Licență. Contabilitatea Produselor Finite (1) [619470]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU:
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
CONF . UNIV. DR. CARMEN SCORȚE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU:
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Contabilitatea produselor finite,
calculația costurilor , analiza rentabilității.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
CONF. UNIV. DR. CARMEN SCORȚE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 1
Capitolul 1. Noțiuni generale privind stocurile, produsele finite și calculația costurilor ……………………….. 3
1.1 Aspecte generale privind stocurile ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
1.2 Noțiuni generale prinind produsele finite și produsele reziduale ………………………….. ……………. 6
1.3 Noțiuni generale privind costurile. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
Capitolul 2. Recunoașterea, evaluarea și conta bilizarea produselor finite și a costurilor aferente …………. 11
2.1 Evaluarea produselor finite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.1.1 Evaluarea la intrarea în patrimoniu ………………………….. ………………………….. …………………… 12
2.1.2 Evaluarea la inventariere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
2.1.3 Evaluarea la data ieșiri din patrimoniu ………………………….. ………………………….. ………………. 13
2.2 Documente privind evidența procesului de producție, a produselor finite ………………………….. ….. 15
2.3 Contabilizarea produselor finite și a costurilor aferente ………………………….. ………………………….. . 17
Capitolul 3. Calculația costurilor și analiza performanțelor ………………………….. ………………………….. ….. 20
3.1 Metoda Direct Costing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
3.2 Instrumente de măsurarea a performanțelor ………………………….. ………………………….. ……………… 22
3.2.1 Tabloul de bord ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
Capitolul 4. Studiul de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
4.1 Profilul și caracteristicile întreprinderii ………………………….. ………………………….. …………………… 25
4.2 Prezentarea procesului tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
4.3 Calculația costurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 30
4.3.1 Concluzii parțiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 39
4.3.2 Simulare 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
4.3.3 Simulare 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
4.3.4 Simulare 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
4.4 Analiza performanțelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 47
4.5 Concluzii -Studiul de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 50
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 51
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 53
Cărți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 53
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 56

1
Introducere
Contabilitatea este instrumentul de cunoaștere, gestiune și control al patrimoni ului, al
rezultatelor obținute, care asigură înregistrarea sistematică și cronologică a informațiilor,
prelucrarea lor, precum și păstrarea lor .
Tema lucrării mele abordează aspecte generale cu privire la scopul final a oricărei
activități de producție, produsul finit. Este rezultatul unei curiozități intelectuale dar și a unei
provocări. Motivul alegerii acestei teme deriv ă din dorința de documentare cu privire la produsele
fininite, la rezultate le finale alea unei activități, la metodele de calculație a costurilor precum și la
tehnici de analiză și imbunătățire a performanțelor. Curiozitate a cu privire la această părticică,
dintr -un domeniu atât de vast, cum este cel economic, mai exact ramura contabilității, s -a format
în cadrul cursurilor universi tare din cadrul Facultății de Șt iințe Economice din Oradea. Noțiunile
dobândite pe parcursul or elor de curs m -au făcut din ce în ce mai curioasă de tot ceea ce
înseamnă producție în cadrul unei entități, de modul de analiză a costurilor, dar și de posibilitățile
de analiză a performanțelor, de modalitățile în care se realizează toate aceste acțiuni.
Mergând de la general către particular produsele finite sunt prezente în majoritatea
întreprinderilor care realizează producție, practic reprezintă scopul final a oricărei activităț i de
producție. S e bucură de cea mai mare atenție, oricare entitate încea rcă să obțină cele mai
calitative produse finite pentru că acestea vor aduce profit companiei. Managerii sunt preocupați
să găsescă cele mai bune modalități de pro ducție a acestora în condiții de profitabilitate maximă
cu o calitate superioa ră.
Cine ar cu mpăra produse a căror calitate las ă de dorit ?! Cu toții încearcă să găsească
acele produse care se înc adrează la raportul calitate -preț cel mai bine, de aceea este extrem de
importantă analiza modului de producție a acestora, a costurilor ocazionate cu pr oducția lor,
precum și a performanț elor obținute la nivel de unitate în vederea îmbunătățirii acestora.
Această lucrare își propune să evidențieze principalele caracteristici ale produs elor finite,
și a co sturilor privite prin prisma con tabilității de gestiune, prezentând succind câteva noțiuni
defintorii ale acestor categorii de stocuri precum ș i noțiuni privind costu rile, calculația costurilor,
precum și modalități de analiză a performanțelor. De asemenea am completat aeste noțiuni
teoretice cu studiu l de caz privind calculația costurilor la o soci etate comer cială, pentr u a obține
informaț ii necesare depar tamentului de management în vederea luării unor decizii corecte .

2
Conținutul lucrării se focusează în principal pe calculația costurilor la produsele finite dar
și pe analiza rentanilității, având în vedere natura sau conținutul ei, se străbat mai multe
discipline.
În primul rând cu aj utorul bazelor contabilității se dă contur tuturor noțiunilor privind
stocurile, produsele finite, modal ități de evaluare, contabilizarea produselor finite dar și altor
aspecte la fel de importante. După această etapă, se trece prin contabilitatea financiară, unde cu
ajuto rul conturilor se înregistrează cheltuielile aferente producției obținute , iar în final utilizând
noțiuni din contabilitatea de gestiune reușim să dăm contur tuturor definiț iilor și teoriilor prin
aplicarea efectivă a formulelor de calcul a costurilor, obținând date reale. În final având toate
informațiile necesare , cu ajutorul inform ațiilor acumulate la disciplinel e management, analiză
economico -financiară, se formulează anumite concluzi i pe baza căr ora se iau decizii .
În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la noțiunile de bază
ale lucrării; câteva noțiuni gene rale privind stocurile și mai apoi aspecte generale despre
produsele finite și costuri. Continuând tot în sfera teoretică, cel de -al doilea capitol abordează
doar problematica produselor finite, analizând modul de evaluare a a cestora în diferite momente ,
contabilizarea lor, precum și documentele necesare pentru gestionarea activității.
Prin intermediul capitolului trei se reușește stabilirea unei legături între noțiunile de
produse finite și modul de calcul a costurilor, astfel, sunt prezentate câteva aspe cte cu privire la
metoda care va fi utilizată pentru determinarea costurilor la aceste produse. Tot în acest capitol se
dă importanț ă analizei performanțelor, pre zentând aspecte generale despre măsurarea
performanței precum și metode de analiză a performan țelor.
În final este prezentată partea cea mai frumoasă a lucrării, partea în care toate informațiile
teoretice sunt valorificate și capătă sens. Studiul de caz are în vedere calculul costurilor la
unitatea SC DEEA&LIN SRL, unitate de producție în sectorul patiseriei. Î n urma obținerii
acestor rezultate sintetizate și prezentate într -un mod cât mai clar cu ajutorul unui instrument de
măsurare a performanțelor se propun diferite măsuri de imbunăt ățire a activității desfășurate.
Rațiunea care stă la baza aleg erii făcute cu privire la entitatea la care să se ef ectueze
studiul de caz este legată de domeniul de activitate a acesteia. Produsele de patiserie, plăcintele
tradiționale și nelipsita pița vor fi întotdeauna la mare căutare, varietatea producției oferă
posibilități de comparare a costurilor și în același timp oferă o multitudine de posibilități de
îmbunătățire a performanțelor.

3
Capitolul 1. Noțiuni generale privind stocurile, produsele finite și calculația
costurilor

1.1 Aspecte generale privind stocurile
Stocurile fac parte din activele circulante în cadrul oricăr ei întreprinder i și sun t necesare
desfășurării normale a activității de exploatare. Constituirea de stocuri trebuie să asigure o bună
desfășurare a proce sului de producție și desfacere . Dimesiona rea optimă și accelerarea vitezei de
rotație a stocurilor a re infliuențe pozitive asupra volumului de resu rse bănești necesare finanțării ,
dar în același timp influențează considerabil și rezultatele financiare înregistrate la nivel de
întreprindere .
Stocurile sunt active circulante:
– „deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
– în curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus;
– sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce ur mează a fi folosite în
procesul de producție sa u pentru prestarea de servicii ”1.
În cadrul stocurilor regăsim subcategoriile reprezentate în figura 1.1
Figura 1.1 Structura stocurilor

Sursa: Proiecție realizată de autor după: OMFP Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I

1 Moroșan,I., Contabilitate financiară și de gestiune, Editura CECCAR, 2010, p. 211 STOCURI
MĂRFURI
MATERII PRIME MATERIALE CONSUMABILE
MATERIALE DE NATURA
OBIECTELOR DE INVENTAR PRODUSE
SEMIFABRICATE
PRODUSE FINITE
REBUTURI/DEȘEU RI
RI
PRODUCȚIA ÎN
CURS DE
EXECUȚIE AMBALAJE
ACTIVE
BIOLOGICE DE
NATURA
STOCURILOR PRODUSE AGRICOLE

4
De asemenea în categoria stocurilor se mai cuprind :
-„active le cu ciclu lung de fabricație, destinate vânzării(de exemplu: echipamente, nave,
ansambluri sau complexuri de locuințe, realizate de întreprinderi care au ca și obiect de activitate
vânzarea unor astfel de produse) ;
– bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți ;
– stocurile cumpărate pentru care s -au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în
curs de aprovizionare .”2
Principala caracteristică prin care se deosebesc stocurile față de celelalte categorii de
bunuri, imobilizările , se conturează în consumul la prima lor utilizare în procesul de producție și
de necesitatea lor de a fi înlocuite cu exemplare noi , acțiune care determină o activitate continuă
de intrare și ieșire a acestor bunuri din patrimoniul unei societăți, pe dura ta unui ciclu de
exploatare ca re de obicei nu depășește un an.
Pe parcursul unui asemenea ciclu de exploatare activele circulante își schimbă atât forma
cât și conținutul lor material în funcție de faza în care se află .
Întreprinerile productive sunt diferențiate de cele care realizează comerț și prin prisma acestor
schimbări la care sunt supuse stocurile în diferite faze. Astfel în cazul întreprinderilor prod uctive,
creatoare de valori noi , intervin următoarele situații diferite, în momente diferite:
 „în faza de aprovizionare activele circulante sub forma disponibilităților bănești se
tranformă în active circulante sub forma stocurilor de materii prime și materiale
consumabile.
 în faza de producție stocurile de materii prime si materii consumabile se
transfor mă în stocuri de semifabricate ș i produse finite .
 în faza de desfacere stocurile de semifabricate si produse finite sunt vândute
clienților și de transformă in active circulante sub forma disponibilităților
bănești ”3.
În cic lul de exploatare următor aceste faze se reiau având loc o transormare continuă a
stocurilor dintr -o formă în alta , sau dint r-o gestiune în alta , dintr -o stare în alta. Spre deosebire de
o întreprindere care activează în dom enii de producție în cadrul căre ia se și regăsesc cele trei
faze, în cazul întreprinderilor de desfacere, comerț, ciclul de exploatare se realizează vizibil

2 Bâtca -Dumitru,C,G., Sahlian,D.,N., Irimescu,A.,M., Contabilitate și raportare financiară, Editura CECCAR,
București, 2018 , p. 160
3 Bojian,O ., Contabilitatea întreprind eriilor, Editura Economică, București, 1999. p.109

5
numai în doua din cele trei faze , aprovizionarea, în cadrul căre ia întreprinderea cumpără bunurile
(disponibilitățile bă nești devin active circulante sub formă de stocuri de mărfuri ), și cea de -a doua
fază, desfacerea în cadrul căruia mărfurile sunt valorifica te, revenind la starea inițială a lor, active
circulante sub formă de disponibilități bănești.
În contabilitatea fin anciară stocurile sunt clasificate după mai multe criterii: destinație,
formă fizică, faza ciclului de eploatare, locul de creare a gestiunilor .

Figura nr 1.1 Clasificarea elementelor de stoc într -un ciclu de exploatare

Sursa: proiecție r ealizată de autor

O altă clasificare a stocurilor de producție are în vedere locul depozitării lor :
 stocuri afl ate în depozitul întreprinderii ;
 stocuri în curs de aprovizionare;
 stocuri aflate la terți pentru prelucrare sau păstrare .
Gestiunea stocurilor este important ă atât pentru evidența contabilă intern ă, cât și în
relațiile externe. „ O bună gestiune a stocurilor impune ca:
–natura bunurilor să fie indicată cu precizie;
– intrarea în stoc să fie înregistr ată în momentul transferului de proprietate;
– evaluarea intrărilor si ieșirilor de bunuri în și din stoc să fie definită cu exactitate și să rămână
invariabilă. ”4

4 http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/887_miscellaneous_contabilitate_files%20887_.pdf CICLU DE EPLOATARE

Mărfuri Produse fnite
Materii prime Produse semifabricate
Furnituri consumabile Produscție în curs de execuție
Materiale cinsumabile Produse reziduale
Ambalaje Piese de schimb PRODUCȚIE

6
1.2 Noțiuni generale prinind produsele finite și produsele reziduale
Rezultatul material concret al activităților economice cu caracter productiv desfăș urate pe
parcursul unui exercițiu financiar se concretizează în obținerea produselor finite, care în mod
obligatoriu, ca obiect al contabilității stocurilor cuprind: „producț ia finită ca atare, depozitată;
producția nedepozitabilă și prestările de servicii sau executările de lucrări ; semifabricatele
depozitabile destinate vânzării ; produsele reziduale”5.
Produsele finite sunt acea categorie de produse „care au parcurs to ate etapele proc esului
de producție, care nu mai au nevoie de modificări, corespund din punct de vedere caliativ fiind
depozitate in vederea livrări lor către clienți în cazul în car e expedierea nu se face direct , sau
poate ave a loc transfo rea lor in mărfuri”6. Dudeley Jackson consideră că„un produs este finit,
terminat , atunci când producătorul său a încheiat procesul producției, chiar dacă acesta urmează
să fie prelucrat de un alt producător ”7. Conform acestei teorii produsul este considerat finit
pentru o anumită întreprindere, atunci când procesul producției s -a încheiat în cadrul unității.
Anumite produse se realizează pe parcursul mai multor faze de fabricație, fiind necesare
prelucrări într -o măsură mai mare sau mai mică în diferite secții de pr oducție ale unității, așadar
produsele care au fost terminate la nivelul unei secții dar care urmează a fi prelucrate în cadrul
alteia , care nu pot fi utilizate în starea obținută , alcătuiesc categor ia de produse semifabricate .
Produsele reziduale sunt acele produse care se obțin în cadrul unui proces de producție
dar care nu corespund din punct de vedere caliativ și care vor primi o altă întrebuințare .Porn ind
de la faptul că produsele reziduale pot sau nu să aibă valoare de piață se identi fică următoar ea
clasificare: ”produse reziduale vandabile , produse reziduale reciclabile, p roduse reziduale
nevandabile”8. Produsele reziduale van dabile au valoare de piață în cazul în care acestea pot fi
vând ute în starea inițială sau prelucrate , obținându -se o marjă netă care permite diminuarea
costului de producție al produsului dar și creșterea volum ului vânzărilor întreprinderii. Produsele
reziduale reciclabile sunt caracterizate de reutilizar ea lor în cadrul întreprinderii, iar p rodusele
reziduale nevandabile sunt acele produse fară valoare de piață, care nu pot fi cmercializate.

5 Chirică,L., Curs complet de contabilitate și fiscalitate, Editura Economică, București, 2001, p. 137
6 Chiriță,C (coord onator ),Bazele contabilității, operă citită pe biblioteca digitală ASE
7 Dudely,J., The New National Acounts, Editura Edward Elgard Publishing Limited, Northampton, 2000, p. 79 ,
studiată pe site: https://bo oks.google.ro/
8Budugan,D., Geogescu,I., Berueci,I., Bețianu,L., Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București , 2007, p.71

7
1.3 Noțiuni generale privind costurile.
Acest concept general, costul, este relativ recent „el apărând în practica întreprinderilor
industrial e și în lucrările de contabilitate din secolul al XIX ca uramre a revoluțiilor industriale
chiar daca el a fost folosit de manieră relativ restrânsă de cateva întreprinderi încă din secolul al
XVII. Revoluția industrială nu este însă singurl motiv care a dus la genarlizarea aces tui con cept,
concurența dintre firme accentuând dezvoltarea lui de manieră semnificativă.”9
Costul, din punct de vedere etimologic la bază este de origine latină și derivă din verbul
constare care în traducere liberă î nseamnă a stabilii, a fixa „plecând de la acestea se conturează
mai târziu noțiunea de a costa care a fost utilizată pentru a exprima un consum ocazionat de
producerea la unui obiect, iar de la această n oțiune se ajunge la cea de cost .”10
În sens economic poate fi definit ca „parte din valoarea utilităților care compensează
consumul de mijloace de producție și forță de muncă, în condițiile tehno -organizatorice și de
gestiune, cu scopul obț inerii și vânzării unui produs , lucrarea sau serviciu cerute pe piață. Deci
costul este expresia valorică a f actorilor de producție consumați pentru a produc e și distribuii
bunuri materiale , pentru a executa anumite lucrări sau a presta anumite servicii în urma activității
de exploatare.”11
Fig 1. 2 Caracteristicile noțiunii de cost

Sursa:proiecție realizată de autor după Ristea, M și altii, 2000 .
Totalitatea activităților desfășurate de către o întreprindere în ceea ce privește producția și
comercializarea produselor presupun uti lizarea factorilor de producție , dar implicit consumul
precum și plata acestor factori de producție , care în expresie valorică poartă denumirea de
cheltuie li. Toate aceste cheltuieli ocazionate cu producerea de bunuri și servicii alcătuiesc costul .

