Licență Flavia Finala2 [624475]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
TȊRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ
DISCIPLINA ETICĂ ȘI ȘTIINȚE
SOCIO -UMANE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR:

PROF. UNIV . DR. GABOȘ GRECU MARIETA
ȘEF LUCRĂRI DR. POPA OCTA VIAN COSMIN

ABSOLVENTĂ :

ZEBRENIUC FLA VIA -ANDREEA

TȊRGU -MUREȘ
2017

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
TȊRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ
DISCIPLINA ETICĂ ȘI ȘTIINȚE
SOCIO -UMANE

INVESTIGAREA
MECANISMELOR
DEFENSI VE LA
PACIENTELE CU
DEPRESIE POST -PARTUM

COORDONATOR:

PROF. UNIV . DR. GABOȘ GRECU MARIETA
ȘEF LUCRĂRI DR. POPA OCTA VIAN COSMIN

ABSOLVENTĂ :

ZEBRENIUC FLA VIA -ANDREEA

TȊRGU -MUREȘ
2017

1

Cupri ns
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
1.1 Depresia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
1.1.1 Date epidemiologice cu privire la depresia post -partum ………………………….. … 2
1.1.2 Etiopatogenia depresiei post -partum ………………………….. ………………………….. . 2
1.1.3 Fa ctorii de risc implicați în dezvoltarea depresiei post -partum …………………… 3
1.1.4 Simptomele depresiei post -partum ………………………….. ………………………….. …. 4
1.1.5 Criterii de diagn ostic utilizate pentru diagnosticarea depresiei post -partum …. 4
1.1.6 Metode de investigare a depresiei post -partum ………………………….. …………….. 5
1.1.7 Partic ularități și elemente de diagnostic diferențial în depresia post -partum …. 5
1.1.8 Prognosticul și tratamentul depresiei post -partum ………………………….. ………… 7
1.2 Mecanisme defensive ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
1.3 Mecanisme defensive în depresia post -partum ………………………….. …………………… 10
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.1 Scopul și obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. …………….. 11
2.2 Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
2.3 Tipul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
2.4 Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
2.4.1 Caracteristicile eșantionului studiat ………………………….. ………………………….. . 11
2.4.2 Materiale folosite ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
2.4.3 Confidențialitatea datelor și etică ………………………….. ………………………….. …. 14
2.4.4 Procedura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
2.4.5 Interpretarea statistică ………………………….. ………………………….. …………………. 15
2.5 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.6 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
2.7 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35
2.8 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 35
2.9 Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37

2
PARTEA GENERALĂ

1.1 Depresia
Definiția depresiei
Depresia reprezintă o stare de tristețe patologică prin intensitate, durată, mod de
debut și reactivitate. Individul își pierde interesul și capacitatea de a se bucura față de
tot ceea ce îl înconjoară, are idei micromanico -autolitice precum și sentimente de
culpabilitate pentru eșecurile din trecut. [1]
Definiția depresiei post -partum
Conform Diagnostic and Statist ical Manual of Mental Disorders -5 (DSM -5)
depresia post -partum reprezintă un episod depresiv c are debutează în pr imele 4
săptămâni după naștere. Tabloul simptomati c include: labilitate afectivă, variații de
dispoziție, preocuparea exagerată față de copil (inclusiv idei delirante referitoare la copil
care sunt corelate cu un risc crecut de vătămare a acestuia). [1][2] [3]

1.1.1 Date epidemiologice cu privire la depresia post -partum
Depresia postnatală afectează aproximativ 10 -15% dintre femeile din lume, însă
prevalența acestei patologii poate ajunge la 30% în funcție de criteriile de diagnostic.
[4]
Incidența c ea mai crescută este în primele 4 luni după naștere, dar poate debuta
în orice moment pe parcursul primului an post -partum. Nu este de neglijat faptul că
femeile care au prezentat un episod depresiv după naștere au un risc de recurență în jur
de 25%. [5]
În România prevalența simptomatologiei depresive în ultimul trimes tru de sarcină
se situa în jur de 32% (The Center for Epidemiologic Studies Depression Scale : CES-D)
și 38% (Edinburgh Postnatal Depression Scale: EPDS -R) conform unor date din 2012
(am menționat acest lucru deoarece simptomele depresive pe parcursul perioadei de
sarcină constituie un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei postnatale). [3]

1.1.2 Etiopatogenia depresiei post -partum
Teoria conform căreia scăderea n ivelului ho rmonilor steroidieni (estradiolul,
progesteronul și cortisolul) ȋn perioada post -partum este responsabilă de apariția

3
depresiei postnatale este combătută de faptul că nu există diferențe semnificative cu
privire la nivelul hormonilor anterior menționați ȋn tre femeile cu depresie postnatală și
femeile fără această patologie. [5]
O teorie susținută este cea a dereglării axei hipotalamo -pituitar -adrenale (HPA).
Estrogenul și progesteronul interacționează cu axa HPA și este posibil ca la femeile
vulnerabile să determine o activitate anormală a acesteia. [3] De asemenea, producerea
de CRH de către placentă poat e desensibiliza glanda pituitară anterioară la CRH,
conducând la alterarea funcției axului hipotalamo -pituitar -adrenal, alterare care persistă
și în perioa da post -partum. [6]
În anul 2014 au fost identificați doi loci biomarkeri (HP1BP3 și TTC9B) din
hipocamp, regiune care se pare că ar avea un rol în medierea efectelor estrogenilor
asupra dispoziției. La femeile cu risc pentru depresie postnatală s -a demons trat că există
un număr mai mare de modificări de metilare a ADN -ului la nivelul acestor loci,
comparativ cu femeile eutimice. [7]
Un studiu din jurnalul Midwifery din anul 2015 prezintă cauzele apariției
simptomelor ȋn depresia post -partum. Printre aceste a se enumeră: presiunea socială, boli
fizice, asumarea rolului de părinte, lipsa suportului social, situație financiară precară,
personalitatea și istoricul psihologic, sănătatea și temperamentul copilului, sarcini
neașteptat e legate de nașterea copilului. [8]

1.1.3 Factorii de risc implicați în dezvoltarea depresiei post -partum
Antecedentele personale de depresie, prezența unui episod anterior de depresie
postnatală sau prezența simptomelor depresive pe parcursul sarcinii se numără printre
cei mai importa nți factori de risc implicați în dezvoltarea acestei patologii. [5]
Un alt factor de risc implicat în dezvoltarea depresiei post -partum este
prematuritatea. Studiile au demonstrat că mamele copiilor prematuri au un scor de
depresie mai mare comparativ cu m amele copiilor născuți la termen. De asemenea,
simptomele depresive sunt mai accentuate la mamele copiilor prematuri și prezintă o
remitere limitată după externare. [9]
Alți factori de risc validați sunt reprezentați de: vârsta mamei (atât cele foarte
tinere cât și cele mai înaintate în ani), statusul socio -economic scăzut, stima de sine
scăzută, anxietatea antenatală, evenimentele de viață majore, mamele singure, sarcina

4
nedorită, primiparitatea, consumul de tutun, alcool, istoricul de abuz fizic sau sexua l.
[10][11]
Un studiu efectuat în anul 2013 a pus în evidență faptul că o durată prelungită de
alăptare ar avea un rol protector față de depresia postnatală și că lipsa ei ar put ea
constitui un factor de risc, însă conform unui studiu din anul 2016 alăptar ea singură nu
ar reprezenta un factor semnificativ pentru această patologie. [1]

1.1.4 Simptomele depresiei post -partum
Semnele și simptomele depresiei postnatale se suprapun într -un procent
considerabil cu cele a le tulburării depresive majore, incluzând: stare depresivă, anxietate
generalizată, anh edonie, tulburări de somn ( insomnie sau hipersomnie) și de apetit ( de
obicei apare scădere în greutate), lipsă de energie, stare de epuizare, agitație sau lentoare
psihomotorie, plâns facil, sentimente de inutil itate fără o cauză aparentă, concentrare
dificilă, lipsa de speranță, gânduri suicidale și gânduri repetitive de rănire a copilului
sau a celor din jur. [2][5][12].
Depresia post -partum are un impact major asupra pacientelor, a relațiilor lor
interpersona le, iar lipsa tratamentului duce la creșterea riscului autolitic matern, la
diminuarea competențelor parentale și nu în ultimul rând la cons ecințe nefaste asupra
copiilor. [13]

