare de substan ță uscat ă (45% sau chiar mai mult în sezonul de var ă) poate fi un material
dezirabil pentru depozitul de de șeuri municipale de la Mofleni av ând în vedere ca este colectat
în saci filtran ți, ușor de transportat și de depozitat.
Gradul de deshidratare men ționat este posibil de atins prin scurgerea gravita țional ă a
apei pe platforma acoperit ă de depozitare, prevazut ă cu gratare și scurgere în pardoseala a
apei.
În perioada de var ă gradul de deshidra tare este mai ridicat datorit ă căldurii mediului
inconjur ător și faptului c ă sacii de filtrare sunt din material inteligent care las ă apa s ă iasă din
interior catre exterior, dar nu acumuleaz ă (nu adsoa rbe apa din mediul inconjurator – materiale
de tip Gor etex).
În plus trebuie ad ăugat faptul c ă acest n ămol nu este un n ămol organic, ci un n ămol
mineral, datorita procesului de epurare descris anterior (a se vedea Descrierea procesului
tehnologic de epurare ).
Trebuie avut în vedere și faptul c ă depozitul de la Mofleni are o capacitate de
6.000.000 tone, precum și faptul c ă un depozit de de șeuri poate accepta n ămol de epurare ca
material de tasare și stabilizare a haldei de 10% din capacitate. A șadar poate primi n ămolul de
la SEAU Desa.
Costurile estimate ale depozitarii sunt prezentate în tabelul de mai jos, utiliz ând un cost
de 9 E/tona de n ămol umed. Costurile la depozitare sunt în general confiden țiale si se
negociaz ă cu fiecare client în parte, func ție de de șeul ce se va depozita pe baza de contract
comerc ial.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

60
Așadar depozitarea ar aduce un cost de numai 26 Euro/tona de substanță uscată ( S.U.).
Cu c ât nămolul va fi mai uscat pe platforma de depozitare cu atat mai scazut va fi costul
depozit ării; la 45% SU costul depozitarii va fi de aprox . 20 Euro/tona de S U, ceea ce
reprezint ă un cost sustenabil pentru SEAU -urile mici cum este cea de la Desa.
SEAU An 2016 2036
Desa Total SU [tone] 43,8 43,8
Total namol cu 35% S.U. [tone] 125 125
Cost depozitare Euro /an 1.125 1.125
Total namol cu 45% S.U. [tone] 97 97
Cost depozitare Euro/ an 873 873

4.7.1 Etapele strategice
În cele ce urmeaz ă sunt prezentate op țiunile strategice pe termen scurt, mediu și lung
pe urm ătoarele perioade alocate:
– Strategia pe termen scurt 2015 -2017
– Strategia pe termen mediu 2018 – 2020
– Strategia pe termen lung 2021 – 2036

Strategia pe termen scurt 2015 – 2017
În țara noastr ă nu exist ă o practic ă bine consolidat ă a utiliz ării nămolului în agricultur ă
ci doar încerc ări punctuale de testare a metodei și de evaluare reala și obiectiv ă a beneficiilor
versus riscuri asociate. De aceea nici costurile reale ale unei astfel de alternative nu sunt bine
stabilite și cunoscute.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

61
Întrucat utilizarea n ămolului în agricultur ă se face doar în anumite perioade din an, iar
depozitarea n ămolului este o soluție mai ieftin ă, exist ă posibilitatea alegerii unei solu ții mixte
în func ție de perioadele din an in care utilizarea n ămolului nu este indicat ă.
Alternativa eliminarii pe un depozit de de șeuri municipal, impune condi ția ca n ămolul
sa se lase la uscat pe platforma acoperit ă și prevazut ă cu canal de scurgere a apei în exces
pentru a atinge concentra ția ceruta de SU 35%.
Pentru alternativa utiliz ării în agricultur ă a nămolului generat de SEAU Desa se va
proceda la urm ărirea pa șilor conform planului de acțiuni de mai jos în vederea efectu ării
testărilor necesare și pentru realizarea feedback -ului și a calcul ării costurilor reale de utilizare
în agricultură . Aceasta abordare va putea conduce la alegerea alternativei de management
optime din toate punctele de vedere (tehnic, de mediu si economic).
În toate cazurile utilizarii în agricultur ă este obligatorie respectarea prevederilor
OM 344/2004.

Strategia pe termen mediu 2018 – 2020
Aceasta va continua una sau alta din cele dou ă opțiuni te state în perioada 2015 -2017,
în func ție de rezultatele feedback -ului și de alegerea op țiunii din etapa precedent ă.
Ori, dac ă ambele sunt utilizabile, vor fi folosite alternativ, în regim mixt, func ție de
perioadele propice ale utiliz ării în agricultur ă/silvicultur ă și de perioadele pentru care aceast ă
metoda nu este pretabilă.

Strategia pe termen lung 2021 – 2036
În etapa aceasta fie se va continua alternativa testat ă anterior, fie vor fi cautate și
testate alte alternative noi; nici una nu o exclude pe cealalta.
În Planul de ac țiuni detaliat de mai jos sunt prezentate ac țiunile ata șate obiectivelor de
realizat, precum si termenele propuse și responsabilii .

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

62

CAPITOLUL 5 –
PARAMETRII DE PROIECTARE

5.1. Date de baza
Dimensionarea conductele aferente re țelelor de canalizare menajer ă au fost
dimensionate în conformitate cu prevederile Normativului P66/2002 – pentru proiectarea și
executarea lucr ărilor de alimentare cu ap ă și canalizare a localit ăților rurale.

Breviarul de calcul este prezentat în Anexa n r. 1.

Pozarea conductelor se va realiza ținând cont de valorile ad âncimii de inghe ț (conform
zonare a teritoriului Rom âniei – vezi figura 10) func ție de natura terenului de fundare.

Dimensiunea racordului de canalizare s -a determinat ținând cont de dota rea standard a
unei gospod ării (numar mediu de locuitori/gospod ărie, dot ări interioare, etc .), de necesarul de
apă, de valorile pierderilor de presiune datorate elementelor component ale bran șamentului
(țeava, arm ăture, fitinguri, aparate de m ăsură și cont rol).

În ceea ce prive ște racordul de canalizare a instala ției interioare de canalizare, la
rețeaua stradal ă, se realizeaz ă din țeavă PVC Dn 160, cu o pant ă cuprinsa între 0,01 (normal)
și 0,008 (minim), ceea ce asigur ă o curgere cu nivel liber cu o vite ză de 0,77 m/s și puțin
evacua un debit de 13,65 l/s (la panta minim ă).

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

63

Adâncimea de inghe ț func ție de natura terenului de fundare

Fig. 10 – Zonarea după adâncimea de ingheț – România

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

64

CAPITOLUL 6 –
PREZENTAREA PROIECTULUI

6.1. Desccrierea generală a proiectului
Prezentul proiect se referă strict la realizarea unui sistem de canalizare menajer ă,
inclusiv racorduri la sistemul de colectare a apelor uzate de tip menajer în localitatea Desa ,
reprezentând cantități complementare proiectului „Ex tinderea și modernizarea infrastructurii
de apă și apă uzată în județul Dolj” (aflat deja în implementare în cadrul Contractului de
Finanțare nr.122523/26.09.2011).

Elementele principale ale proiectului sunt descrise în continuare.

6.2 Infrastructură a pă uzată – Canalizare în sistem centralizat comuna Desa,
judetul Dolj, inclusiv racorduri canalizare

Pentru epurare s -a adoptat solu ția cu sta ție monobloc de epurare ape uzate pentru un
număr de 5 .000 locuitori echivalen ți.