9 Jianu,I., Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii, Editura CECAR, București, 2007, p. 467
10 Căpușneanu,S., Elemgente de management a costurilor, Editura Economică, București, 2008, p. 53
11 Scorțe C., Contabiliate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004, p. 42
CONSUM DE
RESURSE
LEGĂTURA CU
REALIZĂRILE
EVALUARE ÎN
EXPRESIE
BĂNEASCĂ

8
O strânsă legătură se stabilește între „cost” și „ cheltuială” datorită faptu lui că termenul de
cost mai este definit ca fiind o cheltuială sau mai multe cheltuieli asociate la un loc, fiind
recunoscute ca și resurse consum ate la nivel de producție . Dar este important să facem distincția
clară între cele doua noțiuni aparent sinoni me, pentru că în sens generic financiar prin cheltuială
se înțelege o dare de bani, o plată, dar acest fapt nu face neapărat ca aceasta să devină element
component al costului. Factorul decisiv în ceea ce privește catalogarea unei cheltuieli ca ș i
element de cost este consumul , adică implicarea directă a cheltuielii respective la producerea de
bunuri și servicii.
Un exemplu concret care susține ideea conform căreia nu în toate cazurile se poate pune
semnul egalității între noțiunea de cheltuială și cost este următorul: daca o societate
achiziționează 10 kg de materie p rimă și doar 8 se dau în consum , pentru cele 8 kg se va
recunoaste consumul, astfel intervenind costul, dar cele rămase vor fi doar o cheltuială. În situația
în care toate cele 10 kg sunt co nsumate atunci este un caz particular în care se poate pune semnul
egalității între cele două noțiuni.
Fig.1.3 Diferențe între costuri și cheltuieli

Sursă: proiecție realiată de autor după Mihai Ristea și alții, 2000 .
Este foarte important să avem în vedere controlul costurilor. Prin controlul costurilor
trebuie să înțelegem o analiză comparativă și permanentă a costurilor reale cu cele previzionate,
în vederea asigurării performanței dorite. Controlul costurilor nu înseamnă neapărat și reducerea
lor. În concluzie„obiectivul principal al controlului costurilor este desfășurarea activității cu
costuri mai mici sau realizarea unei activități mai performante cu aceleași costuri ”12

12 Jawahar,L.,Cost Accounting, Editura Mc Graw -Hill, New York, 2002, p. 38, studiata pe: https://books.google.ro/
Caracteristicile
cheltuielilor
Intră în componența costului cu
anumite excepții
Sunt generate de plăți
Se formează doar în sfera
procesului de aprovizionare
Caracteristicile
costului
Reprezintă un consum
de materiale
Nu sunt generate de plăți
Se formează în sfeta
procesului de producție

9
La fel ca și în cazul oricărei clasificări, exisă anumite criterii în funcție de care se pot
diferenția categoriile de costuri, însă indifere nt de criterilul de clasificare , toate prezintă o
importanță deosebită atunci cand se dorește efectuarea unei analize comparative sau pentru
cunoșterea completă a costului .
Dintre cri teriile cele mai utilizate în clasificarea costurilor pot fi amintite următoarele :
1. După conținutul și natura economică
 Costuri complete -încorporează în ansamblul lor totalitatea cheltuieli lor de exploatare ;
Figura1.4 Caracteristicile costului complet

Sursă: proiecție propr ie realiztă de autor după Budugan, D., 2007
 Costuri parțiale adică acele costuri car e încprporează numai o parte dintre cheltuieli „în
acest caz se preferă a se lua în considerare numai cheltuielile pertinente în raport cu
problemele urmărite sau a se renunța la repartizarea anumitor cheltuieli penru a se evita
repartizarea arbitrară”13.
2. În funcție de momentul și sopul calculării lor :
 Costuri reale(efective) -obținute la finalul perioadei de gestiune, după obținerea
producției, acestea mai fiind denumite și costuri istorice ;
 Costuri prestabilite(antecalculate) -calculate la începutul perioadei de gestiune pe baza
unor estimări pri vind importanța cheltuielilor luate în calcul. Sunt considerate costuri de
referință datorită faptului că servesc ca bază de comparație pentru costurile reale.

13 Moroșan,I., Contabil itate financiară și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010, p.786 COSTURI COMPLETE
-sunt formate din totalitatea cheltuielilor
variabile si fixe efectuate de întreprindere pentru
obținearea unui produs Costuri complete tradiționale
Costuri complete economice -cuprind cheltuielile contabilității
financiare
-cheltuielile sunt incorporate fară
modificări
-cuprind cheltui elile contabilității
financiare, acestea fiind retratate,
astfel încât să reflecte realitatea
economică

10
3. În funcție de ciclul de exploatare se disting următoarele categorii:
 Costuri de achiziție -așa cum reflectă și denum irea lor , sunt reprezentate de totalitatea
cheltuielilor ocazionate cu procurarea și stocarea bunurilor care intră în componența
produselor
 Costuri de prelucrare -sunt catalogate ca fiind acele costuri care „ includ cheltuielile directe
care intră în componența produ selor, cum ar fi cheltuielile cu manopera directă dar și
alocarea sistemică a regiei de producție fixă și variabilă generată de transformarea
materialelor în produse”14;
 Costuri de distribuție sau de comercializare -cuprind totali tatea cheltuielilor efctuate cu
desfacerea produselor obținute cât și a mărfurilor cumpărate cu scopul revânzării lor.
Pentru a evidenția cât mai clar legătura care se stabilește între fazele ciclului de exploatare și
clasificare costurilor este prezentată următoarea schemă :
Figura 1.5 Structura costurilor intr -un ciclu de eploatare

Sursa: Budugan D., și alții, Contabilitate de gestiune, 2007: 128
4.După stadiile de fabricație și comercializare:
 Costuri de producție -cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate pen tru obținerea unui bun
material;
 Costuri în afara pro ducției -cuprind acele categorii de cheltuieli legate de vânzarea
produselor finite dar și cheltuieli indirecte ;
 Costurile complete -sunt cele mai cuprinzătoare costuri care includ totalitatea cheltuielilor
de producție ocazionate cu obținerea și vânzarea produselor de către orice unitate
economică pe parcursul unei perioade de gestiune .

14 Cristea,H.(coordonator), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Stocuri,
Editura CECCAR, București, 2004, p.76
Cheltuieli
incorporabile
Costuri de
achiziție Costuri de
prelucrare Costuri de
distribuție
Costuri
complete APROVIZIONARE PRODUCȚIE DESFACERE

11
Capitolul 2. Recunoașterea, evaluarea și contabilizarea produselor finite și a
costurilor aferente

2.1 Evaluarea produselor finite
Atunci când vine vorba de evaluare, se utilizează anumiți parametri ai evaluării fiind
reprezentați prin intermediul unor variabile indep endente, sau marimi proprii ale bunurilor,
tranzacțiilor și activităților ce permit caracterizarea sub formă monetară a datoriilor, capitalurilor
proprii și a activelor .
Conform dicționarului explicativ al limbii române evaluarea are semnificația de
„adetermina, a stabili prețul , a calcula , a socoti, a prețui, a estima”15. În literatura de specialitate
prin evaluare se înțelege „un procedeu al contabilității, care constă în exprimarea bănească a
elementelor patrimoniale precum și a modificării tuturor acestor elemente generate de operațiile
economice la care sunt supuse”16.
O principală caracteristică acestor elemente parimoniale de natura produselor finite se
concretizează în faptul că valorile d e înregistrare în contabilitate , de obicei se stabilesc pe
sortimente, intrările realizându -se la anumite prețuri sau costuri, în timp ce ieșirile sunt
contabilizate la alte valori, conform diferitelor procedee.
În viziunea IAS /IFRS cei mai reprezentat ivi parametri ai evaluării sunt :valoarea de intrare
sau costul istoric, valoarea contabilă netă, valoarea actualizată, valoarea curentă, valoarea
realizabilă, valoarea de utilizare, valoarea reevaluată și valoare reziduală.
Făcând referire la momentul în care se realizează evaluarea se disting două forme principale:
Evaluare curentă , care se utilizată în momentul înregistrării în conturi a operațiilor
economice curente(ieșiri și intrări de bunuri din gestiune) și care se mai numește și evaluare
contabilă . Aceasta se realizează la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu având în vedere
modaliatea prin care au intrat acestea.
Evaluare periodică, care de regulă este utilizată la încheierea exercițiului financiar în
același moment cu inventarierea p atrimoniului și închiderea situațiilor financiare. Evaluarea se
face la valoarea actuală care mai este regăsită și sub denumirea de valoare de inventar, valoare
care este stabilită în raport cuu utiliatea bunului și a prețului pe piață.

15 Dicționarul explicativ al limbii române, DEX, Editura Univers, București, 1997, p. 352
16 Bogdan,V., Bazele contabilității, Editura Universitpții din Oradea, 2013, p. 153

12
2.1.1 Evaluarea la intrarea în patrimoniu
La data intră rii în entitate elementele de activ și pasiv sunt evaluate cu o valoare de intrare
determinată aplicând principiul costului istoric, în funcție de modaliatea prin care bunul respectiv
a intrat în unitate. Bunurile obținute din producție proprie sunt evaluate la costul de producție .
Costul de producție sau de prelucrare cuprinde „ cheltuielile directe aferente producției și
anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnilogice, manoperă directă și alte
cheltuieli direct e de producție , precum și cotă din cheltuielile indire cte de producție alocată în
mod rațional ca fiind legată de facbricația acestora.”17 Cheltui elile generale de administrație , cele
de desfacere și cele financiare nu s e includ în costul de producție .
Figura 2.1 Structura costului de producție

Sursa: proiecție realiată de autor după Budugan,D.,2007
2.1.2 Evaluarea la inventariere
Entitățile economice sunt obligate să -și inv entarieze patrimoniul cel puți n o dată în cursul
unui a n, iar această inventariere de regulă se realizează la sfarșitul exercițiului financiar. Este
absolut necesară această actualizare a valorii elementelor patrimoniale, în conițiile în care acestea
au fost evaluate la intrare în conformitate cu costul istoric, așadar se procedează la o corectare a
prețului d e intrare cu prețul pieței.

17Budugan, D., Geogescu, I., Berueci, I.,Bețianu,L., Contabilitate de gestiune , Editura CECCAR, București , 2007 pag.
45 Cost de achiziție -al materiilor și materialelor
consumate pentru obținerea
produsului finit
Cost de prelucrare -salarii directe
-alte costuri directe de prelucrare
-costiri ndirecte alocate sau
imputate rațional

COST DE
PRODUCȚIE

13
Valoarea la care sunt evaluate elementele la data inventarieri este o valoare actuală,
numită valoare de inventar și determinată avand în vedere utilitatea bunlui, amplasarea, starea ,
respectiv prețul pieței .
În urma evaluării ca urmare a comparării a valorilor de intrarea a elementelor cu valoare
de inventar pot apărea următoarele situații ilustrare în figura nr. 2.2
Figura 2.2 Situ ațiile apărute în urma evaluării

Sursă: proiecție realizată de autor .
2.1.3 Evaluarea la data ieșiri din patrimoniu
În conformitate cu normele contabile aplicate, orice bun economic este menținut în
patrimonuiul entității la valearea de intrare până în momentul în care are loc ieșirea acestia
prinintermediul vânzării sau este dat în consum . La momenul ieșir i bunurilor din entitate
valoarea la care vor fi înregistrate în contabilitate se derermină cu ajutorul uneia dintre urătoarele
metode:
 Metoda primul intrat -primul ieșit (FIFO)
 Metoda ultimul intrat -primul ieșit (LIFO)
 Metoda costului mediu ponderat (CMP)
 Alte metode similare recunoscute de reglementările legale în vigoare.
Metoda primul in trat-primul ieșit presupune ev aluarea bunurilor ieșite din gestiune la costul
de producție al primei intrări, primul lot . Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite in gestiune se
evaluează la costul următorului lot , în ordine cronologică. Utilizând această metodă „prețul
materialelor se stabilește ținând seama de ordinea intrării lor în stoc, valoarea stocului reflectă
prețul cel mai recent ”18. Metoda utimul intrat -primul ieșit presupune evaluarea bunurilor ieșite

18 Chadwick,L., Contabilitate de gestiune, Editura Teora, București, 1999, p. 29 Valoare de inventar > Valoarea de intrare
Valoarea de inventar < Valoarea de intrare
Valoare de inventar = Valoare de intrare PLUS DE VALOARE
MINUS DE VALOARE
NU EXISTĂ MODIFICĂRI

14
din gestiune la costul de producție al ultimului lot intrat. Pe măsura epuizării lotului bunurile
ieșite din entitate se evaluează la costul de producție a lotului anterior, în ordine c ronologică.
Neajunsul acestei metode constă în faprul că: „metoda tratează cele mai noi elemente de natura
stocurilor ca fiind primele vândute și în consecință elementele care rămân în stoc sunt
recunoscute ca și cum ar fi cele mai vechi”19 Acest lucru nu e ste tocmai o reprezentare fiabilă a
fluxurilor de stocuri reale.
Metoda costului mediu ponderat constă în determinarea costului ficărui element pe baza
mediei ponderate a costului elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costlui
elementelor similare pr oduse pe parcursul perioadei .
Costul mediu pondera t poate fi calculat periodic, lunar, sau după fiecare recepție cu
ajutorul relației: „

În funcție de costul mediu ponderat se va detrmina valoarea ieșirilor conform relației:

Unde : Ve -vloarea ieșirilor Qe-cantitatea ieșită.”20
Este considerată ca fiind cea mai agreeată metodă în rândul normalizatorilor contabil e
deoarece este echitabilă sub aspectul interesului fiscal .
Figura 2.3 Clasificarea metodelor de evaluare a stocurilor la ieșirea din entitate .
Elemente de stocuri

Bunuri identificabile Bunuri interschimbabile
Cost de ieșire = Cost de intrare

Costuri reale Costuri estimate

Sursa: Budug an,D., Contabilitate de gestiune , Focșani,1998, p. 57

19 Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Partea B, Editura CECCAR, 2013, B1118
20Bogdan,V., Bazele contabilită ții, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2013, pag. 164 Metode ale costului
mediu ponderat Metode bazate pe
epuizarea stocurilor Cost
prestabilit NIFO Preț de
vânzare CMP= 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙+𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟 ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟
𝐶𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡 ă 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙+𝐶𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟 ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟
Ve= Qe * CMP

15
În funcție de natura activității entitățile pot folosi pentru determinarea costului alte
metode, de exemplu în activității cu profil de producție metoda care se utilizea ză pentru
determinarea costului , este metoda costului standard, confo rm căreia „ se ia în considerare
nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei , eficenței și capacității de
producție. Diferențele de preț față de costul de achiziție sau producție efectiv trebuie recunoscute
distinct în contabilitate fiind r ecunoscute în costul activului ”21.
Agentul economic este liber în algerea oricărei dintre metode , însă metoda aleasă trebuie
aplicată cu consevență pentru elemente similare de natura sticuurilor și a activelor fungibile de la
un exercițiu financiar la altul , aceasta poate fi schimbată doar din motive bine întemeiate, fiind
precizate în notele explicative. După anumite studii se constată că metodele de tip CMP și FIFO,
sunt recomandate într-o economie stabilă , în timp ce metoda recomandată în perioade cu o
economie inf laționisă este LIFO, deoarece permite o estimare a costurilor cel mai aproape de
realitate.
2.2 Documente privind evidența procesului de producție, a produselor finite
Organizarea do cumentației ca primă activitate , implică studierea amunțită a operațiilor
specifice obținerii producției, și proiectarea mai apoi, pe aceste baze a nomenclatorului de
documente, a modului de completare , a structurii și circuitului acestora. Principala caracteristică
a documentelor privind programarea si urmarirea p roducț iei este că acestea au un conținut
precum și o formă specifică, fiind adaptate tipului de activi tate de producție derulată de societate.
Traseul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau intrării în entitate până
la arhivare cos tituie circuitul documentelor. Există câteva compartimente care „ au sarcina de
stabili acest traseu astfel încât timpul necesar întocmirii, prelucrării și valorificării documentului
să fie cât mai scurt. În acest fel este posibilă înregistrarea lor în con tabilitate la termenul impus,
ceea ce permi te larea unor decizii operative ”22.
Toate operații le de evidență a cheltuielilor, consumurilor și veniturilor sunt consemnate
în documente specifice care pot fi grupate în doua mari categorii de documente .
Grupa rea se realizează în „d ocumente co mune unităților din toate subramurile economice ,
și documente specific e fiecărei unități industriale”23

21 Bogdan,V., Bazele contabilității, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2013, pag. 163
22 Calotă,T.,O., Contabilitate de la teorie la practică, Editura Universitară, București , 2017, p.
23 Dumbravă, P., Pop,A., Contabili tate de gestiune în industrie , Editura Intelcredo, Deva, 1997, p. 141

16
Figura 2.4 Clasifi carea documentelor co mune unităților din toate subramurile
Documentele folosite pentru intrări în
gestiune Documentele folosite pentru ieșiri din gestiune
Factura cupărare Dispoziția de livrare
Aviz de însoțire a mărfii Bonul de consum sau fișa limită
Notă de recepție/constatare de diferențe Fișa de magazine
Bonul de predare -transfer -restituire Bonul de casă (de vânzare)
Fișa de magazie Factură vânzare
Sursa : Proiecție realizată de autor
În cea de -a doua categorie de documente sunt incluse documente diferite în funcție de
specificul proceselor de producție. Acestea se pot clasifica în funcție de etapele organizării și
desfășurării p rocesului de producție așa cum sunt prezentate în figura 2.5.
Figura 2.5 Documente specifice unității industriale

Proiecție realizată de autor după: Scorțe,C., Contabilitate de gestiune, Oradea, 2008.
În concluzie reflectarea în contabilitate a cheltuielilor de producție și a producției obținute
impune organizarea unui sistem de documente care să permită identificarea cheltuielilor
respective pe locurile care le -au ocaziona t și pe obiectele de calculație (prod use, l ucrări, servicii,
comenzi, etc.), astfel încât, pe baza datelor furnizate de acestea, să poată calcula costul efectiv al
producției obținute și să se efectueze controlul de gestiune al activității de producție. Documente pentru urmărirea cheltuielilor de producție;
fișă de post -calcul, fișă de cost analitic pentru cheltuieli efective pe produs sau pe comenzi Documente din etapa predării producției și a controlului de calitate;
bonul de predare, bonul de transfer, bon de restituire, nota de transferDocumente de executare și urmărire a producției;
raportul de executare a producției, raport de schimb, raport de producție și salarizareDocumente de lansare a producției în fabricație ;
comanda de fabricație, bonul de excecuțieDocumente privind pregătirea producției ;
desene de execuție, liste cu normele de consum specifice, fișa tehnologică

17
2.3 Contabilizarea produselor finite și a cos turilor aferente
Reflectarea în contabilitate a tuturor mișcărilor de produselor finite se eviden țiază cu
ajutorul conturilor din grupa 34 „Produse “ . Datorită faptului că procesul de producție determină
la un moment dat și apariția altor categorii de produse, pe lângă produsele finite, de exemplu:
semifabricate și produse reziduale , grupa34 „ Produse “ se desfășoară pe mai multe contur i
sintetice de gradul I, prezentate în figura următoare.
Figura 2.6 Grupa 34„PRODUSE FINITE„
Sursa: Proiecție rezlizată de autor după Planul de Conturi Genral
Cu ajutorul acestor conturi se reflectă acele categorii de bunuri și servicii din cadrul
întrepriderii destinate a fi vândute după prelucrarea lor în proesul de producție. După funcția
contabilă , sunt conturi de activ . Contul funcționează prin „debitarea cu :
 Valoarea la cost de achiziție a stocurilor cumpărate de la furnizor
 Valoarea la cost de producție a stocurilor producție proprie
 Valoarea stocurilor obținute prin aprortul asociaților „24
De asemenea același cont „ se creditează cu:
 Valoarea la cost de achiziție a stocurilor cumpărate conumate sau a stocurilor de produse
vândute
 Valoarea la cost de producție a stocurilor fabricate, vândute sau consummate ”25

24 Ristea,M., Dumitru,C,G., Bazele contabilității, Editura Univeristară, București, 2006, p. 174
25 Chirică,L., Curs complet de contabilitate și fiscalitate, Vol.3, Edituta Ecoomica, București, 2001, p. 139
Grupa
34
PRODUSE
341 –
SEMIFABRICA T
E
345-
PRODUSE
FINITE
346-
PRODUSE
REZIDUALE
347-
PRODUSE
AGRICOLE
348-
DIFERENȚ
E DE PREȚ
LA
PRODUSE

18
Contul 345 se utilizează pentru reflectarea contabilă a existenței, obținerii, stocării și vânzării
stocurilor de produse fabricate de către întreprindere. Conținutul economic este acela de active
circulante, iar funcția contabilă este de activ. „Se debitează cu valo area la cost standard a
produselor finite obținute, intrate în depozit pe baza recepției cantitative și calitative; se
creditează cu valoarea la cost standard a produselor finite ieșite din gestiune, ca urmare a livrării
către clienți . Soldul debitor reflectă valoarea la cost standard a produselor finite afl ate în depozit
la un moment dat ”26.
În contabilitatea firmei pe lângă aceste conturi utilizate pentru înregistrare producției de
produse finite sunt utilizate și o altă categorie de conturi care evidenția ză fluxurile privind
costurile. Utilizarea conturilor din clasa 9„ Conturi de gestiune ” nu este obligatorie, însă această
hotărâre nu înseamnă că fluxul costurilor nu poate fi urmărit prin intermed iul altor instrumente și
metode , dar contul este de departe cea mai bună modaliate prin care se poate urări controlul și
analiza costurilor.
Figura 2.7 Clasificarea conturilor utilizate în cotabilitatea de gestiune .

