Licența Început.doc [305444]

[anonimizat]. dr. [anonimizat]

2016

[anonimizat] : ZOOTEHNIE

Disciplina : ZOOECONOMIE

FETINCA FLORIN IOAN

PROIECT DE DIPLOMĂ

P.F.A.

Îndrumător științific

Șef lucr. dr. [anonimizat]

2016

Contents

CUPRINS 3

REZUMAT 3

ABSTRACT 4

(rezumat engleza) 4

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I 5

FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARERURALĂ (FEADR) 5

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA FEADR 5

1.2. DIRECȚIILE DE FINANȚARE ALE FONDULUI EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ STABILITE PRIN PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC 7

1.3. Măsurile și submăsurile din PNDR 10

1.3.1. Submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 12

CAPITOLUL II 15

Categoriile de încadrare pentru accesarea fondurilor europene 15

2.1. Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) 15

2.2. Persoana Fizică Autorizată (PFA) 16

2.3. Întreprinderi Individuale 18

2.4. Asociații și Cooperative 19

2.5. Microîntreprinderile 21

CAPITOLUL III 22

CERCETĂRI PRIVIND APLICAREA SUBMĂSURII 6.1 ÎN FERMA DE CERCETARE 22

TITLUL

Florin Ioan FETINCA

Îndrumător: Șef lucrări dr. [anonimizat]. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România:

[anonimizat]

REZUMAT

În cadrul sectorului zootehnic fondurile europene au o importanță deosebită deoarece ajută la dezvoltarea agriculturii și a societății care le absoarbe.

În această lucrare am detaliat accesarea submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” care are ca scop principal oferirea de fonduri nerambursabile pentru fermierii de până la 40 de ani.

Pentru calcularea indicatorilor eficienței economice a [anonimizat]-Năsăud loc. Ilva Mare. Aceasta ne-a [anonimizat] 6 vaci și 120 [anonimizat].

[anonimizat] o [anonimizat], acestea având ca scop creșterea și dezvoltarea agriculturii

CUVINTE CHEIE: fonduri, nerambursabile, fermă, oi, vaci.

P.F.A.

[anonimizat] , Calea Mănăștur 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania

[anonimizat]

ABSTRACT

(rezumat engleza)

INTRODUCERE

Fondurile europene reprezintă o [anonimizat] a mediului rural. Necesitatea accesării măsurilor FEADR este accentuată de situația actuală a [anonimizat].

Obiectivul principal urmărit în această lucrare este prezentarea unui plan de afaceri pentru submăsura 6.1 ” Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” si calcularea indicatorilor eficienței economice a investiției in ferma zootehnică a Persoanei Fizice Autorizate Bujița Călina Georgeana.

Obiectivele secundare se axează pe rolul și importanța Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și pe menționarea categoriilor de încadrare pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Studiile pentru această lucrare s-au desfășurat in Jud. Bistrița-Năsăud, Loc. Ilva Mare în cadrul exploatației zootehnice a dnei Bujița Călina Georgeana care mi-a pus la dispoziție documentația necesară întocmirii planului de afaceri a submăsurii 6.1 .

CAPITOLUL I

FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ (FEADR)

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA FEADR

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală dispune de un buget în valoare de 100 de miliarde Euro pentru perioada 2014-2020. Fiecare stat membru primește un pachet financiar pentru această perioada de 7 ani. Pachetele financiare urmează sa mobilizeze încă 61 de miliarde de Euro din fondurile publice ale statelor membre

Fig. 3.1 Pachet financiar/stat membru în milioane Sursa:http://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020

Cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene derulează în aceasta perioadă 118 programe de dezvoltare rurală. 20 de țări din care face parte și România au un program național unic, celelalte 8 țări precum Franța, Italia, Spania au ales să aplice două sau mai multe programe (regionale).

Fig. 3.2 Programele de dezvoltare rurală pe țări din Europa

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020

1.2. DIRECȚIILE DE FINANȚARE FONDULUI EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ STABILITE PRIN PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC

Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii ani se înscrie în contextul de reformă și dezvoltare pe care UE și-l propune prin strategia Europa 2020.

Europa 2020 reprezintă strategia de creștere a Uniunii Europene pentru perioada 2010-2020. Urmărind obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o economie sustenabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii, strategia stabilește ținte ambițioase pentru statele membre în domeniul educației, energiei/mediului, inovării, ocupării forței de muncă și incluziunii sociale si imbunatatirea competitivitatii in general. Pe baza acestui document, fiecare stat membru își stabilește ținte și planuri de acțiune la nivel național sub forma unui Plan Național de Reformă care este monitorizat în mod periodic.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este un document elaborat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care detaliază modul concret în care sunt finanțate investițiile din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

PNDR pentru perioada 2014-2020 dorește realizarea unei creșteri durabile care pune accent pe sprijinirea practicilor agricole prietenoase cu mediul și scăderea emisiilor de carbon.

De asemenea, PNDR are in are in vedere o creștere inteligentă prin sprijinirea formelor de cooperare între instituțiile de cercetare și fermieri și alți actori ai economiei rurale. Nu în ultimul rând, sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind astfel la o creștere favorabilă incluziunii.