Statia de epurare a fost proi ectata pentru o capacitate de 5 .000 l ocuitori echivalenți ,
având în vedere c ă populatia are tendin ța de descre ștere, ajungandu -se la anul 2025 ca
popula ția echivalent ă aferent ă aglomer ării Desa sa fie de 4 .826 locuitori echivalenți .

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

65
Sistemul de canaliza re în localitatea Desa

Prezentul proiect prevede realizarea sistem de canalizare menajera, inclusiv racorduri
în Comuna Desa, Jude țul Dolj , după cum urmează:

– Rețeaua de canalizare este format ă din colectoare principale și de serviciu, executate
cu tuburi PVC, av ând diametrul de 100 mm – 500 mm, L= 18.544 m și Pn 2,5 bari. Pe
traseul re țelei de canalizare se vor amplasa 3 sta ții de pompare echipate cu 1A=1R
pompe fiecare.
– Stația de epurare monobloc (tip Compact WW , vezi poza mai jos ) pentru
5.000 locuitori echivalenți. Statia de epurare este amplasat ă la sud de localitate, din
statia de epurare apa uzat ă epurata este deversat ă în fluviul Dun ărea, printr -o conduct ă
cu lungimea de 7 km, Dn =110 mm.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

66
Stația de epurare a fost proiectata pentru o capacitate de 5 .000 locuitori echivalenți
(l.e.), având in vedere ca popula ția are tendinta de descre ștere ajung ându-se la anul 2025 ca
popula ția echivalent ă aferent ă aglomer ării Desa sa fie de 4 .826 l.e..
Componentele statiei de epurare sunt:
 Bazin de lini știre V= 50 mc amplasat am onte din sta ția de epurare, de unde apa este
pompat ă în modulul de epurare care cuprinde c amera de intrare, camera de aerare,
circuit dublu de pompare -repompare, camera primar ă, camera secundara de
sedimentare, camera de ie șire.

 Volumele și debitele de ap ă evacuate:
– Qzi med ev = 484,96 mc/zi
– Qzi max ev = 677,80 mc/zi
– Qorarmax ev = 56,567 mc/h

 Având în vedere conforma ția terenului natural și necesitatea asigur ării pantei re țelei de
canalizare pentru scurgerea apelor uzate menajere în regim gravita țional și asigurarea
vitezei minime de autocuratire de 0,7 m/s, s -au prevazut 3 sta ții de pompare ape uzate
pe traseul principal al conductei.

Conductele de canalizare se vor amplasa pe mijlocul str ăzilor existente numai în cazul
în care aces ea sunt neasfaltate. În cazul str ăzilor dotate cu covor asfaltic, conductele se vor
poza în zona verde, pe cat posi bil, tinandu -se cont și de amplasarea în zona a altor re țele.
 Pe intreg traseul se prev ăd cămine de vizitare din 50 în 50 m, 351 c ămine, iar la limita
de proprietate se vor realiza racorduri din re țeaua de canalizare la consumatorii
existen ți. Aceste racor duri se vor grupa în asa fel încat deversarea apelor uzate
provenite de la consumatori sa fie preluate în căminele proiectate de pe re țea.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

67
Componentele principale ale sta ției sunt urm ătoarele:
 Bazin de linistire cu V = 50 mc amplasat amonte de sta ția de e purare, de unde apa este
pompat ă în modulul de epurare care cuprinde:
– Camera de intrare;
– Camera de aerare;
– Circuit dublu de pompare – repompare;
– Camera primar ă;
– Camera secundara de sedimente;
– Camera de ie șire.

Caracteristicile apelor uzate la intrarea în stația de epuarare, acestea au con ținutul în
conformitate cu NTPA 001/2002, respectiv:
Parametrii apei uzate la intrare in SE U.M.
Consum biochimic de oxigen CBO5 300 mg/l
Consum chimic de oxigen CCO Cr 500 mg/l
Materii solide in suspensie MS 350 mg/l
Azot amonical NH 4 -N 30 mg/l
Fosfor total P total 5 mg/l
pH 6,5 ÷ 8,5

După epurare în stație, apele uzate vor avea urm ătorul con ținut:
Parametrii apei uzate la iesirea in SE U.M.
Consum biochimic de oxigen CBO 5 20÷25 mg/l
Consum chimic de oxige n CCO Cr 70÷125 mg/l
Materii solide in suspensie MS 35 ÷60 mg/l
Azot amoniacal NH 4 -N 2-3 mg/l
Fosfor total P total 1÷2 mg/l
pH 6,5÷8,5

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

68
După cum se observ ă concentra țiile parametrilor avuti în vedere pentru apele uzate
prezint ă valori superioare cel or impuse de NTPA 001/2002 fiind necesar ă o epurare biologica
a apelor uzate.

Pentru atingerea valorilor impuse parametrilor apei epurate este necesar ă realizarea
următoarelor grade de epurare în cadrul procesului de epurare:
Gradul de epurare
Consum b iochimic de oxigen CBO 5 94%
Consum chimic de oxigen CCO Cr 95%
Materii solide in suspensie MS 90%
Azot amonical NH 4 -N 95%
Fosfor total N total 80%

După epurare, apa va fi descarcat ă în Dun ăre prin intermediul unei conducte de
refulare în lungime de 7,0 km.

6.2.1. Racorduri canalizare menajera
– Cămine de racord 1.200 buc .
– Țeavă pentru racord 6 ml/racord = 7.200 ml
– Conduct ă refulare 7.000 ml , Dn=110 mm
– Stație de pompare ap ă epurat ă (2A+1R) 7,6 l/s – 1 buc.

Este o statie de tip cheson executat din beton armat care este echipat ă cu 2 pompe
active și una de rezerv ă, un debit de 7,6 l/s. Aceasta sta ție se amplaseaz ă pe terenul în
suprafa ța de 1 .500 mp. Pe acest teren este amplasat ă și stația de epurare.

Delimitarea re țelei publice de canalizare de i nstala ția interioara de canalizare a
utilizatorului se concretizeaz ă prin c ăminul de racord.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

69
S-a prevazut și valoarea pentru execu ția racordurilor de canalizare. Acestea racorduri
sunt în numar de 1.200 buc.

Elementele componente ale unui racord de can alizare sunt urm ătoarele:
– Cămin de racord, constructie amplasat ă pe domeniul public, cu rol de control și intre ținere
a racordului de canalizare, fiind vizibil si accesibil. Amplasarea c ăminului se realizeaz ă
funcție de situa ție, la minim 2 m fa ță de cladi re (practic, fa ță de funda ția imobilului) în
domeniul public sau direct la caminul de serviciu al re țelei publice de canalizare (cazul în
care distan ța dintre cl ădire și traseul conductei publice de canalizare este mai mica de
3 m).
– Condu cta de racord ce realizeaza legatura dintre c ăminul de racord și conducta public ă de
canalizare sau c ămin de serviciu al acestei conducte; conducta de racord va avea panta
cresc ătoare spre imobilul deservit;
– Fitinguri aferente conductei de racord, necesare realiz ării pantelor, a schimb ărilor de
direc ție și racordare la conducta principal ă a rețelei publice de canalizare.

Toate elementele componente intre conducta public ă de canalizare și căminul de racord
(inclusiv acesta) apar țin rețelei publice de canali zare.

