Licenta Cristina Taranciuc (recovered) [611583]

UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDIȘ ”, ARAD
FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Prof. Univ. Doct. Toma Claudia -Crina
Absolvent: [anonimizat] 2016 –

Lucrare de licență

UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDIȘ ”, ARAD
FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE

Tratamentul fitoterapic al
dermatitei cuperozice

Coordonator științific :
Prof. Univ. Doct. Toma Cl audia -Crina
Absolvent: [anonimizat] 2016

Lucrare de licență

Cuvânt înainte

”Frumusețea chipului este o podoabă fragilă, o floare trecătoare,
strălucire de o clipă și care nu -i legată decâ t de epidermă!”
Jean-Baptiste Poquelin (Moliere)

Încă din cele mai vechi timpuri femeile au fost preocupate de aspectul lor estetic,
acest a reprezentând cartea lor de vizită și respectul acordat lor înșiși .
Femeile din Egiptul antic își torturau corpurile cu anumite sub stațe, chiar și toxice, în
scopul înfrumusețării. Acestea foloseau pulbere de gândaci sau un amestec de alge roșii și
alte substanțe toxice pentru a da culoare buzelor. În Persia erau la modă tatuajele cu henna
atât pentru bărbați cât și pentru femei, în t imp ce în Roma antică pentru un pic de roșu în
obraji, romanii foloseau vopseluri pe bază de ocru, iar femeile mai sărace își colorau buzele
cu taninurile din vinul roșu.
Emanciparea femeii este de fapt măsura gradului de civiliație generală a societății.
În zilele noastre leacurile băbești sunt lăsate uitării, în pofida aparaturii moderne , a
substa nțelor revoluționare și a profesionalismului personalului calificat din domeniul
dermatocosmetic.
Am intenționat să studiez specia Platanus o rientalis din dorinț a de a elimina aspectele
mistice, neștiute și nefolositoare asociate acestei plante.
În vederea obținerii acestui deziderat am am realizat această lucrare făcând o revizie
asupra datelor botanice, compoziției chimice, indicațiilor terapeutice, utilizărilor și
interacțiunilor speciei Platanus orientalis , urmând ca în partea experimentală să observăm
efectul acestui macerat glicerinic asupra tenurilor problematice cu rozacee.
Această lucrare are un numar d e .. pagini incluzând .. figuri și un număr de .. ta bele.
Pentru elaborarea acestei lucrări am colaborat și am fost îndrumată de oameni cu
calități profesionale deosebite. Țin să mulțumesc dnei. Prof. Univ. Doct . Toma Claudia -Crina
pentru timpul și încrederea acordată. De asemenea țin să le mulțumesc domnil or Dr.
Dermatologi Victor Neamțiu și Mohsen Dabagh și doamnei Dr. Reghina Pătru care m -au
ajutat la partea experimentală.

Lucrare de licență

CUPRINS

Capitolul I STRUCTURA PIELII
I.1 Anatomia și structura pielii ………………………………………………… …………………….
I.1.1Epidermul…………………………………………………………………. ……………. …….
I.1.2 Dermul…………………………………………………………………. ………………. …….
I.1.3 Hipodermul……………………………………………………………… …………… …….
I.2 Funcțiile pielii ………………………………………………………………… ..

Capitolul II ACNEEA ROZACEE
II.1 Introducere ………………………………………………………………………
II.2 Tabloul clinic …………………… ……………….. …………………………… ..
II.3 Familia Rozaceei ……………………………………………………….. ……………………………..
II.4 Etiopat ogenie ………………………………………………………………… ….
II.5 Evoluție ………………………………………………………………………………………………………
II.6 Tratament ………………………………………………………………… …….
II.6.1 Tratament general………………………………………………………………………….
II.6.2 Tratament local………………………………………………………………………………
II.6.3 Tratament definitiv ………………………………………………………………………….
II.6.4 Tratament naturist…………………………………………………………………………

Capitolul III GEMMAETERAPIA
III.1 Introducere …………………………… ………………………..……………….
III.2 Diferențele între tincturi și gemoderivate ……………………………………
III.3 Metode de obținere ……………………………………………………………
III.4 Platanus orientalis L. ………………………………………………………….
III.4.1 Proprietăți terapeutice …………………………………………… …….
III.4.2 Preparare și materie primă ………………………………………… …
III.4.3 Indicații clinice ………………………………………………………..
III.4.4 Prescripție …………………………………………………………… …

Lucrare de licență

Capitolul IV Specialități farmaceutice de pe piața din România utilizate în
tratamentul rozaceei
IV.1 Avène …………………………………………………………………………
IV.2 Bioderma …………………………………………………………………….
IV.3 Ivatherm …………………………………………………………………….
IV.4. Produse profesionale de machiaj care au ca scop camuflarea ro șeții……
Capitolul V PARTE EXPERIMENTALĂ
V.1 Introducere
V.2 Metodologie ……………………………………………………… ……..
V.3 Obiectivele studiului …………………………………………………….
V.4 Material și metodă ……………………………………………… ……..
V.5 Prezentări de caz …………………………………………………………
V.5.1 Caz clinic 1 ……………………………………………………….
V.5.2 Caz clinic 2 ……………………………………………………….
V.5.3 Caz clinic 3 ………………………………………………………………………….
V.6 Re zultate și discuții ……………………………………………………………………………
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE …….. ……………………………………………………………. ……………………

Lucrare de licență

CAPITOLUL I
STRUCTURA PIELII

I.1 Anatomia și structura pielii
Tegumentul este învelișul conjunctivo -epitelial al corpului uman. La nivelul
cavităților natura le, el se continuă cu mucoasele și semimucoasele. Pielea este cel mai mare și
mai întins organ al corpului uman, având o suprafață între 1,5 și 2 m cu o greutate ce
reprezintă 16% din greutatea totală a co rpului, având o grosime care variază în funcție de
regiunile pe care le acoperă și solicitările la care aceasta este expusă ( de la 0,5 la 5 mm ) .
Rolul multifuncțional al pielii este reflectat prin multitudinea de celule care se găsesc
în țesuturile ei. Un singur centimetru pătrat de piele umană conține 2 receptori de frig și 25 de
receptori sensibili la lumină, 3 vase de sânge, 10 fire de păr și mușchi microscopici, 15
glande sebacee, 100 de glande sudorip are precum și 200 de nervuri. Î mpreună cu părul și
unghiile, pielea se mai numește și tegument sau sistem tegumentar. [8]
Fragilă și rezistentă, sensibilă și elastică, tegumentul este format din 3 straturi cu
funcții diferite : epiderm, derm și hipoderm.

Fig.1. Structura pielii

Lucrare de licență

I.1.1 Epidermul
Epidermul este un țesut nevascularizat și keratinizat, de tip pavimentos stratificat,
format din 5 straturi de celule suprapuse, care se succed astfel : stratul germinativ sau bazal,
stratul malpighian (”spinos”), stratul granulos, stratul cornos și zona juncționlă. Toate
straturile provin din st ratul germinativ, ale cărui celule, pe masură ce se multiplică sunt
împinse spre suprafață, schimbându -și necontenit forma și structura. [1]

I.1.2 Dermul
Dermul este stratul intermedial al pielii, vascularizat, având rol de sprijin și de
nutriție. Este c ompus din două părți : dermul superficial, care prezintă niște ondulații sau
creste la nivelul contactului cu epidermul ( papile dermice ) și dermul profund.
În interiorul substanței fundamentale care compune dermul vom găsi o serie de celule
importante precum : fibroblastele care reprezintă producătorii proteinelor de colagen, ai
elastinei și ai GAG ( glicozaminoglicani 75 % ), molecule glico -proteice, capabile să rețină
cantități mari de apă și să se umfle, formând un tip de gel dens care conferă turges cență pielii.
Cel mai important GAG este acidul hialuronic. [2]

I.1.3 Hipodermul
Țesut adipos subcutanat nu este net delimitat de derm, unii lobuli adipoși pătrunzân d
adânc în interiorul său. Adipoc itele au o organizare lobulară, având un diametru de 94
microni și un aspect vacuolat. Între lobuli se găse sc vase sangvine, nervi, bulbi pilari și
glomeruli sudoripari.
Hipodermul este bogat în substanțe liposolubile ( lipide, vitamina A, beta -caroten ) și
contribuie la modelarea formei corpului, având o se rie de funcții de bază : cea de rezervă
nutritivă pentru organism, izolare termică cât și funcție mecanică de sprijin și de apărare a
țesuturilor subadiacente. [2]

I.2 Funcțiile pielii
Pielea acționează sinergic cu celelalte organe interne, reflectând st area de sănătate a
organismului .
Spre deosebire de alte organe , pielea prezintă două supra fețe: o suprafață internă și
una externă. În ceea ce privește suprafața internă, pielea funcționează ca oricare alt organ din
punct de vedere al temperaturii, schimbu rile metabolice și al circulației. În schimb, țesuturile