Fig 1.3 Contextul de programare PNDR 2014-2020

Sursa: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020

Dacă în perioada 2007-2014 PNDR și-a elaborat programul de dezvoltare rurală în 4 axe (domenii) în perioada 2014-2020 acestea au evoluat in 6 Priorități, si anume:

Prioritatea 1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale

1A Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

1B Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite

1C Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier

Prioritatea 2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionării durabile a pădurilor

2A Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special in vederea creșterii participarii și orientarii catre piața, cat și a diversificarii agricole

2B Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor

Prioritatea 3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

3B Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor

Prioritatea 4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură

4A Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene

4B Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor

4C Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului

Prioritatea 5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură

5B Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar

5C Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei

5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură

5E Promovarea conservarii si a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

Prioritatea 6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale

6A Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă

6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

1.3. Măsurile și submăsurile din PNDR

Măsurile și submăsurile din PNDR cuprind toate tipurile de activități desfășurate în spațiul rural. Măsurile din PNDR, pentru perioada 2014-2020, care vor contribui la dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural din Romania, sunt simbolizate diferit față de anteriorul PNDR 2007-2013 (ex.: M06, M19).

Dimensiunile fermelor nu se mai măsoara în Unități de Dimensiune Economică (UDE), ci în Producție Standard (SO – Standard Output), exprimată în Euro. Ultima versiune a valorii Producției Standard SO 2010 s-a calculat de Compartimentul RICA, folosind producțiile obținute de la exploatații agricole pe culturi și specii de animale, ca medie a anilor 2008-2012. Următoarea variantă, SO 2016, va fi calculată ca medie a anilor 2011-2015.

Tabelul 1.1 : Lista măsurilor ce pot fi finanțate în cadrul programului

Sursă: http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-202

1.3.1. Submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se încadrează, conform Regulamentului nr. (CE) 1305 /2013, art.19, în Măsura 06 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” și contribuie la domeniul de intervenție 2B „Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor”

Submăsura 6.1 are ca scop:

instalarea pentru prima dată a fermierilor tineri, ca șefi ai unei exploatații agricole;

creșterea competitivității sectorului agricol, îmbunătățirea managementului, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, bunăstarea animalelor, igienă și siguranța la locul de muncă;

submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România cu un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca șefi /manageri ai exploatației;

creșterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca șefi /manageri de exploatație;

încurajarea tinerilor și a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei naționale în general

Pot să beneficieze de fondurile nerambursabile acordate prin această măsură doar solicitanții eligibili precum:

Tânărul fermier, adică acea persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii Cererii de Finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Persoana juridică cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Categoriile de solicitanți eligibili în cadrul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în funcție de forma de organizare sunt:

Persoană fizică înregistrată și autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008

individual și independent, ca persoană fizică autorizată;

ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;

ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale;

Asociat unic și administrator al unei societăți cu răspundere limitată – SRL

Asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) și administrator al unei societăți cu răspundere limitată – SRL

Indiferent de forma de organizare, solicitanții trebuie să respecte încadrarea în categoria microîntreprinderi sau întreprinderi mici:

microîntreprinderi – care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

întreprinderi mici – care au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

Exploatația trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Exploatația are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;

Exploatația este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;

Exploatația este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/ sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA

CAPITOLUL II

Categoriile de încadrare pentru accesarea fondurilor europene

2.1. Societatea cu Răspundere Limitată (SRL)

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este acea societate ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociații sunt obligați numai în limită capitalului social subscris.

Caracteristici:

capital minim 200 ron

asociații unui SRL sunt persoane fizice și juridice; române sau străine

persoană fizică sau juridică poate fi asociat unic numai într-o singură Societate cu Răspundere Limitată

numărul maxim de asociați este 50

asociații răspund pentru obligațiile sociale numai în limita aportului lor

societate se constituie prin contract de soicetate și statut

societatea cu răspundere limitată cu asociat unic se constituie numai prin statut

Avantaje

cost scăzut pentru constituire

durata scurtă de înființare

contabilitate simplificată

procedura simplificată de dizolvare

2.2. Persoana Fizică Autorizată (PFA)

Persoana fizică autorizată este persoana autorizată să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă, care are obligația să ceară înregistrarea în Registrul Comerțului și autorizarea funcționării, înainte de inceperea activității economice. În scopul exercitării activității pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni. PFA nu poate angaja cu contract de muncă terțe persoane pentru desfășurarea activității pentru care a fost autorizată și nici nu va fi considerată un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă. PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvență este supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, dacă are calitatea de comerciant. ( E. Merce, I. Andreica, F.H. Arion, D.E. Dumitraș, C.B. Pocol, 2010)

Activitățile economice, pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupatiile, sau profesiile pe care legea nu le interzice (excepție fac profesiile liberale). Poate desfășura activități economice, pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege, orice persoană fizică, cetățean român, sau cetățean al unui alt stat, membru al UE, ori al SEE. Spațiul Economic European (SEE) include cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și trei state AELS: Islanda. Liechtenstein și Norvegia.

