Licenta Dragos 2017 Final [603233]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DEPARTAMENTUL III
DISCIPLINA DE ODONTOTERAPIE CONSERVATOARE ȘI
ENDODONȚIE

ADAM DRAGOȘ ANDREI

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
ASIST. UNIV. DR. AD RIAN GEORGE MARINESCU

T I M I Ș O A R A
2017

2 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DEPARTAMENTUL III
DISCIPLINA DE ODONTOTERAPIE CONSERVATOARE ȘI
ENDODONȚIE

ADAM DRAGOȘ ANDREI

EVALUAREA OBTU RAȚIEI RADICULARE
FOLOSIND TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
CU FASCICUL CONIC

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
ASIST. UNIV. DR. ADRIAN GEORGE MARINESCU

T I M I Ș O A R A
2017

3 CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR 4
I. INTRODUCERE 5
II.1. PARTEA GENERALĂ 7
CAPITOLUL 1. Obturați a endodontică 8
1.1. Scopul obturației endodontice 8
1.2. Principiile și criteriile obturației endodontice 10
1.3. Proprietățile ideale ale materialelor de obturație endodontică 10
CAPITOLUL 2. Materiale utilizate în obturația endodontică 12
2.1. Seal erii endodontici 12
2.1.1. Sealeri pe bază de zinc oxid eugenol 12
2.1.2. Sealeri pe bază de hidroxid de calciu 13
2.1.3. Sealeri pe bază de rășini epoxidice 14
2.1.4. Sealeri pe bază de ionomeri de sticlă 15
2.1.5. Sealeri pe bază de silicat de trica lciu 15
2.2. Materiale de bază 16
2.2.1. Gutaperca 17
2.2.2. Resilon 18
2.2.3. Conurile căptușite 19
II.2. PARTEA SPECIALĂ 21
CAPITOLUL 3 . Studiu experimental privind evaluarea obturației radiculare
folosind tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT) 22
3.1. Introducere 22
3.2. Scopul studiului 22
3.3. Material și metodă 23
3.4. Rezultate 28
3.5. Discuții 37
CAPITOLUL 4 . Cazuistica personală 40
4.1. Cazul clinic 1 40
4.2. Cazul clinic 2 42
4.3. Cazul clinic 3 43
III. CONCLUZII
IV. RE FERINȚE BIBLIOGRAFICE 44
45

4 LISTA ABREVIERILOR

MTA = mineral trioxid agregat
3D = tridimensional
microCT = microcomputer tomografie
CBCT = t omografia computerizată cu fascicul conic
AAE = American Association of Endodontics
JCD = joncțiunea cemento -dentinară
ZOE = zinc oxid -eugenol
Ca(OH) 2 = hidroxid de calciu
ISO = International Organization for Standardization

5 I. INTRODUCERE

Datorită evoluției dezvolt ării științifice, tratamentele endodontice pot oferi rezultate mult
mai predictibile astăzi decât în trecut. Totuși, aceste rezultate sunt dependente de
respectarea riguroas ă a unui număr de etape clinice pentru s uccesul terapiei endodontice,
etapa de o bturare radiculară fiind una dintre ele.
Sterilizarea absolută cu obținerea unui canal radicular fă ră bacterii în urma etapelor de
dezinfecție și instrumentare este până în prezent un deziderat imposibil de obținut [1]. În
plus față de dezinfecție, etapa de obturare radiculară este responsabilă de blocarea
bacteriilor reziduale, umplerea spațiului endod ontic și sigilarea acestuia , pentru a evita
infiltrarea b acteriană din canal în zona periapicală și invers .
Tehnicile moderne de umplere a canalelor radiculare se bazează pe combinația de
gutaperc a și un material de etanșare a spațiului dintre aceasta și p ereții canalari . Acesta din
urmă acționează ca un material de etanșare și, datorită fluidității sale, este cap abil să se
răspândească în spațiile libere, în special în acelea care nu au fost instrumentate în timpul
preparării mecanice a canalulu i. Aceste tehnici oferă rezultate satisfăcătoare pe termen
lung, deoarece canalul radicular este umplut în cea mai mare proporție (90%) de gutapercă,
un material rigid, inert și insolubil, și doar cu un volum mic de sealer (10%) solubil în
contact cu fluidele tisular e. Cantitatea sealerului trebu ie să fie minimă pentru a se evita o
contaminare bacteriană a canalului în timp prin solubilitatea acestuia .
Tehnica inițială de obturare monocon este din păcate încă foarte populară în rândul
medicilor, fiind rapidă și ușor d e realizat. Prin cantitatea mare de sealer utilizat, în timp,
canalul este însă adesea recontaminat cu bacterii, ceea ce duce în final la eșecul
tratamentului și la posibilitatea creșterii leziuni periapicale. Deși este facil de realizat,
aceast ă tehnic ă nu mai este de actualitate pentru obturarea canalului radicular [2,3] .
Sigilan ții pe bază de tricalciu silicat au fost introdu și în endodon ție odată cu creșterea
popularit ății mineral tirox id agregatului (MTA). BioRoot RCS (Septodont, Franța) este în
preze nt cel mai nou sealer endodontic pe bază de particule silicate tricalcice , care
beneficiază atât de tehnologia Active Biosilicate, cât și de Biodentine TM. Studiile clinice
au demonstrat că BioRoot RCS oferă o adeziune excelentă la dentină și la gutapercă,
continuă procesul de sigilare și în prezența umezelii tisulare, reduce riscul de formare a

6 golurilor în obturația endodontică, cristalizează în interiorul tubulilor dentinari realizând o
sigilare tridimensională (3D) și asigură astfel o obturație radicula ră fără infiltrații și cu un
risc scăzut de eșec în timp [35,36].
Metodele tradiționale de evaluare a obtura țiilor radiculare au deficiențe și permit evaluarea
parțială a canalului radicular. De exemplu , secționarea la nivel radicular și analizarea la
microscop ar putea duce la pierderi de material care ar putea imita goluri ale obtura ției
radiculare [4]. Pe de altă parte, r adiografiile oferă doar interpretări bidimensionale ale unor
realități 3D [4,5]. Studiile de penetrare a coloranților nu se corelează c linic [6], în timp ce
studiile de radio izotop și infiltrarea f luidelor evaluează numai treimea apicală a dintelui [7-
10]. Studiile de infiltrare bacteriene nu simulează condițiile clinice exa cte, necesită
perioade lungi de observație și nu permit cuantific area numărului de bacterii care
penetrează [11].
Astfel, pentru o evaluare acurată 3D a calității obturațiilor radiculare a u fost introdus e
recent tehnici de imagistică computerizată tridimensional ă, care ar putea ajuta la depășirea
unora dintre dezavantaj ele metodelor convențion ale. De exemplu, tehnica microcomputer
tomografiei (microCT) a fost raportată ca fii nd o metodă utilă, precisă și non distructivă
pentru evaluarea obtura ției canalului radicular [12]. Astfel se pot realiza măsurători 3D ale
volumu lui spațiului canalului radicular fără a se tăia specimene le dentare , evitându -se
astfel pierderea de material [13,14 ].
Tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT) este o metodă radiografică extrao rală
relativ nouă de producere a informațiilor radiograf ice digitale 3D. Acesta a fost special
conceput ă pentru imagistica dinților ș i a maxilarului, având aplicații în implantologia
stomatologică, ch irurgie endodontică și orală [15].
Scopul acestei lucrăr i de licență este acela de a evalua obtura ția radicular ă realizată cu
doua materiale de ultimă generație , BioRoot RCS (Septodont) și AH Plus (Dentsply) , prin
tehnica de obturare monocon de conicitate crescută utiliz ând CBCT, cât și aplicabilitatea
clinică a acestui nou material de obturație endodontic ă, BioRoot RCS (Septodont ).
Motivația alegerii acestei teme de cercetare este dat ă de perspectiva de a obține rezultate
predictibile folosind biomateriale le moderne și o tehnic ă de obturare mai puțin
consumatoare de timp și bani , în comparație cu standardul obturați ei endodontice cu r ășină
epoxi dică și tehnici de obturare la cald.

7

II.1. PARTEA GENERALĂ

8 CAPITOLUL 1. OBTURAȚIA ENDODONTICĂ

Conform definiției Asociației Endo dontiștilor Americani (AAE ), obturația endodontică
reprezintă umplerea complet ă a spațiului endodontic, cât mai aproape de joncțiunea
cemento -dentinară (JCD), fără depășirea importantă a acesteia sau infraobturare.

