Licenta Ciuhat Madalina 15iunie 2016 [621033]

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND PERFORMANȚA ȘI
RISCURILE ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
1.1 Conceptul de performanță ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.2 Sistemul informațional al analizei performanței întreprinderii ………………………….. …… 11
1.2.1 Contul de profit și pierdere în plan național ………………………….. ………………………. 13
1.2.2 Contul de profit și pierdere din prisma standardelor internațioanale de
contabiliatate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
1.3 Sistemul de indicatori utilizați în analiza performanței întreprinderii ……………………… 18
1.4 Modalități de evaluare a riscu rilor întreprinderii ………………………….. ……………………… 22
CAPITOLUL 2. S.C. PAMBAC S.A CADRUL ORGANIZATORIC AL STUDIULUI
ANALIZEI PERFORM ANȚEI ÎNTREPRINDERI I ………………………….. …………………….. 25
2.1 Prezentarea generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
2.2 Structura organizatorică ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.3 Organizarea și funcționarea compartimentului financiar – contabil …………………………. 27
2.4 Contabiliatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului financiar ……………… 30
2.4.1 Sistemul de conturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
2.4.2 Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind cheltuielile și
veniturile întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
2.4.3 Determinarea și înregistrarea în contabilitate a rezultatului exercițiului financiar . 38
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA PERFORMANȚEI ȘI A
RISCU RILOR LA S.C. PAMBAC S.A ………………………….. ………………………….. ……………. 40
3.1 Analiza structurală a rezultatului pe baza contului de profit s i pierdere …………………… 40
3.2 Analiza rezultatului din exploatare după destinația chetuielilor ………………………….. …. 42
3.3 Analiza factorială a rezultatului din exploatare ………………………….. ………………………… 43
3.4 Analiza ratelor de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………….. 44
3.4.1 Analiza ratei rentabilității comerciale ………………………….. ………………………….. …… 44

4
3.4.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consumate ………………………….. ………………… 46
3.4.3 Analiza ratei rentabilității econ omice ………………………….. ………………………….. …… 47
3.4.4 Analiza ratei rentabilității financiare ………………………….. ………………………….. ……. 48
3.5 Analiza riscurilor întreprinderii ………………………….. ………………………….. …………………. 49
3.5.1 Analiza riscului de exploatare ………………………….. ………………………….. …………….. 50
3.5.2 Analiza riscului financiar ………………………….. ………………………….. ……………………. 51
3.5.3 Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………… 53
CAPITOLUL 4. POSIBILITĂȚII DE PERFECȚIONARE A ANALIZEI
PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII PRIN INFORMATIZAREA ACESTEIA …….. 57
4.1. Delimitări conceptuale privind sistemul informatic ………………………….. …………………. 57
4.2. Descrierea aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 58
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 64
BIBILIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 66
ANEXE …………………………………… …………………………………… …………… 69

5
INTRODUCERE

Odata cu dez voltarea con tinuă a întreprinderii, orice întreprinzător tinde spre a
performa și a fi în pas cu toate modificările apărute în momentul respectiv. În literaturile de
specialitate cuvântul performanță are o semnificație complexă și anumea îndeplinirea
obiectivului propu s. Unul dintre cele mai importante obiective ale întreprinderii este
obținerea de profit.
Întreprinderea este un sistem deschis, aflată în relații de condiționare cu numeroși
parteneri, care influențează în mod direct sau indirect performanța. Orice soci etate la un
moment dat se poate confrunta cu anumite probleme cum ar fi: reducerea rentabilității,
creșterea riscului, degradarea imagini, pierderea furnizorilor, acestea fiind rezolvate cu
ajutorul unei analize economico -financiare întocmită de un special ist în domeniu.
Performanța în orice activitate este importantă, mai ales în domeniul economic de
aceea în prezentul studiu ne propunem să realizăm analiza performanțelor financiare ale
întreprinderii S.C PAMBAC S.A având la bază studiul principalelor rat e de rentabilitate și a
riscurilor .
Acestă lucrare reprezintă o modalitate de prezentare a aspectelor teoretice și practice
pe care le ridică performanța întreprinderii pe baza ratelor de rentabilitate, a riscurilor și a
modalitățil or de determinare a ace stora, fiind structurată pe patru capitole.
În primul capitol al lucrării „Abordări conceptuale privind performanța și riscurile
întreprinderii” sunt prezentate aspecte teoretice privind conceptul de perfo rmanță, sistemul
informațional al analizei performanței întreprinderii, indicatori i utilizați în analiza
performanței . Capitolul se încheie cu prezentarea aspectelor conceptuale privind riscul și
moda litățile de evalu are a le acestuia.
Cel de -al doilea capitol „S.C. PAMBAC S.A cadrul organizatoric al studiului analizei
performanței întreprinderii ” cuprinde descrierea generală a S.C PAMBAC S.A, structura
organizatorică, prezentarea modul ui de organizare și funcțioanre a compartimentului
financiar -contabil și sunt reflectate în contabilitate diferite operațiuni economice privind
veniturile, cheltuielile și rezultatul exercițiului financiar .
Al treilea capitol „ Studiu de caz privind analiza performanței și a riscurilor la S.C.
PAMBAC S.A ” conține part ea practică a lucrării structurată pe următoarele direcții: analiza
structurală a rezultatului pe baza contului de profit și pierdere, analiza rezultatului din

6
exploatare, analiza principatelor ratelor de rentabilitate și se finalizează cu analiza riscurilor
întreprinderii.
În capitolul patru al lucrării „Posibilității de perfecționare a analizei performanței
întreprinderii prin informatizarea acesteia ” sunt prezentate unele aspecte teoretice privind
sistemul informatic și este descri să o aplicație realizată în mediul de programare Visual
Studio 2008 și limbajul Visual Basic privind analiza principalelor ratel or de rentabilitate .
Lucrarea se încheie cu prezentarea concluzii lor care surprind aspecte le
privind rezultatele analiza performanței și a r iscurilor la S.C PAMBAC S.A.

7
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND
PERFORMANȚA ȘI RISCURILE ÎNTREPRINDERII

1.1 Conceptul de performanță

Pe măsură ce societatea s -a dezvoltat, iar „nevoile economice și sociale au crescut,
oamen i au conștientizat tot mai mult că eforturile singulare, oricât de mari ar fi ele, nu sunt
suficiente pentru satisfacerea acestor cerințe”1, oamenii tind tot mai mult spre a performa
pentru a -și îndeplini scopul propus.
În sensurile „vechi” ale termenului performanțele sunt mul tiple, însa devine singular
în sensurile „recente” ale termenului. La singular, termenul utilizat este „mai degrabă în
sensurile novatoare de gestiune, care conduc întreprinderile la un succes mai eficace decât
metodele tradiționale, astăzi suc cesul depășe ste adesea tradiționala dimensiune economico –
financiară”2. La plural, termenul este asociat, instrumentelor de gestiune clasice care stau în
măsurarea sau aprecierea performanțelor.
Pe baza mai mul tor definiții din dicționar, noț iunea de performanță denot ă
multitudinea sensurilor pe care acestea le capată.
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) prezintă mai multe sensur i de
performanță și anumea: “1.rezultat (deosebit de bun) obținut de cineva într -o întrecere
sportive; 2.realizare deosebită într-un domeniu de activitate; 3.cel mai bun rezultat obținut de
un sistem tehnic, de o mașină, de un aparat”3.
Dicționarul de neologisme “rezultat excepțional într -o probă sportive; realizare
deosebită într -un anumit domeniu; cel mai bun rezultat dat de un aparat, un motor”4.
Termenul de performanță a apărut în limba franceză î n secolul al 19 -lea, definește
finalizarea unei acțiuni. A stfel, per formanța în limba franceză “este rezultatul unei acțiuni, de
a se concentra asupra procesului de realizare și de realizare de succes ” 5. În cele din urmă,
atunci când executarea reflectă succesul unei acțiuni apare ca o construcție socială. Aici,

1 Deju, M., Munten, M., Rotilă, A., Dragomirescu, S., E., Solomon, D., C., Păcurari, D., (2011), Contabilitate
generală. Concepte. Aplicații și studii de caz. Ediție revăzută și actualizată, Editura Alma Mater, Bacău, p.15.
2 Jianu, I., (2007), Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii – o abordare din prisma
Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, p.15.
3Academiua Română institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”, (1998), Dicționarul exp licativ al limbii române ,
Ediția a II -a, Editurii Univers Enciclopedic, București.
4Marcu, F., (2008), Marele dicționar de neologisme , Editura Saeculum Vizual, București.
5Bourguignon, A., (1995), “ Peut-on définir la Performance? ”, Revue Française de Com ptabilité , n°269

8
performanța devine o noțiune contingent cunoscute de a avea o semnificație variabilă pentru
a se potrivi așteptărilor părților interesate.
În Anglia, aspectul său este în jurul secolului al 15 -lea. Definiția sa este mai largă,
performanțele înseamnă realizarea unei acțiuni și punerea sa în aplicare . Termenul este
întâlnit cu următoarele semnificați: “stilul de a îndeplin i o activitate sau rol în fața unei
audiențe; actul de a duce la îndeplinire sau situația obținută; o prezentare, în special teatrală,
ceva îndeplinit, realizat ”6.
Performan ța reprezintă „o stare de competitivitate a întrepinderii care îi asigură
prezenț a durabilă pe piață, un indicator al unui potențial de rezultate viitoare care apare ca
urmare a satisfacerii obiectivelor strategice ”7. Deci performanța nu caracterizează o situație
de moment, ci se referă întotdeauna la viitor.
Sensul pe care îl capătă n oțiunea de performanță determină elementele caracteristice
ale acestuia. În domeniu economic, conceptual de “performanță” îi sunt asociate noțiuni
diverse și diferite precum cele de8:
 creștere : capacitatea întreprinderii de a -și spori dimensiunile; aceasta poate fi
măsurată cu ajutorul mai multor criterii precum: cifra de afaceri, producția, valoarea
adăugată, imobilizările, totalul activelor ;
 rentabilitatea : capacitatea întreprinderii, considerată o investiție, de a obține un
rezultat și investiția pe care o reprezintă întreprinderea;
 profitabilitatea : aptitudinea întreprinderii de a obține un rezultat ca urmare a
desfățurării activității sale; se exprimă, adesea cu ajutorul raportului dintre acest
rezultat și vânzări(sau producție);
 productivitate : aptitud inea întreprinderii de a obține o producție datorită ansambului
de factori economici pe care ea îi utilizează (productivitatea globală), sau datorită
unuia dintre acești factorii (productivitate partial);
 competitivitate : aptitudinea întreprinderii de a re acționa la oportunitățile și la
amenințările cu care se confruntă; din punct de vedere financiar, această aptitudine
depinde de capacitatea sa de a genera un surplus monetar sau cash -flow.
Rezultatul este considerat indicatorul principal pentru măsurarea performanței
întreprinderii, însă nu toate rezulatele reprezintă o performanță ci numai rezultatele positive.

6The Free Dictionary, Dicționar, (versiune electronica), disponibil pe
http://encyclopedia.thefreedictionary.com/performance/ , accesat in februarie 2016.
7Jianu, I., (2007), op. cit., p.24.
8Closses, B., (2009), Analiza economico -financiară a întreprinderii, traducere Tabără, N., EdituraTipo
Moldova , Iași, pp. 53 -54.

9
Informați ile privind performanța vizează “evaluarea modificărilor potențiale ale
resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor și formularea
rațion amentelor despre eficența utilizării unei noi resurse”9.
Conceptului de performanță i se asociază trei noțiuni: economicitatea (economia),
eficența și eficacitatea. Acestă definiție a performanței denumită de prof. M. Ristea ecuația
celor trei E -uri și poate fi reprezentată în figura 1.1:

Figura 1.1 Conceptul de performanță
Sursă: Ristea M., p 43.

O performanță adevarată rezultă din îmbinarea celor trei E -uri atunci când
performanța se menține pe termen lung, astfel10:
 economia (l`economie) înseamnă a procura resursele necesare la cel mai mic cost;
 eficiența (l`éfficience) r eprezintă maximizarea cantității de bunuri sau servicii
obținute la o anumită cantitate de resurse;
 eficacitatea (l`efficacité) este de fapt atingerea scopurilor și obiectivelor urmărite.
Măsurarea performanței este egală cu măsurarea celor trei dimensiuni pe care le
cuprinde, astfel:

Eficiența și economicitatea, deși reflectă același lucru, și anumea crearea de valoare,
nu sunt congruente deoarece sunt analizate diferit în funcție de pe rsoana vizată. Considerăm
că în funcție de natura obiectului fixat există diferite forme de eficiență: „productivitatea dacă

9Ristea, M., Lungu, C., Jianu, I., (2004), Ghid pentru întelegerea și aplicarea IAS1 prezentarea situațiilor
financiare, Editura CECCAR, București, p.43.
10Bouquin, H., (2004), Le contrôle de gestion, Presses Universitaires de France, Collection Gestion, Ediția a VI –
a, Paris, p.63.
Eficacitate
Obiective
strategice
Resurse
Mijloace
Rezultate
Eficiență
Economicitate
Performanța = Economicitatea + Eficiența + Eficacitate

10
scopul fixat este producția, economicitatea dacă scopul fixat este economia, rentabilitatea
dacă scopul fixat este profitul ”11.
Întreprinderea performantă este întreprinderea care creează valoarea pentru acțion ari,
care satisfa ce clienții, care ține cont de opinia salariaților săi și care respectă mediul natural.
Astfel, “acționarul este satisfăcut deoarece întreprinderea sa a obținut rentabilitatea dorită,
clienții sunt încrezători în viitorul întreprinderii și calitatea produselor și serviciilor sale,
salariații sunt mândri de întreprinderea în care lucrează, iar s ocietatea se bucură de politica
întreprinderii privind protecția mediu lui”12.
O întreprindere este teoretic performantă atunci când “este în acelasi timp și
productivă și eficace ”13. Productivitatea sau eficiența reprezintă “raportul dintre rezultatele
obținute și mijloacele angajate (eforturile) pentru obținerea rezultatelor , fiind expresia
funcționării interne a întreprinderii ”14.
Performanța întreprinderii vizează, în special, posibilitatea acestuia de a obține profit.
De aici, rezultă dimensiunea potențială a resurselor pe care firma le va deține și controla în
viitor. Det erminarea performanței rezultată din relația15:

Diversitatea fenomenelor și procese lor economice, compexitatea lor, determină o
varietate de tipuri de performanțe. Acesta se poate distinge după criterii diverse, astfel16:
a. Din punct de vedere al ariei (scării) de formare și manifestare se disting:
 performanțe la nivel macroeconomic (la nivel de economie națioanlă sau chiar
economie mondială);
 performanțe la nivel mezoeconomic (vizează sectorul de activitate );
 performanțe la nivel microeconomic (de întreprindere).
b. Din punct de vedere al conținutului performanțelor:
 performanțe tehnologice: reflectă capacitatea între prinderii de a realiza bunuri
și servicii concurențiale;
 performanțe economice: sunt ex primate prin indicatorii precum : rata creșterii
cifrei de afaceri, rata eficienței costurilor, ratele rentabilității;

11Jianu, I., (2 007), op. cit., p.42.
12Idem, p.24.
13Niculescu, M., (2003), Diagnostic global strategic -vol I: Diagnostic economic, Editura Economică, București,
p. 129.
14Solomon, D.C, (2010), Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico -financiare a întreprinde rilor
comerciale , Editura Alma Mater, Bacau, p. 40.
15Horomnea, E., (2008), Fundamentele științifice ale contabilității, Editura Tipo Moldova, Iași, p.231.
16Solomon, D.C, (2010), op. cit., pp. 41 -42.
Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli

11
 performanțe tehnico -economice;
 performanțe financiare: în această categorie se regăsesc indicatorii: profit,
excedentul brut din exploatare, exced entul de trezorerie, cash -flowul,
lichiditatea genarală, dividentul pe acțiune, prețul acțiunii;
 performanțe economico -financiare: în acestă categorie se regăsesc
performanțele care asigură corelațiile dintre activitatea economică (de
exploatare) și cea fi nanciară.
c. Din punct de vedere al exprimării stărilor funțiunii sistemului și corespunzător
comensurări lor:
 performanțe cantitative: performanțele tehnico -tehnologice, economice și
financiare sunt co mensurate, fapt ce permite compararea și evaluarea lor;
 performanțe calitative: sunt puse în evidență prin politicile manageriale și se
referă la trendul și diversitatea cerintelor pieței, mediul economico -financiar în
comp lexitatea lui.
d. Din punct de vedere al momentului formării și manifestării lor:
 performanțe formate și afirmate în trecut;
 performanțe formate și afirmate în present;
 performanțe estimate a se forma si manifesta în viitor.
e. Din punct de vedere al spațiului de formare, identificare și propagare:
 performanțe interne;
 performanțe externe.
f. Din punct de vedere al capacității de sinteză a stărilor în funcționarea sistemului
 performanțe sistemice;
 performanțe analitice.
g. Din punct de vedere al situării față de nivelul de referință:
 performanțe superioare nivelului de referință;
 performanțe infe rioare nivelului de referință.