Sursa: Proiecție realizată de autor după Cristea,H., 2003

26http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap6
Grupa 90„Decontări
interne”
901„Decontări interne
privind cheltuielile”
902„Decontări interne
privind producția
obținută”
903„Decontări interne
privind diferențele de
preț”
Grupa 92„Conturi de
calculație”
921„Cheltuieli ale
activității de bază”
922„Cheltuieli ale
activității auxiliare”
923„Cheltuieli indirecte
de producție”
924„Cheltuieli generale
de administrație”
925„Cheltuieli de
desfacere”
Grupa 93„Costul
producției”
931„Costul producției
obținute”
933„Costul producției în
curs de exercițiu”

19

Contul 901 este un cont de pasiv care începe să funcționeze prin creditare, creditânsu -se
în cursul lunii în corespondență cu conturile 921 , 922, 923, 924, 925, reprezentând categorii de
resurse alocate (materii prime , materiale, manoperă, servicii)pe articole de cal culație.
Se debitează la sfârșitul lunii în corespondență cu creditarea conturilor 931, 903
reprezentând costul prestabilit al resurselor alocate și încorporate în producția finită și diferențele
pozitive sau negative în sens economic dintre constul efecti v și cel prestabilit al producției finite27
Rolul contului 902 este de a evidenția decontările interne privind producția obținută în
cursul lunii la un cost sau preț prestabilit , preluarea articolelor de calculație privind producția
obținută și determinarea diferențelor de preț. Este un cont bifucțional .
Prin intermediul contului 903 se evidențiază diferențele de preț calculate la finele lunii
între costul prestabilit și costul efe ctiv obținut la sfârșitul lunii , este un cont de avtiv28.
Contul 921 este un cont de activ prin intermediul căruia se evidențiază cheltuielile
aferente activităț ii de bază , find un cont de calculație, contul 922 este tot un cont de calculație
dar prin intermediul căruia se evidențiază costurile secțiilor auxiliare și ane xe.
Cu ajutorul contului 923 se ține evidența cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea
utilajelor și a celor generate ale fiecărei secții de producție , este tot un cont de calculație, de
colectare și repartizarea a costurilor indirecte.
Contul 924 este un cont de activ care colectează totalitatea cheltuielilor legate de
administrația generală și care intră ca excepție în costul complet al produsului.
Contul de activ prin intermediul căreia se colectează și repartizază cheltuielile efectuate
pentru desfacerea produselor fabricate, este contul 925
O altă grupă de conturi prin intermediul cărora se ține evidența costurilor și se reazlizeză
calculația este grupa 93, care cuprinde contul 931, cont cu ajutorul căruia se ține eviidența
producției la cost p restabilit și prin intermdiul căruia se ține evidența productției finite, iar celălalt
cont care face parte din această grupă este contul 933 care permite evidențierea si controlul
producției în curs de execuție la finele perioadei de calculație.29

27 http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/C4%20Conturile%20CG.pdf
28 Nistor,F., Contabilitate de gestiune ș i calculația costurilor, Satu Mare, 2013, p. 7 -8
29 Căpușneanu,S., Briciu,S., Analiza posibilității de organizare a contabilității de gestiune prin metoda Target Costing
în cadrul entităților din România, Economie teoretică și aplicată Volumul XVIII (2011) , No. 9(562), p. 51 -68

20
Capitolul 3 . Calculația costurilor și analiza performanțelor
Metodele de calculație sunt multiple și în același timp diverse, fiecare având
particularitățile ei precum și avantaje și dezavantje . Metoda de calculație a costurilor poate fi
definită ca „ansamblu de procedee și tehnici de calcul specific e utilizate într -o anumită
succesiune pentru afectarea purtătorilor de costuri numai cu cheltuieli le de producție ocazioate
doar de obținerea sau producerea acestora”30.
Fiecare metodă de calculație este caracterizată de anumite aspecte care o diferențiază de
celelalte metode, prin clasificări diferite, informațiile necesare diverse, prin procede e de calcul
diferite, însă indi ferent de metoda de calculație a costului , scopul final este acela de a determina
un cost efectiv cât mai aproape de realitate, astfel în cât decizia luată pe baza informațiilor să fie
cea mai bună. Atunci când se alege metoda de calcu lație și determinare a costului , profesioniștii
trebuie să ia în considerare acțiuea unor factori spec ifici, factori generatori de cheltuieli de
producție. Aceștia sunt doar câțiva dintre factori care influențează modul de colectare a
cheltuielilor în vederea determinări costului de producție, care au influențe asupra alegerii
metodei de calculație, găsind -o pe aceea care corespunde cel mai bine nevoilor informaționale ale
fiecărei unități producătoare. Pe lângă aceștia care în literatura de specialitate sunt considerați ca
fiind cei mai importanți vom putea identifica și alți factori care influențează mai mult sau mai
puțin calculația costurilor.
Scopul principal al oricărei întreprinderi este obținerea profitului, iar pentru a obține profit
este nevoie de performanță. Oricare manager sau administrator este preocupat d e îmbunătățirea
performațelor în ceea ce privește activitatea desfășurată, iar în acest sens apelează la diverse
modalități de analiză a rezultatelor, obținând informații pe baza cărora se pot lua decizii.
Managerii au nevoie de sinteze cât mai clare pentr u o analiză cât mai concretă și în același timp
eficientă. Analiza performanțelor este o activitate vitală într -o organizație deoarece realizează
legătura dintre mediul economic, starea concurențială și mediul firmei, permite sesizarea
neregulilor în cazul în care există sau mai mult a cauzelor acestora.
În litertura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de calculație a costurilor
precum și diferite modele de analiză a performanțelor, astfel că firmele sunt libere să aleagă
oricare dintre modal itățile care se pliază cel mai bine pe nevoile fiecăruia.

30 Horomnea,E ., Tabara, N., Budu gan,D., Georgescu,I., Bețianu,L., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași,
2005 , p. 315

21
3.1 Metoda Direct Costing
Această metodă face parte din categoria metodelor de tip parțial, care permit efectuarea
unor analize mai operative și mai apte a previziunilor. Metoda direct -costing a fost ”elaborată și
pusă la punct în anii 50 de N.A.C.A.( National Association of Cost Accountants)”31. Prima
descriere a acestei metode aparține lui Jonathan Harris care în anul 1936 publică un articol
intitulat „Ce am caștigat luna trecută”, dar există informații ca această metodă a fost folosită cu
mult inainte în anumite companii.
Principala caract eristică a acestei metode este „separarea cheltuielilor variabile de cele
fixe, în funcție de variația cheltuielilor față de volumul pro ducției, și constă în imputarea asupra
produselor numai a cheltuielilor variabile fie ele directe sau indirecte”32. Scopul acestei metode
este elaborarea unor decizii pe perioade scurte.
De fapt la originea „direct -costing -ului„ este este un cost format nu mai din ”volumul
cheltuielilor care se modifică în mod direct cu producția și nu costurile directe cum s -ar înțelege
din denumire, astefl cea mai buna denumire ar fi variabil -costing ”33.
Utilizatorii acestei metode folosesc o serie de indicatori, pe care ii calculeaz ă și pe baza
cărora se iau decizii în ceea ce privește defășurarea unei activități cât mai profitabile.

Figura 3.1 Avantajele și dezavantajele metodei direct -costing

Sursa: Proiecție reazlizată de autor după Scorțe,C., 2010

31 Epuran,M.,Băbăiță,V.,Grosu,C., Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică, București, p. 332
32 Scorțe,C., Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p. 208
33 Briciu,S., Contabilitate managerială -Aspecte teoretice și practice, Editura Economică, București 2006 ,p. 222
Metoda simplifică calculația
coturilor,având ca rezultat costuri
precise.
Calculul simplu și rapid al
influenței diferiților factori
Permite un control mai bun a
cheltuielilor
Permite comparația costurilor în
perioade diferite
Pune în evidență cele mai rentabile
produse
A
Calculează un cost incomplet
al produsului,bazt pe costuri
variabile
Extinderea vânzărilor pentru a
acoperi mai bine costurile fixe
riscă să determine mai devreme
sau mai târziu costuri de
structură suplimentare
Separarea cheltuielilor
variabile de cele fixe nu este
simplă
D

22
3.2 Instrumente de măsurarea a performanțelor
Termenul de performanță este adesea folosit atunci când se dorește exprimarea
superlativului în cazul unui rezultat al unei activități, semnifi că o apreciere peste nivelul cu rent,
recunoașterea din partea terților a unor rezultate deosebite obținute . Atunci când o activitate este
realizată în conformitate cu obiectivele propuse, la aștepteptările, sau peste așteptările tuturor
arunci putem să vorbim de „perfomanță”. Acest termen este asociat uneori cu eficacitatea.
În literatura de specialitate există mai multți autori care consideră că performanța este un
succes, o acivitate sau chiar rezultatul unei activități. Performanța este ”o stare de competitivitate
a întreprinderii, atinsă printr -un nivel de eficacitate și produc tivitate care -i asigură o prezentă
durabilă pe piață”34. Devine astfel echivalentă cu competitivitatea, o întreprind ere competitivă
fiind eficientă și eficace. Controlul de gestiune abordează termenul „eficiență” în sens tehnic
referindu -se la„ modalitatea în care sunt conumate resursele, cu alte cuvinte, la rezultatul obținut
per unitate de resursă angajată”35.
Măsurarea performanței este un proces prin care se determină evoluția organizației, precum
și daca obectivele au fost îndeplinte, în termini de efici ență (a consumului de resurse), de calitate
a produselor și serviciilor dar și de rezultate ale activității. În mod tradițional, măsurarea
performanței întreprinderii presupune determinarea gradului în care aceasta a creat sau este în
măsură să creeze, înt r -un orizont de timp determinat, o creștere de valoare , superioară celei
generate de întreprinderile concurente . Măsurarea performanțelor este utilă în sensul că permite
utilizatorilor să facă comparație între obiectivele propuse și gradul de realizare al acestora, să
analizeze rezultatele ținând cont de eforturile depuse, sau să găsească mai ușor soluții în ceea ce
privește acțiunea de creștere a performanțelor.
Instrumentele de management al performanțelor trebuie folosite de către o întreprindere, o
echipă, sau un individ, astfel încât să se obțină creșterea performanței, obținând niveluri mult mai
dezvoltate și ridicate. Nu există o formulă care să fie aplicabilă în combinarea instrumentelor de
management în v ederea garantării unor succese, a implementă ri metodei sau a rezultatelor
obținute. Firmele au posibilitatea de a alege dintr -o mulțime de instrumente, dintre care le
amntim pe cele mai importante. (Figura 3.2 )

34 CECCAR., Suport de curs standard pentru cu rsurile desfășurate în cadrul Programului Național de Dezvoltare
Profesională Continuă, Editura CECCAR, București, 2010, p. 176
35 Reichman,T.,Controlling:Concepts of Management Control, Controlership and Ratios, Editura Springer,
Dortmund, 1997, pag. 7 con sultată pe: https://books.google.ro

23
Figura 3.2 Intrumente de management al performanței

Sursa: Proiecție realizată de autor după: Suport de curs standard pentru cursurile desfășurate în
cadrul Programului Național de Dezvoltare Profesională Continuă, București, 2010
Oricare model de măsurare a performațelor presupune utilizarea indicatorilor, cu ajutorul
indicatorilor se aprciază defapt nivelul performanței . Din punct de vedere al utilității procesului
decizional „pentru ca un indicator să fie pertinent și util, acesta trebuie să res pecte anumite
exigențe de calitate, respectiv utilitate, accesibilitate, pertinență, fiabilitate, simplitate,
credibilitate, neutralitate, reactivitate, coerență. Un indicator va reflecta peformanța în mod
corespunzător dacă oferă posibilitatea comparării efectului obținut cu efortul depus pentru
obținerea lui ”36.
3.2.1 Tabloul de bord
Noțiunea de tablou de bord „ tableau de bord” a apărut în Franța în perioada interbelică.
Este un instrument de măsurare a performanței utilizat în Franța, în țările Europei continentale
încă din perioada interbelică, apărut datorită necesității de a combate insuficiențele sistemului
contabil. Acesta este ”un instrument de pilotaj al întreprin derii deoarece permite managerilor să
dispună în timp real de o viziune sintetică asupra principalilor indicatori privind întreprinderea și
mediul de afaceri, în vederea luării deciziilor af late în cadrul competenței lor”37. În categoria
instrumentarului ma nagerial folosit î n realizarea proceselor de management, tabloul de bord este
una din metodele care nu trebuie să lipsească niciunui manager.

36 Feleagă N., Fele agă L., Bunea Ș. , Bazele contabil ității, Ed. Economică, Bucureșt i 2002, pag.74
37 CECCAR., Suport de curs standard pentru cursurile desfășurate ân cadrul Programului Național de Dezvoltare
Profesională Continuă, Editura CECCAR, București, 2010, p.183  Tabloul de bord (TB) – remedierea informaț iei financiare ;
 Balanced Scorecard (BSC) – model bazat pe strategie ;
 Performance Prism (PP) – model bazat pe aș teptarile partenerilor firmei ;
 Skandia Navigator Framework (SNF) – model bazat pe capitalul intelectual ;
 Business Excellence Model (BEM ) – model bazat pe imbunătățirea continuă;

24
Tabloul de bord reprezint ă „un si stem de indicatori, în mă rimi absolute și relative, folosit
pentru evaluarea, con trolul și reglarea operativ ă a activității întreprinderii. El selecteaz ă,
organizeaz ă, consolideaz ă și dă expresie sinoptic ă principalelor elemente informa ționale necesare
unui conduc ător pentru a asigura, în mod operaional, mi șcarea obiectului condus în concordan ță
cu traiectoria trasat ă prin programul de activitate ”38.
O altă definiție a tabloului de bord îl prezintă ca și „o modalitate de încadrare,
selecționare, aranjar e și prezentare a indicatorilor , care permite vizualizarea unei tendințe de
ansablu î n evoluția urmărită”39. Tot acest specialist afirmă că tabloul de bord îndeplinește în
același timp două scopuri, pe de -o parte este utilizat la selecționarea indicatorilor și pe de altă
parte la analizarea lor, precizând evoluția acestora, constituind cea mai bună și rapidă modaliate
de îmbunătățire a performanțelor unei întreprinderi. Cu ajutorul funcțiilor pe care le îndeplinește
(figura3.3 ), acest instrument de control al performanțelor reușeste să centralizeze o serie de
informații necesare unei bune de sfățurări a activității, oferindu -le managerilor acces la indicatori
reali, pe baza cărorara se pot lua decizii. Toate acestea vor avea ca și rezultat îmbunătățirea
performanțelor, astfel tabloul de bord contribuie în mod direct la creșterea performanței.
3.3 Funcțiile tabloului de bord

Sursa: Proiecție realizată de autor

38 http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/statistica -si-informatica -economica/27.pdf
39 Căpușneanu S., Elemente de management al costurilor, Editura Economică, București, 2008, p. 297 Funcțiile
tabloului de bord INFORMARE
Informează managerul
cu privire la situaia
entităii AVERTIZARE
Avertizarea unor
situații nefavorabile
EVALUARE
Permite evaluarea
rezultatelor obținute și a
deciziilor adoptate DECIZIONALĂ
Informațiile obținute permit
fundamentarea și luarea
unor decizii corecte.

