Licenta Denisa 2017 [621818]

1 CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………. …………. …….. 2

PARTEA TEORETICĂ A FENOMENULUI
CAPITOLUL I
GLOBALIZAREA – ÎN CĂUTAREA UNEI DEFINIȚII ………………. ……………………………….4
I.1. Delimitări teoretice …………………………………………………………………………………………………….4
I.2. Fenomenul globalizării și implicațiile sale asupra evoluției societăț ii contemporane ………….5
I.3. Considerații privind dimensiunea și consecințele globalizării ………………………………………….8
I.4. Globalizarea. Efecte si cauze ……………………………………………………………… …………………….14
I.5. Avantaje și dezavantaje ale globalizării ………………………………………………………………………16
CAPITOLUL II
SOCIETATEA ROMANEASCA IN CONTEXTUL GLOBALIZARII
SI AL INTEGRARII EUROPENE ……………………………………………………………………………….18
II.1. România în contextul globalizării – avantaje și dezavantaje …………………………………………18
II.2. Societatea românească și noile provocări ale i ntegrării europene ………………………………….21

PARTEA DE CERCETAREA PRACTICA A FENOMENULUI – Migratia: provocare a
globalizarii

CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETARII
III.1. Migratia – considerente ale cercetarii de specilitate, problema si provocare a
globalizarii si integrarii europene …………………………………………………………………………….23
III.2. Design -ul si variabilele cercetarii ……………………………………………………… …………………….28
III.3. Obiective si ipoteze ……………………………………………………………………………………………….29
III.3. Lot de subiecti ……………………………………………………….. …………………………………………….30
III.4. Intrumentele cercetarii …………………………………………………………………………………………..31
III.5. Rezultatele cercetarii ………………………….. …………………………………………………………………32
III.5.1. Analiza si interpretarea rezultatelor ……………………………………………………………..32

CONCLUZII (propuneri) …………………… ………………………………………………………………………….44

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………..47

ANEXE ………………. ……………………………………………………………………………………………………….50
Anexa 1 – Chestionar privind Tinerii și intenția de a emigra ………………………………………………….51

2 INTRODUCERE

„Globalizarea este o sursă de noi provocări pentru
umanitate. Numai o organizare mondială este capabilă să facă față
provocărilor l a nivel planetar. Când acționăm împreună, suntem
mai puțin vulnerabili față de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare
dintre noi “. Kofi Annan

Globalizarea a condus la apariția unor noi concepte și teorii, atât în spațiul economic, cât
și politic sau soci al, care se aplică pe o realitate dinamică continuă – oamenii, bunurile și
capitalul se mișcă mult mai liber în spațiul internațional.
Această lucrare de licență are ca scop prezentarea fenomenului de globalizare și
identificarea principalelor provocări al e integrării României în Uniunea Europeană, cea mai
actuală fiind migrația.
Metodologia utilizată în acest scop are la bază în principal literatura de specialitate și
articolele apărute referitoare la acest subiect.
Am ales această temă – GLOBALIZARE ȘI ET NOGLOBALIZARE SOCIETATEA
ROMÂNEASCĂ ȘI NOILE PROVOCĂRI ALE INTEGRĂRII EUROPENE – deoarece trăim într -o
nouă eră, diferită de celelalte, era globalizată, în care totul este într -un proces de mișcare, iar
aceasta, în mod expres, a avut impact destul de mare asupra societății românești de după
revoluție dar mai ales în rândul tineriilor care au intenția de a emigra pentru un trai mai bun în
Uniunea Europeană în urma integrării europene la 1 ianuarie 2007.
Totodată, prin această temă foarte importantă aleasă, consider că este un subiect
ultradiscutat și omniprezent în literatura de specialitate și mai ales, în conversațiile cotidiene.
Metodologia utilizată în acest scop are la bază în principal literatura de specialitate și
articolele apărute referitoare la ace st subiect.
Lucrarea a fost coordonată de către doamna prof. Univ. Dr. Ana Rodica Stăiculescu și
este structurată în două părți, prima parte ce cuprinde două capitole iar a doua parte cuprinde un
capitol și se încheie cu concluzii și bibliografie.
Primul c apitol al lucrării se cheamă GLOBALIZAREA – ÎN CĂUTAREA UNEI
DEFINIȚII, cuprinde delimitări teoretice, fenomenul globalizării și implicațiile sale asupra
evoluției societății contemporane, considerații privind dimensiunea și consecințele globalizării,
globalizarea – efecte și cauze, avantaje și dezavantaje ale globalizării.
Globalizarea este un concept care, la ora actuală, ridică multe problematici și controverse
și care marchează toate aspectele vieții noastre. Nu îi putem da acestui fenomen o singură

3 definiție clară, deoarece, lăsându -și amprentele pe toate sectoarele de activitate umană, acesta
este definit din mai multe puncte de vedere: politic, economic, social, cultural.
Într-o altă manieră, am putea spune că este un fenomen multicauzal ce are ca efe cte
faptul că unele evenimente ce se desfășoară într -o parte a planetei creează repercusiuni din ce în
ce mai adânci asupra unor probleme și societăți aflate în cealaltă parte a planetei.
Al doilea capitol se intitulează SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXTUL
GLOBALIZĂRII ȘI AL INTEGRĂRII EUROPENE și ne aduce în discuție România în
contextul globalizării – avantaje și dezavantaje și societatea românească și noile provocări ale
integrării europene.
În fapt, este un subiect interesant, mai ales că, la 1 ianuarie 2017 s -au împlinit 10 ani de
la integrarea europeană.
Pentru ca acest lucru să se înfăptuiască, România a avut de făcut foarte multe schimbări
pe toate planurile și de răspuns la tot atât de multe provocări impuse de globalizare și integrarea
europeană, pr ovocarea cea mai importantă fiind Migrația din România în rândul tineriilor pe
care o voi prezenta și detalia în cel de -al treilea capitol al părții practice a lucrării.
Partea de cercetarea practica a fenomenului cuprinde migrația: provocare a globalizări i.
Capitolul III se numește METODOLOGIA CERCETĂRII și vorbește despre Migrația –
considerente ale cercetării de specialitate, problema și provocare a globalizării și integrării
europene, design -ul și variabilele cercetării, obiective și ipoteze, lotul de s ubiecți, instrumentele
cercetării, rezultatele cercetării prin analiza și interpretarea rezultatelor.
Migrația este un proces social complex, iar abordările sunt nenumărate, fie că avem în
vedere fluxurile de migrație, stocurile de migranți, formele de mig rație, motivațiile, impactul
economic, social și cultural.
Pornind de la considerentele amintite mai sus, cercetarea de față își propune atingerea
următoarelor obiective : identificarea opiniilor tinerilor cu privire la opinia despre viitor, intenția
de a e migra, motivațiile emigrării și destinațiile de migrație externă în funcție de variabilele
independente și identificarea intenției de a emigra, motivațiilor emigrării și destinațiilor de
migrație externă.
Ipotezele cercetării sunt determinate de faptul că intenția de a emigra scade în intensitate
pe măsură ce vârsta respondentului crește; ca migrația are un impact negativ asupra individului;
că că distanța nu este un factor major în domeniul migrației și că migrația o provocare a
globalizării și integrării europene.

4 PARTEA TEORETICĂ A FENOMENULUI
CAPITOLUL I
GLOBALIZAREA – ÎN CĂUTAREA UNEI DEFINIȚII

I.1. Delimitări teoretice

Globalizarea este o realitate a lumii contemporane cu manifestări și repercusiuni
interconectate la toate nivelurile activității u mane – economic, politic, social, cultural, științific,
tehnologic, ecologic. Termenul în sine este unul foarte la modă, folosirea lui fiind adeseori
retorică. Devenit deja un clișeu, termenul are accepțiuni diferite, în funcție de cel care îl
definește. G lobalizarea a fost definită în diverse moduri, în funcție de scopul utilizării definiției,
existând diverse nuanțe. Astfel, un dicționar de științe politice va insista pe trăsăturile politice ale
fenomenului, unul economic pe cele economice. Cert este că n u există o definiție
atotcuprinzătoare și incontestabilă a conceptului.1
Tiberiu Brăilean afirmă în cartea sa Globalizarea: Numele Nimicului că 2 „este greu să
definești un fenomen confuz încă și atât de complex, fiecare autor evidențiind o anumită latură
sau dimensiune a sa”. Prin urmare, voi prezenta în continuare două definiții care sunt considerate
reprezentative, urmând să definesc globalizarea descriptiv, evidențiind caracteristicile ei, în
domenii specifice.
Astfel, în Dicționarul Cambridge al limbi i engleze , globalizarea are în primul rând un
sens economic – ”creșterea schimburilor peste tot în lume, în special prin activitatea marilor
companii care produc și schimbă bunuri în diverse țări” și apoi unul lărgit – procesul prin care
”bunurile și serv iciile disponibile sau influențele sociale și culturale devin treptat si milare în
toate părțile lumii”.
Conform Dicționarului de sociologie Blackwell, „globalizarea este un proces în care viața
socială în interiorul societăților este din ce în ce mai mult afectată de influențele internaționale
bazate pe orice – de la legături politice și comerciale, la muzică, stil vestimentar și mass -media
comune. Poate cea mai puternică formă a globalizării este cea economică, în care planificarea și
controlul se extind de la o concentrare relativ restrânsă – cum ar fi o firmă care face afaceri la
nivel regional sau național – la o concentrare globală, în care întreaga lume servește ca sursă de
forță de muncă, materii prime și piețe”.3

1 Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, 2007, p. 13.
2 Brăilean Tiberiu , Globalizarea. Nenumele nimicului , Iași, Editura Institutul European, 2004, pp. 130 –131.
3 Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, 2007, pp. 13 -14.

5 Termenul de globalizare este de ori gine anglo -saxonă (globalization), sinonim cu
franțuzescul mondialisation și se regăsește astăzi pe buzele tuturor. George Soros, de pildă,
definește globalizarea tot din perspectivă economică, drept „dezvoltarea piețelor financiare,
globale, creșterea cor porațiilor transnaționale și dominația lor crescândă asupra economiilor
naționale”.4
O definiție asemănătoare dă și sociologul Geoge Ritzer, acesta afirmând că „globalizarea
este o perspectivă care pune accentul pe capacitatea unor state moderne și organiz ații în mare
măsură capitaliste de a -și spori puterea și influența pe glob”5, „este cel mai important și amplu
fenomen al prezentului, fiind greu de imaginat un scenariu în urma căruia să -și încetinească
ritmul sau să înceteze”.6
Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv
realizarea integrării internaționale la nivel economic, militar, politic, socio -cultural și de
securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai și de dezvoltare la scară planetară. FMI –
ul defineș te globalizarea drept „creșterea în interdependența economică a țărilor din întreaga
lume prin creșterea volumului și varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul
de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuzi une mai largă a tehnologiei”.7

I.2. Fenomenul globalizării și implicațiile sale asupra evoluției societății
contemporane

În lucrarea sa, Mecanismele globalizării , Joseph E. Stiglitz identifica următoarele aspecte
ale fenomenului globalizării: circulația internațională a ideilor și informațiilor; experiențe
culturale comune; societate civilă globală; mișcare ecologistă globală; cooperare mai intensă
între țările lumii, prin intermediul intensificării circulației bunurilor și serviciilor, a capitalului și
a persoanelor.8 Fenomen complex, cu multiple efecte de natură economică, socială (demografică,
culturală, religioasă) și ecologică, globalizarea poate implica consecințe care pot fi atât pozitive,
cât și negative. Cunoașterea și înțelegerea acestor benefici i și dezavantaje, precum și a
interacțiunilor dintre ele este deosebit de importantă deoarece nesocotirea acestor interacțiuni

4 Ibidem , pp. 14 -15.
5 Ritzer George , Globalizarea nimicului: cultura consumului și paradoxurile abundenței, București , Editura
Humanitas , 2010 , p. 33.
6 Ibidem, p. 241.
7 A nu se înțel ege că aceste fenomene nu existau și înaintea globalizării, însă ritmul lor a fost accentuat de procesul
de globalizare .
8 Avram Cezar, Radu Roxana , Despre globalizare și securitate, suveranitate și intervenție umanitară: nevoia de
reconfigurare a acestor concepte , p.231, disponibil online pe http://npissh.ro/ro/wpcontent/uploads/sites/2/2015/12/
DESPRE -GLOBALIZARE -%C5%9EI -SECURITATE -SUVERANITATE.pdf , accesat la data de 10 aprilie 2017.

6 poate fi extrem de distructivă, generând noi riscuri, pericole și amenințări la adresa securității, în
general, și la adresa secu rității umane, în special.9
Tipuri principale de transformări produse de globalizare: schimbările intervenite în
activitățile sociale, politice și economice la nivelul statelor naționale, precum și în schimburile
inter-regionale; creșterea și diversificar ea sistemelor și rețelelor de comunicație, a modului de
realizare a transferurilor de capital și de efectuare a investițiilor la nivel global; creșterea vitezei
interacțiunilor dintre sistemele și rețelele actuale locale; adâncirea impactului fenomenelor
globale asupra vieții individuale, în special sub aspectul creșterii sentimentului de insecuritate și
al apariției unor noi forme de nesiguranță socială: migrația, criminalitate infantilă, delincvență
urbană, disoluția familiei, amenințări internaționale.10
În viziunea unuia dintre cei mai importanți actori mondiali ai globalizării, G. Soros,
respectivul fenomen cuprinde în primul rând „mișcarea liberă a capitalului însoțită de dominația
crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinațional e asupra economiilor
naționale. Alte componente asociate lui ar fi globalizarea informației și a culturii, răspândirea
televiziunii, a internetului și a celorlalte forme de comunicare, mobilitatea crescută a
comercializării ideilor”
Departe de a întruni consensul în ceea ce privește consecințele sale pozitive asupra
dezvoltării societății contemporane, globalizarea este supusă multor critici, mai ales în ceea ce
privește efectele sale în plan social. Astfel, analistul politic John Kavanagh de la Institutu l de
Cercetări Politice din Washington subliniază faptul că „globalizarea a însemnat pentru cei foarte
bogați mai multe ocazii de a face bani și mult mai rapid. Acele persoane au utilizat tehnologia de
ultimă oră pentru a transporta sume mari de bani în or ice punct de pe glob în câteva secunde și
pentru a specula cu mai multă eficiență. Din păcate, tehnologia nu are nici un efect asupra vieții
celor săraci. De fapt, globalizarea este un paradox: extrem de avantajoasă pentru cei puțini, ea
marginalizează sau exclude două treimi din populația lumii.”11
În același sens se pronunță și o serie de cercetători români. Maria Cobianu -Băcanu, de
pildă, afirmă că „procesele de globalizare, benefice și profitabile pentru marile puteri economice,
militare și tehnologice, c a și pentru concernele și trusturile transfrontaliere, strivesc fără milă și
fără morală țările sărace mici și mijlocii”. Un asemenea fenomen negativ care acompaniază
globalizarea este dispersia acționarilor marilor trusturi economice și financiare, apariț ia

9 Avram Cezar, Radu Roxana , Despre globalizare și securitate, suveran itate și intervenție umanitară: nevoia de
reconfigurare a acestor concepte , p.232. disponibil online pe http://npissh.ro/ro/wpcontent/uploads/sites/2/2015/12/
DESPRE -GLOBALIZARE -%C5%9EI -SECURITATE -SUVERANITATE.pdf , accesat în data de 10 iunie 2017.
10 Ibide m, p.234.
11 Negru Andrei , Comunitatea rurală între global și local. Studiu de caz în zona periurbană a Clujului , Sociologie.
Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj -Napoca, p. 2, disponibil onl ine pe http://www.humanistica.ro/anuare/
2006/ANUAR_2006_humanistica/art06Negru.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.