1.2 Sistemul informațional al analizei performanței întreprinderii

Sistemul informațional , definit drept “un ansamblu de resurse materiale și financiare
care utilizează tehnologiile informaționale pentru a culege, prelucra, stoca, regăsi, transmite

12
și vizualiza informațiile utilizate în procesele ce au loc în perimetrul unei întreprinderi”17 face
parte din cele trei componente ale unei întreprinderi, fiind punctul de legatură a sistemului
decizional și cel de execuție.
Obiectul sistemului informational este informația. Întreprinderea preia informația din
interior sau exterior prin diferite mijl oace. Informația reprezintă “o formă de cunoaștere a
realității prin care se exprimă caracteristicile și mărimea evenimentelor, fenomenelor și
proceselor ce afectează activitatea oamenilor ”18. În domeniul economic, cea care are
importanță este informația ec onomică. Pentru ca informația să fie suficient valorificată
trebuie să fie accesibilă beneficiarului la momentrul potrivit și în locul potrivit.
O analiză a performanței financiare se bazează pe următoarele categorii de
informații19:
 informații cu caracter general pe plan economic, fiscal și monetar ce privesc
conjuctura economică – rezultatele întreprinderii sunt influențate de situația generală a
economiei respectiv, de conjuctură favorabilă sau nefavorabilă
(expansiunea/recesiunea economică generală poat e determina creșterea/reducerea
activității firmei, a beneficiului și a cursului acțiunilor la bursă);
 informații sectoriale specifice activității întreprinderilor comerciale care au incidență
asupra rentabilității, rotației stocurilor, mijloacelor de fina nțare;
 informații economice și juridice privind întreprinderea. Dintre acestea, o parte sunt
obligatorii și publice (situațiilor financiare anuale), altele sunt date doar cu ocazia
analizelor interne sau externe realizate periodic cu la cerere.
În relația cu instituțiile statului, toate entitățile, întocmesc situații financiare anuale
conform cu modificările și comp letările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare consolidate , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 936 din 30 decembrie
2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015 cu modificările și completările ulte rioare, fiind un
model impus prin lege20.

17Țugui, Al., (2003), Produse informatice generalizate p entru contabilitate, Editura CECCAR, București, p.96.
18Solomon, D.C, (2010), op. cit., p. 61
19Petrescu, S., (2010), Analiza și diagnostic financiar -contabil. Ghid teroretico -aplicativ, ediția a III -a, revizuită
și adăugită , Editura CECCAR, București, p.19.
20 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP 1802/2014) pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare consolidate,
publicat în Monitorul Oficial, Parte a I, Nr. 936 din 30 decembrie 2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015 cu
modificările și completările ulterioare.

13

1.2.1 Contul de profit și pierdere în plan național

În plan național, sursa informațională de bază în caracterizarea sintetizatoare a
rentabilității ca formă a performanței întreprinderii este contul de profit ș i pierdere.
Structura documentelor de sinteză și raportare contabilă depinde de încadrarea
entității în una din următoarele categorii (conform OMFP 1802/2014).
Persoanele jurid ice care la data bilanțului depă șesc limitele a două dintre următoarele
3 criterii de mărime prevăzute21:
 ”Total active: 16 000 000 de lei;
 Cifra de afaceri netă: 32 000 000 de lei;
 Număr mediu de salariați în cu rsul exercițiului financiar: 50 ” întocmesc situații
financiare anuale, care cuprind:
 Bilanțul
 Contul de profit și pierdere
 Situația modificărilor capitalurilor propriu
 Situația fluxului de trezorerie
 Note explicative la situațiile financiare anuale.
Contul de profit și pierdere este una din componentele situațiile financiare de
închidere a exercițiului financiar, fii nd un document de sinteză, el redă rezultatul activității
entității și măsurarea performanțele întreprinderii pe parcursul unei perioade de gestiune.
Pe scurt, contul de profit și pierdere traduce „activitatea întreprinderii în termeni de
flux, înregistr ănd în credit fluxul de intrări (venituri), iar în debit fluxul de ieșiri (cheltuielile).
Soldul contului (creditor sau debitor) indică rezulatul final (profit sau pieredere) ”22.
Contul de profit și pieredere prezintă un dublu interes astfel23:
 ”permite determinarea rezultatului net dar și formarea unei aprecieri de ansamblu
asupra performanțelor financiare ale perioadei de gestiune;

21 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4160/2015 privind modificarea și completarea unor reglementări
contabile.
22Petrescu. S., (2012), Evaluarea economică și financiară a întreprinderii. Concepte –metode -procedee, Editura
Tehnopress, Iași, p.71.
23Păvăloaia, W., Paraschivescu,D.,M., Olaru, G. D., Radu, F., (2006), Analiza financiară , Studii de caz,
Editura Tehnopres s, Iași, p.25.

14
 oferă posibilitatea unei recapitulări în întreg ime a elementelor de venituri și cheltuieli
ce au contribuit la obținerea re zultatului dar și la identificarea factorilor (favorabli sau
nefavorabili) care l -au influențat prezentând rezultatul activității întreprinderii. ”
Contul de profit și pierdere se poate prezenta diferit în funcție de24:
1.Conținut informațional se distinge:
 contul de profit și pierdere cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după natura lor
(practica continentală);
 contul de profit și pierdere cu prezentarea dupa destinație a cheltuielilor de exploatare
sau funcții ale întreprinderii (contabilitatea anglo -saxonă).
2. Forma de prezentare deosebim:
 prezentare verticală: contul de profit și pierdere sub formă de „listă” ce prezintă
formarea din treaptă în treaptă a rezultatului exercițiului (permite evidențierea
veniturilor, a cheltuielilor și a rezultatului pe operațiuni);
 prezentare orizontală: contul de profit și pierdere sub forma de „cont” sau „tabel
bilateral” unde, în partea stângă (în debit) se înregistrează cheltuilelile și profitul, iar,
în partea dreaptă (în credit), veniturile și cheltuielile.
Prezentarea orizontală a rezultatelor din contul de profit și pierdere permite analiza fluxurilor
de rezultate pe paliere25:
 fluxurile de exploatare: cuprind veniturile și cheltuieli repetitive ocazionate de
activitatea curentă și generează rezultatul din exploatare;
 fluxurile financiare: rezultă din operațiuni cu caracter financiar repetitiv și specific
acestei activități și generează rezultatul financiar;
 fluxurile curente: formate din fluxurile de exploatare și fluxuri financiare generează
rezulatul cure nt.
Prezentarea contului de profit și pierdere sub form ă tabelară, pune față în față
cheltuielile și veniturile din care rezult ă profitul sau pierderea, respectiv în debitiul sau
creditul acestuia. Indiferent de forma de prezentare, informațiile contului de profit și pierdere
sunt „structurate pe tipuri de activități, care se identifică cu operațiunile economico -financiare
desfășurate de un titular de patrimoniu într -o perioadă de gestiune ”26.

24Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., (2005), Analiza economico -financiară, Ediția a II -a, Editura
Economică, București, p.239.
25Petrescu, S., (2010), Op. cit. , p.37.
26Solomon, D.C, (2010), op. cit., p.87.

15
Formatul contului de profit și pierdere, în România, reglementa t prin OMFP
1802/2014 este identic cu schema contului de profit și pierdere în formă listă, cu gruparea
cheltuielilor dupa natură lor. Dacă în abordarea financiară performanța este orientată în
contul de profit si pierdere ca o sinteză a fluxurilor contabi lității, exprimând majorarea
patrimoniului aflat în posesia întreprinderii.
Din punct de vedere financiar, impedimentul de a stabili rezultatul exercițiului
financiar, pleacă de la discuțiile privind definirea și recunoașterea cheltuielilor si veniturilor
aferente exercițiului.
Cheltuielile constituie „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri
ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale ca pitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acționa ri”27. Cheltuielile sunt recunoscute în contul
de profit și pierdere atunci când „se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor
economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei
datorii”28. Recunoașterea cheltuielilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii valorii
dator iilor sau reducerii valorii activelor.
Veniturile constituie „creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcusul
perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșterii ale activelor ori reduceri ale
datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor pr oprii, altele decât cele
rezultate din contribuții ale acționarilor . Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și
pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice
viitoare legate de creșter ea valorii uni activ sau de scăderea valorii unei datorii.
Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de activ sau
reducerii datoriilor ”29.
Societățile trebuie să întocmească un Cont de profit și pierdere format listă bazat pe
clasificarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor, acestea fiind prezentate în doua
tipuri de activității: de exploatare și financiară, determinându -se un rezultat net care reflectă
performanța financiară a întreprinderii.
Formatul c ontului de profit și pierdere conform OMFP1802/2014 este următorul30:
1. ”Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție

27Dragomirescu, S.,E., (2012), Bazele contabilității , Editura Alma Mater, Bacău, p.84
28 OMFP 1802/2014, cap.2., secțiunea 2.1, alin.19.
29Idem
30 OMFP 1802/2014 , art.428.

16
3. Producția realizată de entitate pentru scopur ile sale proprii și capitalizate
4. Al te venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii și indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizări necorporale
b)Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc suma
ajustărilor de valoare care sunt normele în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile
afiliate
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu
indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active
circulante
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entitățile
afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar .”

1.2.2 Contul de profit și pierdere din prisma standardelor internațioanale
de contabiliatate

Problematica situațiilor financiare se regăsesc în prevederile normei c ontabile
internaționale IAS 1 „ Prezentarea situațiilor financi are” (International Accounting Standard –

17
IAS 1)31. Situațiile financiare refectă o poziție financiară și o perfomanță financiară a
entității.
Includ un set complet de situații financiare conform cu IAS 1 revizuit art. 10:
a) situație a poziției financiare la finalul perioadei;
b) situație a rezultatului global pe perioadă;
c) situație a modificărilor în capitalurilor proprii pe perioadă;
d) situație a fluxurilor de trezorerie pe perioadă;
e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte informa ții
explicative;
f) situație a poziției financiare de la începutul primei perioade comparative, atunci
când entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau face o retratare
retroactivă a elementelor din situațiile sale financiare, sau atunci când reclasi fică
elemente din situațiile financiare.
Standardul aduce asupra situațiilor privind raportarea performanței financiare
modificări semnificative, concretizate în prezentarea modificării capitalurilor proprii dar și
cele privind rezultatul global, utilizăn d termeni diferiții pentru tit lulul de „bilanț” se
înlocuiește cu „situația poziției financiare”, „contul de profit și pierdere” fiind înlocuit cu
„situația rezultatului global”.
Performanța reflectă un rezulat pozitiv, o acț iune favorabilă care poate fi măsurată.
Pornind de la continuitatea activității, fiind unul dintre principiile de bază ale contabilității,
performanța întreprinderii „nu constă doar a fi evaluată pe baza datelor trecute și prezente cât
și luarea în considerare a viitorului resprectiv t recerea de la rezultatul net la rezultatul
global ”.32 Rezultatul global al întreprinderii se determină ca diferență între venituri și
cheltuieli.
Standardul IAS 1 art. 81 permite două forme alternative de raportare a performanței
globale, și anumea:
 în situația rezultatuui global, unde se regasesc elementele componente de profit sau
pierdere cât și alte elemente ale rezultatului global;
 în situația în care se regăsesc separat:
a) contul de profit și pierdere;
b) situația rezultatului global care începe cu p rofitul sau pierderea continuând cu
prezentarea altor elemenete ale rezltatului global.

31 IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” (International Accounting Standard – IAS 1)
32 Solomon, D.C, (2010), op. cit., p. 76.

18
Conform IAS 1 art 82, situația rezultatului global include elemente care să prezinte
următoarele valori:
 veniturile;
 costurile de finanțare;
 cota-parte din profit sau pierderea aferentă entit ăților asociate și asocierilor în
participație, capitalizată prin metod a puneri în echivalență;
 cheltuiala cu impozitul;
 sumă unică cuprizând totalul (i) profitului sau pierderii post -impozitoare din
activitățile î ntrerupte și (ii) câștigului sau pierderii post -impozitare recunoscut(ă) la
evaluarea la valoarea justă minus costurile generale de vânzare sau de cedarea
activelor sau grupului destinate cedării care constituie activiatea întreruptă;
 profit sau pierderea;
 rezultatul global.

1.3 Sistemul de indicatori utilizați în analiza performanței întreprinderii

Principalii indicatorii utilizați în analiza performanței unei întreprinderi sunt: profitul
și ratele de rentabilitatea.
A. Profitul reprezintă “conceptul definitoriu pentru economia de piață, rațiunea de a fi
a oricărui agent economic, justificarea finalității economice a firmel or, fundamental
capitalismului, s ub raport analitic, profitul are forța de a sintetiza în mărimi numerice o
mulțime de aspect canti tative și mai ales calitative ale procesului economic, reflectând modul
de folosire a resurelor materiale și umane, motiv pentru care variațiile sale de la o perioadă la
alta spun “aproape totul” despre fenomenul economic respective ”33.
Pe baza contului de profit și pierdere se determină34:
1. Rezultatul din exploatare (Rexp) măsoară performanța industrială și comercială a
întreprinderii, este independent de politica financiară și fiscal, dar ține cont de
amortizare și provizioane și se determină cu relația :
Rexp = Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare – Amortizări și
provizioane – Alte cheltuieli de exploatare
Unde:

33Spătaru, L., (2004), Analiza economico -financiară , Editura Economică, București, p. 333.
34 Muntenu. M., Solomon. D.C., (2015), Analiză economico -financiară aprofundată, Editura Alma Mater,
Bacău, pp.184 -185.