Legătura c ăminului de racord la conducta re țelei publice de canalizare se poate realiza
direct prin piese speciale (tip sa sau teu de racord) sau prin intermediul c ăminelor de serviciu
(de vizitare). Leg ătura prin intermediul c ăminului de vizitare p rezint ă avantaje în urm ătoarele
situa ții:
– În localit ăți cu p ământuri macroporice sensibile la înmuiere și, îndeosebi, pe strazile cu
case mai mici si mai apropiate – caz în care se pot lega la un c ămin de serviciu p âna la
4 conducte de racord ( cota generatoarei inferioare a conductei de racord va fi cu 5 – 15 cm
mai ridicat ă decât cota radierului conductei principale de canalizare);
– În situa țiile în care conducta public ă de canalizare este amplasat ă la ad âncimi mari;
– În situa țiile în care conduc ta publică de canalizare este amplasat ă în zona cu pinza freatic ă,
legarea direct ă implicind costuri mult mai ridicate decit solu ția cu c ămin de vizitare.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

70

Căminului de racord va fi de tip compact, executat din PEHD sau PVC (baza camin Dn
400, 1 intrare / 1 ieșire cu Dn 160), înalțime 1,2 – 1,9 m, pentru posibilitatea aducerii
căminului la cota de montaj și capac și rama font ă, dupa caz – clasa B125 (pentru zone verzi și
pietonale), clasa C250 (zone parcare si de acostament) sau D400 (zone trafic mediu sau greu) ;
capacul și rama se vor monta obligatoriu cu placa suport din beton(0.70×0.70×0.10 m).
Căminul se pozeaza pe un strat de 10 cm din nisip bine compactat, materialul de umplutur ă în
straturi succesive de maxim 15 cm, cu grad de compactare de minim 85%.

Conducta de racord se va executa din tuburi PVC KG, prin montaj asigurindu -se panta
crescatoare spre c ăminul de racord, iar racordarea la conducta public ă de canalizare se
realizeaza printr -un teu PVC tip sa, tehnologia de montaj a acestora (prin lipire sau mecanic,
cu gaurire a tuburilor din PVC) fiind cele indicate de furnizor. Sapatura se executa partial
mecanic, partial manual, func ție de prezen ța pe traseu a altor utilit ăți, de regula sapatur ă cu
pereți verticali și sprijiniri de mal func ție de ad âncimea de pozare, latimea s ăpăturii aferente
conductei de racord fiind de 0,7 m; pozarea conductei se va realiza pe un pat de nisip de 10 cm
sub generatoarea inferioara, iar umplutura p ână la 15 cm deasupra generatoarei superioare se
va realiza cu nisip bine compactat, restul umpluturii fiind reprezentat de materialul rezultat din
săpătură, sortat și marun țit pentru eliminarea bolovanilor și a bulg ărilor mari. Materialul
excedentar, rezultat în urma s ăpăturii, se va transporta la un depozit ecologic de p ământ.

Deasupra conductei, la 30 cm fa ță de generatoarea superioara a acesteia, se va monta
banda de polietilena inscrip ționat ă „canal”, av ând rol de avertizare și identificare traseu.

Conducta de racord se supune probei de etanseitate la curgere, înaintea o ricărei opera ții
de acoperire a tran șeei.

Realizarea racordurilor de canalizare nu implic ă ocuparea definitiv ă a terenurilor,
acestea fiind ocupate doar temporar, pe perioada execu ției lucr ărilor, ca suprafe țe aferente
zonelor de lucru și organiz ării de șantier.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

71
În general se considera ca spatiul stradal afectat de pozarea conductelor are o l ățime de
4,5 m (ce include l ățimea tran șeei, a spa țiului depunerii materialului excavat, precum și
distantele minime impuse de normele de protect ție și securitate a m uncii la lucr ările de
săpătură și montaj conducte).

În cadrul prezentului proiect, conducta de racord are urmatoarele caracteristici:

De (mm) Rigiditate inelara (kN/m2) Material Lungime medie (m)
160 (160×4,0) 4 PVC KG SN4 (SDR 41) 6

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

72
6.3 Localizare a Proiectului
Prezentul proiect include realizarea de canalizare în sistem centralizat comuna Desa,
județ ul Dolj și de racorduri la sistemul de colectare a apelor uzate de tip menajer, în localitatea
Desa, detaliile aferente fiind prezentate în planul de m ai jos.

Terenul pe care se amplaseaza Sta ția de epurare în suprafa ța de 1.500 mp este în
domeniul public situat în Tarlaua 87 parcela 1/1, av ând num ărul cadastral 152, intabulat în
Cartea Funciara a localit ății Desa cu num ărul 38907/14.07.2009 în favoarea Consiliului Local
Desa.

Terenul în suprafa ță de 72 mp pe care se vor amplasa ata țiile de pompare, situat în
intravilan pe str ăzile Cazacului, Uscatoriei, Calea Dun ării, Aleea Dun ării si Uturinului se afla
în proprietatea publica a localit ății Desa, confo rm HCL 46/2009 si MO 554 bis/04.08.2011.

Terenul pe care se amplaseaza re țeaua de canalizare este situat în intravilan si se afla
în proprietatea publica a localit ății Desa, conform HCL 46/2009 si MO 554 bis/04.08.2011 .

Tabel suprafe țe de teren ocupat e definitiv și ocupate temporar.
Nr. crt Denumire Suprafata ocupata
temporar Suprafata ocupata
definitiv
1. Retea canalizare 18.544 mp
2. Camine vizitare 351 mp
3. Staie pompare 72 mp
4. Statie epurare 1.500 mp
5. Camine de racord 1.200 mp
6. Teava pentru racord 6 ml/racord 7.200 mp
7. Conductor refulare 7.000 mp
Total suprafata 32.744 mp 3.123 mp

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

73
6.4 Măsuri de Publicitate
Măsurile de publicitate sunt incluse în activitățile proiectului pentru a crește gradul de
conștientizare a pro iectului în cadrul populației privind investițiile care vor fi puse în aplicare,
strategia tarifara urmata de Compania de Apa Oltenia, beneficiile induse de proiect si
Asistenta acordata de Comunitatea Europeană pentru implementarea proiectului.

Măsurile de publicitate specifice de proiect se referă la:

– Instalarea de panouri in site -urile proiectului
– Postere și pliante pentru furnizarea de informații generale privind
proiectul
– Publicarea de articole in presa locala si regionala
– Postari pe site -uri de știri pe internet
– Interviuri, participare la conferinte si seminarii legate de proiect

Măsurile de informare și publicitate prevăzute în proiect vor respecta prevederile
Manualului de Identi tate Vizuala pentru Instrumentele Structurale în Rom ânia.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

74

CAPITOLUL 7 –
ANALIZ A ECONOMICO – FINANCIAR Ă

7.1 An aliza Economică – Financiar ă
Proiectul promovat de c ătre consiliul local al prim ăriei Desa, proiect denumit
„Înființarea unui sistem centralizat de canalizare în Comuna Desa, Jude țul Dolj”, are ca
obiect iv general dezvoltarea durabilă a sistemelor de canalizare din Comuna Desa prin
îmbunătățirea calității serviciilor existente și reducerea impactului negativ al descărcărilor de
apă uzată, în scopul conformării cu obligațiile privind calitatea apei prevăz ute în Tratatul de
Aderare, precum și cu obiectivele Programului Operațional Sectorial Mediu .

Necesitatea promov ării prezentului proiect alternativ a fost identificata ca urmare a
faptului c ă în cadrul proiectului aflat în implementare „Extinderea și mod ernizarea
infrastructurii de ap ă și apă uzată în jude țul Dolj”, conectarea consumatorilor la serviciile
canalizare a fost finanta ță doar în limita fondurilor existente la data aprob ării proiectului,
insuficient pentru atingerea indicatorilor de performan ță preconiza ți, urm ând ca diferen ța sa
fie acoperit ă de operator și autorit ățile locale din alte surse de finan țare.