7 fenomenului „proprietarilor absenți”, care are ca efect, în opinia lui Bauman, deresponsabilizarea
marilor companii în raport cu forța de muncă și cu contextele sociale în care ele acționează la un
moment dat.
Referindu -se la un alt efect social al gl obalizării , cel al migrației internaționale a forței
de muncă calificate, mai ales a aceleia dinspre țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare spre
țările dezvoltate, A. Roth subliniază faptul că acest nou flux migratoriu poate constitui doar o
soluți e individuală pentru o parte infimă din populația acestor țări. Dar poate cel mai grav efect
social al globalizării, care, așa cum am văzut, este benefică doar pentru o mică parte a populației
lumii, este cel al localizării, al fixării într -un anumit spați u a celor mulți.
Aceste două procese – globalizarea, ridicarea la nivel planetar a afacerilor, comerțului și
informațiilor, respectiv localizarea – care comunică strâns între ele, remarcă Z. Bauman, „fac
distincția între condițiile de viață ale populațiil or luate în ansamblu și cele ale diferitelor
segmente din aceste populații. Ceea ce apare drept globalizare pentru unele înseamnă localizare
pentru altele; o nouă libertate în viziunea unora poate lua forma sorții crude și neîndurătoare
pentru altele.
Asemenea efecte negative, crede A. Roth, un susținător fără rezerve al globalizării, se
datorează faptului că, deocamdată, nu sunt elaborate „regulile jocului în procesul de globalizare,
reguli care să apere partenerii mai slabi în fața abuzurilor celor mai puternici, stabilind limite și
impunând obligații acestora din urmă, orientând procesul de așa manieră încât globalizarea să
ducă realmente la reducerea, iar nu la creșterea distanțelor dintre centru și periferie, dintre țările
cele mai dezvoltate și cele subdezvoltate.
Poziția lui A. Roth vizavi de fenomenul globalizării este asemănătoare celei a
susținătorilor „noii ordini economice”, care militau în deceniile opt –nouă ale secolului trecut
pentru instaurarea unei lumi mai bune și mai drepte. De parcă prom otorii globalizării ar urmări
crearea unei societății a bunăstării pentru toți! Deși în discuțiile despre globalizare se pune
accent mai ales pe componentele sale tehnologice, economico -financiare sau politice, fenomenul
este unul pluridimensional, comport ând, în mod evident, și o latură sociologică. În opinia lui J.
Tomlinson, „globalizarea se referă la rețeaua din ce în ce mai amplă și mai densă de
interconexiuni și interdependențe ce caracterizează viața socială modernă”. Încercând, și el, să
circumscrie fenomenul din punct de vedere sociologic, A. Roth afirmă că „procesul actual de
globalizare înseamnă expansiunea modelului social occidental, pătrunderea sa în diferite zone
geografice și țări, până la urmă în toate zonele și țările Terrei.12

12 Negru Andrei , Comunitatea rurală între global și local. Studiu de caz în zona periurbană a Clujului , Sociologie.
Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj -Napoca, p.4, disponibil online pe http://www.humanistica.ro/anuare/
2006/ANUAR_2006_humanistica/art06Negru.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.

8 Există, însă , și fenomene de: fragmentare și slăbire a coeziunii sociale; creștere a
inegalităților atât pe plan intern, cât și între state; exacerbare a atașamentului din punct de vedere
identitar la comunitatea locală sau națională; distrugere a sistemului clasic de ierarhizare a
valorilor.13
Fenomenul globalizării este însoțit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a
învingătorilor” și pășim într -o lume în care există prea puțină milă pentru învinși.14

I.3. Considerații privind dimensiunea și consecințele globa lizării

Dimensiunile globalizării
Dimensiunile sunt strâns legate . Atunci când diferențiem dimensiunile, este important să
observăm că acestea nu pot fi delimitate în mod clar una ce cealaltă. Astfel – pentru a numi doar
un exemplu – problemele globale le gate de mediu nu pot fi cercetate izolat nici de dimensiunea
“economie” și nici de dimensiunea “politică”.
Diferitele dimensiuni formează împreună cu “globalizarea” mulțimi de intersecție
diferite. Este important de văzut ce anume poate fi subordonat conc eptului de globalizare, acesta
neepuizându -se în nici un caz în procesele economice, chiar dacă globalizarea economică poate
fi un punct de start și o forță motrice semnificativă.
La fel de important este și faptul că trebuie să înțelegem că nu totul face parte din
procesul de globalizare și că nu totul este determinat în mod decisiv de acesta. Pentru că și
globalizarea are limite.
Trebuie să ținem cont de acest lucru.Pe de o parte, vorbim de mulțimi de intersecție de
dimensiuni diferite, pe de cealaltă, de un concept de forță, utilizat în toate domeniile. Pentru a -i
putea determina limitările, trebuie să ne distanțăm de toate acestea.
a) Dimensiunea economică.
Exemple în ceea ce privește dimensiunile globalizării pot fi extrase fără probleme din
presa de zi c u zi, dimensiunea economică aflându -se de cele mai multe ori pe primul loc
(creșterea enormă a comerțului și a investițiilor directe, globalizarea piețelor financiare,
producție integrată la nivel transnațional, corporații transnaționale, competiție la niv el local).15

13 Dinicu Anca , (Asist.univ). Fața nedorită a globalizării: cri ma organizată și terorismul , disponibil online pe
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.
14 Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , În Economie teoretică și aplicată , Volumu l XIX
(2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice, București, p.88, disponibil online pe http://store.
ectap.ro/articole/779_ro.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.
15 Găină Andra (drd.), Considerații privind dimensiunea și consecințel e globalizării, Revista de Stiinte Juridice,
p.225, disponibil online pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/ B10AndraGaina.pdf , accesat în data
de 10 aprilie 2017.

9 Din punct de vedere economic , globalizarea presupune: mondializarea cererii și a
ofertei; apariția și intensificarea concurenței globale; extinderea capitalismului și a economiei de
piață la scară globală.
În particular, sub aspect monetar și f inanciar, globalizarea are 4 moduri de manifestare:16
1. Creșterea frecvenței operatorilor privați, care joacă neîntrerupt între piețe, ca urmare marile
piețe scapă de sub controlul statelor și al marilor bănci.
2. Conformarea autorităților publice la piețe, astf el că băncile centrale nu controlează fluxurile.
3. Sistematizarea concertării.
4. Solidaritatea mondială este haotică.17
b) Dimensiunea "mediu ambiant".
Unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau
tăierea pădurilor tropic ale ilustrează în modul cel mai impresionant fenomenul globalizării,
pentru că, în acest caz este vorba în mod cert despre probleme globale care necesită o abordare
globală. Evident că și în domeniul mediului ambiant există probleme de ordin regional și lo cal,
chiar dacă acestea au un caracter ce depășește uneori granițele, cum ar fi poluarea râurilor. Există
însă și alte situații, ce nu țin de elemente precum spațiu și timp. De exemplu, supraviețuirea unor
state insulare de mici dimensiuni, care au constit uit împreună organizația AOSIS și care sunt
amenințate la modul cel mai serios de creșterea necontenită a nivelului mării, depinde de
comportamentul tuturor oamenilor din lume, și în special al celor din țările industrializate ultra –
dezvoltate.
c) Dimensiune a socială
Lumea a devenit un „global village “, rețelele inovatoare de comunicare la mare distanță
(chat, e -mail) adăugându -se comunităților tradiționale precum familia sau vecinătatea. Totuși ele
nu pot înlocui aceste sfere tradiționale de comunicare, pen tru a numi doar un exemplu din cadrul
dimensiunii sociale.18
Din punct de vedere social , globalizarea presupune:
 Tendința de uniformizare a consumului (existența produselor standardizate).
 Omogenizarea mecanismelor și traiectoriilor de participare socială ( sisteme educative,
participarea la viața profesională, la cea politică).
 Mobilitate umană fără precedent. Totuși, aici trebuie precizat faptul că oamenii au o
mobilitate mai mică în comparație cu bunurile și serviciile (ca să numai vorbim de fluxurile

16 Moreau Defarges, , La „Constitution” européenne en question , traducere, Edi tions d`Organisation, 2004, p.70.
17 Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, 2007, pp. 16 -18.
18 Găină Andra (drd.), Considerații privind dimensiunea și consecințele globalizării, Revista de Stiinte Juridice,
p.225, disponibil on line pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/ B10AndraGaina.pdf , accesat în data
de 10 aprilie 2017.

10 de capital), din cauza unor formalități precum controalele vamale, politicile imigraționiste
sau cele privind azilul.
 Stratificarea socială pe criterii economice și profesionale, formarea elitelor dar și excluderea
marginilor. Ca efect specific al globalizării asistăm la solidarizarea elitelor, la formarea unor
comunități (de interese, profesionale) transnaționale; de exemplu, avocatul român se simte
mai apropiat din punctul de vedere al stilului de viață și al aspirațiilor profesionale de
avocatul francez, dec ât de un român din alt câmp profesional. De asemenea, se observă
polarizarea economică a oricărei societăți, precum și creșterea inegalităților între cei mai
bogați și cei mai săraci. Astfel, există un Sud în Nord, și un Nord în Sud, adică există
categorii bogate, influențe și integrate în cadrul țărilor sărace, și categorii sărace și
marginalizate, în cadrul țărilor bogate.
 Relații la distanță, unele chiar virtuale (fără a întâlni față în față persoanele respective), în
diverse domenii.19
 Mișcări sociale: drepturile femeilor, ale homosexualilor, ale animalelor, manifestări
împotriva intervențiilor militare etc.20
 Prezența unor fenomene sociale: sărăcia, excluderea socială, migrația , maladii de genul
HIV/SIDA, diferite tipuri de cancer. 21
„Globalizarea ar put ea fi pusă în pericol, dacă rata mortalității ar crește în unele țări
importante la câteva milioane, iar răspândirea bolii ar putea opri într -o perioadă mai mare de
timp călătoriile în întreaga lume și comerțul mondial”.22
Cauzele fenomenelor globale și gr adul în care societățile contribuie la apariția,
menținerea și dezvoltarea acestor fenomene determină contribuția financiară a fiecărei societăți
la luarea măsurilor de diminuare sau încetinire a efectelor, deci globalizarea presupune efecte
asupra economi ilor, provocate de un fenomen care acționează pe toată planeta.23
d) Dimensiunea culturală
Producțiile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot în lume, iar „americanizarea “culturii
mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale și locale nu dispar însă din această cauză.

19 Mediatorii la care ne referim aici sunt mijloacele moderne de comunicare, de la telefon, la internet și până la
mass -media.
20 Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, 2007, pp. 22 -23.
21 Raiu Sergiu -Lucian , Procesul globalizării în România în „Revista română de Sociologie”, nr. 3 -4, București,
2011, p. 378.
22 Consiliul Național de Informații al SUA , Lumea în 2020: o schiță a viitoruluiglobal, Chișinău, Editura Cartier,
2008, p. 46.
23 Raiu Sergiu -Lucian , Procesul globalizării în România în „Revista română de Sociologie”, nr. 3 -4, București,
2011, p. 378.

11 Din contră: informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale
globalizării.24
Din punct de vedere cultural , globalizarea presupune:
 Uniformizarea consumului cultural (filme, cărți, muzică) datorită circu lației informației,
ideilor, a oamenilor și a produselor culturale și a sprijinului din partea unor rețele de
distribuție bine puse la punct.
 Crearea unui star sistem internațional (persoane ca Michael Jackson, Zineadine Zidane sau
Shakira sunt cunoscute peste tot în lume);
 Formarea unor grupuri de consumatori pasionați de același produs (fie că e vorba de muzica
Madonnei, de Harry Potter sau de Stăpânul Inelelor), care comunică între ei sau chiar se
întâlnesc în forumuri ale fanilor. Tot astfel, se creeaz ă subculturi și contraculturi
transnaționale – cu semne și simboluri identitare clare, care merg de la vestimentație la stilul
de viață – pe baza unor similarități de consum sau a unor pasiuni (rockerii, hip -hop-erii,
motocicliștii). De asemenea, se întâln esc relații transnaționale coagulate în jurul unor idei
(mișcări pacifiste, ecologiste, feministe);
 Impunerea câtorva limbi de circulație internațională cu evidentă predominanță a englezei;
 Dezvoltarea mass -media ca mijloc de informație și ca liant între d iversele zone ale lumii
(activitatea agenților de știri, a corespondenților străini, precum și interesul pentru
evenimentele internaționale).25
e) Dimensiunea ecologică
Din această dimensiune, globalizarea presupune:
Apariția unor fenomene care afectează într eaga planetă – deteriorarea stratului de
Ozon, schimbarea climei, efectul de seră.
„Cele mai amenințătoare fenomene globale de degradare a mediului sunt provocate de
acțiunea necontrolată a societății umane asupra mediului natural.
Schimbarea climei și înc ălzirea globală sunt consecințele directe ale intervenției omului,
prin defrișarea nesăbuită a pădurilor.
Ele duc la subțierea stratului de ozon, din cauza încărcării atmosferei cu diferite gaze, din
care se remarcă dioxidul de carbon; la incapacitatea oce anelor de a mai prelua, prin absorbție,
gazele; la topirea calotelor glaciare polare; la ploi acide și la poluarea cursurilor râurilor, din
cauza deversărilor deșeurilor industriale provenite din arderile de combustibil fosil cu conținut
de sulf. Toate ace stea conduc la poluarea transfrontalieră, la schimbări ale ecosistemelor și

24 Găină Andra (drd.), Considerații privind dimensiunea și con secințele globalizării, Revista de Stiinte Juridice,
p.224, disponibil online pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/ B10AndraGaina.pdf , accesat în data
de 10 aprilie 2017.
25 Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen , 2007, pp. 23 -24.