19
Excedentul brut din exploatare = Valoarea adăugată + Subvenții pentru exploatare –
Impozite, taxe, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul

2. Rezultatul financiar (Rfin) provine din activitatea financiară, cuprinde elemente de
fluxuri financiare și elemente legate de riscul atașat, fiind deteminat:
Rfin = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

3. Rezultatul brut al exercițiului (Rbr) exprimând în mărimi absolute rentabilitatea sau
pierderile activității firmei într -un exercițiu financiar și se determină ca diferență:
Rbr = Venituri totale – Cheltuieli totale

4. Rezultatul net al exercițiului (Rnet) constituie soldul fi nal după deducerea impozitului
pe profit din rezultat și caracterizează performanța generală a activității întrepri nderii
și este repartizat conform legii, parț ial distribuit sau reinvest.
Rnet= Rbr – Impozitul pe profit=Rbr (1 -i)

Rezultatul impozabil (r ezultatul fiscal) este diferit de rezultatul înaintea impozitării
(Rb) pentru că se efectează anumite corecții. Ast fel se ad ună cheltuielile care depășesc
nivelul admis prin acte normative și cele neadmise a fi scăzute din rezultatul impozabil. De
asemenea se scad, nu se impozitează deci, deducerile fiscale, astfel formula:
Ri= Rb + Chn – Df
unde: Ri = rezultatul impozabil;
Rb= rezultatul înaintea impozitării;
Chn= cheltuielile care depășesc nivelul admis prin acte normative și cele neadmise a
fi scăzute din rezultatul impozabil;
Df= deducerile fiscale.

B. În analiza performanței întreprinderii indicatorii de rentabilitate exprimați în
mărimi relative, respectiv ratele de rentabilitate , completează diagnosticul financiar „prin
valențele informaționale oferite și permit efectuarea comparațiilor între întreprindere, a
comparațiilor în timp pentru aceeași întreprindere, precum și a comp arațiilor în raport cu
anumite norme sau standarde elaborate și acceptate de către organismele specializate ”35.

35Solomon, D.C, (2010), op. cit , p.187.

20
Analiza re zulatelor poate oferi informații utile cu privire la rentabilitatea
întreprinderii, dar nu suficient de reprezentative pentru investitorii de capital. Relativizarea
rezultatelor (exedentul brut de exploatare, rezultatului din exploatare, rezultatului brut,
rezultatului net, dividentelor), prin compararea lor cu alte mărimi care reflectă efortul depus
pentru obținerea rezultatelor (activul economic, capitalul investit, capitalul propriu), conduce
la degajarea ratelor de rentablitate. Ele exprimă “capacitatea întreprinderii de a asigura, cu
ajutorul resurselor de care dispune, cea mai bună remunerare a capitalurilor investite ”36.
Rentabilitatea se definește drept “capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin
utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor, indiferent de proveniența acestora ”37.
Definirea rentabilității se poate face diferit în cadrul fiecă rui si stem economic,
aprecierea acestuia fiind diferită în funcție de obiectivul urmărit38:
 rentabilitatea financiară pentru proprietari;
 rentabiliatea globală a capitalurilor pentru anasamblul aporturilor de capital;
 rentabilitatea economică, care nu tine cond de structura financiară;
 eficacitatea globală, care ține seama d e toți cei care contribuie la crearea valorii
adăugate.
Expresia rentabilității în mărimi relative o reprezintă ratele de rentabilitate care
permit efectuarea comparațiilor între întreprinderii. Principalele rate de rentabilitate supuse
analizei sunt:
 rata rentabilității comerciale;
 rata rentabilității resurselor consumate;
 rata rentabilității economice;
 rata rentabilității financiare.
Rata rentabilității comerciale exprima eficiența activității comerciale a
întreprinderii, respectiv profitabilitatea cifrei de afaceri, și se determină pe baza raportului
dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri și cifra de afaceri, conform relației de calcul39:

∙ 100

36Mironiuc, M., (2009), Analiza economico -financiară: performanță, poziția financiară, risc, Editura
Universității „ Alexandru Ioan Cuza”, Iași, p.115.
37Robu V., Anghel I., Serban E.C, (2014), Analiza economico -financiară a firmei , Editura Economică,
București, p.24
38 Minu, M.,(iunie 2009), „ Construirea tipologiilor contabile privind de la obiective și baze de evaluare și
efecte asupra informațiilor din situațiile financiare”, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Editura
CECCAR, București , p.17
39Hristea A., (2013), Analiza economică și financiară a activității întreprinderii, Editura Economică, București,
p.147

21

în care: Rv=rata rentabil ității comerciale, care exprimă rentabilitatea vânzărilor;
Pr=rezultatul aferent cifrei de afaceri;
CA=cifra de afaceri.
Rata rentabilității resurselor consumate reflectă „corelația dintre profitul obținut din
realizarea produselor pe de o parte și costurile totale aferente acestor realizări ”40. Se
determină ca raport între rezultatul aferent cifrei de afaceri și cheltuielile aferente cifrei de
afaceri, conform relației de calcul:

∙ 100

în care: Rc = rata renta bilității resurselor consumate;
Pr = rezultatul aferent cifrei de afaceri;
Ch = cheltuielile aferente cifrei de afaceri.
Rata rentabilității economice reflectă “raportul dintre un rezultat economic și
mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia41”, conform relație de calcul:

∙ 100

în care: Re= rata rentabilității economice;
P=rezultatul brut;
At=active totale.
Rata rentabilității financiare cunoscută în teoria internațională sub denumirea de
”return on equity”, permite “aprecierea eficienței investițiilor de capital ale acționarilor și
oportunitatea menținerii acestora, calculându -se ca raport între rezultatul net al exercițiului
financiar și capitalurile proprii42”, conform relației de calcul:

∙ 100

în care: Rf=rata rentabilității financiare;
Pn=rezultatul net;
Kp=capitalurile proprii.

40 Muntean, M., Solomon, D.,C., (2015), op. cit., p.196.
41 Pătruț V., Rotilă A., (2010), Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente teoretice și aplicații practice,
ediția a II -a, revizuită și actualizată, Editura Sedcom Libris, Iași, p.
42Pierre F., (2004), Valorisation d’entreprise et theorie financiere , Edition d’Organisation, Paris

22
Pe baza datelor din Contul de profit și pierdere se pot determina următoarele rate de
rentabilitate: rata rentabilității resurselor consumate; rata rentabilității comercial e. Măsurarea
performanțelor întreprinderii se realizează și cu ajutorul ratei rentabilității economice și ratei
rentabilității financiare, calculul acestor rate având la bază informațiile din contul de profit și
pierdere precum și cele furnizate de bilanțu l contabil.

1.4 Modalități de evaluare a riscu rilor întreprinderii

Ori de câte ori se ia o decizie financiară sau de investiții, există o incertitudine asupra
a ceea ce va urma. Deși termenii “risc” și “incertitudine” sunt folosiți adesea pentru a
desemna același lucru, exist ă o distincție între ei , incertitudinea înseamnă să nu știi ceea ce
urmează să se întâmple, iar riscul este felul în care caracterizăm cât de multă incertitudine
există: cu cât este mai mare incertitudinea, cu atât și riscul devine mai mare.
Riscul este un proces greu de înțeles, exceptând o multitudine de controverse în
încercările de definire și de măsurare , însă o definiție uzuală, “c u cât distribuția de
probabilitate a rentabilității viitoare este mai îngustă, cu atât mai mic este riscul unei investiții
date”43.
Incertitudinea ca racterizează starea unei persoan e care trebuie să ia o decizie, dar care
nu cunoaște ansamblul evenimentelor posibile sau eventuale, deoarece acestea se referă la
realizările viitoare, și nu trecute sau prezente. Dacă realizările viitoare sunt prost apreciate de
persoana care ia decizia, în lip sa unei informări complete, cunoaș terea este însoțită de eroare .
Noțiunea de risc este inseparabil legată de cea de rentabilitate. Un diagnostic
economico -financiar complet nu poate fi realiza fără a avea în vedere raportul rentabilitate –
risc. Riscul și r entabilitatea sunt “două aspecte interdependente în activitatea întreprinderii,
de aceea se pune problema asumării unui anumit nivel al riscului pentru a atinge rentabili tatea
pe care aceasta o permite”44. Rentabili tatea nu poate fi apreciată decât în funcț ie de riscul
suportat. Acest risc afectează rentabilitatea activului economic, mai întâi, și a capitalului
investit de aceea el poate fi abordat atât din punct de vedere al întreprinderii, în calitatea sa de
organizator al procesului de producție, cât și d e pe poziția inves titorilor financiari din afară ,
în condițiile unei piețe financiare cu mai multe sectoare de rentabilități și grade de risc
diferite.

43 Jianu, I., (2007), op. cit., p.91.
44 Solomon, D.C, (2010), o p. cit., p.209.

23
Specialiștii occidentali în materie de analiză a riscului susțin că, în esență, sunt doua
categorii de variabile care provoacă cea mai mare sensibilitate (variabilitate) a indicatorilor
de rezultat, respectiv: “structura costurilor este susceptibilă să constituie cauza apariției
riscului economic sau de exploatare și structu ra financiară a întreprinderii poate reprezenta,
în anumite condiții, generatoarea riscului financiar ”45.
Riscul de exploatare își are originea în imposibilitatea întreprinderii de a corela, fără a
fi afectat rezultatul întreprinderii, volumul de activitate, care se modifică având în ve dere
dinamismul mediului economic în care optează întreprinderea, cu structura costurilor. Riscul
de exploatare (economic) evaluează “capacitatea entității de a se adapta la timp cu cel mai
mic cost la variațiile mediului în care activează, respective exp rimă variabilitatea rezultatului
economic în condiții de exploatare ”46.
Cu ajutorul pragului de rentabilitate din exploatare sau a coeficientului levierului de
exploatare se realizează aprecierea riscului de exploatare. Pragul de rentab ilitate din
exploata re marchează “acea dimensiune a activității la care veniturile din vânzarea bunurilor
produse, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor sunt egale cu che ltuielile totale, firma nu obținând
nici pofit nici pierdere, rezultatul fiind nul ”47.
Riscul financiar caracterizează variabilitatea indicator ilor de rezultate sub incidența
structurii financiare a entității. Apariția riscului financiar este “legată de imposibil itatea
stabilirii unei structuri optime a capitalurilor întreprinderii, astfel încât capitalul împrum utat,
prin mărimea sa și prin cheltuielile financiare determinate de procurarea lui, să nu contribuie
la diminuarea ratei rentabilității financiare ”48.
Mărimea influenței structuri financiare asupra performanțelor entității a dat naștere
unei modelări cunoscute sub nume de “efect de levier”. Efectul de levier financiar exprimă
“influențele pe care îndatorarea entității o are asupra rentabilității capitalu lui propriu ”49 și se
calculează astfel:
( )

în care:ELF=efectul de levier financiar;
Rf= rata rentabilității financiare;

45Mironiuc, M., (2009), op. cit. , p.195.
46Paraschivescu, D. M., Păvăloaia, W., Radu, F., Fotache, G., Pătrașcu, L., (2013), Contabilitate – Fundamnte,
Aplicații, Istorie și personalități, Editura Tehnopress, Iași, p.337.
47Solomon, D.C, (2010), op. cit., p.87.
48Mironiuc, M., (2009), op. cit. , p.220.
49Paraschivescu, D. M., Păvăloaia, W., Radu, F., Fotache, G., Pătrașcu, L., (2013), op. cit., p.340.

24
Re= rata rentabilității economice;
d= rata dobânzii;
D= datorii totale;
Cp = capitaluri proprii.
Apariția riscul de faliment este determinată de imposibilitatea întreprinderii în
achitarea plăților către furnizori și creditori și a obligațiilor fiscale către bugetul consolidat al
statului. Starea de faliment a întreprinderii este „rezultatul managementului defectuos, fiind
legată de strategia financiară a întrepri nderii și de costul capitalului, u ltilizarea ineficientă a
capitalului conduce la apariția riscului de capital care se manifestă prin doua componente:
riscul de exploatare și riscul financiar, ambele dependente de fluctuația rentabilității la
variațiile volumului de activitate ”50.

50 Muntean M., (2013), Gestiune financiară: curs universitar, Editura Alma M ater, Bacău, p.134.

25
CAPITOLUL 2. S.C. PAMBAC S.A CADRUL ORGANIZATORIC AL
STUDIULUI ANALIZEI PERFORM ANȚEI ÎNTREPRINDERI I
2.1 Prezentarea generală

Societatea comercială PAMBAC S.A, cu sediul la Bacău, str. Calea Moineștiului, nr.
14, telefon, fax 0040234 513 096, având numărul de înregistrare la Registrul Comerțului
J04/70/1991 , codul de înregistrare fiscală RO950264. Este o societate cu un capital r omănesc
100%, capitalul social fiind vărsat integral, fiind în sumă de 23.606.060 RON.
Societatea comercială PAMBAC S.A a fost constituită prin H.G 1353/27.12.1990,
având formă juridică de societate pe acțiuni. Înființată în anul 1968, având ca obiect de
activitate fabricarea făinii și a specialităților de panificație, măcinișul grâului și porumbului.
În present, societatea are ca domeniu de activitate producerea și comercializarea
produselor de morărit, pastelor făinoase lungii și scurte, produsele de p anificație și
amelioratorilor. Societatea PAMBAC produce în present aproximativ 180 de produse din
următoarele categorii:
 făină de grâu de toate tipurile;
 paste făinoase lungi și scurte;
 mălai extra;
 produse de panificație: specialității de pâine feliată, cozonac, grisine, covrigi, produse
de patiserie;
 amelioratori complcși pentru panificație, premixuri.
SC PAMBAC SA are o gamă largă î n portofoliul său de produse profesionale și
categorii de produse de larg consum -retail, comercializate sub brandul de făi nă Grania lansat
în anul 2005, în 2006 brandul de paste făinoase Gata, în anul 2007 se lansează brandul de
paste făinoase din grâu dur, Flavora, în 2009 societatea lanseză brandul de retail Patishop în
sistem To Go, Pufunny este brandul de pufuleți lansat în 2010, iar în 2012 se lansează
brandul de paste făinoase K7.
O calitate a societății este „ îmbunătățirea conținuă a tehnologiilor de fabricație și baza
realizării unor produse de calitate superioară și cu un înalt nivel de siguranță în concordanță
exige nțele consumatorilor ”51.
Societatea Pambac are o importantă rețea de magazine în orașul Bacău care
funcționează sub brandul corporate. Magazinele sunt de prototip tradițional, care vând

51 http://documents.tips/documents/pambac -proiect -aef.html accesat în martie 2016 .