Lucrare de licență

părții externe a pielii au un comportament ambivalent, acționând atât ca organ de protective și
barieră între mediul exter n și cel intern, cât și ca mijloc de comunicare între cele două medii.
Pentru îndeplinirea acestor funcții, tegumentul prez intă următoarele caracteristici :
 protecție: împiedică pătrunderea agenților patogeni în organism;
 termoreglare și echilibru:
– elimină toxinele și apa în exces;
– contribuie la menținerea constantă a temperat urii organismului;
– previne supraîncălzirea prin evaporarea transpirației;
– favorizează încălzirea corpului prin contracția mușchilor erectori, anexați firului de
păr.
 ecranare: pielea absoarbe și reflectă radiațiile solare.
– absorbția se face cu ajutor ul pigmentului melanic care determină bronzarea pielii;
– expunerea excesivă la soare favorizează apariția cancerului de piele (efectul
mutagen al radiațiilor solare);
 rezervor de celule embrionare: utilă în transplantul de piele;
 funcție imunologică;
 organ de simț: pielea conține receptori pentru durere, presiune, temperatură, receptori
pentru întindere și receptori tactili;
 comunicare: pielea reflectă anumite stări emoționale prin schimbarea c ulorii (palidă,
roșie) și de asemenea semnalizează prezența une i boli (t egumentul icteric din
hepatite). [8]
1

Fig.2. Funcțiile pielii

1 https://tenulperfect.wordpress.com/2012/03/20/cuperoza/

Lucrare de licență

CAPITOLUL II
ACNEEA ROZACEE

II.1 Introducere
Rozaceea este o eritroză permanent care se poate asocia cu cuperoza ( distensie
permanent ă a micilor vase superficiale ) și cu folic ulite, rezultând acneea rozacee.
Rozaceea este o dermatoză inflamatorie cronică facial ă care interesează mai ales deceniul IV
și V al vieții. [1]

II.2 Tabloul clinic
Acneea rozacee este o formă de acne e des întâlnită, ce afectează persoanele adulte și
se caracterizează prin asocierea de eritem difuz al pielii, telangiectazii, erupții
papulopustuloase, mai rar noduli, iniț ial episodice, apoi permanente. Erupția este cantonată
aproape exclusiv pe față și în special pe nas, obraji, regiunea centrală a frunții și a bărbiei. [3]
Boala evoluează în trei etape : eritroză ( eritem ), cuperoză ( eritem cu telangiectazii )
și rozacee pustuloasă .
Eritroza feței este urmată uneori de ani de zile de eriteme faciale paroxistice,
favorizate de băuturi calde, alcool, tahi fagie sau emoții. Se manifestă sub forma unui eritem
localizat inițial pe obraji și care se extinde apoi pe intreaga față , cu preponderență pe nas. [3]
Rozaceea se dezvoltă pe fondul eritozei sau indiferent de ea. Apare sub forma unor
telangiectazii m ai mult sau mai puțin evidente, deseori prezența lor fiind evidențiată prin
vitopresiune. [3]

Fig.3. Cuperoză cu telangiectazii

Lucrare de licență

Fig.4. Rozacee cu eritem difuz

Fig.5. Rozacee pustuloasă

Lucrare de licență

II.3 Familia Rozaceei
Rozaceea papulopustuloasă se poat e instala odată cu eritroza sau numai după ce
aceasta a evoluat de -a lungul anilor. Elementele papuloase sunt de obicei mai rare decât în
acneea juvenilă și mai puțin inflamatorii și pustuloase, nefiind însoțite de comedoane. [3]
Rozaceea lupuoidă se cara cterizează prin papule care la vitopresiune arată un infiltrat
lupoid, iar la examenul histopatologic un infiltrate tuberculoid de miliarie. Acestea nu
răspund la tratamentul cu antibiotice antituberculoase . [3]
Rozaceea hipertrofică ( rinofima ) se caract erizează printr -o hipertrofiere a glandelor
sebacee de la nivelul nasului asociată cu hiperplazie conjunctivă. Încadrarea ei în acneea
rozacee nu este admisă de anumiți autori din motivele următoare : rinofima ( nasul mărit de
volum, deformat, pediculate, cu pori dilatați și aspect de coajă de portocală ) este mai des
întâlnită la pacienții de sex masculin, iar rozaceea la femei. [3]

Fig.6 . Tipurile rozaceei

II.4 Etiopatogenie
Deși cauzele exacte ale rozaceei sunt încă necunoscute, numeroase teorii cu privire la
originea tulburării au evoluat de -a lungul anilor. S-au incriminat intervenția factorilor
endocrini prin faptul că boala apare în preajma perioadei de menopauză, însa, l a majoritatea
cazurilor cu acnee rozacee, cantitate de sebum este normală.

Lucrare de licență

Un alt factor ar fi cel vascular contribuind la apariția bolii printr -o instabilitate
vasomotorie a vaselor feței, cu o capacitate de vasodilatație crescută la diverși stimuli. Teoria
infecțioasă atribuie instalarea bolii fie dezvoltării de flora lipolitică cu apariția unor acizi
grași liberi, având efecte iritante la nivelul tegumentului, urmate de vasodilatație și pustule,
fie prezenței în foliculul polisebaceu a unu i parazit, Dem odex foliculorum . [9]

Fig.7. Rozacee cu eritem difuz

Lucrare de licență

PARAZITUL DEMODEX

Fig.8. Parazitul Demodex văzut la microscop

Semnificația relației dintre Demodex și rozacee a fost mult timp controversată
deoarece nu îndeplinește anumiți parame tri consacrați pentru o asociere cauzală între un
agent patogen și o boală.
Parazitul Demodex face parte din microbiomul uman, fiind o comunitate ecologică de
microorganisme care se găsesc atât în interiorul corpului uman cât și la suprafața acestuia.
La om se găsesc două specii de Demodex : Demodex folliculorum care trăiesc în
foliculii de păr, pe față și în glandele torsale ale lui Meibomius , la pleoape, aparând cu
preponderență la persoanele cu acnee rozacee ; Demodex brevis care trăie ște în glandele
sebacee ale pielii . [9]

Fig.9. Stadiile de evoluție a parazitului Demodex

Lucrare de licență

Frank C . Powell, consultant dermatolog la Spitalul Militar Misericordiae din Dublin, a
remarcat faptul că acarienii sunt mai des întâlniți în regiunile cu acnee rozacee – obraji, na s,
bărbie și frunte, mari cantități de acarieni fiind găsi te în biopsii de papule rozacee și pustule.
Legătura dintre Demod ex folliculorum și rozacee poate fi legată de o bacterie asociată cu
Bacillus oleronius . Într -un studiu finanțat de SNR , Dr. Kevin Kavanagh și colegii săi de la
National University of Ireland – Maynooth, au afirmat că B. Oleronius a stimulat un răspuns
inflamator la 79% din studiile pe pacienții cu subtipul do i de rozacee (papulopustuloasă ).
Cercetătorii remarcă faptul că potențialu l rol al bacteriei este susținut prin faptul că
tratamentul efectiv pentru rozacee include antibiotice care distrug B. Oleronius , în timp ce
antibioticele care nu sunt dăunătoare pentru aceste bacterii, în general, nu sunt eficiente în
tratamentul rozaceei . [9]
Staphylococcus epidermis , o altă bacterie care există în mod normal pe piele, de
asemenea contribuie în dezvoltarea rozaceei. În studiul Dr. Margot Whitfield și al colegilor
săi de la St. Vicent Hospital, Sydney, Centrul Medical Monash, Melbourne și Royal Adelaide
Hospital, pe cei 15 pacineți cu rozacee s -au constat creșteri pure de S. Epidermidis în
pustulele de la 9 din cele 15 persoane cu subtipul doi de rozacee , comparativ cu nici o
creștere pură pe același obraz. De asemenea, ei au găsit și cult uri pure de S. Epidermis în
marginile pleoapelor pacienților cu rozacee. În pofida acestui mic eșantion, studiul nu a fost
lipsit de importanță, având o creștere semnificativă în comparație cu nici o creștere găsită la
pacienții de aceeași vârstă și sex. [9]
Cercetătorii au remarcat aceste descoperiri, sugerând că prezența creșterii acestei
bacterii joacă un rol important în dezvoltarea subtipului doi de rozacee. Ei au sugerat deseori
că temperatura mai ridicată a pacienților cu rozacee a fost un posibil f actor în stimularea
creșterii bacteriei, așa cum s -a demonstrat anterior de NRS . [9]
Helicobacter pylori , frecvent asociată cu ulcer și cu alte tulburări digestive, a fost
adesea considerat un posibil factor în rozaceea în care bacteria sintetizează gast rina, un
hormon care provoacă înroșirea feței.cu toate acestea, studiile recente nu au găsit nici o
diferență statistică în simptomele rozaceei între grupurile tratate și cele netratate, precum și
alte studii au constatat ca prelevarea H. pylori sa fie sim ilară la pacienții cu rozacee cât și la
pacienții care nu suferă de aceasta.