12 reducerea diversităților acestora, la diminuarea fertilității solurilor, la migrații și tulburări
sociale”.26
Creșterea cantității de dioxid de carbon în atmosferă mărește viteza t urbionară de rotație a
aerului în jurul planetei, acesta fiind efectul de seră, care mai depinde și de creșterea temperaturii
în atmosferă și în sol. Oamenii de știință care studiază încălzirea globală au observat că această
creștere a temperaturii solului este cam de trei ori mai mare decât a fost în ultima sută de ani,
acest fapt determinând încălzirea atmosferei planetei deasupra solului cam cu 6˚ –7˚ C, astfel că
2/3 din ghețarii de la cei doi poli ai Pământului se topesc, deci nivelul râurilor și oceane lor crește
cu 16 metri înălțime – marginile continentelor se vor scufunda și aceasta în mai puțin de 100 de
ani. În plus, s -a mai observat apariția unei găuri în stratul de ozon al atmosferei, care se mărește
fără a se ști de ce, dar se văd efectele. Are l oc pătrunderea razelor ultraviolete de la soare, cu
efecte negative, nocive, asupra mediului, oamenilor și animalelor.
„Nu pot fi uitate distrugerile de vieți omenești și de bunuri, provocate de valurile uriașe și
cu forță devastatoare, produse de tsunami din Oceanul Indian – 2004; uraganul Katrina din
Golful Mexic – 2005; de seismul din Asia de sud (Cașmir) – 2005 sau de cel din Chile și mai
recent cel din Haiti; de inundațiile și deplasările de teren din America de Sud – 2005; de
inundațiile devastatoare din Europa – 2005; la care se adaugă El Niño, fenomenul care
interacționează cu atmosfera și hidrosfera și care, prin încălzirea la suprafață a Oceanului Pacific,
ca și prin modificări ale climei, produce secete și furtuni, precipitații, inundații și cicl oane, ploi,
taifunuri și uragane violente pe suprafețe întinse și cu intensități tot mai accentuate”.
Se știe că astfel de fenomene de încălzire și perioade de glaciațiune au mai fost de vreo
două trei ori până acum și totuși specia umană a supraviețuit. Măsurile care trebuie luate pentru a
se estompa încălzirea globală sunt diminuarea cantității dioxidului de carbon și creșterea
numărului de păduri, până se ajunge la un echilibru, adică să nu poluăm mai mult decât „poate
înghiți pădurea”.
Așadar, e inutil să încercăm să oprim acest fenomen, ceea ce trebuie să facem este să ne
adaptăm, iar unul din mecanismele de adaptare, în funcție de evoluția climatică, este deplasarea
în zone care permit supraviețuirea (deoarece frigul sau căldura nu vin peste tot deoda tă), deci
timp pentru a lua măsuri există. Unii dintre noi ar trebui să aflăm cauzele, investind timp, bani,
efort, iar alții să acționăm direct asupra efectelor (de pildă plantând copaci).27
„O serie de țări mari, cum ar fi China, Rusia, Brazilia, Indonez ia, figurează pe locuri de
frunte în clasamentul țărilor poluante. Numai că și aici apar diferențe. Brazilia și Indonezia sunt
poluante nu pentru că ar emite o cantitate mare de gaze cu efect de seră, ci din cauza defrișării

26 Stănescu Vasile , Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizație…, Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2009, p. 28.
27 Raiu Sergiu -Lucian , Procesul globalizării în România în „Revista română de Sociologie”, nr. 3 -4, București,
2011, pp. 375 -376.

13 masive, care, pe de o parte, re duce capacitatea planetei de a absorbi bioxidul de carbon, pe de
alta, eliberează în atmosferă o mare cantitate de CO 2, depozitat în vegetație și sol. Ambele țări s –
au angajat să reducă ritmul despăduririlor în următorii 10 ani – Brazilia cu 70%, Indonezia cu
50%”28.
 Consecințele globalizării
Sunt dintre cele mai diverse. Astfel:
 apar oportunități extraordinare pentru unele state, permițându -le să valorifice într -un mod
superior avantajele oferite de progresul tehnologic și de deschiderea piețelor;
 sunt r eduse distanțele și se permite comunicarea în timp real;
 se formează o conștiință globală care reclamă, la modul ideal, și o abordare la scară
planetară a problemelor;
 apar preocupări legate de creșterea inegalităților pe plan intern și extern; vechiul c onflict
între Nordul bogat și Sudul sărac fiind înlocuit de o nouă diviziune a muncii;
 se inaugurează o epocă de severă inegalitate, în primul rând, printr -o deteriorare a
distribuției veniturilor, ceea ce face ca procesul analizat să fie tot mai mult aso ciat cu viața
de zi cu zi;
 statul -națiune are de înfruntat concurenți serioși (organizațiile guvernamentale internaționale
și corporațiile multinaționale) în privința primordialității pe scena internațională.29
Globalizarea ne afectează pe toți în mod dire ct. În acest context, un rol important îl joacă
o evaluare chibzuită a oportunităților și riscurilor pe care le presupune globalizare, distanțându –
ne de tendințele actuale de demonizare, sau, dimpotrivă, de preamărire a consecințelor acestui
fenomen. În ca zul consecințelor globalizării, dezbaterile publice aduc în prim -plan diverse
cuvinte la modă, care trebuie, la rândul lor, chestionate și analizate. Aceste fenomene nu sunt
însă noi – ele sunt cunoscute și discutate începând din anii 70 sub termenul de „i nterdependență
“–, procesele s -au accelerat însă, atingând dimensiuni noi atât din punct de vedere calitativ cât și
cantitativ. Aceasta este de fapt noutatea adusă de globalizare.30
La capitolul provocări pe lista lucrurilor de gestionat par a se adăuga di n ce în ce mai
multe probleme. Greu de făcut o ierarhie în funcție de importanța și de prioritatea acestora, însă
aleator pot fi amintite: reconsiderarea statului, a suveranității sale, determinată de regionalizare și
de globalizare, presupunând transferur i de atribute ale suveranității, permeabilitatea granițelor și
apariția organismelor suprastatale; ciocnirea mai multor civilizații, din diferențierea dramatică a

28 Dobrescu Paul , Viclenia globalizării: asaltul asupra puterii americane , Iași, Institutul European, 2010, p. 255.
29 Dinicu Anca (Asist. Univ.), Globalizarea contemporană și formele sale de manifestare , p.5, disponibil online pe
http://www.armyacade my.ro/reviste/4_2004/a8.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.
30 Găină Andra (drd.), Considerații privind dimensiunea și consecințele globalizării, Revista de Stiinte Juridice,
p.226, disponibil online pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RS J3/ B10AndraGaina.pdf , accesat în data
de 10 aprilie 2017.

14 capacităților economice și tehnico -științifice și chiar subordonarea politicului marilor fuzi uni
economice și financiar -bancare; economia subterană, conexată internaționalizării terorismului și
crimei organizate, drogurile; explozia demografică, paralel cu cronicizarea sărăciei; degradarea
mediului natural, poluarea cu consecințe majore asupra viu lui; translația stărilor conflictuale de
la nivel regional la nivel global; migrația.31

I.4. Globalizarea. Efecte și cauze

În literatura de specialitate, globalizarea este definită ca fiind un proces complex, care
provoacă efecte și cauze asupra tuturor domeniilor de activitate umană.
 Efectele globalizării
Efectele globalizării sunt multiple și au intensități variate, ceea ce poate conduce la o
integrare și asimilare deplină, necondiționată de către societățile unor state sau la o anumită
reticență, dacă nu chiar ostilitate, în acceptarea lor de către altele. Efectele sunt pozitive și
negative, așa după cum însuși procesul ce le generează poate uni sau dezbină omenirea. Efectele
pot fi economice, culturale, religioase și sociale. Înțelegerea acestor aspect e este importantă
pentru că interacțiunea dintre ele poate fi constructivă sau distructivă, poate accelera ritmul și
complexitatea transformărilor la nivel global sau, dimpotrivă, le poate reduce.32
Efectele globalizării sunt multiple putând uni sau dezbină umanitatea. Putem discerne
efecte pozitive și negative, precum:
 efecte pozitive : internaționalizarea producției datorită firmelor cu activitate globală;
asimilarea rapidă a noilor tehnologii; privatizarea capătă proporții mondiale;
telecomunicațiile elimi nă distanțele și apropie fizic oamenii și asigură conștientizarea
problemelor globale; piețele financiare și comerciale trec în faza de integrare a activității și
funcționării lor; încurajarea reformelor politice și economice; întărirea dorinței oamenilor de
a trăi într -un sistem guvernat de lege și prin lege; stimularea integrării; îmbogățirea culturală
prin simbioză și convergență.
 efecte negative : fragmentarea și slăbirea coeziunii sociale; creșterea inegalităților pe plan
intern și extern; distrugerea s istemului clasic de ierarhizare a valorilor; sărăcirea valorilor
culturale și naționale sub presiunea globalizării și extinderii tehnicilor de informare și
comunicare; folosirea unor metode legale și financiare sofisticate de a atinge limitele legilor

31 Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , In Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX
(2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice, București, p.73, disponib il online pe http://store.
ectap.ro/articole/779_ro.pdf , accesat in 20 iunie 2017.
32 Dinicu Anca . (Asist.univ). Fața nedorită a globalizării: crima organizată și terorismul , disponibil online pe
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28 .pdf, accesat la data de 08 iunie 2017.

15 și standardelor locale pentru a controla balanța dintre muncă și servicii ale unor regiuni
inegal dezvoltate și a le întoarce împotriva lor; răspândirea capitalismului din țările
dezvoltate către țările în curs de dezvoltare; migrația forței de muncă și emigra ția.33
Efectele negative ale globalizării constau, în principal, în faptul că, cel puțin până în
prezent, are loc o tendință de concentrare a puterii de decizie în mâinile marilor companii.
Acestea, printr -o dezvoltare tot mai accentuată, pot scăpa de sub c ontrolul statelor, își pot
promova politicile fără a mai ține seama de restricțiile impuse de statele naționale, pot sufoca
firmele mai mici concurente, pot determina o excesivă aglomerație de bogăție la un pol al
omenirii și o sărăcie generalizată în alte părți ale globului.34
Globalizarea creează oportunități deosebite și conduce la progres în anumite domenii:
producția s -a internaționalizat grație firmelor cu activitate globală; privatizarea a căpătat
proporții mondiale; noile tehnologii sunt mai ușor de asimilat; comunicațiile elimină distanțele și
apropie fizic oamenii; problemele globale sunt acum, parte a conștiinței noastre.35
 Cauzele globalizării
„Dinamica globalizării este controlată de forțele economice, totuși consecințele sale cele
mai importante țin de domeniul politic “(Klaus Müller). Cele mai des invocate cauze, fără ca
lista să fie însă completă sunt: internetul (tehnologia), cheltuielile și viteza de transport, sfârșitul
războiului rece, probleme globale (climă, migrație), liberalizare.
Inter netul este, din multe puncte de vedere, emblema globalizării. Globalizarea piețelor
financiare, transferul unor sume inimaginabile în câteva secunde în jurul globului nu ar fi
posibile fără această tehnologie, nici organizarea producției integrate la nivel transnațional.
Scăderea rapidă a cheltuielilor de transport se datorează avântului incredibil pe care l -a
cunoscut comerțul, un alt element definitoriu al globalizării economice, mărfurile putând fi astfel
transportate mult mai rapid.
Sfârșitul Războiul ui Rece a fost de asemenea deseori indicat că fiind una din cauzele
globalizării. Dacă în conflictul dintre est și vest lumea era împărțită în două tabere care
întrețineau puține relații între ele, această delimitare – „Cortina de Fier “ – a căzut în 1989/9 0.
Statele care aparțineau „blocului estic “s -au deschis în direcția pieții mondiale. Tot mai multe
state se încred în democrație și economie de piață ca principii de organizare fundamentale.

33 Isac Claudia (lect.uni.dr. Univ. Din Petrosani). Ecobici Nicolae (lect.univ.dr. Univ. Ctin Brancusi din Tg Jiu).
Efectele globalizării , disponibil online pe http://www.utgjiu.ro/revista /ec/pdf/2007 -01/8_Isac%2 0Claudia%20.pdf ,
accesat în data de 10 aprilie 2017.
34 Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , In Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX
(2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice, București, p.83, disponibil o nline pe http://store.
ectap.ro/articole/779_ro.pdf , accesat in 20 iunie 2017.
35 Dinicu Anca . (Asist.univ). Fața nedorită a globalizării: crima organizată și terorismul , disponibil online pe
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf , accesat la data de 10 aprilie 2017.

16 Problemele globale (climă, migrația ) au un rol deosebit de impo rtant, în special la nivel
de conștiință. Dovadă pentru acest lucru nu sunt numai magazinele tip „One World “din statele
industrializate și ultra -dezvoltate. Problemele globale au nevoie însă și de o internaționalizare a
politicii, stimulând dezvoltarea un ei conștiințe globale.36
Migrația este considerată una dintre provocările globalizării reprezentative ale începutului
secolului XXI, având în vedere că din ce în ce mai mulți oameni sunt în mișcare astăzi decât în
orice alt punct al istoriei umane. În prez ent, sunt aproximativ 192 milioane de oameni care
locuiesc în afara țării natale, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din populația lumii.
În medie, acest lucru înseamnă că una din 33 persoane în lume este emigrant.
Migrația implică multiple perspective; s -a ajuns însă la o recunoaștere globală că migrația
este o componentă esențială și inevitabilă a vieții economice și sociale a fiecărui stat și că ar
trebui gestionată eficient, atât în beneficiul indivizilor, cât și în beneficiul societății.
Una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI privind globalizarea, este migrația
internaționala atât în beneficiul țărilor de proveniență, de destinație și de tranzit, cât și în
beneficiul migranților.37

I.5. Avantaje și dezavantaje ale globalizării

Globalizarea ne afectează pe toți în mod direct. În acest context, importantă și utilă ar fi o
evaluare chibzuită a oportunităților și riscurilor pe care le presupune globalizarea, distanțându -ne
de tendințele actuale de demonizare sau, dimpotrivă, de preamărire a con secințelor acestui
fenomen. Obiectiv vorbind, globalizarea nu poate fi făcută vinovată pentru toate relele cu care se
confruntă astăzi omenirea, oricâtă nevoie am avea de un țap ispășitor. Există în mod clar și
anumite efecte benefice care au survenit și d atorită expansiunii acestui fenomen. Dacă a reușit
ceva, globalizarea a obligat țările să -și îmbunătățească eficiența sau, cel puțin, să reducă rolul
guvernării în economie. Însă, a dus în același timp la creșterea interdependențelor și a crescut
pericolul de propagare a problemelor interne ale anumitor țări, zone.
Globalizarea a redus sentimentul de izolare care domina în atâtea țări sărace și a oferit
multora dintre locuitorii acestora accesul la cunoaștere. De asemenea, o campanie publică bine
Orchestrat ă a determinat comunitatea internațională să anuleze datoriile unor țări foarte sărace.

36 Găină Andra (drd.), Considerații privind dimensiunea și consecințele globalizării, Revista de Stiinte Juridice,
p.225, disponibil online pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/ B10AndraGaina.pdf , accesat i n 20
iunie 2017.
37Integrarea României în Uniunea Europeană – Oportunități și provocări , Supliment al Revistei de Economie
teoretică și aplicată, Vol. II, p.123, disponibil online pe http://store.ectap.ro/suplimente/simpozion_ager_
2007_vol2_ro.pdf , accesa t în data de 10 aprilie 2017.