1.1. Scopul obtura ției endodontice
Scopul obturației endodontice este acela de a preveni reinfectarea canalelor radiculare
biomecanic curățate, preparate și dezinfectate de instrumente, intrigan ți și eventual de
medicația intermediar ă.
Succesul obturației endodontice impune utilizarea unor materiale și tehnici capabile s ă
umple dens întreg spațiul endodontic și s ă sigileze eta nș segmentul apical al canalului ,
pentru a preveni reinfectarea spațiului din zona periapical ă. De asemenea , implic ă o
obturare și o restaurare coronar ă adecvat ă pentru a preveni infiltrarea bacterian ă din
cavitatea oral ă. S-a arătat ca succesul tratamentu lui endodotic depinde atât de calitatea
obturației , cât și de restaurarea final ă [16].
Aspectul radiografic al unui tratament corect realizat trebuie s ă evidențieze :
• extremitatea apical ă fără exces de material în depășire în țesutul periapical;
• umplerea c omplet ă a sistemului endodontic în toate cele trei dimensiuni și care
apare radiografic ca o obturație radioopac ă densă a canalului radicular [17].

Fig. 1. Obturația radiculară a dintelui 3.6 cu depășirea materialului de obt urare în țesuturile periapicale : stg. –
puf de sealer, dr. – exces de gutapercă (foto cazuistică personală) .

9
Fig. 2. Obturații endodontice ale dinților 4.4 ș i 4.5, canale radiculare infraobturate (foto cazuistica personală) .

Fig. 3. Obturația endodontică a dintelui 1.4 cu goluri de aer în materialul de obturare, vizibile radiografic.
Obturație endodontică 1.2 fără dep ășire în țesuturile periapicale (foto cazuistica personală).

Microorganismele și produ șii lor secundari reprezintă cauza major ă a afecțiunil or pulpare
și periapicale [18]. Cu toate acestea , este dificil de dezinfectat în mod con stant și în
totalitate sistemul complex al canalului radicular [19] . Prin urmare , obiectivul obturării 3D
a acestu i spațiu este acela de a oferi un sigiliu etanș pentru fluid e, impermeabil în interiorul
întregului sistem endodontic , cu scopul de a preveni microinfiltra țiile coronare și apicale
[20].
În ceea ce privește t ehnicile de obturare , acestea variaz ă în funcț ie de modul în care acestea
realizeaz ă obtura ția tridimensional ă a sistemului endodotic.

10 1.2. Principii le și criterii le obtura ției endodontice
Principiile de baz ă și criteriile de succes trebuie s ă fie realizate indiferent de tehnic ă.
Astfel, din punct de v edere clinic, u n caz considerat de succes trebuie s ă răspund ă normal
la testele de percu ție, palpare, inspec ție vizual ă și sondare paradontal ă. În cazul î n care
medicul este preocupat de un anumit aspect al terapiei sau prognostic, vizita de reevaluare
ar trebui s ă fie programat ă în câteva săptmâ ni. Perioadele reevalu ării de rutin ă pot fi de 6
luni și de un an.
Din punct de vedere radiografic, c ei 3 indici luați în considerare sunt lungimea obturației ,
forma și densitatea sa. Lungimea ideal ă de obturare tre buie s ă pornească de la nivelul
orificiul ui canalului radicular și până la nivelul constricției apicale (JCD) , cu excep ția
cazului în care este prevvăzut un dispozitiv radicular în planul de tratament . Forma
obturației (conicitatea) este dependentă de tehn ica de instrumentare mecanică utilizată.
Unele cazuri necesită o conicitate mai mare decât altele , iar acest aspect se stabilește în
funcție de condițiile clinice ale fiecărui caz în parte . Golurile de aer (void -urile) nu trebuie
să fie vizibile pe imagine a radiologică , obturația radiculară trebuind să se prezinte ca o
masă compactă de material radioopac pe toată lungimea și forma sa .
În ceea ce privește ratele procentuale de succes ale obturațiilor radiculare cu infraobturare
sau supraobturare , o meta -analiză a literaturii de specialitate a arătat că obturații le mai
scurte cu 0-1 mm au fost considerate mai de succes, decât cele cu 1-3 mm mai scurte,
ambele dovedindu -se superioare obturării cu depășire de apex [21].
Restaurarea coronar ă trebuie s ă completez e cât mai repede sigilarea spațiului endodontic la
nivel coronar pentru a nu permit e microinfiltra ții, iar acest sens cele mai utilizate sunt
rășinile compozite de consistență fluidă .

1.3. Proprietăț ile id eale ale materialelor de obturaț ie
De-a lungul ti mpului, foarte m ulte materiale și tehnici de obturare au fost concepute tocmai
din dorința de a se reuși o sigilare cât mai etanșă și sigură a canalelor radiculare preparate
și dezinfectate . Dr. Grossma n, unu l din fondatorii spcialității de endodonț ie, a enunțat
propriet ățiile ideale ale materialelor de obtura ție radiculară. Astfel, materialele de obturație
radiculară trebuie să îndeplinească următoarele criterii :
• să fie ușor de introdus în sistemul canalar radicular ,

11 • să sigileze și canalele laterale aseme nea celor apicale ,
• să nu fac ă priză înainte s ă fie introdus e și obturația finalizată,
• să fie impermeabile la umiditate ,
• să fie bacteriostatice și să nu sus țină creșterea bacteriilor ,
• să fie radioopac e,
• să nu coloreze structura dintelui ,
• să nu irite ț esutur ile periapicale ,
• să fie steril e sau ușor de sterilizat imediat î nainte de inserare ,
• să fie ușor de îndepă rtat din canal, atunci când acest lucru se impune.

Biomaterialele de ultimă generație existente în prezent reușesc cu succes să îndeplinească
toate ac este criterii enunțate mai sus, ceea ce limitează eșecul tratamentului de canal doar
la erorile procedurale din timpul etapelor de lucru, indiferent că discutăm despre
dezinfecție, preparare mecanică sau obturare tridimensională.

12 CAPITOLUL 2. MATERIALE UTILIZATE ÎN OBTURAȚIA
ENDODONTICĂ

Din punct de vedere al compoziției și rolului lor în cadrul acestei etape a tratamentului
endodontic, material ele de obturație radiculară sunt împărțite în două grupe de bază : sealeri
(materiale fluide) și material e de bază (materiale solide), f iecare p utând fi găsite într-o
mare varietate de forme și sub diferite denumiri comerciale .

2.1. Sealeri
Sealeri i sunt utiliza ți pentru a crea o barieră etanșă între suprafe țele dentinare ale canalului
radicular și materialul de bază utilizat la obturare, dar și pentru a umple toate spațiile unde,
din cauza incapacit ății fizice a materialelor de bază, acestea nu pot ajunge.
In mod tradi țional , caracteristica lor este s ă adere la dentină și materialul de bază precum ș i
să aibă o r ezistență coezivă adecvată . Sealerii de generaț ie nouă sunt concepuți pentru a le
îmbunătăț i aceste capacități, mărindu -le totodată puterea de a penetra în tubulii dentinar i.
În comerț se găsesc sub d iferite tipuri (pastă -pastă , pulbere -lichid sau în serin gi automix ),
acestea din urmă îmbunătățind nu numai eficienț a de mixare al lor, dar și calitatea
amestecului și î n cele din urmă proprietăț ile materialului.
Diferite le tipuri de sealeri endodontici existenți includ oxid ul de zinc – eugenol (ZOE) ,
rășinile polimerice, io nomeri i de sticlă, bioceramica sau biomateriale pe bază de siliciu.

2.1.1. Sealeri pe bază de oxid de zinc -eugenol
Ingredientul de bază al acestori sigilanți endodontici este oxidul de zinc. Pentru a îi crește
radiopacit atea, pot fi adăugat e argint și/ sau sulfat de bariu. Utilizarea argintului poate
provoca însă colora ții dentare, motiv pentru care se încearcă înlocuirea sa cu alte substanțe
contrastante . Dintre produsele comerciale pe bază de oxid de zinc, cele mai cunoscute sunt
Tubli -seal (SybronEndo ) și Tubli seal EWT (SybronEndo) cu un timp de lucru mărit .
Compoziție : pastă de bază conține oxid de zinc, rășină oleoasă, trioxid de bismut, iodu ră de
timol, uleiuri și ceruri, în timp ce pasta catalizator conține eugenol, r ășini polimerizate și
anidalină [22].