2

2 http://www.rosacea.org/patients/causes/introduction

Lucrare de licență

II.5 Evoluție
Cronică și prelungită, deseori cu agravare pr ogresivă . Tratamentul urmat corect poate
opri evoluția bolii sau determina remisiuni importante.

Fig.10 . Helicobac ter pylori văzut la microscop
II.6 Tratament
Deoarece semnele si simptomele bolii diferă de la un pacient la altul, tratamentul
trebuie adaptat de la caz la caz. Aceasta este determinată în primul rând genetic și în al doliea
rând în funție de modul de via ță.
Tratamentul rozaceei este de ordin general, local, fizioterapeutic și igieno -dietetic , dar
necunoscând exact cauzele rozaceei nu putem spune cu exactitate cum se poate preveni
aceasta.
În principiu sun t de evitat următoarele greșeli :
 expunerea la soar e fără folosirea unei loțiune/ creme cu protecție UVA/UVB și
expunerea îndelungată a pieli i la ger fără o cremă onctuoasă ;
 schimbări le bruște de temperatură ;
 folosirea produselor de curățare a tenului care conțin alcool, care nu sunt special
formulate pent ru tenul sensibil/cuperozic;
 mesele condimentate, alimentele iuți, fierbinți, a lcoolul, cafeaua, băuturi calde ;
 constipația , etc. [8]

Lucrare de licență

II.6.1 Tratamentul general
Se situează pe primul loc:
Antibiotice :
 Tetraciclina se dă inițial 1g/zi și se scade la 3 s ăptămâni cu 250 mg. De la 6
săptămâni vor lua 500 mg/zi, iar după două luni vor lua de două ori pe
săptămână câte 250 mg, timp de două luni, apoi 250 mg o dată pe săptămână,
luni și ani de zile. Modul de acțiune este încă discutabil : normalizarea secreției
de sebum și a florei intestinale, distrugerea florei lipolitice de pe suprafața
pielii. Efectele sunt cele scont ate, dar după întreruperea curei apar leziunile.
Rezultate asemănătoare se obțin și cu Clindamicină, Septrin sau Eritromicină.
Metronidazol -ul are efecte similar, se administrează 2 tablete/zi timp de o
lună, apoi 1 tabletă/zi încă o lună. [3]
 Vitamina B2 în doză de 20 mg/zi, administrată i.m., timp de 2 luni este
responsabilă de corectarea tulburărilor gastrointestinale.

II.6.2 Tratamentul loc al
 Crioterapia – utilizează ”frigul” ca factor de terapie, sub formă de : comprese
reci, cuburi de gheață, săculeți cu gaz congelat, spray -uri, zăpadă carbonică
( azot lichid de –196 C ), dioxidul de caron solid ( -78,5 C ), amestec de
dimetileter, pro pan și izobutan ( -55 C ). Crioterapia determină distrugerea
celulară din stratul superficial al pielii, prin anoxie și are efecte asupra
microvascularizației. Tratamentul se aplică la suprafața pielii, este simplu și nu
e dureros. Crioterapia cu azot lich id este utilizată în cazul cuperozei. O ședință
la 2-3 săptămâni, serie de 8-10 ședințe, dă rezultatele scontate. [8]
 Local: aplicații de sulf și alcool iodat acționează prin iritare și t rombozarea
capilarelor dilatate ; comprese cu rezorcină, calde, soluți e 1%; pudră de ihtiol
3%; pomezii cu folicul ină, locacorten tar sau tumizon; metronidazol local
( metro -gel ).

Lucrare de licență

II.6.3 Tratamen te definitive :
Din fericire, prin tehnologia avansată în aparatura dermato cosmetică , rozaceea
poate fi tr atată definitiv și totodată poate fi prevenită apariția ei.
Exemple :
 Laser ND -Yag
 IPL
 Toxină botulinică – pentru flash -urile de căldură .

Fig.11 Tratamentul rozaceei cu Laser ND -Yag

II.6.4 Tratamente naturiste :
 Flori și frunze de nalbă de cultură . Se prepară o infuzie prelungită de 30 de
minute dintr -o lingură la 100 ml apă. Se aplică comprese cu această infuzie pe
față.
 Flori de levănțică . Se prepară o infuzie de 2 linguri de flori la o cană de apă, cu
care se fac tamponări repetate pe zonele afectate .
 Flori de nufăr alb. Se prepară un decoct (fierbere) din 4 flori la 4 pahare de apă.
Se curăță fața cu această loțiune în fazele incipiente ale cuperozei pentru a
împiedica extinderea ei.
 Lăptuca, salata verde . Se prepară un decoct dintr -o căpățână de salată la o
jumătate de litru de apă. Se aplică comprese pe zonele afectate.

Lucrare de licență

 Mască pentru tenul cuperozic : se amestecă o linguriță de miere de albine cu 10
picături de zeamă de lămâie și cu 5 picături de ulei de migdale. [10]

Fig.12. Măști homemade

Fig.13. Măști homemade

3

3 https://tenulperfect.wordpress.com/2012/03/20/cupe roza/

Lucrare de licență

CAPITOLUL III
GEMMAETERAPIA

III.1 Introducere
Gemmae terapia (meristemot erapia) este o ramură a fitoterapiei care utilizează
extractele obținute din ț esuturi vegetale emb rionare proaspete: muguri, amenți, mlădițe,
radicele, scoa rța internă a rădăcinii sau scoarț a de pe ramur i tinere, sevă sau semințe. Părț ile
tinere ale plantei, recoltate în perioada optimă , sunt supuse procedeului de extracție în stare
proaspătă.
Prin conținutul în factori de creștere se realizează un aport nu tritiv cu un
organotrop ism specific: în sfera pulmonară, digestivă, renală, osteo -articulară, cardio –
vasculară , cerebrală, cutanată, genitală , etc. Produs ele nu prezintă în general reacții adverse
sau contraindicații și se administrează în picături diluate în puțină apă .

Fig.14 . Mugure de M esteacăn

Gemoterapia aparține domeniului noii fitoterapii, foarte eficintă în practica
clinică din ultimii 50 -60 de ani, de când este studiată în plan mondial, dar abia recent, odată

Lucrare de licență

cu schimbarea de paradigmă în tratamentul pacienților se poate realiza puterea și profunzimea
acestei terapii, în atingerea obiectivului tratamentelor natural : vindecarea.
Ușor de utilizat și lipsită de efecte secundare , chiar și în situațiile de folosire
a la longue, gemoterapia poate rezolva o multitudine de afecțiuni patologice și reprezintă în
același timp un suport valid și sinergic pentru alte metode terapeutice. [7]
Motivul răspândirii rapide este constituit în principalul fapt al accesi bilității,
al lipsei de toxicitate intrinsecă si extrinsecă, ușurința administrării permițându -i atât
medicului cât și pacientului consecvența tratamentului.
Gemoderivatele sunt comercializate în forme ușor de administrat, fiind
suficientă dilu area în apă a cantității de picături prescrise zilnic (30 -50 picături de trei ori pe
zi ). Ele pot fi asociate în cursul unei zile și cu alte gemoderivate în scopul obținerii unui
rezultat terapeutic mai complex și sinergic, având acțiuni și la alte nivele .

Fig.15. Macerate Glicerinice Plant Extrakt

Lucrare de licență

III.2 Diferențele între tincturi și gemoderivate
În prescrierea unui remediu homeopat este foarte importantă descrierea în
detaliu a plantei , părțile care se doresc a fi utilizate , precizând dacă este vorba despre un
M.G. ¹ ( macerat glicerinic) i ndicând și diluția acestuia. [7]
Dacă acest l ucru nu este făcut este posibilă apariția de confuzii cu alți produși
vegetali, precum tincturile din Farmacopeea oficială sau cu Ti ncturile Mamă homeopate, care
în afara faptului că sunt niște produse de o calitate superioară, nu au nimic în comun cu
gemoterapia. Uneori ele pot a vea și efecte complementare .[7]