17 Cu certitudine, globalizarea limitează spațiul de acțiune al politicilor și al economiilor
naționale, însă oferă avantajul unei soluționări mai rapide a acelor probleme care nu pot, prin
însăși natura și complexitatea lor, să fie soluționate decât la nivel global: repartizarea resurselor,
accesul la tehnologie și informație, probleme ecologice, combaterea extremismelor
contemporane de orice natură. Acuzată și de tendința de omogenizare și de standardizare a
culturilor, globalizarea poate oferi și în acest domeniu anumite beneficii. În mod paradoxal, se
manifestă un interes tot mai crescut pentru culturile pierdute, pentru limbile ignorate, pentru
tradiții pe cale de dispa riție și pentru recuperarea și răspândirea acestora prin mijloace
neexistente înainte.
Cei care condamnă globalizarea neglijează beneficiile pe care le -a adus lumii, dar cei care
o proslăvesc se află într -o eroare mult mai mare. În viziunea lor, globalizar ea este echivalentă cu
progresul. Țările în curs de dezvoltare sunt nevoite să o accepte dacă vor să se dezvolte și să
combată sărăcia, însă pentru foarte mulți locuitorii ai acestor țări, și nu numai, globalizarea nu a
adus deloc beneficiile mult promise.38
Impactul pe care îl poate avea globalizarea asupra țărilor în curs de dezvoltare, și în
principal asupra locuitorilor din aceste țări, poate ajunge a fi unul devastator. Este foarte adevărat
faptul că globalizarea poate fi benefică prin efectele produse de suprimarea barierelor, de
integrarea economiilor naționale, având potențial de a îmbunătăți situația economică a
locuitorilor Terrei, însă pentru a face acest lucru posibil este necesar un alt mod de gestionare a
lucrurilor. Dacă, în majoritatea cazuril or, binefacerile globalizării au fost mai mici decât pretind
partizanii săi, prețul plătit a fost net superior beneficiilor obținute: mediul înconjurător a fost
afectat ireversibil, corupția a cangrenat clasa politică, iar rapiditate schimbărilor care inte rvin zi
de zi nu acordă timp țărilor să se adapteze sau să țină pasul.
Globalizarea a produs o alocare defectuoasă a resurselor între bunurile private și cele
publice. Cu toate cele menționate, prea puține resurse au fost alocate corectării deficiențelor ș i
daunelor globalizării. Desigur că nu globalizarea este cea responsabilă de aceste realități dar
susținătorii procesului argumentează că aceasta ajută la ridicarea nivelului de trai… fapt încă
nedemonstrat… Important este în final dacă această interac țiune este în beneficiul doar al unor
actori sau în beneficiul tuturor, dacă tot se numește globalizare procesul.39

38 Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , In Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX
(2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice, București, pp.82 -83, disponibil online pe http://store.
ectap.ro/articole/779_ro.pdf , accesat în data de 10 aprilie 2017.
39 Ibidem , pp.83 -84.

18 CAPITOLUL II
SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎN CONTEXTUL
GLOBALIZĂRII ȘI AL INTEGRĂRII EUROPENE

II.1. România în contextul globalizării – avantaje ș i dezavantaje

Lumea se află într -un proces de schimbare și o dată cu ea, și România. Lucrurile pe care
altădată le -am fi considerat eterne le vedem astăzi dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian.
Putem să observăm cu ușurință rămășițele societății i ndustriale în curs de dispariție:
uzinele, combinatele, orașele industriale moarte. O lume care apune, o alta ce răsare în loc. Pe
perioada unui secol, România și -a refăcut unitatea națională, trecând de la o economie
preponderent agrară la una industrială (în anul 1945, avea încă cel mai mare procent de populație
rurală din Europa – 80% – Ungaria situându -se pe locul următor cu un procent de 70%), a luptat,
cu un rol important, în cele două războaie mondiale, a pierdut teritorii tradiționale, a trecut prin
experimentul comunist și și -a regăsit vocația europeană prin singură revoluție anticomunistă
sângeroasă din fostul lagăr bolșevic.
Dar, în același timp, țara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are
„petrol și grâu” este astăzi una d intre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al
PIB pe cap de locuitor, iar nivelul producției sale industriale (în medie pe ultimii zece ani) se
situează undeva la nivelul a 60% din producția anului 1989 – cel mai prost an al regimului
planificat. Iar politicienii săi caută încă cu disperare soluții pentru redresarea economiei.40
Însă o țară sărăcăcioasă, modestă și lipsită de un proiect economico -social valabil este cu
atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul și mai lipsită d e apărare în fața
provocărilor presupuse de globalizare . Una din problemele actuale cu care se confruntă România
este produsă de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spațiul comunist, al
economiei dirijate și controlate de stat sub semnul mitului muncitorului și al industriei , România
se află printre ultimele țări care beneficiază de revoluția transporturilor, a comunicațiilor, a
productivității muncii și a informației.
Abia după 1990, într -un mod sfios și nesigur, societatea informaționa lă și-a început
intrarea în zona noastră iar datorită stării de nepregătire în care ne aflăm, efectele sale au fost
zdrobitoare. Factorii ca produsele scumpe, o economie ineficientă, inflația galopantă,
devastatoarea competiție occidentală, toți au pus rap id la colț economia românească.

40 Chirovici Eugen Ovidiu , Națiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 115.

19 Întâlnirea cu Occidentul s -a petrecut într -un mod rapid și dramatic, luând forma unui val
devastator care a lăsat urmări asupra țării noastre – 2 milioane de șomeri, 1 milion de locuitori
mai puțin, un procent de 85% din pop ulație trăind în sărăcie și cu aproximativ 5,5 milioane de
pensionari. Cu alte cuvinte, o țară epuizată.
Consecințele globalizării asupra României pot fi de două tipuri . Primele dintre ele sunt
cele pozitive. România are nevoie de capital străin investițio nal pentru dezvoltare, neputând să -și
producă acest capital doar cu ajutorul surselor interne.
Fiind o țară cu potențiale economice multiple – de la turism și agricultură la industria
petrolieră și metalurgică – România se poate transforma într -o țară atr activă pentru capitalul
străin, dacă îi asigură acestuia condiții interne (legislative, fiscale) favorabile. Schimbarea rapidă
de capital urmată de globalizare – în care companiile își pierd clasica identitate „națională” – se
poate dovedi avantajoasă pent ru București în condițiile unei forțe de muncă înalt calificate dar
comparativ ieftine.41
Pe de altă parte, consecințele negative, sau mai corect spus, riscurile presupuse de
globalizare nu sunt deloc de neglijat. În primul rând, trebuie analizate riscurile economice.
În cazul în care nu depășim descurajarea economică actuală și va rămâne departe de
structurile economice și de securitate – NATO și UE, Bucureștiul poate rămâne suspendat nu
într-o „zonă gri”, ci într -o „margine a Imperiului” sinonimă cu subdez voltarea în accepțiunea
clasică a termenului, cu un rol economic, politic și militar neînsemnat în plan continental și
internațional, ba chiar și regional.
Spre fericirea noastră putem spune că am parcurs jumătate de drum pentru că s -a produs,
cu sacrifici i într -adevăr, integrarea în structurile NATO. Deschiderea economică nu presupune
doar avantaje ci și considerabile dezavantaje. O economie deschisă reprezintă o economie care
va absorbi mai rapid și mai dramatic șocurile externe.
Cât despre riscurile lega te de securitate, Bucureștiul rămâne vulnerabil în fața crimei
organizate, așa cum o demonstrează faptul că în doar zece ani România a trecut de la stadiul de
țară de tranzit pentru droguri la cel de țară consumatoare, apoi la cel de țară producătoare.
Pe lângă toate aceste riscuri, trebuie să vorbim și de cele sociale. Împărțirea severă între
clasa celor foarte bogați (prea puțini) și clasa celor foarte săraci (prea mulți) creează tensiuni
sociale deloc propice pentru dezvoltarea unei democrații consolidat e.
O asemenea evoluție nu este în mod necesar un rezultat al globalizării dar aceasta are
darul de a accelera anumite fenomene cu rădăcini locale și de a le croniciza evoluția. În aceste
condiții, riscurile de apariție a unor fenomene de tip anarhist/antig lobalizare sunt foarte mari.

41 http://www.e -antropolog.ro/2012/09/globalizare -cazul -romanesc -2/ accesat la data de 25 aprilie 2017.

20 Valorile ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se îndrepte spre
normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie, creșterea celor din sfera
serviciilor, are loc un transfer din spațiul urban în spațiul rural, ceea ce este iar un semn bun.
Numărul persoanelor ce urmează studii universitare și al celor care se perfecționează a crescut –
studii de Masterat, Doctorat, s -a mărit numărul specialiștilor în informatică, cercetare și în
comunicar e, ramurile de vârf ale economiei moderne. Apar însă și acțiuni haotice, ceea ce
ilustrează că încă nu ne-am aliniat societății informaționale. Astfel, aproximativ 40% din
populație își câștigă existența din agricultură sau din domenii asemănătoare în timp ce cifra
normală trebuie să oscileze între 5 și 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură și o
înrăutățire a condițiilor de muncă din această zonă pentru echilibrarea situației.42
Dacă industria și agricultură sunt în continuă reducere și redimensionar e, avem baze
favorabile pentru viitor: un sistem de învățământ încă apt să creeze oameni cu cunoștințe
multiple și diverse, un grad ridicat de cunoștințe lingvistice, de informatică și, bineînțeles
adaptabilitatea că trăsătură de bază a poporului român. Un alt risc îl reprezintă pierderea
identității etnice, a specificului antropologic, prin amestecul genetic cu alte populații. Copii
proveniți din familii mixte și în special interrasiale trăiesc drama confuziei identitare, lingvistice
și culturale și a resp ingerii de către ambele grupuri etnice sau rasiale din care provin părinții.
România are pe teritoriul său național cea mai importantă comunitate maghiară ce trăiește în
afara frontierelor Ungariei de astăzi. Deși aici statisticile sunt controversate, se p are că și
comunitatea rromilor este cea mai mare din Europa.
Globalizarea presupune o politică extrem de tolerantă a statului – națiune față de
minoritățile de orice tip (etnic, confesional, sexual). Gheața pe care evoluează noțiuni ca
„cetățean al unui st at”, „cetățean al lumii” sau „cetățean european” devine tot mai subțire și va
deveni încă și mai subțire în anii următori. Așa cum am spus anterior, avem nevoie de idei. Spre
a produce și vinde ideile noastre avem nevoie de informație și canale de comunica re iar aici stăm
destul de prost. Monopolul RomTelecom ne -a costat enorm: avem o rețea de telefonie învechită
și cu prea puțini abonați – circa 4 milioane de posturi telefonice și doar 200000 de faxuri. La fel
de prost stăm, datorită tarifelor telefonice e xagerate, și la capitolul Internet, cu doar 2 milioane
de domenii românești.
De asemenea asistăm și la pierderea identității culturale: anglo -americanizarea limbii
române prin cuvinte și expresii din diverse domenii, în special din domeniul „IT&C”; importu l
unor tradiții în flagrantă dizarmonie cu specificul cultural și ethosul românesc: St. Valentine’s
Day, Halloween, Thanksgiving Day; alte produse și obiceiuri alimentare și vestimentare
preluate: Coca -Cola, Pepsi, McDonald’s, KFC, Pizza Hut, chewing -gum, șepcile de base -ball.

42 http://www.e -antropolog.ro/2012/09/globalizare -cazul -romanesc -2/ accesat la data de 25 aprilie 2017.

21 Libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și cunoștințelor
(inclusiv, sau mai ales științifico -tehnice), participarea neîngrădită la circuitul mondial de valori
reprezintă un beneficiu pentru România rezu ltat din globalizare. În special libera circulație a
persoanelor și cunoștințelor reprezintă pentru România o mare realizare, având în vedere
restricțiile din aceste domenii din perioada 1945 -1989. Totodată însă se produc și dezavantje
cum ar fi dezrădăcin area națională, deposedarea de proprietăți și îndepărtarea de zonă care dă
fiecăruia dintre noi încredere, putere, viață și prosperitate: Patria.
Un om care pleacă pe meleaguri străine își părăsește rudele și prietenii și lasă în paragină
totul în țara nat ală, dar nu va fi niciodată adoptat deplin în țara unde se stabilește, barierele
etnice, religioase, lingvistice, culturale, relaționale, fiind o realitate inexorabilă. Timp de
generații vor fi marginalizați pentru că vor fi percepuți și tratați ca străini , cu suspiciune,
antipatie și ostilitate. Cei care reușesc pe meleaguri străine sunt excepțiile care confirmă regulă.
O altă schimbare este desființarea granițelor, apariția parlamentelor și a guvernelor europene,
rolul instituțiilor financiare mondiale (F MI și Banca Mondială), desființarea monedelor naționale
și trecerea la euro, lichidarea armatelor naționale în favoarea NATO.43

II.2. Societatea românească și noile provocări ale integrării europene

Pentru societatea românească, integrarea europeană repre zintă o posibilitate de folosire
inteligentă a unor oportunități în vederea depășirii decalajelor ce ne despart de țările occidentale
și ridicării standardului de viață al poporului român. Aceasta depinde însă de modul cum vom ști
să ne urmărim interesele și de seriozitatea cu care vom acționa în direcția edificării unei
economii durabile. Trebuie să înțelegem că integrarea nu generează, prin ea însăși, reducerea
decalajelor ce ne despart de țările membre și creșterea standardului de viață. Acest deziderat nu
se poate realiza decât prin eforturile proprii îndreptate către obținerea unei producții competitive,
în special în sectoarele cu valoare adăugată mare. În pofida „rămânerilor în urmă” și a
disfuncționalităților cu care se confruntă astăzi societatea ro mânească, considerăm că România
are potențial care, evaluat realist și direcționat corespunzător, va genera creșterea
competitivității, astfel încât să poată face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței
europene. Ne aflăm în fața unor provocări c omplexe în toate domeniile vieții economice, politice
și sociale pentru a realiza convergența economico -socială reală cu Uniunea Europeană.44

43 http://www.e -antropolog.ro/2012/09/globalizare -cazul -romanesc -2/ accesat la data de 8 iunie 2017
44 Iacovoiu Viorela. (lect.univ.dr.). Romania pe calea integrarii. O evolutie posibila , In Integrarea României în
Uniunea Europeană. Oportunități și provocări. Supliment al Revistei de Economie teoretică și aplicată , Vol. II,
Universitatea „Petrol -Gaze”, Ploiești, p .211, disponibil online pe http://store.ectap.ro/suplimente/simpozion_ager_
2007_vol2_ro.pdf , accesat in data de 10 iunie 2017.