13 Proprietăți : sealerul face priză în aproximativ 2 ore de la mixaj, la o temperatură de 37˚C.
Trioxidul de bismut îi oferă radiopacitate fără a colora țesuturile dure dentare . Reacția de
priză a amestecului ZOE este reacția de chelatare. Eugenolul fiind solvent pentru
gutapercă , în timpul setării poate înmuia gutaperca , crescând astfel legătura acestuia cu
agentul de etanșare. Acești agenți de etanșare prezintă o rezistență mai scăzută a legăturii
la dentină (0,068Mpa) , față de cea la gut aperca (0,99Mpa).
Cimenturile ZOE pot provoca reacții inflamatorii severe, e ugenolul fiind principala cauză a
toxicității lor, însă și zincul prezintă efecte citotoxice.

Fig. 4. Sealer pe baza ZOE (Tubli -Seal, SybronEndo ).

2.1.2. Sealeri pe bază de hidroxid de calciu
Hidroxidul de calciu (Ca(OH) 2) a fost adăugat în compoziția cimenturilor ZOE tocmai
pentru a le reduce efectul iritant , dar și pentru a obține un efect suplimentar de
dezinfectare, antibacterian și osteogen , dezvolta rea bacteriană fiind inhibată de efectul
alcalin al Ca(OH) 2. Aceste elemente de etanșare pot stimula închiderea biologică sterilă a
zonei apicale a canalului radicular . Exemple de produse comerciale pe bază de Ca(OH) 2:
Sealapex ( SubronEndo ), Apexit Plus (I voclar Vivadent).

Fig. 5. Sealer pe bază de hidroxid de calciu (Sealapex, SybronEndo) .

14 Proprietăți : timp de fixare foarte lung ( cca. 3 zile), contracție scăzută a solubilității ,
radiopaci și biocompatibili [23].

2.1.3. Sealeri pe bază de rășini epoxidice
Aceștia sunt în general furniza ți în varianta pastă -pastă, una conținând rășina epoxidică și
cealaltă o pastă de amină. Avantajele acestor sealeri decurg dintr -o mai mare
radiopacitate, o mai mică solubilitate, o ușoară sau absentă contracție de priză, proprietăți
excelente de adeziun e și biocompatibilitate cu țesuturile dentare și periapicale . Ca și
exponent al acestei categorii de sealeri, cel mai utilizat produs este sealerul endodontic AH
Plus (Dentsply) .

Fig. 6. Sealer pe bază de rășini (AH Plus, Dentsply) .

AH Plus este versiunea îmbunătățită a produsului inițial AH26, di n care au fost eliminate
dezavantajele tendinței de decolorare și de eliberare a formaldehidei, păstrând toate
proprietățile s ale bune. Se livrează sub formă pastă -pastă . AH Plus are un timp de lucru
relativ lung de aproximativ 4 ore [24]. În varianta de seringă automix, produsul se numește
AH Plus Jet (Dentsply).
Compoziție : o pastă de epoxid cu conținut de bisfenol -A și F ca ră șină epoxidică, pigmenți
de oxid de zirconiu, oxid de zirconiu, siliciu și oxid de fier și o pastă de amine conținând
dibenzilediamină, aminoadmantace, triciclodecan -diamină, oxid de zirconi u de calciu și
ulei de silicon.
Proprietăți : foarte radiopatic, ch iar și în straturi subțiri (13,6mm / m mAl), are o solubilitate
redusă indiferent de mediu (aprox. 0,31%), contracție foarte scăzută (aprox.1,76%) și
expansiune liniară redusă (aprox.129 ± 0,08) , ceea ce îi conferă o stabilitate dimensională
excelentă . Marm ura de calciu fin măcinată cu o dimensiune medie a particulelor de 8μm și
oxidul de zirconiu fin măcinat cu dimensiunea particulei de 1,5 μm conferă AH Plus

15 grosimea peliculei de aproximativ 26μm, care este în limitele specificate de standardele
ISO pentru materialele canalului r adicular ( sub 50μm) .
AH Plus are o adezi une bună la dentină și la guta perca (aproximativ 4 MPa), care crește
dacă se aplică EDTA înainte de etanșarea canalului și crește până la aproximativ 7 MPa
după tratamentul cu las er Er: YAG a l canalului . Fiind ușor tixotrop, AH Plus a îmbunătățit
proprietățile de manipulare. AH Plus are un debit de 36mm conform standardelor ISO (>
25mm). Este un material foarte biocompatibil, fără a prezenta nici o reacție de toxicitate.

2.1.4.Sealeri pe bază de ionomer de sticlă
Sealeri i ce conțin ionomer de sticlă au capacitatea de a elibera ioni de fluor, de a se lega
chimic cu dentina canalară și au proprietăți de adeziune excelente. Ace știa se pot lega și la
gutaperc ă, deoarece acidul policarboxilic preze nt poate reacționa cu componenta zinc a
gutapercii. Dintre produsele comerciale pe bază de ionomer de sticlă, Ketac Endo (3M
ESPE) este unul dintre cele mai utilizate, având o legătură foarte puternică cu dentina
(0,74Mpa) , comparativ cu guta perca (0,14Mpa ). Dezavantajul acestor cimenturi ce nu sunt
utilizate în mod obișnuit în practica endodontică, este dat de faptul că sunt foarte greu de
îndepărtat din canal atunci când se impune un retratament .

Fig. 7. Sealer pe bază de ionom er de sticlă (Ketac Endo, 3M ESPE) .

2.1.5. Sealeri pe bază de silicat de tricalciu
BioRoot RCS (Septodont) este un nou material pe bază de silicat de tricalciu și oxid de
zirconiu, ce formeaz ă hidroxid de calciu după reacția de priză. De asemenea , formeaz ă
faza de fosfat de calciu în contact cu soluții le fiziologice.

16
Fig. 8. Sealer -ul bioceramic BioRoot RCS (Septodont) .

BioRoot TM RCS este un sealer endodontic special conceput pentru realizarea obtura ției
permanent e a canalulu i radicular în combinație cu gutaperca , mai ales pentru utilizarea în
tehnica de obturare mono con sau prin cea de condensare laterală la rece.
Datorită utilizării tehnologiei Active BioSilicate care nu conține monomeri, nu există o
contracție a lui BioRoo t RCS în timpul prizei , pentru a permite o etanșare completă a
canalului radicular, de aceea BioRoot RCS trebuie considerat ca fiind un material de
obturare radiculară adeziv. Manipularea sa se face cu ajutorul unui con de gutapercă
potrivit ca suport purt ător, pentru a -i facilita curgerea în spațiul canalului. Deși este
considerat un material de obturare adeziv, BioRoot RCS este de asemenea recomandat
pentru ușurinț a îndepărtării obturației în cazul retratamentului.
BioRoot RCS este bioactiv prin stimulare a procesului fiziologic osos și prin mineralizarea
structurii dentinare [25,26] . Prin urmare, acesta creează un mediu favorab il pentru
vindecarea periapicală . Având proprietăți bioactive, inclusiv biocompatibilitatea [27]
induce formarea hidroxiapatitei, m ineralizarea structurii dentinale, un pH alcalin și asigură
etanșare a atât de necesară spațiului endodontic .

2.2. Materiale de bază
Aceste materiale constituie porțiunea centrală a obturației radiculare și reprezintă în
procente circa 90% din aceasta. Cel mai des utilizat astfel de material în practica
endodontică este reprezentat de către gutapercă.

