Licenta Cazuri(1) [304060]

PARTEA SPECIALĂ

OBIECTIVUL STUDIULUI

Infecțiile la copil reprezintă o [anonimizat] 70% din patologia pediatrică.

Premisele acestei lucrări pornesc de la observațiile din literatura de specialitate privind importanța testelor inflamatorii în orientarea etiologică a infecțiilor, a monitorizării lor și a conduitei terapeutice.

Obiectivul studiului a fost acela de a [anonimizat].

Am urmărit în acest sens modificarea în dinamică a testelor inflamatorii în infecțiile virale și bacteriene respiratorii.

MATERIAL ȘI METODĂ

Studiul a fost efectuat retrospectiv pe un număr de 46 de pacienți internați în Clinica de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Constanța în perioada 1 octombrie 2016 – 1 ianuarie 2017.

Dintre aceștia, 23 de pacienți au fost internați cu diagnosticul de pneumonie lobară și am selectat 23 de pacienți spitalizați cu diagnosticul de pneumonie acută interstițială din totalul de 950 de copii diagnosticați cu infecție de căi respiratorii inferioare.

[anonimizat], a modificărilor testelor inflamatorii ([anonimizat], reactanții de fază acută precum PCR și VSH) și pe aspectul radiografiei pulmonare.

MANAGEMENTUL STUDIULUI

Pentru fiecare pacient s-a întocmit o fișă de consemnare a datelor, care au fost obținute din fișa de observație a pacientului. Astfel, s-au urmărit:

Vârsta;

Sexul;

Mediul de proveniență;

Debutul bolii;

Simptomele la debut;

Examenul clinic la internare: [anonimizat] (temperatura, [anonimizat], aliura respiratorie), semnele clinice de infecție;

Investigații paraclinice:

hemoleucograma ([anonimizat]);

reactanții de fază acută (VSH, PCR);

[anonimizat];

radiografia pulmonară;

computer tomografie toracică;

Prevalența cazurilor de infecții de căi respiratorii inferioare din totalul cazurilor internate în perioada 1 octombrie 2016 – 1 ianuarie 2017

[anonimizat] (950 de cazuri) a reprezentat mai mult de jumătate (60,89%) din totalul internărilor (1560 de cazuri).

Distribuția cazurilor pe sexe

S-a înregistrat o preponderență netă a numărului de cazuri de pneumonie interstițială la sexul masculin (625 de cazuri; 67,43%), comparativ cu sexul feminin (302 cazuri; 32,57%). În același timp, s-au înregistrat 14 cazuri (60,87%) de pneumonie lobară la sexul masculin și 9 cazuri (39,13%) de sex feminin.

Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență

Se observă o incidență mai crescută a pneumoniei interstițiale în mediul rural (52,10%), comparativ cu mediul urban (47,90%). [anonimizat] o incidență ușor crescută în mediul rural (56,53%), față de mediul urban (43,47%).

[anonimizat]. 4: [anonimizat]-economic scăzut sau mediu crește frecvența pneumoniilor interstițiale (68,50%, respectiv 26,11%) și lobare (60,87%, respectiv 26,09%), ca urmare a [anonimizat], încălzirii deficitare, îngrijirii necorespunzătoare și asistenței medicale solicitate cu întârziere, față de nivelul socio-economic crescut, care se întâlnește în 5,39% din cazurile de pneumonie interstițială, respectiv 13,04% din pneumoniile lobare.

Distribuția cazurilor de pneumonii interstițiale și pneumonii lobare din totalul pacienților internați cu infecții de căi respiratorii inferioare

Pneumoniile acute interstițiale au reprezentat cauza majoră de internare în spital în perioada studiată ( 1 octombrie 2016 – 1 ianuarie 2017), ceea ce coincide cu datele din literatura de specialitate. Pneumonia acută interstițială este una din infecțiile respiratorii cu importantă variație sezonieră, majoritatea îmbolnăvirilor fiind diagnosticate în perioada de iarnă.

Distribuția cazurilor de infecție de căi respiratorii inferioare în funcție de vârstă

Pneumoniile lobare s-au înregistrat în proporție mai mare la grupa de vârstă 3-6 ani (7 cazuri) și 6-16 ani (10 cazuri), în timp ce pneumoniile acute interstițiale au fost mai frecvente la copii cu vârsta până la 3 ani (17 cazuri).

Distribuția cazurilor în funcție de factorii de risc asociați (afecțiuni coexistente)

Pneumoniile, atât cele interstițiale, cât și cele lobare au apărut mai frecvent la pacienți cu afecțiuni coexistente: pacienți cu malformații congenitale de cord (mai ales malformații cu șunt stânga-dreapta), cu mucoviscidoză, precum și la cei cu malnutriție protein calorică.

La pacienții cu paralizii cerebrale și la sugarii cu reflux gastroesofagian au fost mai frecvente pneumoniile de aspirație.

De asemenea, s-a constatat faptul că pneumoniile au avut o incidență mai mare la copiii proveniți din familii în care părinții sunt fumători (expunerea la fumat diminuă reactivitatea arborelui bronșic).