22 Integrarea Europeană în societatea românească nu -și justifică legitimitatea și nu -și
asigură aderența socială dacă nu are drept finalitate convergența reală, funcționalizarea
trinomului creștere -dezvoltare -modernizare. În acest sens strategia postaderare este un program
fundamental pentru viitorul României, iar flexibilitatea forței de muncă, dezvoltarea serviciilor,
crearea unei infrastructuri tehnologice, creșterea investițiilor în cercetare -dezvoltare, inovare și
capital uman reprezintă opțiuni de politici publice necesare în vederea atenuării decalajelor
economice ale României față de țările dezvoltate din UE.45
Printre beneficiile aduse de globalizare României pot fi incluse și: libera circulație a
persoanelor, mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și cunoștințelor (inclusiv sau mai ales științifico –
tehnice), participarea neîngrădită la circuitul mondial de valori; posibilitatea rezolvării în condiții
mai bune a unor probleme care depășesc granițele naționale (insuficiența resurselor, comerțul
internațional; cooperarea economică și asistența financiară internațională; poluarea; securitatea
infrastructurilor critice; sărăcia și subdezvoltarea; analfabetismul; asigurarea păcii, inclusiv prin
apărarea împotriva terorismului; migrațiile ; catastrofele și urgențele naturale, medicale și umane;
problemele climatice; reducerea costurilor datorită economiilor de scară realiza te prin producția
de serie mare destinată exportului pe arii mai extinse. În același timp, consecințele negative,
riscurile presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. În ultimii 20 de ani, globalizarea a
avut pentru România și consecințe nefaste: sărăcie, înstrăinarea resurselor, scăderi demografice,
migrație . În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice.46
Integrarea europeană nu trebuie însă privită pur și simplu ca o manifestare a fenomenului
de independență internațională. Diferenț a între nivelul european și cel mondial este atât
cantitativă cât și calitativă. Ea rezidă în gradul și natură diferită a interacțiunii economice dintre
entitățile naționale, ca și în formă avansată de stabilire a regulilor comune, a părților adiționale, a
managementului la nivelul guvernării europene. Astfel, redefinirea integrării europene în noile
condiții se impune de la sine, în sensul exploatării oportunităților existente, pentru a depăși noile
provocări apărute, cum ar fi migrația.47

45 Ionescu Cornel (conf.univ.dr.). Convergența reală – esența integrării româniei în Uniunea Europeană În,
Integrarea României în Uniunea Europeană. Oportunități și provocări. Supliment al Revistei de Economie teoretică
și aplicată , Vol. II , Universitatea „Spiru Haret”, București, p.284, disponibil online pe http://store.ectap.ro/
suplimente/simpozion_ager_ 2007_vol2_ro.pdf , acces at la data de 25 aprilie 2017.
46 Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , În Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX
(2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice, București, pp.87 -88, disponibil online pe http://store.
ectap.ro/articole/779_ro.pdf , accesat la dala de 10 aprilie 2017.
47 Gavrilă – Paven Ionela (Prep. univ. drd.), Uniunea Europeană în fața unor noi provocări și oportunități ,
Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, p.4, disponibil online pe http://www .oeconomica.uab.ro/upload/
lucrari/820062/28.pdf , accesat la data de 25 aprilie 2017.

23 PARTEA DE CERCET AREA PRACTICA A
FENOMENULUI – Migra ția: provocare a globaliz ării

CAPITOLUL I II METOD OLOGIA CERCET ĂRII

III.1. Migra ția – considerente ale cercet ării de specilitate , problem ă și
provocare a globaliz ării și integr ării europene

 Migrația context european
Migrația este una din problemele si provocarii globalizarii ce se manifestă la nivel
europeam. Printre potențialele efecte pozitive ale migrației întâlnim: reducerea sărăciei în țările
de origine; reducerea presiunilor interne pe piața forței de muncă; remisiile trimise acasă de
migranți; câștigarea creierelor ca urmare a revenirii migranților acasă cu noi cunoștințe și
competențe dobândite.
Migrația oferă oportunități multiple economice, sociale și culturale. Pe termen scurt sunt
eficiente negocierile acor durilor bilaterale între state și abordarea aspectelor ca: identificarea
lucrătorilor imigranți potriviți ca și candidați; selecția și certificarea adecvată a persoanelor care
doresc să se deplaseze într -o altă țară; pre-formarea oamenilor înainte de a ple ca într -o țară nouă;
siguranța transferurilor de bani; securitatea socială a migranților; mecanismele necesare pentru
întoarcerea imigranților.48
Migrația este de obicei definită drept deplasarea unei persoane sau a unui grup de
persoane de la o unitate geo grafică la alta peste o frontieră administrativă sau politică, și care
dorește să se stabilească permanent sau temporar într -un loc, altul decât locul de origine. Având
în vedere că mișcarea între două unități geografice nu trebuie să apară în mod direct, se poate
diferenția în continuare între locul de origine sau destinație, regiuni de tranzit, precum și locul de
destinație sau regiunea primitoare (OIM, 2003, p. 8).49
Migrația este un fenomen ce s -a manifestat de la începuturile omenirii. Acesta s -a
manife stat cu intensități diferite de -a lungul timpului, căpătând forme noi.
Migrația este în creștere în multe țări, fapt ce a determinat pe termen lung, apariția acelor
societăți multiculturale. Astfel, o parte însemnată din țările dezvoltate s -au transformat în

48 Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Mihaela , Piața muncii și migrația forței de muncă în context european , Colecția,
Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Academia de Studii Economice din București, Editura ASE,
Bucuresti, 2013, p.54.
49 Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra țărilor de
emigrație. Cazul României, In Economie teoretică și aplicată, Vol umul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65,
Academia de Studii Economice, București, p.2, disponibil online pe http://store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf , accesat
la dala de 05 iunie 2017.

24 societăți diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns încă la acest nivel, s -au orientat
decisiv în această direcție.50
Țările din Europa Centrală și de Est nu sunt numai țări de emigrație, ci și de imigrație și
tranzit, devenind atractive pe ntru imigranții din Orient. În timp ce populația din Europa Centrală
(Romania, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia) migrează spre țările Europei de Vest, aceleași
țări devin destinație pentru migranții din țările Europei de Est, precum Belarus sau Ucraina.
Totodată, migrația ilegală a căpătat noi dimensiuni și a devenit mai periculoasă. Ca
urmare a dezvoltării rețelelor de trafic internațional și creșterii rolului lor în circulația
internațională a forței de muncă, politicile Statelor Membre privind migrați a și angajarea
străinilor au sporit măsurile represive împotriva traficanților, angajatorilor sau imigranților aflați
într-o situație de ilegalitate.51
Migrația reprezintă o formă de mobilitate teritorială sau geografică , ale cărei note
specifice derivă di n faptul că implică următoarele tipologii de deplasare: în afara comunității
locale de rezidență; în scopul de a schimba rezidența, sau locul de muncă obișnuit sau atât locul
de rezidență, cât și locul de muncă.52
O politică de migrație a Uniunii Europene este necesară pentru a oferi o legalitate
fenomenului, pentru a oferi drepturi în vederea sprijinirii integrării imigranților.
La nivelul Uniunii Europene se impune necesitatea unei inițiative strategice, deoarece în
absența ei, fluxurile de migranți sunt tentați să evite atât regulile cât și legislația națională.
Astfel, dacă nu există criterii comune pentru admisia migranților, va spori numărul cetățenilor
din terțe state, care vor intra ilegal în Uniune.53
În octombrie 2008, Consiliul European a adoptat Pactul European ce privește imigrația
pentru a impulsiona procesul de elaborare a unei politici comune a UE. Acest pact include patru
angajamente: „organizarea migrației legale; lupta împotriva migrației ilegale; consolidarea
frontierelor externe; creare a unui parteneriat la nivel mondial pentru migrație.54
Atunci când se vorbește despre migrație se vorbește implicit despre următoarele
considerente: exodul creierelor; migrația temporară versus migrația definitivă; migrația ilegală;
impactul negativ al remi siilor; situația femeilor migrante; integrarea migranților în societate;

50 Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Mihaela , Piața muncii și migrația forței de muncă în context european , Colecția,
Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Academia de Studii Economice din București, Editura ASE,
Bucuresti, 2013, p.37.
51 Ibidem , p.40.
52 Ibidem , p.43.
53 Ibidem , p.42.
54 Ibidem , p.52.

25 prevenirea sau combaterea xenofobiei și a discriminării; rolul mass -mediei în promovarea
imaginii imigranților.55
 Migra ția în Rom ânia
Una dintre provocariile cu care se confruntă Româ nia în ceea ce privește globalizarea,
este migratia externa .
Tipuri de migrație externă în România
În funcție de durată, regularitate și caracterul (legal sau ilegal) al actului migrator,
migrația externă a românilor se prezintă astăzi sub mai multe forme:
1. Migrația definitivă este de cele mai multe ori legală, bine documentată prin cifrele statistice
înregistrate în anuarele statistice.
Aici se includ fluxurile în care cetățenii români se stabilesc în alte țări cu acte în regulă,
care au intenția de a nu m ai reveni în România, decât ca turiști, în vacanță.
2. Migrația temporară , posibil circulatorie, este a doua formă importantă de migrație în care
migrația nu este definitivă, cetățenii propunându -și să revină în România.
În cele mai multe cazuri o parte a fa miliei rămâne în țara de origine, iar cei ce pleacă la
muncă în străinătate trimit bani pentru întreținerea acesteia. Tot aici intră și studenții aflați la
studii în străină tate, care nu au luat nici o decizie pentru a rămâne în țara de destinație pentru
totdeauna.
Tot aici se include și personalul cu calificări înalte, muncitorii care lucrează pentru o
perioadă dată într -o altă țară, revenind în țară când li se termină contractul de muncă. Primul tip
enumerat este ilegal, iar ultimele sunt de regulă legale . Cele trei forme pot să se transforme în
timp în hotărâri de migrație definitivă, atât legală cât și ilegală.
3. Migrația definitivă nelegală este asemănătoare cu cea definitivă legală.
Diferența constă în faptul că actul migrator nu se realizează cu respec tarea legilor țării de
destinație. Intrarea în țara de destinație, ca și șederea aici, este cel puțin la început, ilegală.
Documentarea dimensiunii acestui flux lipsește aproape complet, fluxul fiind foarte dificil de
separat flxul migrației temporare.
4. Migrația neobișnuită, atipică se referă la acele cazuri de migrație forțată, ca de exemplu
traficul de femei sau adopțiile internaționale de copii, legale sau nelegale.56
Migrația, p oate pune în pericol nu numai siguranța indivizilor, ci și securitatea statu lui în
ansamblul său. Astfel, deși fenomenul migrației are rădăcini istorice în România, țara noastră

55 Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Mihaela , Piața muncii și migrația forței de muncă în context european , Colecția,
Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Academia de Studii Economice din Buc urești, Editura ASE,
Bucuresti, 2013, p.53.
56 Ibidem , p.45.

26 fiind prima ca volum al migrației în spațiul UE, încă nu se acordă atenția necesară unui proces cu
implicații profunde pe termen lung asupra stabilității interne și securității naționale.57
Componenta semnificativă a migrației românești este migrația temporară a forței de
muncă, prezentată în secțiunea trei, unde am încercat să surprindem cele mai importante
implicații ale migrației forței de muncă, atât cel e pozitive, cât și cele negative, la nivel
individual, dar și colectiv.58
În România, cauzele migrației sunt de cele mai multe ori de natură economică: nevoile
concrete ale familiei, respectiv gospodăriei din care fac parte migranții, problemele economice
cu care se confruntă România, precum și nevoia de a încerca ceva nou prin imitația modelelor de
succes ale altor migranți din comunitate și familie. O altă cauză a migrației românești este
nivelul salariilor din România.59
Studiile asupra efectelor migrației în România arată că dacă țările vestice vor continua să
atragă forță de muncă din țara noastră, creșterea economică va fi afectată considerabil (Nicolae,
2007). De asemenea, Silași și Simina (2008) analizează situația pieței muncii din România în
contextu l migrației internaționale. Aceștia consideră că România, o țară cu distorsiuni ale pieței
muncii, va avea beneficii pe termen scurt de pe urma migrației, dar pe termen lung va deveni o
țară importatoare de forță de muncă. Constantin (2004) analizează migr ația dintr -o perspectivă
regională și în contextul aderării României la Uniunea Europeană.60
Migrația pentru muncă dinspre România este una preponderent necalificată, ritmul de
creștere a migrației celor cu educație secundară sau terțiară e accelerat, tendi nțe susținute nu doar
de datele ANOFM, ci și de statistici ale Comisiei Europene.61
Impulsul emigraționist ce a afectat structura populației în România în ultimii zece ani
pare să continue și în rândul generației mai tinere. Posibilitatea de a emigra este inerentă în

57 Avram Cezar, Radu Roxana , Despre globalizare și securitate, suveranitate și intervenție umanitară: nevoia de
reconfigurare a acestor concepte , p.246, disponibil online pe http://npissh.ro/ro/wpcontent/uploads/sites/2/2015/12/
DESPRE -GLOBALIZARE -%C5%9EI -SECURITATE -SUVERANITATE.pdf , accesat la daat de 10 aprilie 2017.
58 Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra țărilor de
emigrație. Cazul României, În Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65,
Academia de Studii Economice, București. p p.51-53, disponibil online pe http://store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf ,
accesat la daat de 05 iunie 2017.
59 Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Mihaela , Piața muncii și migrația forței de muncă în conte xt european , Colecția,
Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Academia de Studii Economice din București, Editura ASE,
Bucuresti, 2013, p.54.
60 Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupr a țărilor de
emigrație. Cazul României, In Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65,
Academia de Studii Economice, București. pp.51 -53, disponibil online pe http://s tore.ectap.ro/articole/484_ro.pdf ,
accesat la data de 05 iunie 2017.
61 Roman Monica, Sandu Daniel, Stoiciu Victoria . Alexe Iris, Matei Mihaela (coordonatori), Studiu comparativ
european privind migrația și mobilitatea intra -europeană a tinerilor în Româ nia, Bucuresti, 2015, p.48, disponibil
online pe http://liferay.dialogsocial.gov. ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+
migratia+si+mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la dala de 05 iunie 2017.

27 paradigma României ca membru al Uniunii Europene, însă cifra de potențial, de 30%, este destul
de îngrijorătoare.62
În România, majoritatea lucrătorilor migranți au plecat către țările de destinație folosind
canale informale și rețele de suport din statele gazdă. O foarte mică parte dintre lucrătorii români
apelează la serviciile rețelei EURES, însă datele sunt relevante pentru structura ocupațiilor
căutate în străinătate și pentru monitorizarea tendințelor.63
Literatura de specialitate arată că dezbaterile socio -economice referitoare la beneficiile
migrației au stârnit de -a lungul timpului numeroase controverse. Impunerea de măsuri tranzitorii
în 2004 de către cele mai multe state membre cu vechime ale UE și mă surile luate în cazul
României și Bulgariei dovedesc acest lucru.64
Etape în istoria migrației din România
Astfel că după 1989 ne confruntăm cu următoarea situație:
 1990 -1993: emigrarea permanentă în masă a minorităților etnice (germane, maghiare) și a
româ nilor care fugeau de tulburările politice și sărăcie. Mulți dintre aceștia au cerut azil
politic în Occident, atingând un nivel de 116.000 de aplicații în anul 1992 (Ethnobarometer,
2004);
 1994 -1996: un nivel scăzut al migrației economice românești în Euro pa de Vest, în principal
pentru muncă sezonieră sau ilegală, dar și niveluri foarte scăzute ale migranților etnici și ale
căutătorilor de azil;
 1996 -2001: dezvoltarea mai multor tendințe în paralel și creșterea emigrării, transformă
fenomenul într -unul com plex pentru a fi analizat:
a) migrația permanentă s -a aflat în creștere în SUA și Canada, mai mult decât s -a înregistrat
migrație legală în țările europene;
b) manifestarea, în special începând cu anul 1999, migrației ilegale, „incomplete” sau
circulare către ță rile europene, pentru muncă ilegală ;
c) creșterea traficului de migranți, fenomen care se suprapune migrației ilegale, dar se
distinge prin violența și abuzul din partea traficanților/angajatorilor. Acest tip de
migrație este considerat a fi întâlnit cu prec ădere în cazul femeilor.
d) din 1999, asistăm la o reducere a numărului acordurilor de recrutare a forței de muncă cu
diferite țări europene (Germania, Spania, Portugalia, Italia);

62 Roman Monica, Sandu Daniel, Stoiciu Victoria . Alexe Iris, Matei Mihaela (coordonatori), Studiu comparativ
european privind migrația și mobilitatea intra -europeană a tinerilor în România , Bucuresti, 2015, p.25, disponibil
online pe http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+
migratia+si+mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la dala de 05 iunie 2017.
63 Ibidem , p.47.
64 Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Mihaela , Piața muncii și migrația forței de muncă în context european , Colecția,
Cercetare avansată postdoctorală în științe economice, Academia de Studii Economice din București, Editura ASE,
Bucuresti, 2013, p.65 .