Fig.16 Tincturi din plante

4

4 M.G.= macerat glicerinic

Lucrare de licență

TINCTURA
FITOTERAPICĂ
(clasică) TINCTURĂ MAMĂ
(,,Șușa homeopată)
GEMODERIVAT
(Meristemoderivat)
DEFINITIE
Soluție obținută din planta
medicinala prin actiunea
solvent a alcoolul ui etilic de
diferite grade,asupra
substantei
vegetale reprezentate de
planta in totalitate sau părți
din planta uscată.
Soluție de fitocomplex din
planta medicinală obținută
prin acțiunea solvent a
alcoolului etilic asupra
plantei proaspete, sănătoase,
din flora spontană, recoltată
din mediul său natural. Soluție de fitocomplex din
planta medicinală prin
acțiunea solvent a unui
amestec hidro -glicero –
alcoolic asupra țes.
Meristematice (muguri
vegetali, rădăcini,scoarță
internă a rădăcinii, tulpinii)
sau din alte țesuturi
embrionate in faza de
creștere, recoltate proaspăt
din habitatul lor natural.
MATERIA PRIMĂ
Planta uscată sau părți din
planta uscate Planta proaspătă recoltată din
habitatul natural. Rar planta
uscată sau stabilizată. Țesuturi meristematice
recoltate din habitatul lor
natural, neapărat proaspete
SOLVENȚI
Alcool etilic Alcool etilic Solutie hidro -glicero –
alcoolică în diluție 1:10 (1
DH)
GRAD ALCOOLIC
Obișnuit 60 ֯ ;70 dacă
principiul activ este un
alcaloid; 80 ֯ dacă principiul
activ este o esență sau o
rășină Obișnuit 45 ֯ ;65֯-70֯-90֯ destu l
de rar. În fiecare monografie
este stability gradientul
adecvat. 18֯ cu densitate 11
TITRARE
Raportul de greutate între
plantă/solvent constant 20%
(1:5) pentru plante commune,
10% (1:10 ) pentru plante
exotice Raportul de greutate între
piatră /solvent 10% constant,
calculate în raport cu
greutatea plante deshidratate Raportul plantă/solvent este
de 1:20 (5%) referit la
greutatea uscată ,apoi diluat
1:10 (1 DH) 100 ml macerat
1 DH cores punde la 0,5
muguri utilizați
PREPARARE
1) Macerație alcoolică
2) Percolație alcoolică
3) Diluție a extractelor
fluidice 1) Macerație alcoolică
2) Percolație (sau netezire) 1) Macerați e hidro -glicero –
alcoolică
PERIOADA DE EXTRACȚIE
Minim 2 zile
Maxim 8 zile 21 zile 27-28 zile

Lucrare de licență

FAZE
Macerație
Decantare
Filtrare
Stoarcere Maceratie
Decantare
Filtrare
Stoarcere cu presiune
constantă
Titrul alcoholic determinat
Probe organoleptice
Probe fizice
Probe chimice
Triturație
Determinarea gradului de
umiditate
Macerație
Decantare
Stoarcere cu presiune
constantă
Repaus de 48 de ore al
filtratului
Filtrare
Diluare 1 DH (1:10)
Probe organoleptice
Probe fiziceâProbe clinice
CONSERVARE
Doi ani Cinci ani Cinci ani

Tab.1 . Diferențe din tre tincturi și gemoderivate [7]

Lucrare de licență

III.3 Metode de preparare

Se recoltează părț ile tinere de plante din habitatul lor natural (dacă se fac
culturi es te indicat să se respecte tipu l de sol in care planta cr este în mod spontan) din zone
nepoluate și în perioada optimă de dezvoltare.
Laboratoarele Plant Extrakt – Cluj au obț inut de la organisme a creditate
certificarea ecologică pentru modul de recoltare , caracteristicile solului ș i ale aerulu i din
zonele de recoltare ale părților de plantă folosite î n gemoterapie.
Prelucrarea – extracția – acestor părți tinere de plantă se face în stare proaspătă,
imediat după recoltare, într-un sol vent glicero -alcoolic. Dacă locul de recoltare este ma i
departe de cel de prelucrare, plantele se conservă la rece sau într -un amestec de solvent, pană
ce ajung la destinaț ie. Este foarte important ca extracția să fie completă ș i acest lucru se poate
realiza prin prelucrarea imediată a pla ntei proaspete, nepe rmițâ n-du-se astfel derularea
proceselor enzimatice care deteriorează o parte din constituenț i.[11]
Ultima etapă în fabricaț ia maceratelor glicerin ice este diluarea la prima diluție
decimală – 1:10 (excepț ie Viscum album , care se diluează 1:100).
Perioada de culegere a plantelor are un rol deosebit în ceea ce priveș te calitatea
produsului finit. Plantele au un conținut de substanț e active care urmează o dinamică de
acumulare cu un maxim î n anumite perioade a le anului. Acestea trebuie rec oltate în perioada
când substanț ele active importante pentru recomandările produsului finit sunt în concentrație
maximă. Dacă plantele conțin și anumite substanț e acti ve care sunt mai noci ve, perioada de
recoltare se s tabilește când concentrația acestora e ste minimă . În general, plantele trebuie
culese între orele 10 – 14. Exista anumit e reguli generale care se aplică pentru culegerea
diferitelor părț i de plante, dar există și anumite excepț ii part iculare de la aceste reguli). [11]
 Rădăcinile se culeg primăv ara, î nainte de înflorire sau toamna târziu,
după fructificare;
 Părțile aeriene se culeg, în general, la începutul î nfloririi;
 Frunze le se culeg la maturitate, dar înainte de î nflorire;
 Florile la în florire;
 Fructele se pot culege, după cum e cazul, îna inte sau după maturizare
(coacere)
 Mugurii înainte de germinare, bobocii înainte de deschidere, mlădițele
foarte tinere -înainte de lignificare, etc.

Lucrare de licență

Verificarea perioadei optime de recoltare este foarte importantă deoarece
mugurii ajunși la maturit ate, în ultima etapă de dezvoltare n u conț in principiile acti ve pe care
le conț in mugurii tineri.
Fiecare plantă, fiecare specie și chiar varietate de plantă, are o compoziție
specifică, adică un bagaj de principii acti ve specific. Acesta se poat e pune in evidență prin
metode cromatografice, î n special prin cro -matografie pe strat subțire ( CSS ). Cromatografia
pe strat subțire este o metodă analitică de separare a compușilor pe un strat subț ire de
adsorbant (cel mai des folosit fiind silicagelul ). Prin separarea cromatografică a substanț elor
active se obține o amprentă specifică plantei, asemanatoare ampr entei digitale de la om.
Această metodă analitică, destul de simplă, pune in evidență identitatea plantei și poate să ne
indice e ventualele amest ecuri și impurifică ri cu alte specii. Metoda determinării identităț ii
prin croma tografie pe strat subțire este oficializată în toate farmacopeele în vigoare, inclusiv
în cea Europeană și este considerată principalul parametru de calitate pentru un produs d in
plante c are trebuie obligatoriu exemplificat. [11]

Fig.17. Cromatografia pe strat subțire

Concentra ția de principii acti ve este un alt parametru d e calitate care este
important și se determină folosind diferite me tode analitice cro -matografice și/sau spectrale.
În zilele noast re cromatografia de lichide de înaltă performanță (HPLC) are un rol din ce î n ce
mai mare î n determinarea nu numai a unei clase de principii act ivi, dar chiar și a unor
substanțe individuale din compoziț ia plantei, re spectiv a produsului din plantă.

Lucrare de licență

Fig.18. Aparat HPLC

Ambalajele trebu ie ve rificate atent. Materialul din care sunt confecț ionate
ambalajele primare – sticlă, materialul plastic, trebuie să fie inerte față de produs, să nu
cedeze în produs substanțe și nici să nu adsoarbă principiile acti ve din extracte. Î n cazul
produselor ge moterapice nu este recomandată folosirea flacoanelor din material plastic,
pentru că interacționează cu glicerina și influențează negativ calitatea produsului. [11]

Lucrare de licență

III.4 Platanus o rientalis L.

Denumire științifică : Platanus o rientalis
Familia : Platanaceae
Genus : Platanus
Specii : P. o rientalis
Folium : Alterne, palmate
Flores : Unisexuate
Fructus : Achene coriacee
Fig.19. Platanus orientalis

Denumirea de Platan derivă din grecul ”platanos” care înseamnă amplu, larg, pentru
mărimea frunzei lui. Numele orientalis indică chiar aria de distr ibuție în contrast cu Platanus
occidentalis din America.
Platanul este un arbore longeviv, cu frunzi ș des, impresionant. Formează o coroană
mare cu o formă neregulată, iar coaja trunchului este netedă , de culoare gri -vernil cu tendințe
de exfoliere.
Platanul este cultivat în scop decorative în gradini, parcuri și alte spații verzi, datorită
umbrei sale odihnitoare. Iubitor de lumină, crește pe marginile cursurilor de apă, în tere nuri
profunde și proaspete . [7]

Lucrare de licență

III.4 .1 Proprietăți terapeutice
Am ales să descriu și să fac cunoscut acest arbore deoarece încă nu s -au spus destule
la adresa lui, planta fiind aproape exclusă din toate farmacopeele, fie ele antice sau modern e.
În secolele I și II se utilizau decoctul din frunze de scoarță de platan pentru uz ul
extern (inflamații, tumefacții, tumori ), iar fructul verde spinos era folosit împo triva
mușcăturilor de șerpi. [7]
Principiile active ale acestei specii sunt datorate de compuși i fenolici, in special de
flavonoide, mai exact de către k aempferol . Acesta este un flavonoid foarte comun present în
multe varietăți de plante și alimente de origine vegetală. Mugurii conțin acid cafeic,
flavonoide ( k aempferol ), glicozide cumarinice, etc.