1.1.5 Criterii de diagnostic utilizate pentru diagnosticarea depresiei
post-partum
Apariția unui episod depresiv non psihotic ușor sau moderat, de cel puțin 2
săptămâni de dispoziție tristă ori anhedonie, precum și minim 4 din următoarele: lipsă
de energi e, sentimente de culpabilitate ș i inutilitate, tulburări ale apetitulu i și somnului,
agitație sau lentoare psihomotorie, gânduri autolitice, cu debut în primele patru
săptămâni de la naștere, pe un teren vulnerabil minat de prezența factorilor de risc
conturează diagnosticul de depresie postnatală, urmând să fie investigată suplimentar cu
ajutorul metodelor de investigare. [3]

5
1.1.6 Metode de investigare a depresiei post -partum
Una dintre cele mai utilizate scale pentru evaluarea depresiei postnatale
considerată gold standard este reprezentată de Scala de auto -evaluare Edinburgh pentru
Depresia Postnatală (EPDS) cu un punctaj maxim de 30. Obținerea unui scor de 10
puncte ridică suspiciunea unei posibile depresii, iar un punctaj peste 13 sugerează o
depresie d e intensitate medie spre severă. [1] Coeficienții de vali ditate ai acestei scale
pentru perioada post -partum au fost: sensibilitate 86%, specificitate 78% și valoare
pozitivă predictivă 73%. [14]

1.1.7 Particularități și elemente de diagnostic diferențial în depresia
post-partum
În cadrul depresiei post natale nivelul anxietății este mai ridicat comparativ cu
depresia ce poate surveni oricând pe parcursul vieții. Alte particularităț i ar fi:
sentimentele de vină, reproș, de incapacitate de a îngriji copilul, considerându -se pe sine
mame neiubitoare. [3]
Diagnosticul diferențial trebuie să fie realizat cu următoarele patologii:
 Tristețea postnatală – ”Baby blues” – aceasta afectează în jur de 70% din femei
și se caracterizează prin dispoziție tristă acompaniată sau nu de labilitate
afectivă în prima săptămâ nă de la naștere . Tabloul simptomatic mai cuprinde:
plânsul facil, iritabilitatea, nervozitatea, anxietatea, insomnii, agitația. Îngrijirea
copilului nu este afectată, iar sentimentele de inutilitate și lipsa de speranță sunt
discret conturate. Conform stu diilor realizate, tristețea postnatală și anxietatea
în sarcină cresc riscul în ceea ce privește depresia post -partum. [1][2][15]
 Psihoza postnatală – este cea mai gravă tulburare din spectrul tulburărilor post –
partum (risc crescut de suicid și de infantic id), dar totodată și cea mai rară. Se
crede că sentimentul de vină legat de imposibilitatea de a îngriji corespunzător
copilul ar avea un rol în precipitarea infanticidului “altruist”, fiind dovedit că
aproximativ 62% din ma mele care își ucid copilul sfâr șesc prin a se sinucide.
În ciuda severității bolii (reprezentând o urgență psihiatrică ce necesită
intervenție imediată) , femeile care urmează tratament corespunzător au un
prognostic favorabil și se poate obține remisiunea patologiei. [1][16]
 Tulburarea de panică post -partum – această patologie este diagnosticată când
mama prezintă atacuri de panică pentru prima dată pe tot parcursul vieții ei.

6
Episoadele sunt caracterizate prin sentimente de teamă puternică, palpitații,
dispnee, amețeli, sentimente de mo arte iminentă. Un studiu a demonstrat că pe
un lot de femei cu tulburări de panică preexistente, 63% dintre acestea au
prezentat intesificarea simptomatologiei în perioada post -partum. [17]
 Tulburarea obsesiv compulsivă post -partum – este defi nită de obses ii și
compulsiuni. Obsesiile reprezintă gânduri recurente, persistente, inadecvate,
experimentate în cazul unor tulburări, care cauzează anxietate. Compulsiunile
sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care o persoană se simte
constrânsă să le în deplinească, sub efectul unei forțe lăuntrice obsesionale.
Persoana care suferă de această tulburare admite că aceste obsesii sau compulsii
sunt nerezonabile, exagerate, cauzează discomfort, sunt consumatoare de timp
și au un impact negativ asupra calități i vieții. Cele mai des întalnite obsesii sunt
legate de rănirea copilului, de infestarea lui cu germeni periculoși, de prezența
unei boli sau de răpirea acestuia de către persoane străine. Compulsiile care iau
naștere ca răspuns la aceste idei obsesive sun t: evitarea unor situații, obiecte,
curățarea și aranjarea exagerată a unor lucruri, repetarea unor sintagme menite
să asigure “protejarea copilului”. [18]
 Psihoza afectivă bipolară de tip I și II – alternanța episoadelor depresive și
maniacale (hipomaniac ale) precum și condiționarea sezonieră sunt specifice
acestei tulburări. [19] Este important de diferențiat patologia prezentată de
depresia post -partum, acest lucru fiind susținut și de un studiu care a demonstrat
că mai mult de jumătate din femeile diagn osticate cu depresie postnatală
întruneau criteriile de diagnostic pentru tulburare bipolară. Acest fapt
demonstrează gradul crescut de diagnosticare eronată a depresiei post -partum,
dar și screeningul prenatal inadecvat în ceea ce privește tulburarea bipo lară.
[20]
 Disfuncțiile glandei tiroide – se pot decela simptome ale hipertiroidismului:
palpitații, scădere ponderală, agitație, nervozitate, transpirații abundente, sau ale
hipotiroidismului: intoleranță la frig, constipație. [21]
 Anemia – include semne și simptome precum: paloare, tahicardie, fatigabil itate,
slăbiciune, disp nee de e fort. [15]

7
1.1.8 Prognosticul și tratamentul depresiei post -partum
Prognosticul acestei afecțiuni depinde de natura și severi tatea simptomelor , putând
avea o durată între 3 ș i 6 luni, la unele femei persistând aproximativ 1 an.
Depre sia cu debut precoce postnatal ( în primele 4 -8 săptămâni), depresia severă,
cea cu elemente bipolare sau psihotice sugerează prezența unui trigge r specific
puerperal, iar riscul episoadelor depresive recurente postnatale este mai r idicat la aceste
paciente. [15]
Remiterea simptomelor, prevenirea apariției unui nou episod depresiv și
redobândirea calității vieții anterioare patologiei sunt obiective le tratamentului. Acest
tratament se poate clasifica astfel: tratamentul fazei acute – care dure ază între 8 -12
săptămâni și cel de menținere cu o durată de aproximativ 6 -12 luni, în anumite cazuri
chiar mai mult. [22]
În depresia ușoară și moderată se inte rvine în principiu cu terapii non –
farmacologice (terapie cognitiv comportamentală, adoptarea unei diete echilibrate,
exerciții fizice), antidepresivele fiind recomandate dacă mama refuză consilierea
psihologică, în caz că această terapie nu dă roade ori nu poate fi accesibilă din varii
motive, sau femeia are un istoric de depresie severă.
În cazul depresiei severe s e pot adopta: terapia cognitiv -comportamentală, cea
interpersonală precum și antidepresive le (dacă femeia preferă tratamentul
medicamentos, re fuză consilierea sau aceasta nu a dat roade). Se poate utiliza
tratamentul combinat dacă se constată că remisiunea este limitată utilizând doar o formă
de tratament. [15 ]
Tratamentul psihoterapeutic – o parte din mame adoptă tratamentul non –
farmacologic cu m ar fi terapia cognitiv -comportamentală, cea psihodinamică,
consilierea interper sonală, nedorind să se expună efectelor adverse ale terapiei
medicamentoase. [22]
Farmacoterapia – cele mai utilizate medicament e sunt sertralina, fluvoxamina
(aparține clasei de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), bupropiona aparține
clasei de inhibitori ai captării noradrenaline i și dopaminei) și venlafaxina ( din clasa de
inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei). Alte tratamente non -farmacologi ce
care au fost studiate includ : terapia prin lumină, acupunctura, masajul, exercițiile fizice.
Informațiile privind aceste modalități de tratament sunt limitate, însă au un risc minor și
ar putea servi atât în beneficiul mamei cât și al copilului. [23]