28 e) un număr restrâns de migranți români care se întorc din Republica Moldova, pre cum și un
aflux puternic a migranților români între Germania și România.
 2002 -2007: eliminarea obligativității vizelor Schengen a promovat o creștere rapidă în
migrația circulară, chiar și în măsura în care românii care au fost anterior „blocați” în țările
Schengen, au putut să se întoarcă în România pentru a intra în sistemul de migrație circulară
(OSF, Ethnobarometru, 2004). Existența posibilității de ședere legală pe o perioadă de trei
luni în calitate de turist a condus la dezvoltarea unui sistem sofist icat de migrație circulară,
concentrat în primul rând pe destinații precum Italia și Spania (OIM, 2005). Această nouă
strategie a permis sustragerea de la controlul de pe piața forței de muncă europeană, astfel că
migranții ajungeau să lucreze ilegal timp de trei luni, împărțind locurile de muncă cu alți
români.
 2007 –până în prezent: asistăm la acces liber pe piața europeană a muncii, fapt care este
favorizant atât pentru crearea unei piețe europene a muncii .65

III.2. Design -ul și variabilele cercet ării

Cercetarea de față are un design non -experimental în care este investigată opinia tineriilor
romani cu privire opinia despre viitor, intentia de a emigra , motivațiile emigrarii și destinațiile de
migrație externă , deoarece migratia este o provocare a globalizarii și a integr ării europene în
rândul tineriilor din Rom ânia.
Scopul cerc etarii este acela de a afla opinia tinerilor români cu privire la opinia despre
viitor, intentia de a emigra , motivațiile emigrarii și destinațiile de migrație externă în funcție de
variabilele independente.
Cercetarea realizată pentru elaborarea prezente i lucrări s -a desfășurat in municipiul
Constan ța pentru un grup de 30 de tineri din municipiul Constan ța, în perioada mai-iunie 2017
în două etape, astfel:
 prima etapă – 29-31 mai 2017 aplicarea chestionarului de opinie ;
 a doua etapă – 12-15 iunie 201 7 analiza și interpretarea rezultatelor.
Demersul științific a constat în realizarea unui chestionar de opinie. Cercetarea a vrut să
scoată în evidență opiniile celor 30 de tineri asupra provocarii a globaliz ării și integr ării
europene – Migra ția.

65 Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra țărilor de
emigrație. Cazul României, In Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65,
Academia de Studii Economi ce, București, p.56, disponibil online pe http://store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf ,
accesat la data de 05 iunie 2017.

29 Analiz a și interpretarea rezultatelor obținute prin intermediul acestui chestionar de opinie
s-a realizat utilizându -se analiza de frecvență pe grafic.
Pentru a colecta afirmațiile celor 30 de subiecti , au fost alese aleator persoane aparținând
populației țintă . Activitatea de cercetare s -a desfășurat în municipiul Constan ța în zona central ă
și prin aceasta s -a urmărit opinia tinerilor cu privire la provocarea globalizarii și integr ării
europene – Migrația .
Variabi lele cercetării
Pentru acest studiu non -experimental, s -au luat în considerare o serie de variabile
independente și dependente.
 Variabila dependentă:
– opinia despre viitor, inten ția de a emigra , motivațiile emigrării și destinațiile de migrație
externă .
 Variabila independentă
– genul (masculin/feminin)
– vârsta, cu trei modalități: 20-25 ani; 26 -30 ani; 31 -35 ani;
– mediul de provenien ță.
Variabila independentă reprezintă un factor cauzal, posibil, acesta fiind introdus de
cercetător. În acest caz v ariabila independentă o reprezintă opinia cu privire la intentia de a
emigra . Variabila dependentă este acea variabilă care ia valori în funcție de variabila
independentă. În cazul cercetării de față varianta dependentă o reprezintă genul , vârsta si mediu l
de provenienta a subiecților.

III.3. Obiective și ipoteze

Pornind de la considerentele amintite mai sus, cercetarea de față își propune atingerea
următoar elor obiectiv e:
1) identificarea opiniilor tinerilor cu privire la opinia despre viitor, intentia d e a emigra ,
motivațiile emigrarii și destinațiile de migrație externă în funcție de variabilele independente
2) identificarea intenției de a emigra, motivațiilor emigrării și destinațiilor de migrație externă.
Ipoteze :
1) Se prezum ă că inten ția de a emigra scade în intensitate pe m ăsură ce vârsta responden tului
crește.
2) Se prezum ă că migra ția are un impact negativ asupra individului;
3) Se prezum ă că distan ța nu este un factor major în domeniul migra ției.
4) Se prezum ă că migra ția o provocare a globaliz ării și integr ării europene .

30 III.3. Lot de subiec ți

Lotul de subiecti supus investigației a cuprins un număr de 30 de persoane cu vârste
cuprinse între 20 și 35 de ani, dintre care 1 3 (71%) au fost de sex feminin, iar 17 (29%) au fost
de sex masculin.
Subiecți au participat la cercetare în mod voluntar. Chestionarul – Tinerii și inten ția de a
emigra și migra ția din Rom ânia. (Anexa 1) aplicat a cuprins un set de 13 de întrebări al căror
scop a fost de a identifica opiniile privind opinia despre viitor, inten ția de a emigra , motivațiile
emigrarii și destinațiile de migrație externă în funcție de variabilele independente .
Prezentăm în cele ce urmează structura eșantionului în raport de:

a) Componența lotului în raport de sex
În tabelul 3.1. este redată componența lotulu i de cercetare în raport de sex.
Tabel III.1 – Componența lotului de cercetare în raport de sex66
Numărul de
subiecți Sex masculin
(57%) Sex feminin
(43%)
21 17 13
Sexul afectează semnificativ decizia privind migrația: barba ții au mai mult decât fetele
dorința de a emigra.

b) Componența lotului în raport de vârstă
Chestionarul a fost distribuit pe un număr de 30 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și
35 ani dintre care: 57 % au fost femei si 43 % au fost bărbați. În ceea ce privește vârsta
subiectilor , remarcăm valorile ridicate pentru segmentul 26 – 30 ani (53%).
Dinamica eșantionului în raport de vârstă este reprezentată în figura I II.1.
Figura I II.1 – Structura lotului în raport de vârstă67

66 Prelucrare proprie a datelor.
67 Prelucrare proprie a datelor.

31 c) Componența lotulu i în raport de nivelul de stu dii
În ceea ce privește nivelul de studii, un procent de 48,% cu studii superioare și un procent
de 33% cu studii aprofundate, respectiv master.
Se remarcă faptul că nivelul educational are un impact semnificativ asupra deciziei de a
emigra . Dinamica eșa ntionului în raport de nivelul de studii este reprezentată în figura III.2.
Figura I II.2 – Structura lotului în raport de studiile absolvite68

d) Componența lotului în raport de cu mediul de proveniență
Dacă luăm în considerare mediul din care provin respondenții, 77% dintre respondenți
provin în mediul urban, iar 23% în mediul rural. Mediul de provenienta are o influență
semnificativă asupra acestei decizii. Dinamica eșantionului în raport cu mediul de proveniență
este reprezentată în fig ura III.3.
Figura II.3 – Structura lotului de cercetare în raport cu mediul de proveniență69

III.4. Intrumentele cercet ării

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și corespunzător, un instrument de investigare,
constând dintr -un ansam blu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și
psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,

68 Prelucrare pr oprie a datelor.
69 Prelucrae proprie a datelor.

32 determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în sc ris. (Chelcea,
S., 1975). Chestionarul (dupa S. Chelcea, 1975, p. 140, Dictionarul de Sociologie, Zamfir
siVlasceanu ) de cercetare reprezinta o tehnica si, corespunzator, un instrumen t deinvestigare
constand dintr -un ansamblu de intrebari scrise si, eventu al imagini grafice,ordonate logic si
psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare,
determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeazaa fi inregistrate in scris.70
Chestionarul presupune o succes iune de întrebări adresate în scris subiecților; este focalizat
pe o anumită temă și urmărește anumite obiective; datele obținute se pot interpreta calitativ și
cantitativ.71
M. A. Tremblay (1968) definește un chestionar după 6 caracteristici principale: un
chestionar este, prin definiție, un instrument de măsură empirică a unor fenomene ; in scopul
prelucrării și utilizării datelor, standardizarea este necesară : chestionarul este prezentat tuturor
respondenților în aceeași formă: întrebări predeterminate, i dentice pentru toți, în aceeași ordine;
chestionarul este un instrument pretestat : înainte de utilizare este absolut necesar ca instrumentul
să fie încercat pentru a se vedea dacă măsoară bine ceea ce și -a propus să măsoare; chestionarul
permite obținerea informațiilor identificate în trei categorii : – fapte, atitudini, opinii, preferințe,
așteptări; – caracteristici asociate respondenților (sex, vârstă, mediul de provenienta ); – informații
legate de administrarea chestionarului (data, locul, lot de respon denți ); chestionarul este
administrat de obicei pe un eșantion dintr -o populație ; chestionarul este construit esențial în
funcție de modelul de analiză a rezultatelor care permite să se răspundă problematicii inițiale.72
Cu accent pe migratie , s-au obtinu t informatii privitoare la opiniile tinerilor cu privire la
intentia de a emigra. Respondenții au putut furniza răspunsuri închise, aceștia fiind determinați să
aleagă una dintre variantele precizate în cadrul chestionarului.

III.5. Rezultatele cercet ării

III.5.1. Analiza și interpretarea rezultatelor

În cercetarea de fa ță am folosit un chestionar de opinie pentru a putea culege date cât mai
relevante în confirmarea ipotezelor.
S-a folosit analiza de sinteza pe grafic.
 Itemii 1, 2, 6, 7, 9, 11, 1 3 au varianta răspunsului dumneavoastră – după caz.
 Itemii 8, 10, 12 au următoarele variante de răspuns:
a) Da b) Nu

70 https://www.academia.edu/3821420/Chestionarul_in_cercetarea_sociologica , accesat la data de 05 iunie 2017.
71 Mogonea Florentin Remus, Pedagogie pentru viitori profesori , Craiova, Editura Universitară, 2010, p.42 .
72 https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/alte -domenii/chestionar ul-217509.html , accesat la data de 05 iunie 2017.

33  Itemii 3, 4, 5 au următoarele variante de răspuns:
a) foarte putin b) putin c) forte mult d) mult

Interpretarea itemiilor din chestio nar
 ITEMUL 1 – Peste 10 ani te vezi ca o persoană realizată în România sau în altă țară ?,
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe procentuale semnificative.
Astfel, situați a subiecților se prezintă : 17 subiecți (57%) se văd ca persoane realizate în
România peste 10 ani; 7 subiecți (23%) se văd realizați în altă țară peste 10 ani; 4 subiecți (13%)
nu știu iar 2 subiecți (7%) n -au răspuns.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura III.4.
Figura I II.4 – Opinia des pre viitor73

Figura III.4, ne arat ă că 7 subiec ți sunt cei mai predispu și de a se vedea ca persoane
realizate într-o altă țară; 17 subiec ți au cele mai mici șanse s ă se vad ă ca persoane realizate doar
într-o altă țară.
Diferen ța nu ar trebui s ă fie foarte surprinz ătoare, din moment ce termenul de 10 ani este,
pentru cei 7 subiec ți, un termen încă rezonabil pentru ca ace știa să-și facă studiile.
Num ărul tinerilor rom âni ce pleac ă la studii în străinătate este în cre ștere și este posibil s ă
fi creat un orizont de a ștepta re în rândul celor foarte tineri de a face acela și lucru.
Spre deosebire, cei 17 subiec ți încep s ă fie integra ți în pia ța muncii, au familii și/sau au
șanse mai mari de a urma sau a fi absolvit studii superioare în Rom ânia, astfel c ă posibilitatea de
a emi gra pentru studii scade în cazul lor.
În plus, din literatura privind migra ția interna țional ă, este știut faptul c ă migra ția,
presupune costuri obiective și subiective, iar aceste costuri tind s ă creasc ă odată cu vârsta.74

73 Prelucrare proprie a datelor.
74 http://liferay.dialogsocial.gov.r o/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+si+
mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.

34 Tabel III .1 – Opinia despre viitor, pe mediu de provenien ță, vârstă și sex75
Peste 10 ani, mă văd ca
o persoană realizată în
România Peste 10 ani, mă
văd ca o persoană
realizată în altă
țară NS/NR TOTAL
TOTAL
SUBIECȚI 17 10 3 30
SEXUL
Bărbații 8 5 4 17
Femeii 6 3 4 13
MEDIUL DE PROVENIEN ȚĂ
Urban 14 7 2 23
Rural 2 4 1 7
VÂRSTA
20-25 ani 3 1 2 5
26-30 ani 5 7 4 16
31-35 ani 4 4 1 9

Remarcăm că bărbații tind să aibă șanse mai mari de a -și vedea viitorul într -o altă țară
decât femeile. De asemenea, aceste c ifre ar putea reflecta și felul în care cultura mai
tradiționalistă vede rolul femeilor76.

 ITEMUL 2 – Care credeți că sunt efectele migrației în România ?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe între 20 -30%, ceea ce înseamnă că toate cele
4 efecte sun t efecte ale migrației în România în rândul tinerilor între 20 -35 de ani .
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.5.
Figura I II.5 – Efectele migrației în România77

Astfel, situați a subiecților se prezin tă: 16 subiecți (27%) au opinia că unele din efectele
migrației în România sunt forța de muncă mai puțină, deoarece nu există politici eficiente în
acest domeniu iar tineri preferă să emigreze în altă țară și scăderea populației, asta datorită

75 Prelucrare proprie a datelor.
76 http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+ si+
mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.
77 Prelucrare proprie a datelor.

35 populației î mbatranite , nemai fiind populație care să munceasă, motivul ar fi somajul; 14
subiecți (23%) au opinia că scăderea economiei și lipsa de investiții sunt efecte foarte
dezastroase ale migrației, asta înseamna dacă nu sunt aplicate masuri socio -economice,
administrative și de investitții, intreaga economie ar fi în declin iar deficitul bugetar ar fi negativ.