17 2.2.1. Gutaperca
Acest material a fost utilizat pentru prima dat ă în stomatologie la sf ârșitul anilor 1800 ca
material de restaurare temporar ă și apoi pentru a obtura canalele radiculare. Utilizat f ără
sigilant, gutaperca nu asigur ă etanșeitatea spațiului endodontic.
Gutaperca este un izomer de cauciuc natural , derivat din arborele Taban (I sonandra
Perchas), iar forma sa chimică naturală este 1,4 poli -izopren [ 28]. A fost folosit î n diverse
alte scopuri, cum ar fi acoperire a primului cablu transatlantic sau pentru miezurile mingilor
de golf.
Gutaperca suferă tranziț ii de faz ă atunci c ând este încălzită de la beta la faza alfa la
aproximativ 46˚ C. La un interval cuprins între 54 -60˚C ajunge la o faz ă amorf ă. Atunci
când s-a răcit într-un ritm extrem de lent, materialul are proprietatea de a se recristaliza la
faza alfa. Punctul de ramolire pentru g utapercă s-a dovedit a fi 64˚ C [29]. Transformarea
de fază are un r ol esențial în tehnicile de obturare termoplastice.
Gutaperca este solubilă î n cloroform, eucaliptol, halotan și mai pu țin în terebentin ă.
Aceast ă proprietate a gutapercii îi permite s ă fie eliminat ă relativ ușor în cazurile de
retratament în absen ța vinde cării.
Orice metodă de a manipula gutaperca folosind că ldura sau solve nții va avea ca rezultat o
anumită contracție (1 -2%) din material. Contracția materialului de bază nu este de dorit
atunci când se încearcă sigilarea unui canal radicular . Gutaperca dent ară nu este pur ă și
nici nu con ține în cea mai mare parte gutaperc ă. Componenta major ă este oxid ul de zinc
(50-79%), s ăruri de metale grele (1 -17%), cear ă sau răș ină (1-4%) ș i doar 19 -22%
gutaper că.

Fig. 9. Gutapercă de uz endodontic sub formă de conuri standardizate ISO sau sub formă de pe llet-uri.

18 Variațiile de conținut sunt din cauza diferiților producători care doresc proprie tăți diferite
de manipulare. Astfel, u nele formule sunt mai moi dec ât altele. Unii clinicieni aleg marca
de gutaperc ă în funcție de tehnica de obturație folosită . Compactarea c u spredere, plugare
ori purtători de căldură (heatcarrier) su nt mijloace folosite pentru a încerca să se
compens eze la maxim contracția materialului [ 30]. În orice caz unele mijlo ace de
compensare pe ntru această contracție trebuie să fie încorporate în tehnica utilizată .
O important ă caracteristic ă a gutapercii o constituie faptul că atunci când aceasta este
expusă la aer și lumină în timp ea devine mai fragilă [3 1]. Depozitarea gutapercii î n
frigide r extinde durata de depozitare materialului.

2.2.2. Resilon
Resilon este o rășină polimeric ă sintetic ă, policaprolactona fiind dezvoltată ca un înlocuitor
pentru gutaperca . În asociere cu Ephiphany (Pentron) formează o legatură adezivă la
interfața dintre polimerul sintetic, pereții canalului canalului și sigilant. Adepții acestor
materiale de obturare radiculară susțin că legatura dintre pereții canalului radicular și
materialul de obturație crează un monobloc.
Resilon p oate fi livrat în dimensiuni ISO s tandardizate ș i de conicitate ridicată, conform cu
diferite le tipuri de instrumente rotative nichel -titan disponibile, dar este disponibil și sub
form ă de pe llet-uri pentru dispozitivele de injectare.

Fig. 9. Conuri Resilon stan dardizate, sealer Ephiphany (Pentron) .

19 Produc ătorul afirm ă că propriet ățile sale de manipulare sunt s imilare cu cele ale gutapercii
și prin urmare acesta p oate fi folosit cu orice tehnică de obturare. Resilon conț ine polimer
de poliester, sticl ă bioactiv ă și umpluturi radiopace (bismut, oxiclorur ă și sulfat de bariu)
cu un conținut de umplutură de aproximativ 65%. Poate fi înmuiat cu căldura sau dizolvat
cu solvenți, cum ar fi cloroform. Această caracteristică îi permite utilizarea prin diferit ele
tehnici de tra tament. Fiind un sistem pe bază de rășină o face compatibil ă cu tehnicile
actuale de restaurare , în care materialele și posturile sunt plasate cu r ășini adezive [32, 33].

2.2.3. Conuri le de gutapercă căptușite
Au fost dezvoltat e în încercarea de a obține rezultate similare cu cele re vendicate de
Resilon, o legătură î ntre peretele can alului, materialul de obturare ș i sigi lant. Doua variante
de gutapercă căptușită sunt disponibile: EndoRez (Ultradent) și ActiveGP Plus (Brasseler).
Compania Ultrad ent, propune conuri de gutapercă captușit e cu rășină. Legă tura se
formeaz ă atunci când sigilantul r ășină ajunge în contact cu conurile de gutaperc ă căptușite.
Producătorul susț ine ca ac est lucru va inhiba infiltrațiile di ntre materialu l de obturare și
sigilant . Tehnica solicită utilizarea sigilantului EndoRez (Ultradent) împreună cu conurile
aferente .

Fig. 10. Conuri de gutapercă ISO căptușite Endo REZ și rășina de sigilare (Ultradent) .

20 O alt ă companie (Brasseler) a acoperit conuri le de gutaperc ă cu un nou tip de ionomer de
sticlă îmbunătățit , pentru a realiza împreună cu sigilantul o obturație monobloc, adică o
sigilare ermetică a spațiului endodontic. Tehnica de obturare recomandată este cea
monocon, iar s istemul se numeste Active GP Plus .

Fig. 11. Conuri de gutapercă căptușite Active GP Plus și sigilantul pe bază de ionomer de sticlă (Brasseler) .

Oricare ar fi materialele folosite în timpul etapei de obturare radiculară, dezideratul
principal rămâne ace la de a realiza o închidere cât se poate de ermetică a spațiului
endodontic, cu scopul prevenirii reinfectării acestuia sau a parodonțiului apical. Astfel,
obturația de canal are în vedere adaptarea cât mai intimă a materialului la pereții radiculari,
iar acest lucru se poate obține astăzi cu o gamă largă de materiale de bază asociate
diferitelor tipuri de sealeri, prin tehnici diferite de obturare.

21

II.2. PARTEA SPECIALĂ

22 CAPITOLUL 3 . STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND EVALUAREA
OBTURAȚIEI RADICU LARE FOLOSIND TOMOGRAFIA
COMPUTERIZATĂ CU FASCICUL CONIC

3.1. Introducere
Obiectivul final al tratamentului endodontic ar trebui să fie o obturație etanșă
tridimensională a spațiului endodontic, prin care acesta să fie complet ferit de mediul
înconjurăto r bucal și tisular deopotrivă. Acest lucru crează premizele vindecării țesuturilor
periapicale afectate de afecțiunile pulpei dentare, adică a componenetelor parodonțiului de
susținere dentară, ligamentul parodontal și osul alveolar. Cheia succesului o con stituie însă
eliminarea microorganismelor patogene și a produșilor lor toxici, și chiar dacă acest lucru
este foarte dificil de realizat chemo -mecanic în proporție de 100%, o obturație radiculară
etanșă va preveni infiltrațiile ulterioare coronare și peria picale ale altor microorganisme
către spațiul endodontic, sau a surselor de nutrienți necesare supraviețuirii celor restante
aici.
Spre deosebire de alte specialități ale medicinei dentare, endodonția este ramura acesteia în
care se lucrează numai după pr otocoale exacte definite de studii întregi de specialitate,
tocmai pentru că nu există posibilitatea de a avea un control vizual adecvat a ceea ce faci.
De aceea, metodele de evaluare a calității tratamentului endodontic devin esențiale în
aprecierea progn osticului pe termen lung al tratamentului. Spre deosebire de mult uzitatele
radiografii bidimensionale de control postoperator, mult prea sărace în informații acurate ,
CBCT reprezintă o tehnică modernă de imagistică tridimensională prin care se poate
urmări cu succes calitatea tratamentului endodontic finalizat prin obturația radiculară.

3.2. Scopul studiului
Scopul acestui studiu experimental a fost acela de a evalua calitatea obturați ilor radiculare
realizate cu dou ă materiale diferite , BioRoot RCS (Septodont) și AH Plus (Dentsply),
printr -o tehnica de obturare monocon , utiliz ând tomografia computerizat ă cu fascicul conic
(CBCT).