26
produse pentru întreaga familie. În prezent sunt 17 magazine și un sup ermarket aflate în zone
cu un vad comercial foarte bun.
În conformitatea cu declarația de misiune, ț elul SC Pambac SA este să devină
numărul unu la nivel național, pe profit sau de activitate și una dintre cele de mai succes
companii alimentare din estul Europei. Fundamentul economic al succesului SC Pambac SA
este reprezentat de orientarea către dezvoltarea continuă, creșterea și adaptarea permanentă pe
piețele pe care activează și consolidarea mărcilor aflate în portofoliu, în condiții de
profitabilitate și singuranța financiară.

2.2 Structura organizatorică

Structura organizatorică și funcțională a întreprinderii la S.C PAMBAC SA. Bacău
este formată din următoarele compartimente:
1. Conducerea generală:
– Adunarea Generala a Acționarilor;
– Consiliul de Administrație;
– Comitetul de Direcție format din:
o Manager;
o Director Comercial;
o Director Tehnic;
o Director Economic;
o Director Adninistrativ;
o Comisia de Cenzori.
2. Compartimentele din subordinea managerului:
– Direcția Comercială;
– Direcția Conducere – Dezvoltare – Producție;
– Direcția Financiar – Contabilă;
– Direcția Personal.
3. Activitățile funcționale de producție:
– Directorul Comercial are în subordine:
o Biroul vânzări – marketing;
o Biroul de aprovizionare;
o Căi ferate uzinale;

27
o Magazine de desfacere;
– Directorul Tehnic are în subordine:
o Compartimentul conducere, dezvoltare, produse noi;
o Biroul programare, pregătire, lansare, urmărire producție;
o Compartimentul CTC, laboratoare;
o Biroul mecano -energetic, investiții, protecția muncii, PSI;
o Secții de producție:
 Secția de pani ficație;
 Secția de panificație Pambac -Alinex;
 Secția de paste făinoase;
 Secția morărit;
 Atelierul de întreținere, mecano -energetic.
– Directorul Economic are în subordine:
o Biroul financiar – prețuri, casa, facturi, acțiuni;
o Biroul contabilitate;
o Compartiment ul control financiar intern.
– Directorul Administrativ are în subordine:
o Biroul personal, salarizare, protecție socială, juridic;
o Compartimentul administrativ, secretariat, pază, protocol;
o Compartimentul apărare civilă;
o Atelier autobază – transport.
Organigrama întreprinderii este prezentată în Anexa 1.

2.3 Organizarea și funcționarea compartimentului financiar – contabil

Conform articolului 1 din Legea Contabilității nr. 82/1991, societățiile, regiile
autonome, instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabili tatea proprie,
S.C PAMBAC S.A aplică reglementările contabile conform cu OMFP 1802/2014. Activitatea
financiar -contabilă este organizată în două birouri, respectiv, biroul financiar -prețuri și biroul
de contabilitate. Dir ectorul economic subordonează birourile și se asigură că sarcinile din
sfera de activitate sunt realizate în conformitate cu hotărârile Adunării Generale a
Acționarilor și Consiliul de Administrație, precum și cu normele legale în vigoare.

28
Evidența se co nduce pe secțiunile contabilității de salariați în cadrul celor două birouri
astfel:
– contabilitatea mijloacelor fixe se ține pe categorii, și pe fiecare gestiune în parte. Evidența
este ținută cu ajutorul calculatorului, unde se operează orice modificare intervenită în
mișcarea mijloacelor fixe, calculul lunar al amortizării furnizând toate informațiile necesare
de la punerea mijlocului fix în funcțiune și până la scoaterea din evidența contabilă;
– contabilitatea valorilor materiale , cum sunt: materii pr ime, materiale, obiecte de inventar,
ambalaje, combustibili, etc. se ține cantitativ -valoric pe fiecare gestiune la prețul de
cumpărare. Mărfurile în magazinele proprii se ține pe fiecare gestiune, valoric la prețul cu
amănuntul;
– contabilitatea cliențilo r și furnizorilor , celorlalte creanțe și obligații se ține pe fiecare
categorie și pe fiecare persoană juridică sau fizică;
– contabilitatea cheltuielilor se ține pe fiecare cheltuială după natura lor. De exemplu:
cheltuielile cu materiile prime și materia le, obiecte de inventar, energie și apă, cu salariile,
etc.;
– contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor și pe sectoarele de
activitate respectiv morărit, panificație, paste făinoase.
În contabilitate, înregistrarea operaț iunilor patrimoniale se face c ronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare î n
societate și sistemantic în conturi sintetice și analitice, cu ajutorul registrului jurnal și al cărții
mari (ȘAH) potri vit normelor emise în acest sens. Conturile de venituri și cheltuieli se închid
lunar prin contul de profit și pierdere, stabilind profitul obținut pe luna respective și pe total
perioadă cumulate la începutul anului. În cadrul societății se utilizează for ma de înregistrare
contabilă “maestru șah”.
Compartimentul financiar -contabil are următoarele atribuțiuni:
 răspunde de organizarea și funcționarea în bune condiții a contabilității valorilor de
patrimoniu;
 asigură efectuarea corectă și la timp a înregistr ărilor contabile privind fondurile fixe și
calculul amortizării acestora, mijloace circulante, cheltuieli de producție sau circulație
și calculul costurilor investițiilor, rezultatelor financiare;
 asigură respectarea cu strictețe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului
și ia toate măsurile legale pentru reintegrarea acestuia în cazul în care a fost păgubit;
 organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale, urmărește
definitivarea potrivit legii, a rezultatelor inven tarierii;

29
 întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice și cele analitice și
urmărește concordanța dintre acestea;
 prezintă spre aprobare Consiliului de Administrație bilanțul și raportul explicativ și
urmărește modul de aducere la înd eplinire a sarcinilor ce -i revin din procesul verbal
de analiză;
 participă la organizarea, perfecționarea sistemului informațional, aplică măsurile de
raționalizare simplificare a lucrărilor de evidență contabilă, de informatizare a
prelucrării datelor;
 asigură prin planul financiar fondurile necesare societății;
 efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor financiari privind producția marfă
vândută și încasată, veniturile, mijloacele circulante și alți indicatori economico –
financiari;
 răspunde de rea lizarea integrală și la timp a planului financiar propunând măsuri
eficiente de recuperare a pierderilor;
 răspunde de eliminarea imobilizărilor financaire;
 asigură plata la timp a sumelor care constituie obligația societății față de bugetul de
stat și alte obligații față de terți;
 urmărește și încasează toate facturile pentru produsele livrate;
 întocmește proiectul planului de finanțare -creditare a investițiilor și se ocupă de
celelalte operațiuni financiare în derularea investițiilor;
 urmărește permanent circulația documentelor de decontare cu banca și analizează
volumul facturilor neîncasate stabilind măsuri corespunzătoare pentru încasarea
acestora;
 organizează și îndrumă activitatea casieriei societății, luând măsuri de asigurare a
securității acesteia ;
 asigură stabilitatea prețurilor la produsele societății;
 analizează activitatea economico -financiară pe bază de bilanț, ia măsuri pentru
înlăturarea pierderilor;
 asigură decontarea documentelor personalului societății aflat în delegație;
 răspunde de modu l de stabilire a prețurilor și tarifelor, precum și de aplicarea
acestora;
 organizează și asigură evidența surselor de acoperire a mijloacelor cu care este dotată
unitatea în scopul desfășurării normale a activității;

30
 analizează permanent sursele proprii ș i împrumutate în vederea asigurării capacității
de plată a societății;
 întocmește documentațiile economico -financiare necesare în vederea obținerii de
împrumuturi bancare;
 urmărește ca efectuarea plăților să se facă pe baza actelor justificative legale;
 asigură respectarea prevederilor legale privind evidența avansurilor spre decontare și
justificarea lor;
 primește și verifică operațiunile înscrise în registrul de casă a tuturor operațiunilor
privind încasările și plățile efectuate în numerar.

2.4 Contabiliatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului
financiar

În țara noastră s -a optat pentru o contabilitate pe angajamente, înregistrarea
cheltuielilor în contabilitate se face în momentul consumării rezervelor indiferent de
momentul plății sau în momentul angajării cheltuielilor, iar înregistrearea în contabiliatate a
veniturilor se face în momentul facturării.

2.4.1 Sistemul de conturi

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se ține cu ajutorul conturilor din Clasa 6
„Conturi de cheltuieli”, iar contabiliatea veniturilor se realizează cu ajutorul conturilor din
Clasa 7 „ Conturi de venituri”. Conturile din clasa cheltuielilor și veniturilor se închid cu
ajutorul contului 121 „Profit sau pierdere” prin regularizarea soldurilor la finele exercițiului
financiar .
Pentru a se înregistra corect în contabilitate, cheltuielile după na tura și conținutul lor
economic, acestea sunt grupate pe grupe de conturi, respectiv subgrupe de conturi sintetice de
gradul I, eventual, gradul II pentru fiecare element de cheltuială în parte.
Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli așa cum este reglementată în Planul de
Conturi General conform OMFP 1802/2014, este următoarea:
 60 „Cheltuieli privind stocurile”

31
 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terți”
 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”
 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte”
 64 „Cheltuieli cu personalul”
 65 „Alte cheltuieli de exploatare”
 66 „C heltuieli financiare”
 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare”
 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”
Cu excepția contului 609 „Reduceri comerciale primite” din grupa 60 „Chelt uieli
privind stocurile”, conturile de cheltuieli au funcțiunea de activ. În debitul contului se
înregistrează ca o cheltuială efectuată, se pot credita în cursul perioadei doar în anumite
situații prevăzute în reglementările contabile, sodurile conturilor să se transfere în debitul
contului 121 „Profit sau pierdere”52.
În contabilitatea generală, veniturile din activitatea de exploatare sunt evidențiate
după natura lor , în planul general de conturi, sunt rezervate conturi corespunzătoare structurii
părții de venituri a Contul de profit și pierdere în grupe și subgrupe de conturi.
Structura pe grupe a conturilor de venituri conform OMFP 1802/2014 în Planul de
Conturi General este:
 70 „Cifra de afaceri netă”
 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”
 72 „Venituri din producția de imobilizări ”
 74 „Venituri din subvenții de exploatare”
 75 „Alte venituri din exploatare”
 76 „Venituri financiare”
 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”
Conturile de venituri se creditează cu veniturile obținute și se debitează, în situațiile
prevăzute în reglementările contabile, în cursul perioadei pentru ca la sfârșitul perioadei
soldul creditor să se transfer e asupra contului 121 „Profit sau pierdere”. Excepție de la regulă
o fac conturile 711 „Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse” și 712 „Veniturile
afernte costurilor serviciilor în curs de execuție”, conturi bifuncționale, soldul lor creditor
reprezentând o creștere a pr oducției/serviciilor stocate, i ar pe debit o descreștere a

52 Rotilă, A., (2015), Contabilitate financiară II – Note de curs, Bacău, p. 69.

32
producției/serviciilor stocate, soldul fiind înregistat în debitul sau creditul după caz în Contul
de profit și pierdere. Contul 709 „Reduceri comerciale acordate” face și el excepție de la
regulă, fiind un cont de activ, evidențiază reducerile acordate clienților ulterior facturării,
soldul se tranferă asupra contului de rezultate53.

2.4.2 Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni privind
cheltuielile și v eniturile întreprinderii

Pe parcursul lunii decembrie 2015 la S.C. PAMBAC S.A. Bacău au loc următoarele
operațiuni economice privind cheltuielile și veniturile firmei :
 Pe data 01.12.2015 , se înregistrează un bon fiscal reprezantând alimentarea de
combustibil în valoare de 133162,42 RON, TVA 24 % inclus, plata se face pe loc:

 Se înregistrează pe data de 01.12 .2015 pe baza facturii nr.12 unui institut de cercetări
pentru un studiu realizat în favoarea întreprinderii, valoarea stu diului fiind de 2000
lei, TVA 24 %:

53 Rotilă, A., (2015), op. cit., p.73. %
6022 Cheltuieli privind
combustibilii
4426 TVA deductibilă = 401.01 Furnizori 133162,42
101203,44
31958,98
401.01 Furnizori = 5311 Casa în lei 124536,00
401.01 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 8626,42
%
614 Cheltuieli cu studiile de
cercetările
4426 TVA deductibilă = 401.02 Furnizori 2480,00
2000,00
480,00

33
 Se înregistrează factura nr.11 de la firma de publicitate în valoare de 3000 lei , TVA
24%, pe data de 02.12.2015 :

 Pe data de 02.12.2015 , se înregistrează factura nr.9 de la întreprinderea SC Trans SRL
pentru transportul personalului unității, la și de la locul de muncă, în sumă de 4630
lei, TVA inclus:

 Pe data de 03.12.2015 , se vând produse promoționale pe bază facturi nr. 2 unui client
X, valoarea la preț de v ânzare de 1043140,07 RON, TVA 24 %, descărcându -se din
gestiune în valoare de 614576,99:

 Se înregistrează încasarea facturi nr.2 de la clientul X, prin virament bancar , pe data
de 03.12.2015 :
%
623 Cheltuieli de protocol,
reclamă și publicitate
4426 TVA deductibilă = 401.01 Furnizori 3720,00
3000,00
720,00
%
624 Cheltuieli cu transportul
de bunuri și materiale
4426 TVA deductibilă = 401.04 Furnizori 4630,00
3518,8 0
1111,2 0
4111 Clienți = %
707 V enituri din vânzarea
mărfurilor
4427 TVA colectată 1251768,09
1043140,07
250353,62
607 Cheltuieli privind
mărfurile = 371 Mărfuri 614576,99
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Cli enți 1251768,09

34
 Pe data de 04.12.2015, se înregistrează achiziția a 12 topuri de hârtie, 4 capsatoare,
pixuri, bibliorafturi în valoare de 353,36 RON, TVA 24 % inclus, pe baza bonului
fiscal:

 Se înregistrează anularea provizioanelor pentru garanții acordate clienților constituite
și neconsumate până la perioada 08.12.2015 prevăzută în contract în suma de 500 lei:

 Se primește și se achită factura nr.26 EON pe data de 10.12.2015 în valoare de
579689 ,86 RON, TVA 24 % inclus:

 Se plătesc pe data de 11.12.2015 cheltuielile cu întreținerea a spațiilor închiriate
pentru birouri pentru luna precedentă în valoare de 3989,40 RON, fără TVA:

 Pe 12.12.2015 se înregistrează vânzarea unui pachet de acțiuni la bursă la o valoare
nominală de 600 lei, iar prețul de vânzare fiind de 660 lei:

%
604 Cheltuieli privind
materiale nestocate
4426 TVA deductibilă = 401.0 5 Furnizori 353,36
268,55
84,81
401.01 Furnizori = 5311 Casa în lei 124536,00
1512 Provizioane pentru
garanții acordate clienților = 7812 Venituri din
provizioane 500,00
%
605 Cheltuieli privind energia
și apa
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 579689,86
440564,29
139125,57
611 Cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile = 5311 Casa în lei 3989,40