 ITEMUL 3 – Considera ți că inten ția de a emigra scade în intensitate pe m îsura ce v ârsta
respondentului cre țte?
Rezultatele obținute în urma prelucrări i răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.6.
Figura I II.6 – Inten âia de a nu emigra, de a emigra78

Din datele statistice rezultă că mai mult de jumătate din respondenți sunt foarte tineri.
Vârsta este un factor extrem de relevant pentru expl icarea deciziei de a emigra, de aceea
au fost identificate trei grupe de vârsta care pot explica variația intenției de emigrare: 20-25 ani;
26-30 ani; 31-35 ani.
Vârsta este un factor extrem de relevant pentru explicarea deciziei de a emigra, de aceea
au fost identificate trei grupe de vârsta care pot explica variația intenției de emigrare: 20 -25 ani;
26-30 ani; 31 -35 ani. Vârsta este un factor relevant în analiza deciziei de a emigra pentru tinerii
din grupa de vârstă 26 -30 de ani.79

 ITEMUL 4 – Considera ți ca oameni sunt liberi să emigreze ?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative.
Astfel, situați a subiecților se prezintă : 13 subiecți (54%) consideră mult că toți oameni
liberi trebuie să emigreze; 6 subiecți (25%) consideră foarte mult; 3 subiecți (13%) consideră
puțin iar 2 subiecți (8%) consideră foarte puțin, ceea ce înseamnă că a emigra nu inseamna doar
a pleca din Romania (tara natala) , ci odata ce ai luat hotararea de a emigra si mai mult, este

78 Prelucrare proprie a datelor.
79 http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+si+
mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.

36 foarte important sa te si integrezi d incolo, sa faci parte din societatea in cadrul careia ai ales sa fii
liber să traiesti .
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.7.
Figura III.7 – Toți oameni sunt liberi să emigreze80

 ITEMUL 5 – Cat de mult i ți dore ști să pleci din Rom ânia (pentru munca, studii, definitiv)?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative
Astfel, situația subiecților se prezintă: 4 subiecți (13%) iși doresc foarte mult să plece din
România; 7 subiecți puțin ; 8 subiecți (27%) mult iar 11 subiecți (37%) iși doresc foarte puțin să
plece din România.
Din nou, cifrele arată că aproape jumătate din tinerii își doresc foarte mult și mult să
plece din România, în timp ce abia peste 20 % dintre subiecți nu au aceeași opinie.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.8.
Figura III. 8 – Cât de mult îți dorești să pleci din România81

Figura III. 8 arată că aproximativ 27% dintre subiecti intervievati își doresc destul de mult
să plece din România – pentru studii, pentru muncă, temporar sau permanent.

80 Prelucrare proprie a datelor.
81 Prelucrare proprie a datelor.

37 Tabel III.2 – Intenția de a emigra pe mediu de proveniență , vârstă și sex82
Cât de mult îți dorești să pleci din România?
Foarte mult Mult Foarte puțin Putin TOTAL
TOTAL
SUBIECȚI 30
SEXUL
Masculin 2 6 6 3 17
Feminin 2 2 5 4 13
MEDIUL DE PROVENINȚĂ
Urban 2 6 9 6 23
Rural 2 2 2 1 7
VĂRSTA
20-25 ani 1 1 2 1 5
26-30 ani 2 5 6 3 16
31-35 ani 1 2 3 3 9

 ITEMUL 6 – Credeți că migrația are un impact negativ asupra individului?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Astfel, situația subiecților se prezintă: peste jumătate din ei (17), în opinia lor, migrația
are un impact negativ asupra individului pentru că este departe de famili e (57%); 5 subiecți
intervievați, nu consideră migrația un impact negativ asupra individului deoarece căștigă bani și
asta îl face fericit (20%); 4 subiecți (13%), da, deoarece poate să apară depresia iar 3 subiecți,
da, pentru că unii sunt tratați ca niș te sclavi sau sunt jijniți. (Ipoteza 2 s -a confirmat ).
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.9
Figura III. 9 – Migrația impact negativ asupra individului83

ITEMUL 7 – Care este principalul motiv dator ită căruia ai dori s ă pleci din țară?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Motivele pentru care tinerii doresc să plece țin, cum era așteptat, de aspirațiile privind
standardele lor de viață.

82 Prelucrare proprie a datelor
83 Prelucrare proprie a datelor.

38 Figura III.11 arată că mai bine de jum ătate (54%) dintre subiecți intervievați (16) care își
doresc să emigreze vor să o facă pentru a avea un trai mai bun.
Acestora ar trebui să -i adăugăm și pe cei 23% (7 subiecți) care ar emigra pentru a -și găsi
un loc de muncă și 13% dintre subiecți (4) in tervievați își doresc să emigreze pentru a avea acces
la o educație mai bună. Cât timp dorința lor se referă strict la educație, este posibil ca migrația
lor să fie mai degrabă temporară. Cei 10% (3 subiecți) care ar emigra pentru a trăi într -o țară cu o
mai mare diversitate culturală se înscriu mai degrabă în rândul celor care emigrează din rațiuni
ce țin de curiozitate culturală, pentru a vedea lumea altfel.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.10.
Figura III.11– Motive ale emigrării84

Tabelul III.3 ne ajută să înțelegem mai bine această situație.

Tabel III. 3 – Motivații ale emigrării pe mediu de proveniență, vârstă și sex85
Care este principalul motiv pentru care ai dori să pleci din România?
O educație
mai bună O mai mare
diversitate
culturală Un standard
de viață mai
bun șanse mai
mari să îmi
găsesc un loc
de muncă TOTAL
TOTAL
SUBIECȚI 30
SEXUL
Masculin 2 6 6 3 17
Feminin 2 2 5 4 13
MEDIUL DE PROVENINȚĂ
Urban 3 7 9 1 23
Rura l 1 1 2 6 7
VĂRSTA
20-25 ani 1 1 2 1 5
26-30 ani 2 2 9 3 16
31-35 ani 1 0 5 3 9

84 Prelucrare proprie a datelor.
85 Prelucrare proprie a datelor

39 După cum putem vedea, subiec ți din mediul rural sunt mult mai tentați de ideea de a
pleca din țară pentru o slujbă mai bună .
Diferența înregistrată între aceștia și subicți din mediul urban se datorează, cel mai
probabil, percepției, realiste de altfel, a lipsei de oportunități pentru subiecți din mediul rural.
Se poate observa în faptul că subiecți din mediul rural tind să aibă în mult mai mică
măsură planuri de a emigra pentru o educație mai bună, probabil pentru că își imaginează că nu
și-ar putea -o permite. Diferența de oportunități poate fi văzută și prin prisma altor date ce pot fi
urmărite în tabelul III.3 , precum dorința de a emigra pentru a trăi într -o societate cu o mai mare
diversitate culturală. Acest tip de migrație, este mult mai des întâlnit între subiecți din mediul
urban. Mai departe, putem vedea că dorința de a emigra pentru a obține un standard de viață mai
bun crește odată cu vârsta, ceea ce a rată că subiecti , devin mai dezamăgiți de oportunitățile ce le
sunt puse la dispoziție în țară. Nesurprinzător, subiec ți între 26 -30 de ani sunt cei mai încântați
de acest gând, pe când cei ajunși în intervalul 31-35 de ani se simt mult mai aproape de a f i
încheiat educația formală, sunt probabil căsătoriți și/sau au șanse mai mari de a -și fi găsit o
slujbă de care sunt măcar relativ mulțumiți în țară. În final, notăm o serie de diferențe pe sex a
dorinței de a migra în străinătate. După cum am văzut an terior, femeile tind să își dorească să
emigreze în mai mică măsură decât bărbații, iar aceste date arată că ele tind să o și facă din alte
motive. Aproape de două ori mai multe femei decât bărbați și -ar dori să plece din țară pentru a
avea acces la o edu cație mai bună.86

 ITEMUL 8 – Credeți că o dată intrat în acest circuit al migrației, crează o anumită
“dependență”?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Astfel, situația subiecților se prezintă: în opinia lor , odată intrat în acest circuit al
migrației se creaza o anumită ”dependență”, prin urmare, peste jumătate din ei într-un procent de
60% (18 subiecți) DA, deoarece îți oferă mai multe șanse decât țara ta și căștigi mai mulți bani
și te obișnuiești cu un a numit statut iar 12 subiecți (40%), NU, deoarece se pot intoarce oricând,
fără rețineri.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.12.

86 http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+si+
mobilitatea+intr a-europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.

40 Figura III. 12– Migrația crează o anumită ”dependență”87

 ITEMUL 9 – În ce țară ai dori s ă migrezi (la munca, definitiv, studii)?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Motivele pentru care tinerii doresc să plece țin, cum era așteptat, de aspirațiile privind
standardele lor de viață.
Figura III.1 3 arată că 12 subiecți (40%) dar dori să migreze în Anglia; 9 subiecți (30%) ar
dori să migreze în Germania; într -un procent de 23%, 7 subicți ar dori să migreze în Italia,
Spania și SUA iar intr -un procent foarte mid, de doar 7% (2 subiecți) ar dori să mi greze în
Franța.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.13.
Figura III. 13– Țara unde ai dori să migrezi88

După cum putem vedea în tabelul III.4, există câteva țări ce par mai atractive pentru
tineri. Acestea sunt Anglia, destinație favorită pentru 12 subiecți (40%), Germania, destinație
favorită pentru 30% din subiecți și Italia, Spania și Statele Unite pentru câte 23% din subicți care
intenționează să emigreze și au o destinație în minte. ( Atenție : aceste procente nu se referă la

87 Prelucrare proprie a datelor.
88 Prelucrare proprie a datelor.

41 totalul tinerilor din România, ci numai la persoanele cu vârste de 2 6-30 ani care spun ca își
doresc mult sau foarte mult să plece din țară, fie pentru muncă, temporar, studii sau definitiv).89
Tabel III. 4 – Destinații de migra ție externă pe mediu de proveniență, vârstă și sex 90
În ce țară ai dori să migrezi (la munca, definitiv, studii)?
Anglia Germania Italia, Spania
și SUA Franța TOTAL
TOTAL
SUBIECȚI 30
SEXUL
Masculin 7 4 5 1 17
Feminin 5 5 2 1 13
MEDIUL D E PROVENINȚĂ
Urban 11 5 6 1 23
Rural 3 2 1 1 7
VĂRSTA
20-25 ani 2 1 1 1 5
26-30 ani 8 4 4 1 16
31-35 ani 2 4 2 0 9

Astfel, putem observa o diferență notabilă între subiecți din mediul urban și subiecți din
mediul rural spre migrația în Ital ia și Anglia. În Anglia vedem o diferență notabilă și în ceea ce
privește vârsta posibililor emigranți. Cei mai tineri par a -și dori să migreze în Anglia în mai mare
măsură decât cei mai în vârstă. Diferența aceasta se înregistrează parțial și pentru că ma joritatea
celor între 26-30 ani care doresc să migreze pentru o educație mai bună își doresc să ajungă în
Anglia sau în SUA.91

 ITEMUL 10 – Credeți că emigrarea oamenilor în alte state, afectează economia țării de
origine?
Analizând r ăspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Astfel, situația subiecților se prezintă: în opinia celor 17 subiecți , cred că emigrarea
oamenilor în alte state, afectează economia țării de origine, DA, într -un procent de 57%,
deoarece contribuie la dezv oltarea țării respective iar NU, într -un procent de 43% pentru 13
subiecți pentru că trimit bani acasă.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.14.

89 http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+si+
mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat in 20 iunie 2017.
90 Preluc rare proprie a datelor.
91http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/270 63/Studiu+comparativ+european+privind+
migratia+si+mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.

42 Figura III. 14 – Ce v-a determinat să plecați92

 ITEMUL 11 – Ce v-a determinat sa plecati?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
În opinia subiecților intervievați, ceea ce ii determine să plece sunt studiile într -un
procent de 37% (11 subiecți), apoi banii într -un procent de 30% (9 subiecți), nevoia de
experiență într -un procent de 23% (7 subiecți) iar foarte puțini subiecți, doar 3, într -un procent de
10%, curiozitatea.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.15.
Figura III. 15 – Ce v-a determinat să plecați93

 ITEMUL 12 – Considerati migratia o provocare a globalizarii si integrarii europene?
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semnificative .
Peste 60% din subiecți intervievați, consideră migrația o provocarea a globaliz arăă și
integrării eurpene iar 37% dintre aceștia nu o consideră o provocare.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.16.

92 Prelucrare proprie a datelor.
93 Prelucrare proprie a datelor.

43 Figura III. 16 – Migrația provocare a globalizarii și integrării europene94

In fapt, migratia, este un fenomen marcant al secolului XXI si totodata o provocare a
globalizarii si integrarii europene.

 ITEMUL 13 – Considerati c ă distanța nu este un factor major în domeniul migrației.
Analizând răspunsurile, acestea au diferențe semn ificative .
Astfel, situația subiecților se prezintă: 8 subiecți ( 27%) consideră mult că distanța este un
factor major în domeniul migrației, 5 subiecți (17%) foarte mult, 11 subiecți *36%) puâin iar 6
subiecți (20%) o consideră foarte puțin.
Rezultatele obținute în urma prelucrării răspunsurilor sunt vizualizate în figura I II.17.
Figura III. 17 – Distanța factor în domeniul migrației95

94 Prelucrare proprie a datelor.
95 Prelucrare propr ie a datelor.

44 CONCLUZII

Procesul de globalizare a fost inițial un proces de natură economică96.
Globalizarea este un proc es sau un set de procese, care întruchipează o transformare în
organizarea spațială a relațiilor și a tranzacțiilor sociale97.
Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv
realizarea integrării internaționale la nivel econom ic si socio -cultural, conducând la
uniformizarea nivelului de trai și de dezvoltare la scară planetară. 98
Societatea globalizată trăiește în același timp pe fondul unei crize generale a sensurilor
vieții, un dezastru cultural și educațional global, simptom îngrijorător, dar sigur, al barbarizării
societății viitorului.
„Pentru unii globalizarea este ceva ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să fim
fericiți; după alții, sursa nefericirii noastre rezidă tocmai în globalizare”. 99
România este atât un s ubiect, cât și un actor al schimbărilor induse de globalizare.
România se confruntă cu aceleași speranțe și temeri legate de globalizare ca orice altă
națiune. Ceea ce România va trebui să știe să facă este să convertească noul proces, să -l ia în
stăpânire , să-l folosească și, dacă se poate, să -l subsumeze propriilor ei interese. Indiferent de
efectele globalizării, fie că sunt catalogate mai mult dăunătoare sau mai mult benefice, un lucru
este cert: „țările care au experimentat în mod efectiv globalizarea stăpânesc mai bine noul
proces, sunt mai apte, mai pregătite să acționeze într -o lume globalizată”100
Modul în care vom face față acestor provocări depinde numai de noi, tocmai de aceea cea
mai mare provocare a societatii romanesti dupa integrarea europeana ramane migratia in randul
tinerilor.
Provocările interne pentru societatea romaneasca sunt cele economice, sociale, politice,
culturale, energetice.
Provocările externe pentru societatea romaneasca sunt: globalizarea si migrația
internațională. Am ales să tratez o provocare externa cum ar fi migratia.
Impactul globalizării asupra societatii romanesti este unul semnificativ, continuu și cu
efecte atât benefice, cât și nedorite. El se manifestă atât prin consecințele directe pe care

96 http://npissh.ro/ro/wp -content/uploads/sites/2/2015/12/DESPRE -GLOBALIZARE -%C5%9EI -SECURITATE –
SUVERANITATE.pdf , accesat la data de 15 iunie 2017.
97 http://www.actrus.ro/reviste/3_2005/a26.pdf , accesat la data de 15 iunie 2017.
98 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007 -01/8_Isac%20Claudia%20.pdf , accesat la data de 15 iunie 2017.
99 Bauman, Zygmunt , Globalizarea și efectele ei sociale , traducere, București, Editura Antet, 2005, p. 5.
100 Raiu Sergiu -Lucian , Procesul globalizări i în România , p.7, disponibil online pe http://www.revistadesociologie.
ro/pdf -uri/nr3 -4-2011/11 -LRaiu.pdf , accesat la data de 10 aprilie 2017.