8
1.2 Mecanisme defensive
Șerban Ionescu descrie mecanismele de apărare ca fiind “procese psihice
inconștiente care vizează reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale pericolelor reale
sau imaginare, remaniind realitatea internă și/sau externă și ale căror ma nifestări –
comportamentale, idei sau efecte pot fi conștiente sau inconștiente. “Astfel, ele dețin un
rol esențial în funcționarea normală și patologică a psihicului uman, permițând o mai
bună înțelegere a acestuia și având o bogată complexitate și diversi tate.
Sigmund Freud a fost cel care a descris pentru prima dată aceste mecanisme (Noi
observații asupra psihonevrozelor de apărare – 1896; Inhibiție, simptom și angoasă –
1926), cercetarea acestui subiect fiind continuată de Anna Freud (Mecanisme de apărare
ale Eului – 1936) și de către alți autori pe parcursul vremii. [24]
Din punctul lui Freud de vedere, mecanismele de apărare ar avea două ținte:
pulsiunile sinelui (care încearcă să pătrundă în conștient pentru a fi satisfăcute) și
afectele legate de puls iunile sinelui (de exemplu: iubire, gelozie – pe care eul încearcă să
le țină sub control prin adoptarea unor metode variate).
De asemenea, Freud consideră că motivele pentru care eul se protejează sunt
reprezentate de: teama de real, teama de supra -Eu și teama ca pulsiunile să nu capete o
intensitate exagerată.
Așadar, o apărare reușită ar avea ca scop evitarea pătrunderii în conștient a
pulsiunilor precum și anihilarea oricărei forme de neplăcere. Cu toate acestea, o apărare
reușită îngrădește competența eului care falsifică realitatea, putându -se solda cu efecte
nefaste asupra sănătății și dezvoltării ulterioare a individului.
Adoptarea unei apărări adaptative pare a fi benefică, întrucât afectul nu este
complet anulat, ci dimpotrivă, ea canalizează afect ele astfel încât individul să se poată
dezvolta și să devină o persoană agreabilă. [25]
Unele din cele mai frecvente mecanisme d e apărare sunt reprezentate de:
1. ACTIVISMUL – sau activitatea de substituție – reprezintă “ gestionarea
conflictelor psihice sau a situațiilor traumatice externe prin recurgerea la acțiune,
ȋn locul reflecției sau al trăirii sentimentelor.”
Astfel, atenția este îndreptată într -o altă direcție decât cea care ar avea un
impact negativ asupra psihicului. Subiectul devine foarte activ , cu scopul de a -și
distrage atenția de la conflictele sau situațiile stresante care îl afectează.
2. AFILIEREA – reprezintă “ solicitarea ajutorului și susținerii celuilalt când
subiectul trece printr -o stare generatoare de angoasă” . Un studiu realizat î n 1979

9
de Berman și Syme pe un eșantion de 7000 de persoane cu privire la relația
dintre susținerea socială și rata de supraviețuire la adult, demonstrează că aceste
legături sociale au efect benefic, în timp ce la o susținere socială scăzută riscul
mortalităț ii crește.
3. AFIRMAREA DE SINE PRIN EXPRIMAREA SENTIMENTELOR – persoana
aflată în mijlocul unei situații generatoare de angoasă sau a unui conflict
emoțional își exprimă direct gândurile și sentimentele într -un mod care nu este
manipulator sau agresiv.
4. ALTRU ISMUL – este “ devotament față de celălalt, care îi permite subiectului să
iasă dintr -un conflict. Reprezintă o metodă de evitare sau aplanare a stărilor
conflictuale și se manifestă prin acceptarea inconștientă a ideilor celuilalt
precum și diminuarea imp ortanței propriilor păreri.
5. ANTICIPAREA – reprezintă plă smuirea viitorului, cu încercarea de a
experimenta propriile reacții emoționale, cu prevederea repercusiunilor și
găsirea diferitelor soluții plauzibile. Este prezentă la omul sănătos, devenind
patolo gică în cazul fobiilor, marilor anxioși, în acest caz căpătând valoare de
simptom și nu de mecanism defensiv.
6. CONTRAINVESTIREA – semn ifică opunerea accederii în conș tiință a
pulsiunilor interzise și a obiectelor asociate acestora. Se află în opoziție și
complementaritate cu refularea.
7. REFULAREA – este blocarea în mod inconștient a unor emoții, pulsiuni
inacceptabile și greu de tolerat, în acest mod scăzând anxietatea generată de
acestea.
8. INTELECTUALIZAREA – evitarea anumitor emoții prin adoptarea ș i
concent rarea pe anumite activități intelectuale.
9. INTROIECȚIA – reprezintă asimilarea eului unui alt individ, imitându -i
inconștient comportamentul, integrându -l propriei personalități.
10. PROIECȚIA – subiectul exprimă gânduri, dorințe și sentimente de care nu este
conștient sau pe care le refuză î n el, proiectându -le asupra altor lucruri/persoane
înconjurătoare.
11. NEGAREA – refuzul de a crede/accepta realitatea.
12. DENEGAREA – refuzul subiectului de a își recunoaște paternitatea gândurilor,
dorințelor, sentimentelor.

10
13. ÎNLA TURAREA – respingerea voluntară în exteriorul câmpului conștiinței a
unor stări conflictuale, idei, sentimente care generează o stare de neliniște asupra
subiectului.
14. RAȚIONALIZAREA – încercarea de a justifica logic, plauzibil un anumit eșec,
o anumită si tuație incomodă, mascând adevăratul motiv.
15. REFUZ AL REALITĂȚII – refuzul unei percepții resimțită de eu ca fiind
dureroasă.
16. REGRESIA – revenirea la o etapă de dezvoltare anterioară în cazul existenței
unei situații generatoare de angoasă.
17. SUBLIMAREA – reprezintă transformarea pulsiunilor erotice în prietenie, sau
orientarea pulsiunilor erotice către procese artistice, sociale, intelectuale.
18. TRANSFORMAREA ÎN CONTRARIU – înlocuirea pulsiunii conflictuale cu o
pulsiune contrară.
19. UMORUL – punerea în evidență a aspectelor ironice, plăcute a unei situații
traumatizante. Doar în cazul umorului aplicat sieși se poate vorbi de umor ca și
mecanism defensiv.
20. REPRESIA – reprezintă blocarea în mod inconșient a unor emoții, trăiri care
generează o stare de anxietate. [26]

1.3 Mecanisme defensive în depresia post -partum
Un studiu publi cat în anul 2003 demonstrează că femeile cu depresie post -partum
utilizează mecanisme defensive dife rite, mai i mature (proiecția, izolarea, negarea,
somatizarea) în comparație cu femeile f ără depresie. Un alt lucru interesant este că unele
mecanisme defensive sunt caracteristice femeilor vulnerabile din punct de vedere
psihologic la anumiți factori din perioada postnatală, în timp ce altele sunt specifice
stării depresive în sine. [27]

11
PARTEA SPECIALĂ

2.1 Scopul și obiectivele studiului
Studiul îș i propune să evidențieze mecanismele psihologice de apărare prezente la
pacientele cu depresie postnatală, precum și eventualele corelații care apar între anumite
mecanisme defensive.
Obiect ivele studiului sunt reprezentate de:
– Investigarea mecanismelor defensive la paci entele cu depresie post -partum .
– Evidențierea eventualelor corelații dintre anumite mecanisme utilizate .
– Cunoașterea unor noi mecanisme, diferite de cele clasice descrise în literatură.

2.2 Ipotezele cercetării :
a) Ipoteza nulă (H0)
Se presupune că nu există o corelație pozitivă semnificativă din punct de
vedere statistic între anumite mecanisme defensive utilizate de pacientele
cu depresie post -partum din cadrul eșantionulu i investigat.
b) Ipoteza alternativă (H1)
Se presupune că există o corelație pozitivă semnificativă din punct de
vedere statistic între anumite mecanisme defensive utilizate de pacientele
cu depresie post -partum din cadrul eșantionului investigat.

2.3 Tipul studiului
Studiul prezent este un studiu prospectiv -analitic -transversal.

2.4 Material și metodă
2.4.1 Caracteristici le eșantionului studiat
Prezentul studiu inc lude un lot de 30 de paciente din cadrul Clinicii de
Ginecologie nr. 2 Tîrgu -Mureș, media gen erală a întregului eșantion fiind 24,67. Studiul
a fost efectuat în perioada 1 octombrie 2016 – 1 iunie 2017.