Deoarece situa ția financiar ă și economic ă nu a creat premizele necesare promov ării
angajamentelor autorit ăților locale (la data semn ării Co ntractului de Finantare nu au fost
identificate și accesate resurse financiare complementare necesare realiz ării num ărului necesar
de sisteme de canalizare, inclusiv racorduri), și, ca urmare a apari ției posibilit ății de alocare de
finan țare a proiectelor ce se desf ășoarăpe fonduri guvernamentale în baza contractelor de
lucrări din cadrul proiectului aflat în implementare (conform Autorit ății de Management –
Ministerul Mediului și Schimb ărilor Climatice) pentru finan țarea de noi investi ții eligibile în
cadrul Axei 1 POS Mediu (2007 – 2013 ), se consider ă oportun ă promovarea prezentului

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

75
proiect, care, prin lucr ările prev ăzute, asigur ă indeplinirea indicatorilor de performan ță (rata de
conectare de aproximativ 100% în aria Comunei Desa).

Obiectivul general al Proiectului reprezinta : ” dezvoltarea durabilă a sistemelor de
canalizare din Comuna Desa prin îmbunătățirea calității serviciilor existente și reducerea
impactului negativ al descărcărilor de apă uzată, în scopul conformării cu obligațiile privind
calita tea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele Programului
Operațional Sectorial Mediu ”.

Obiectiv ul specific al proiectului
Pentru apa uzat ă:
– Creșterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a apelor uzate la nivelul
ariei d e proiect, în conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane
91/271/CEE de p ână la 100% în Comuna Desa dup ă implementarea proiectului
prin Fondul de Coeziune

Pe baza analizei evolu ției costurilor, cheltuielile totale eligibile de investi ție (inclusi v
cheltuielile diverse și neprev ăzute) în pre țuri curente însumeaza 2.136.030 Euro fără TVA.

Prețurile constante sunt egale cu pre țurile curente deoarece durata de implementare a
proiectului nu va depa și un an.
Metoda incremental ă implic ă dezvoltarea celo r dou ă scenarii: „fara proiect" si „cu
proiect", fiecare cu setul propriu de venituri si costuri.

Diferen ța de finan țare și indicatorii de performan ță financiar ă ai proiectului sunt
calcula ți pe baza valorilor incrementale în pre țuri constante (euro) prin aplicarea unei rate
reale de actualizare de 5%.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

76

Diferen ța de finan țare este calculat ă la 94,29 % structura de finan țare a costurilor de
investi ție ale proiectului fiind:
– 1.775.598 Euro subven ție UE,
– 218.324 Euro subvenț ie Guvernul Rom âniei,
– 20.141 Euro autorită țile locale,
– 121.967 Euro finan țat dint -un împrumut contractat de Unitatea
Administrativ Teritorială ( UAT ).

Analiza economic ă identific ă costurile și beneficiile aduse de implementarea acestui
proiect, ce nu sunt cuantificate în analiza financiar ă.

Principalele beneficii identificate în termeni monetari se refera la imbunat ățirea
accesului la apa uzat ă pentru gospodă rii, și economii de costuri generate de implementarea
proiectului în termeni de costuri ce ar fi fost platite pent ru folosirea foselor septice.

Ținând cont ca rezultatele analizei financiare și economice se bazeaza pe o serie de
presupuneri referitoare la variabilele de intrare, care pe durata implementarii investi ției pot
avea tendinte diferite decat cele estimate p e durata pregatirii proiectului, cre ând incertitudine
în privin ța rezultatelor a șteptate, analiza riscului și sensitivit ății a fost realizata pentru a evalua
impactul cestor schimb ări asupra rezultatelor proiectului .

7.2 Analiza Cost – Beneficiu (ACB)
7.2.1 Cadrul general pentru analiza economică cost -beneficiu
Implementarea unui proiect din sectorul de ap ă și apă uzată duce la beneficii de natur ă
economic ă și costuri ce trebui sa fie luate în considerare mai ales c ând se analizeaz ă un astfel
de proiect.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

77
Externalit ăți negative : emisii CO 2 provenite din transportul n ămolului la depozitele
de nămol,
Conversia costurilor financiare in costuri economice :
– Corec ții privind transferul de fonduri: taxe indirecte cum ar fi VAT, subven țiile și
transferal fonduril or urmeaz ă să fie scazute din costurile financiare, însa deoarece
astfel de elemente nu sunt incluse în analiza financiar ă, nu vor fi realizate corec ții în
analiza economic ă;
– Elementele de natur ă comercial ă ar trebui sa reflecte pre țurile economice și, deo arece
dosarele de licitatie pentru construc țiile și serviciile incluse în proiect se vor baza pe
prețurile de pe pia ță, nu este recomandat ă corec ția acestor elemente;
– Elementele de natur ă non-comercial ă, adic ă cele procurate de pe pia ța local ă, se
presupun e ca vor fi în concordan ță cu pre țurile interna ționale și deci nu este necesar ă
conversia;
– Mâna de lucru calificat ă implic ă forța de munc ă specializat ă, aceasta fiind evaluat ă de
forțele pie ței si în consecin ță nu sunt necesare ajust ări pentru a reflecta o portunitatea
costurilor acestor resurse;
– Mâna de lucru necalificat ă este considerat ă a fi în exces, tin ând cont de rata somajului
existent și cea previzionat ă pe termen scurt și mediu, și, în consecin ță, costul financiar
al muncii nu reflect ă adecvat costu rile de oportunitate ale acestei resurse; costurile cu
forța de munca vor fi corectate prin folosirea Factorului de Conversie în Pretul Umbra
calculat pe baza ratei somajului și a ratei impozitului de asigur ări sociale.

7.3 Determinarea Costului Economic și a Beneficiilor
7.3.1 Beneficiile economice
Economiile de costuri pentru consumatorii ce în prezent folosesc fose septice
Pentru a estima economiile de costuri pentru gospodariile ce în prezent folosesc fose septice ca
form ă de colectare și epurare a a pei uzate, o valoare incremental ă similar ă a num ărului de

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

78
gospod ării bran șate la re țelele de colectare a apei uzate în scenariul „cu proiect" și din cel
„fără proiect" este inmul țită cu valoarea recomandat ă de 348 euro/gospod ărie/an, valoare ce
este mentin ută constant ă pe întreaga perioada de timp considerat ă.

7.3.2 Costul economic
Externalități negative
Analiza economic ă ia în considerare numai emisiile de CO 2 ca fiind rezultate, pe de o
parte, din transportul n ămolului c ătre SE Calafat unde n ămolul va fi depozitat la halda sau
folosit în agricultur ă.
Emisiile estimate de CO 2 ce rezult ă din transportul n ămolului la SE Calafat, iar pentru
evaluarea impactului valoarea unitar ă folosit ă pe ton ă de CO 2 a fost crescut ă de la 25 euro în
primul an la 45 euro în 2030.
Conversia costurilor financiare în costuri economice
Următoarele conversii au fost incluse în analiza economic ă pentru costurile financiare
(cheltuieli de investi ție și de operare), preluate din analiza financiar ă:
1.Conversia fortei de munc ă necalif icată pentru proiectul de investi ții: se estimeaza ca
previziunea costurilor totale de investitii în moneda straina si nationala este de 30:70; din cea
din urm ă, forță de munc ă reprezint ă 25% și a fost corectata cu Factorul de Conversie în Pre țul
Umbra
2. Pentru costurile de inlocuire a echipamentului mecanic și electric ce vor incepe în
2025, for ța de munc ă este estimat ă ca va reprezenta 25% din costurile de inlocuire si este
corectata cu Factorul de Conversie in Pre țul Umbr ă,
3. Conversia for ței de munc ă necalificata pentru costurile cu personalul este inclus ă în
costurile de exploatare.