25
Capitolul 4. Studiul de caz
4.1 Profilul și caracteristicile întreprinderii
Denumirea socie tății comerciale este SC DEEA&LI N SRL, având formă juridică de
societate cu răspundere limitată, cu sediul în Aleșd, Str. BOBÂLNA nr.cadast ral 130/5. Aceasta
iși desfășoară activitatea în conformitate cu legile române în vigoare.
Societatea a fost înființată în anul 2006, 14 d ecembrie potrivit legii 15/1990 privind
societățile comerciale cu modificările și completările ulterioare. Societatea este înscriă la Oficiul
Registrului Comerțului sub numărul J05/ 2698 / 2006, funcționând în baza cerificatului de
înmatriculare și în baza statutului adoptat la constituire.
Resursele financiare pot fi definite ca fiind disponibilitati banesti în conturi bancare sau în
numerar aflate la dis pozitia firmei SC DEEA&LIN SRL. Aceasta este o firma cu capital exclusiv
privat, valoarea capitalul s ocial subscris la infiintare fiind de 2000 lei. Tot acest capital a fost si
principala sursa de f inantare la inceputul activității. Ulterior necesităț ile financiare fiind mai mari
decât disponibilitățile firmei, societatea a recurs la contractarea unui credit de 8000 lei, acestea
constituind principalele surse financiare.
Din punct de vedere al resurselor umane numărul de angajați variază în fucție de perioadă,
însă se poate stabili o medie de 7 angajați.
SC DEEA&LIN SRL are ca și principal domeniu d e activitate fabricarea produselor
proaspete de patiserie , plăcinte, pița, gogoși, etc. Produsele realizate de această societate
comercială sunt vândute en -detail.
La fel ca și orice firma privata, cel mai important obie ctiv economic, este obtinerea unui
profit cat mai mare, aceasta fiind conditia de viabilitate a oricarei firme. Cu privire la acest aspect
politica economica se axeaza în principal pe intarirea managementului și atragerea a cât mai
multor categorii de co nsumat ori, din toate categoriile , prin diversificare produselor obținute, cu
alte cuvinte diversificarea of ertei. Astfel, în afară de activitatea strictă de fab ricare a produselor
de panificație, societatea ș i-a diversificat gama de produse , realizând ș i produse din categoria
fastfood , dupa cum urmeaza: pița( Capriciosa, Americană ( cu porumb) Ungureasca ,Țărănească ,
Pița cu piept de pui, Pița cu cartofi , Vegetală ), hamburgher, hot -dog, șaorma. Produsele specific e
pe care le realizează această societate sunt în mare parte produse încadr ate în categoria patiseriei,
acestea fiind: plăcinte, clătite, sărățele, gogoși, gofre, clătite, cornulețe, etc .

26
Fig. 4 .1 Produse

Sursa: Proiecție realizată de autor

27
Având în vedere profilul societății , clientela firmei este axată în principal pe locuitorii
orașului Aleșd dar nu numai. Datorită amplasării acestei societăți, în incinta pieței din acest
orășel, în zilele de joi și sâmbătă numărul clienților crește dublându -se sau chiar de trei o ri mai
mult decât într -o zi obișnuită, pentru că în cele două zile ale săptămânii se ține piața, fiind un flux
de aproximativ 1000 -2000 de peroane. Așadar princiapli i cleinți sunt persoanele care trec prin
piață și în princiapl elevii liceului care se află în apopiere.
Principali i furni zori, de la care societatea se aprovizionează cu materii prime și materiale sunt:
 SC SELGROS SRL
 SC ELITTE. SRL
 SC C+C SRL
 SC OTI SRL
 SC ASTON SRL
 SC COCA COLA SRL
 SC TUNDUC IMPEX SRL
 MOARA VADU CRIȘULUI
 SC VANDANA COM SRL
 TREI G – DEPOZIT EN -GROS
La fel ca și orice societate care desfășoară activități comerciale, și societatea aceasta se
cofruntă cu o concurență bine ancorată pe piață. De-a lungul timpului au mai apărut concurenți
chiar în incinta pieței dar societatea prezentată a făcut față cu brio tuturor încercărilor, astfel
încât, la momentul actual este singura firmă de profil din piața respectivă confruntându -se doar cu
concurenți indirecți reprezentați de câteva restaurante din raza orașului în cadrul cărora se produc
toate categoriile de produse al imentare printre care și pița. Aceștia sunt cunocuți sub denumirile:
 COANDI
 NOBLESSE
 RIS
În ceea ce privește performanța economico -financiară firma înregistrează pierderi
începând cu anul 2012, însă din anul 2014 pierderea se diminuează considerabil. Analizând cifra
de afceri se observă evoluția prezentată în figura 4 .2

28
Figura 4 .2 Evoluția cifrei de afaceri

Sursă: Proiecție realizată de autor
Se observă o evoluție considerabilă a acestui indicator, producția este într -o continuă
creștere determinată de creșterea cererii, fapt care ne duce cu gândul la un posibil profit în
următoarea perioadă. Ca urmare a politicii m anageriale s i aprecierilor din partea clienț ilor,
referitoare la calitatea produselor, societatea este î n continua dezvoltare, lărgindu -se și
deversificându -și sfera de activitate î n urmatorii ani.
În vederea sporirii în continuare a profitului net sunt necesare măsuri de contractare de noi
clienți , iar pentru asigurarea lichidităț ilor necesare, și asigurarea unui flux economico -financiar
normal , se impun măsuri de diversificare a producției, de exemplu, producția și pentr u comenzi.
4.2 Prezentarea procesului tehnologic
Punctul de lucru al societatii SC DEEA&LIN SRL este în localitate a Aleșd și se î ntinde
pe aproximativ 300 m2 . Pe acest spațiu societatea î și desfășoară activitatea în patru spații separate
aflate una în continuaea celeilalte.
Structura de productie este alcătuită din ansamblul compartimentelor , persoanelor,
atelierelor, secțiilor si relaț iilor organizatorice cons tituite î n vederea desfășurării directe a
activităților specifice. Secțiile aflate la nivelul întreprinderii sunt clasificate în două mari
categorii, delimitate în funcție de contribuția și rolul lor în procesul de producție a produselor
incluse în planul de producție al firmei în :
 Sectii de bază
 Secții de servire 0100000200000300000400000500000
2012 2013 2014 2015 2016Cifra de aface ri
Cifra de afaceri

29
In sectiile de baza se desfasoara procese d e productie specifice in urma cărora rezultă
produsele ce reprezintă obiectul de activitate al firmei. Secțiile de servire se identifică cu locul în
care ajunge în final produsul finit și este pus spre vânzare .
Verig a structurala d e baza a societatii SC DEEA&LIN SRL este secția de producț ie, ca
unitate determinată sub aspect administrativ în cadrul căreia se execută produsul finit.
Cu privire la procesul tehnologic, realizarea acestuia se face în câțiva pași .
În pr imul rând înaintea să înceapă desfășurarea efectivă a activități se face un inventar în linii
mari pentru a putea determina cantitățile de materii prime și materiale existente pe stoc dar și cele
necesare pentru demararea procesului de producție. În urma i nventarului se plasează comenzi
pentru produsele necesare, sau se face aprovizionarea efectivă cu necesarul de produse de către
cei responsabili cu aprovizionarea. În cazul în care s -a plasat o comandă, are loc preluarea
comenzii pentru produsele respectiv e, odată cu verificarea numărului și a cantităților de produse.
Odată ce totalitatea materiilor prime și a materialelor necesare se află la dispoziția
personalului din secția de producție se trece la realizarea efectivă a produselor.
Acest proces începe cu măsurarea cantităților necesar e din fiecare materie primă și
încorporarea lor în produsul finit . Modul de preparearea diferă de la un produs la altul, la fel și
timpul alocat producerii acestora. Prelucrarea produselor se realizează cu ajutor unor mi jloace
fixe, dintre care cele mai utilizate sunt :
 malaxorul( este utilajul cel mai des folosit, deoarece este utilizat pentru preparearea
celor mai multe produse care sunt găsite pe lista de producție a companiei);
 cuptorul(utilizat pentru coacerea diferitelor produse care necesită coacere, c um ar
fi: pița, brioșe, ștrudel, etc);
 aragazul (utilizat pentru coacerea plăc intelor) .
Pasul final este preluarea produsului de către secțiile de vânzare în care produs ele sunt vândute,
valorificate. Deocamdată produsele nu se vând pe bază de comenzi, însă în curând societatea va
adopta și această modalitate de vânzare datorită faptului că există o cerere considerabilă pentru
livrarea produslui pița în comenzi.
Așa cum am arătat procesul tehnologic este realizat în mai multe epate, condiționate una
de cealaltă. Fiecare etapă are o importanță aparte și contribuie în mod activ la realizarea
procesului de producție.

30
4.3 Calculația costurilor
În exemplul nostru vom calcula costul de producție pentru trei dintre prod usele firmei
analizate, cu ajutorul metodei Direct Costing. În urma aplicării acestei metode se vor obține
informații cu privire la anumiți indicatori, care vor fi uti lizați pentru analiza performanț elor, și în
final pe baza cărora se vor lua decizii. Pentru a putea calcula costurile avem nevoie de anumite
informații privind cheltuielile cu materia primă, precum și alte tipuri de cheltuieli pe care le vom
determina analizând fișa tehnologică a celor trei produse pe care le -am ales.
Fig. 5 .2 Rețetă produse

Rețetă plăcintă cu
brânză
 1 kg făină albă
 30 g sare
 600 ml apă
 40 g drojdie
 800 g brânză
 100 g mărar
 150 ml ulei
 20 g zahăr

Rețetă pizza capriciosa:
 400 g f ăină albă
 10 g s are
 100 ml apă călduță
 95 g d rojdie
 30 ml u lei
 50 g s os pița
 50 g m oțarela de
fond
 300 g șuncă
 100 g ciuperci
 150 g moțarela
 100 g măsline

Rețetă clătite:
 100 ml a pă
minerală
 500 ml l apte
 280 g faină
 1 ou
 30g z ahăr vanilat
 5 g s are
 50 g z ahăr
 10 g d rojdie

31
Societatea SC DEEA&LIN SRL, utilizează ca și metodă de calculație a costurilor metoda
Direct C osting sau metoda costurilor variabile. Această metodă permite nu numai determinarea
costului pe unitate, în plus permite identificarea acelor produse care sunt cele mai profitabile,
care aduc cea mai mare parte de profit în cadrul întreprinderii, în final care sunt cele mai rentabile
având în vedere raportul cost -volum -profit.
Calculele efectuate pe baza relatiei pret -cost-volum reprezinta un instrument important al
conducerii societatii, care poate fi folosit în scopul optimiză rii rezultat ului activităț ii economice.
Acest lucru este po sibil prin determinarea influenț elor pe care le are asupra rezultatului,
modificarea factorilor care au stat la baz a stabilirii lui, respectiv prețul de vanzare, volumul
producț iei, cheltuielil e variabile, cheltuielile fixe și structura producț iei.
SC DEEA&LIN SRL, cu activitatea de producție în domeniul produselor de patiserie
obține în u rma procesului tehnologic mai multe categorii de produse, din care efectuam
deter minarea costurilor prin metoda Direct C osting pentru trei produs e din gama variată de
producție . Astfel, produsele alese sunt: plăcintă cu brân ză, pizza capriciosa și clătite . Aceste trei
produse sunt produse și vândute, pe parcursul unei perioade de 30 de zile în următoarele cantități:
 Plăcintă cu brânză – 6760 bucăți
 Pizza capriciosa – 422 bucăți
 Clătite – 1320 bucăți .
Costurile ocazionate cu producția acestor trei produse sunt :
 Plăcintă cu brânză – 1,96 lei
 Pizza capriciosa – 25,45 lei
 Clătite – 1,09 lei
Prețurile practicate de către acestă societate pentru cele trei produse analizate sunt:
 Plăcintă cu brânză – 3 lei/ buc
 Pizza capriciosa – 32 lei/ buc (4 lei/ felie)
 Clătite – 2,5 lei/buc
Obligatia profesionistului contabil este determinarea costului de pr oducție avâ nd în
vedere intreaga structură a cheltuielilor înregistrate de unitate , cheltuielile variabile și fix e
prezentate în tabelul următor .

32
Tablou de consum
Cheltuieli după natura lor Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Total
Plăcintă Pizza Clătite Comune
secțiilor Administrative
1. Materii prime 7344,22 5064 217,73 0 0 12625 ,95
făina 936 298,8 33,26 0 0 1268,06
sare 18,72 4,92 0,7 0 0 24,43
drojdie 249 499,2 7,93 0 0 756,13
ulei 452,4 64,9 0 0 0 517,3
zahăr 30,78 0 11,55 0 0 42,33
apă 249,52 33,76 0 0 0 255,01
brânză 5408 0 0 0 0 5408
sos pizza 0 93,6 0 0 0 93,6
moțarela de fond 0 291,2 0 0 0 291,2
șuncă 0 1622,4 0 0 0 1622,4
ciuperci 0 332,8 0 0 0 332,8
moțarela 0 1060,8 0 0 0 1060,8
măsline 0 790,4 0 0 0 790,4
apă minerală 0 0 7,92 0 0 7,92
lapte 0 0 115,5 0 0 115,5
zahăr vaniliat 0 0 40,86 0 0 40,86
2. Materiale auxiliare 893,8 28,8 66 0 0 988,6
ouă 0 0 66 0 0 66
făina 46,8 28,8 0 0 0 75,6
ulei 847 0 0 0 0 847
3. Energie 0 0 0 367,29 58 425,29
4. Apă 0 0 0 60,74 0 60,74
5. Gaz 0 0 0 240,02 0 240,02
6. Salarii 4925 5525 1138 2144 5471 19 203
7. CAM 111 125 25,5 48 123 432,5
8. Amortizarea 0 0 0 200 0 200
9. Cheltuieli cu transportul 0 0 0 70 0 70
10. Cheltuieli cu diverse servicii 0 0 0 56,53 0 56,53
11. Cheltuieli cu materialele
consumabile 0 0 0 509 0 509
12. Cheltuieli cu telecomunicațiile 0 0 0 0 208,25 208,25
13. Cheltuieli cu comisioanele
bancare 0 0 0 0 60 60
Total 13274 10742,8 1447,23 3695,58 5920,25 35079,86
25 464,03 9615,83

33
I . Înregistrearea cheltuielilor în contabilitatea financiară
1. Se înregistrează c heltuieli cu materia primă cf. Bon de consum nr. 25/01.03.2018
601 „Cheltuieli cu materiile prime ” = 301 „ Materii prime” 12 625,95 lei

2. Se înregistrează c heltuieli cu materialele auxiliare cf. Bon de consum nr.27/01.03.2018
6021 „Cheltuieli cu materialele auiliare ” = 3021„Materiale auxiliare” 988,6 lei

3. Se înregistrează cheltuielile cu energia cf. facturii nr.7201424477/28.04.2018
605 „Cheltuieli cu energia” = 401 „Furnizori” 425,29 lei

4. Se înregistrează c heltuieli cu apa cf. facturii nr.11102/30.04.2018
605 „Cheltuieli cu energia” = 401 „Furnizori” 60,74 lei
5. Se înregistrează cheltuieli cu gaz în butelii cf. facturii nr 112/15.03.2018
6022 „Cheltuieli privind combustibilul” = 401 „Furnizori” 240,02 lei

6. Înregistrarea cheltuielilor salariale pe baza statului de plată aferent lunii martie
641 „Cheltuieli cu salariile personalului”= 421„ Persoal salarii datorate” 19 203 lei

7. Înregisrarea contribuțiilor de plată
635 „Cheltuieli cu alte impozite”= 447 „Fonduri speciale” 432,5 lei
8. Înregistrare amortizare cf. Notei contabile nr. 7/28.03.2018
6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 281„ Amortizare privind 200 lei
imobilizările” imobilizările”

9. Înregistrare cheltuiel de transport propriu cf. Bon de consum nr.13/5.3.2018
6022 „Cheltuieli cu combustibilul ” = 3022 „Furnizori” 70 lei

10. Înregistrare c heltuieli cu deșeurile menajere cf. facturii nr.27987/30.04.2018
628„Chletuieli cu serviciile executate de terți” = 401 „Furnizori” 56,53 lei

11. Înregistrare c heltuieli cu materialele consumabile cf. facturii numărul 129/14.03.2018
602„Cheltuieli cu materialele consumabile” =401„Furnizori” 509 lei

12. Înregistrare cheltuieli cu telecomunicațiile cf. facturii nr.233/29.04.2018
626„Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicatii=401„Furnizori” 208,25lei

13. Chletuieli cu comisioanle bancare cf. Extrasului de cont pentru luna Marti e
627„Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” = 401„Furnizori” 60 lei

34
II. Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea internă de gestiune
% = 901„Decontări interne privind cheltuielile 35079,86 lei
921„Cheltuielile activității de bază”
921 PLĂCINTA 13274 lei
921 PIZZA 10742,8 lei
921 CLĂTITE 1447,23 lei
923„Cheltuieli commune ale secției” 3695,58 lei
924„Cheltuielile sectorului administrativ” 5920,25 lei
III . Recepția produselor finite
345„Produse finite” = 711„Venituei aferente costurilor stocurilor de produse ” 25428,3 lei
931„Costul producției obținute”= 902„Decontări interne privind producția obținută”
931 PLĂCINTĂ 902 PLĂCINTĂ 13249,6 ei
931 PIZZA 902 PIZZA 10739,9 lei
931 CLĂTITE 902 CLĂTITE 1438,8 lei
IV. Decontarea cheltuielilor variabile
902„Decontări interne priv ind producția obținută”= 921„Cheltuiei ale activității de bază”
902 PLĂCINTĂ 921 PLĂCINTĂ 13274 lei
902 PIZZA 921 PIZZA 10742,8 lei
902 CLĂTITE 921 CLĂTITE 1447,23 lei
V. Determinarea și înregistrarea diferențelor de preț
903„Decontări interne privind dif. de preț”= 902„Decon tări interne privind producția o bținută”
903 PLĂCINTĂ 902 PLĂCINTĂ 24,4 lei
903 PIZZA 902 PIZZA 2,9 lei
903 CLĂTITE 902 CLĂTITE 8,43 lei

35
VI . Decontarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului
901„Decontări interne privinf cheltuielile” = % 9615,83 lei
923„Cheltuieli indirect de producție” 3695,58 lei
924„Cheltuieli generale de administrație” 5920,25 lei
VII . Decontarea producției
901„Decontări interne privind cheltuielile”= %
903„Decontări interne privind diferențele de preț”
903 PLĂCINTĂ 24,4 lei
903 PIZZA 2,9 lei
903 CLĂTITE 8,43 lei
931„Costul producției obținute”
931 PLĂCINTĂ 13249, 6 lei
931 PIZZA 10739,9 lei
931 CLĂTITE 1438,8 lei
VIII . Analiza cost -volum -profit
1.Costul efectiv unitar
Cu= 𝐶𝑣𝑖
𝑄𝑖 , unde:
Cu – Costul unitar; Cvi –Cheltuieli variabile totale pentru produsul i; Qi – Cantitatea obținută i.