12
Eșantionul este format dintr -un număr de 30 de paciente diagnosticate cu depresie
post-partum a cărei intensitate este cuantificată pe baza Scale i de Depresie Hamilton.
Caracteristicile eșantionului referitoare la vârstă sunt prezentate grafic, în tabelele și
figurile de mai jos:

Vârsta pacientelor Frecvența Frecvența
procentelor
18 2 6.67%
19 1 3.33%
20 6 20.00%
21 2 6.67%
22 2 6.67%
23 2 6.67%
24 3 10.00%
25 3 10.00%
27 1 3.33%
28 2 6.67%
29 1 3.33%
33 1 3.33%
34 3 10.00%
39 1 3.33%
Total 30 100.00%

Tabelul nr. 2.1: Caracteristicile eș antionului în funcție de vârstă

Cercetarea s -a desfășurat pe un număr de 30 de paciente, 2 paci ente având vârsta
de 18 ani (6.67%), 1 pacient ă având vârsta de 19 ani (3.33 %), 6 pacien te având vârsta
de 20 de ani ( 20%), 2 paciente a vând vârsta de 21 de ani (6.67 %), 2 paciente a vând
vârsta de 22 de ani (6.67 %), 2 paciente a vând vârsta de 23 de a ni (6.67 %), 3 paciente
având vârsta de 24 de ani (10 %), 3 paciente având vârsta de 25 de ani (10 %), 1
pacientă a vând vârsta de 27 de ani (3.33 %), 2 paciente având vârsta de 28 de ani (6.67
%), 1 pacientă a vând vârsta de 29 de ani (3.33 %), 1 pacientă a vând vârsta de 33 de ani

13
(3.33 %), 3 pacien te având vârsta de 34 de ani ( 10%) și 1 pacientă avâ nd vârsta de 39
de ani (3.33 %).
Criteriile de includere utilizate au fost: diagnosticul de depresie post -partum
ușoară și moderată stabilit pe baz a Scalei de D epresie Hamilton ( Hamilton Depression
Rating Scale).
Criteriile de excludere utilizate au fost: diagnosticul de depresie majoră cu
elemente psihotice, psihozele, tulburările severe de personalitate și refuzarea
completării chestionarelor.

Fig. nr. 2.1: Distribu ția în funcție de vâ rstă

2.4.2 Materiale folosite
În acest studiu testele psihologice folosite sunt validate, etalonate și fidelizate pe
populația românească, fiind în conformitate cu prevederile dreptului de autor aș a cum

14
este prevăzut el de către Colegiul P sihologilor din România (COPSI) : Scala de Evaluare
Hamilton a Depresiei ( HDRS) și ch estionarul DSQ -60 (Defense Style Questionnaire
60).
Scala de Evaluare Hamilton a Depresiei a fost introdusă în anul 1960 de către
M.Hamilton, reprezentând standa rdul de aur (gold standardul) în evaluarea depresiei,
fiind un instrument valoros în practica clinică și în cercetare. Cuprinde 17 itemi cotați
pe 3 -5 grade, fiind evaluate componentele cognitive, comportamenta le, dar mai ales
cele somatice. Un punctaj cup rins între 0 -7 puncte indică o stare normală, într e 8-17
puncte indică depresia uș oară, între 18 -25 puncte indică depresia moderată, iar un
punctaj pest e 26 de pu ncte pune în evidență un episod depresiv major.
Chestionarul DSQ -60 a fost elaborat de Thygese n și colaboratorii săi (2008) și
reprezintă o variantă prescurtată a celui original, conceput de Bond în anul 1986.
Cuprinde 60 de itemi investigând 30 de mecanisme defensive, fiecărui mecanism
atribuindui -se câte 2 itemi, fiecare item la rândul său fiind notat de către respondent cu
un punctaj de la 1 la 9. Astfel, fiecare mecanism va avea un scor, iar scorul total se va
obține prin însumarea tuturor punctajelor corespunzătoare fiecărui item.

2.4.3 Confidențialitatea datelor și etică
Fiecare pacientă incl usă în studiu a fost informată în legatură cu t oate
caracteristicile acestuia, cu modul de desfășura re, punându -se accent pe
confidențialitatea datelor obținute ȋn prezenta cercetare. Ȋn acest sens, a fost elaborat un
formular de consimțământ informat care a fost semnat de toate participantele studiului.

2.4.4 Procedura
Rezultatele din acest studiu au fost obținute pe parcursul perioadei 1 octombrie
2016 – 1 iunie 2017. Cercetarea s -a desfășurat în cadrul Clinicii de Ginecologie nr. 2
Tîrgu -Mureș.
Prima pa rte a studiului a constat în prezentarea și explicarea fiecărei paciente
despre modul de desfășurare a prezentei cercetări, despre modul de com pletare a
chestionarului DSQ -60 și despre importanța corectitudinii răspunsurilor oferite.
Includerea pacientelo r în studiu a fost facută doar după ce și -au exprimat acordul prin
citirea, acceptarea și semnarea consimțământului i nformat. A urmat evaluarea

15
psiho logică pentru estimarea intensității depresiei post -partum prin aplicarea Scalei de
evaluarea a depresiei Ha milton ( HDR S) și a chestionarului DSQ -60 (Defense Style
Questionnaire 60).

2.4.5 Interpretarea statistică
Pentru interpretarea statistică a datelor a fost utilizat programul SPSS -17 varianta
pentru Windows.

2.5 Rezultate
Analiza statistic ă a scorurilor obținute la Scala Hamilton pentru Depresie

Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std.
Deviation
HDRS 30 8 17 11,60 2,044
Valid N
(listwise) 30

Tabelul nr. 2.2: Statistica descriptivă pentru Scala de Evaluare a Depresiei
Hamilton (HDRS)

Analizând scorurile obținute la scala Hamilton de evaluare a intensității depresiei,
s-au observat următoarele: scorul minim a fost 8 puncte, scorul maxim 17 puncte, media
11.60, iar deviația standard 2.044.

16
HDRS
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 8 1 3,3 3,3 3,3
9 4 13,3 13,3 16,7
11 13 43,3 43,3 60,0
12 5 16,7 16,7 76,7
13 4 13,3 13,3 90,0
16 2 6,7 6,7 96,7
17 1 3,3 3,3 100,0
Total 30 100,0 100,0

Tabelul nr. 2.3: Frecvența scorurilor HDRS

Analizând frecv ența scorurilor la Scala Hamilton pentr u Depresie se constată
faptul că 13 paciente au obținut un scor de 11 puncte, 5 paciente un scor de 12 puncte, 4
paciente un scor de 13 puncte, 4 paciente un scor de 9 puncte, 2 paciente un scor de 16
puncte, 1 pacien tă un scor de 8 puncte și 1 pacientă un scor de 17 puncte.

17

Fig. nr. 2.2: Histograma distribuției scorurilor la Scala Hamilton pentru Depresie
Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile ob ținute pentru Scala Hamilton de
evaluarea a depresiei, pu nem în evidență tendința distribuirii simetrice și cu formă
normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel , se po ate afirma că există o distribuți e
simetrică a datelor.

18

Tabelul nr. 2.4: Statistica descriptivă a scorurilor chestionarului DSQ -60
Statistica descriptivă a scorurilor la DSQ -60
N Minimum Maximum Mean Std.
Deviatio n
Altruism 30 10 18 15.67 2.040
Agresivitate 30 2 17 10.97 3.419
Suprimare 30 2 18 8.93 4.331
Sublimare 30 2 18 8.63 3.746
Clivajul celuilalt 30 2 17 9.50 3.989
Raționalizare 30 7 18 11.83 2.520
Umor 30 2 18 7.60 4.931
Proiecț ie 30 2 18 15.07 4.705
Form ațiune
Reacțională 30 7 18 14.53 2.726
Autoobservare 30 8 18 12.43 2.861
Negare 30 5 18 14.43 3.390
Devalorizare a
celuilalt 30 2 18 6.83 4.211
Identificare
proiectivă 30 2 17 10.37 3.926
Disociere 30 2 18 7.37 4.222
Autoafirmare 30 1 18 13.90 3.827
Omnipotență 30 2 16 6.20 3.782
Trecere la Act 30 2 18 10.23 4.462
Fantaz mare a 30 2 18 6.37 5.014
Devalorizare de
Sine 30 2 17 6.37 3.996
Retragere 30 2 18 16.23 4.083
Intelectualizare 30 2 18 9.67 4.365
Clivajul de Sine 30 2 18 8.07 4.168
Deplasare 30 2 18 8.53 3.646
Represie 30 2 18 7.30 4.496
Idealizare 30 2 18 6.47 5.104
Izolare 30 2 17 12.30 3.678
Lamentare a
însoțităde refuzul
ajutorului 30 2 18 9.70 3.612
Anulare 30 2 18 8.80 3.347
Anticipare 30 2 18 10.63 3.135
Afiliere 30 2 18 10.97 3.615
DSQ60.Total 30 183 490 306.43 66.588
Valid N
(listwise) 30