Factorul de Conversie în Pre țul Umbr ă este calculat ca produs între rata somajului și
rata impozitului pentru asigurarile sociale și alte taxe incluse în costurile cu fo rța de munc ă.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

79
Cele din urm ă sunt estimate prin adaugarea contributiei atat a angajatului c ât și anagajatorului
până la 43%, rata ce este mentinut ă constant ă pe durata întregii perioade de referin ță.

Rata somajului folosit ă este rata somajului la nivel na țional previzionat ă de Comisia
Naționala de Prognoz ă până în 2013, dup ă care rata somajului este men ținută constant la 4%
până la sfar șitul perioadei de referin ță de 30 ani.

Conversiile sunt aplicate costurilor în scenariul „cu proiect” și incluse în anali za
economic ca valoare incremental ă (costurile convertite pentru scenariul „cu proiect” mai putin
costurile pentru scenariul „f ără proiect”).

7.3.3 Indicatorii analizei conomice
Indicatorii analizei economice sunt calcula ți pe baza ratei economice de a ctualizare de
5.5% pe o perioada de referin ța de 30 ani din 2010 p ână în 2040.
Indicatorii analizei economice
Principalii parametri și indicatori Valori
1. Rata socială a scontului (%) 5,5%
2. Rata economică de rentabilitate (RER) (%) 15,32%
3. Valoare actuală netă economică (în EUR) 2.203.138
4. Raporturi costuri -beneficii 2,21

Indicatorii arat ă impactul pozitiv al implement ării proiectului pe baz ă beneficiilor
ridicate generate atunci c ând se compar ă cu costurile implicate.

Cele mai importante bene ficii, dup ă cum sunt evaluate în analiza economic ă, deriv ă
din imbun ătățirea calit ății cursurilor de ap ă și din costurile economisite de consumatori,
costuri implicate de depozitarea n ămolului .

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

80

Aceste beneficii arat ă contribu ția pe care proiectul o aduce , în vederea indeplinirii
obiectivelor specifice stabilite de POS Mediu, mai exact:
 Accesul consumatorilor la servicii de colectare și epurare a apei uzate în
conformitate cu prevederile Directivelor 98/83/EC și 91/271/EEC și cu
legisla ția rom âna în vigoar e, dup ă implementarea proiectului prin FC.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

81

CAPITOLUL 8 – EV ALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI

8.1. Contribuția Proiectului
Proiectul contribuie la dezvoltarea durabil ă a zonelor incluse în acesta prin realizarea
de re țele de canalizare ți racorduri la canalizare, precum ți prin realizarea unei sta ții de
epurare. Prin realizarea unei infrastructuri integrate de apa/canal, respectiv prin conectarea
gospod ăriilor la re țelele de canalizare proiectate, implementarea investi ției va contribui în mod
substan țial la cre șterea calit ății vie ții locuitorilor din aria proiectului, respectiv din comuna
Desa.
Prezentul proiect nu intr ă sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice, cu
modificarile și complet ările ulterioare.
Prin conectarea gospod ăriilor la canalizarea proiectat ă se va evita poluarea solului și a
apelor subterane ce ar interveni în cazul devers ării necontrolate a apei uzate din gospod ării, în
lipsa co nectarii respectivelor gospodarii la re țelele de canalizare existente și/sau aflate în curs
de implementare.
Apele uzate colectate sunt direc ționate și epurate în sta ția de epurare compact ă,
mecano -biologic ă proiectat ă pentru 5000 locuitori echivalenți.
Stația de epurare a fost proiectat ă pentru o capacitate de 5 .000 locuitori echivalenți
având în vedere c ă popula ția are tendin ța de descre ștere ajung ându-se la anul 2025 ca
popula ția echivalent ă aferent ă aglomer ării Desa sa fie de 4 .826 l.e..
Având în vede re faptul c ă sunt efectuate lucr ări de infrastructur ă canal și conect ări la
rețelele de canalizare, nu se pune problema devers ării unor ape uzate contaminate de c ătre
utilizatorii casnici. Apele deversate din gospod ării vor fi doar ape uzate menajere. Av ând în

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

82
vedere faptul c ă Operatorul de Ap ă va implementa un sistem de monitorizare a apelor uzate,
va avea posibilitatea depist ării depa șirilor de noxe în rețeaua de canalizare și identificarea
punctelor de desc ărcare a unor ape uzate poluate, precum și apli carea de penalit ăți conform
principiului „poluatorul plătește” . Men ționam ins ă ca nu va fi cazul, deoarece prin acest
proiect sunt conecta ți consumatori ce deverseaz ă ape uzate de tip menajer și cateva institu ții
publice (prim ărie, gradini ța, scoala) și agenți economici cu profil comercial, care de asemenea
deverseaz ă doar ape menajere.

Proiectul de fa ță este o completare la proiectul finan țat din Fondul de Coeziune prin
POS Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 1, „Extinderea și modernizarea sistemelor de ap ă și
apă uzată” proiect aflat în implementare ( în baza Contractului de Finan țare
nr.122523/26.09.2011).

8.2. Deruralea Procedurii EIM
Conform HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului (EIM) și a legisla ției conexe aferente, procedura de evaluare a
impactului asupra mediului cuprinde urmatoarele etape, dup ă cum urmeaz ă:

– etapa de incadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului
asupra mediului;
– etapa de definire a domeniului evalu ării și de rea lizare a raportului priv ând
impactul asupra mediului;
– etapa de analiza a calit ătii raportului priv ând impactul asupra mediului

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este precedat ă de o evaluare
inițiala a proiectului realizat ă de autoritatile publice pentru protec ția mediului în care este
identificat ă localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar, în
conformitate cu OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

83
habitatelor natural e, a florei si faunei s ălbatice, cu modificarile și complet ările ulterioare ( ce
transpune Directiva 92/43/CEE), în cazurile în care proiectul ar putea avea un impact major
asupra siturilor Natura 2000.

Evaluarea ini țială a proiectului se face de c ătre AP M pe baza Cererii și a Notific ării
depuse de Beneficiar la APM.

Agentia pentru Protectia Mediului:
– Asigur ă conducerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu
participarea autorit ăților publice care au atribu ții și raspunderi specifice în domeniul
protec ției mediului;
– Asigur ă transmiterea informa țiilor relevante celorlalte autorit ăți publice ce au atribu ții
și răspunderi specifice în domeniul protec ției mediului, care fac parte din Comisia de
Analiza Tehnica (CAT);
– organizeaz ă sedin țele CAT.

Pentru proiectul de fa ță procedura EIM a fost derulat ă în cadrul APM – Agen ția pentru
Protectia Mediului – Dolj, din Craiova.