Cu PLĂCINTĂ = 13274
6760 =1,96 lei/buc CuPIZZA = 10742 ,8
422 =25,45 lei/buc
CuCLĂTITĂ = 1447 ,23
1320 =1,09 lei/buc

36
2. Cntribuția unitară brută la profit(marja unitară)
Cbu = Pv u- Cu, unde:
Cbu – Contribuția brută uitară; Pv u – Preț de vânzare unitar ; C u – Cost efectiv unitar
CbuPLĂCINTĂ = 3 lei – 1,96 lei =1,04 lei
Cbu PIZZA = 32 lei – 25,46 lei = 6,54 lei
Cbu CLĂTITE = 2,5 lei – 1,09 lei = 1,41 lei
3. Contribuția brută globală
Cbi = Cb ui x Qv i
CbPLĂCINTĂ = 1,04 X 6760 =7030,4 lei
CbPIZZA = 6,54 X 422 = 2759,88 lei
CbCLĂTITE = 1,41 X 1320 =1861,2 lei
CONTRIBUȚIA BRUTĂ TOTALĂ= 7030,4 + 2759,88 + 1861,2 = 11 651,48 lei
4. Rezultatul pe unitate
R= CB – CF,unde:
R- Rezultatul financiar; Cb – Contribuția brută totală ; CF – Cheltuielile fixe ale perioadei .
CF= 3695,58 + 5920,25 = 9615,83 lei
R=11651,48 – 9615,83 = 2035,65 lei
5.Punctul de echilibru
Pe = 𝐶𝐹
𝐶𝐵𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒, unde:
Pe- Punctul de echilibru; CF -Cheltuieli fixe; Cb medie- Contribuția brută medie
ˉCb uˉ medie = ∑ ( 𝑄𝑣𝑖 𝑥 𝐶𝑏𝑢𝑖 )𝑛
𝑖=1
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1= 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1 ˉCb uˉ medie = 11651 ,48
8502 = 1,37
Pe = 9615 ,83
1,37 = 7019 buc
Pei= gs i x Pet, und e:
Pei – Punctul de echilibru aferent produsului i; gsi – Greutatea specifică aferentă produslui i
Pet – Punctul de echilibru teoretic

37
gsi = 𝑄𝑣𝑖
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1
gsPLĂCINTĂ = 6760
8502 = 0,79 gsPIZZA = 422
8502 = 0,05 gsCLĂTITE = 1320
8502 = 0,16
PePLĂCINTĂ = 0,79 X 7019 = 5545 BUC
PePIZZA =0,05 X 7019 = 351 BUC
PeCLĂTITE =0,16 X 7019 = 1123 BUC
6. Cifra de afaceri critică
CA* = 𝐶𝐹
𝑅𝑐, unde:
CA* – Cifra de afceri critică; CF – Cheltuieli fixe ; Rc – Rata contribuției globale
Rc = 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
𝐶𝐴 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ă X 100
CAi = Pvi x Qvi
CAplăcintă = 6760 x 3 =20280 lei
CApizza =422 x 32 =13504 lei
CAclătite =1320 x 2,5 = 3300 lei
CA TOTALA = 20280+13504+3300= 37084 lei
Rc = 11651 ,48
37084 X 100 = 31,41 %
CA* = 9615 ,83
31,41 % = 30613,91
7. Factorul de acoperire
Fa pe purtător = 𝐶𝑣𝑖
𝐶𝐴𝑖 x100
Fa global = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗, unde:
Fa – Facorul de acoperire ; Cvi – Cheltuieli variabile pentru produsul i
CAi – Cifra de afceri pentru produsul I; CF – Cheltuielile fixe ; CA* – Cifra de afceri critică .
FaPLĂCINTĂ = 13274
20280 x100 = 65,45%
FaPIZZA = 10742 ,8
13504 x100 = 79,55%
FaCLĂTITE = 1447 ,23
3300 x100 = 43,85 %
Fa global = 9615 ,83
30613 ,91, =31,41 %

38
8. Coeficientul de siguranță dinamic (rata marjei de siguranță)
Ks = 𝐶𝐴−𝐶𝐴∗
𝐶𝐴 X 100,unde
Ks – Coeficientul de siguranță dinamic; CA – Cifra de afaceri ; CA* – Cifra de afaceri critică
Ks = 37084 −30613 ,91
37084 X 100= 17,44 %
9. Intervalul de siguranță
Is = CA – CA*, unde :
Is- Intervalul de siguranță; CA – Cifra de afceri ; CA* – Cifra de afceri critică .
Is= 37084 −30613 ,91= 6470,09
10. Indicele de prelevare
IP = 𝐶𝐹
𝐶𝐴 X 100, unde :
IP – Indicele de prelevare ; CF – Cheltuielile fixe ; CA – Cifra de afaceri
IP = 9615 ,83
37084 X 100 = 25,92%.

TABLOU DE BORD
Indicatori Costurile reale
PLĂCINTA PIZZA CLĂTITE
Cost unitar 1,96 lei/buc 25,64 lei/buc 1,09 lei/buc
Contribuția brută unitară 1,04 lei/buc 6,54 lei/buc 1,41 lei/buc
Contribuția brută globală 7030,4 lei/buc 2759,88 lei/buc 1861,2 lei/buc
Contribuția brută globală 11651,4 8 lei
Rezultatul pe unitate 2035,65 lei
Punctul de echilibru teoretic 7019 buc
Punctul de echilibru pe produs 5545 buc 351 buc 1123 buc
Cifra de afaceri pe produs 20.280 lei 13.504 lei 3.300 lei
37.084 lei
Cifra de afaceri critică 30613,91 lei
Factorul de acoperire 65,45% 79,55% 43,85 %
Factorul de acoperire global 31,41 %
Coeficientul de siguranță 17,44 %
Intervalul de siguranță 6470,09 lei
Indicele de prelevare 25,92%

39
4.3.1 Concluzii parțiale
În urma aplicării metodei Direct C osting la societatea prezentată am obținut informații
utile și relevante, care ne vor fi de folos în vederea luării celor mai bune decizii pentru obținerea
celor mai bune performanțe cu scopul final de a îmbunătăț i activitate a desfășurată . Cu toții
suntem intereseați de raportul investiție -profit, așadar este important să știm care sunt costurile
ocazionate cu obținerea și produc erea fiecărui produs în parte, astfel putând determina ca re este
cel mai rentabil produs, și totoda tă să identificăm produsele nerentabile.
Toți indicatorii sunt importanți, fiecare contribuind la obținerea rezultatelor pe baza cărora
se vor lua decizii, însă contribuția brută unitară este acel indicator care arată efectiv contribuția î n
lei a produsulu i respectiv la rezultatele generale ale firmei. În cazul societății noastre se poate
observa că produsul „pizza capriciosa” are cea mai mare contribuție, de 6,54 lei, însă această
informație nu trebuie să ne ducă în eroare , de asemenea și primul produs, pl ăcinta are o
contribuție mare. Dacă analizăm raportul dintre contribuția brută unitară a fiecărui produs și
costul unitar , putem constata cu ușurință faptul că primul produs, plăcinta este produsul care
aduce cea mai mare pa rte din profit.
Un alt indicator extrem de relevant în analiza noastră este este cifra de afaceri pe fiecare
dintre aceste produse. Și acest indicator susține ideea că cel mai profitabil produs este plăcinta,
fapt datorat canit ăților vândute din acest produs, însă pentru acest produs cer erea este la un nivel
care nu permite creșterea producției, momentan pe piață cererea este la nivelul producției în
momentul actual.
De asemenea cu ajutorul punctului de echilibru atât teoretic cât și pe produs, societatea
poate observa nivelul la care se situează și care sunt șansele să devină neprofitabilă, este un
semnal de alarmă de care totaliatatea societăților ar trebuii să țină cont. Societatea DEAA&LIN
va trebui să producă, în condițiile actuale de producție, cel putin 7019 bucăți de produse pentru a
nu intra în zona pierderilor.
Un alt indicator care evidențiază cel mai rentabil produs este factorul de acoperire, pizza
capriciosa este produsul care are factorul de a coperire cel mai mare, deci produs ul a cărui valoare
acoperă în cea mai mare parte volumul cheltuielilor ocazionate cu producerea acetuia.
În continuare, se vor propune câteva modificări pe care entitatea le -ar putea aplica în
scopul îmbunătățirii performanțelor. Aceste modificări vor fi concretizate în trei simulări pentru a
putea acționa în cunoștință de cauză, pentru a lua cele mai bune decizii.

40
Simulare 1. Având în vedere toate aces te informații societatea poate lua decizia de a
majora cantitatea produsă și fabricată din produsul pizza capri ciosa, produsul cu o contribuție
brută unitară mare , dar și cu cel mai mare factor de acoperire. Rațiunea care stă la baza acestei
decizii este legată de cererea pentru acest produs, care momentan este foarte mare. Entitatea ar
putea produce aces t produs și în comenzi. Analizând tabelul în car e sunt sintetizate totalitatea
cheltuielilor putem observa că volumul cheltuielilor fixe este ușor ridicat având în vedere
volumul producției și cifra de afaceri, așadar se va încerca tot odată și reducerea acestor
cheltuieli, a cheltuielilor fixe.
Simula rea 2 . O altă posibilitate de a îmbunătăți performanțele entității este încercarea de
a reduce cu 5% a cheltuielile variabile . Atunci când se propune reducerea cheltuielilor variabile
se ia în considerare că se va încerca să se găsească acei furnizori de la care materiile prime și
materialele pot fi procurate la cel mai mic preț posibil, în niciun caz nu se urmărește cautarea
acelor produse m ai puțin caliatative și ieftine . Prin reducerea cheltuielilor var iabile se va obține
un cost unitar mai bun, deci un profit suplimentar.
. Simularea 3. O a treia modificare propusă constă în c reșterea salariilor cu 3% și în
același timp creșterea cantității de producție fabricată și vândută. Se ia în considerare faptul că
odată cu creșterea salarială, salariatul v -a fi mult mai determinat să contribuie activ la
desfășurarea activității în condiții de profitabilitate, astfel se vor produce cantități mai mari de
produse care vor fi valorificate și evident vor contribui dir ect la realizarea de profit suplimentar.

Fig. 5.3 Simulări
Simulare 1 Cantitate pizza capriciosa inițial Creștere 5%
442 buc 464 buc
Cheltuieli fixe inițial Reducere cu 3%
9.615,83 lei 9.327,36 lei
Simulare 2 Cheltuieli variabile Reducere cu 5%
13.274 lei 10.742,80 lei 1.447,23 lei 12.610,30 lei 10.420,25 lei 1.403,82 lei
Simulare 3 Cheltuieli salariale inițial Creștere cu 3%
19.635,50 lei 20.224,56 lei
Prodcție vândută inițial Creștere cu 3%
6760 buc 422 buc 1320 buc 6962 buc 434 buc 1360 buc

Sursă: Proiecție realizată de autor

41
4.3.2 Simulare 1
Creșterea cu 5% a cantităților produse și vândute din pr odusul pița capriciosa concomite nt cu
reducerea cu 3% a cheltuielilor fixe
1.Costul efectiv unitar
Cu= 𝐶𝑣𝑖
𝑄𝑖 ,
Cu PLĂCINTĂ = 13274
6760 =1,96 lei/buc CuPIZZA = 11279 ,4
464 =24,30 lei/buc
CuCLĂTITĂ = 1447 ,23
1320 =1,09 lei/buc
2. Contribuția unitară brută la profit(marja unitară)
Cbu = Pv u- Cu
CbuPLĂCINTĂ = 3 lei – 1,96 lei =1,04 lei Cbu PIZZA = 32 lei – 24,30 lei =7,7 lei
Cbu CLĂTITE = 2,5 lei – 1,09 lei = 1,41 lei
3. Contribuția brută globală
Cbi = Cb ui x Qv i
CbPLĂCINTĂ = 1,04 X 6760 =7030,4 lei CbPIZZA = 7,7 x 464=3572,8 lei
CbCLĂTITE = 1,41 X 1320 = 1861,2 lei
CONTRIBUȚIA BRUTĂ TOTALĂ= 7030,4 + 3572,8 + 1861,2 = 12464,4 lei
4. Rezultatul pe unitate
R= CB – CF
CF= 9327,36 R= 12464,4 – 9327,36 = 3137,04

5.Punctul de echilibru
Pe = 𝐶𝐹
𝐶𝐵𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 ˉCb uˉ medie = ∑ ( 𝑄𝑣𝑖 𝑥 𝐶𝑏𝑢𝑖 )𝑛
𝑖=1
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1= 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1
Pe = 9327 ,36
1,45 = 6433 buc ˉCb uˉ medie = 12464 ,4
8544 = 1,45
Pei= gs i x Pet
gsi = 𝑄𝑣𝑖
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1

42
gsPLĂCINTĂ = 6760
8544 = 0,79 gsPIZZA = 464
8544 = 0,05 gsCLĂTITE = 1320
8544 = 0,16
PePLĂCINTĂ = 0,79 X 6433 = 5082 BUC PePIZZA =0,05 X 6433 = 322 BUC
PeCLĂTITE =0,16 X 6433 = 1029 BUC
6. Cifra de afaceri critică
CA* = 𝐶𝐹
𝑅𝑐
Rc = 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
𝐶𝐴 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ă X 100
CAi = Pvi x Qvi
CAplăcintă = 6760 x 3 =20 280 lei CApizza =464 x 32 =14 848 lei
CAclătite =1320 x 2,5 = 3300 lei
CA TOTALA = 20280+14848 +3300= 38 428 lei
Rc = 12464 ,4
38428 X 100 = 32,43 %
CA* = 9327 ,36
32,43% = 29 686,58 lei
7. Factorul de acoperire
Fa pe purtător = 𝐶𝑣𝑖
𝐶𝐴𝑖 x100 Fa global = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗
FaPLĂCINTĂ = 13274
20280 x100 = 65,45% FaPIZZA = 11051 ,2
14 848 x100 = 74,42 %
FaCLĂTITE = 1447 ,23
3300 x100 = 43,85 % Fa global = 9327 ,36
29686 ,58, =31,41 %

8. Coeficientul de siguranță dinamic (rata marjei de siguranță)
Ks = 𝐶𝐴−𝐶𝐴∗
𝐶𝐴 X 100
Ks = 38428 −29686 ,58
38428 X 100= 22,74 %
9. Intervalul de siguranță
Is = CA – CA*,
Is= 38428 −29686 ,58 = 8741,42
10. Indicele de prelevare
IP = 𝐶𝐹
𝐶𝐴 X 100, unde :
IP = 9327 ,36
38428 X 100 = 24,27 %.

43
4.3.3 Simulare 2
Reducerea cu 5% a cheltuielilor variabile
1.Costul efectiv unitar
Cu= 𝐶𝑣𝑖
𝑄𝑖 , unde:
Cu PLĂCINTĂ = 12610 ,30
6760 =1,86 lei/buc CuPIZZA = 10205 ,7
422 =24,18 lei/buc
CuCLĂTITĂ = 1374 ,87
1320 =1,04 lei/buc
2. Cntribuția unitară brută la profit(marja unitară)
Cbu = Pv u- Cu, unde:
CbuPLĂCINTĂ = 3 lei – 1,86 lei =1,14 lei
Cbu PIZZA = 32 lei – 24,18 lei = 7,82 lei
Cbu CLĂTITE = 2,5 lei – 1,04 lei = 1,46 lei
3. Contribuția brută globală
Cbi = Cb ui x Qv i
CbPLĂCINTĂ = 1,14 X 6760 =7706,4 lei
CbPIZZA = 7,82 X 422 = 3300 lei
CbCLĂTITE = 1,46 X 1320 =1927,2 lei
CONTRIBUȚIA BRUTĂ TOTALĂ= 7706,4+ 3300+1927,2=12933,6
4. Rezultatul pe unitate
R= CB – CF,unde:
CF= 3695,58 + 5920,25 = 9615,83 lei
R=12933,6 – 9615,83 = 3317,77 lei
5.Punctul de echilibru
Pe = 𝐶𝐹
𝐶𝐵𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒, unde:
ˉCb uˉ medie = ∑ ( 𝑄𝑣𝑖 𝑥 𝐶𝑏𝑢𝑖 )𝑛
𝑖=1
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1= 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1 ˉCb uˉ medie = 12933 ,6
8502 = 1,52
Pe = 9615 ,83
1,52 = 6326 buc
Pei= gs i x Pet, unde:
gsi = 𝑄𝑣𝑖
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1

44
gsPLĂCINTĂ = 6760
8502 = 0,79 gsPIZZA = 422
8502 = 0,05 gsCLĂTITE = 1320
8502 = 0,16
PePLĂCINTĂ = 0,79 X 6326 = 4998 BUC PePIZZA =0,05 X 6326 = 316 BUC
PeCLĂTITE =0,16 X 6326 = 1012 BUC
6. Cifra de afaceri critică
CA* = 𝐶𝐹
𝑅𝑐 Rc = 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
𝐶𝐴 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ă X 100
CAi = Pvi x Qvi
CAplăcintă = 6760 x 3 =20280 lei
CApizza =422 x 32 =13504 lei
CAclătite =1320 x 2,5 = 3300 lei
CA TOTALA = 20280+13504+3300= 37084 lei
Rc = 12933 ,6
37084 X 100 = 34,87 % CA* = 9615 ,83
34,87 % = 27576,22 lei
7. Factorul de acoperire
Fa pe purtător = 𝐶𝑣𝑖
𝐶𝐴𝑖 x100
Fa global = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗
FaPLĂCINTĂ = 12610 ,30
20280 x100 = 62,18 % FaPIZZA = 10205 ,7
13504 x100 = 75,57 %
FaCLĂTITE = 1374 ,87
3300 x100 = 41,66 %
Fa global = 9615 ,83
27576 ,22, =34,87 %
8. Coeficientul de siguranță dinamic (rata marjei de siguranță)
Ks = 𝐶𝐴−𝐶𝐴∗
𝐶𝐴 X 100,unde
Ks = 37084 −27576 ,22
37084 X 100= 25,63 %
9. Intervalul de siguranță
Is = CA – CA*, unde :
Is= 37084 −27576 ,22= 9507,78 lei
10. Indicele de prelevare
IP = 𝐶𝐹
𝐶𝐴 X 100, unde :
IP = 9615 ,83
37084 X 100 = 25,92%.