Persoanele fizice pot să desfășoare activități economice astfel;

individual și independent ca persoane fizice autorizate;

ca întreprinzători, titulari ai unei întreprinderi individuale;

ca membrii ai unei întreprinderi familiale

Avantajele constituirii PFA:

înregistare rapidă, obligații fiscale mai reduse și evidențe contabile mai simple;

costurile de înregistare ale PFA sunt mai mici comparativ cu cele pentru o societate comercială (între 200 și 300 lei aici nu este necesar un capital social pentru îniîințare, cheltuielile fiind doar cele de înregistare; de asemenea PFA nu trebuie să își constituie un patrimoniu);

se pot înregistra diverse cheltuieli precum întreținerea propriei locuințe, dobânzi legate de diverse achiziții, sau alte cheltuieli, care vor duce la diminuarea impozitului plătit statului.

contabilitatea este mult mai simplă (se ține evidența contabilă în partidă simplă). Pentru asta este nevoie doar de un Jurnal de încasări și plăți în care se consemnează veniturile realizate și cheltuielile efectuate, nefind nevoie de întocmirea lunară de jurnale, registre, balanța de verificare sau declarații către Administrația Financiară

PFA dispune de un facturier și un chitanțier și, în funcție de modalitatea de efectuare a plăților, de un cont bancar;

PFA nu trebuie să angazeje în mod obligatoriu un contabil sau un expert contabil, această opțiune fiind facultativă;

PFA are obligații declarative din punct de vedere fiscal doar o dată pe an, în timp ce la societățile comerciale aceste obligații declarative sunt numeroase în cursul unui an fiscal;

PFA nu plătește impozit forfetar sau impozit minim, iar celelalte impozite și contribuții sunt mai mici;

Sunt avantajate, de asemenea și companiile client cu care colaborează; astfel, o societate comercială plătește către stat contribuții în valoare de 31,25% din salariul unui angajat, iar în cazul în care ar colabora cu PFA nu ar trebui să achite nici o contribuție către stat, ci PFA ar trebui să achite către stat 5,5% contribuția la asigurările sociale de sănătate;

PFA se poate angaja prin încheierea unei convenții civile și nu a unui contract de muncă, iar societatea cu care va lucra va plăti impozite mult mai mici;

PFA se poate asocia cu alte persoane și pot lucra ca prestatori de servicii, dar nu pot angaja persoane cu contract individual de muncă;

Banii masati de către o persoană fizică care desfășoară activități mice în mod independent nu trebuie justificati și pot fi accesati direct;

Sancțiunile sunt mai mici pentru un PFA decât pentru o societate comercială.O societate comercială poate plăti o amendă pentru nedepunerea unei declarații de până la 500 lei, în timp de pentru PFA amenda maximă este de 250 lei.

2.3. Întreprinderi Individuale

Întreprinderea individuală este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică, care are obligația să ceară înregistrarea în Registrul Comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice.

Pentru organizarea și exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, și poate colabora cu alte PFA, cu alțiîntreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni.

Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvență este supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare.

Avantajele înființării unei intreprinderi individuale:

Costuri mai reduse și formalități mai simple de înființare sau radiere în comparație cu un SRL

Contabilitatea se poate ține de către titularul intreprinderii, spre deosebire de o societate cu răspundere limitată, unde este nevoie de un contabil

Costuri de administrare mici

2.4. Asociații și Cooperative

Constituirea producătorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunități de dezvoltare economică prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale și folosirea puterii colective în scopul creșterii prosperității membrilor, a familiilor lor și comunităților din care fac parte.

Membrii formelor asociative, indiferent de formă de organizare din care fac parte: asociații, cooperative sau grupuri de producători au drepturi stabilite democratic.

În ultimii ani, pe plan mondial, datorită strategiilor de concentrare sau de dezvoltare, fermierii sunt puși în fața unei decizii strategice fundamentale, și anume să aleagă cum să acționeze mai bine în condiții de nesiguranță pentru a realiza exploatații agricole viabile, rentabile, rezistență la concurență, cu piețele de desfacere și eficientă în accesarea de fonduri financiare. Ca alternativă, fermierii realizează diferite forme de asociere, dintre care se evidențiază cooperativele, grupurile de producători și asociațiile de producători.

România, aflată în prezent în situația de adaptare la noile reglementări comunitare, dispune de o agricultura în care își defasoara activitatea aproximativ 37% din populație, cu circa 3 milioane de parcele, a căror suprafață medie este de 1,5 ha, fapt care impune cu acuitate organizarea fermierilor în forme asociative, în vederea modernizării acestei importante ramuri economice.

Avantajele economice ale fermierilor care formează o cooperativă:

reduce numărul de intermediari din lanțul de distribuție

reduce riscul de a nu avea desfacerea produselor

crește influența producătorului în stabilirea prețurilor în relație cu cumpărătorii

oferă o surse de venit de încredere, regulată și în timp util

asigură furnizarea la timp a materialelor prime necesare producției de calitate bună la un preț rezonabil

asigură, de asemenea, în timp util material de aprovizionare prime de bună calitate la costuri rezonabile cooperativei care face distribuție sau procesare

deschide noi perspective pentru producătorul/lucrătorul care poate adopta noi tehnologii (mecanizare, material săditor, etc) care să îi permită să se treacă de la practici tradiționale la unele mai productive

Pot beneficia de accesarea Fondurilor Europene toate categoriile de încadrare mai sus menționate dar si orice persoană fizică cetățean al României precum si proprietarii de păduri

CAPITOLUL III

CERCETĂRI PRIVIND APLICAREA SUBMĂSURII 6.1 ÎN FERMA DE CERCETARE

3.1. Date privind solicitantul

Solicitantul este Bujița Călina Georgeana, Persoană Fizică Autorizată in conformitate cu OUG nr.44/2008 cu codul unic de înregistrare 33055444 din data de 11.04.2014 cu seria B nr. 3058493 eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lânga tribunalul Bistrița-Năsăud, având funcția de Șef Exploatație cu sediul si domiciuliul în sat Ilva Mare, Comuna Ilva Mare, Nr. 395A, Județul Bistrița-Năsăud.

Ca și pregătire în domeniul agricol beneficiara a urmat liceul ”Grup Școlar Agricol” Bistrița specializarea ”Tehnician în Protecția Mediului”

Exploatația zootehnică este înregistrată pe teritoriul UAT-ului Ilva Mare, care conform studiului ICPA prezintă potențial mijlociu pentru sectorul zootehnic, producerea de lapte în sistem închis și procesare înafara fermei.

3.2. Situația curentă a exploatației

Solicitanta și-a înființat exploația agricolă achiziționând 6 vaci de lapte si 120 de oi mioare montate care sunt ținute în sistem închis în adăpostul de animale obținut spre folosință prin contract de arentă pe o perioadă de 15 ani. În procesul de înființare solicitanta a reușit să desființeze o exploatație agricolă în întregime, preluând din exploatație toate cele 4 vaci de lapte existente, exploatația desființată a aparținut lui Moldovan Felicia Floarea cu codul de exploatație

RO 0333460633. Solicitanta sprijinului s-a înregistrat la ONRC în data de 11.04.2014. Exploatația agricolă a fost înregistrată la APIA, ANSVSA și Registrul Agricol în 2015.

Dimensiunea exploatației este măsurată în coeficienți producție standart ( S.O.) în anul 0 fiind de 12256.98 S.O. Aceasta fiind situată între limitele de 12.000 S.O. și 29.999 S.O. valoarea sprijinului nerambursabil fiind 40.000 Euro.

Obiectul de activitate principal este Creșterea Bovinelor de Lapte-0141 Exploatația fiind formată din 50.5% Bovine, respectiv vaci de lapte si 49.5% din ovine.

Figura 3.1 Adăparea efectivului de bovine

În cadrul fermei se respecta toate cerințele din proiect înca din anul 0, aplicabile conform legislației. Se utilizează metode de producție care au un impact minimal asupra mediului ,

iar resursele de apă se folosesc rațional , evitându-se risipa pe cât posibil în sezoanele mai sărace în precipitații.

Animalelor din cadrul fermei li se asigură condițiile optime de adăpost, și anume : igiena ,aerisirea , lumina și condițiile de microclimat , supraveghere periodică din punct de vedere sanitar-veterinar : tratamente antiparazitare și vaccinuri profilactice.

Alimentația animalelor este corespunzătoare vârstei și speciei ținandu-se cont și de cantitatea administrată pentru a asigura o stare bună de sănătate și pentru a le satisface necesitățile nutritive , având permanent acces la o sursă de apă .

În cadrul proiectlui s-a avut ca scop practicarea unei agriculturi durabile cu nivelul dotărilor tehnice și a cunoștințelor profesionale cât mai ridicate și respectarea mediului înconjurător , ce va avea ca rezultat dezvoltarea activităților productive intensive cu producții competitive pe piață.

Bazele de producție ale solicitantului sunt reprezentate doar de animale deținute în proprietate , respectiv 6 vaci de lapte și 120 capete de oi mioare montate.

Solicitantul după achiziția animalelor, a achiziționat furajele necesare creșterii acestora în bune condiții pentru a obține o productivitate cât mai crescută, a stabilit legături cu furnizorii, cu actualii si viitorii clienți spre care se are în vedere să-și desfacă produsele ce urmează a se obține în ferma proprie.

Tab. 3.1 CALCULUL VALORILOR PRODUCȚIEI STANDARD (SO)

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

Figura 3.2 Efectivul de ovine

Tab. 3.2 Dotările fermei în anul 0

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

3.3. Obiectivele propuse

Exploatația agricolă este în curs de modernizare conform ultimelor tendințe și cerințe europene. Obiectivul principal urmărit de către solicitant prin accesarea submăsurii 6.1– Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, a fost de a dezvolta ferma zootehnică pe care a preluat-o și restructurarea activității prin creșterea numărului de animale exploatate.

Tab. 3.3 Planul de producție al fermei zootehnice

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

În planul de construcți a fermei s-a luat în considerare și amenajarea unei platforme de gunoi , pentru depozitarea gunoiului într-un loc separat, dar și pentru a ușura transportul , pe lângă aspectele în ceea ce privește protecția și conservarea ecosistemelor și a biodiversității .

Amenajarea platformei de gunoi s-a făcut conform datelor obtinute din ”Calculator Cod Bune Practici Agricole”. Pentru efectivul de 6 vaci și 120 de oi, suprafața de 12.66 m2.

Tab. 3.3 Calculul dejecțiilor totale

Pentru adaptarea la standardele sanitar veterinare solicitantul își propune să achiziționeze un aparat de muls profesional pentru vacile de lapte și un tac de răcire a laptelui.

Pentru diversificarea producției se are în vedere achiziționarea a două vaci din rase de carne, urmând astfel ca în fermă să se producă produși recunoscuți și certificați ca fiind pretabili pentru creșterea acestora pentru carne. Aici ne referim la vițeii de carne ce urmează a fi valorificați pentru carne și mai ales pentru reproducție la noi in țară, având in vedere minusul cu care țara noastră se confruntă în ceea ce privește numărul de animale cu origini.

Figura 3.3 Grajdul exploatației zootehnice

Tab. 3.4 Obiective propuse

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

*Producția estimată a fi vândută trebuie sa fie minim 20% din valoarea primei tranșe acordate

**Cursul Euro-Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri (1Euro = 4.4539 în 25.05.2015)

***Dobândirea competențelor profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 33 de luni de la data semnării contractului de finanțare și obligativitatea prezentării dovezii îndeplinirii acestora, până la depunerea celei de a 2-a tranșe de plată

120 miei x 15 kg x 10 lei= 18000 lei

6 viței x 100 kg x 14 lei= 8400 lei

6 vaci x 14 litri x 250 zile x 1 leu= 21000

120 oi x 0.8 litri x 60 zile x 1.5 lei = 8640 lei

Total vânzări lapte = 29640 lei

Din banii rămași, solicitantul își va acoperi cheltuielile pe care le are cu furajarea animalelor, asigurându-le o alimentație rațională pentru îmbunătațirea și eficientizarea producției de carne și lapte. Va asigura condiții optime de adăpost și supraveghere periodică din punct de vedere sanitar-veterinar: tratamente antiparazitare, vaccinări profilactive, etc.

Tab. 3.5 Potențiali furnizori ai solicitantului

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

Tab. 3.6 Potențiali clienți ai solicitantului

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

120 miei x 15 kg x 10 lei= 18000 lei

6 viței x 100 kg x 14 lei= 8400 lei

6 vaci x 14 litri x 250 zile x 1 leu= 21000

120 oi x 0.8 litri x 60 zile x 1.5 lei = 8640 lei

Total vânzări lapte = 29640 lei

Procesarea se va realiza înafara fermei, produsele obținute în fermă se vor comercializa către unitățile specializate în procesarea produselor agricole.

3.3.1. Durata de realizare prognozată a obiectivelor propuse

Începând cu luna întâi, solicitantul are in vedere dezvoltarea exploatației agricole prin implementarea cunoștiințelor de management dobândite pe parcusul perioadei cursulului de pregătire profesională în domeniu

Până în luna a 3-a, solicitantul v-a amenaja platforma de gunoi, conform normelor de mediu. Aceasta va fi realizata in regie proprie si se va respecta cerințele minime obligatorii de bune practici agricole

Achiziționarea echipamentelor conform planului de afaceri pentru alinierea la standardele sanitar-veterinare se va face până în luna a 8-a după finanțare.

Începând cu luna întâi producția obținută de la animale este verificată, astfel producția proprie se va comercializa în procent de minim 20% din valoarea primei tranșe de plată acordată.

3.4. Evaluarea principalelor riscuri și măsuri de atenuare

Având în vedere natura activității fermei, principalele riscuri la care este expusă sunt urmatoarele:

Riscul neîndeplinirii criteriilor legate de începerea implementării planului de afaceri

în termen de nouă luni de la momentul contractării;

Riscul gestionării afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanță față de

exploatație, ceea ce afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat; – nu este cazul deoarece solicitantul are domiciliul și sediul social la adresa exploatației în satul Ilva Mare.

Riscul înlocuirii persoanei responsabile cu gestionaream beneficiile și deciziile de

risc financiar în cazul în care un solicitant care are statut de persoană juridică cu mai mulți acționari și unde un tânăr fermier, așa cum este definit în articolul 2 din R(UE) nr. 1305/2013, trebuie să aibă un control efectiv pe întreaga durată a angajamentului în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare – nu este cazul

Prețul și riscul de piață – incertitudinea privind prețul produselor și a prețurilor

plătite pentru imputuri, riscul valutar, riscul de plasare a capitalurilor existente.

Riscul interdicțiilor de export a animalelor din cauza bolilor descoperite la nivel

național

Măsura de atenuare a riscului legat de neîndeplinirea criterilor legate de implementarea planului de afaceri este crearea unui avertisment în sistemul IT inainte de începerea termenului de 9luni. Realizarea unor verificări periodice a implementării proiectului și a etapelor de implementare a proiectului.

Pentru riscul scumpirii furajelor ca și măsură de atenuare se consideră înscrierea animelelor în asociația comunei pentru a beneficia de pasunea comunală, reducând astfel din costul furajării animalelor

Măsura de atenuare al ultimului risc menționat mai sus este aceea de a crește vițeii până la vârsta de 8 luni pentru a putea beneficia de subvenția pe cap de animal, compensând astfel prețul mic pentru valorificarea acestora doar la nivel național.

3.5 Sinteza veniturilor, cheltuielilor și rezultatele financiare la nivel de exploatație

Tab. 3.7 Veniturile și cheltuielile pe ani

Sursa: Proiect Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Bujița Călina

Cheltuieli cu furajarea animalelor:

Rația furajeră pentru vaci:

La o vacă cu greutatea corporală de 600kg și o producție de 14 litri lapte trebuie să se asigure un consum zilnic de cca.

12 kg fân x 0.5lei/kg = 6 lei pe zi;

3kg amestec de concentrate x 1 leu/ kg = 3 lei pe zi

Rezultând un total de 9 lei/zi pentru a acoperii necesarul de furaje pe cap de vacă.

6 vaci x 365 zile x 9 lei/zi = 19710 lei/an

Aceasta rație poate suferi modificări în funcție de perioada de lactație și de greutatea corporală a vacii. Pentru reducerea costurilor cu furajarea beneficiarul are în vedere arendarea de teren, pentru ca în perioada de vară vacile sa fie furajate la pășune, daca fermierul va găsi la momentul respectiv suprafața de teren disponibilă.

Pentru 20 de oi a fost estimat un consum de furaje echivalent cu cel al unei vaci, având în vedere raportul de greutate și producție astfel rezultă că pentru 120 de oi costurile cu furajarea sunt echivalente cu costurile de furajare pentru 6 vaci

Astfel costurile cu furajarea animalelor însumează 19710 lei/an bovine + 19710 lei/an ovine rezultând 39420 lei/an.

Cheltuielile cu tratamentele: pentru o vacă sunt de 50 de lei pe an iar pentru o oaie 5 an, rezultă costuri totale de 300 de lei + 600 de lei = 900 lei/an

Cheltuielile cu energia electrică se estimează că nu depășesc 1800 lei/an.

Veniturile:

120 miei x 15 kg x 10 lei= 18000 lei

6 viței x 100 kg x 14 lei= 8400 lei

6 vaci x 14 litri x 250 zile x 1 leu= 21000 lei

120 oi x 0.8 litri x 60 zile x 1.5 lei = 8640 lei

Total venituri: 56040 lei

Capitolul V

INDICATORII EFICIENȚEI ECONOMICE A INVESTIȚEI

5.1. Conceptul de eficiență economică a investiței

Eficiența economică este o noțiune complexă care exprimă în modul cel mai cuprinzător rezultatele ce se obțin într-o activitate economică, evaluate prin prisma resurselor consumate pentru desfășuarea acelei activități. Prin intermediul ei se stabilește legătura dintre volumul și calitatea efortului, ca factori generatori de efecte și rezultatele ce se obțin într-o anumită perioadă, ca o consecință a realizării eforturilor respective.

Orice activiate umană este, în același timp, consumatoare de resurse și producătoare de efecte. Dezvoltarea economico – socială s-a bazat, mult timp, pe concepția că omenirea dispune de un adevărat “corn al abundenței” din punct de vedere al resurselor naturale.

Eficiența economică a investițiilor exprimă pe plan conceptual calitatea acțiunii de a investi, fiind determinată de raportul care se stabilește între cantitatea și structura efortului investițional și nivelul rezultatelor obținute. (Chiș M., Merce E., 1999).

Analiza eficienței economice a investițiilor se face pe baza unor indicatori ce exprimă anumite caracteristici ale procesului de realizare a investițiilor și de recuperare a fondurilor consumate cu rol de a evidenția rezultatele comparativ cu resursele consumate.

Eficiența economică este o categorie economică complexă ce nu poate fi măsurată prin intermediul unui singur indicator. Un fenomen, un proces economic va fi caracterizat de un număr mai mare sau mai mic de indicatori, în funcție de gradul său de complexiate, nefiind exclusă posibiliatea ca în cadrul aceleași variante unii dintre indicatori să fie favorabili, iar alții nefavorabili. În aceste situații se impune dublarea calculelor economice de o analiză corespunzătoare.

Indicatorii de eficiență economică a investițiilor se construiesc sub forma unui raport prin intermediul căruia se compară efectul ca o expresie a ieșirilor din sistem, cu efortul ca o expresie a intrărilor în sistem.

Indicatorii calculați la nivel microeconomic se pot împărți în:

– Indicatori generali care sunt comuni oricărei sfere de activitate (profit, rata profitului, productivitatea muncii etc.)

– Indicatori specifici care prezintă anumite particularități în funcție de sfera de activitate (producție, desfacere, investiții etc.)

Pentru evaluarea eficienței economice a investițiilor se folosește un sistem complex de indicatori care pot fi împărțiți în indicatori statici și dinamici.

5.2. INDICATORII STATICI AI EFICIENȚEI ECONOMICE A INVESTIȚIILOR

Indicatorii statici, cunoscuți și sub denumirea de indicatori de bază, sunt proprii analizei eficienței economice a investițiilor și constituie cea mai importantă grupă de indicatori, fără de care este de neconceput adoptarea unei judicioase decizii de a investi. Dintre aceștia pot fi amintiți:

Valoarea investiției (I) – este un indicator de efort, și reflectă efortul total economic pentru a realiza un anumit obiect de investiție. Teoretic între valoarea investiției și valoarea mijloacelor fixe, ar trebui să existe o anumită identitate. În realitate însă, valoarea investiției este mai mare decât valoarea mijloacelor fixe datorită faptului că nu toate cheltuielile de investiție s-au materializat în mijloace fixe.

În cazul de față valoarea investiției se ridică la 178.156 lei investiția derulându-se pe parcursul a 3 ani.

Vi = 178.156 lei ( calculat cu cursul de schimb utilizat la data elaborării planului 25.05.2015, 1 Eur = 4.4539 Lei)

Investiția specifică (i) – reprezintă un indicator parțial al eficienței economice care sintetizează corelația dintre efortul investilional, pe de o parte și efectul obținut sub forma capacității de producție pe de altă parte, și care exprimă valoarea investiției ce revine pe unitatea de produs sau de capacitate.

unde: I – valoarea investiției

Q- producția medie anuală

Investiția specifică este un indicator de tipul efort/efect și se optimizează prin minimizare, și exprimă câți lei efort de capital investit revin pe unitatea fizică de capaciate.

Având avantajul calculului în funcție de capaciatea de producție exprimată fizic, indicatorul investiției specifice are o sferă mare de aplicabilitate și un grad ridicat de relevanță, dar prezintă și anumite limite, și anume, surprinde doar parțial efortul și anume efortul din perioada de execuție concretizat în valoare investiției de deviz lăsând la o parte efortul din perioada de funcționare concretizat în costurile de producție.

Durata de recuperare a investiției (Di) – indicator sintetic de apreciere a eficienței economice a investițiilor, care exprimă corelația dintre efortul de capital investit, pe de o parte, și efectul obținut sub forma profitului anual, pe de altă parte.

Este unul dintre cei mai importanți indicatori de eficiență economică a investițiilor, deseori utilizat ca test final în luare deciziei de a investire. Construirea și utilizarea acestui indicator are la bază următorul raționament: în cât timp se va recupera investiția efectuată din profitul anual obținut.

Acest indicator se poate calcula în mai multe variante:

pentru obiective noi de investiții

D=

unde: Pr – profitul anual

în cazul modernizării sau dezvoltării unor obiective existente:

T =

unde: I – investiția pentru modernizare

P- profitul anual înaintea efectuării lucrărilor de investiții;

P- profitul anual după modernizare sau dezvoltare.

Având în vedere ca exploatația agricolă desfășura activitate economică și înainte de efectuarea investiției calcularea duratei de recuperare a investiției (Di), s-a stabilit luând în considerare atât profitul obținut înainte, adică în anul 0 cât și cel obținut după finalizarea investiției (anul 4 și 5), mai exact sporul de profit obținut după efectuarea investiției, obținându-se astfel o durată de recuperare a investiției de 6,8 ani.

Influența exercitată de progresul tehnic și creșterea productivității muncii sociale cere ca duratele de recuperare să fie din ce în ce mai scurte, pentru a nu se ajunge la depășirea duratei normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Coeficientul de eficiență economică a investițiilor (Ei) – acest indicator reprezintă prin modul său de calcul inversul duratei de recuperare a investiției, iar ca și conținut exprimă profitul anual net obținut la un leu investit sau arată cât se recuperează sub formă de profit dintr-un leu investit în decurs de un an .

E= deci: E = ;

Valaorea lui Ei de 0,14 lei arată că la 1 leu investit anual de obține un profit anual de 0,14 lei.

5.3 INDICATORII DINAMICI AI EFICIENȚEI ECONOMICE A INVESTIȚIILOR; TEHNICA ACTUALIZĂRII

Caracteristica esențială a analizei dinamice a eficienței economice a investiției este faptul că se se bazează pe ideea ducerii sau aducerii valorilor la un anumit moment de timp “to” pe axa timpului prin folosirea tehnicii de actualizare.

Folosirea actualizării în cazul eficienței economice a investițiilor trebuie să țină cont de anumite aspecte de ordin teoretic:

-are loc o modificare în timp a valorii produselor fapt ce face ca diferitele valori să nu poată fi comparate între ele decât numai prin luarea în considerare a așa zisei transformări în timp a acestora;

-necesitatea luării în considerare a influenței factorului timp este cu atât mai stringentă în cazul procesului investițional cu cât acesta se realizează de-a lungul unei perioade lungi de timp, etalând mai întâi efortul și după aceea efectele.

Actualizarea reprezintă operația prin intermediul căreia o anumită valoare indiferent de natura acesteia (venit sau cheltuială) dintr-un anumit an de desfășurare a unei activități, este recalculată în unități monetareale unui moment de referință “zero”.

Baza actualizării o constituie rata anuală de fluctuație a unei unități monetare, numită rată de actualizare și este notată cu “a”.

Mărimea ratei de actualizare depinde de cererea și oferta de capital, de rata dobânzii și rata profitului. Ea mai este influențată de rata inflației precum și riscul inerent oricărei investiții într-o economie de piață.

Analiza dinamică a eficienței economice a investițiilor permite cuantificarea influenței factorului timp asupra întregului proces investițional.

În analiza dinamică se aduc toate valorile dispersate în timp la momentul actual prin tehnica actualizării.

Valoarea viitoare (Sn) a unei sume actuale (S), peste „n” ani se calculează cu ajutorul formulei dobânzii compuse, în care rata dobânzii folosită se numește rata de actualizare (a):

S= S(1+a)

Premisa fundamentală a metodei actualizării se referă la faptul că orice valoare se degradează în timp, în condițiile în care nu este integrată unui proces economic de valorificare.

Relația utilizată în actualizare se deduce din ecuația dobânzii compuse, astfel:

S= S unde:

– factor de actualizare

În funcție de mărirea ratei de actualizare pe durate diferite, exprimate în ani, s-au elaborat tabele ce cuprind nivelul factorilor de actualizare.

Analiza dinamică a eficienței economice a investițiilor se realizează cu ajutorul indicatorilor :

– raportul venituri/costuri actualizate

– valoarea netă actualizată

– rata internă de rentabilitate.

Indicatorii dinamici ai eficienței economice a investiției s-au calculat pentru o rată de actualizare de 8 % (a=8%).

Raportul venituri – costuri actualizate (V/C) permite compararea încasărilor realizate pe întreaga durată de funcționare a obiectivului cu cheltuielile totale efectuate (investiții plus cheltuieli de producție).

Pentru a putea compara acești indicatori care se obțin în perioade diferite de timp se folosește tehnica actualizării. Relația de calcul este:

R=

unde: V – veniturile totale în anul „n”

C- costurile în anul „n”

n – numărul de ani (1,2……t)

t – durata (în ani) pentru care se calculează actualizarea

Dacă valoarea acestui raport este subunitară însemnă că la rata de actualizare folosită nu se recuperează cheltuielile făcute cu realizarea și funcționarea obiectivului. Prin deducerea costurilor din veniturile totale se obțin beneficiile din fiecare an sau fluxul de beneficii.

Valoarea indicatorului raportul venituri – costuri actualizate (V/C) obținută în acest caz este de 1,685, (tabel 5.2.) ceea ce înseamnă că proiectul de investiții este eficient din punct de vedere economic, adică asigură recuperarea cheltuielilor din venituri.

Valoarea netă actualizată este un indicator de analiză economică a unei investiții rezultat din aplicarea asupra fluxului de numerar a unei rate de actualizare corespunzătoare. Ținând cont de faptul că valaorea netă actualizată reflectă în esență o diferență între valoarea actualizată a veniturilor și valoarea actualizată a costurilor se poate deduce condiția de eficiență a unei investiții, privită din punct de vedere al acestui indicator și anume, că valoarea netă actualizată să fie mai mare ca zero.

Relația de calcul a valoarii actualizată a beneficiilor sau valoarea netă actualizată (VNA) este :

VNA =

VNA = VAV – VAC = 93883 – 55702 = 38181

Pentru a afla care este rata de actualizare la care valoarea actualizată a costurilor totale este egală cu valoarea actualizată a veniturilor totale ale unui proiect este necesară calcularea ratei interne de rentabilitate. (RIR)

RIR – este acea rată de actualizare (a) la care valoarea netă actualizată este egală cu zero, adică:

Pentru afla valoarea RIR se pot face încercări succesive sau se poate face interpolarea cu ajutorul formulei:

RIR= a+ (a- a)

Unde:

a- rata de actualizare superioară

a- rata de actualizare inferioară

Rata internă de rentabilitate poate fi considerată ca având un nivel corespunzător atunci când depășește nivelul dobânzii practicate la creditul bancar acordat producătorilor agricoli; de asemenea trebuie să asigure o marjă de siguranță de 2-4%.

În ceea ce privește calculul ratei interne de rentabilitate, aceasta nu se impune deoarece diferența venit – cost are o valoare pozitivă, ceea ce înseamnă că la orice rată de actualizare venitul net actualizat (VNA) va fi pozitiv.

Declarație olografă pe proprie răspundere, privind originalitatea lucrării

și respectarea drepturilor de autor

Subsemnatul/Subsemnata…………….………………………………………, student(ă) la

Universitatea de Stiințe Agricole si Medicină Veterinară Cluj-Napoca,

Facultatea…………………………………………., Specializarea….…………………………………………

declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal, privind falsul în declarații, că lucrarea de licență cu titlul ………………………………………………………………………………………………………………………..

…..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..nu este un plagiat, fiind rezultatul cercetărilor proprii efectuate în acest sens.

Lucrarea este elaborată de mine si nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.De asemenea, declar că toate sursele bibliografice utilizate, inclusiv cele consultate pe Internet sau din jurnale elctronice, sunt menționate detaliat în lista bibliografică, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului, respectiv:

− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar si în traducere proprie din altă limbă,sunt scrise între ghilimele si dețin referința precisă a sursei;

− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori este menționată cu referința precisă în textul lucrării;

− rezumarea ideilor altor autori este specificată cu referința precisă la textul original al articolului sau manualului consultat.

Prin prezenta Declarație confirm că am luat la cunostință faptul că, în cazul în care se va dovedi cu probe concrete că lucrarea a fost plagiată, voi fi exmatriculat(ă) din examenul de diplomă/licență.

Cluj-Napoca Absolvent,

Data…………………