Conform prevederilor HG 445/2009, procedura de evaluare a impactului asupra
mediului pentru acest proiect a fost condusa de APM Dolj cu participarea altor autorit ăți
publice locale care au atribu ții și raspunderi specifice în domeniul protec ției mediului, dintre
care amintim: ANAR (Administra ția Na ționala "Apele Romane") prin Administra ția Bazinal ă
de Apa Jiu, Direc ția de S ănătate Public ă a jude țului Dolj, Inspectoratul pentru Situa ții de
Urgenta Dolj, Garda de Mediu Dolj.
Pe baza Memoriului de Prezentare al proiectului și a Anexelor documenta țiilor tehnice,
pe baza verific ării amplasamentelor și a complet ării Listei de control de catre APM Dolj,
precum și ca urmare a consult ărilor desf ășurate în cadrul ședinței CAT, APM Dolj decide dac ă

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

84
proiectul se supune sau nu se supune evalu ării impactului asupra mediului și evalu ării
adecvate.
APM Dolj a emis Decizia etapei de încadrare nr. 11 03/04.05.2015 , în care se
precizeaza urmatoarele:
”Proiectul se incadreaz ă în prevederile HG 445/2009, anexa nr. 2, 10,b) proiecte de
dezvoltare urban ă, inclusiv construc ția centrelor comerciale si a parc ărilor auto si pct 11 lit c)
«stații pentru epurarea apelor uzate altele decat cele prev ăzute în anexa nr.1«.
Amplasamentul nu intra sub incidenta art. 28 OUG 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice, cu modific ările
și complet ările u lterioare .
Din analizarea documenta ției tehnice, verificarea amplasamentului și completarea listei
de control s -a concluzionat ca nu este posibil ca efectul lucr ărilor sa fie semnificativ.
Proiectul nu prevede lucr ări complexe care sa produc ă modific ări ale cadrului natural al
amplasamentului, impactul lucr ărilor este redus, local, cu durat ă limitat ă pe perioada execu ției
proiectului, iar la finalizarea acestuia impactul va fi pozitiv prin realizarea lucr ărilor de
canalizare și a sta ției de epurare.
Caracte risticile proiectului (localizare, dimensiune, natura) si ale amplasamentului au
indicat ca nu este necesar ă efectuarea evalu ării impactului asupra mediului și nici evaluare
adecvat ă.
Consultarea publicului s -a facut conform legisla ției în vigoare și nu au fost inregistrate
observa ții legate de proiect. ”

APM Dolj a emis și Declara ția autorit ății responsabile de monitorizarea siturilor
Natura 2000 cu nr. 4745/11.05.2015 , din care au fost prezentate anterior elementele principale .

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

85

CAPITOLUL 9 – STRATEG IA DE ACHIZIȚII,
PLANUL DE IMPLEMENTARE, DEVIZUL GENERAL

9.1 Strategia de Achiziții
Județul are un Operator Regional cu experien ță, implicat și în alte programe cu
finan țare interna țional ă respectiv Programul de Dezoltare a Utilitățior Municipale ( MUDP ) în
1994, proiectul ISPA pentru construc ția Sta ției de Epurare Craiova și modernizarea și
extinderea re țelei de canalizare și alimentare cu ap ă din Municipiul Craiova, precum și
actualul proiect în derulare “„Extinderea și modernizarea infrastructurii de a pă si apă uzată în
județul Dolj”, finan țat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu din Fondul de
Coeziune, contract de finanțare nr. 122523/26.09.2011, SMIS -CSNR: 24122”;

În prezent , Consiliul Local Desa , în calitate de beneficiar al proiectului „ Canalizare în
sistem centralizat a Comunei Desa, Jude țul Dolj ”, are persoane responsabile de implementare
a proiectului cu capacitate adecvat ă de implementare a investițiilor.

În aceste condiții, pentru a garanta că Proiectul va fi implementat în mod eficie nt de
către personal cu experiență, la nivelul Consiliului Local Desa s -a emis o decizie cu numirea
persoanelor responsabile cu implementarea proiectului, prin intermediul căreia Beneficiarul
își va îndeplini responsabilitățile privind implementarea tehni că și financiară a Proiectului
finanțat în cadrul POS Mediu 2007 -2013 și care va continua activitatea și pentru perioada de
programare 2014 -2020.

Trebuie subliniat faptul c ă programul de implementare se bazeaza pe dezvoltarea
documenta țiilor de licita ție înainte de aprobarea formala a aplica ției.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

86
9.2 Planul de Implementare a Proiectului (PIP)

Planul de Implementare a Proiectului este prezentat în Anexa nr. 2 și arată etapele de
realizare și finanțare a contractelor din cadrul proiectului.

9.3 Deviz ul general
Devizul general este documentația economică prin care se stabilește valoarea totală
estimativă a cheltuielilor necesare realizării obiectivelor de investiții sau a cheltuielilor
asimilate investițiilor, necesare realizării lucrărilor de interven ții la construcții și instalații,în
faza de proiectare studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții.

Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.

În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltui eli se înscriu obiectele de investiție (la
cap. 4 și, după caz, cap./subcap. 1.2, 1.3, 2, 3.1, 5.1), sau natura cheltuielilor (la celelalte
capitole/subcapitole).

Compensarea cheltuielilor între capitolele/subcapitolele de cheltuieli cuprinse în
devizul general, pe parcursul derulării investiției, în cadrul aceleiași valori totale, se face prin
actualizarea devizului general, prin grija beneficiarului.

Devizul general întocmit la faza de proiectare – studiu de fezabilitate/documentație de
avizare a luc rărilor de intervenții se actualizează prin grija beneficiarului ori de câte ori este
necesar, dar de regulă în următoarele situații:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentației de fezabilitate;
b) la data solicitării autorizaț iei de construire;
c) la data organizării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publicăpentru
execuția de lucrări;

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

87
d) după încheierea contractelor de achiziție, rezultând valoarea de finanțare a obiectivului
de investiție/lucrărilor de intervenți i;
e) la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, potrivit
legii, a listei obiectivelor de investiții, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local, atât
pentru obiective de investiții noi, cât și în continuare.

Valoarea actualizată obiectivelor de investiții se aprobă de ordonatorii principali de
credite, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Pentru proiectul privind ”Înființarea unui sistem de canalizare centralizat în comuna
Desa, județul Dolj”, devizul general este prezentat în continuare.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

88
DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii investitiei

„Canalizare in sistem centralizat a Comunei Desa, Judetul Dolj”

In mii lei / mii euro la cursul lei/euro din data de: mai.2015 (mediu) 1 euro = 4,42 lei
Nr DENUMIREA CAPITOLELOR SI VALOARE (FARA TVA) TVA VALOARE (INCLUS
TVA)
crt SUBCAPITOLELOR DE CHELTUIELI mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: CHELTUIELI PENTRU
OBTINEREA SI AMENAJAR EA
TERENULUI
1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si
aducerea la starea initiala 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOL UL 1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
CAPITOLUL 2: CHELTUIELI PENTRU
ASIGURAREA UTILITATILOR
NECESARE OBIECTIVULUI
Utilități 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2.1 Alimentare cu energie electrica 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2.3 Utilaje, echipa mente tehn. functionale cu
montaj 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOLUL 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
CAPITOLUL 3: CHELTUIELI
PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA
3.1 Studii teren 40.000 9.051 9.600 49.600 11.223
3.2 Taxe pentru avize, acorduri si autorizatii 12.000 2.715 2.880 14.880 3.367
3.3 Proiectare si inginerie 285.000 64.490 68.400 353.400 79.968
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 6.000 1.358 1.440 7.440 1.684
3.5 Consultanta 312.800 70.780 75.072 387.872 87.768

3.5
.1 Asistenta Tehnica pentru Managementul
Proiectului 66.000 14.934 15.840 81.840 18.519

3.5
.2 Servicii de publicitate si informare aferente
proiectului 30.000 6.788 7.200 37.200 8.418

3.5
.3 Servicii de audit aferente proiectului 90.000 20.365 21.600 111.600 25.253

3.5
.4 Servicii de elaborare a aplicatiei de finantare si
a documentatie suport 126.800 28.692 30.432 157.232 35.578
3.6 Asistenta tehnica 100.000 22.628 24.000 124.000 28.059

3.6
.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului pe
perioada executiei lucrarilor 35.000 7.920 8.400 43.400 9.821