23 3.3. Material și metodă
Prezentul studiu a fost realizat pe un lot de 20 de dinți monoradiculari extrași în scop
ortodontic , fără tratament e endodontic e și integri corono -radicular. Aceștia au fost împărțiți
randomizat în 2 gr upuri a câte 10 dinți, grupul A (AH Plus ) și grupul B (BioRoot RCS ),
tratați endodontic și obturați radicular printr -o tehnică monocon de conicitate ridicată .
Materialele folosite în acest studiu au fost urm ătoarele : instrumente endodontice manuale
K file -uri #10, 15 și 20 ISO (Kendo) , instrumente rotative Reciproc R25 (VDW ), iriganți
endodontici NaOCl 5,25% Cloraxid (Cerkamed) , EDTA 17% MD -Cleanser (Meta
Biomed) , acid citric (40%), apă distilată, ace irigare cu slot lateral diametru 30G Endo -top
(Cerkamed) , seringi speciale de irigare luer -lock (Cerkamed) , conuri de hâ rtie Reciproc
R25(VDW ), sealer Bioroot RCS (Septodont) , sealer AH Plus (Dentsply) și conuri de
gutapercă Reciproc R25 (VDW ).
Dinții au fost curățaț i de resturile de țesuturi și detartrați cu ajutorul anselor ultrasonice
Piezo Scaler 202 (Kavo) și piesa de mână Piezo Soft (Kavo).
Cavitățile de acces a u fost realizate cu turbina și instrumentar diamantat globular și
cilindro -conic cu vârf inactiv, folosind răcire cu apă și aer, iar deretentivizarea dentinară s –
a realizat cu freze globulare cu gât lung. Forma cavităților de acces a fost cea
convențională, cu evidențierea clară a ca nalelor radiculare și cu margini divergente ocluzal,
pentru un acces neobstrucționat al instrumentelor endodontice.

Fig.13. Specimenele dentare incluse în prezentul studiu și grupati randomizat î n cele 2 grupuri egale.

24 Lungimea de lucru și permeabilizar ea canalelor radicular e a fost stabilit ă folosind ace Kerr
#10 standardizat ISO (Kendo). Canal ele radicular e au fost preparat e cu instrumentar
manual standardizat ISO până la pila Kerr # 20.
Forma finală a canalelor radiculare a fost realizată cu instrumen te Reciproc R25 pe toat ă
lungimea de lucru stabilită anterior , folosind micromotorul endodontic Reciproc Silver
(VDW) și setările mișcă rii de reciprocitate recomandate de producător. Toate diametrele
foraminal e au fost stabilit e la 0.25mm .
.
Fig. 14. Endomotorul Reciproc Silver (VDW) .

Fig. 15. Sistemul endodontic complet Reciproc: instrumente, conuri de hârtie și conuri de gutapercă R25,
R40 și R50.

Timpul de irigare a fost de 30 de minute pentru fiecare d inte, folosind ca irigant 5 ml
hipoclorit de sodiu în concentraț ie 5,25% Clora xid (Cerkamed), 2 ml EDTA concentraț ie
17% MD-Cleanser (Meta Biomed) , 2 ml acid citric (40%), iar spălăturile acestor substanțe

25 s-au efectuat cu apă distilată. Irigațiile au fost efectuate alternativ EDTA / NaOCl folosind
acele de irigare cu slot lateral ș i cu diametrul de 30G Endo -Top (Cerkamed). Lungimea de
irigare a fost stabilit ă cu 3mm mai scurt ă decât lungimea de lucru. Irigarea finală a fost
realizată cu 3 ml apă distilată . Uscarea canalelor radiculare a fost realizat ă cu spray -ul de
aer și cu conuri de h ârtie sterile Reciproc R25 (VDW).
Sealeri i AH Plus ș i Bioroot RCS au fost mixa ți conform instrucțiunilor producă torilor.
Proba conurilor de gutapercă a fost realizată î naint e de uscarea canalelor r adiculare ,
acestea fiind Reciproc R25 (VDW ).
Seale rul a fost introdus în canal pe conuri de hâ rtie Reci proc R25 (VDW ). Conul de
gutapercă a fost trecut pri n sealer și introdus în canal prin mișcări de rotire până la reperul
stabili t de lungimea de lucru și apoi secț ionat la nivelul cavit ății de acces cu un fuloar
încălzit î n flacar ă.

Fig. 16. Mixare BioRoot RCS.

Fig. 17. Mixare AH Plus.

26 Dinții din grupul A au fost obturaț i radicular folosind sealerul AH Plus , în timp ce dinții
din grupul B au fost obturaț i radicular cu sealerul BioRoot RCS .
După o bturare dinții au fost acoperiți cu o compresă umedă în mediu închis și la
temperatura ambientală din cabinet.
Tomografia computerizată cu fascicul conic a fost utilizată pentru toți d inții după
preparea rea canalelor radiculare și obturarea acestora. Dinții au fost scanați folosind
unitatea de flux Planmeca ProMax 3D Max. Fiecare imagine a avut următorii parametri
tehnici: valori de expunere 90 KV, 5 mA, d imensiunea Voxel 171 μm × 171 μ m × 211 μm,
doză 4.5 mGy / cm2 , timp expunere 12.036 s.

Fig. 18. Aparatul CBCT Planmeca ProMax 3D Max.

Fig. 19. Eșantioanele dentare așezate pe suport î n vederea scanării CBCT.

27 Software -ul Romexis Viewer 4.5.1R (Planmeca) pentru imagistică medicală
tridimensională a fost utilizat pentru vizualizarea eșantioanelor scanate și analiza
volume trică tridimensională a imaginilor .

Fig. 20. Softul Planmeca Romexis Viewer 4.5.1 R.

Volumul spațiului radicular la lățimea maximă și reconstrucția tridimensional ă a volumului
au fost măsurat e și recreate prin detectarea radio pacității spațiului canalului radicular ș i
segmentare prin software -ul Slicer 3D 4.6 (platformă software gratuită pentru informatică,
imagistică medicală, procesare de imagini și vizualizare t ridimensională).
Evaluarea obturației radiculare s -a realizat calitativ prin evidențierea pozitivă sau negativă
a radiotransparenț elor la i nterfața dintre materialul de obturaț ie radiculară și dentina
intracanalară . Probele au fost standardizate pe secțiun e axială, cu dimensiunea secțiunii de
1mm.
S-au evaluat 10 secțiuni succesive pentru fiecare dinte, prima secț iune fiind la nivelul
diametrului foraminal obturat , stabilit prin imagistica radiologică pe baza vizualizării în
cele trei planuri a le secțiunil or.

28
Fig. 21. Softul Slicer 3D 4.6.

3.4. Rezultate

Fig. 22. Secțiuni axiale la 1, 2 și 3 mm de foramen , dinte obturat cu BioRoot RCS .

Fig. 23. Secțiuni axiale la 4, 5 și 6 mm de foramen, dinte obturat cu BioRoot RCS.

29
Fig. 24 . Secțiu ni axiale la 7, 8, 9 și 10 mm de foramen, dinte obturat cu BioRoot RCS.

Rezultatele obținute î n urma analizei secțiunilor CBCT pe grupul BioRoot RCS sunt
prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Evidențierea radiotransparențelor pe secțiune axială la interfața obturație radiculară -dentină
(BioR oot RCS) .
Dintel
e Secțiu
ne
1mm Secțiun
e
2mm Secțiun
e
3mm Secțiun
e
4mm Secțiun
e
5mm Secțiun
e
6mm Secțiun
e
7mm Secțiun
e
8mm Secțiun
e
9mm Secțiun
e
10mm
Proba
1 negativ negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
2 negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
3 negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
4 negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
5 negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv negativ pozitiv pozitiv
Proba
6 negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
7 negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
8 negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
9 negativ pozitiv pozitiv negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
10 negativ negativ negativ negat iv pozitiv negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv

Fig. 25. Secțiuni axiale la 1, 2 și 3 mm de foramen, dinte obturat cu AH Plus .

30
Fig. 26. Secțiuni axiale la 4, 5 și 6 mm de foramen, dinte obturat cu AH Plus .

Fig. 27 . Secțiuni axiale la 7, 8, 9 și 10 mm de foramen, dinte obturat cu AH Plus .