45
4.3.4 Simulare 3
Creșterea cu 3% a cantităților produse și vândute, creșterea în aceiași măsură a cheltuielilor cu
materiile prime și materialele auxiliare dar și a salariilor cu același procent .
1.Costul efectiv unitar
Cu= 𝐶𝑣𝑖
𝑄𝑖 , unde:
Cu PLĂCINTĂ = 13424 ,88
6963 =1,92 lei/buc CuPIZZA = 10911 ,6
435 =25,08 lei/buc
CuCLĂTITĂ = 1482 ,24
1360 =1,09 lei/buc
2. Cntribuția unitară brută la profit(marja unitară)
Cbu = Pv u- Cu, unde:
CbuPLĂCINTĂ = 3 lei – 1,92 lei =1,08 lei
Cbu PIZZA = 32 lei – 25,08 lei =6,92 lei
Cbu CLĂTITE = 2,5 lei – 1,09 lei = 1,42 lei
3. Contribuția brută globală
Cbi = Cb ui x Qv i
CbPLĂCINTĂ = 1,08 X 6963 =7520,04 lei
CbPIZZA = 6,92 X 435 = 3010,2 lei
CbCLĂTITE = 1,42 X 1360 =1931,2 lei
CONTRIBUȚIA BRUTĂ TOTALĂ= 7520,04+3010,2+1931,2 = 12461,44
4. Rezultatul pe unitate
R= CB – CF,unde:
R= 12461,44 -9849,75= 2611,69
5.Punctul de echilibru
Pe = 𝐶𝐹
𝐶𝐵𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒, unde:
ˉCb uˉ medie = ∑ ( 𝑄𝑣𝑖 𝑥 𝐶𝑏𝑢𝑖 )𝑛
𝑖=1
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1= 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1 ˉCb uˉ medie = 12461 ,44
8758 = 1,42
Pe = 9849 ,75
1,42 = 6936 buc
Pei= gs i x Pet, unde:
gsi = 𝑄𝑣𝑖
∑ 𝑄𝑣𝑖𝑛
𝑖=1

46
gsPLĂCINTĂ = 6963
8758 = 0,79 gsPIZZA = 435
8758 = 0,05 gsCLĂTITE = 1360
8758 = 0,16
PePLĂCINTĂ = 0,79 X 6936 = 5479 BUC PePIZZA =0,05 X 6936 = 347 BUC
PeCLĂTITE =0,16 X 6936 = 1110 BUC
6. Cifra de afaceri critică
CA* = 𝐶𝐹
𝑅𝑐, Rc = 𝐶𝑏 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
𝐶𝐴 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ă X 100
CAi = Pvi x Qvi
CAplăcintă = 6963 x 3 =20889 lei
CApizza =435 x 32 =13920 lei
CAclătite =1360 x 2,5 = 3400 lei
CA TOTALA = 20 889 + 13 920 + 3400 = 38 209 lei
Rc = 12461 ,44
38 209 X 100 = 32,61 % CA* = 9849 ,75
32,61 % = 30 204,69 lei
7. Factorul de acoperire
Fa pe purtător = 𝐶𝑣𝑖
𝐶𝐴𝑖 x100
Fa global = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗, unde:
FaPLĂCINTĂ = 13424 ,08
20889 x100 =64,26 % FaPIZZA = 10911 ,6
13920 x100 = 78,38 %
FaCLĂTITE = 1482 ,24
3300 x100 = 43,59 %
Fa global = 9849 ,75
30204 ,69, =32,61 %
8. Coeficientul de siguranță dinamic (rata marjei de siguranță)
Ks = 𝐶𝐴−𝐶𝐴∗
𝐶𝐴 X 100,unde
Ks = 38 209 −30 204 ,69
38 209 X 100= 20,94 %
9. Intervalul de siguranță
Is = CA – CA*, unde :
Is= 38 209 −30 204 ,69= 8004,31 lei
10. Indicele de prelevare
IP = 𝐶𝐹
𝐶𝐴 X 100, unde :
IP = 9849 ,75
38209 X 100 = 25,77 %.

47
4.4 Analiza performanțelor
Pentru reprezentarea cât mai clară a situației actuale dar și a modelelor propuse de
creștere a profitului și a perfromanțelor , entitatea la care se efectuează studiul de caz utilizează
metoda tabloului de bord, metodă care permite managerilor vizualizarea clară a informațiil or pe
baza căr ora se vor lua decizii bine fundamentate
Indicatori Produs Situație
inițială Simulare 1 Simulare 2 Simulare 3
Cost unitar ef ectiv Plăcintă
Pizza
Clătite 1,96 lei/buc
25,45 lei/buc
1,09 lei/buc 1,96 lei/buc
24,30
lei/buc 1,09
lei/buc 1,86 lei/buc
24,18
lei/buc 1,04
lei/buc 1,92 lei/buc
25,08 lei/buc
1,09 lei/buc
Contrubuție unitară brută Plăcintă
Pizza
Clătite 1,04 lei/buc
6,54 lei/buc
1,41 lei/buc 1,04 lei/buc
7,7 lei/buc
1,41 lei/buc 1,14 lei
7,82 lei
1,46 lei 1,08 lei
6,92 lei
1,42 lei
Contribuție brută globală Plăcintă
Pizza
Clătite 7030,4 lei/buc
2759,88
lei/buc 1861,2
lei/buc 7030,4 lei
3572,8 lei
1861,2 lei 7706,4 lei
3300 lei
1927,2 lei 7520,04 lei
3010,2lei
1931,2 lei
Contribuție brută totală 11.651,48 lei 12.464,40 lei 12.933,6 lei 12.461,44 lei
Rezultatul pe unitate 2.035,65 lei 3.137,04 lei 3317,77 lei 2.611,69 lei
Punctul de echilibru
teoretic 7019 buc 6433 buc 6326 buc 6963 buc
Punctul de echilibru pe
produs Plăcintă
Pizza
Clătite 5545 buc
351 buc
1123 buc 5082 buc
322 buc
1029 buc 4998 buc
316 buc
1012 buc 5479 buc
347 buc
1110 buc
Cifra de afaceri critică 30.613,91 lei 29.686,58 lei 27.576,22 lei 30.204,69 lei
Cifra de afaceri Plăcintă
Pizza
Clătite 20280 lei
13504 lei
3300 lei 20280 lei
14848 lei
3300 lei 20280 lei
13504 lei
3300 lei 20889 lei
13920 lei
3400 lei
Cifra de afaceri totală 37.084 lei 38.428 lei 37.084 lei 38.209 lei
Factorul de acoperire Plăcintă
Pizza
Clătite 65,45%
79,55%
43,85% 65,45%
74,42 %
43,85% 62,18%
75,57%
41,66 % 64,26%
78,38%
43,59%
Factorul de acoperire global 31,41% 31,41 % 34,87 % 32,61%
Coeficientul de siguranță 17,44% 22,74% 25,63 % 20,94%
Intervalul de siguranță 6.470,09 lei 8.741,42 lei 9.507,78 lei 8.004,31 lei
Indicele de prelevare 25,92% 24,27% 25,92% 25,77%

48
Din tabloul de bord putem observa cu ușurință în primul rând că în urma creșteri i cu 5% a
cantităților din produsul pizza capriciosa, s -a înregistrat o scădere a costului unitar pe produs, și
totodată creștere contribuției brute unitare a acestui produs, aspecte favorabile din punct de
vedere al performanțelor urmărite. Indicatorul gen eral care arată faptul că o creștere cu 5 % a
vânzărilor din produsul pizza capriciosa ar aduce profit suplimentar este contribuția brută globală,
care înregstreză o creștere de 994,92 lei.
Rezultatul pe unitate este indicatorul care confirmă că modificările efectuate ar duce la o
performanță sporită, în registrând o creștere de 1101,35 lei. Siguranța firmei de asemenea crește
având în vedere că punctul de echilibru teoretic are o valoare inferioară situației inițiale, astfel
firma v -a trebui să pr oducă 6433 de bucăți de produse, mai puține cu 586 de bucăți, pentru a
rămâne pe profit .
Un alt indicator relevant în orice companie, din oricare domeniu este cifra de afaceri. În
cazul societății analizate în urma modificărilor afectuate acest indictor î nregistrează o creștere de
1344 lei, contribuție adusă de produsul pizza capriciosa a cărei cantitate produsă și valorificată a
fost mărită cu 5%. Factorul de acoperire arată că produsul pița capriciosa rămâne produsul cu cel
mai mare grad de acoperire a c heltuielilor ocazionate cu producția.
Indicatorii care arată gradul de siguranță pe care îl are societatea înregistrează modificări
pozitive, astfel, siguranța entității este sporită prin modificările făcute în cazul primei simulări .
Dacă analizăm modific ările apărute în urma propunerilor din simularea 2, în care se
încearcă reducerea cheltuielilor variabile cu 5%, putem observa că această reducere are influențe
pozitive asupra costului unitar pentru fiecare produs, astfel contribuția unitară brută la prof it va
înregistra creștere, deci se va obține o contribuție brută totală mai mare cu 1282,12 lei, mai mare
decât dacă s -ar aplica modificările din prima simulare. Rezultatul la nivel de unitate ar înregistra
o creștere, fiind mai mare decât în situația iniț ială,dar și decât rezultatul obținut în urma
modificărilor din prima simulare . Siguranța entității crește, creștere susținută de modificarea
punctului de echilibru teoretic cât și pe produs, cifra de afaceri critic, de asemenea întîrește
această siguranță. Cu privire la cifra de afaceri, acest indicator rămâne la fel ca și în situația
inițială, fapt datorat canităților de produse vândute la același preț și în aceleași cantități ca și în
situația inițială. Factorul de acoperire global înregisrează creștere f ață de prima și a doua situație,
aspect favorabil.

49
La fel ca și în cazul primei simulări, indicatorii care atată gradul de siguranță al
întreprinderii înregistrează modificări favorabile, mai bine decât situația inițială sau simularea 1.
Așadar având toat e aceste informații am putea concluziona că modificările din simularea a
doua ar aduce un profit mai mare decât dacă s -ar proceda la modificările prezentate în prima
simulare, dar mai trebuie analizate modificările din ce -a de-a treia simulare.
În cazul ul timei simulări, cazul în care s -a propus creșterea cheltuielilor salariale, dar în
același timp și a cantităților de produse vândute, se obține o performanță suplimentară față de
situația inițială, ceea ce nu exclude aplicarea și acestor modificări, însă d acă facem comparație
între modificările apărute la nivelul tuturor celor trei simulări, putem constata că ce -a de-a treia ar
aduce un profit mai mic decât dacă s -ar aplica celelate două simulări.
În ciuda faprului că ne -am fi așteptat ca la o creștere salarială să se obțină un cost unitar
mai mare, practica arată că odată cu creșterea salarială performanța factorului uman crește în
aproape aceiași măsură, astefl obținându -se o contribuție brută totală mai mare decât în situația
inițială, chiar aproape s e simularea 1, cu diferență foarte mică. Chiar dacă rezultatul obținut la
nivel de unitate , este sub nivelul celui obținut în prima și a doua simulare, acesta înregistrează o
creștere mai mare cu 576 lei, față de situația inițială.
Cifra de afaceri înregi strează evoluții pozitive, mai mari decât în situația inițială, și decât
în ce -a de-a doua situație. Indicatori de siguranță arată că aplicând modificările din ce -a de-a treia
simulare s -ar obține o siguranță suplimentară față de situația inițială, însă ma i mică decât cea
obținută în prima și a două simulare.
Având rezultatele obținute în urma modificărilor propuse se poate c oncluziona că oricare
dintre cele trei simulări ar aduce un plus de performanță și un profit suplimentar. Dacă ar fi să
alegem situați a în care modificările făcute ar aduce cel mai mare profit suplimentar am spune că
ce-a de-a doua simulare, prin reducerea cu 5% a cheltuielilor variabile s -ar aduce cel mai mare
profit suplimentar. De asemenea prima simulare în care ar trebuii să reducem cheltuielile fixe cu
un procet de 3% dar și să producem pentru a vinde o cantitate mai mare cu 5% din al doilea
produs, pița capriciosa, ar aduce un profit suplimentar, însă nu la nivelul celui obținut în cazul
primei simulări. Cu privire la modificarea sa lariilor și a cantităților produse, putem observa că se
obține o performanță sporită față de situația inițială, însă sub nivelul obținut în clelelalte două
simulări.

50
4.5 Concluzii -Studiul de caz
Prin intermediul acestui studiu de caz am avut ocazia să pun în practică totaliatea
noțiun ilor teoretice referitoare la modul de calcul a costurilor, precum și a celor referitoare la
performanță. Din punctul meu de vedere este extreme de important pentru o societate să cunoască
nivelul la care este, precum și modalitățile prin care ar putea să aducă îmbunătățiri acitivi tăților
desfășurate. Utilizarea metodei Direct Costing a permis calcularea acelor indicatori care sunt cei
mai expresivi atunci când se dorește analizarea performanțelor obținute de către o entita te,
putândus -se evidenția produs ul care aduce cea mai mare c ontribuție la profit, sau gradul de
siguranță a societății comerciale.
Informațiile obținute cu ajutorul acestei metode, au fost sintetizate într -un tabel, care
poartă denumirea de „tablou de bord”, acesta defapt reprezentând o metodă, un instrument care în
general este utilizat la măsurarea performanțelor. În cazul nostru cu ajutorul acestui tablou am
reușit să sintetizăm informația astfel încât să putem depista unele neajunsuri sau să remarcăm
acele produsele care sunt cele mai profitabile. Sinteza amplă asupra celor patru situații, cea
inițială și cele trei simulări , le permite să vizualizele informațiile mult mai ușor având
posibilitatea să facă comparații între opțiuni.
Deci managerul poate alege modificările propuse în oricare dintre cele trei situaț ii. Dacă
ar trebuii să aleg eu una dintre cele trei, cu si guranță aș al ege acele modificări care ar aduce cel
mai mare profit suplimentar, și în final cel mai mare spor de performanță. În urma calculelelor
efectuate se poate deduce că prin reducerea cu 5% a cheltuielilor variabile s -ar obține cel mai
mare spor de performanță, deci aș alege modificarea din simularea 2.
Dar dacă iau în considerare rațiunea care a stat la baza alegerii modificărilor din prima
simulare , aș alege și acele modificări. În momentul de față cel de -al doilea produs, pița nu se
comercializează pe bază de comenzi, însă cererea pentru acst tip de valorificare a produsului este
foarte mare. În simularea propusă am estimată o creștere a ca ntităților produse ș i vândute din
respectiv ul produs cu 5%, însă în realitate, având în vedere cererea în acest moment pentru
produsul respectiv, probabil cantitatea produsă ar trebuii să fie mai mare de atât pentru a satisface
în totalitate nevoile de pe piață. Așadar pentru o performanță mult mai ridicată managerul poate
să aleagă modificările celor două s imulări, creșterea cantităților produse din cel de -al do ilea
produs, care va fi destinat producției pe comenzi, odată cu reducerea cheltuielilor fixe cu un
procent de 3% , cât și încercarea de a reduce cheltuielile variabile .

51
Concluzii
Contabilitatea este instrumentul de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului, al
rezultatelor obținute, care asigură înregistrarea sistematică și cronologică a informațiilor,
prelucrarea lor, precum și păstrarea lor. Contabilitatea este un domeniu vast care reușește să
răspundă în același timp și entității cât și altor categorii de colaboratori, acționari, furnizori,
clienți, organe fiscale, bănci, etc.
S-ar mai putea scrie mult despre produsele finite, metode de calculație sau importanța
calculației costurilor, despre performanță sau modalități de apreciere a aces teia pentru că această
parte a contabilității și anume acea parte care studiaă produsele finite este foarte cuprinzătoare ,
din punctul meu de v edere prezintă cea mai amplă imagine a unei entități și îți oferă posibilitatea
de a cunoaște întreg procesul de producție, deci a entității în ansamblu, pentru a ajunge în final la
produsul finit.
În ceea ce privește produsul finit este important să se an alizeze totalitatea metodelor și
căilor de a realize un produs cu un cost cât mai mic și valorificat la un preț cât mai mare pentru
obțiinerea unor performanțe remarcabile. Totodată, la fel de important ă este și producția acelor
produse care să corespundă cererii consumatorului, care să se plieze cel mai bine pe nevoile
consumatorului. În cazul producție din sfera patiseriei este important și modul de păstrare și
valorificare a acestora.
În această lucrare am încercat să prezint cât mai clar și succinct noț iunile teoretice din
sfera contabilității produselor finite, iar mai apoi să prezint modul de calcul al costurilor și
analiză a rezultatelor obținute în vederea îmbunătățirii performanțelor la societatea SC
DEEA&LIN SRL.
Această societate a încercat de -a lungul timpului dar a și reușit să desfăsoare o activitate
cât mai profitabilă, această afirmație fiind susținută de creșterea cifrei de afaceri de la un an la
altul. Fiind mereu preocupați de creșterea profitului și îmbunătățirea perfromanțelor, cu ajutor ul
metodei Direct Costing și a tabloului de bord am reușit să analizăm situația actuală a societății și
să propunem diferite măsuri de imbunătățire a performanțelor.
Așa cum am prezentat și la nivelul conluziilor referitoare la studiul de caz, dintre toate
cele trei produse obținute de această societate cel mai rentabil produc este plăcinta. Această
afirmație este susținută de rezultatele obținute prin calculul indicatorilor precum: contibuția brută
unitară și globală, cifra de afeceri, punct de echilibru, etc. La o diferență foarte mică este

52
produsul pizza, care de asemenea aduce un profit consierabil societății analizate. Deci o primă
intenție în ceea ce privește sporirea profitului și a performanțelor la nivelul întreprinderii ar fi
sporirea cantităților produse și vândute din aceasă categorie de produse, plăcintele. Dar având în
vedere că atunci când se ia o decizie de m ari cantitățile pro duse, un management eficient are în
vedere și măsura în care aceste produse nou obținute ar fi vândute, pe scurt, se ț ine cont de
elasticitatea cererii. Așadar am reușit să obțin informațiile necesare cu privire la cerere, și am
concluzionat că cea mai mare cerere în momentul actual ar fi pentru pizza, și alte produse.
Având în vedere toate acestea am ales trei simulări c are au avut în vedere atât creșterea
cantităților produse din anumite sortimente în mod separat sau pe ansamblu, a tuturor produselor,
cât și reducerea anumitor cheltuieli, salariale, cheltuieli fixe sau variabile.
În urma efectuării calculelor asupra celo r trei situații propuse se obseră o situație mai
favorabilă la nivelul indicatorilor, atunci când am alge să punem în practică modificările propuse
în cea de -a doua simulare, în care s -ar reduce cu 5% cheltuielile variabile, prin căutarea unor
furnizori ma i eficienți din punct de vedere al costurilor la anumite materii prime. Dar având în
vedere că în cazul primei simulări s -ar obține cea mai mare cifră de afaceri dintre cazurile
propuse, și anume 38.428 lei, și pe lângă acest indicator dacă am ține seama d e studiul efectuat
asupra elasticității cererii la cele trei produse, am concluziona cu ușurință că situația ideală ar o
combinare între cele două simulări, adică atât sporirea producției din produ sul pița odată cu
reducerea chel tuielilor fixe cât și reduc erea cheltuielilor variabile cu 5% .
Acest lucru nu este imposibil datorită faptului că cele două simulări nu presupun
schimbări prin care s -ar exclude una pe cealaltă. În același timp se poate spori și cantitățile
produse dintr -un anumit produs cât și că utarea unor furmizori cu ajutorul cărora firma să -și poată
organiza bugetul într -un mod mai eficient.
În ceea ce privește st rategia de management a acestei societăți , o propunere de
îmbunătățire din partea mea cu legătură la acest subiect ar fi stabilirea unor întalniri săptămânale,
de câteva minte în care toți cei care desfășoară activități la nivelul firmei să propună măsuri de
îmbunătățire a activității sau să aducă la cunosștintă persoanelor de la conducere anumite
neconformități, care mai departe să fi e analizate de către cei în măsură să ia decizii.
De asemenea, după părerea mea societatea ar trebui să -și extindă activitatea prin producția
de pița și pe bază de comenzi dar și prin deschiderea altor puncte de lucru, atât în oraș cât și în
apopiere.