35

 Se înregistează dobânzile de plătit pentru creditele de trezorărie, în valoare de 5000
lei, pe data de 15.12.2015 :

 Se livrează pe 16.12.2015 un lot de produse finite cu factura nr. 25 în valoare de
80000 lei, TVA 24 %:

 Se înregistrează totalul salariilor brute lunare, conform statelor de salarii, pe data de
16.12.2015 în valoare de 10000 lei :

 Pe data de 17.12.2015 s e înregistrează pe baza facturi nr. 18 vânzarea produselor
semifabricate în valoare de 68000 lei, TVA 24 %:
5121 Conturi la bănci în lei = %
508 Alte investiții pe termen
scurt și creanțe asimilate
7642 Câștiguri din investiții
pe termen scut cedate 660,00
600,00

60,00
666 Cheltuieli privind
dobânzile = 5186 Dobânzi de plătit 5000,00
4111 Clienți = %
7015 Venituri din vânzarea
produselor finite
4427 TVA colectată 99200,00
80000,00
19200,00
641 Cheltuileli cu salariile
personalului = 421 Personal – salarii
datorate 10000,00
4111 Clienți = %
702 Venituri din vânzarea
semifabricatelor
4427 TVA colectată 8432 0,00
68000,00
1632 0,00

36
 Un furnizor, deținător al biletului la ordin, pe 18.12.2015 solicită achitarea înainte de
scadență a contravalori efectului de comerț în sumă de 60000 lei, beneficiind de un
scont de 12%:

 Un salariat vine și predă pe 19.12.2015 la departamentul contabilitate un ordin de
deplasare care cuprinde: un avans primit î n numerar în sumă de 1200 lei, din care 600
lei pentru cazarea, diurna reprezentănd 400 lei și 200 lei transportul:

 Se calculează , pe data de 21.12.2015 subvenția de primit de la bugetul statului pentru
achiziția de materii prime in valoare de 16000 lei:

 Se primește și se plătește factura nr. 6 pe data de 22.12.2015, de la furnizorul de
mărfuri din UE, în sumă de 15299,77 Euro, la un curs de 1 Euro= 4,50 lei, re spectiv 1
Euro= 4,20 lei, TVA 24 % :

403 Efecte de p lătit = %
5121 Conturi la bănci în lei
767 Venituri din sconturi
obținute 60000,00
52800,00
7200,00
625 Cheltuieli cu deplasări,
detașări și transferări = 542 Avansuri de trezorărie 1000,00
5311 Casa în lei = 542 Avansuri de trezorărie 200,00
4451 Subvenții guvernamentale = 7412 Venituri din subvenții
de exploatare pentru materii
prime si materiale 16000,00
%
371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 85372,72
68848,97(15299,77* 4,50)
16523,75

37

 Din extrasul de cont de la BCR rezultă reținerea de către bancă, din contul societății
reprezentând comisione pentru serviciile efectuate în cursul perioadei de gestiune în
valoare de 1200 lei , pe 22.12.2015 :

 Se înregistrează pe 22.12.2015, contribuția la asigurările sociale de stat pentru
condițiile normale de muncă(80000 * 15,8% = 12640), precum și contr ibuția pentru
accidente și boli profesionale(80000 * 0,5 = 400), în sumă totală de 13040 lei:

 Regularizarea TVA
D TVA deductibilă C D TVA colectată C
4426 4427
31958,98 250353,62
480,00 19200,00
720,00 1632 0,00
1111,2 0
84,81
139125,57
16532,75

190013,31 285873,62

401 Furnizori = 5124 Conturi la
bănci în valută 64259,03(15299,77*4,20)
401 Furnizori = 7412 Venituri din diferențe
de curs valutar 21113,69
627 Cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilate = 5311 Casa în lei 1200,00
6451 Cheltuieli privind
contribuția unități i la
asigurările sociale = 4311 Contribuția unității la
asigurările sociale 13040,00

38
Sf D 4426: 158.336,91 TVA 4426 < TVA 4427 TVA de plată = 95860,31 lei
Sf C 4427: 238.228,02

2.4.3 Determinarea și înregistrarea în contabilitate a rezultatului
exercițiului financiar

La sfârșitul exercițiului financi ar se închid conturile de venituri și cheltuieli cu
ajutorul contului 121 Profit sau pierdere , determinându -se rezultatul burt, rezultatul
impozabil, impozitul pe profit și ulterior rezultatul net.

 Închiderea conturilor de cheltuieli:
4427 TVA colectată = %
4426 TVA deductibilă
4423 TVA de plată 285873,62
190013,31
95860,31
121 Profit sau pierdere = %
6022
604
605
607
611
614
623
624
625
627
641
6451
666 1199361,47
101203,44
268,55
440564,29
614576,99
3989,40
2000,00
3000,00
3518,80
1000,00
1200,00
10000,00
13040,00
5000,00

39
 Închiderea conturilor de venituri:

 Calcul ul impozitului pe profit :
Rezultatul contabil brut = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul contabil brut = 1.236.013,76 – 1.199.361,47
Rezultatul contabil brut = 36.652,29 lei.
Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Venituri
neimpozabile
Rezultatul impozabil = 36.652,29 + 3.000 = 39.652,29
Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil * 16%
Impozitul pe profit = 39.652,29 * 16% = 6.344,37
Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit
Rezultatul net = 36.652,29 – 6.344,37 = 30.307,92 lei

 Înregistrarea impozitului pe profit:

 Închiderea contului de cheltuiali cu impozitul pe profit:
%
7015
702
707
7412
7642
765
767
7812 = 121 Profit sau pierdere 1236013,76
80000,00
68000,00
1043140,07
16000,00
60,00
21113,69
7200,00
500,00
691 Cheltuieli cu impozitul pe
profit = 4411 Impozit pe profit 6.344,37
121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe
profit 30307,92

40
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA
PERFORMANȚEI ȘI A RISCURILOR LA S.C. PAMBAC S.A .

3.1 Analiza structurală a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere

Rezultatele obținute prezentate și recunoscute în contul de profit și pierdere reprezintă
o abordare a performanței întreprinderii pe baza rentabilității . Conform structurii contului de
profit și pierdere sunt determinate următoarele marje de rentabilitate54:
 Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli din expoatare
 Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
 Rezultatul brut al exercițiului = Venituri totale – Cheltuieli totale
 Rezultat net al exercițiului = Rezultatul brut al exercițiului – Impozit pe profit

Marjele de rentabilitate preluate din contul de profit și pierdere al S.C. PAMBAC
S.A. sunt reprezenta te în tabelul 3.1 .

Tabelul 3.1 Analiza marjelor de rentabilitate
Denumie indicator 2012 2013 2014
Venituri din exploatare 157,117,028.00 170,875,187.00 198,516,774.00
Abatere – 13,758,159.00 27,641,587.00
Indici – 108.76% 116.18%
Cheltuieli din exploatare 155,551,372.00 168,217,848.00 188,105,679.00
Abatere – 12,666,476.00 19,887,831.00
Indici – 108.14% 111.82%
Rezultat din exploatare (Rexp) 1,565,656.00 2,657,339.00 10,411,095.00
Abatere – 1,091,683.00 7,753,756.00
Indici – 169.73% 391.79%
Venituri financiare 1,564,710.00 687,063.00 51,988.00
Abatere – -877,647.00 -635,075.00
Indici – 43.91% 7.57%
Cheltuieli financiare 2,471,274.00 2,982,867.00 3,003,942.00
Abatere – 511,593.00 21,075.00
Indici – 120.70% 100.71%

54 Muntean, M., Solomon, D.C., op. cit., p.168.

41
Denumie indicator 2012 2013 2014
Rezultat financiar (Rfin) -906,564.00 -2,295,804.00 -2,951,954.00
Abatere – -1,389,240.00 -656,150.00
Indici – 253.24% 128.58%
Ritm de creștere – 153.24% 28.58%
Rezultat brut (Rbr) 659,092.00 361,535.00 7,459,141.00
Abatere – -297,557.00 7,097,606.00
Indici – 54.85% 2063.19%
Impozitul pe profit (Ip) 115,342.00 284,583.00 958,354.00
Abatere – 169,241.00 673,771.00
Indici – 246.73% 336.76%
Rezultat net (Rn) 543,750.00 76,952.00 6,500,787.00
Abatere – -466,798.00 6,423,835.00
Indici – 14.15% 8447.85%
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Sugestiv, evoluția marjelor de rentabilitate la S.C. PAMBAC S.A. este prezentată în
figura 3.2.

Figura 3.2. Evoluția marjelor de rentabilitate
Sursă: Prelucrare proprie
Rezultatul din exploatare este profit în perioada analizată, înregistr ând o evoluție
ascedentă. În anul 2012 rezultatul din exploatare înregi strează un nivel minim de 1.565. 656
lei, pentru ca în anul 2014 sa atingă u n nivel maxim de 10.411.095 lei, în creștere cu
7.753. 756 lei față de anul precedent. Evoluția favorabilă se datorează creșterii veniturilor din
exploatare mai mult decât creșterea cheltuielilor din exploatare .
-4,000,000.00-2,000,000.000.002,000,000.004,000,000.006,000,000.008,000,000.0010,000,000.0012,000,000.00
2012 2013 2014
Rezultat din exploatare
(Rexp)1,565,656.00 2,657,339.00 10,411,095.00
Rezultat financiar
(Rfin)-906,564.00 -2,295,804.00 -2,951,954.00
Rezultat brut (Rbr) 659,092.00 361,535.00 7,459,141.00
Rezultat net (Rn) 543,750.00 76,952.00 6,500,787.00

42
Rezultatul financiar este pierdere pe toa tă perioada analizată care se accentuează de
la -906.564 lei în anul 2012 la – 2.951. 954 lei în anul 2014 . Situați a nefavorabilă se datorează
scăderii accentuate a veniturilor financiare în raport cu creșterea cheltuielilor financiare.
Rezultatul brut prezintă o evoluție fluctu antă. În anul 2012 este de 659. 092l lei, în
anul 2013 rezultatul scade la 361. 535 lei ,pentru ca în ultimul an de analiză să atingă nivelul
maxim de 7.459. 141 lei. Situația favorabilă din ultimul an se datorează creșterii veniturilor
totale într -un ritm mai accentuat decât creșterea cheltuielilor totale.
Rezultatul net în anul 2013 înreg istrează o valoare minimă de 76.952 lei în scădere
cu 466. 798 lei față de anul precedent (de la 543.750 lei la 76. 952 lei) pentru ca în ultimul an,
respectiv 2014, să înregistreze o creștere de 6 .423. 835 lei față de 2013, ajungând la
6.500. 787 lei datorită evoluției favorabile a rezultatului brut a cărui creștere este mai mare
decât creșterea impozitul ui pe profit.

3.2 Analiza rezultatului din exploatare după destinația che ltuielilor

În cazul societății analizate, d atele necesare analizei rezultatului din exploatare după
destinația cheltuielilor, este prezentat în tabelul 3.2 .

Tabelul 3.2. Analiza rezultatului din exploatare după destinația cheltuielilor de exploatare
Denumire indicator 2012 2013 2014
1. Cifra de afaceri netă 119,977,880 152,149,704 171,316,469
2. Costul bunurilor vândute și al
serviciilor prestate (3+4+5) 99,892,698 128,983,488 139,195,227
3. Cheltuielile activității de bază 97,069,323 125,437,954 127,636,918
4. Cheltuielile activității auxiliare 1,358,079 1,213,383 1,142,608
5. Cheltuielile indirecte de producție 1,465,296 2,332,151 10,415,701
6. Rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri nete (1 -2) 20,085,182 23,166,216 32,121,242
7. Cheltuieli de desfacere 11,773,921 11,514,207 12,610,707
8. Cheltuieli generale de administrație 6,778,750 9,083,337 9,165,431
9. Alte venituri din exploatare 33,145 88,667 65,991
10. Rezultatul din exploatare (6 -7-8+9) 1,565,656 2,657,339 10,411,095
Abateri – 1,091,683 7,753,756
Indici – 169.73% 391.79%
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

43
Rezultatul din exploatare crește în perioada analizată datorită influenței factorilor :
rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete, cheltuielilor generale de administrație și alte
venituri din exploatare. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete are o evoluție favorabilă,
înregistrând creșteri de la o perioadă la alta, determinând creșterea rezultatului din exploatare.

3.3 Analiza factorială a rezultatului d in exploatare

Analiza factorială a rezultatului din exploatare se realizează pe baza modelului de
calcul:
Rexp = Vexp · ̅
unde, Rexp = rezultatul din exploatare;
Vexp = venituri din exploatare;
̅ = rezultat din exploatare la un leu venituri din exploatare.

Datele necesare analizei factoriale a profitului din exploatare sunt prezentate în
tabelul 3.3.

Tabelul 3.3 Indicatori privind analiza factorială a profitului din exploatare
Denumire indicator 2013 2014
Venituri din exploatare 170,875,187 198,516,774
Abateri 13,758,159 27,641,587
Indici 108.76% 116.18%
Profit din expoatare la un leu venituri din exploatare 0.016 0.052
Abateri 0.006 0.037
Indici 156.06% 337.23%
Rezultat din exploatare 2,657,339 10,411,095
Abateri 1,091,683 7,753,756
Indici 169.73% 391.79%
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Analiza factorială a indicatorului rezultatului din exploatare presupune parcurgerea etapelor:
1. Modificarea totală a rezultatului din exploatare :
ΔRexp = – = · ̅ – · ̅
ΔRexp = ( 198,516,774.00 · 0.052) – (170,875,187.00 · 0.016)
ΔRexp = 10,322,872.25 – 2,734,002.99 = 7,588,869.26 lei

44
2. Descompunerea pe fac tori de influență: ΔRexp = ( ) + ( )̅̅̅
3. Măsurarea influnțelor factorilor asupra variației rezultatului din exploatare
3.1 influența modificării veniturilor din exploatare :
( ) · ̅ – · ̅
( ) = (198,516,774.00 · 0.016) – (170,875,187.00 · 0.016)
( ) 3,76,268.38 – 2,734,002.99 = 442,265.39 lei
3.2 influența modificării profit ului mediu la un leu venituri din exploatare :
( )̅̅̅ · ̅ – · ̅
( )̅̅̅ (198,516,774.00 · 0.052) – (198,516,774.00 · 0.016)
( )̅̅̅ 10,322,872.25 – 3,176,268.38 = 7,146,603.87 lei

La S.C. PAMBAC S.A rezultatul din exploatare a crescut cu 7,588,869.26 lei în anul
2014 față de anul 2013, evoluție favorabilă care se datorează influe nței următorilor factori :
– venituri le din exploatare au crescut cu 27.641.587 lei în anul 2014 față de anul 2013
(de la 170.875.187 lei la 198.516.774 lei), respectiv cu 16,18% și au determinat
creșterea profitul ui din exploatare cu 442,265.39 lei, influență favorabilă;
– profit ul mediu din exploatare la un leu venituri din exploatare a crescut cu 0,037 (de
la 0,016 în anul 2013 la 0,052 în anul 2014) aspect ce a condus la creșterea
rezultatului din exploatare cu 7,146,603.87 lei lei, influență favorabilă .