45 globalizarea le genereaz ă, cât și prin rolul de catalizator al celorlalte provocări externe jucat de
acest fenomen.101
Concluzionând, toate obiectivele privind identificarea opiniilor tinerilor cu privire la
opinia despre viitor, intentia de a emigra, motivațiile emigrarii și desti națiile de migrație externă
în funcție de variabilele independente și -au atins finalitatea.
Analizând rezultatele verificării ipotezei 1, putem spune că intentia de a emigra scade in
intensitate pe masura ce varsta respondentului creste. ( I.1 confirmată ).
Prezentând rezultatele verificării ipotezei 2, putem spune ca migrația are un impact
negativ asupra individului. ( I.2. confirmată ).
Analizând rezultatele verificării ipotezei 3, putem spune distanța nu este un factor major
în domeniul migrației ( I.3 part ial confirmata ).
Prezentând rezultatele verificării ipotezei 4, putem ca migrația o provocare a globalizării
și integrării europene (I.4 confirmata ).
Migrația este un fenomen complex, care poate fi studiat de diverse discipline din diferite
perspective t eoretice; un proces complex, un protest al celor care decid să abandoneze definitiv
țara de origine, și de a se stabili în țări de destinație .102
Migrația a devenit o importantă problemă atât economică cât și socială nu numai la
nivelul României dar și al U niunii Europene.103
În cazul migrației tinerilor, care este specifică pentru migranții români în Europa, analiza
intenției de a emigra este un indicator relevant pentru comportamentul tinerilor și pentru
identificarea tendințelor viitoare de emigrare.
Intenț ia de a emigra este corelată și cu percepția tinerilor asupra direcției viitoare în care
se îndreaptă România în general. Tinerii care consideră ca această direcție este greșită au o
proporție mai mare a celor care doresc să emigreze.
Tinerii din România c u vârste între 20 și 35 de ani au caracteristici economice, sociale
sau educaționale extrem de diferite funcție de vârstă.
Prin aplicarea unor politicile adecvate, migrația poate deveni o experiență pozitivă care îi
poate ajută pe tineri să își dezvolte ab ilitățile de care au nevoie pentru a reuși. În acest fel tinerii
migranți pot contribui semnificativ la dezvoltarea economică și socială a țării de origine, dar și a
țării de destinație.

101 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/provocari_actuale_pentru_securitatea_europeana.pdf , accesat la data de 15
iunie 2017.
102 Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconom ice ale migrației forței de muncă asupra țărilor de
emigrație. Cazul României, In Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65,
Academia de Studii Economice, București, pp.63 -64, disponibil online pe http://store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf ,
accesat la data de 25 aprilie 2017
103 http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf , accesat la data de 15 iunie 2017.

46 Am investigat comportamentul grupurilor dețineri față de decizia de a emigra înitr -o
varianta: pentru grupul 26 -30 de ani.
Concluziile importante sunt: vârsta este un factor relevant în analiza deciziei de a emigra
pentru tinerii din grupa de vârstă 26 -30 de ani.
Analiza și interpretarea rezultatelor obținute prin interm ediul acestui chestionar s -a
realizat utilizându -se analiza de frecvență pe grafic.
Se recomanda : recunoașterea și angajarea în abordarea problemelor privind migrația
tinerilor, atât a guvernului cât și a partenerilor sociali și a societății globalizate; adoptarea unei
legislații națională privind migrația tinerilor pentru a aborda în mod eficient riscurile, nevoile și
potențialul tinerilor migranți; asigurarea, în special pentru tinerii din zonele rurale, de alternative
la emigrare, prin crearea și facili tarea oportunităților de muncă decentă, promovarea investițiilor
în infrastructura și agricultură, extinderea accesului la educație, ucenicie, ocuparea forței de
muncă, integrarea migrației tinerilor în planurile și politicile de dezvoltare, stabilirea une i agende
care să conducă la includerea probematicii migrației tinerilor în politicile naționale și care să
reflectă respectarea deplină a drepturile omului, promovarea participarii tinerilor migranți la
nivelul societății globalizate, facilitarea constitui rii de rețele de cooperare, includerea tinerilor
migranți în procesele de elaborare a politicilor globalizate.104

104 http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+migratia+si +
mobilitatea+i ntra-europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf , accesat la data de 05 iunie 2017.

47 BIBLIOGRAFIE

A. Cărți, tratate, cursuri, monografii
1) Bauman, Zygmunt , Globalizarea și efectele ei sociale , traducere, București, E ditura Antet,
2005.
2) Brăilean Tiberiu , Globalizarea. Nenumele nimicului , Iași, Editura Institutul European,
2004.
3) Chirovici Eugen Ovidiu , Națiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iași,
2001.
4) Dobrescu Paul , Viclenia globalizării: asaltu l asupra puterii americane , Iași, Institutul
European, 2010.
5) Florea Lavinia , Globalizare și securitate economică, Editura Lumen, 2007.
6) Mogonea Florentin Remus, Pedagogie pentru viitori profesori , Craiova, Editura
Universitară, 2010.
7) Moreau Defarges , La „ Constitution” européenne en question , traducere, Editions
d`Organisation, 2004.
8) Ritzer George , Globalizarea nimicului: cultura consumului și paradoxurile abundenței,
București , Editura Humanitas , 2010.
9) Stănescu Vasile , Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizație…, Editura Eikon, Cluj –
Napoca, 2009.

B. Articole și lucrări conferințe
1) Avram Cezar , Radu Roxana , Despre globalizare și securitate, suveranitate și intervenție
umanitară: nevoia de reconfigurare a acestor concepte , disponibil online pe
http://npissh.ro/ro/wpcontent/uploads/sites/2/2015/12/DESPRE -GLOBALIZARE –
%C5%9EI -SECURITATE -SUVERANITATE.pdf .
2) Chiș Alexandra Ștefănia , An III, RÂSE RO, Grupa II, Chestionar – Migrație , itemii: 2, 6,
8, 10, 11; disponibil online pe https://ro.scribd.com/doc/294845862/Chestionar -migratie .
3) Consiliul Național de Informații al SUA , Lumea în 2020: o schiță a viitoruluiglobal,
Chișinău, Editura C artier, 2008.
4) Dinicu Anca (Asist. Univ.), Globalizarea contemporană și formele sale de manifestare ,
p.5, disponibil online pe http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a8.pdf .
5) Dinicu Anca (Asist.univ). Fața nedorită a globalizării: crima organizată și terorismul ,
disponibil online pe http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf .

48 6) Găină Andra (drd.), Conside rații privind dimensiunea și consecințele globalizării, Revista
de Stiinte Juridice, disponibil online pe http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/
B10AndraGaina.p df
7) Gavrilă – Paven Ionela (Prep. univ. drd.), Uniunea Europeană în fața unor noi provocări și
oportunități , Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, disponibil online pe
http:/ /www.oeconomica.uab.ro/upload/ lucrari/820062/28.pdf .
8) Iacovoiu Viorela (lect.univ.dr.). Romania pe calea integrarii. O evolutie posibila , În
Integrarea României în Uniunea Europeană. Oportunități și provocări. Supliment al
Revistei de Economie teoretică și aplicată , Vol. II,
9) Universitatea „Petrol -Gaze”, Ploiești, disponibil online pe http://store.ectap.ro/suplimente
/simpozion_ager_ 2007_vol2_ro.pdf .
10) Integrarea României în Uniunea Europeană – Oportunități și provocări , Supliment al
Revistei de Economie teoretică și aplicată, Vol. II, disponibil online pe
http://store.ectap.ro/suplimente/simpozi on_ager_ 2007_vol2_ro.pdf .
11) Ionescu Cornel (conf.univ.dr.). Convergența reală – esența integrării româniei în Uniunea
Europeană În, Integrarea României în Uniunea Europeană. Oportunități și provocări.
Supliment al Revistei de Economie teoretică și aplica tă, Vol. II , Universitatea „Spiru Haret”,
București, p.284, disponibil online pe http://store.ectap.ro/ suplimente/simpozion_ager_
2007_vol2_ro.pdf .
12) Isac Claudia (lect.uni. dr. Univ. Din Petrosani). Ecobici Nicolae (lect.univ.dr. Univ. Ctin
Brancusi din Tg Jiu). Efectele globalizării , disponibil online pe http://www.utgjiu.ro/revista
/ec/pdf/ 2007 -01/8_Isac%20Claudia%20.pdf .
13) Negru Andrei , Comunitatea rurală între global și local. Studiu de caz în zona periurbană a
Clujului , Sociologie. Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj -Napoca, disponibil online
pe http://www.humanistica.ro/anuare/ 2006/ANUAR_2006_humanistica/art06Negru.pdf .
14) Negrea Alina -Petronela , Globalizarea și dilema identitară , În Economie teoretică și
aplicată, Volumul XIX (2012), No. 9(574), pp. 68 -90, Academia de Studii Economice,
București, disponibil online pe http://store. ectap.ro/articole/779_ro.pdf .
15) Raiu Sergiu -Lucian , Procesul globalizării în România în „Revista română de Sociologie”,
nr. 3-4, București,
16) 2011.
17) Roman Monica, Sandu Daniel, Stoiciu Victoria . Alexe Iris, Matei Mihaela (coordonatori),
Studiu comparativ european privind migrația și mobilitatea intra -europeană a tinerilor în
România , Bucuresti, 2015, dispo nibil online pe http://liferay.dialogsocial.gov.ro/

49 documents/20181/27063/Studiu +comparativ+european+privind+
migratia+si+mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf .
18) Roman Monica, Voicu Cristina , Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României, In Economie teoretică și aplicată,
Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50 -65, Academia de Studii Economice, București,
disponibil online pe http://store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf .
19) Țîrcă (Pociovălișteanu) Diana Miha ela, Piața muncii și migrația forței de muncă în
context european , Colecția, Cercetare avansată postdoctorală în științe economice,
Academia de Studii Economice din București, Editura ASE, Bucuresti, 2013.

C. Pagini web
1) https://www.academia.edu/3821420/Chestionarul_in_cercetarea_sociologica .
2) http://www.actrus.ro/reviste/3_2005/a26.pdf .
3) https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/alte -domenii/chestionarul -217509.html .
4) http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/provocari_actuale_pentru_securitatea_europeana.pdf .
5) http://liferay.dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+pri
vind+migratia+si+ mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+in+Romania.pdf .
6) http://npissh.ro/ro/wp -content/uploads/sites/2/2015/12/DESPRE -GLOBALIZARE –
%C5%9EI -SECURITATE -SUVERANITATE.pdf .
7) http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_s
ociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_famili al_OIM2006.pdf .
8) http://www.e -antropolog.ro/2012/09/globalizare -cazul -romanesc -2/.
9) http://ww w.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007 -01/8_Isac%20Claudia%20.pdf .

50

ANEXE

51
Anexa 1
Chestionar privind Tinerii și intenția de a emigra
Nume: ___________________________
Prenume: ________________________
Vârsta: __________________________
Sex: ____________________________
Nivel educațional: ________________

Bună ziua?
Mă numesc Rotaru Denisa, și realizez un sondaj de opinie privind Tinerii și intenția lor
de a emigra și migrația din România în rândul tinerilor ca provocare a globalizării și integrării
europene.
Sunteți dispus/a să -mi răspundeți la câteva întrebări din chestionar.
Itemii chestionarului :
1. Peste 10 ani te vezi ca o persoană realizată în România sau în altă țară?
a) peste 10 ani, mă văd că o persoană realizată în românia;
b) peste 10 ani, mă văd că o persoană realizată în altă țară;
c) nu știu;
d) nu răspund.
2. Care credeți că sunt efectele migrației în România?
a) forța de muncă mai puțină;
b) scăderea economiei; c) lipsa de investiții;
d) scăderea populației .
3. Conside rați ca intenția de a emigra scade în intensitate pe măsură ce vârsta respondentului
crește.
a) foarte puțin;
b) puțin; c) foarte mult;
d) mult.
4. Considerați ca toți oamenii sunt liberi să migreze.
a) foarte puțin;
b) puțin; c) foarte mult;
d) mult.
5. Cât de mult îți dorești să pleci din România (pentru munca, studii, definitiv)?
a) foarte puțin;
b) puțin; c) foarte mult;
d) mult.
6. Credeți că migrația are un impact negativ asupra individului?
a) nu, deoarece câștigă bani și asta îl face fericit;
b) da, deoarece poate să apară depresia;
c) da, pentru că unii sunt tratați ca niște sclavi, sunt jigniți;

52 d) da, pentru că este departe de familie.
7. Care este principalul motiv datorită căruia ai dori să pleci din țară?
a) o educație mai bună;
b) o mai mare diversitate culturală;
c) un standard de viață mai bun;
d) șanse mai mare să îmi găsesc un loc de muncă.
8. Credeți că o dată intrat în acest circuit al migrației, crează o anumită “dependență”?
a) da, deoarece îți oferă mai multe șanse decât ța ra ta și câștigi mai mulți bani și te
obișnuiești cu un anumit statut;
b) nu, mă pot întoarce oricând, fără rețineri;
9. În ce țară ai dori să migrezi (la muncă, definitiv, studii)?
a) Anglia ;
b) Germania ; c) Italia, Spania, SUA ;
d) Franța .
10. Credeți că emigrarea oamenilor în alte state, afectează economia țării de origine?
a) da, deoarece contribuie la dezvoltarea țării respec tive;
b) nu, pentru că trimit bani acasă;
11. Ce v-a determinat să plecați?
a) banii;
b) nevoia de experiență; c) curiozitatea;
d) studiu.
12. Considerați migrația o provocare a globalizării și integrării europene?
a) da; b) nu;
13. Considerați ca distanța nu este un factor major în domeniul migrației ?
a) foarte puțin; b) puțin; c) foarte mult; d) mult.

BIBLIOGRAFIE :
1. Chiș Alexandra Ștefănia , An III, RÂSE RO, Grupa II, Chestionar – Migrație , itemii: 2, 6,
8, 10, 11; disponibil online pe https:/ /ro.scribd.com/doc/294845862/Chestionar -migratie ,
accesat la data de15 mai 2017.
2. Roman Monica, Sandu Daniel, Stoiciu Victoria. Alexe Iris, Matei Mihaela
(coordonatori). Studiu comparativ european privind migrația și mobilitatea intra -europeană
a tinerilor în România , București, 2015, itemii: 1, 5, 7, 8, 9 disponibil online pe http://
liferay.Dialogsocial.gov.ro/documents/20181/27063/Studiu+comparativ+european+privind+
migrația+și+mobilitatea+intra -europeana+a+tinerilor+în+România.pdf , accesat la data de 05
iunie 2017.
3. itemul 3, 4, 12, 13: personal.