19

Statistics
Suprimare Sublimare Clivajul Disociere Intelectualizare Clivajul
altora Represie Izolare Anticipare Trecere
la Act
N Valid 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Missing 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mean 8.93 8.63 9.50 7.37 9.67 8.07 7.30 12.30 10.63 10.23
Median 8.00 9.00 10.00 7.00 10.00 7.00 6.50 12.50 10.00 11.50
Mode 5 6a 10 4 10 5a 4 12a 10 13
Std. Deviation 4.331 3.746 3.989 4.222 4.365 4.168 4.496 3.678 3.135 4.462
Minimum 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Maximum 18 18 17 18 18 18 18 17 18 18
Sum 268 259 285 221 290 242 219 369 319 307
a. Multiple modes exist. The smallest v alue is shown

Tabelul nr. 2.5: Distribuția scorurilor mecanismelor defensive implicate în depresia
post-partum

Tabelul nr. 2.6: Statistica descriptivă a mecanismului de Suprimare

Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Suprimare, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observa t un scor minim de 2
puncte și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 8.93, iar deviaț ia standard
4.331. Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație standard
Suprimare 30 2 18 8.93 4. 331

20
Fig. nr. 2.3: Histograma distribuției scorurilor pentru Suprimare

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Suprimare din cadrul chestionarului DSQ -60, punem în evidență tendința
distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se
poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Sublimare 30 2 18 8.63 3.746

Tabelul nr. 2.7: Statistica descriptivă a mecanismului de Sublimare

Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Sublimare, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observa t un scor minim de 2

21
puncte și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 8.63, iar deviaț ia standard
3.746.

Fig. nr. 2.4: Histograma distribuției scorurilor pentru Sublimare

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Sublimare din cadrul chestionarului DSQ – 60, subliniem tendința distribuirii
simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se poate afirma că
există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Clivajul sinelui 30 2 17 9.5 3.989

Tabelul nr. 2.8: Statistica descript ivă a mecanismului de Clivaj al sinelui

22
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Clivaj al sinelui, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor minim de 2
puncte și un scor maxim de 17 puncte, unde media est e 9.5, iar deviația standard 3.989.

Fig. nr. 2.5: Histograma distribuției scorurilor pentru Clivajul Sinelui

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Clivaj de Sine din cadrul chestionarului DSQ – 60, do rim să evidențiem
tendința distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor.
Astfel, se poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Represie 30 2 18 7.3 4.496

Tabe lul nr. 2.9: Statistica descriptivă a mecanismului de Represie

23
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Represie, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor minim de 2 puncte
și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 7.3, iar deviația standard 4.496.

Fig. nr. 2.6: Histograma distribuției scorurilor pentru Represie

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Represie din cadrul chestionarului DSQ -60, se d orește a se sublinia tendința
distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se
poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Izolare 30 2 17 12.3 3.678

Tabelul nr. 2.10: Statistica descriptivă a mecanismului de Izolare

24
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Izolare, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor minim de 2 puncte și
un scor maxim de 17 puncte , unde media este 12.3, iar deviația standard 3.678.

Fig. nr. 2.7: Histograma distribuției scorurilor pentru Izolare

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Izolare din cadrul chestionarului DSQ – 60, do rim să evidențiem tendința
distribuirii simetrice și c u formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se
poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Anticipare 30 2 18 10.63 3.135

Tabelul nr. 2.11: Statistica descr iptivă a mecanismului de Anticipare

25
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Anticipare, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor minim de 2
puncte și un scor maxim de 1 8 puncte, unde media este 10.63, iar deviația standard
3.135.

Fig. nr. 2.8: Histograma distribuției scorurilor pentru Anticipare

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Anticipare din cadrul chestionaru lui DSQ -60, se evidențiază tendința
distribuirii sime trice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se
poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Trecere la Act 30 2 18 10.23 4.462

Tabelul nr. 2.12: Statistica descriptivă a mecanismului de Trecere la Act

26
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Trecere la Act, în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor minim de 2
puncte și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 10.23, iar deviația standard
4.462.

Fig. nr. 2.9: Histograma distribuției scorurilor pentru Trecerea la Act

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Trecer e la Act din cadrul chestionarului DSQ -60, dorim să subliniem
tendința distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor.
Astfel, se poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Disociere 30 2 18 7.37 4.222

Tabelul nr. 2.13: Statistica descriptivă a mecanismului de Disociere

27
Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Disociere în cadrul eșantionului studiat (N=30), s -a observat un scor m inim de 2 puncte
și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 7.37, iar deviația standard 4.222.

Fig. nr. 2.10: Histograma distribuției scorurilor pentru Disociere

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Disociere din cadrul chestionarului DSQ -60, dorim să evidențiem tendința
distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor. Astfel, se
poate afirma că există o distribuție simetrică a datelor.

Mecanismul N Minim Maxim Medie Deviație
standard
Intelectualizare 30 2 18 9.67 4.365

Tabelul nr. 2.14: Statistica descriptivă a mecanismului de Intelectualizare

28

Analizând scorurile obținute la Chestionarul DSQ -60 privind mecanismul de
Intelectualizare în cadrul eșantionului studiat (N =30), s -a observat un scor minim de 2
puncte și un scor maxim de 18 puncte, unde media este 9.67, iar deviația standard
4.365.

Fig. nr. 2.11: Histograma distribuției scorurilor pentru Intelectualizare

Analizând distribuția frecvențelor pentru scorurile obținute pentru mecanismul
defensiv de Intelectualizare din cadrul chestionarului DSQ -60, dorim să evidențiem
tendința distribuirii simetrice și cu formă normală ( sub formă de clopot) a datelor.
Astfel, se poate afirma că există o distribuție simetrică a d atelor.

29

Correlations
Suprimare Sublimare Clivajul Disociere TrecereAct Intelectualizare ClivajulS Represie Izolare Anticipare
Suprimare Pearson
Correlation 1 ,273 ,130 ,311 ,083 ,214 ,304 ,630** -,118 ,422*
Sig. (2 –
tailed) ,145 ,494 ,095 ,663 ,256 ,102 ,000 ,535 ,020
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Sublimare Pearson
Correlation ,273 1 ,368* ,377* ,042 ,444* ,289 ,453* ,166 ,211
Sig. (2 –
tailed) ,145 ,045 ,040 ,824 ,014 ,122 ,012 ,381 ,262
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Clivajul Pearson
Correlation ,130 ,368* 1 ,324 ,121 ,515** ,601** ,491** ,318 ,244
Sig. (2 –
tailed) ,494 ,045 ,080 ,524 ,004 ,000 ,006 ,086 ,194
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Disociere Pearson
Correlation ,311 ,377* ,324 1 ,495** ,669** ,532** ,677** ,568** ,482**
Sig. (2 –
tailed) ,095 ,040 ,080 ,005 ,000 ,003 ,000 ,001 ,007
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
TrecereAct Pearson
Correlation ,083 ,042 ,121 ,495** 1 ,686** ,707** ,524** ,573** ,475**
Sig. (2 –
tailed) ,663 ,824 ,524 ,005 ,000 ,000 ,003 ,001 ,008
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Intelectualizare Pearson
Correlation ,214 ,444* ,515** ,669** ,686** 1 ,799** ,624** ,513** ,661**
Sig. (2 –
tailed) ,256 ,014 ,004 ,000 ,000 ,000 ,000 ,004 ,000
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

30

Tabelul nr. 2.15: Corelațiile dintre mecanismele defensive utilizate de pacientele cu
depresie post – partum.

Represie Suprimare
Pearson Correlation .630**
Sig. (2 -tailed) .000
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.16: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel al suprimării

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel al
suprimări i este r. Pearson (30) = .630, p < 0.01. Rezultă că probabilitatea de a obține
această corelație datori tă hazardului este de maximum 1 %. ClivajulS Pearson
Correlat ion ,304 ,289 ,601** ,532** ,707** ,799** 1 ,670** ,473** ,627**
Sig. (2 –
tailed) ,102 ,122 ,000 ,003 ,000 ,000 ,000 ,008 ,000
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Represie Pearson
Correlation ,630** ,453* ,491** ,677** ,524** ,624** ,670** 1 ,459* ,537*
Sig. (2 –
tailed) ,000 ,012 ,006 ,000 ,003 ,000 ,000 ,011 ,002
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Izolare Pearson
Correlation -,118 ,166 ,318 ,568** ,573** ,513** ,473** ,459* 1 -,017
Sig. (2 –
tailed) ,535 ,381 ,086 ,001 ,001 ,004 ,008 ,011 ,929
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Anticipare Pearson
Correlation ,422* ,211 ,244 ,482** ,475** ,661** ,627** ,537** -,017 1
Sig. (2 –
tailed) ,020 ,262 ,194 ,007 ,008 ,000 ,000 ,002 ,929
N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
**. Correlation is significant at the 0. 01 level (2 -tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).