III.4 .2 Preparare și materie primă
Gemoterapicul se obține prin macerar ea în soluție hidrogliceroalcoolică a 1 DH
mugurilor pr oaspeți și a semințelor de Platanus orientalis .[8]

Fig.20. Platanus orientalis : 1. Frunza -parte inferioară; 2. Fruct; 3. Semințe; 4. Arbore
tânăr primăvara; 5. Scoarța trunchiului; 6. Muguri recol tați pentru prepararea
gemoderivatului; 7. Prima transformare de la mugure la plantă ; 8. Floare; 9.Mugure iarna. [8]

Lucrare de licență

Fig.21. –Formulă chimică Kaempferol

Contraindicați i : Nu prezintă
Interacțiuni cu alte medicamente : Nu prezintă
Toxicitate : Lipsit d e toxicitate

III.4.3 Indicații clinice
 Hipergamaglobulinemie
 Hiperplazie reticulo -endotelială
 Chalazion
 Chisturi palpebrale și ale marginii ciliare
 Blefarite
 Urticare pigmentară ( cronică)
 Drenor al pielii
 Acnee juvenilă și acnee rozacee
 Vitiligo
 Inflamații
 Psoriaz is [7]

5

5 Fernando Pitera – ”Compediu de Gemoterapie Clinică ”, Genova, 2000

Lucrare de licență

Fig.22. Platanus orientalis – Organotropism [7]

Lucrare de licență

III.4.4 Prescripție
Acnee juvenilă
 Dimineața : extract din muguri de Nuc – Junglans regia
 Prânz : extract din muguri de Porumbar – Prunus spinosa
 Seara : extract din muguri de Somc hin – Ficus carica
Sau
 Dimineața : extract din muguri de Nuc – Junglans regia
 Prânz : extract din muguri de Platan – Platanus orientalis
 Seara : extract din muguri de Ulm – Ulmus campestris
Acnee rozacee
 Dimineața : extract din muguri de Platan – Platan us orientalis
 Prânz și seară : extract din muguri de Viță de vie – Vitis vinifera

Acnee pustuloasă
 Dimineața : extract din muguri de Nuc – Junglus regia
 Prânz : extract din muguri de Afin – Vaccinum myrtillus
 Seara : extract din muguri de Ulm – Ulmus ca mpestris

Dermatoză

 Dimineața : extract din mlădițe de Cedru – Cedrus libani
 Prânz : extract din muguri de Platan – Platanus orientalis
 Seara : extract din muguri de Ulm – Ulmus campestris [6]

6

6Ambika Wauters – ” Totul despre homeopatie – mică enciclopedie ”, E d. Nemira, Marea Britanie, 2007

Lucrare de licență

Capitolul IV
Specialități farmaceutice de pe pi ața din România utilizate în tratamentul
rozaceei

Voi prezenta mai jos formele farmaceutice care se găsesc în Farmaciile din
România și care sunt adaptate acestei maladii , modul de utilizare și indicațiile terapeutice ale
acestora. Marea major itate de dermatocosmetice sunt importate din țările străine, dar există
și producăt ori români care se mulează perfect pe tenurile din țara noastră .

IV.1 Avène® – 1736 : Totul a început cu vindecarea calului Marchizului de
Rocozel. Acesta sufer ea de un prurit persistent și s -a vindecat după câteva cufundări în apă .
Laboratoarele Dermatologice Avène își consolidează poziția de lider internațional. În prezent,
Centrul hidroterapeutic Avène atrage 2600 de pacienți în fiecare an, care se bucură de
produse excelente, disponibile în Franța și în aproape alte 100 de țări.
Gama Antirougeurs – gamă formulată pentru prevenirea și reducerea roșeții
faciale, având produse speciale pentru tenul cu roșeață temporară și/sau difuză.

Produse de curăț are :

Fig.23.Lapte demachiant Lapte demachiant antiroșeață
– Îndepărtează petele roșii: reduce afluxurile
intermitente.
– Curăță: Curăță și dema chiază delicat; textura
fină, reîmprospătantă.
– Calmează: Cu un conținut ridicat de Avène
Apă Termală, cu proprietăți de calmare, anti –
iritante, catifelează pielea.

 Compoziție :

AVENE APĂ TERMALĂ (AVENE AQUA): C12 -15 ALCHIL
BENZOAT. TRIGLICERIDĂ CAPRILICĂ.POLOXAMER 188.
ACRILAȚI/C10 -30 ALCHIL ACRILAT CROSPOLIMER.
ALBASTRU 1 (CI 42090). CARBOMER. CLORFENEZINĂ.
SULFAT DE DEXTRAN. EDTA DISODIC. PARFUM.
HESPERIDIN METIL CALCON. FENOXIETANOL. EXTRACT
DIN RĂDĂCINĂ DE RUSCUS ACULEATUS. HIDROXID DE
SODIU. APĂ (AQUA).

Lucrare de licență

Produse de îngrijire :
 Cremă de zi anti -roșeață cu acțiune intensive
– Eliminarea petelor roșii: Îmbunătățește mic rocirculația datorită extractului de
Ruscus îmbogățit cu saponine.
– Protejează: Îmbogățită cu uleiuri naturale pentru confortul deplin al pielii dvs.
– Calmează: Bogată în Avène Apă Termal ă, calmantă, anti -iritantă.
– Fotoprotectoare: P rotejează pielea contr a razelor UV (SPF 20).
– Decongestionant: Datorită conținutului său în Sulfat de Dextran.

 Compoziție :

Fig.24. Cremă de zi antiroșeață

7

7 http://www.eau -thermale -avene.ro/fata/produse -speci fice/anti -roseata/crema -de-zi-anti-roseata -cu-
actiune -intensiva AVENE APĂ TERMALĂ (AVENE AQUA): ETILHEX IL
METOXICINAMAT. C12 -15 ALCHIL BENZOAT. ULEI DIN SEMINȚE DE
CARTHAMUS TINCTORIUS (ȘOFRĂNAȘ) (ULEI DIN SEMINȚE DE
CARTHAMUS TINCTORIUS). CICLOMETICON. GLICERINĂ. TRIGLICERIDĂ
CAPRILICĂ/CAPRICĂ. OCTOCRILEN. BIS -ETILHEXILOXIFENOL
METOXIFENIL TRIAZINĂ. ALCOOL ARAHIDILIC. STEARAT DE GLICERIL.
PEG-100 STEARAT. GLUCOZIDĂ ARACHIDILICĂ. BEHENIL ALCOOL. BHT.
ALBASTRU 1 (CI 42090). CAPRILIL GLICOL. SULFAT DE DEXTRAN. EDTA
DISODIC. PARFUM. HESPERIDIN METIL CALCON. HIDROXIETIL
ACRILAT/COPOLIMER DE TAURAT DE ACRILOIL DI METIL SODIC.
IZOHEXADECAN. SILICAT DE MAGNEZIU. MICĂ. POLISORBAT 60.
EXTRACT DE RĂDĂCINĂ DE RUSCUS ACULEATUS. ACID SORBIC.
IZOSTEARAT DE SORBITAN. DIOXID DE TITAN (CI 77891). APĂ (AQUA).
GUMĂ XANTAN.

Lucrare de licență

IV.2 Bioderma ® – Totul a început în anii '70, cu Jean -Noël Thor el, un
farmacist – pionier care a propus o abordare complet nouă a dermato -cosmeticii, datorită
conversațiilor sale strânse cu experții mondiali în biologie și dermatologie. El a dezvoltat
primele brevete și a pus bazele filosofiei BIODERMA: BIOlogia în sp rijinul
DERMAtologiei.
Gama Sensibio este perfect adaptată pentru toate tipurile de piele sensibilă și
reactivă. În funcție de cauză, de amploarea și stadiul acestei sensibilități, precum și de
diagnosticul me dicului specialist, Sensibio oferă com binații de ingrediente active cu te xturi
potrivite oricărui tip de piele sensibilă.

Produse de curățare
 Sensibio H2O AR
– Reduce și previne biologic roșeața
– Curăță și îndepărtează perfect machiajul de pe față și conturul ochilor
– Calmează și decongestionea ză
– Nu necesită clătire

 Compoziție :

Fig.25. Loțiune micelară Sensibio H2O AR

8

8 http://www.bioderma.com.ro/produsele/sensibio/h2o -ar AQUA/WATER/EAU, PEG -6
CAPRYLIC/CAPRIC GLYCERIDES, ALOE
BARBADENSIS LEAF EXTRACT,
CUCUMIS SATIVUS (CUCUMBER)
FRUIT EXTRACT, MANNITOL, XYLITOL,
RHAMNOSE,
FRUCTOOLIGOSACCHARIDES,
LECITHIN, GINKGO BILOBA LEAF
EXTRACT, CAMELLIA SINENSIS LEAF
EXTRACT, PROPYLENE GLYCOL,
DISODIUM EDTA, CETRIMONIUM
BROMIDE, SODIUM HYDR OXIDE,
CITRIC ACID. [BI 666]

Lucrare de licență

Produse de îngrijire
 Sensibio Ar cremă
– Sensibio AR reduce și previne roșeața prin acțiunea asupra fa ctorului biologic
responsabil pentru vasodilatație.
– Brevetul exclusiv inovator Rosactiv® acționează direct asupra VEGF, unul
dintre principalii factori responsabili pentru dilatația și fragilizarea capilarelor
pielii, sursa roșeței permanente.
– Enoxolona, a lantoina și canola, o combinație de agenți de calmare intensivă,
reduc instantaneu senzația de supraîncălzire.
– Complexul natural brevetat D.A.F. (Formulă dermatologică avansată) crește
pragul de toleranță a pielii.
– Glicerina și canola hidratează, consolide ază funcția de barieră a pielii și oferă
confort cutanat imediat
 Compoziție :

Fig.26. Cremă Sensibio AR

9

9 http://www.bioderma.com.ro/produsele/sensibio/ar AQUA/WATER/EAU, PARA FFINUM
LIQUIDUM/MINERAL OIL /HUILE MINERALE,
GLYCERIN, TRIDECYL T RIMELLITATE,
GLAQUA/WATER/EAU, PA RAFFINUM
LIQUIDUM/MINERAL OIL /HUILE MINERALE,
GLYCERIN, TRIDECYL T RIMELLITATE, GLYCOL
PALMITATE, CAPRYLIC/ CAP RIC TRIGLYCERIDE,
CANOLA OIL, TRICETEA RETH -4 PHOSPHATE,
FRUCTOOLIGOSACCHARID ES, MANNITOL,
XYLITOL, RHAMNOSE, L AMINARIA OCHROLEUCA
EXTRACT, GLYCYRRHETI NIC ACID, GLYCINE SO JA
(SOYBEAN) GERM EXTRA CT, ALLANTOIN, GINKG O
BILOBA LEAF EXTRACT, CAMELLIA SINENSIS LE AF
EXTRACT, PROPYLENE G LYCOL, PENTYLENE
GLYCOL, CAPRYLYL GLY COL, GLYCOL STEARATE ,
PEG-2 STEARATE, ACRYLATE S/C10 -30 ALKYL
ACRYLATE CROSSPOLYME R, 1,2 -HEXANEDIOL,
CITRIC ACID, XANTHAN GUM, DISODIUM EDTA,
SODIUM HYDROXIDE YCO L PALMITATE,
CAPRYLIC/CAPRIC TRIG LYCERIDE, CANOLA OIL,
TRICETEARETH -4 PHOSPHATE,
FRUCTOOLIGOSACCHARID ES, MANNITOL,
XYLITOL, RHAMNOSE, L AMINARIA OCHROLEUCA
EXTRACT, GLYCYRRHETI NIC ACID, GLYCINE SO JA
(SOYBEAN) GERM EXTRA CT, ALLANTOIN, GINKG O
BILOBA LEAF EXTRACT, CAMELLIA SINENSIS LE AF
EXTRACT , PROPYLENE GLYCOL, PENTYLENE
GLYCOL, CAPRYLYL GLY COL, GLYCOL STEARATE ,
PEG-2 STEARATE, ACRYLATE S/C10 -30 ALKYL
ACRYLATE CROSSPOLYME R, 1,2 -HEXANEDIOL,
CITRIC ACID, XANTHAN GUM, DISODIUM EDTA,
SODIUM HYDROXIDE

Lucrare de licență

IV.3 Ivatherm ® – In anul 2005, dupa multe cercetari si studii clinice aprofundate
privitoare la efectele a pei termale Herculane asupra pielii, a fost inființată Ivatherm, prima
companie românească de dermocosmetice dedi cate pielii sensibile. Proprietățile calmante ș i
antiiritante asupra pi elii au fost demonstrate prin măsuratori exacte ale inhibiției mediatori lor
inflamației. Aș a se expli că atracția deosebită pe care oam enii au avut -o dintotdeauna față de
Herculane.
Gama pentru piele sensibilă cuperozică/rozacee este adaptată nevoilor tenului
problematic, fiind recomandată pentru ingrijirea zilnică a acestuia.

Produse de curățare
 ROSEDERM – Loțiune micelară anti -roșeață
– Curăță delicat
– Reechilibreaza pH -ul pielii
– Reduce eritemul și calmează iritațiile
– Are toleranță oculară excelentă
 Compoziție :

Fig.27 . Loțiune micelară Rosederm
10

10 http://www.ivatherm.com/ro/romana -rosederm -lotiune -micelara -anti-roseata -250-ml/ Lipacide TM C8G – ingredient activ de curățare ce
reduce iritația (restabilește pH -ul acid al pielii) și
reglează secreția de sebum, acționează asupra
germenilor (bacterii Gram -, bacterii Gram+, fungi,
microbacterii).
Dextran sulfatul are efect antiinflamator,
decongestionant, reducâ nd eritemul (roseata) pielii
iritate.

Lucrare de licență

Produse de îngrijire
 Metrocrè me
– Este indicată în tratamentul roșeței cutanate și al inflamației feței
– În tratamentul topic al modifică rilor caracteristice din rozacee (eritem
persistent, papule, pustul e).
 Compoziție :

Fig.28. Cremă de față Metrocrè me

11

11 http://www.ivatherm.com/ro/metrocreme/ Metronidazol 0,75% acționează asupra papulelor și
pustulelor și reduce eritemul (roșeața) .

Filtrele solare asigură protecție solară atât
împotriva radiațiilor UVA, căt și UVB ( SPF 15 ) .

Ceaiul verde, prin conținutul în polifenoli are
proprietăți antioxidative , antiinflamatoare ș i
antialergice.

Alfabisabolol este ingredient natural cu puternic
efect antiinflamator și antibacterian .

Lucrare de licență

IV.4 Produse profesionale de mach iaj care au ca scop camuflarea roșeții

Aceste produse sunt special adaptate tenului cuperozic, având proprietăți de camuflare
a roșeții prin pigmentul verde pe care îl conțin. Acest pigment verde are rolul de a neutraliza
roșeața tenului, uniformizând tonul tenului, fiind de asemenea și o foarte bună bază de
machiaj. Totodată, hidratează, hrănesc ș i protejează tenul de efectele nocive ale mediulu i.
Conț in extracte nat urale de germeni de grâu cu efect antioxidant, conțin acizi grași și
vitaminele E și F, cu un efect de regenerare, conferind suplețe și prospețime tenului.
Exemple :

Fig.29. Bază hidratantă Make -up Atelier Paris Fig.30 . Bază antiroșeață SLA

Fig.31 .Bază de machiaj MUFE Fig.32 . Stick corrector URI AGE

Lucrare de licență

CAPITOLUL V
PARTE PRACTICĂ

V.1 Introd ucere
Orice tratament pentru o anumită maladie trebuie să aibă la bază o formație alopată
serioasă ca pe această bază să poată construi tratamentul homeopat individualizat fiecărui
pacient. Pentru tratamentul alopat vezi capitolul ” Acneea rozacee – Tratament general ”.
Din păcate, la ora actuală, din cauza folosirii multitudinilor de substanțe chimic e cu
rol antiinflamator, antialgic, etc., organis mul uman este capabil să stoccheze toate aceste
”toxine” , urmând ca repercu rsiunile acestora să fie simțite mai devreme sau mai târziu în
diferite moduri .
Complementar tratamentului alopat, homeopatia lucrea ză mai profund, cercetează
terenul bolnavului, antecedentele acestuia, stilul de viață, comportamentul, ajută organismul
și îl vindecă . În final organismul își rezolvă singur dezechilibrul care a dus la apariția bolii.
Parafrazând, putem afirma, fără team a de greși, că Homeopatia nu îi dă organismului peștele,
ci îl învață să -l pescuiască.

V.2 Metodologie
În această lucrare practică s e prezintă cazuri le a 14 pacienți diagnosticați cu acnee
rozacee și tratați cu MG de Platanus orientalis la care s -a urmărit evoluția afecțiunii și
benefici ile acestui tratament fitoterapic timp de 30 de zile, complementar tratamentului
alopat.
M.G. de Platanus orientalis a fost administrat oral câte 30 sau 50 de picături d e 3 ori
pe zi, înainte de masă ( 7:30 dimineața și 19 :30 seara ) , timp de o lună.
După primele 30 de zile de tratament se observă ameliorări ale maladiei și a
simptomelor acesteia, urmând ca pacienții să continuie cu acest tratament fitoterapic pe o
perioadă de 5 luni când se stopează tratamentul. În scopu l de a ține sub control acneea
rozacee, o dată pe an, timp de două luni, tratamentul trebuie reluat cu strictețe și
conștiinciozitate, posologia rămânând aceeași.

Lucrare de licență

Fig.33. Statistica pacienților monitorizați care au urmat tratamentul cu MG Platanus o .

V.3 Obiectivele studiului
 Evaluarea rezultatelor obținute în urma tratamentului oral cu MG de Platan o.,
la pacienții diagnosticați cu acne rozacee, la care se pretează acest tip de
tratament;
 Urmărirea parametrilor dezvoltării capilarelor inflamate î naintea administrării
tratamentului și post -terapie;
 Urmărirea modificărilor apărute asupra epidermei în timpul tratamentului;
 Durata menținerii efectului datorat maceratului glicerinic și/sau asociat
tratamentului medicamentos;
 Eventualele complicații/ in teracțiuni apărute în urma tratamentului .

14%
86%Pacienți care au răspuns la
tratamentul cu MG Platanus
orientalis
Pacienți care nu au răspuns la
tratamentul cu MG Platanus
orientalis

Lucrare de licență

V.4 Material și metode
Studiul este bazat pe evaluarea datelor obținute în urma administrării unui macerat
glicerinic de Platan o. timp de 3 0 de zile, asupra unui lot de 14 pacienți care sunt
diagnosticați cu d iferitele tipuri de rozac ee, mai ușoară sau mai avansată . Pacienții au fost
selectați din Spitalul Municipal A rad, Secția de Dermatologie și Boli V enerice, din Clinica
Infomedica, Bd. Revoluției, nr 45, Arad și din Centrul Medical Eva, str O.Goga, nr 8, A rad
Diagnosticarea acestora a venit în urma efectuări analizelor de depistare a antigenului
Helicobacter pylori din sânge și a depistării existenței parazitului Demodex f . de la suprafața
pielii. Cu ajutorul unui bisturiu steril s -au recoltat probe de pe f ața pacientului care s -au
montat pe o lamelă, urmând să se verifice la microscopul optic existent acestui parazit
menționat anterior.
Ca și simptome, pe plan fizic pacienții prezentau stări de aciditate la nivelul
stomacului, regurgitați acide, stări de o boseală, în timp ce pe plan psihic aceștia manifestau
stări de iritabilitate, angoase și frici interioare.

Au fost urmăriți acești parametrii înainte și post -tratament :
 Starea tenului înainte vs. la sfârșitul tratamentului;
 Tipul de rozacee prezent la fi ecare dintre pacienți;
 Gradul de ameliorare a simptomelor patologiei;
 Continuitatea și respectarea posologiei tratamentului;
 Compatibilitatea maceratului cu tratamentul sistemic medicamentos și/sau
local cu cremele specifice tipului de ten;
 Gradul de efici ență al tratamentului urmat.

Lucrare de licență

V.5 Prezentări de caz
V.5.1 Caz clinic 1
Pacient P.E., sex F , 54 ani, diagnosticată cu rozacee în urma analizelor de depistare a
parazitului Demodex f. în incinta Clinicii Infomedica, Bd. Revoluției, nr 45, A rad, de către
domnul doctor dermatolog Mohsen Dabagh .
Manifestări : eritem cu telangiectazii spre rozacee hipertrofică
Tratament : pacientei i -a fost prescris tratamentul alopat cu cremă cu metronidazol și
complementar tratamentul cu MG de Platan, implicit oferindu -i și sfaturi legate de
alimentaț ia pe care trebuie sa o urmeze
Perioadă de timp : 30 zile
Rezultate : după primele 30 de zile starea pacientei s -a ameliorat atât pe plan estetic
( eritemul ameliorându -se vizibil ), cât și la nivelul întregulu i organism, starea de aciditate
gastrică cauzat ă de Helicobacter p. fiind foarte puțin prezentă.

Fig.33. Pacientă diagnosticată cu rozacee în incinta Clinicii Infomedica, Arad , Bd. Revoluției
nr 45

Lucrare de licență

V.5.2 Caz clinic 2
Pacient A.B., sex F, vârs ta 26 ani, diagnosticată cu o formă de cuperoză în stadiul
incipient.
Manifestări : eritem difuz al pielii, capilare fragile la nivelul aripilor nasului ,
cuperoză , cicatrici datorate acneei precedente.
Tratament : M.G. Platan asociat pentru igiena zilnică cu crema de zi Bioderma –
Sensibio Ar.
Perioadă de timp : 30 zile
Rezultate : După primele 30 de zile eritemul din jurul aripilor nasului nu mai erau atât
de vizibile, urmând ca pacienta să continue tratamentul pe o perioadă de 5 luni.

Fig.34. Pacientă diagnosticată cu cuperoză

Lucrare de licență

V.5.3 Caz clinic 3
Pacientă M.B., sex F, vârstă 50 ani, di agnosticată cu rozacee rinofimă, incinta Clinicii
Infomedica, Bd. Revoluției, nr 45, Arad, de către domnul D octor Dermatolog Mohsen
Dabagh .
Manifestări : rozacee hipetrofică ( rinofimă ) – hipertrofiere a glandelor sebacee de la
nivelul nasului asociată cu hiperplazie conjunctivă
Tratament : M.G. Platan asociat pentru igiena zilnică cu loțiunea micelară de la
URIAGE – Roseliane împreună cu crema de zi URIAGE – Roseliane Crema antiroșeață
pentru ten uscat.
Perioadă de timp : 30 zile
Rezultate : După primele 30 de zile tenul pacientei prezintă ameliorări, având un
aspect mult mai proaspăt și mai ferm.

Fig.35. Pacientă cu rozacee rinofimă

Lucrare de licență

V.5.4 Caz clinic 4
Pacient M.C., sex M, vârsta 28 ani, diagnosticat cu o formă de rozacee
papulopustuloasă cu comedoane în zona T a feței ( frunte, nas, bărbie ).
Manifestări : acnee papulopustuloasă însoțită de capilare cu aspect difuz pe centrul
feței, iar la nivelul stomacului prezintă regurgități acide cauzate de prezența bacteriei
Helicobacter p.
Tratament : la recomandarea dnei Doct. Reghina Pătru pacientul a urmat tratamentul
cu M.G. Platan , iar pentru rutina zilnică de îngrijire a folosit crema Sensibio Ds de la
Bioderma deoarece prezenta și scuame pe zonele mai uscate ale tenului
Perioadă : 60 de zile
Rezultate : După primele 30 de zile pacientul s -a prezentat la doctor cu o ameliorare a
simptomelor sale, însă nu destul de vizibile deoarece regimul alime ntar și stilul de viață al
acestuia nu i -au permis să țină sub control problemele pielii. El a continuat tratamentul,
urmând ca, o dată cu răcirea vremii, simptomele să fie din ce în ce mai favorabile.

Lucrare de licență

V.5.5 Caz clinic 5
Pacientă T.C., sex F, vârstă 38 ani, diagnosticată de către Doamna Doctor Reghina
Pătru în cadrul Centrului Medical Eva, str. Ocavian Goga, nr 8, Arad cu o formă de dermatită
seboreică în zon a T ( frunte, nas, bărbie ), pe restul feței având tenul foarte uscat, chiar ș i cu
frecvente descuamări
Manifestări : tenul prezintă tendințe cuperozice, dar totodată și o piele cu tendințe
atopice pe zona obrajilor , acuzând la nivelul stomacului aciditate , stare generală de oboseală
și discomfort interior.
Tratament : După o anamne ză amănunțită, în primă fază de inițiere i s -a prescris
tratamentul corespunzător pentru Helicobacter p .( Metronidazol + Omez 14 zile ) depistat a fi
present anterior începerii tratamentului , urmat de tratamentul fitoterapic de M.G. Platan
Perioadă : 6 lun i
Rezultate : timp de 6 luni pacienta a urmat tratamentul fitoterapic prescris de Dna.
Doctor Pătru Reghina, împreună cu un stil de viață mult mai organizat, mai corespunzător,
nefăcând abuzuri alimentare sau fizice. Starea tenului a fost vizibil ameliorat ă, dar nu numai,
totodată întregul organism a fost ”curățat” de către acest MG care are și rolul de purificare a
limfei prin eliminarea toxinelor acumulate în organism.