Rezultatele obținute î n urma analizei secțiunilor CBCT pe grupul AH Plus sunt prezentate
în tabelul 2.
Tabelul 2. Evidențierea radiotransparențelor pe secțiune axială la interfața obturație radicu lară-dentină (AH
Plus).
Dintele 1mm de
foramen 2mm de
foramen 3mm de
foramen 4mm de
foramen 5mm de
foramen 6mm de
foramen 7mm de
foramen 8mm de
foramen 9mm de
foramen 10mm
de
foramen
Proba
1 negativ pozitiv negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
2 negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv negativ pozitiv
Proba
3 negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv negativ pozitiv
Proba
4 negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozit iv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
5 negativ negativ negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
6 negativ negativ negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
7 negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
8 negativ negativ pozitiv negativ pozitiv pozitv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
9 negativ negativ
negativ pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv
Proba
10 negativ negativ pozitiv poziti v pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv pozitiv

31 În diagrama următore sunt corelate numărul radiotransparenț elor obținute pe fiecare grup
în parte , respectiv grupul A ( AH Plus ) și grupul B ( BioRoot RCS), la fiecare secțiune
axială din milimetru în milim etru. Prima secțiune a fost realizată la 1 mm de foramenul
apical.

Fig. 28. Analiza radiotransparențelor celor 2 grupuri pe fiecare secțiune CBCT.

Astfel, pe prima secțiune axială se poate observa un numar de 0 un procentaj de 0% al
radiotransparențel or decela bile prin imagistica radiologică .
Pe cea de -a doua secțiune a obturației radiculare, realizata la 2 mm de foramenul apical s –
au obținut următoarele rezultate:
• 1 obturatie din 10 , reprezentând 10% din totalul obturaț iilor cu BioRoot , prezintă
radiotransparență la acest nivel.
• 2 obturaț ii din 10 , reprezentând 20% din totalul obturaț iilor cu A H Plus prezintă
radiotransparenț e la acest nivel.
Pe cea de -a treia sec țiune a obturației radiculare, realizată la 3 mm de foramenul apical s –
au obținut urmatoa rele rezultate: ambele materiale de obturație au avut un numar de 3
radiotransparențe decelabile prin imagisti ca radiologică, reprezentând 30 % din numarul
total de probe.
0246810
1mm de
foramen2mm de
foramen3mm de
foramen4mm de
foramen5mm de
foramen6mm de
foramen7mm de
foramen8mm de
foramen9mm de
foramen10mm
de
foramenAnaliza comparativă a radiotransparențelor prezente la
interafța obturație radiculară, dentină.
BioRoot AH Plus

32 Pe secț iunea realizată la 4 mm de foramenul apical, obturațiile cu BioRoot R CS au
prezentat radiotransparențe î ntr-un procent de 40% din numarul total de probe analizate.
AH Plus a obținut un pr ocent de 60% al radiotransparenț elor la acest nivel .
Pe secțiunea axială realizată la 5 mm de foramenul apical, ambele grupuri au prezentat un
procent de 70% al radiotransparențelor decelabile radiologic la acest nivel.
Pe secțiunea axială realizată la 6 mm de foramenul apical, grupul de dinți obturat cu
BioRoot RCS a prezentat un procent al radiotransparenț elor de 70% din num arul total de
probe anal izate, în timp ce grupul de dinț i obturat cu AH Plus prezintă un procentaj de
90% la acelasi nivel.
Pe secțiunea axială realizată la 7 mm de foramenul apical, ambele grupuri au prezentat un
procent de 100% al radiotransparențelor decelabile radiologic.
Pe secțiunea axială realizată la 8 mm de foramenul apical, la dinț ii obturați cu BioRoot
RCS procentul radiotransparenț elor a fost de 80% , comparativ cu un procent de 100% la
dinții obturaț i cu AH Plus.
Pe secț iunea axială realizată la 9 mm de foramenul apica l, la dinț ii obturați cu BioRoot
RCS procentul radiotransparenț elor a fost de 100% compara tiv cu un procent de 80% la
dinții obturaț i cu AH Plus.
Pe secțiunea axială realizată la 10 mm de foramenul apical, ambele grupuri au prezentat un
procent de 100% al radiotransparențelor decelabile radiologic.
Astfel, î n grupul obturat cu BioRoot RCS , procentul total al transparentelor a fost de 62 %,
iar în cel obturat cu AH Plus , procentul total al transparenț elor a fost de 65%.
Rezultatele procentelor totale au fost calculate conform formulei :

Numărul total al secțiunilor care prezintă radiotransparențe
Numărul total al secțiunilor analizate×100

33
Fig. 29. Analiza procentuală a golurilor de obturații pentru grupul BioRoot RCS.

Fig. 30 . Analiza procentuală a g olurilor de obt urații pentru grupul AH Plus .

Utiliz ând softul Planmeca Romexis Viewer 4.5.1R au fost realizate sec țiuni la 0.2mm în
plan sagital și coronal , pentru a exista o corela ție tridimensional ă cu rezultatele ob ținute pe
secțiunea axial ă.
Sectiuni care
prezinta
radiotransparente
62%Secțiuni care nu
prezintă
radiotransparențe
38%ANALIZA SECȚIUNILOR AXIALE PENTRU
OBTURATIILE CU BIOROOT RCS.
Secțiuni care
prezintă
radiotransparențe.
65%Secțiuni care nu
prezintă
radiotransparențe.
35%ANALIZA SECȚIUNILOR AXIALE PENTRU
OBTURAȚIILE CU AH PLUS.

34
Fig. 31. Secțiuni coronare realizate din 0,2 în 0,2 mm, obturație radiculară cu BioRoot RCS .

Fig. 32. Secțiuni sagitale realizate din 0,2 în 0,2 mm, obturație radiculară cu BioRoot RCS.

Fig. 33. Secțiuni coronare realizate din 0,2 în 0,2 mm, obturație radiculară cu AH Plus .

35
Fig. 34. Secțiuni sagitale realizate din 0,2 în 0,2 mm, obturație radiculară cu AH Plus .

Realizarea reconstrucț iilor 3D
Utiliz ând softul 3D Slicer 4.6 s -a realizat segmentarea obtura ției radiculare în plan axial,
sagital și coronar și reconstruc ția tridimensio nală a obtura ției radiculare. Segmentarea s-a
realizat manual la secț iuni de 0,6mm pe baza radioopacit ăților și radiotransparenț elor
vizualizate pe imaginile CBCT în softul 3D Slicer 4.6 .
S-au rec onstruit tridimensional volumele spa țiului radicular rezultat în urma prepar ării în
prima etap ă, iar în cea de -a doua etapă volumul spațiului radicular în urma obturații cu
două materiale diferit e: BioRoot RCS și Ah Plus. Analiza reconstrucțiilor digitale s-a
realizat vizual , fără a se calcula volumul real obținut în urma segmentării și reconstrucț iei.

Fig. 35. Reconstrucții 3D a le volumelor canalelor radicular e rezultat e în urma preparării rotative (grupul B) .

36
Fig. 36 . Reconstrucții 3D a le volumelo r canalelor radicular e rezultat e în urma preparării rotative (grupul A) .

Fig. 37 . Reconstrucții 3D a le volumelor canalelor radicular e obturate cu BioRoot RCS (grupul B) .

37

Fig. 38 . Reconstrucții 3D a le volumelor canalelor radicular e obturate cu AH Plus (grupul A) .

3.5. Discuț ii
Ingle și Bakland au sugerat că cea mai comună cauză a eșecurilor endodontice (60%) este
obturarea i ncompletă a canalului radicular [34]. Niciunul dintre materialele și tehnicile de
obturare endodontică disponibile actual mente, inclusiv standardul de aur (compactarea
laterală la rece) și tehnicile de obturare la cald , nu pot produce obturarea tridimensională
completă și fără golurilor a întreg ului spațiului endodontic .
Tehnica de compactare laterală la rece este consumato are de timp, necesită cunoștințe
teoretice ș i practice foarte bune și are ca dezavantaj major posibilitatea induce rii fracturilor
rădăcinii , ca urmare a unor forț e necontrolate de condensare . Înce rcările din domeniu sunt
de a dezvolta tehnici de obturare eficiente și ușor de efectuat, economisind astfel timp și cu
o calitate sporită a etanșeității obturaț iei.
Tehnicile moderne de obturare la cald a canalelor radiculare se bazează pe combinația de
gutaperc ă și sealer. Sealerul considerat la ora actual ă cu ce le mai bune prop rietăți și
materialul de elec ție pentru mul ți clinicieni este AH Plus. Acesta acționează ca un material