31
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile
obținute pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de suprimare, ipoteza
nulă fiind respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

Represie Sublimare
Pearson Correlation .453*
Sig. (2 -tailed) .012
N 30

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.17: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel al sublimării

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel al
sublimării este r. Pearson (30) = .453, p < 0.05. Rezu ltă că probabilitatea de a obți ne
această corelație datori tă hazardului este de maximum 5 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de sublimare, ipoteza nulă fiind
respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

Represie Clivajul altora
Pearson Correlation .491**
Sig. (2 -tailed) .006
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.18: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și ce l al clivajului altora

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel al
clivajului altora este r. Pearson (30) = .491, p < 0.01. Rezu ltă că probabilitatea de a
obține această corelație datori tă hazardului este de maximum 1%.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scoruri le mecanismului de clivaj al altora , ipoteza nulă
fiind respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

32
Repre sie Disociere
Pearson Correlation .677**
Sig. (2 -tailed) .000
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.19: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel al disocierii

Coeficientul de corelație Pearson di ntre nivelul mecanismului de represie și cel de
disociere este r. Pearson (30) = .677, p < 0.01. Rezultă că probabilitatea de a obține
această corelație datori tă hazardului este de maximum 1 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puterni că între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de disociere, ipoteza nulă fiind
respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

Represie Trecere la Act
Pearson Correlation .524**
Sig. (2 -tailed) .003
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.20: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel de trecere la act

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel de
trecere la act este r. Pearson (30) = .524, p < 0.01. Rezultă că probabilitatea de a obține
această corelație datori tă hazardului este de maximum 1 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scor urile mecanismului de trecere la act, ipoteza nulă
fiind respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

Represie Intelectualizare
Pearson Correlation .624**
Sig. (2 -tailed) .000
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.21: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel de intelectualizare

33
Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel de
intelectualizare este r. Pearson (30) = .624, p < 0.01. Rezultă că probabi litatea de a
obține această corelație datori tă hazardului este de maximum 1 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de intelectualizare, ipoteza nulă
fiind respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.
Represie Clivajul
sinelui
Pearson Correlation .670**
Sig. (2 -tailed) .000
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.22: Corelație pozitivă între mec anismul represiei și cel de clivaj al sinelui

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel de
clivaj al sinelui este r. Pearson (30) = .670, p < 0.01. Rezultă că probabilitatea de a
obține această corelație datori tă haz ardului este de maximum 1 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de clivaj al sinelui, ipoteza nulă
fiind respinsă în acest caz, și acceptată ipotez a alternativă.

Represie Izolare
Pearson Correlation .459*
Sig. (2 -tailed) .011
N 30

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.23: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel al izolării

Coeficientul de core lație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel al
izolării este r. Pearson (30) = .459, p < 0.05. Rezultă că probabilitatea de a obține
această corelație datori tă hazardului este de maximum 5 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnif icativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scorurile mecanismului de izolare, ipoteza nulă fiind
respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

34
Represie Anticipare
Pearson Correlation .537**
Sig. (2 -tailed) .002
N 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabelul nr. 2.24: Corelație pozitivă între mecanismul represiei și cel de anticipare

Coeficientul de corelație Pearson dintre nivelul mecanismului de represie și cel de
antici pare este r. Pearson (30) = .537 , p < 0.01. Rezultă că probabilitatea de a obține
această corelație datori tă hazardului este de maximum 1 %.
În concluzie, există o corelație pozitivă semnificativă puternică între scorurile obținute
pentru mecanismul represiei și scor urile mecanismului de anticipare, ipoteza nulă fiind
respinsă în acest caz, și acceptată ipoteza alternativă.

2.6 Discuții
Cercetarea de fa ță investigheaz ă mecanismele de ap ărare utilizate de pacientele cu
depresie post -partum și existen ța diferitelor cor elații între acestea.
Un studiu publicat în anul 2003 demonstreaz ă că pacientele cu depresie postnatal ă
au mecanisme de ap ărare mai imature precum: proiec ția, izolarea, negarea, somatizarea,
în compara ție cu cele f ără depresie . [27]
Studiul nostru a valori ficat mecanismele defensive implicate doar la pacientele cu
depresie postnatală, fără un lot de pacie nte care nu suferă de depresie. Din cele 10
mecanisme identificate pentru această patologie, 7 sunt considerate imat ure, doar 3 fiind
evaluate ca me canism e defensive mature: suprimarea, sublimarea și anticiparea.
Mecanismele imature pot fi benefice pe o perioadă scurtă de timp, însă pot avea efecte
nefavorabile pe o perioadă îndelungată . Alte studii cu privire la acest subiect nu au fost
descrise în lit eratură, iar pentru eșantionul nostru de 30 de paciente studiat mecanismele
principale puse în evidență sunt: suprimarea – blocarea în mod conștient a anumitor
trăiri, emoții generatoare de anxietate , sublimarea – transformarea unor pulsiuni
inacceptabile s ocial în comportamente acceptabile , clivajul celuilalt – schimbarea
frecventă a părerii despre persoanele din jur (uneori o părere deosebită , alteori opinia că
oamenii sunt fără valoare), disocierea – individul pierde legătura cu sine și devine
pierdut în spațiu și timp, trecerea la act , intelectualizarea , clivajul sinelui , represia –
oprirea în mod inconștient a trăirilor, emoțiilor generatoare de anxietate , izolarea și

35
anticiparea . De asemenea am obținut corelați i semnificative s tatistic între mecanismul
represiei și celelalte mecanisme anteri or menționate. Așadar, represia pare a fi
mecanismul principal corelat cu mecanismele defensive descrise în faza ușoară a
depresiei post -partum, pentru lotul nostru de paciente.
Limitele acestui studiu sunt reprezentate de: lotul red us de paciente, l ipsa unui lot
comparativ de paciente f ără depresie , de s ubiectivismul participantelor, vulnerabilitatea
specific ă perioadei post-partum și factori legați de mediile de provenienț ă social ă. O altă
problemă întâmpinată a fost r eprezentată de imposibilitatea evaluării pacientelor la o
perioadă mai îndelungată de perioada imediată nașterii.

2.7 Concluzii
– Toate pacientele incluse în acest studiu s -au încadrat într-o faz ă ușoară de
depresie post -partum, cu o medie obținută la sco rul Hamilton de evaluare a depresiei de
11.6.
– Mecanismele defensive descrise de acest studiu pentru pacientele cu depresie
postnatală sunt: suprimarea, sublimarea, clivajul celuilalt, disocierea, trecerea la act,
intelectualizarea, clivajul sinelui, repr esia, izolarea și anticiparea.
– Prin prisma rezultatelor pe care le -am ob ținut s -a validat ipoteza alternativ ă a
cercet ării, și anume existen ța unei corela ții semnificative din punct de vedere statistic
între anumite mecanisme defensive. Prin urmare, represia este mecanismul dominant,
corel ându-se cu toate celelalte mecanisme de ap ărare descoperite la pacientele cu
depresie postnatal ă din lotul prezent.

2.8 Bibliografie :
[1] Bredi cean AC, Dehelean L, Enătescu VR et al. Curs de psihiatrie generală. Editu ra
Victor Babeș: Timișoara; 2014. p:24, 100-106.
[2] Bucur MD. Depresia postnatală: cauze asociate, simptome și soluții
psihoterapeutice. Practica farmaceutică. 2014; V ol .7, Nr. 1. p: 34.
[3] Madar AD. Vulnerabilitatea Cognitivă pentru depresia post -partum: implicații
pentru intervenție (Rezumatul tezei de doctorat). Cluj-Napoca. 2015. p: 5.
[4] Brummelte S, Galea LAM. Postpartum depression: Etiology, treatment and
consequences for maternal care. Hormons and Behaviour. 2015. p: 4.
[5] Joy S, Temple ton HB, Mattingly Pj, Isaacs C. Postpregnancy Depression [online].