3.6
.2 Asistenta Tehnica pentru Supervizarea
lucrarilor (dirigintilor de santier autorizati) 65.000 14.708 15.600 80.600 18.238
TOTAL CAPITOLUL 3 755.800 171.023 181.392 937.192 212.068

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

89
CAPITOLUL 4: CHELTUIELI PENTRU
INVESTITIA DE BAZA
4.1 Constructii si instalatii 6,681.072 1,511.794 1,603.457 8,284.529 1,874.625
4.2 Montaj utilaje tehnologice 36.636 8.290 8.793 45.429 10.280
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice functio nale cu
montaj 1,506.500 340.891 361.560 1,868.060 422.705
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.5 Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPIT OLUL 4 8,224.208 1,860.975 1,973.810 10,198.018 2,307.609
CAPITOLUL 5: ALTE CHELTUIELI
5.1 Organizare de santier 60.000 13.577 14.400 74.400 16.835
5.1.1 Lucrari de constructii 50.000 11.314 12.000 62.000 14.029
5.1.2 Cheltuieli cone xe organizarii santierului 10.000 2.263 2.400 12.400 2.806
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 55.841 12.636 0.000 55.841 12.636
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 343.910 77.820 82.538 426.448 96.497
TOTAL CAPITOLUL 5 459.751 104.033 96.938 556.689 125.968
CAPITOLUL 6: CHELTUIELI PENTRU
PROBE TEHNOLOGICE SI TESTE SI
PREDARE LA BENEFICIAR
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6.2 Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOLUL 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL DEVIZ GENERAL 9,439.759 2,136.030 2,252.140 11,691.899 2,645.645

TOTAL C+M 6,767.708 1,531.398 1,624.250 8,391.958 1,898.934

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

90
BIBLIOGRAFIE:

1. Judetul Dolj – Album monografic, 1999 – http://www.judetuldolj.ro
2. Cioc D., Hidraulică , Editura Didactică și Pedagogică, București 1983.
3. * * * , Catalog de pompe, AVERSA 1995.
4. Hâncu S., Hidraulic ă (litografiat), Institutul Agronomic București.
5. Iancu Paulina, Alimentări cu apă și canalizări (litografiat), Institutul Agronomic
București, 1990.
6. Iancu Paula, Pienaru Adriana – Alimentare cu apă, Aplicații, Editura Globus,
București, 2002
7. Iancu Paula, Pienaru Adriana – Alimentări cu apă – Editura Globus , București, 2000
8. Iancu Paula – Alimentări cu apă, Editura Bren, 2005.
9. Idelcik, Îndrumător pentru calcule hidraulice, Editura Tehnică, București, 1988.
10. Mănescu Al., Alimentări cu apă, exemple de calcul (litografiat), Institutul de
Construcții București, 1 989.
11. Mănescu Al. ș.a., Alimentări cu apă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.
12. Trofin P., Alimentări cu apă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
13. Chiriac V. – Instalații pentru epurarea apelor uzate reziduale, Editura Tehnică,
București, 1966.
14. C. Gheorghe, Ianuli V. – Stații de epurare a apelor uzate orășenești, exemple de calcul,
Institutul de construcții București.
15. Dima M. s.a. – Bazele epurării biologie a apelor uate, Editura ETP Tehnopress, Iași,
2002.
16. Dima. M. – Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea Iași, 1998.
17. Dumitrescu D. – Manualul inginerului hidro -tehnician, Editura Tehnică, București,
1970.
18. Ghederim V. – Condiționarea nămolurilor, în protecția, tratarea și epurarea apelor,
Editura Tehnică, București, 1975.
19. Murgoci C. – Contribuții la optimizarea procesului de epurare biologică a apelor
uzate, orășenești în bazine cu nămol activ, Teză de doctorat I.C.B., București, 1987.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

91
20. Negulescu M. – Epurarea apelor uzate orășenești, Editura Tehnică, București, 1974.
21. * * * , Colecția de standard și normative tehnice
22. NTPA 001/2002 – Stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate
în resursele de apă
23. NTPA 002/2002 – Condiții de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale
localităților
24. STAS 60 54-1977 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț
25. SR 8591 -1997 – Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare
26. SR 11100/1 -1993 – Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României
27. SR 1343 -1/1995 – Alimentări cu apă. Determinare cantităților de ap ă potabilă pentru
localități
28. STAS 2448 -1982 – Cămine de vizitare. Prescripții de proiectare
29. STAS 4273 -1983 – Construcții hidrotehnice – Încadrarea în clase de importanță;
30. STAS 12594 -1987 – Canalizări. Stații de pompare. Prescripții generale de proiectare
31. STAS 1846 -1990 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare
32. STAS 9312 -1987 – Subtraversări de căi fe rate și drumuri cu conducte. Prescripții de
proiectare
33. STAS 3051 -1991 – Canale ale rețelelor exterioare de canalizare
34. NP 133/1 -2011 – Alimentări cu apă și canalizări. Capace și rame pentru cămine de
vizitare
35. NP 133 -2013 – Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare a localităților

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

92

ANEXA 1 – BREVIAR DE CALCUL

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

93
BREV IAR DE CALCUL

„Canalizare in sistem centralizat a Comunei Desa, Judetul Dolj”

1. Generalitati
Datele de baza sunt cele furnizate de catre Primaria Desa
La stabilirea elementelor ce compun schema de canalizare s -au avut in vedere prevederile
normativelor : P 66/2001 armonizat cu normele europene, GP 106/2004, precum si a STAS –
urilor colaterale STAS 1846, SR 1343/1,2,3 , etc.).

2. Date de baza
Debitele caracteristice de ape uzate evacuate in reteaua de canalizare reprezinta 80 %
din debitele caracteristice ale cerintei de apa determinate in conformitate cu STAS 1846, SR
1343 coroborat cu P66.

2.1.Necesarul de apa si debite specifice
Necesarul de apa potabila conform SR 1343 cuprinde urmatoarele categorii de apa de consum
pentru:
●Nevoi gospodaresti : baut, pr eparare hrana, spalatul corpului, spalatul rufelor, pentru
animalele de pe langa gospodariile proprii etc.
●Unitatile economice si social – culturale existente
●Nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa – ks
●Acoperirea pierderilor tehnic admisibile in sistem – kp
N = 5 .063 Locuitori;

 Necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti
– pentru 80 % din consumatori : N = 4050 Loc.; consumatori cu instalatii sanitare interioare si
preparare locala, a.c.m.) ,

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

94
q sp = 100 L/om zi ; k zi = 1,30
– pentru 20 % di n consumatori: N = 1013 Loc.; consumatori cu cismele in curte;
q sp. = 80 L/om zi ; k zi = 1,40

Q zi med.gosp. = N Loc x q specific L/om,zi/24 x 1000 (m3/h)
In functie de debitul mediu orar rezulta coeficientul de neuniformitate orara k o din Tabelul
Nr.1 din P66/2001.
Qo gosp. = k zi x Q orar med gosp. x k o gosp. ( m3/h)

 Necesarul de apa pentru unitati publice si social culturale
Necesarul de apa se considera conf.STAS 1343/2006.

 Necesarul de apa pentru unitati de industrie locala
Necesarul de apa pentru u nitatile de productie existente din mediul rural asigura nevoile
igienico – sanitare ale personalului si consumul de apa pentru nevoi tehnologice ce necesita
apa potabila :
Qc = Q nevoi igienico sanitare + Q tehnologic (m3/h)
Debitele de apa potabila utiliza ta se stabilesc pe baza consumurilor existente declarate de
consumatori si acceptate ca fezabile de catre proiectant.
Pentru acestea k zi = 1,25 iar k o se ia in functie de de programul de lucru (numarul de schimburi
sau alte informatii specifice activitatil or de productie ).