2
1
Fig.36. Pacientă cu ten cuperozic : 1. Înainte de tratament; 2. După tratament

Lucrare de licență

V.5.6 Caz clinic 6
Pacienta M.M., sex F, vârstă 57 ani se prezintă la cabinetul Centrului Medical Eva,
str. Octavian Goga, nr 8, Arad, în luna iunie 2016 la dna Doct. Medic Primar
BALNEOLOGIE și RECUPERARE MEDICALĂ , având competențe în ACUPUNCTURĂ,
HOMEOPATIE și APIFITOTERAPIE , pentru dureri articulare la nivelul mâinilor și
genunchilor. Menționez faptul că la nivelul corpului prezenta și erupții de natură psoriazică,
drept pentru care am și considerat că poate fi introdusă în baza lotului de pacienți pe care se
bazează această lucrare.
Tratament : în urma consultațiilor la diferiți medici de specialitate, pacienta a primit
mai multe tipuri de tratamente, boala debutând din anul 2003
În anul 2013 i se prescrie Stellaria media ( rocoina ) f olosită în uz extern aceasta are
indicații în tratarea afecț iunilor pielii deoarece are efect antiinflamator, racitor, emolient ș i
calmant . Mod de prescriere : 1 -2 ml de sevă de 3 ori pe zi. Pacienta prezintă o rezolvare în
bine a acestui tip de tratament.
Din anul 2015 i se suspendă tratamentul, iar erupția reaparare din nou.
Ca și tratament i se prescrie :
 Ribes nigrum MG D1 – coacăz negru cu rol antiinflamator, antiinfecțios,
corticosteroid natural;
 Cedrus libani MG D1 – cedru pentru tulburări dermatologice cu m anifestări
de tip piele uscată și în cazuri de piele deshidratată și ridată, bătături,
calozități, prurigo senil, etc. ;
 Platanus orientalis MG D1 – platanul având tropism pentru sistemul reticulo –
endotelial, mai exact pe reticulul endoplasmatic neted cu rol în eliminarea
toxinelor și drenarea pielii .

I s-au mai prescris :
 Arsenicum album CH 15 – 5 granule seara;
 Petroleum CH 5 – 5 granule dimineața;
 Hydrocotile asiatica CH 5 – 2 ori 5 granule / zi;
 Lycopodium CH 15 – tub 1
 Sulfur CH 15 – tub 1
 Thuya occidentalis CH 15 – tub 1
 Magnesium carbonica CH 15 – tub 1

Lucrare de licență

Perioadă :
– În anul 2014 -5 luni – tratamentul de inițiere
– În anul 2015 – 2 luni – tratamentul de întreținere
– În anul 2016 – 2 luni – tratamentul de întreținere
Rezultate : starea pacie ntei s -a îmbunătățit atât la nivelul articulațiilor, motiv pentru
care s -a prezentat la Cabinetul Dnei. Doct. Reghina Pătru, dar și la nivelul cutanat, asupra
erupției psoriazisului existent anterior . Acesta s -a oprit din evol uție și nu a mai erupt din nou ,
pacienta urmând în fiecare an 2 luni consecutive de tratament cu MG Platan o.

Lucrare de licență

V.6 Rezultat e și discuț ii

Lucrare de licență

CONCLUZII

1. Starea și sănătatea pielii nu este de neglijat, motiv pentru care, în lipsa unui diagnostic
pus corect de un med ic specialist și o ingrijire adecvată, toxinele acumulate în
organism și stilul de viață se oglindesc pe fața noastră .
2. O simplă rutină zilnică de îngrijire a feței ( demachiere, tonifiere, hidratare ) poate
ține sub control erupțiile pielii, prevenindu -le, dar în același timp, dacă este cazul, și
tratându -le.
3. Medicul la care se face consultația trebuie să fie un medic de specialitate și un foarte
bun diagnostician, asta datorându -se experienței profesionale dobândite de -a lungul
anilor.
4. La baza tratamentul ui fitoterapic este bine să existe deja un tratament alopat la care
pacientul să răspundă pozitiv și fără alte interacțiuni sau complicații.
5. Stilul de viață are o importanță deosebită în declanșarea și evoluția fiecărei patologii.
De el depinde dacă noi, c a și indivizi, ne activăm sau nu genele corespunzătoare
acestor patologii, ele existând în organism, dar nefiind active.
6. Dacă pielea ar fi doar un înveliș al corp ului, n -ar fi atat de importantă . Dar ea este un
organ care protejează organismul î mpotriva in vaziei bacteriilor, a agenților externi,
regelează temperature corpului, etc. Aspectul pielii are un mare impact și la nivel
psihic, modul în care ne vedem noi înșiși, încrederea pe care o avem în noi vs. modul
în care ne văd ceilalți.
7. Pentru noi, o piele frumoasă este, de fapt, un indicator al sănătății, iar oamenii, î n mod
instinctiv, caută să se înconjoare de astfel de perso ane. Înainte de toate, hrănirea pielii
se face din interior. Alimentația, sportul, odihna și gândurile positive au un impact
mare asu pra aspectul epidermei.
8.

Lucrare de licență

Lucrare de licență

BIBLIOGRAFIE

1. Virgil Feier (1998) – ” Dermato -Venorologie ”, Ed. Amaracord, Timișoara;
2. Umberto Borellini (2015) – ” Cosmetologia de la dermatocosmetică la cosmeceutică ”, Ed.
Porta Communic ation;
3. Dr. Gheorghe Bucur (1987) – ” Mică enciclopedie – Boli dermatovenerice ”, Ed. Științifică
Enciclopedică, Bucure ști;
4. Gheorghe I. Costea (1981) – ” Ghid terapeutic și clinic de dermatovenerologie ”, Ed. Facla,
Timișoara;
5. Miuțescu Eftimie (2006) – ” Helicobacter pylori în patologia gastro -duodenală ” , Vasile
Goldiș University Press, Arad;
6. Ambika Wauters (2007) – ” Totul despre homeopatie – mică enciclopedie ”, Ed. Nemira,
Marea Britanie;
7. Fernando Pitera (2000) – ” Compediu de Gemoterapie Clinică ”, Genova;
8. Fernando Pitera (2016) – ” Gemmoterapia – Fondamenti scientifici della moderna
Meristemoterapia ”, Ed. Nuova Ipsa;
9. Goldberg, J. Da vid (2012) – ”Acneea și Rozaceea. Mani festări, diagnostic și tratament ”,
M.A.S.T.;
10. Mircea Chiotan (2011) – ” Boli infecțioase ”, Ed. Național ;
11. Ion Tiță (2003) – ” Botanică Farmaceutică ” Ediția a III -a , Ed. Didactică și Pedagogică;
12. Neacșu Petre (2008) – ” Remedii naturale în tr atamentul bolilor ”, Ed. Sitech ;
13. Istudor Viorica (2005) – ” Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie ”, Ed. Medicală;
14. Cornelia Bejenaru (2015) – ” Farmacologie. Fitoterapie ”, Ed. Sitech;
15. Schaefer J, Rustenbach SJ, Zimmer L, Augustin M. Prevalenc e of skin diseases in a
cohort of 48,665 employees in German y. Dermatology. 2008;217:169 –72;
16. Huynh TT. Burden of disease: the psychological impact of rosacea on a patient’s quality
of life. Am Health Drug Benefits. 2013;6:348 –54;
17. Rapp SR, Feldman S R, Exum ML, Fleischer AB Jr, Reboussin DM. Psoriasis causes as
much disability as other major medical diseases. J Am Acad Dermatol. 1999;41:400 –7;
18. Perceptions on the Psychological Impact of Facial Erythema Associated with Rosacea:
Results of Internatio nal Survey, Thomas Dirschka, Giuseppe Micali, Linda Papadopoulos,
Jerry Tan, Alison Layton, Simon Moore , 2015 ;

Lucrare de licență

19. Superior Efficacy with Ivermectin 1% Cream Compared to Metronidazole 0.75% Cream
Contributes to a Better Quality of Life in Patients with Se vere Papulopustular Rosacea: A
Subanalysis of the Randomized, Investigator -Blinded ATTRACT Study , Martin Schaller,
Thomas Dirschka, Lajos Kemény, Philippe Briantais, Jean Jacovella , 2016 ;
20. Tan J, Schöfer H, Araviiskaia E, Audibert F, Kerrouche N, Berg M , RISE study group.
Prevalence of rosacea in the general population of Germany and Russia —the RISE study. J
Eur Acad Derma tol Venereol. 2016;30(3):428 –34;
21. Wilkin J, Dahl M, Detmar M, et al. National Rosacea Society Expert Committee.
Standard grading sy stem for rosacea: report of the National Rosacea Society Expert
Committee on the classification and staging of rosacea. J Am A cad Dermatol.
2004;50(6):907 –12;
22. Topical Ivermectin 10 mg/g and Oral Doxycycline 40 mg Modified -Release: Current
Evidence on t he Complementary Use of Anti -Inflammatory Rosacea Treatments, Martin
Steinhoff, Marc Vocanson, Johannes J Voegel, Feriel Hacini -Rachinel, Gregor Schäfer, 2016 ;
23. http://anatomie.romedic.ro/pielea , consult at în Mai, 2016;
24. http://rosacea.org/patients/causes/introduction , consultat în Mai, 2016;
25. https://tenulperfect.w ordpress.com/2012/03/20/cuperoza/ , consultat în Mai, 2016;
26.http://www.mediculmeu.com/boli -si-tratamente/gemoterapia/gemo terapia -si-forma –
farmaceutica -de-macerat -glicerinic.php , consultat in Iunie, 2016.