53
Bibliografie
Cărți
1. Bâtca -Dumitru ,C,G.,Sahlian,D.,N.,Irimescu,A.,M., Contabilitate și raportare financiară ,
Editura CECCAR, București, 2018 ;
2. Bogdan,V.,, Bazele contabilității ,Editura Universități i din Oradea,Oradea,2013 ;
3. Bojian,O ., Contabilitatea întreprinderiilor ,Editura Economică,Bucureșt i,1999;
4. Briciu,S., Contabilitate managerială – Aspecte teoretice și practice ,Editura Economică,
București 2006 ;
5. Budugan D,Geogescu I,Berueci I,Bețianu L,” Contabilitate de gestiune ” ed CECCAR,
București ,2007 ;
6. Budugan,D., Contabilitate de gestiune ,Editura Pro Juve ntute,Focșani,1998 ;
7. Calotă,T.,O., Contabilitate de la teorie la practică , Editura Universitară, București 2017;
8. Căpușneanu,S.,Elemgente de management a costurilor,Editura Economică, București,
2008 ;
9. Cârstea ,G,Călin,O., Calculația costu rilor,E.D.P.,București 199 0;
10. Chadwick,L., Contabilitate de gestiune, Editura Teora, București, 1999 ;
11. Chirică, Lefter., Curs complet de contabilitate și fiscalitate , Editura Ec onomică,
București, 2001
12. Cristea,H.(coordonator), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale
de Contabilitate, Stocuri, Editura CECCAR,București,2004 ;
13. Dicționarul explicativ al limbii române,DEX,Editu ra Univers,București,1997 ;
14. Dorina Budugan,Ileana Georgescu, Contabilitate de gestiune ,Editura CECCAR,
București, 2007 ;
15. Dumbravă, P.,Pop,A., Contabilitate de gestiune în industrie , Editura Intelcredo,
Deva,1997;
16. Epuran,M.,Băbăiț,V.,Grosu,C., Contabilitate de gesti une,Editura Economică,1999 ;
17. Horomnea,E, Tabara N, Budugan D, Georgescu I , Bețianu L ” Bazele contabilității ,
Editura Sedcom Libris, Iaș i,2005 ;
18. Jianu,I., Evaluarea, prezentarea , și analiza performanței întreprinderii ,Editura CECAR,
București 2007 ;

54
19. Moroșan,I., Contabilitate financiară și de gestiune ”, Editura CECCAR, 2010;
20. Ristea,M.,Dumitru,C,G., Bazele contabilității, Editura Univeristară, București, 2006 ;
21. Scorțe C., Contabiliate de gestiune ,Editura Universit ății din Oradea,Oradea,2010 ;
22. Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Partea B, Editura CECCAR, 2013;

Cărți în format digital

23. Dudely,J ., The New National Acounts , Editura Edward Elgard Publishing Limited,
Northampton, 2000 ;
24. Jawahar,L., Cost Accounting , Editura Tata Mc Graw -Hill, New York, 2002 ;
25. Reichman,T., Controlling:Concepts of Management Control, Controlership and Ratios ,
Editura Springer, Dortmund, 1997 ;

Articole

26. Nistor,F.,Contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Satu Mare, 2013;
27. Căîușneanu,S., Briciu,S., Analiza posibilității de organizare a contabilității de gestiune
prin metoda Target Costing (TC) în cadrul entităților din România, Economie teoretică și
aplicată Volumul XVIII (2011), No. 9(562),

Reglementări
28. OMFP Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind si tuațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate ,publicat in MO, NR. 963 din 30 decembrie ;
29. OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar -contabile publicat
în MO NR. 910 din 9 decembrie 2015 ;

55
Pagini web
30. http://www.contaconta.ro/miscellaneous/887_miscellaneous_contabilitate_files%20887_.
pdf, consultat la data 28.02 .2018 ;
31. http://www.aippimm.ro/files/articles_files/89/4028/ghid -management -marketing –
contabilitate.pdf , consultat la data de 30.03.2018 ;
32. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap6 , consultat la data de
27.04.2018 ;
33. http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/statistica -si-informaticaeconomica /27
.pdf , consultat la date de 23.05.2018 ;
34. http://www.u niversitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/C4%20Conturile%20CG.pdf
consultat la data de 28.05.2018 ;
35. http://academiacom erciala.ro/cursuri/Management//An%20II/Sem.%20II%20 –
%20Contabil.%20de%20gestiune//Contab.%20gest.pdf , consultat la date de 28.05.2018
36. http://store.ectap.ro/articole/638_ro.pdf , consultat la data de 28.05.2018
37. https://books.google.ro/books?id= -Ep-wx0B83QC&pg=PA78&dq=finished+goods&hl
=ro&sa =X&ved=0ahUKEwjBwOeXocHbAhXQblAKHTXEA80Q6AEILTAB#v=onepag
e&q=finished%20 goods&f=false , consultat la data de 01.06.2018
38. https://books.google.ro/books?id=zMr8a2gQ -4UC&pg=PA33&dq=cost+c
lassification&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi7s —VqsHbAhVDJVA Hf84Ce4Q6AEILD
AB#v = nepage&q=cost%20classification&f=false , consultat la data 06.06.2018
39. https://books.google.ro/books?id=1ab1CAAAQBAJ&printsec=frontcover&dq=Reichman
,T.,Controlling:Concepts+of+Management+Con trol,&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwin –
uTjusHbAhXLKVAKHRc6DXEQ6AEIKTAA#v=onepage&q=Reichman%2CT.%2CCo
ntrolling%3AConcepts%20of%20Management%20Control%2C&f=false,consultat la data
de 06.06.2018

56
Anexe
SC DEEA&LIN SRL ANEXA 1
LUNA Martie 2018
COMANDA 1
ANALIZA COSTULUI PE PRODUS
Comanda 1 –Placinta cu brânză

CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME
Comanda 1 – Placinta cu branza
Denumire
ingredient
Unitate de
măsură
Cantitate
Preț
(lei/kg/l)
Cost total
 faină albă kg 520 1,8 936 Lei
 sare kg 15,6 1,2 18,72 Lei
 apă l 311,9 0,8 249,52 Lei
 drojdie kg 20,75 12 249 Lei
 brânză kg 416 13 5408 Lei
 ulei l 78 5,71 452,4 Lei
 zahăr kg 10,4 3,1 30,784 Lei
TOTAL
GENERAL 7344,42 4 lei

Ingredient Cantitate/produs U.M Producție Consum
total
30 g sare 2,307692 grame 6760 B 15,6 kg
600 ml apă 46,15 ml 6760 B 311,9 kg
40 g drojdie 3,07 grame 6760 B 20,75 kg
800 g brânză 61,53 grame 6760 B 416 kg
150 ml ulei 11,53 grame 6760 B 78 kg
20 g zahăr 1,53 grame 6760 B 10,4 kg
1 kg făină 76,92 grame 6760 B 520 kg

57
CHELTUIELI CU MATERIALELE AUXILIARE
Comanda 1 -Plăcintă cu brânză
Denimuire ingredient Unitate de măsură Cantitate Pret Cost total
 Făină kg 26 1,80 46,8 lei
 Ulei l 154 5,5 847 lei
TOTAL GENERAL 895,8

CHELTUIELI SALARIALE

Cheltuieli salariale
Post Ore de lucru Lei/oră
Preparare 8 6,6
Vânzare 8 7,6

58
ANEXA 2
SC DEEA&LIN SRL
LUNA Martie 2018
COMANDA 2
ANALIZA COSTULUI PE PRODUS
Comanda 2 – Pizza capriciosa

CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME
Comanda 2 -Pizza capriciosa
Denumire ingredient U.M Cantitate Preț Cost total
 făină kg 166 1,8 298,8 lei
 sare kg 4,1 1,2 4,92 lei
 drojdie kg 41,6 12 499,2 lei
 apă l 42,2 0,8 33,52 lei
 ulei l 12,48 5,71 64,896 lei
 sos pița kg 20,8 4,5 93,6 lei
 moțarela de
fond kg 20,8 14 291,2 lei
 șuncă kg 124,8 13 1622,4 lei
 ciuperci kg 41,6 8 332,8 lei
 moțarela kg 62,4 17 1060,8 lei
 măsline kg 41,6 19 790,4 lei
TOTAL 5064,008 lei Denumire Cantitate U.M Producție Consum total
 făină 400 g 416 Buc 166 kg
 sare 10 g 417 Buc 4,1 kg
 drojdie 15 g 418 Buc 6,24 kg
 apă 100 ml 419 Buc 41,90 l
 ulei 30 ml 420 Buc 12,48 l
 sos pița 50 g 421 Buc 20,80 kg
 moțarela de
fond 50 g 422 Buc 20,80 kg
 șuncă 300 g 422 Buc 124,8 kg
 ciuperci 100 g 422 Buc 41,60 kg
 moțarela 150 g 422 Buc 62,40 kg
 măsline 100 g 422 Buc 41,60 kg

59

CHELTUIELI CU MATERIALELE AUXILIARE
Comanda 2 – Pizza capriciosa
Denimuire ingredient Unitate de măsură Cantitate
Pret Cost total
 Făină kg 16 1,80 28,8 lei

CHELTUIELI SALARIALE
Comanda 2 – Pizza capriciosa

Cheltuieli salariale
Post Ore de lucru Lei/oră
Preparare 8 8,2
Vânzare 8 7,6

60
ANEAXA 3
SC DEEA&LIN SRL
LUNA Martie 2018
COMANDA 3
ANALIZA COSTURILOR PE PRODUS
Comanda 3- Clătite
CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME
Denumire ingredient U.M Cantitate Preț Cost total
apă minerală l 6,6 1,2 7,92 lei
lapte l 33 3,5 115,5 lei
zahăr vaniliat kg 1,98 20,64 40,8672 lei
făină kg 18,48 1,8 33,264 lei
sare kg 0,66 1,2 0,7 lei
zahăr kg 3,3 3,1 11,55 lei
drojdie kg 0,661 12 7,932 lei
217,72 lei

CHELTUIELI AUXILIAR E
Denumire ingredient U.M Cantitate Preț Cost total
Ouă Buc 66 1 66 lei
CHELTUIELI SALARIALE
Post Unitate de măsură Program Lei/oră
Preparare Ora 4 6.6 Ingrediente Cantitate Producție Costuri pe lună
· 100 ml apă minerală 5 ml 1320 6,6 l
· 500 ml lapte 25 ml 1320 33 l
· 280 g faină 14 g 1320 18,48 kg
· 30g zahăr vanilat 1,5 g 1320 1,98 kg
· 10 g sare 0,5 g 1320 660 g
· 50 g zahăr 2,5 g 1320 3,3 kg
· 10 g drojdie 0,5 g 1320 661 g

61
CHELTUIELI TOTALE CU ENERGIA , APA ȘI GAZ
Comune secțiilor Administrativ
Egergie 367,29 lei 58 lei
Apa 60,74 lei –
Gaz 240,02 lei –

62
ANEXA 4
MODUL DE CALCUL AL SALARIILOR
Salariu Brut Contributii Salar Net
Plăcinta 2276 CAS 25% 569 1372
CASS 10% 228
Impozit 10% 107
CAM 2,25% 51
Plăcinta 2649 CAS 25% 662 1580
CASS 10% 265
Impozit 10% 142
CAM 2,25% 60
Pizza 2876 CAS 25% 719 1705
CASS 10% 288
Impozit 10% 164
CAM 2,25% 65
Pizza 2649 CAS 25% 662 1580
CASS 10% 265
Impozit 10% 142
CAM 2,25% 60
Clătite 1138 CAS 25% 284,5 717
CASS 10% 114
Impozit 10% 53,5
CAM 2,25% 25,5
Salarii indirecte 2144 CAS 25% 536 1299
CASS 10% 214
Impozit 10% 94
CAM 2,25% 48
TESA 5471 CAS 25% 1368 3201
CASS 10% 547
Impozit 10% 356
CAM 2,25% 123

Salariile personalului (nete)
Salariile directe afeerente celor trei comenzi 20 341 lei
Produsul Plăcintă 4925 lei
Produsul Pizza 5525 lei
Produsul Clătită 1138 lei
Salariile indirecte pentru personalul din secția de producție 2144 lei
Salarii pentru personalul TESA 5471 lei

63
SIMULARE 1 ANEXA 5

Creșterea cu 5 % a cantităț ilor fabricate și vîndute de pizz a capriciosa, creșterea cu 5% a
cheltuielilor cu materile prime si materiale, concomi tent cu reducerea cu 3% a cheltuielilor fixe
Cheltuieli după natura
lor Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Total
Plăcintă Pizza Clătite Comune
secțiilor Admini
strative
1. Materii prime 7344,22 5317 217,73 0 0
12.878,95
2. Materiale auxiliare 893,8 30,24 66 0 0 990,04
3. Energie 0 0 0 356,28 56,26 412,54
4. Apă 0 0 0 58,92 0 58,92
5. Gaz 0 0 0 232,82 0 232,82
6. Salarii 4925 5525 1138 2079,68 5306,8
7 18974,55
7. CAM 111 125 25,5 46,56 119,31 427,37
8. Amortizarea 0 0 0 194 0 194
9. Cheltuieli cu transportul 0 0 0 67,9 0 67,9
10. Cheltuieli cu diverse
servicii 0 0 0 54,84 0 54,84
11. Cheltuieli cu
materialele consumabile 0 0 0 493,73 0 493,73
12. Cheltuieli cu
telecomunicațiile 0 0 0 0 202,01 202,01
13. Cheltuieli cu
comisioanele bancare 0 0 0 0 58,14 58,14
Total 13274,02 11051,2 1447,2
3 3584,73 5742,59 35099,75
25772,43 9327,32

64
SIMULARE 2 ANEXA 6
Reducerea cu 5% a cheltuielilor variabile
Cheltuieli după natura
lor Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Total
Plăcintă Pizza Clătite Comune
secțiilor Administrative
1. Materii prime 6977 4810,8 206,85 0 0 11994,7
2. Materiale auxiliare 849,11 27,36 62,67 0 0 939,14
3. Energie 0 0 0 367,29 58 425,29
4. Apă 0 0 0 60,74 0 60,74
5. Gaz 0 0 0 240,02 0 240,02
6. Salarii 4678,75 5248,75 1081,1 2144 5471 18623,6
7. CAM 105,45 118,75 24,23 48 123 419,43
8. Amortizarea 0 0 0 200 0 200
9. Cheltuieli cu
transportul 0 0 0 70 0 70
10. Cheltuieli cu diverse
servicii 0 0 0 56,53 0 56,53
11. Cheltuieli cu
materialele consumabile 0 0 0 509 0 509
12. Cheltuieli cu
telecomunicațiile 0 0 0 0 208,25 208,25
13. Cheltuieli cu
comisioanele bancare 0 0 0 0 60 60
Total 12610,3 10205,7 1374,87 3695,58 5920,25 33806,7
24190,87 9615,83

65
SIMULARE 3 ANEXA 7
Creșterea cu 3% a salariilor, creșterea cu 3% a producției totale, creșterea cu 3% a cheltuielilor
cu materiile prime și materialele auxiliare
Cheltuieli după natura
lor Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Total
Plăcintă Pizza Clătite Comune
secțiilor Administrative
1. Materii prime 7344,22 5064 217,73 0 0 12625,95
2. Materiale auxiliare 893,8 28,8 66 0 0 988,6
3. Energie 0 0 0 367,29 58 425,29
4. Apă 0 0 0 60,74 0 60,74
5. Gaz 0 0 0 240,02 0 240,02
6. Salarii 5072,75 5690,75 1172,14 2208,3 5635,13 19779,09
7. CAM 114,13 128,04 26,37 49,68 126,79 445,01
8. Amortizarea 0 0 0 200 0 200
9. Cheltuieli cu
transportul 0 0 0 70 0 70
10. Cheltuieli cu diverse
servicii 0 0 0 56,53 0 56,53
11. Cheltuieli cu
materialele consumabile 0 0 0 509 0 509
12. Cheltuieli cu
telecomunicațiile 0 0 0 0 208,25 208,25
13. Cheltuieli cu
comisioanele bancare 0 0 0 0 60 60
Total 13424,88 10911,6 1482,24 3761,6 6088,17 350668,5
25818,72 9849,75
Producție

Producție Varianta inițială Creștere cu 3%
PLĂCINTA 6760 buc 6963 buc
PIZZA 422 buc 435 buc
CLĂTITE 1320 buc 1360 buc

66
ANEXA 8
UNITATEA :
SC DEEA&LIN SRL Produs, lucrare (comanda)
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Numar
document Data
Predator Primitor Nr.
Comanda
Cod
produs Ziua Luna Anul
25 1 3 2018
Nr.
Crt. Denumirea materialelor
(inclusiv
sort, marca, profil,
dimensiune) Canitatea necesara Cod U/M Cantitatea
eliberata Pretul
unitar Valoarea
1. FAINA 704,48 KG 704,48 1,80 1.268,06
2. SARE 20,36 KG 20,36 1,20 24,43
3. DROJDIE 63,01 KG 63,01 12,00 756,12
4. ULEI 90,48 L 90,48 5,71 516,64
5. ZAHĂR 13,7 KG 13,70 3,08 42,20
6. APĂ 318,76 L 318,76 0,80 255,01
7. BRÂNZĂ 416 KG 416,00 13,00 5.408,00
8. SOS PIZZA 20,8 KG 20,80 4,50 93,60
9. MOȚARELA DE FOND 20,8 KG 20,80 14,00 291,20
10. ȘUNCĂ 124,8 KG 124,80 13,00 1.622,40
11. CIUPERCI 41,6 KG 41,60 8,00 332,80
12. MOȚARELA 62,4 KG 62,40 17,00 1.060,80
13. MĂSLINE 41,6 KG 41,60 19,00 790,40
14. APĂ MINERALĂ 6,6 L 6,60 1,20 7,92
15. LAPTE 33 KG 33,00 3,50 115,50
16. ZAHĂR VANILAT 1,98 KG 1,98 20,64 40,87
Data si semnatura, 1.3.2018 Sef compartiment Gestionar Primitor