3.4 Analiza ratelor de rentabilitate
3.4.1 Analiza ratei rentabilității comerciale

Rata rentabilității comerciale se determină cu ajutorul relației de calcul :
Rv =
·100
Datele necesare analizei ratei rentabilității comerciale la S.C. PAMBAC S.A. sunt
prezentate în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4 Determinarea ratei rentabilității comerciale la S.C. PAMBAC S.A.
Indicatori UM 2012 2013 2014
Rezultatul aferent cifrei de afaceri Lei 20.085.182 23.166.216 32.121.242
Abateri Lei – 3.081.034 8.955.026
Indici % – 115,34 138,66

45
Indicatori UM 2012 2013 2014
Cifra de afaceri Lei 199.977.880 152.149.704 171.316.469
Abateri Lei – – 47.828.176 19.166.765
Indici % – 76,08 112,60
Rata rentabilitații comerciale % 10,04 15,23 18,75
Abateri Lei – 5,18 3,52
Indici % – 151,60 123,14
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Sugestiv, evoluția analizei ratei rentabilității comerciale la S.C. PAMBAC în perioada
2012 -2014 se prezintă în figura 3.3.

Figura 3.3 Evoluția analizei ratei rentabilității comerciale la S.C PAMBAC S.A
Sursă: Contribuție proprie

Rata rentabilității comerciale a societății S.C PAMBAC S.A prezintă o evoluție
ascendentă în perioada analizată. În anul 2012 rata atinge nivelul minim de 10,04%, pentru ca
în anul 2014 aceasta să ajungă la 18,75% în creștere cu 23,14% față de anul 2013 când
nivelul său este de 15,23%. Evoluția favorabilă a ratei rentabilității comerciale în anul 2013
se datorează creșterii rezultatului aferent cifr ei de afaceri cu 15,34% în condițiile diminuării
cifrei de afaceri cu 23,98%, iar în anul 2014 ritmul de creștere al rezultatului aferent cifrei de
afaceri (de 38,66%) depășește ritmul de creștere al cifrei de afaceri (de 12,60%) ceea ce
reflectă o creșter e a rentabilității vânzărilor, societatea înregistrând profit aferent cifrei de
afaceri și nu pierdere.
10.04 15.23 18.75
– 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00 20.00
2012 2013 2014

46
3.4.2 Analiza ratei rentabilității resurselor consumate

Modelul de calcul al ratei rentabilității resurselor consumate este:
Rc=
·100
Datele necesare analizei ratei rentabilității resurselor consumate la S.C. PAMBAC
S.A. sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5 Determinarea ratei rentabilității resurselor consumate la S.C. PAMBAC S.A.
Indicatori UM 2012 2013 2014
Rezultatul aferent cifrei de afaceri Lei 20.085.182 23.166.216 32.121.242
Abateri Lei – 3.081.034 8.955.026
Indici % – 115,34 138,66
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Lei 179.892.698 128.983.488 139.195.227
Abateri Lei – -50.909.210 10.211.739
Indici % – 71,70 107,92
Rata rentabilității resurselor
consummate % 11,17 17,96 23,08
Abateri Lei – 6,80 5,12
Indici % – 160,86 128,48
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Reprezentarea grafică a evoluție analizei ratei rentabilității resurselor consumate este
prezentată sugestiv în figura 3.4.

Figura 3.4 Evoluția analizei ratei rentabilității resurselor consumate la S.C. PAMBAC S.A
Sursă: Prelucrare pr oprie 11.17 17.96 23.08
– 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
2012 2013 2014

47

Rata rentabilității resurselor consumate înregistrează o evoluție ascendentă în
perioada analizată astfel: în anul 2012 nivelul acesteia este de 11,17% pentru ca în anul 2013
să crească la 17,96%, iar în 2014 să atingă nivelul maxim de 23,08%, înregistrând o creștere
de 5,12% față de anul precedent. Evoluția fa vorabilă a ratei rentabilității resurselor
consumate în anul 2014 se datorează creșterii rezultatului aferent cifrei de afaceri într -un ritm
mai accentuat decât cel al creșterii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.

3.4.3 Analiza ratei rentabilității economice

Rata rentabilității economice se determină pe baza relației de calcul:

∙ 100

Datele necesare analizei ratei rentabilității economice la S.C. PAMBAC S.A. sunt
prezentate în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6 Determinarea ratei rentabilității economice la S.C. PAMBAC S.A.
Indicatori UM 2012 2013 2014
Rezultatul brut Lei 659.092 361.535 7.459.141
Abateri Lei – -297.557 7.097.606
Indici % – 54,85 2.063,19
Active totale Lei 81.960.744 123.579.987 103.268.722
Abateri Lei – 41.619.243 -20.311.265
Indici % – 150,78 83,56
Rata rentabilității economice % 0,80 0,29 7,22
Abateri Lei – -0,512 6,930
Indici % – 36,38 2468,97
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Grafic, evoluția analizei ratei rentabilității economice este prezentată în figura 3.5.

48

Figura 3.5 Evoluția analizei ratei rentabilității economice la S.C PAMBAC S.A
Sursă: Prelucrare proprie

În perioada analizată, rata rentabilității economice înregistrează valori fluctuante. În
anul 2012 aceasta este de 0,80%, în anul 2013 rata scade înregistrând valoarea minimă de
0,29% pentru că în anul 2014 să înregistreze o creștere semnificativă, aceasta atingând
nivelul maxim de 7,22%. Evoluția favorabil ă din ultimul an se datorează creșterii rezultatului
brut în condițiile redu cerii valorii activelor totale.

3.4.4 Analiza ratei rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare se determină cu ajutorul relației de calcul :

∙ 100
Datele necesare analizei ratei rentabilității financiare la S.C. PAMBAC S.A. sunt
prezentate în tabelul 3.7

Tabelul 3.7 Determinarea ratei rentabilității financiare la S.C. PAMBAC S.A.
Indicatori UM 2012 2013 2014
Rezultatul net lei 543.750 76.952 6.500.787
Abateri lei – -466.798 6.423.835
Indici % – 14,15 8.447,8
Capitalurile proprii lei 42.108.007 35.820.870 42.407.291
Abateri lei – – 6.287.137 6.586.421
Indici % – 85,07 118,39 0.80
0.29 7.22
– 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00
2012 2013 2014

49
Indicatori UM 2012 2013 2014
Rata rentabilității financiare % 1,29 0,21 15,33
Abateri lei – -1,08 15,11
Indici % – 16,64 7135,78
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Grafic, evoluția analizei ratei rentabilității financiare este reprezentată în figura 3.6

Figura 3.6 Evoluția ratei rentabilității financiare la S.C. PAMBAC S.A
Sursă: Prelucrare proprie

S.C PAMBAC S.A înregistrează în perioada 2012 -2013 niveluri reduse ale ratei
rentabilității financiare. În anul 2013 rata rentabilității financiare scade față de anul precedent
cu 1,08% (de la 1,29% în 2012 la 0,21% în 2013), pentru ca în ultimul an luat în studiu
evoluția să fie una favorabilă, rata rentabilității financiare atingând un nivel maxim de
15,33%. Scăderea rezultatului net în anul 2013 față de 2012 a fost cauza diminuării
rentabilității capitalurilor proprii ale întreprinderii. În anul 2014 se înregistrează o creștere a
ratei rentabilității capitalurilor proprii ale întreprinderii cu 15,11% datorită evoluției
favorabile a rezultatului net al cărui ritm de creștere devansează ritmul de cr eștere al
capitalurilor proprii.

3.5 Analiza riscurilor întreprinderii

În orice moment, activitatea întreprinderii este supusa riscului. În general, riscul
exprimă un eveniment nedorit să se producă. O întreprindere poate depăși mai ușor sau mai
greu riscurile în funcție de gravitatea lor, de modul în care societatea este poz iționată pe 1.29 0.21 15.33
– 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00
2012 2013 2014

50
piață, de situația economică și financiară, domeniul de activitate, de managementul firmei și
de climatul economic și geopolitic. Orice societate la un moment dat este supusă riscului, însă
diferă de la caz la caz.

3.5.1 Analiza riscului de ex ploatare

Analiza riscului de exploatare se realizează pe baza coeficientului levierului de
exploatare care se determină cu ajutorul următoarei relații de calcul :

CLE =

=
=

Datele necesare analizei riscului de exploatare se regăsesc în tabelul 3.8.

Tabelul 3.8 Calculul coeficientului levierului de exploatare (CLE)
Indicatori 2012 2013 2014
1. Cifra de afaceri totală (CAt) 120011025 152238371 171382460
2. Cheltuieli de exploatare (Chexp) 155551372 168217848 188105679
3. Cheltuieli variabile (CV) 131868104 139627613 157547531
4. Marja cheltuielilor variabile (Mcv) (1 -3) -11857079 12610758 13834929
5. Rezultat din exploatare (Rexp) 1565656 2657339 10411095
6. Cheltuieli fixe (Cf) 18698151 28591035 31364600
7. Rexp+ Cf (5+6) 20263807 31248374 41775695
Coeficientul levierului de exploatare (CLE)
(4/5 sau 7/5) -7.57 4.75 1.33
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Reprezentarea grafică a evoluției coeficientului levierului de exploatare redată în
figura 3.7.

51

Figura 3.7 Evoluția coeficientului levierului de exploatare
Sursă: Prelucrare proprie

Coeficientul levierului de exploatare prezintă o evoluție oscilantă la S.C PAMBAC
S.A înregistrând creșteri în perioada 2012 -2013 de la -7,57 la 4,75 pentru ca în 2014 să scada
la 1,33 atingând un nivel minim. Riscul de exploatare cel mai ridicat la care întreprinderea
este supusă se manifestă în anul 2013 când valoarea coeficientului levie rului de exploatare
este maximă, ceea ce demonstrează sensibilitatea crescută a rezultatulu i din exploatare cu
1091683 lei , respectiv cu 1,70% față de evoluția cifrei de afaceri. Scăderea valori
coeficientului în anul 2014 arată reducerea dependenței rezu ltatului din exploatarede cifra de
afaceri totală, în consecință r educerea ricului de exploatare.

3.5.2 Analiza riscului financiar

Pentru analiza riscului financiar la S.C PAMBAC S.A se uitilizaeză efectul de levier
financiar care ”exprimă impactul îndatorării asupra capitalului propriu al entității, proporția
dintre finanțările externe si cele interne”55.
Datele referitoare la analiza riscului financiar la S.C PAMBAC S. A sunt prezentate în
tabelul 3.9 .

55 Morariu, A., Crecană, C., D., (2009), Impactul performanței econmice asupra poziției financiare, Audit
Financiar, nr. 5, Editura Camera Auditorilo Financiari din România (CAFR), București, p.40. 2012 2013 2014
Coeficientul levierului de
exploatare (CLE) (4/5 sau
7/5)-7.57 4.75 1.33-10.00-8.00-6.00-4.00-2.000.002.004.006.00Coeficientul levierului de exploatare

52
Tabelul 3.9 Analia corelației dintre rentabilitatea economică și rentabilitatea financiară la S.C.
PAMBAC S.A.
Denumire indicatori 2012 2013 2014
Rata rentabilității financiare 1,29% 0,21% 15,33%
Abateri – -1,08% 15,12%
Ritm de creștere – – 83,72 7.200
Rata rentabilității economice 0,80% 0,29% 7,22%
Abateri – -0,51% 6,93%
Ritm de creștere – – 63,75 2.389,66
Capitaluri proprii 42.108.007 35.820.870 42.407.291
Abateri – – 6.287.137 6.586.421
Ritm de creștere – – 14,93 18,39
Activul total 81.960.740 123.579.987 103.268.722
Abateri – 41.619.247 – 20.311.265
Ritm de creștere – 50,78 – 16,44
Datorii 39.852.733 87.759.117 60.861.431
Abateri – 47.906.384 -26.897.686
Ritm de creștere – 120,21 – 30,65
Levier financiar (D/Cp) -grad de îndatorare 0,946 2,450 1,435
Abateri – 1,504 -1,015
Ritm de creștere – 158,86 -41,42
Efectul levierului financiar 0,49% -0,08% 8,11%
Abateri – -0,57% 8,19%
Ritm de creștere – – 100,16 – 201,38
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Evoluția corelației rentabilitate economică – rentabilitate financiară la S.C PAMBAC
S.A este rep rezentată sugestiv în figura 3.8 .

53

Figura 3.8 Evoluția corelației rentabilitate economică -rentabilitate financiară
Sursă: Prelucrare proprie

Analizând datele din tabelul 3.9 se desprind următoarele concluzii:
 rata rentabilității financiare la S.C. PAMBAC S.A. a fost superioară ratei rentabilității
economice în anul 2012 și 2014, totodată rentabilitatea economică este superioară
ratei dobânzii, respectiv a costului îndatorării;
 efectul levierului financiar scade în anul 2013 față de anul 2012 cu 0,57% de la 0,49%
în 2012 la 0,08 în 2013 iar în ultimul an evoluția sa este una favorabilă, efectul
levierului financiar atingând nivelul maxim de 8,11% ;
 analizând evoluția levierului financiar se poate constata că riscul financiar la S.C.
PAMBAC S.A. este minor, în anul 2014 societatea nu este supusă riscului financiar;
 creșterea datoriilor totale din anul 2013 a avut ca efect creșterea levierului financ iar
care a potențat rentabilitatea financiară devansând astfel rata rentabilității economice.

3.5.3 Analiza riscului de faliment

Analiza riscului de faliment la S.C.PAMBAC S.A. Bacău s -a realizat după modelul
Robu – Mironiuc care a fost fundamentat în anul 2012 și este reprezentată prin funcția
discriminant „ ” astfel:
= 0,333 – 0,012 * LF + 0,525 * RAF + 0,027 * RRF – 0,425 * RIG – 0,126 * RMNE +
3,573 * ROA – 0,663 * RPDF + 0,022 * RLI
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%
2012 2013 2014Rata rentabilității
financiare
Rata rentabilității
economice

54
Semnificația variabilelor independente utilizate în modelul Robu -Mironiu c este
prezentată în tabelul 3.10 .

Tabelul 3.10 Semnificația variabilelor independente utilizate în modelul Robu -Mironiuc
Indicatori Formula de calcul Coeficienții funcției
Levier financiar (LF)

-0,012
Rata autonomiei financiare
(RAF)
0,525
Rata rentabilității financiare
– calculată pe baza
rezultatului brut al
exercitiului(RRF)
0,027
Rata îndatorări globale (RIG)
-0,425
Rata marjei nete de
exploatare (RMNE)
-0,126
Rata rentabilității activului
total (ROA)
3,573
Rata prelevării datoriilor
financiare (RPDF)
-0,663
Rata lichidității imediate
(RLI)
0,022
(Constanta) 0,3333
Sursă: Robu,M. -A., Mironiuc, M., Robu, I. -B.,(2012), p.18.