Necesarul de apa pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile si nevoilor pentru sistem
sunt 7 % respectiv 3 %.

2.2.Debite caracteristice ale cerintei de apa
Debitele caracteristice ale cerintei de apa conf.STAS 1343 si P66 , se determina prin
insumarea necesarului de apa de la diverse c ategorii de folosinte, cu relatiile :
a) Debitul zilnic mediu Q zi med

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

95
Q zi med = ___1____ kp ks Σ[N(i) x q s(i)] (m3/zi)
1000

b) Debitul zilnic maxim Q zi max
Q zi max = ___1___ kp ks Σ[ΣN(i) x q s(i) x k z (i)] (m3/zi)
1000

c) Debitul orar maxim Q orar max
Q orar max = ___1____ 1 kp ks Σ[Σ[N(i) x q s(i) x k o (i) x k zi(i)] (m3/h)
1000 24

DEBITE DE CALCUL
„Canalizare in sistem centralizat a Co munei Desa, Judetul Dolj” – Proiect Alternativ
N =5.063 Loc. (numar de locuitori)
A. Date de intrare
Nr DENUMIREA U.M. Nr. q sp Qzimed Qzimax Qomax
Crt CONSUMATORULUI Cons. mc/um mc/zi Kzi mc/zi Ko mc/h
1 2 3 4 5 6 (4×5) 7 8 (6×7) 9 10 (8×9)/24
1 POPULATIE
1,1 Nevoi gospodaresti Nr.loc
Actual 5063
Etapa – 80%xN -cu inst.sanitare int.si
preparare locala a.c.m. 4050 0,07 279,0126 1,15 320,864
Etapa – 20%xN – cismele in curte 1013 0,05 50,65 1,18 59,5138
TOTAL 1.1 329,66 380,4 1,7 27,4823
2 NEVOI PUBLICE, SOCIAL CULTURALE
2,1 SAT Desa
Scoala 1 28 0,025 0,7 1,25 0,875
gradinita 1 54 0,025 1,35 1,25 1,6875
camin cultural 1 0 0,02 0 1,25 0
dispensar veterinar 1 0 0,04 0 1,25 0
dispensar uman 1 4 0,015 0,06 1,25 0,075

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

96
primarie 1 0 0,025 0 1,25 0
politie 1 0 0,025 0 1,25 0
TOTAL 2.1 2,11 2,638 7,98 0,8770

4 UNITATI DE INDUSTRIE LOCALA
4,1 Distilerii de tuica 1000L 0 20 0 1 0 2 0
4,2 Brutarie (fabr.paine) to/zi 0 2 0 1 0 2 0
4,3 Agenti alimentatie publica pers. 6 0,0115 0,069 1 0,069 2 0,01
4,4 Sifonarie 1000 2 5 10 1 10 2 0,83
4,5 Moara fain a-malai to/zi 0 2 0 1 0 2 0,00
4,6 Centru colectare lapte 1000L 0 4 0 1 0 2 0,00
4,7 Sediu unitati agricole pers. 6 0,09 0,54 1 0,54 2 0,05
4,8 Personal magazine pers. 20 0,03 0,6 1,3 0,78 7,98 0,26
4,9 Personal din productie pers. 0 0,03 0 1,3 0 7,98 0,00
TOTAL 4 11,209 11,39 1,14343
TOTAL GENERAL 342,98 394,4 29,5027

In continuare sunt redate calculele pentru dimensionare si verificare .

Debite Necesare
Qn zi med = 342,98 mc/zi
Qn zi max = 394,47 mc/zi
Qn o max = 30,96 mc/h

Debitele Cerintei
Qs zi med =kpxksxQnzimed=1,03×1,07x 342,98 =378 mc/zi
Qs zi max = 1,03 x 1,07 x 394,47 = 434,75 mc/zi
Qs o max = 1,03 x 1,07 x30,96 = 34,12 mc/h

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

97
Debite ape uzate menajere – conform STAS 1846 – reprezinta 80% din debitul cerintei

Qu zi med = 0,8 x Qs zi med = 302,4 mc/zi
Qu zi max = 0,8 x Qs zi max = 347,8 mc/zi
Qu o max = 0,8 x Qs o ma x = 27,3 mc/h

Conform “Tabel Debite de Calcul” debitele cerintei de apa, rezultate din calcul sunt :
Qs zi med = 378 mc/zi
Qs zi max = 434,75 mc/zi
Qs o max = 34,12 mc/h

2.3. Debite caracteristice de ape uzate evacuate in reteaua de canalizare (Q u) ;
Debitele caracteristice de ape uzate evacuate in reteaua de canalizare reprezinta 80 % din
folosintele de apa care au instalatii de evacuare a apelor uzate in reteaua de canalizare.
Qu zi med = 0,8 x Qs zi med = 302,4 mc/zi
Qu zi max = 0,8 x Qs zi max = 347,8 mc/zi
Qu o max = 0,8 x Qs o max = 27,3 mc/h

3. Calculul gradului de epurare necesar
Calculul gradului de epurare necesar (sau eficienta necesara) se determina pentru intreaga
statie de epurare, cu relatia :
d = ki – ks x 100
ki
ki – cantitatea de substanta care intra (influenta) in statia de epurare ;
ks – cantitatea de substanta care iese (efluenta) din statia de epurare.
Din punct de vedere al epurarii apelor uzate de la sate, se determina in mod obisnuit gradele de
epurare p rivind suspensiile (MSS), CBO5, Oxigenul dizolvat, Azot total si Fosfor total.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

98
La determinarea gradului de epurare necesar se tine seama de prevederile NTPA002 (adica de
caracteristicele admisibile ale apelor uzate brute, evacuate in reteaua de canalizare ) si de
NTPA001, respectiv de valorile limita admisibile ale principalelor substante poluante, inainte
de evacuarea acestora in emisar.

Acestea sunt:
Nr
crt Denumire indicator Concentrația
în apa uzatã
brută, ki
[mg/l] Concentrația
Limitã max. admisă,
ks
[mg/l] Eficiența de
epurare
nec.
[%]
1.
2.
3.
4.
5. Materii totale în suspensie (MTS)
Cons.biochimic de oxigen (CBO 5)
CCO_Cr
Azot total
Fosfor total 350
300
500
73
12 60
25
125
15
2 83,00
92,00
75,00
50,00
60,00

3.1. Calculul gradului de epurare necesar d.p.d.v. al suspensiilor (ds)

ds = 350 – 60 x 100 = 83 %.> 40 ÷ 60 %
350

3.1. Calculul gradului de epurare necesar d.p.d.v. al consumului biochimic de oxigen
(dCB05) ;

dCB05 = 300 – 25 x 100 = 92 %.> 25 ÷ 40 %
300
Calculul gradului de epurare necesar d.p.d.v.al suspensiilor si CBO5 a condus la concluzia ca
apele uzate influente trebuie epurate mecano – biologic.

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

99
Schema de epurare mecano – biologica tip container montata suprateran, avand
urmatoarele trept e de epuare:
 Preepurare mecanica
 Epurare biologica
 Tratare namol primar in exces

Solutia de epurare adoptata are la baza o unitate de epurare mecano – biologica avand
capacitatea:

Qu zi max = 347,8 mc/zi
Qu zi med = 302,4 mc/zi
Qu orar max = 27,3 mc/h (7,6 l/s)

ÎNFIINȚAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE IN COMUNA DESA,
JUDEȚUL DOLJ

100

ANEXA 2 – PLANUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI