Licență Găgean Andrei Bogdan.1 [608283]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Specializarea INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Prof. univ. dr. Niculae Ioana
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2

3

4

5

6
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA JUDEȚULUI CLUJ

1.1 ASPECTE GENERALE

Judetul Cluj este situat în partea central a provinciei istorice Transilvania , în jumătatea
nord-vestică a țării și este al 13 -lea județ ca mărime. Este situat în zona de contact a trei unități
geografice majore : Munții Apuseni, Podoșul Someșan, traversat de râul Someș, ș i Câmpia
Transilvaniei.
Reședința j udețului Cluj este municipiul Cluj -Napoca, iar principalele localități sunt :
Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla și Huedin. Județul are 74 de commune și circa 240 de sate , și
este întins pe o suprafață de 6674,4 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 2,8 % d in teritoriul
României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Cluj, formată la
acea vreme din așa numitele raioane ( Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda ). Din punct de vedere
al culturii și al tradițiilor , Clujul este alcăt uit din mai multe zone etno -folclorice distin cte precum
Țara Moților și Țara Călatei.
Județul Cluj este învecinat la nord cu județul Maramureș, la est cu județu l Bistrița -Năsăud,
la sud -est cu județul Mureș, la sud cu Județul Alba, la vest cu județul Bihor și la nord -vest cu
județul Sălaj.

7

1.2 CONDIȚII NATURALE
1.2.1 RELIFUL

Relieful j udețului Cluj este în principal colinar, deluros (mai mult de două treimi din
suprafață) și muntos. Unitățile deluroase aparțin podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei, iar
munții sunt reprezentați de subunitățile Munților Apuseni.
Zona montană este situată în partea vestică a județului și cuprinde masivele : Gilău,
Muntele Mare, Bihor, Vlădeasa (1836 m în vârful cel mai înalt, cu același nume).
Zona de deal cuprinde partea sud -estică a Podișului Someșan, pe cea nord -vesestică a
Câmpiei Transilvaniei, precum și masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m. Podișul Someșan
include mai multe subunități, dintre acestea unele apar ca d epresiuni de contact cu muntele
(Huedin în nord -vest si Iara ăn sud ). Se pot identifica anumite culoare depresionare cum ar fi
culoarul Alba Iulia -Turda și culoarul S omeșul Mic.
Câmpiile, ca treaptă de relief cu valori sub 200 de metri, nu sunt întâlnite astfel î n județul
Cluj, altitudinea minima fiind de 277 de metri în zona de ieșire a Someșului din județ.

1.2.2 Clima

Județului Cluj beneficiază de un tip de climat continental -moderat , caracteristic regiunii
nord-vestice a țării noastre, fiind influențat de curenții predominant vestici. Relieful, de
asemenea, prin aspectul și altitudinea lui creează atât diferențieri climatice între regiunea
muntoasă și deluroasă a județului, cât și zonarea pe vertic ală a principalelor elemente climatice.
Regimul termic prezintă deosebiri între sectoru l muntos și cel deluros. V alorile medii
anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 2 grade în zona de munte, în masivele
Vlădeasa și Muntele Mare, la peste 1600 de metri înălțime, și între 6-9 grade în Câmpia
Transilvaniei și în Podișul Someșan. Astfel, având în vedere temperaturile medii anuale, rezultă
că în sectorul deluros luna cea mai rece este ianuarie ( v alori medii cuprinse între -4 și -5 grade C
), iar cea mai caldă iulie (18 -20 grade C ). În zona înaltă a Munților Apuseni,luna cea mai rece
este februarie(cu valori între -4 și -8 grade C) , iar august este cea mai c aldă (cu valori cuprinse
între 8 și 12 grade C ).

8
Umiditatea are valori mai ridicate, comparativ cu alte regiuni ale țării noastre, datorită
frecvențelor mai mari a mase lor de aer umed din vest, valorile medii scăzând de la 80% în
regiunea montană la aproximativ 75 – 70% în regiunea de dealuri.

1.2.3 HIDROGRAFIE

Județul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat, constituit din rețele hidrografice de
suprafață, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sărate și cu apă dulce. Rețeaua hidrografică a
județului Cluj este reprezentată de bazinele a trei râuri principale : Someșul, Crișul Repede și
Arieșul. Necesarul de apă potabilă este asigurat de lacuri de acumulare (Beliș -Fântânele, Tarnița,
Someșul Cald, Gilău, Florești, Drăgan) .
O altă categorie o constituie lacurile sărate utilizate în s copuri balneare și de agreement (ex:
Ocna Dej) sau sub formă de complexe lacustre ( Lacul Cojocna).
Apele subterane sunt exploatabile atât pentru alimentarea cu apă potabilă cât și industrial.

1.2.4 PEDOLOGIE

Solurile din județul Cluj sunt reprezentate de : soluri aluviale ,cernoziomuri levigate și
argilice , soluri brune roșcate, soluri brune argilice, regosoluri, litosoluri și rendzine, soluri brune
acide și podzolice.
Conform statisticilor efectuate la nivel de județ o mare parte din suprafața ju dețului are
folosință agricolă.

1.2.5 FAUNA ȘI FLORA
Datorită poziției sale geografice, a reliefului și climei, județul Cluj este unul cu o
diversitate biologică ridicată, exprimată la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii.
Printre habitatele naturale caracteristice spațiului bio-geograf ic al județului întâlnim :
habitate de ape dulci (cursuri de apă, lacuri naturale și lacuri antropice ); habitate de
pajiști și tufărișuri (pajiști alu viale ale râurilor, pajiști calcaroase, alpine și subalpine,
jnepenișuri și ienupărișuri, fânețe montane și împădurite) ; habitate de turbării și mlaștini

9
(mlaștini olig otrofe și mezotrofe); habitate de stâncării și peșteri (pante stâncoase,
calcaroase, peșteri ), habitate de pădure (păduri bătrâne, pășuni împădurite , păduri alpine
și subalp ine, păduri cu stejar , păduri mixte).
În ceea ce privește identificarea speciilor de plante și animale din flora și fauna sălbatică
distribuite pe teritoriul județului Cluj, s -au inventariat un număr de aproximativ 295 de specii din
flora și fauna sălbatică din care una este de interes national.
În județul Cluj există în prezent 24 de arii naturale proteja te de importanță națională. Cel
mai important areal protejat este reprezentat de Parcul Național Munții Apuseni, în județul Cluj
existând o su prafață protejată de circa 6200 ha .

1.3 ACTIVITĂȚILE ECONOMICE

Județul Cluj are o importanță economică ridicată, datorită nivelului de dezvoltare,
nivelului cultural, cât și a așezării sale la intersecția unor rute comerciale importante către
occident .
Conform datelor Strategiei de Dezvoltare a Județului C luj pentru perioada anilor 2014 –
2020, în ceea ce privește economia județului , aceasta este bazată în special pe servicii și
industrie , ca principale activități economice , care contribuie cu 58%, respectiv 23 % la valoarea
adăugată brută județeană. Raportat la structura economiei, județul Cluj are o pondere mai ridicată
a sectorului terțiar și al celui de construcții comparativ cu cel industrial.
Sectorul agricol este mai puțin dezvoltat însă, acesta contribuind într -o mica măsură la
produsul inte rn brut al județului, cu un procent de circa 6%. Produsul intern brut al județului Cluj
în anul 2017 conform statisticii județene a fost de 43053,3 milioane de lei.

10

CAPITOLUL 2
INDICATOR II DE REFERINȚĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ
A JUDEȚULUI CLUJ PE PERIOADA 2015 -2019

2.1 POPULAȚIE ȘI DEMOGRAFIE
Populația județului Cluj s -a încadrat până în anul 1989 într -o tendință de creștere, după
care a început să scadă treptat. În 2002 ,conform datelor statistice, populația județului era de
aproximativ 702 7 00 de locuitori , iar la data de 1 iulie 2010 ajunsese la 691 048 locuitori.
TABELUL 1
POPULAȚIA JUDEȚULUI ( DUPĂ DOMICILIU ) CLUJ PE PERIOADA 2015 -2019
SURSA : INSSE.ro
În cee a ce privește populația județului (tabelul 1) Cluj pe perioada 2015 -2019, se
poate observa faptul că a avut o creștere continuă, mai exact cu 12150 de p ersoane (calcul
propriu ).
TABELUL 1.1
POPULAȚIA REZIDENTĂ A JUDEȚULUI CLUJ PE PERIOADA 2015 -2019
ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
TOTAL
POPULAȚIE
JUDEȚ 700982 701258 702780 704759 706905 ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
Total
Populație 720763 722779 725807 729368 732913

11
SURSA : INSSE.ro

Populația rezidentă (tabelul 1.1) a crescut și aceasta în fiecare an, din 2015 de la
700982 până la 706905 cu 5923 de persoane (calcul propriu).
Creștere a populației în cazul județului poate fi justificată de mai mulți factori , precum
creșterea natalității, creșterea nivelului de trai, dezvoltării economice (factor ce atrage forță de
muncă, investitori și oameni din zone mai slab dezvoltate), creșterea numărului de tineri care
aleg să u rmeze studiile superioare la universitățile din Cluj, etc.

2.1.1 ÎNCADRAREA POPULAȚIEI JUDEȚULUI CLUJ LA NIVELUL
REGIUNII NORD -VEST PE PERIOADA 2015 -2019
Regiunea Nord -Vest cuprinde județele : Bihor, Bistrița -Năsăud, Cluj, Maramur eș, Satu
Mare și Sălaj.

TABELUL 2
SURSA : INSSE.ro

Populația totală (tabel ul 2) a județului Cluj are o pondere de peste 25% din populația
totală a regiunii nord -vestice a țării ( 25,37 % în 2015 și 2 5,86 % în 2019 /calcule proprii ). La
nivelul regiunii nord-vestice populația a înregistrat o scădere continuă de 6408 persoane în
perioada 2015 -2019.
ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
REGIUNEA
NORD -VEST 2840197 2837497 2836304 2835510 2833789
JUDEȚUL
CLUJ 720763 722779 725807 729368 732913

12

2.1.2 ANALIZA DEMOGRAFICĂ A JUDEȚULUI CLUJ PE PERIOADA
2015 -2019

Din punct de vedere demografic, la nivelul județului , pe această perioadă, ca un prim
factor pozitiv este crețsterea continuă a populației după 2015, cu 1,7 % în 2019 (calcul propriu) ,
ținând cont că aceas ta a avut scăderi după anul 2002 .

POPULAȚIA JUDEȚULUI CLUJ PE SEXE PE PERIOADA 2015 -2019
TABELUL 3

ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
TOTAL
POPULAȚIE
JUDEȚ 720763 722779 725807 729368 732913
MASCULIN 348169 348987 350196 351748 353282
FEMININ 372594 373792 375611 377620 379631
SURSA : INSSE.ro
TABEL UL 3.1
SURSA : CALCUL PROPRIU
ANI 2015 2016 2017 2018 2019
TOTAL
POPULAȚIE
JUDEȚ 720763 722779 725807 729368 732913
MASCULIN % 48,30 % 48,28 % 48,24 % 48,22 % 48,20 %
FEMININ % 51,69 % 51,71 % 51,75 % 51,77 % 51,79 %

13
Numărul persoanelor (tabel ul 3) de gen masculin, cât și de gen feminin au avut o creștere
continuă în această perioadă. Numărul bărbaților a crescut cu 5113 , iar num ărul femeilor a
crescut cu 7037.
Ponderea populației ( tabelul 3. 1) pe sexe, rezultată, arată o creștere ușoară și că
persoanele de sex feminin au un procent mai mare cu circa 3% peste cel al persoanelor de sex
masculin .

POPULAȚIA JUDEȚULUI CLUJ PE VÂRSTE PE PERIOADA 2015 -2019
TABELUL 3.2
ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS
TOTAL
POPULAȚIE
JUDEȚ 720763 722779 725807 729368 732913
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
5-9 ANI 34889 35397 35376 35345 34931
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
20-24 ANI 38378 35641 34194 33348 33203
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
35-39 ANI 64309 65062 65005 63626 62169
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
40-44 ANI 58235 58621 60349 62349 63961
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
55-59 ANI 50243 48155 46224 43961 42428
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
65-69 ANI 35825 38070 38829 40468 41530
POPULAȚIA CU
VÂRSTE ÎNTRE
75-79 ANI 25345 25654 25936 25716 24870
SURSA : INSSE.ro

Populația Județului Cluj pe vârste (tabelul 3.2) a înregistrat atât creșteri cât și descreșteri
în perioada 2015 -2019 , cel mai mare număr fiind în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între

14
35 și 39 de ani în anul 2016 de 65062, iar cel mai mic număr fiind înregistrat în anul 2019 în
rândul persoanelor cuprinse cu vârste între 75 și 79 de ani. Singurele creșteri continue al
numărului de persoane au fost în categoriile de vârste cuprinse între 40 și 44 de ani și a celor
cuprinse între 65 și 69 de ani.
POPULAȚIA JUDEȚULUI CLUJ ÎN FUNCȚIE DE MEDIILE DE PROVENIENȚĂ PE
PERIOADA 2015 -2019
TABELUL 3.3
ANI 2015 2016 2017 2018 2019
UM NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS. NR. PERS.
TOTAL
POPULAȚIE
JUDEȚ 720763 722779 725807 729368 732913
MEDIU
URBAN 480415 479644 479010 478970 479369
MEDIU
RURAL 240348 243135 246797 250398 253544
SURSA : INSSE.ro
Populația din mediul urban(tabelul 3.3) are o pondere de 65,4% (calcul propriu) din
totalul populației din județul Cluj, mai mare decât a populației din mediul rural(34,6%/calcul
propriu), diferența dintre cele două medii de proveniență fiind faptul că populația din mediul
urban a înregistrat o scădere din 2015 până în 2019, pe când în mediul rural a existat o creștere
continua a populației semnificativă în acest interval de ani.