Datele necesare analizei riscului de faliment la S.C PAMBAC S.A după modelul
Robu -Mironiuc sun t prezentate în tabelul 3.11.

55
Tabelul 3.11 Calculul funcției – scor Z – modelul Robu – Mironiuc
Indicatori 2012 2013 2014 Coeficienți
Datorii 39852733 87759117 60861431
Capitalul propriu 42108007 35820870 42407291
Activ total 81960740 123579987 103268722
Rezultat brut 659092 361535 7459141
Rezultat net 54375 76952 6500787
Cheltuieli financiare 2471274 2982867 3003942
Active de trezorerie 3502006 -3110806 5003422
Cifra de afaceri 199977880 152149704 171316469
Datorii curente 3502006 2574550 9402688
Levier financiar 0.946 2.450 1.435 -0.012
Rata autonomiei financiare 0.514 0.290 0.411 0.525
Rata rentabilității financiare 0.016 0.010 0.176 0.027
Rata îndatorări globale 0.486 0.710 0.589 -0.425
Rata marjei nete de exploatare 0.000 0.001 0.038 -0.126
Rata rentabilității activului
total 0.008 0.003 0.072 3.573
Rata prelevării datoriilor
financiare 0.012 0.020 0.018 -0.663
Rata lichidității imediate 1.000 -1.208 0.532 0.022
Constanta 0.333 0.333 0.333
Funcția scor modelul Robu –
Mironiuc 0.428 0.125 0.539
Scor minim 0.6 0.6 0.6
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de S.C. PAMBAC S.A. Bacău

Evoluția analizei riscului de faliment după modelul R obu – Mironiuc este prezentată
sugestiv în figura 3.8 .

56

Figura 3.9 Evoluția riscului de failment după modelul Robu – Mironiuc
Sursă: Prelucrare proprie

Valoarea funcției scor (0 ≤ ≤ 0,6) evidențiază posibilitatea unui risc de faliment
mediu. Rata rentabilității activului total are ponderea cea mai mare de influență asupra
evoluției riscului de faliment, înregistrează în anul 2013 o valoare scăzută față de perioada
analizată, întreprinderea trebuie să ia măsuri asupra diminuări cheltuielilor și creșterea
veniturilor cu efecte directe asupra creșterii performanței financiare. Evoluția prognozată a
riscului de faliment este influențată si de rata autonomiei financiare în mod direct și pozitv.
2012 2013 2014
Scor minim 0.6 0.6 0.6
Funcția scor modelul
Robu – Mironiuc 0.428 0.125 0.53900.10.20.30.40.50.60.7

57
CAPITOLUL 4. POSIBILITĂȚII DE PERFECȚIONARE A
ANALIZEI PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII PRIN
INFORMATIZAREA ACESTEIA

4.1 Delimitări conceptuale privind sistemul informatic

Informatizarea analizei performanței întreprinderi prin posibilitatea de perfecționare
are a bază un sistem software integrat. Întreprin derea urmărește întotdeauna să își mențină
poziția pe piață cât mai mult și deaceea apelează la aplicații informatice de calitate, fie
personalizate sau integrate.
Sistemul reprezintă „o entitate alcătuită din două sau mai multe componente sau
subsisteme, care interacționează între ele pentru atingerea unui scop (obiectiv) ”56.
Sistemul informațional poate fi definit ca „un ansamblu de oameni, echipamente,
software, procese și date destinate să furnizeze informații active sistemului decizional,
informații n ecesare în elaborarea de soluții pentru problemele cu care se confruntă managerii
agenților economici. Sistemul informațional face legătura între sistemul de conducere și
sistemul condus și este subordonat sistemului de conducere. Sistemul informatic este o parte a
sistemului informațional, care cuprinde culegerea, prelucrarea și transmiterea automată a
datelor și informațiilor din cadrul sistemului informațional”57.
Un sistem informațional trebuie să permită:
 introducerea datelor;
 prelucrarea acestora cu scopul de a le transforma în informații;
 extragerea informațiilor;
 stocarea documentelor;
 controlul eficienței sistemului.
Sistemul informatic include:
– ansamblul informațiilor interne și externe, formale sau informale utilizate în cadrul
fiecărei societăți , precum și datele care au stat la baza obținerii lor;
– software -ul necesar procesării datelor și furnizării informațiilor în cadrul organizației;
– procedurile și tehnicile de obținere și de transmitere a informațiilor;

56 Adam, R., ( 2007 ), Sisteme informatice de gestiune – note de curs ,Universitatea „Vasile Alecsandri ” din
Bacău, p. 4.
57 Nechita, E., (2006), Bazele Tehnologiei Informației – Suport de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din
Bacău, p. 45

58
– platforma hardware necesară prelucră rii datelor și obținerii informațiilor;
– personalul calificat în culegerea, transmiterea, stocarea și prelucrarea datelor.
Obiectivele sistemului informațional vizează eficientizarea prelucrării datelor, prin
creșterea volumului de date prelucrate și prin reducerea timpului de răspuns și a nivelului
cheltuielilor generate de sistemul informațional. Performanțele sistemului se măsoară prin
volumul maxim de date exprimat în caractere prelucrate în unitatea de timp.
În contextul economic actual, principala ce rință a sistemelor informatice este aceea de
a fi folosite cât mai eficient pentru a le spori productivitatea întreprinderilor.

4.2 Descrierea aplicației

O dată cu apariția calculatoarelor volumul imens de muncă necesar realizării
analizelor financiar -contabile ale întreprinderilor s-a diminuat considerabil. Toți algoritmii de
calcul au fost formalizați și organizați în aplicații (programe) care executau mi i de operații pe
secundă. Acestea surclasau din toate punctele de vedere forța de muncă umană.
Următoarea aplicație exemplifică una din posibilitățile de informatizare în domeniul
contabilității.
Aplicația este realizată utilizând mediul de programare Visual Studio 2008 și limbajul
Visual Basic. În urma introducerii unor date de intrare, aplicația realizează și afișează analiza
ratelor de rentabilitate:
– analiza ratei rentabilității resurselor consumate;
– analiza ratei rentabilității comerciale;
– analiza ratei rentabilității economice;
– analiza ratei rentabilității financiare.
Interfața aplicației este simplă și ușor de utilizat chiar și de către utilizatorii fără
cunoștințe superioare de informatică și calculatoare .

59

Figura 4.1 Fereastra principală
Sursa: Contribuție proprie

Figura 4.2 Calculul ratei rentabilității resurselor consumate
Sursa : Contribuție proprie

60

Figura 4.3 Calculul ratei rentabilității comerciale
Sursa: Contribuție proprie

Figura 4.4 Calculul ratei rentabilității economice
Sursa: Contribuție proprie

61

Figura 4.5 Calculul ratei rentabilității financiare
Sursa: Contribuție proprie

Din punct de vedere funcțional aplicația este alcătuita din:
1. butoanele de alegere a contextului:
2. casetele de introducere a datelor din contul de rezultate sau din bilanț;
3. butoanele de calcul;
4. casetele de afișare a rezultatelor.

1. Butoanele de alegere a contextului
Acestea oferă posibilitatea interschimbării contextului de analiză. Există 4 posibilități
disponibile:
 analiza ratei rentabilității resurselor consumate;
 analiza ratei rentabilității comerciale;
 analiza ratei rentabilității economice;
 analiza ratei rentabilității financiare.

Fiecare context reprezintă o componenta tip Panel individuală. Acestea nu pot fi
vizualizate simultan însă în cazul interschimbării contextului nici datele introduse nici cele
obținute nu se șterg din fereastră.

62
2. Casetele de introducere a datelor
Sunt reprezentate de componente de tip TextBox . Acestea acceptă introducerea de
valori alfa -numerice, însă în cazul introducerii de valori care nu reprezintă numere, aplicația
returnează un mesaj de eroare. Valorile numerice introduse pot fi numere întregi sau reale.
Inițial casetele de introducere a dat elor conțin valori prestabilite (ca exemplu) însă
aceste valori pot fi înlocuite de alte valori.
Pentru a recunoaște datele introduse în casetele text se utilizează funcții de conversie.

3. Butoanele de calcul
Sunt în număr de 3 pentru fiecare context. Fi ecare buton apelează subprograme
(secvențe de cod) care calculează ratele, abaterile și indicii corespunzători fiecărui context.
În momentul acționarii unui buton primul lucru care se execută este testarea datelor din
casetele destinate datelor de intrare. Butoanele nu execută nimic dacă în cel puțin una din
casete nu s -au introdus valori necesare calculului solicitat.

Formule utilizate:
Calculul abaterii unui rezultat
R :
1an an R R R abatere

Calculul indicelui unui rezultat
R :
1 /an an R R R indice

Calculul ratei rentabilității resurselor consumate (
cR)
Rc=
·100
unde = rezultatul aferent cifrei de
afaceri
Ch
= cheltuieli aferente cifrei de
afaceri
cR
= rentabilității resurselor
consumate
Calculul ratei rentabilității comerciale (
vR )
Rv =
·100
unde
Pr= rezultatul aferent cifrei de afaceri
CA
= cifra de afaceri
vR
= rata rentabilității comerciale

63
Calculul ratei rentabilității economice (
eR )

∙ 100 unde = rezultatul brut
tA
= active totale
eR
= rata rentabilității economice
Calculul ratei rentabilității financiare (
fR )

∙ 100
unde = rezultatul net
= capital propriu
fR
= ratei rentabilității financiare

4. Casetele de afișare a rezultatelor
Sunt componente de tip Label , care nu pot fi modificate. Sunt organizate sub formă de
tabel pentru a crea o mai bună perspectivă asupra datelor obținute. Rezultatele obținute în
urma calculelor sunt aproximate cu 4 zecimale.

64
CONCLUZII

Orice întreprindere indiferent sectorul de activitate, dimensiune se confruntă cu o
serie larga de probleme din mediul extern dar și intern, de mediul în care își desfășoară
activitatea și îmbunătățirea performanțelor economico -financiare. Un rol important în
realizarea acestor obiective îl are ana liza economico -finaniciară care, contibuie prin metode și
tehnici utilizate la indentificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite dezechilibre și
luarea măsurilor corespunzătoare pentru optimizarea și reglarea rezultatelor economico –
financiare ale întreprinderii.
Analiza performanțelor financiare ale unei firme se realizează pe baza unor indicatori
semnificativi și reprezentativi. Informațiile privind performanța cu privire la profitabilitatea
unei întreprinderi sunt utile pentru luarea deciziilor legate de modificările potențiale ale
rezultatelor economice.
În această lucrare , societatea analizată este înființată în anul 1968 , având ca obiect de
activitate fabricarea făinii și a specialităților de panificație, măcinișul grâului și porumbului.
În urma unei analize detaliate pe baza contului de profit și pierdere am constatat
următoarele:
Rezultatul din exploatare indică o evolu ție ascendenta în perioada analizată, situație
favorabilă , înregistrând profit datorită creșterii veniturilor din exploatare într -un ritm mai
accen tuat față de cheltuielile din exploatre.
Rezultatul financiar reprezintă o situație nefavorabilă, înregistră ndu-se valori negative
pe toată perioada analizată, datorită scăderii veniturilor financiare în raport cu creșterea
semnificativă a cheltuielilor financiare.
Rezultatul brut înregistrează o evoluție cu valori fluctuate, în ultimul an de analiză
fiind o si tuație favorabilă datorită creșterii veniturilor totale într -un ritm mai accentuat decât
creșterea cheltuielilor totale.
Rezultatul net în anul 2014 atinge nivelul maxim de 6,500,787 lei datorită evoluției
favorabile a rezultatului brut în concordanță cu impozitul pe profit.
Rata rentabilități comerciale indică o creștere de la an la an în perioanda analizată.
Situația favorabilă se datorează creșterii rezultatului aferent cifrei de afaceri în condițiile
diminuări cifrei de afaceri.

65
Rata rentabilității resurselor consumate înregistrează o evoluție favorabilă datorită
creșterii rezultatului aferent cifrei de afaceri într -un ritm mai accentuat decât creșterea
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.
Rata rentabilității economice indic ă în ultimul an de analiză o creștere semnificativă
de 7,22 %, situație favorabilă datorită scăderii valorice a activelor totale.
Rata rentabilității financiare indică o creștere semnificativă în anul 2014 atingând
nivelul maxim de 15,33 %, datorită ritm ului de crește re a rezultatului net care devansează
ritmul de creștere al capitalurilor proprii.
În anul 2013 se înregistrează un risc de exploatare ridicat datorită creșterii rezultatului
de exploatare față de cifra de afacerii, urmând să se diminueze î n ultimul an de analiză.
Analizând evoluția levierului financiar se poate constata că riscul financiar este
minor, în 2014 întreprinderea nu este supusă riscului. Societatea supusa analizei înregistrează
un risc de faliment mediu , cauzele sunt numeroase, vizează reducerea ratelor de rentabilitate,
activitatea redusă, reducerea piețelor de desfacere, incapacitate de plată. Soluția ar fi de a
obține împrumuturi pe termen scurt, amânarea datoriilor financiare.
În perioada analizată se înregistrează evoluții favorabile ale indicatorilor îndeosebi în
ultimul an de analiză (anul 2014). Evoluția ascendentă a principalelor rate de rentabilitate
analizate în cadrul studiului indică o îmbunatățire a performanței financiare a firmei ceea ce
demonstrează utilizarea e ficientă a resurselor, creșterea profitabilității ciferi de afaceri,
utilizarea eficientă a activelor asigurându -se astfel îmbunatațiri ale rentabilității capitalurilor,
societatea S.C PAMBAC S.A înregistrând profit în perioada luată în studiu.
Din punctu l meu de vedere în urma cercetării efectuate la S.C PAMBAC S.A
concluzionez că apelarea la finanțarea externă, utilizarea capitalurilor proprii în mod eficient,
vor permite menținerea nivelului ratelor de rentabilitate la un nivel comparativ/superior cu ce l
înregistrat în anul 2014 firma reușind să -și asigure performanțe financiare superioare pe
termen mediu și lung.