38 de etanșare și, datorită fluidității sale, este capabil să obtureze apr oape orice spațiu liber,
chiar ș i acelea care nu au fost atinse î n timpul preparării mecanice , cu condi ția respect ării
unui protocol corect de irigare și obturare.
Aceste tehnici oferă rezultate bune pe termen lung, deoarece canalul radicular este obturat
în cea mai mare proporție de gutapercă și cu un volum mic de seal er. Cantitatea sealerului
trebuie să fie minimă , deoarece acesta fiind solubil în mediul oral , poate duce la o
contam inare bacteriană a canalului în timp. Cu toate aceste avantaje, tehnic ile de obturare
la cald necesită o dotare specială ș i de multe ori co stisitoare pentru un medic dentist.
Dotarea materială trebuie s ă fie însoțită de cunoștințe temeinice , atât teoretice câ t mai ales
practice, teh nica fiind sensibilă la erorile clinice de manipul are a materialelor de obturare și
dispozitive lor de compactare și injectare și putând genera iatrogenii în mâna unui medic cu
mai puțină experiență clinică .
Tehnica ce utilizează un singur con de gutaperc ă este folosit ă încă din fazele inițiale ale
dezvoltării endodonției și rămâne încă foarte populară în rândul medi cilor stomatologi
generaliș ti, fiind rapidă și ușor de realizat. Din păcate, materialele de sigilare utilizate în
prezent nu sunt rezistente la dizolvare a în mediul bucal. Astfel există adesea posibilitatea
ca etanșeitatea obturație i să fie pierdută și spa țiul endodontic să fie recontaminat de
bacteriile remanente.
Tehnica mono con pare c ă poate s ă fie reabordată sub o nouă perspectiv ă prin utilizarea
conurilor de cpnicități ridicate și odată cu apari ția noi lor biomaterialele bioceramice
dezvoltate în ultime le decenii și lansate pe piața stomatologică , așa cum este de exemplu
sealerul BioRoot RCS.
Rezultatele prezentului studiu nu dovedesc o ob turare cu o etanșeitate crescută dacă se
folose ște ca sealer BioRoot, un sealer bioceramic , însă la fel stau lucruril e și în cazul AH
Plus. Tehnica de obtura re mono con de gutapercă și o cantitate considerabilă de sealer pare
să prezinte în continuare deficiențe , chiar dacă evoluția biomaterialelor î n stomatologie a
atins un prag ridicat.
S-a constatat în acest studiu c ă obturarea în ultimii 3 mm apicali prezintă o calitate
îmbun ătățită și acceptabil ă pentru ambele materiale de obtura ție, iar rezultatul este probabil
datorat prepar ări rotative și obturării cu un con de gutapercă cu acelaș i volum ca cel
preparat de instrume ntul rotativ.

39 Totuș i una dintre propriet ățile cele mai importante pentru un material de obturare nu a fost
studiat ă în această lucrare . Solub ilitatea materialului de obturaț ie probabil ca este cea mai
importanta proprie tate a unui sealer , mai ales dacă est e folosit î n tehnica de obturare
monocon.
În studiile din literatura de specialitate asupra propriet ăților diferitor materiale de obturaț ie,
BioRoot RCS prezintă î n mod semn ificativ o solubilitate mai mică decât AH Plus și MTA
Fillapex după imersia în apă distilată pentru 1 minut , dar în mod semnificativ mai mare
dacă timpul de imersie este crescut.
Timpul de inițiere a reacției de priză scăzut pentru BioRoot față de AH Plus prezintă un
dezavantaj clinic important. Un a lt dezavantaj considerabil este consti tuit de modul de
prezentare pulbere -lichid , ceea ce îl face mai dificil de dozat ș i mixat. Raportul de mixare
de o măsură de pulbere la 5 pică turi de lichid este destul de greu de realizat cu exactitate ș i
de adaptat nevoilor clinice, fiind diferită cantit atea de sealer ce necesită mixat ă pentru
obturarea unui molar cu 4 canale sau a unui dinte monocanalar .
Propriet ățile noilor materiale trebuie î n continuare studiate , dar probabil cel mai bun studiu
se va dovedi testu l timpului de utilizare practică curent ă și rezultatele clinice raportate de
de către medicii dentiști
De asemenea , analiza virtuală a volumelor tridimensionale reconstituite pe baza imaginilor
CBCT cred că poate să reprezinte o viitoare direcție de cercetare î n endodonție . Analiza
modelor virt uale ș i printarea 3D a acestor a reprezintă un nou trend în stomatologie și mai
ales î n imp lantologie.

40 CAPITOLUL 4. CAZUISTICA PERSONALĂ

4.1. CAZUL CLINIC 1
Pacie nt: S.R, sex f, 23 ani
Diagnostic: 1.5 și 1.6 tratament e endodontic e incorect realizate , fără complicații
periapical e
Tratament: Retratament endodontic. Perme abilizarea canalelor radiculare după
dezobturare și preparare a rotativ ă cu sistemul Reciproc. Protocol ul de irigare: 30 minute
irigații cu NaOCl 5.25 %, alternativ cu EDTA 17% , irigant fina l: apa distilată . Protocol
obtura re: p roba conurilor de gutapercă ale sistemului Reciproc, după a legerea conului
conform ultimului int rument rotativ utilizat pe toată lungimea de lucru. Obturaț ia
radiculară a fost realizată prin tehnica monocon ș i sealer b ioceramic BioRoot RCS .

Fig. 39. Radi ografie retroalveolară inițială a dinților 1.5 și 1.6.

41
Fig. 40. Radiografie retroalveolară după finalizarea tratamentului prin obturații endodontice .

42 4.2. CAZUL CLINIC 2
Pacie nt: S.R, sex f, 23 ani
Diagnostic: 2.5 și 2.6 tratament e endodontic e incorect realizate , cu complicații periapical e
Tratament: Retratament endodontic. Perme abilizarea canalelor radiculare după
dezobturare și preparare a rotativ ă cu sistemul Reciproc. Protocol ul de irigare: 30 minute
irigații cu NaOCl 5.25 %, alternativ cu EDTA 17% , irigant fina l: apa distilată . Protocol
obtura re: p roba conurilor de gutapercă ale sistemului Reciproc, după a legerea conului
conform ultimului int rument rotativ utilizat pe toată lungimea de lucru. Obturaț ia
radiculară a fost realizată prin tehnica monocon ș i sealer b ioceramic BioRoot RCS .

Fig. 41. Radi ografie retroalveolară inițială a dinților 2.5 și 2 .6.

43
Fig. 42. Radiografie retroalveolară după finalizarea tratamentului prin obturații endodontice .

44 4.3. CAZUL CLINIC 3
Pacie nt: S.R, sex f, 23 ani
Diagnostic: 2.1 și 2.2 tratament e endodontic e incorect realizate , cu complicații periapical e
Tratament: Retratament endodontic. Perme abilizarea canalelor radiculare după
dezobturare și preparare a rotativ ă cu sistemul Reciproc. Protocol ul de irigare: 30 minute
irigații cu NaOCl 5.25 %, alternativ cu EDTA 17% , irigant fina l: apa distilată . Protocol
obtura re: p roba conurilor de gutapercă ale sistemului Reciproc, după a legerea conului
conform ultimului int rument rotativ utilizat pe toată lungimea de lucru. Obturaț ia
radiculară a fost realizată prin tehnica monocon ș i sealer b ioceramic BioRoot RCS .

Fig. 43. Radi ografie retroalveolară inițială a dinților 2.1 și 2.2.