2.1.3 EVOLUȚIA MIȘCĂRII NATURALE A POPULAȚIEI ÎN JUDEȚUL
CLUJ
Principalii factori care influențează evoluția mișcării natural a populației sunt natalitatea,
mortalitatea și sporul natural.
NATALITATEA ÎN JUDEȚUL CLUJ
ANI 2015 2016 2017 2018
UM Nr. Pers. Nr. pers Nr. Pers. Nr. Pers.
Total (România) 206190 209641 205835 206575

15
TABELUL 4
SURSA : INSSE.ro

Natalitatea (tabelul 4) la nivelul județului Cluj a crescut continu u între anii 2015 și 2017,
fiind urmată de o ușoară descreștere în 2018 . Din ponderea totală a natalității, Clujul deține un
procent de 3,4 % în 2015 și 2016, iar în 2017 și 2018 de 3,5 % ( calcule proprii).

RATA NATALITĂȚII ÎN JUDEȚUL CLUJ
TABELUL 4.1
ANI 2015 2016 2017 2018
UM Născuți la 1000
de locuitori Născuți la 1000
de locuitori Născuți la 1000
de locuitori Născuți la 1000
de locuitori
TOTAL (ROMÂNIA) 9,3 9,4 9,3 9,3
JUDEȚUL CLUJ 9,8 10,1 10,1 10
SURSA : INSSE.ro

Conform datelor (tabelul 4.1) , rata natalității din județul Cluj este mai mare decât rata
natalității de la nivelul țării.

MORTALITATEA ÎN JUDEȚUL CLUJ
TABELUL 4.1.1
ANI 2015 2016 2017 2018
UM Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
TOTAL(ROMÂNIA) 262981 258896 261745 264317
JUDEȚUL CLUJ 8274 7895 8118 8208
SURSA : INSSE.ro
Județul Cluj 7058 7275 7352 7308

16
Numărul deceselor (tabel 4.1.1) din județul Cluj din perioada 2015 -2018 raportat la
numărul total al deceselor din România , are o pondere de circa 3% (calcul propriu). Evoluția
numărului persoanelor decedate este la fel în ambele cazuri, atât la nvielul județului Cluj cât și la
nivelul țării scăzând în 2016, după care continuând să crească în următorii doi ani.

RATA MORTALITĂȚII ÎN JUDEȚUL CLUJ
TABELUL 4.1.2
ANI 2015 2016 2017 2018
UM Decedați la
1000 de
locuitori Decedați la
1000 de
locuitori Decedați la
1000 de
locuitori Decedați la
1000 de
locuitori
TOTAL (ROMÂNIA) 11,8 11,6 11,8 11,9
JUDEȚUL CLUJ 11,5 10,9 11,2 11,2
SURSA: INSSE.ro

Rata mortalității județului Cluj (tabelul 4.1 .2) este foarte apropiată ca mărimi și evoluție
de cea totală (a României) în perioada 2015 -2018 . Înregistrează o scădere în anul 2016 de la 11, 5
la 10,2, după care crește în 2017 la 11,2 unde stagnează .

SPORUL NATURAL LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ
TABELUL 4.1.3
ANI 2015 2016 2017 2018
UM Nr. Pers. Nr. Pers . Nr. Pers . Nr. Pers .
TOTAL(ROMÂNIA) -56791 -49255 -55910 -57742
JUDEȚUL CLUJ -1216 -620 -766 -900
SURSA : INSSE.ro

Sporul natural la nivelul județului Cluj (tabel 4.1.3), cât și la nivelul României este negativ,
datorită numărului mai mare de decese decât numărul de nou născuți.

17
2.2 ECONOMIA

Economia județului Cluj este una puternic dezvoltată, datorită așezării sale geografice
favorabile, resurselor naturale , industriei, agriculturii, comerțului și turismului. Economia
Clujului se situează pe prim ul loc în regiunea de nord -vest, având în vedere contribuția sa la
produsul intern brut al României.
Unul din sectoarele cu cele mai mari contribuții la economia județului este sectorul IT,
care aduce în fiecare an o creștere de aproximativ 30 % a numărului de angajați. Industria
județului se bazează pe câteva ramuri principale de prelucrare care au c a scop acoperirea cererii
interne, cât și exportul. Primele ramuri de producție ale industriei în Cluj (ramuri de vârf, cu
ponderea cea mai ridicată) sunt industria metalelor nemetalifere ,industria metalurgică și
industria alimentară.