67

ANEXA 9

UNITATEA :
SC DEEA&LIN SRL Produs, lucrare (comanda)
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Numar
document Data
Predator Primitor Nr.
Comanda
Cod
produs Ziua Luna Anul
27 1 3 2018
Nr.
Crt. Denumirea materialelor
(inclusivsort, marca, profil,
dimensiune) Canitatea necesara Cod U/M Cantitatea
eliberata Pretul
unitar Valoarea
1 FAINĂ 42 KG 42,00 1,80 75,60
2 ULEI 154 L 154,00 5,50 847,00
3 OUĂ 66 BUC 66,00 1,00 66,00
4
5
6
7
8

Data si semnatura, 1.3.2018 Sef compartiment Gestionar Primitor

68
ANEXA 10

69
ANEXA 11

70
ANEXA 12

Furnizor: sc TIFDEM SRL Seria TF Cumpărător: SC DEEA&LIN
SRL
C.U.I/C.I.F: 358289910 și numărul: 112
Sediul: GROȘI
Factura fiscala Nr.Reg.Com.: J 05/269/2006

Județ: BIHOR C.U.I. RO 1975393
Contul: Sediu: ALEȘD
Banca: Nr.Facturii: 112
Data(zz.ll.aaaa) 15-mar. -18 Județ: BIHOR
Tel./Fax 0359/256/856 Nr. aviz însoțire a mărfii: Contul:
Email (dacă este cazul) Banca:
COTA TVA : 19%
Nr.crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor (lucrărilor) U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără TVA)
– lei – Valoarea
– lei – Valoarea
TVA
– lei –
0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1 INC GPL 11 KG buc. 8,00 44,67 357,36 67,92

Semnătura și Date privind expediția , 357,36 67,92
ștampila Numele delegatului: din care:
furnizorului Identificat cu C.I. Seria/Număr: accize
Eliberată de: Semnătura
Total de plată (col.5 + col.6) Mijlocul de transport nr.: de primire
Expedierea s -a făcut în prezența noastră
425,28 la data
ora Semnături:

71
ANEXA 13

SOCIETATEA: SC DEEA&LIN SRL
SEDIU: ALEȘD
Cod Fiscal 1975393
Nr. crt.Numele si
Prenumele /
Cod Numeric
PersonalBeneficiaza de
deducere
personalaNr.
Persoane in
întreținereScutit de
impozit
10%Funcția Salariu BrutCASS
10%CAS 25%Venit net
(col.7-8-9)Deducere
personala (1 –
3600 lei)Venit
impozabil
(col.9-10)Impozit
10%
(col.11*10
%)Salariul net
(col.9-12)AvansRest de
plata
(col.13-
14)Semna-
tura
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1ABRUDAN
ELISABETA
MARIADA NU NU Muncitor 2276 228 569 1479 405 1074 107 1372 0 1372
2JUNC LAURA
CRISTINADA NU NU Muncitor 2649 265 662 1722 300 1422 142 1580 0 1580
3LABAU
MIRUNA
COSMINADA NU NU Muncitor 2876 288 719 1869 225 1644 164 1705 0 1705
4MOTOȘAN
ALEXANDRA
IOANADA NU NU Muncitor 2649 265 662 1722 300 1422 142 1580 0 1580
5OPREA
CORNELIA
VIVIANADA NU NU Muncitor 1138 114 285 740 510 230 23 717 0 717
6TUNDUC
MARINA
LAURADA NU NU Contabil 2144 214 536 1394 450 944 94 1299 0 1299
7VENTER
ANDREEA
ALINADA NU NU Administrator 5471 547 1368 3556 0 3556 356 3201 0 3201
TOTAL 19203 1921 4801 12482 2190 10292 1028 11545 0 11545
Centralizator viramente catre bugetul de stat
Angajati Angajator
1 CASS 10% 1921 1 (Total(col7))X2.25% 432,50
2 CAS 25% 4801
3 Impozit 10% 1028
432,50
0 lei Salarii brute+contributii Angajator = STAT DE SALARII
Luna MARTIE Anul 2018
CAM 2,25%
Total 7751 TOTAL 2

72
ANEXA 14

| Unitatea | | Nr. | Data |
| SC DEEA | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| &LIN SRL | | 7 | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________|__________|_28___|__03__|_2018_|
|Nr. | Explicații | Simbolul cont urilor | Suma |
|crt.| |_________________ ___________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|1.__|AMORTIZARE CUPTOR _____|_____ 6811 __|____ 2814___|_________ 200________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| 200 | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

73
ANEXA 15

UNITATEA : SC DEEA&LIN SRL Produs, lucrare (comanda)
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Numar
document Data
Predator Primitor Nr.
Comanda
Cod
produs Ziua Luna Anul
13 5 3 2018
Nr.
Crt. Denumirea materialelor
(inclusiv
sort, marca, profil,
dimensiune) Canitatea necesara Cod U/M Cantitatea
eliberata Pretul
unitar Valoarea
1 COMBUSTIBIL 12,44 L 12,44 5,63 70,00
2
3
4
5
6
7
8

Data si semnatura 5.3.2018 Sef compartiment Gestionar Primitor

74
ANEXA 15

75
ANEXA 16

Seria OTICJ nr. 129
Furnizor: SC OTI DISTRIBUTION CLUJ SRL
129
08.03.2018
IBAN: RO72BACX00000001172914000
Cota T.V.A.19%
0 2 3 4 5 (3×4) 6
1 buc 3 12,01 36,03 6,85
2 buc 200 0,17 34,00 6,46
3 buc 4 28,59 114,36 21,73
4 rola 2 5,43 10,86 2,06
5 pach 5 2,04 10,20 1,94
6 set 1 7,75 7,75 1,47
7 set 1 10,70 10,70 2,03
8Scobitori in tub de plastic set 12 0,40 4,80 0,91
9 buc 200 0,19 38,00 7,22
10Saci menaj forte cu șnur 60l 50 buc 2 3,58 7,16 1,36
11 rola 4 20,43 81,72 15,53
12 bax 10 4,85 48,50 9,22
13 set 1 9,00 9,00 1,71
14 set 5 2,93 14,65 2,78
0,00
Total 427,73 81,27
din care:
accize
Semnatura Total de plata
de primire (col.5 + col.6) 509,00
prezenta noastra la data: 08.03.2018
Semnatura Semnatura si Date privind expeditia
stampila Numele delegatului:
Mijlocul de transport nr.: BH 27 TCR
Expedierea s-a facut inCutie meniu polistiren
Sosiera pet cu capac atasat 80gr 100buc/set
Furculita unica folosinta, alb, 100 buc/set Servetele vrac 25*25 cm 2kg/bax
Tavita carton t4 12,5*16,5 cm 100 buc/setPretul
unitar (fara Valoarea
– lei –
– furnizorului Lucian OvidiuValoarea TVA – lei –
1
Cutie meniu hanburger
Folie aluminiu profesională 30cm*150m
Saci menaj solid extra 120lProsop hartie OTI
Mănuși unică folosință OTI măsura L
Bureți profesionali 10 buc/set
Spălător inox profesional Nr. Crt.Denumirea produselor sau a serviciilor
(lucrarilor)U.M. CantitateaNumar aviz insotire a marfii: Contul:
Banca: UNICREDIT BANK (daca este cazul) Banca: Sediul: Str Bobalna nr 130/5, Aleșd
Numar factura:Sediul: Calea Baciului 1-3 Cluj Napoca
Judetul:Cluj Napoca Data (ziua,luna,anul): Judetul: BIHORCumparator: SC DEEA&LIN SRL
Nr. O.R.C./an:J12/1950/2007F A C T U R ANr. Reg. Com: J05/2698/206
Capital social: 300,00 RON Capital social:

76
ANEXA 17

Seria VDF nr. 233
Cota T.V.A.:19%
0 2 3 4 5 (3×4) 6
1 1 175,00 175,00 33,25
50
Total 175,00 33,25
din care:
accize
Semnatura Total de plata
de primire (col.5 + col.6) 208,25
prezenta noastra la data:
ora:Furnizor: VODAFONE ROMANIA S.A Cumparator: SC DEEA&LIN SRL
Nr. O.R.C./an: J40/9852/1996F A C T U R ANr. Reg. Com: J05/2698/2006
Capital social: 70341714,17 RON CUI:RO 19753930
Contul: Sediul: Sediul: ALEȘD
Numar factura: 233
Denumirea produselor sau a serviciilor (lucrarilor) U.M. CantitateaPretul unitar (fara
TVA) – lei -Valoarea –
lei -Judetul: Data (ziua,luna,anul): 29,04,2018
IBAN: Numar aviz insotire a marfii:
– furnizorului
Identificat cu B.I./C.I./PS Seria: Banca: (daca este cazul) Banca:
Nr.
Crt.
ABONAMENTE SI EXTRAOPTIUNI
Nr.: Eliberat(a) de:
Mijlocul de transport nr.:
Expedierea s-a facut inValoarea TVA –
lei –
1
Semnaturi: Semnatura si Date privind expeditia
stampila Numele delegatului:

77
ANEXA 18

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data
| SC DEEA

&LIN SRL | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________
| | | 75 | Ziua | Luna | Anul
|__________|___________________________________|__________|__30__|__03__|_2018_
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma
|crt.| |____________________________|
| | | Debitor | Creditor |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________
|__1_|Cheltuieli variabile _|__921 PLĂCINRĂ |_____901_____|____13274___________
|__2_|Cheltuieli variabile _|__921PIZZA |_____901_____|____10742,8_________
|__3_|Cheltuieli variabile _|__921 CLĂTITE__ |_____901_____|_____1447,23________
|__4_|Cheltuieli comune _|___923________|_____901_____|_____3695,58________
|__5_|Cheltuielile administr _|___924________|_____901_____|_____5920,25________
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL |
|_____________________|_____________________| 35044,13 |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________

78
ANEXA 19

Bon de predare, transfer restituire

UNITATEA Produs, lucrare (comanda)
Numar
document
78 Data
Predator: Primitor: Nr.comanda BON DE PREDARE,
TRANSFER,
RESTITUIRE Ziua Luna Anul Cod produs
29 3 2018
Nr.crt. Denumirea materialelor
(inclusiv sort, marca,
profil, dimensiune) COD U.M. Cantitatea
efectiva Pretul
unitar Valoarea
1 PLĂCINTĂ BUC 6760 1,96 13249,6
2 PIZZA BUC 422 25,45 10739,9
3 CLĂTITE BUC 1320 1,09 1438,8
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
31.03.2018 Viza CTC (pus in
miscare) Predator Primitor
Data si semnatura

79
ANEXA 20
______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data
|SC DEEA _ | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________
| LIN SRL_ | | 79 | Ziua | Luna | Anul
|__________|___________________________________|__________|__30__|__03__|_2018_
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma
|crt.| |____________________________|
| | | Debitor | Creditor |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________
|__1_|Dec.chelt.variabile |902 PLĂCINTĂ |921 PLĂCINTĂ |13274
|
|__2_|Dec.chelt.variabile |902 PIZZA |921 PIZZA |10742,8
|
|__3_|Dec.chelt.variabile |902 CLĂTITE |921 CLĂTITE |1447,23
|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________
|____|_______________________|______________|_____________|____________________
|____|_______________________|______________|_____________|____________________
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL |
|_____________________|_____________________| 25428,3 |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________

80

ANEXA 21
______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
| SC DEEA& | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |__________________ |
| &LIN SRL | | 80 | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________ |__________|__30__|_03___|_2018 |
|Nr. | Explicații | Simbolul cont urilor | Suma |
|crt.| |_________________ ___________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|_1__|Diferențe de preț |903 PLĂCINTĂ |902 PLĂCINTĂ | 24,4 |
|_2__|Diferențe de preț |903 PIZZA |9 02 PLĂCINTĂ | 2,9 |
|_3__|Diferențe de preț |903 CLĂTITE |9 02 PLĂCINTĂ | 8,43 |
|____|_______________________|______ ________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________ |_____________________| 35,73 | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

81

ANEXA 2 2

| Unitatea | | Nr. | Data |
| SC DEEA& | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| LIN SRL | | 83 | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________|__________|__30__|_03___|_2018_|
|Nr. | Explicații | Simbolul con turilor | Suma |
|crt.| |_______________ _____________| |
| | | Debitor | Creditor | |

| 1 |Decont.ch.indirecte |901 |9 23 |3695,58 |
| 2 |Decont.ch.administr. |901 |9 23 |5920,25 |
| |_______________________|______________|_____________|____________________|
| |_______________________|______________|_____________|____________________|
| |_______________________|______________|_____________|____________________|
| |_________ ______________|______________|_____________|____________________|
| |_______________________|______________|_____________|____________________|
Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|___ __________________| 9615,83 | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

82
ANEXA 23

Întocmit,

| Unitatea | | Nr. | Data |
| SC DEEA | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________ |
| &LIN SRL | | 84 | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________|__________| 31 | 03 |2018 |
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________ |
|___1|Decont. dif.de preț |____901_______|903 PLĂCINTA |__________24,4______ |
|___2|Decont dif.de preț |____901_______|903 PIZZA |__________2,9 ______ |
|___3|Decont dif.de preț |____901_______|903 CLĂTITE |__________8,43______ |
|___4|Decont cost producție |____901_______|931 PLĂCINTĂ |______ 13249,6 _____ |
|___5|Decont cost producție |____901_______|931 PIZZA |______ 10739,9 _____ |
|___6|Decont cost producție |____901_______|931 CLĂTITE |______ 1438,8 _____ |
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| 25464,03 | |
|_____________________|__ ___________________|_____________|____________________ |

83
ANEXA 24

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
901
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Ch. variabile 921 PLĂCINTĂ 13274 C 13274
30.03 NC 75 Ch. variabile 921 PIZZA 10742,8 C 24016,8
30.03 NC 75 Ch. variabile 921 CLĂTITE 1447,23 C 25464,03
30.03 NC 75 Ch. fixe 923 3695,58 C 29159,61
30.03 NC 75 Ch. administrative 924 5920,25 C 35079,86
30.03 NC 83 Dec.ch. fixe 923 3695,58 D 31384,28
30.03 NC 83 Dec. ch. adminis. 924 5920,25 D 25464,03
31.03 NC 84 Dif. de cost 903 PLĂCINT Ă 24,4 D 25439,63
31.03 NC 84 Dif. de cost 903 PIZZA 2,9 D 25436,73
31.03 NC 84 Dif. de cost 903 CLĂTITE 8,43 D 25428,3
31.03 NC 84 Decont. cost. prod 931 PLĂCINTA 13249,6 D 12178,7
31.03 NC 84 Decont. cost. prod 931 PIZZA 10739,9 D 1438,8
31.03 NC 84 Decont. cost. prod 931 CLĂTITE 1438,8 D 0

Întocmit ,

84
ANEXA 25

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
902 CLĂTITE 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Cost prestabilit 931 1438,8 C 1438,8
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 921 1447,23 D 8,43
30.03 NC 80 Diferențe de preț 903 8,43 C 0

85
ANEXA 26

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
902 PIZZA 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Cost prestabilit 931 10739,9 C 10739,9
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 921 10742,8 D 2,9
30.03 NC 80 Dif.de preț 903 2,9 C 0

86

ANEXA 27

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
902 PLĂCINTĂ 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Cost prestabilit 931 13249,6 C 13249,6
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 921 13274 D 24,4
30.03 NC 80 Dif.de preț 903 24,4 C 0

Întocmit,

87

ANEXA 28

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
903 CLĂTITE 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 80 Diferențe de preț 902 CLĂTITE 8,43 D -8,43
31.03 NC 84 Decontare dif. 901 8,43 C 0

88
ANEXA 29

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
903 PIZZA 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 80 Diferențe de preț 902 PIZZA 2,9 D -2,9
31.03 NC 84 Decontare dif. 901 2,9 C 0

89
ANEXA 30

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
903 PLĂCINTĂ 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 80 Diferențe de preț 902 PLĂCINTĂ 24,4 D -24,4
31.03 NC 84 Decontare dif. 901 24,4 C 0

90

ANEXA 31

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
921 CLĂTITE 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Înreg.ch.variabile 901 1447,23 D -1447,23
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 902 CLĂTITE 1447,23 C 0

91

ANEXA 32

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
921 PIZZA 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Înreg.ch.variabile 901 10742,8 D -10742,8
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 902 PIZZA 10742,8 C 0

92
ANEXA 33

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
921 PLĂCINTĂ 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Înreg.ch.variabile 901 13274 C -13274
30.03 NC 79 Decont.ch.variabile 902 PLĂCINTĂ 13274 D 0

93
ANEXA 34

Întocmit,

Unitatea SC DEEALIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
923 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Înreg.ch.fixe 901 3695,58 D -3695,58
30.03 NC 80 Decont.ch.fixe 901 3695,58 C 0

94

ANEXA 35

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
924 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
30.03 NC 75 Înreg.ch.administrative 901 5920,25 D -5920,25
30.03 NC 83 Decont.ch.administrative 901 5920,25 C 0

95

ANEXA 36

Întocmit,

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
931 CLĂTITE 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Recepție produse 902 CLĂTITE 1438,8 D -1438,8
31.03 NC 84 Decont. producție 901 1438,8 C 0

96

ANEXA 37

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
931 PIZZA
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Recepție produse 902 PIZZA 10739,9 D -10739,9
31.03 NC 84 Decont. producție 901 10739,9 C 0

Întocmit,

97

ANEXA 38

Unitatea SC DEEA&LIN SRL
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina
931 PLĂCINTĂ 1
Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.
29.03 BT 78 Recepție produse 902 PLĂCINTĂ 13249,6 D -13249,6
31.03 NC 84 Decont. producție 901 13249,6 C 0

Întocmit,

98
ANEXA 39