36
June 2016 [citat 2016 October 22]. Disponibil la adresa: URL:
http://reference.medscape.com/article/271662 -overview# a5
[6] Glynn LM, Poggi Davis E, Sandman CA. New insights into the role of perinatal
HPA -axis dysregulation in postpartum depression. Neuropeptides. 2013; 47:363 -370.
[7] Osbourne L, Clive M, Kimmel M, Gispen F, Guintivano J, Brown T et al.
Replication of Epigenetic Postpartum Depression Biomarkers and Variation with
Hormone Levels. Neuropsychopharmacology. 2015. p: 2-4.
[8] Habel C, Feeley RN, Hayton B, Bell L, Zelcowitz P. Causes of women's postpartum
depression symptoms: Men's and women's perceptions .Midwifery. 2015; 31: 728-734.
[9] Vigod S, Villegas L, Dennis C -L, Ross L. Prevalence and risk factors for
postpartum depression among women with preterm and low -birth -weight infants: a
systematic review. BJOG 2010; 117: 540–550.
[10] Milgram J, Gemmil AW, Bilszta JL, Hayes B, Barnett B, Brooks J et al. Antenatal
risk factors for postnatal depression: A large prospective study. Journal of Affective
Disorders. 2008; 108: 147-150.
[11] Pope CJ, Mazmanian D, Bedard M, Sharma V . Breastfeeding and postpartum
depression: Assessing the influence of breastfeeding intention and other risk factors.
Journal of Affective Disorders. 2016. 200: 45-50.
[12] Currie M, Rademacher R. The pediatrician’s role in recognizing and intervening in
postpartum depression. Pediatri c Clinics of North America. 2004; 5: 785-788.
[13] Popa C, Bolohan A, Preda G. Tulburarea depresiv ã-direcții actuale de cercetare.
Revista de psihologie. 2013; 59. 3: 246.
[14] Murray D, Cox JL. Screening for Depression During Pregnancy With the
Edinburgh Depression Scale (EPDS). Journal of Reproductive and Infant Psychology.
1990; 8: 100.
[15] Postnatal depression. February 05 2016 [citat 2016 Octombrie 26]. Disponibil la
adresa: http://bestpractice.bmj.com/best –
practice/monograph/512/diagnosis/differential.html
[16] Thurgood S, Avery DM, Williamson L. Postpartum Dep ression. American Journal
of Cli nical Medicine. 2009; 6(2): 17-18.
[17] Jacob ML, Storch EA . Postpartum Anxiety Disorders. Asian Pacific Journal of
Reproduction. 2013; 2(1): 68.
[18] Zambaldi CF, Cantilino A, Montenegro AC, Alencar PJ, Albuquerque TLC, Sougey
EB. Postpartum obsessive -compulsive disorder: prevalence and clinical characteristics.

37
Comprehensive Psychiatry. 2009; 50: 503-504.
[19] Nireștean A. Curs de psihiatrie. Tg.Mureș. 2014. Pag: 142 -143.
[20] Merrill L, Mittal L, Nicoloro J, Caiozzo C, Maciejewski P, Miller LJ. Screening for
bipolar disorder during pregnancy. Archives of Women' s Mental Health. 2015; 18: 579 –
580.
[21] Ghemigian A, Popescu I, Petrova E, Dumitru N, Păun D. Tiroidita postpartum.
Practica medicală. 2014; 2: 73 -74.
[22] Sharma V , Sharma P. Postpartum Depression: Diagnostic and Treatment Issues.
Journal of Obstetrics a nd Gynaecolog y Canada. 2012; 34(5) : 438 -440.
[23] Fitelson E, Kim S, Baker A, Leight K. Treatment of postpartum depression:
clinical, psyhological and pharmacological options. International Journal Of Women's
Health. 2011; 3: 5 -14.
[24] David D. Psihologi e clinică și psihoterapie – Fundamente. Editura Polirom. 2013.
[citat 2016 Noiembrie 2]. Disponibilă la adresa:
https://books.google.ro/books?id=3BtrDAAAQBAJ&pg=PT44&dq=mecanisme+de+ap
arare&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi1mcrm6Y7QAhVDjiwKHQr6DAIQ6AEIMDAE
#v=snippet&q=mecanism%20de%20aparare&f=false
[25] Niculina Ciuperca: Mecanismele de apărare. [citat 2017 ianuarie 23]. Disponibil la
adresa: http://www.romedic.ro/cip -ciuperca -niculina/articol/12334 .
[26] Ionescu Ș, Jacquet MM, Lhote C. Mecanisme de apărare. Teorie și aspecte clinice.
Iași. 2002. Pag: 121-302.
[27] Milgrom J, Beatrice G. Coping with the stress of motherhood: cognitive and
defence style of women with postnatal depression. Stress and Health. 2003; 19: 281 –
287.

2.9 Anexe

DSQ 60
Instruc taj: itemii din acest chestionar se referă la părerile personale ale oamenilor despre ei însăși .
Folosiți, vă rugăm, scală de noua puncte de mai jos pentru a indica în ce măsură vi se aplică
dumneavoastră fiecare afirmație, încercuind un număr (de la 1 la 9).
Nu mi se aplică deloc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Mi se aplică complet
Încercuiți un număr mai mare când sunteți de acord cu un item. De exemplu, dacă un item este
complet aplicabil dumneavoastră, încercuiți 9.
Încercuiți un num ăr mai mic dacă nu sunteți de acord cu un item. De exemplu, dacă un item nu
vă este deloc aplicabil, încercuiți 1.
Vă rugăm să nu omiteți nici un item.

38
Nu există răspunsuri corecte sau greșite.

Nr.
item Item Scală
dezacord -acord
01 Sunt mulțumit când a jut pe alții și dacă mi s -ar lua asta aș
fi deprimat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
02 Deseori sunt numit posac (ă), tăcut (ă). 1 2 3 4 5 6 7 8 9
03 Pot să nu mă gândesc la o problemă până am timp să mă
ocup de ea. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
04 Îmi controlez anxietatea făc ând ceva constructiv și creativ
precum pictura sau lucrul în lemn. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
05 Deseori îmi schimb părerea despre oameni; câteodată am
o părere deosebită despre oameni, altă dată cred că
oamenii sunt fară valoare. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
06 Pot găsi m otive solide pentru tot ce fac. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
07 Pot râde de mine însumi cu destulă ușurință. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
08 Există o tendință a oamenilor de a mă trata
necorespunzător. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
09 Dacă cineva m -ar ataca și mi -ar lua banii, aș pref era să fie
ajutat și nu pedepsit. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 Dacă am un conflict cu cineva, încerc să mă gândesc la ce
vinovăție aș putea avea în acel conflict. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
11 Lumea zice că încerc să ignor faptele neplăcute ca și cum
ele n -ar exista. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
12 Mă simt deseori superior oamenilor cu care sunt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
13 Cineva mă golește emoțional de tot ce am. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
14 Când există un pericol real, e ca și când n -aș fi acolo și nu
mi-e teamă. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
15 Dacă sunt tratat incorect, îmi apăr drepturile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
16 Gestionez pericolul ca și când aș fi Superman/avea puteri
supraomenești. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
17 Mă mândresc cu abilitatea de a readuce oamenii la
condiția lor reală. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
18 Deseori acționez impulsiv când ceva mă deranjează. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
19 În realitate, sunt destul de lipsit de valoare. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
20 Când am de a face cu oameni, aceștia, deseori, sfârșesc
prin a simți ceea ce simt eu. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
21 Am satisfacții mai mari de la fanteziile mele decât de la
viața mea reală. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
22 Mă retrag când sunt supărat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
23 Când mă aflu în dificultate, deseori mă simt ireal. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
24 Am talente speciale care îmi per mit să trec prin viață fară
probleme. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
25 Prefer să vorbesc despre lucruri abstracte decât despre
sentimentele mele. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
26 Există întotdeauna motive solide când lucrurile nu merg
în favoarea mea. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
27 Rezolv mai multe lucruri visând cu ochii deschiși decât în 1 2 3 4 5 6 7 8 9