45
Fig. 44. Radiografie retroalveolară după finalizarea tratamentului prin obturații endodontice

46 III. CONCLUZII

1. Etapa de obturare radiculară este responsabilă de blocarea eventualelor bacterii
reziduale din acest spați u, umplerea spațiului endodontic și sigilarea 3D a acestuia,
pentru a se evita infiltrarea bacteriană din canal în zona periapicală și invers .
2. Cantitatea de sealer folosită în cadrul etapei de obturare endodontică trebuie să fie
minimă , iar cea de material de bază maximă, pentru a se evita o contaminare
bacteriană a canalului sau a periapexului, prin solubilitatea sealerilor endodontici la
contactul prelungit cu fluidele tisulare .
3. Studiile clinice au demonstrat că BioRoot RCS oferă o adeziune excelentă la
dentină și la gutapercă, continuă procesul de sigilare și în prezența umezelii
tisulare, reduce riscul de formare a gol urilor în obturația endodontică, cristalizează
în interiorul tubulilor dentinari realizând o sigilare tridimensională (3D) și asigură
astfel o obturație radiculară fără infiltrații și cu un risc scăzut de eșec în timp (35,
36).
4. Datele studiului nostru au demonstrat că t ehnica de obturare monocon de gutaperca
și o cantitate crescută de sealer nu este capabilă să realizeze o obturație endodont ică
etanșă ș i tridimensională a canalului radicular.
5. Din rezultatele studiului nostru reiese de asemenea că folosirea de noi materiale
bioceramice nu pare să aducă îmbunătățiri semnificative î n asociere cu tehnica
monocon , față de sealerii cu polimeri deja clasici în tratamentul endodontic, însă
prezentul studiu nu a cercetat solubilitatea acestora în contact cu fluidele, ci a
investigat prezența golurilor de material rezultate în urma obturării radiculare.
6. Utilizarea CBCT î n evaluarea calității obturației radiculare poate să constituie o
metoda importantă de studiu ș i o posibilă temă de cercetare în continuare .
7. Rezultatele obținute în urma acestei cercetări nu sunt elocvente din punct de vede re
statistic, cercetarea trebuind continuată și colerată cu alte studii referitoare la
folosirea BioRoot RCS în obturațiile endodontice realizate prin tehnica monocon .
8. Din cazuistica personală am observat un dezavantaj considerabil al materialului
BioRoot RCS, și anume modul de prezentare pulbere -lichid (o măsură la 5
picături), ceea ce îl face destul de dificil de dozat, mixat și de adaptat nevoilor
clinice, fiind diferită cantitatea de sealer ce necesită mixată pentru obturarea unui
molar cu 4 canale de exemplu, sau a unui dinte monocanalar .

47 IV. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Siqueira JF, Arujo MCP, Garci a PF, et al . Histologic evaluation of the effectiveness of five
instrumentation techniques for cleaning at the apical third of root canals. J Endod 1997;
23:499 -502.
2. Beatty RG. The effect of standard or serial preparation on single cone obturation. Int
Endod J 1987;20:276 – 81.
3. Pommel L, Camps J. In vitro apical leakage of system B compared with other filli ng
techniques. J Endod. 2001 ;27(7):449 -51.
4. Asheibi F, Qualtrough AJE, Mel lor A, et al. MicroCT Evaluation of Voids in the Filling
Material of Single -Rooted Teeth Obturated with 'i وٴerent Techniques. Journal of Research
and Practice in Dentistry 2014; 14: 1 -10.
5. De-Deus G, Gurgel -Filho ED, Maga lhaes KM, et al. A laboratory analysis of gutta -percha –
filledarea obtained using Нerma fil, System B and lateral condensation. Int Endod J
2006; 39: 378 -383.
6. Oliver CM, Abbott PV. Correlation between clinical success and apical dye penetration. Int
Endod J 2001; 34: 637 -644.
7. Haïkel Y, Freymann M, Fanti V, et al. Apical microleakage of radiolab eled lysozyme over
time in three techniques of root canal obturation. J Endod 2000; 26: 148 -152.
8. McRobert AS, Lumley PJ. An in vitro investigation of coronal leakage with three gutta –
percha backfilling techniques. Int Endod J 1997; 30: 413 -417.
9. Venturi M. Evaluation of canal filling aіer using two warm vertical gutta -percha
compaction techniques in vivo: a preliminary study. Int Endod J 2006; 39: 538 -546.
10. Kontakiotis EG, T zanetakis GN, Loizides AL. A 12 -month longitudinal in vitro leakage
study on a new silico nbasedroot canal filling material (gutta -flow). Oral Surg Oral Med
Oral Pathol Oral Radiol Endod 2007; 103: 854 -859.
11. Jacobson HL, Xia T, Baumgartner JC , et al. Microbial leakage evaluation of the continuous
wave of condensation. J Endod 2002; 28: 269 -271.
12. Jung M, Lommel D, Klimek J. Нe imaging of root canal obturation using micro -CT. Int
Endod J 2005; 38: 617 -626.
13. Nandini S, V elmurugan N, Kandaswamy D. Removal e ٹcienc \ of calcium hydroxide
intracanal medicamentwith two calcium chelators: volumetric analysis us ing spiral CT, an
in vitro study. J Endod 2006; 32: 1097 -1101.
14. Hammad M , Qualtrough A, Silikas N. Evaluation of root canal obturation: a three –
dimensional in vitro study. J Endod 2009; 35: 541 -544.
15. Tyndall DA, Rathore S. Cone -Beam CT Diagnostic Applications: Caries, Periodontal Bone
Assessment, and Endodontic Applications. Dent Clin North Am 2008; 52: 825 -841.
16. Ray HA, Trope M. Periapical status of endodontically treated teethin relation to the
technical quality of the root filling and the coronalrestoration. I nt Endod J 1995; 28:12 -18.
17. Chugal NM, Clive JM, Spångberg LSW. Endodontic infection: somebiologic and treatment
factors associated with outcome. Oral Surg OralMed Oral Pathol Oral Radio and Endod
2003; 96:81 -90.
18. Kakehashi S, Stanley HR, Fitzgerald RJ. The effects of surgicalexposures of pulps in germ –
free and conventional rats. Oral Surg Oral MedOral Pathol 1965; 20:340 -349.
19. Siqueira JF, Arujo MCP, Garcia PF, Fraga RC, Saboia Dantas CJ.Histologic evaluation of
the effectiveness of five instrumentationtechni ques for cleaning at the apical third of root
canals. J Endodon 1997;23:499 -502.
20. Delivanis PD, Mattison GD, Mendel RW. The survivability of F43strain of Streptococcus
sanguis in root canals filled with gutta -percha andProcosol cement. J Endodon 1983;
9:407 -410.
21. Schaeffer MA, White RR, Walton. Determining the Optimal ObturationLength: A Meta –
Analysis of Literature. J Endodon, 2005; 4:271 -274.

48 22. URL www.edsdental.com Accessed on16 April 2009.
23. Grossman LI, Oliet S, Del Rio CE. Endodontic Practice, Chapter 14, O bturation of the root
canal, 255 -259.
24. URL www.dentsply.com Accessed on 15 April 2009.
25. Camps , et al. Bioactivity of a calcium silicate -based endodontic cement (BioRoot™ RCS):
interactions with human periodontal ligament cells in vitro, J Endod 2015 Sept; 4 1 (9):
1469 –73.
26. Dimitrova -Nakov , et al. Bioactivity of BioRoot™ RCS, a root canal sealer, via A4 mouse
pulpal stem cells in vitro. 2015 Dental Materials : available online .
27. Reichl FX, Rothmund L, Shehata M, et al. DNA double -strand breaks caused by new and
contemporary endodontic sealers. Int Endod J. 2015 Nov 17.
28. Schilder H, Goodman A, Aldrich W. The thermomechanical properties ofgutta -percha. I.
The compressibility of gutta -percha. Oral Surg Oral Med OralPathol. 1974; 37;946.
29. Goodman A, Schilder H, Aldric h W. The thermomechanical properties ofgutta -percha. Part
IV. A thermal profile of the warm gutta -percha packingprocedure, Oral Surg Oral Med
Oral Pathol 1981; 51:544.
30. McElroy DL. Physical properties of root canal filling materials. J Am DentAssoc 1955;
50:433.
31. Wong M, Peters DD, Lorton L, Bernier WE. Comparison of gutta -perchafilling techniques:
three chloroform -gutta -percha filling techniques, part 2. JEndodon 1982; 8:4.
32. Oliet S, Sorin SM. Effect of aging on the mechanical properties of hand -rolled gutta -percha
endodontic cones. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1977;43:954.
33. Shipper G, Ørstavik D, Teixeira F, Trope M. An evaluation of microbialleakage in roots
filled with a thermoplastic synthetic polymer -based rootcanal filling material (Resilon™). J
Endodon 2004; 30:342 -347.
34. Ingle JI, Bakland LK. Endodontics. 5th ed. London: BC Decker Inc.; 2002.
35. Atmeh A, Festy F, Banerjee A, et al. Mineral Interaction Zone; A Chemo -morphological
Characterization of T he Dentine -Biodentine Interface . 2012. King's College Lond on Dental
Institute, Biomaterials, Biomimetrics and Biophotonics, London, UK.
36. Bentley K, Janyavula S, Cakir D, et al. Mechanical and Physical Pro perties of Vital Pulp
Materials . School of Dentistry, University of Alabama at Birmingham, Birmingham, AL.