66
BIBILIOGRAFIE

A. Cărți:
1. Adam, R., ( 2007 ), Sisteme informatice de gestiune – note de curs ,Universitatea
„Vasile Alecsandri ” din Bacău
2. Academia Română institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”, (1998), Dicționarul
explicativ al limbii române , Ediția a II -a, Editurii Univers Enciclopedic, București;
3. Closses, B., (2009), Analiza economico -financiară a întreprinderii, traducere
Tabără , N., EdituraTip o Moldova , Iași;
4. Deju, M., Munte an, M., Rotilă, A., Dragomirescu, S., E., Solomon, D., C., Păcurari, D.,
(2011), Contabilitate generală. Concepte. Aplicații și studii de caz. Ediție revăzută și
actualizată, Editura Alma Mater, Bacău;
5. Dragomirescu, S.,E., (2012), Bazele contabilității , Editura Alma Mater, Bacău;
6. Horomnea, E., (2008), Fundamentele științifice ale contabilității , Ed itura Tipo
Moldova, Iași
7. Hristea A., (2013), Analiza economică și financiară a activității întreprinderii ,
Editura Economică, București
8. Jianu, I., (2007 ), Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii – o
abordare din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară , Editura
CECCAR, București
9. Marcu, F., (2008), Marele dicționar de neo logisme , Editura Saeculum Vizual,
București.
10. Mironiuc, M., (2009), Analiza economico -financiară: performanță, poziția
financiară, risc , Editura Universității „ Alexandr u Ioan Cuza”, Iași
11. Muntean M., (2013), Gestiune financiară: curs universitar , Editura Alma Mater,
Bacău
12. Muntenu. M., Solomon. D.C., (2015), Analiză economico -financiară aprofundată ,
Editur a Alma Mater, Bacău
13. Nechita, E., (2006), Bazele Tehnologiei Informației – Suport de curs, Universitatea
„Vasile Alecsandri” din Bacău
14. Niculescu, M., (2003), Diagnostic global strategic -vol I : Diagnostic economic,
Editu ra Economică, București
15. Paraschivescu, D. M., Păvăloaia, W., Radu, F., Fotache, G., Pătrașcu, L., (2013),
Contabilitate – Fundamnte, Aplicații, Istorie și personalități , Edi tura Tehnopress, Iași

67
16. Pătruț V., Rotilă A., (2010), Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente
teoretice și aplicații practice, ediția a II -a, revizuită și actualizată , Editura Sedcom
Libris, Iași
17. Păvăloaia, W., Paraschivescu,D.,M., Olaru, G. D., R adu, F., (2006), Analiza
financiară, Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași
18. Petrescu, S., (2010), Analiză și diagnostic financiar -contabil -Ghid teoretico –
aplicativ, ediția aIII -a, revizuită și adaugită , Editura CECCAR, București
19. Petre scu. S., (2012), Evaluarea economică și financiară a întreprinderii. Concepte –
metode -procedee , Editura Tehnopress, Iași
20. Ristea, M., Lungu, C., Jianu, I., (2004), Ghid pentru întelegerea și aplicarea IAS1
prezentarea situațiilor financiare , Editura CECCAR, București
21. Rotilă, A., (2015), Contabilitate financiară II – Note de curs , Universitatea „Vasile
Alecsandri ” din Bacău
22. Robu V., Anghel I., Serban E.C, (2014), Analiza economico -financiară a firmei ,
Editura Economică, București
23. Solomon, D.C, (2010), Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico –
financiare a întreprinderilor comerciale , Editura Alma Mater, Bacau
24. Spătaru, L., (2004), Analiza economico -financiară , Editura Economică, București
25. Țugui, Al., (2003), Produse informatice generalizate pentru contabilitate , Editura
CECCAR, București
26. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., (2005), Analiza economico -financiară ,
Ediția a -II- a, Edit ura Economică, București
B. Articole, studii:
27. Bouquin, H., (2004), Le contrôle de gestion , Presses Universitaires de France,
Collection Gestion, Ediția a VI -a, Paris
28. Bourguignon, A., (1995), “ Peut-on définir la Performance? ”, Revue Française de
Comptabilité
29. Minu, M., (iunie 2009), „ Construirea tipologiilor contabile privind de la obiective și
baze de evaluare și efecte asupra informațiilor din situațiile financiare ”,
Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Editura CECCAR, București
30. Pierre F., (2004), Valorisation d’entreprise et theorie financiere , Edition
d’Organisation, Paris

68
C. Legislație:
31. ***Ordinul ministruui finanțelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, pubicat în Monitorul
Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modifică rile și complecările ulterioare,
valabil până la 31 decembrie 2014.
32. ***Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP
81802/2014) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare consolidate, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, Nr. 936 din 30 decembrie 2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015 cu
modificările și completările ulterioare.
33. ***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 4160/2015 privind mo dificarea și
completarea unor reglementări contabile.
D. Site-uri web:
34. *** http://encyclopedia.thefreedictionary.com/performance/
35. ***http://documents.tips/documents/pambac -proiect -aef.html
36. ***http://contabilul.manager.ro/a/16859/top -10-modificari -ale-documentelor –
contabile -aduse -de-omfp -2634_2015.html?utm_source=newsletter –
contabilul&utm_medium=email&utm_campaign=11122015
37. ***www.mfinante.ro , Ministerul Finanțelor Publice.

69
ANEXE

Anexa 1 – Organigrama S.C PAMBAC S.A
Anexa 2 – Contul de profit și pierdere S.C PAMBAC S.A
Anexa 3 – Bilanț S.C PAMBAC S.A

ANEXA 1
Organigrama întreprinderii

ANEXA 2
Contul de profit și pierdere la S.C PAMBAC S.A
Denumirea indicatorilor Exercițiul financiar
2012 2013 2014
Cifra de afaceri net ă 119.977.880 152.149.704 171.316.469
Producția vândută 148.389.233 182.638.351 164.209.719
Venituri din vânzarea mărfurilor 12.251.911 13.955.933 38.375.015
Reduceri comerciale acordate 40.663.264 44.444.580 31.268.265
Venituri din dobânzi înregistrate de entitațile radiate din
Registrul general si care mai au in derulare contracte de
leasing 0 0 0
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete 0 0 0
Venituri aferente costului producției in curs de exercuție
Sold creditor 37.106.003 18.636.816 27.134.314
Sold debitor 0 0 0
Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și
capitalizată 0 0 0
Alte venituri din exploatare 33.145 88.667 65.991
venituri din fondul comercial negative 0 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 157.117.028 170.875.187 198.516.774
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 104.027.599 112.080.737 107.446.242
Alte cheltuieli materiale 784.619 765.655 1.018.772
Alte cheltuieli externe 5.557.011 6.530.035 5.552.978
Cheltuieli privind mărfurile 10.388.105 11.257.592 33.111.963
Reduceri comerciale primate 16.883 0 806.452
Cheltuieli cu personalul 17.452.400 16.289.284 16.989.326
Salarii și imdemnizații 13.947.925 12.903.142 13.591.547
Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 3.504.475 3.386.142 3.397.869
Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și
necorporale 3.901.696 3.589.214 3.868.373
Cheltuieli 3.901.696 3.589.214 3.868.373
Venituri 0 0 0
Ajustări de valoare privind activele circulante 0 0 0

Denumirea indicatorilor Exercițiul financiar
2012 2013 2014
Cheltuieli 0 0 0
Venituri 0 0 0
Alte cheltuieli de exploatare 13.456.825 17.705.331 19.078.433
Cheltuieli privind prestațiile externe 13.190.521 16.210.479 18.315.306
Cheltuieli cu alte impozite,taxe si vărsăminte assimilate 165.382 164.278 175.210
Alte cheltuieli 100.976 1.330.574 587.917
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare înregistrate de
enitățile radiate din Registrul general și care mai au în
derulare contracte de leasing 0 0 0
Ajustări privind provizioanele
Cheltuieli 0 0 0
Venituri 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
155.551.372 168.217.848 188.105.679
Profitul sau pierderea din exploatare:
Profit 1.565.656 2.657.339 10.411.095
Pierdere 0 0 0
Venituri din interese de participare 277 305 305
venituri obținute de la entitățile afiliate 0 0 0
Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate 0 0 0
venituri obținute de la entitățile afiliate 0 0 0
Venituri din dobânzi 124.653 17.261 973
venituri obținute de la entitățile afiliate 0 0 0
Alte venituri financiare 1.439.780 669.497 50.710
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 1.564.710 687.063 51.988
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și
investițiile financiare deținute ca active circulante
Cheltuieli 0 0 0
Venituri 0 0 0
Cheltuieli privind dobânzile 539.947 2.079.223 2.804.842
cheltuieli in relațiile cu entitățiile afiliate 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 1.931.327 903.644 199.100

Denumirea indicatorilor Exercițiul financiar
2012 2013 2014
CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL 2.471.274 2.982.867 3.003.942
Profitul sau pierderea financiar(ă)
Profit 0 0 0
Pierdere 906.564 22.955.804 2.951.954
Profitul sau pierderea curentă
Profit 659.092 361.535 7.459.141
Pierdere 0 0 0
Venituri extraordinare 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
Profitul sau pierder ea din activitatea extraordinară
Profit 0 0 0
Pierdere 0 0 0
VENITURI TOTALE 158.681.738 171.562.250 198.568.762
CHELTUIELI TOTALE 158.022.646 171.200.715 191.109.621
Profitul sau pierderea brut(ă)
Profit 659.092 361.535 7.459.141
Pierdere 0 0 0
Impozit pe profit 115.342 284.583 958.354
Alte impozite nerepartizate la elementele de mai sus 0 0 0
Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar
Profit 543.750 76.952 6.500.787
Pierdere 0 0 0

ANEXA 3
Bilanț ul la S.C PAMBAC S.A
Denumirea elementului
Exercițiul financiar
2012 2013 2014
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de cons tituire 0 0 0
Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0
Concesiuni,brevete,licențe,mărci
comerciale,drepturi și active similate și alte
imobilizări necorporale 4,069,910 3,412,025 2,572,025
Fond commercial 0 0 0
Avansuri și imobilizări necorporale in curs de
execuție 0 0 0
TOTAL 4,069,910 3,412,025 2,572,025
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri și construcții 16,994,263 16,547,271 16,410,545
Instalați tehnice si mașini 17,465,158 17,720,408 16,794,304
Alte instalații, utilaje și mobilier 46,131 222,602 1,072,506
Avansuri și imobilizări corporale in curs de
execuție 30,539 1,029,370 554,489
TOTAL 34,536,091 35,519,651 34,831,844
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Acțiuni deținute la entitățile affiliate 0 0 0
Împrumuturi acordate entităților afiliate 0 0 0
Interese de participare 0 0 0
Împrumuturi acordate entităților de care compania
este legată in virtutea intereselor de participare 0 0 0
Investiții deținute ca imobilizări 0 0 0
Alte împrumuturi 0 0 0
TOTAL 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL 38,606,001 38,931,676 37,403,869
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
Materii prime și materiale consumabile 6,925,724 48,271,843 18,490,900
Producția in curs de execuție 0 0 0
Produse finite și mărfuri 13,230,239 59,888,424 6,308,277
Avansuri pentru cumpărături de stocuri 0 0 7,061,608
TOTAL 20,155,963 54,260,267 31,860,785
II. CREANȚE
Creanțe comerciale 19,144,452 22,849,980 26,725,377
Sume de încasat de la entitățile affiliate 0 0 0

Denumirea elementului
Exercițiul financiar
2012 2013 2014
Sume de încasat de la entitățile de la care
compania este legată în virtutea intereselor de
participare 0 0 0
Alte creanțe 146,396 156,161 1,468,901
Capital subscris și nevărsat 0 0 0
TOTAL 19,290,848 23,006,141 28,194,278
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
Acțiuni deținute la entitățile affiliate 0 0 0
Alte investiții pe termen scurt 400 400 400
TOTAL 400 400 400
IV. CASA ȘI CONTRURI LA BĂNCI 3,907,532 7,381,503 5,809,390
ACTIVE CIRCULANTE – TOTALE 43,354,743 84,648,311 65,864,853
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 901,435 535,410 0
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎINTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ
LA 1 AN
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni,
prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile 0 0 0
Sume datorate instituțiilor de credit 26,437,944 61,872,961 38,348,979
Avansuri încasate în contul comenzilor 89,200 14,000 180,827
Datorii comerciale – furnizori 10,863,668 18,283,958 16,222,934
Efecte de comerț de plătit 0 0 0
Sume datorate entităților affiliate 0 0 0
Sume de încasat de la entitățile de la care
compania este legată în virtutea intereselor de
participare 0 0 0
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile
privind asigurările sociale 3,363,360 2,438,252 1,709,425
TOTAL 40,754,174 82,609,171 56,462,165
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE /DATORII
CURENTE NETE 3,502,006 2,574,550 9,402,688
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE 42,108,007 41,506,226 46,806,557
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE 1 AN
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni,
prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile 0 0 0
Sume datorate instituțiilor de credit 0 5,685,356 4,399,266
Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0
Datorii comerciale – furnizori 0 0 0
Efecte de comerț de plătit 0 0 0
Sume datorate entităților affiliate 0 0 0

Denumirea elementului
Exercițiul financiar
2012 2013 2014
Sume de încasat de la entitățile de la care
compania este legată în virtutea intereselor de
participare 0 0 0
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile
privind asigurările sociale 0 0 0
TOTAL 0 5,685,356 4,399,266
H. PROVIZIOANE
Provizioane pentru pensii și obligații similar 0 0 0
Provizioane pentru impozite 0 0 0
Alte provizioane 0 0 0
TOTAL 0 0 0
I. VEMITURI ÎN AVANS
Subvenții pentru investiții 0 0 0
Venituri înregistrate în avans
Sume de reluat într -o perioada de pana la
un an 0 0 0
Sume de reluat într -o perioada mai mare
de un an 0 0 0
Venituri în avans aferente activelor primite prin
transfer de client 0 0 0
Fond comercial negativ 0 0 0
TOTAL 0 0 0
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL
Capital subscris vărsat 23,606,060 23,606,060 23,606,060
Capital subscris nevărsat 0 0 0
Patrinoniul regiei 0 0 0
Patrinoniul institutelor naționale de cercetare –
dezvoltare 0 0 0
TOTAL 23,606,060 23,606,060 23,606,060
II. PRIME DE CAPITAL 0 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE 13,437,809 13,301,837 13,324,628
IV.REZERVE 0 0 0
Rezerve legale 1,909,414 1,927,491 2,300,448
Rezerve statutare sau contractuale 0 0 0
Rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare 1,070,165 1,206,137 1,268,980
Alte reserve 623,085 623,085 970,163
TOTAL 3,602,664 3,756,713 4,539,591
Acțiuni prpoprii 0 0 0
Câștiguri legate de instrumente de capitaluri
proprii 0 0 0
Pierderi delate de instrumente de capitaluri proprii 0 0 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA
REPORTAT(Ă)

Denumirea elementului
Exercițiul financiar
2012 2013 2014
SOLD C 950,679 0 0
SOLD D 0 4,843,740 4,902,615
V. PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCIȚIULUI FINANCIAR
SOLD C 543,720 76,952 6,500,787
SOLD D 0 0 0
Repartizarea profitului 32,955 18,077 720,035
CAPITALUIRI PROPRII – TOTAL 421,088,007 35,820,870 42,407,921
Patrimoniu l public 0 0 0
CAPITALURI – TOTAL 42,108,007 35,820,870 42,407,291

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40 -234-542411, tel./ fax ++40 -234-516345
www.ub.ro; e -mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF

LUCRARE DE LICENȚ Ă

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Lect. univ. d r. Daniela -Cristina SOLOMON

CANDIDAT,
CIUHAT Mădălina

BACĂU
2016

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40 -234-542411, tel./ fax ++40 -234-516345
www.ub.ro; e -mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF

Analiza performanței întreprinderii
în condiții de risc și incertitudine

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Lect. univ. d r. Daniela -Cristina SOLOMON

CANDIDAT,
CIUHAT Mădălina

BACĂU
2016