39
Nr.
item Item Scală
dezacord -acord
viața mea reală.
28 Când oamenii se supară pe mine, tind să cred că ei
exagerează. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
29 Uneori mă cred înger, altă dată cred că sunt foarte rău. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
30 Dacă cineva se supară pe mine, tind să mă supere lucruri
pe care, în general, le ignor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
31 Devin în mod deschis agresiv când mă simt jignit. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
32 Nu prea îmi mai amintesc nimic din perioada mea școlară
timpurie . 1 2 3 4 5 6 7 8 9
33 Mă retrag când sunt trist. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
34 Simt întotdeauna că cineva cunoscut îmi este îngerul meu
păzitor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
35 De obicei sunt mai rău decât cred oamenii că sunt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
36 În ceea ce mă priveș te, oamenii sunt ori buni or răi. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
37 Dacă m -a supărat șeful, aș putea face o greașeală în
muncă sau să muncesc mai încet ca să mă răzbun. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
38 Există cineva cunoscut care poate face orice și care este
absolut corect și drept. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
39 Dacă am avut experiența a ceva neplăcut, atunci, în ziua
următoare, uneori voi uita despre ce a fost vorba. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
40 Ajutorul dat altora mă face să mă simt bine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
41 Pot să -mi țin în frâu sent imentele dacă a le expune ar
interfera cu ceea ce fac. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
42 De obicei pot vedea partea hazlie a unei situații altfel
grave. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
43 Deseori mă trezesc că sunt foarte drăguț cu oameni pe
care, pe bună dreptate, ar trebui să f iu supărat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
44 Nu există treburi de felul ,,să găsești ceva bun în fiecare”,
dacă ești rău, ești rău în întregime. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
45 Când ceva ce fac nu iese bine, încerc să determin ce am
neglijat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
46 Oamenii a u tendința de fi necinstiți ori incorecți cu mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
47 Când trebuie să mă confrunt cu o situație dificilă, încerc
să-mi imaginez cum va fi și -mi plănuiesc modalități de a -i
face fața. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
48 Doctorii niciodată nu înțeleg bine ce nu este în regulă cu
mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
49 După ce mă bat pentru drepturile mele, tind să mă scuz
pentru incisivitate. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
50 Dacă mă irită cineva, îi spun fară să -l rănesc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
51 Deseori mi se spune că nu -mi arăt sentimentele. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
52 Când mă simt rău încerc să fiu împreună cu cineva. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
53 Dacă pot prevedea că o să fiu trist peste un timp, pot să
fac față situației mai bine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
54 Oricât m -aș plânge, nu obțin o reacție mulțumitoare de la
ceilalți. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
55 În loc de a spune exact ceea ce simt, îmi explic gândurile 1 2 3 4 5 6 7 8 9

40
Nr.
item Item Scală
dezacord -acord
pe larg.
56 Deseori descopăr că nu simt nimic când situația ar părea
că cere emoții puternice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
57 Când mă simt deprimat sau agitat, îmi place să mă apuc
de o activitate creativă sau fizică. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
58 Dacă aș intra într -o criză, aș căuta pe cineva căruia să -i
împărtășesc grijile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
59 Dacă am un gând agresiv, simt nevoi a de a face ceva în
compensație. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 Când se întâmplă ceva emoționant, tind să fac caz de
detalii neimportante. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Scala de depresie Hamilton

1. Starea depresivă (tristețe, deznădejde, lipsă de interes)
0 – lipseș te
1 – pesimism, tristețe, deznă dejde
2 – accese de plâ ns ocazionale
3 – accese de plâ ns frecvente
4 – pacien tul dezvoltă aceste stări numai în timpul comunicării (verbale ș i non –
verbale)

2. Sentimente de vinovăț ie
0 – lipsesc
1 – autoreproș, a avea senzația că a d ezamă git anumite persoane
2 – idei de vină sau meditație asupra greșelilor din tre cut sau a a cțiunilor imorale
3 – boala actuală este pedeapsă
4 – aude voci acuzatoare sau denunțatoare sau/ și are halucinații vizuale
înspăimântă toare. Iluzii de vină .

3. Ideea de “suicid”
0 – lipseș te
1 – simte că viața nu trebuie trăită
2 – își dorește să fie mort sau orice gând despre o posibilă idee de suicid
3 – tentative de suicid

41

4. Insomnie (seara devreme)
0 – nu există nicio dificultate de a adormi
1 – se plânge de dific ultăți de a adormi
2 – se plânge de dificultăți de a adormi în timpul nopț ii

5. Insomnie (mijlocul nopț ii)
0 – nu există dificultăț i de a adormi
1 – pacientul se plânge de neliniște și de deranj în timpul nopț ii
2 – plimbări în timpul nopț ii (fiecare sculare din pat primește 2 puncte, în afară
de satisfacerea nevoilor organice)

6. Insom nie (dimineaț a)
0 – nu există dificultăț i
1 – se trezește dimineața devreme, dar se culcă la loc
2 – nu mai poate dormi odată sculat din pat

7. Muncă și activităț i
0 – nu există d ificultăț i
1 – sentimente și gâ nduri de in capacitate asociate cu activităț i ca: munca si
hobby -uri
2 – pierderea interesului în activități (munca ș i hobby -uri) declarate de pacient
sau observate indirect prin: neatenție, indecizie (pacientul simte că trebu ie să se
apuce de o activitate / muncă)
3 – scădere a timpului actual folosit pentru activități sau scădere a productivității
în muncă (în cazul spitalizării, acest scor se acordă dacă pacientul își petrece mai
puțin de 3 ore/zi în activități – muncă î n interiorul spitalului sau hobby -uri, fără
să desfășoare munca de gardă )
4 – oprirea din muncă datorată bolii în curs ( în cazul spitalizării, acest scor se
acordă dacă pacientul nu se angajează în nicio activitate în afară de munca de
gardă sau pacientul nu reușește să desfășoare munca de gardă neasistat)

8. Retardare (scă dere a ritmulu i ideativ ș i a ritm ului vorbirii, afectarea abili tății de
concentrare, activitate motorie scăzută )

42
0 – ritm de vorbire ș i ideativ normal
1 – o ușoară încetinire î n timpul intervi ului
2 – încetinire evidentă î n timpul interviului
3 – interviu dificil
4 – interviu imposibil

9. Agitaț ie
0 – nu există
1 – lipsă de nervozitate
2 – se joacă cu mâinile, părul, neliniște evidentă
3 – se mișcă mereu, nu poate sta liniș tit
4 – își frânge m ânile, își mănâncă unghiile, se trage de păr, este gră bit

10. Anxietate la nivel psihic (psihic anxios)
 tensiune și iritabilitate subiectivă, pierderea concent rării
 manifestă îngrijorare î n probleme minore
 teamă
 frică exprimată fără a fi î ntrebat
 sentiment de pa nică
 sentiment de neră bdare
0 – lipsesc
1 – slabe
2 – moderate
3 – severe
4 – reduc pacientul la neputință

11. Anxietate la nivel somatic
 simptome patologice ce însoț esc anxietatea cum ar fi:
o la nive l gastro -intestinal: gura uscată , indigesti e, diaree, crampe ,
stare de vomă
o la nivel cardio -vascular: palpitaț ii, dureri de cap
o la nivel respirator: hiperventilaț ie, oftaturi, suspine
o frecvența urină rii

43
o transpiraț ii
o amețeli, vedere încețoșată
o țiuit î n urechi

0 – lipsesc
1 – slabe
2 – moderate
3 – severe
4 – reduc pacientul la neputință

12. Simptome somatice: gastro -intestinale
0 – nu apar
1 – pierderea apetitului dar mănâ ncă fără insistenț a personalului
2 – dificultăți în hrănire fără îndemnurile personalului

13. Simptome somatice generale
0 – nu apar
1 – senzație de gr eutate î n membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap,
musculare, pierderea energiei
2 – orice simptom evi dent primeș te acest scor

14. Simptome genitale
 pierderea libidoului, tulburări de menstruaț ie
0 – nu apar
1 – slabe
2 – severe

15. Hipocondrie
0 – lipseș te
1 – se retrage (fizic) de la sine
2 – preocupare pentru starea de sănă tate
3 – convingerea puternică a exi stenț ei unei boli fizice
4 – iluzii hipocondriace

44
16. Pierderea greutăț ii
0 – nicio pierdere î n greutate
1 – pierdere probabilă de greutate asociată bolii prezente
2 – pierdere sigură de greutate (pă rerea pacientului)

17. Autoanaliza
0 – conștientizează starea depresivă ș i boala
1 – conștientizează boala, dar o atribuie mâncă rurilor proaste, su prasolicitării,
nevoii de odihn, etc.
2 – neagă că ar fi bolnav

Interpretarea re zultatelor:
0-7: stare normală
8-17: depresie ușoară
18-25: depresie moderată
peste 26: depresie majoră