Distribuția cazurilor în funcție de manifestările clinice

Nu există criterii clinice de certitudine pentru diferențierea pneumoniei virale de cea bacteriană. În pneumoniile lobare sunt sugestive: febra (39-40 °C), însoțită de stare toxică, frison și alterarea stării generale. La examenul fizic al aparatului respirator s-a constatat prezența sindromului de condensare.

Sugestive pentru etiologia virală au fost următoarele elemente clinice: vârsta mică, febra < 38,5 °C și modificări minime la examenul fizic al aparatului respirator.

În funcție de vârstă:

simptomatologia pneumoniei la sugar:

-tuse;

-tahipnee, dispnee;

-vărsături;

-iritabilitate;

-refuzul alimentației;

simptomatologia pneumoniei la preșcolari și școlari:

-tuse;

-vărsături după tuse;

-dureri abdominale;

-cefalee;

Studiul cazurilor în funcție de gravitatea insuficienței respiratorii acute

Grafic nr. 9: Studiul cazurilor în funcție de gravitatea insuficienței respiratorii acute

Se constată faptul că, insuficiența respiratorie acută a fost ușoară in 71% din cazuri , medie in 21% și gravă în 8% din pacienții cu pneumonie lobară, în timp ce pacienții cu pneumonie interstițială au prezentat insuficiență respiratorie, formă ușoară în 79% din cazuri, medie în 16% din cazuri și severă 5% din cazuri, necesitând terapie intensivă și îngrijiri de specialitate.

Distribuția cazurilor în funcție de numărul de leucocite la internare

Grafic nr. 10: Distribuția cazurilor în funcție de numărul de leucocite la internare

Este dificil de a diferenția o infecție bacteriană de o infecție virală pe baza numărului de leucocite. Studiul a arătat că riscul de infecție bacteriană este asociat cu creșterea numărului de leucocite.

Majoritatea pacienților diagnosticați cu pneumonie lobară, 21 din 23 de cazuri au prezentat leucocitoză, media numărului de leucocite fiind de 26 000 leucocite / mm3. La acești pacienți s-a observat și o creștere a numărului absolut de neutrofile, media fiind peste 10 000 / mm3.

În comparație, la pacienții cu pneumonie interstițială, numărul de leucocite a fost normal în 50% din cazuri sau scăzut. La această categorie de pacienți s-a înregistrat și un nivel ușor crescut al monocitelor ( > 1200 / mm3).

Distribuția cazurilor în funcție de valoare proteinei C reactive la internare.

Grafic nr. 11: Distribuția cazurilor în funcție de valoare proteinei C reactive la internare

La pacienții cu pneumonii lobare s-a evidențiat la internare, în majoritatea cazurilor o valoare crescută a proteinei C reactive (între 5-20 mg%), comparativ cu pacienții cu pneumonii interstițiale, la care s-au înregistrat valori sub 10 mg% în majoritatea cazurilor.

Distribuția cazurilor în funcție de valorile proteinei C reactive după 5 zile de la internare.

Grafic nr. 12: Distribuția cazurilor în funcție de valorile proteinei C reactive după 5 zile de la internare.

Analizând valorile proteinei C reactive după 5 zile de la internare, se observă că, atât în pneumoniile interstițiale, cât și în cele lobare, proteina C reactivă se normalizează la majoritatea pacienților.

Distribuția cazurilor în funcție de valoarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) la internare:

Grafic nr. 13: Distribuția cazurilor în funcție de valoarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) la internare.

La pacienții cu pneumonii interstițiale, valorile vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) au fost normale sau ușor crescute (între 10-30 div/h), în timp ce la cei cu pneumonii lobare s-a constatat la mai mult de jumătate din cazuri valori ale VSH-ului între 30 div/h și 120 div/h.

Distribuția cazurilor în funcție de valoara VSH-ului după 5 zile de la internare:

Grafic nr. 14: Distribuția cazurilor în funcție de valoarea VSH-ului după 5 zile de la internare.

Analizând valorile VSH-ului la 5 zile după internare, se observă că acestea rămân crescute, în ciuda remisiei simptomatologiei, atât la pacienții cu pneumonii intersițiale, cât și la pacienții cu pneumonii lobare.

Distribuția cazurilor în funcție de valorile proteinei C reactive și VSH-ului la internare:

Se observă din studiul efectuat că, în contrast cu VSH-ul, proteina C reactivă crește mult mai rapid, ca răspuns la stimulul inflamator, atât în pneumoniile interstițiale, cât și în cele lobare.

Distribuția cazurilor în funcție de numărul de zile de spitalizare:

Grafic nr. 15: Distribuția cazurilor în funcție de numărul de zile de spitalizare.

Durata de spitalizare a pacienților cu pneumonii lobare( 12 zile) a fost aproape dublă comparativ cu durata de spitalizare a pacienților cu pneumonii interstițiale (7 zile).

Distribuția cazurilor în funcție de valorile proteinei C reactive și VSH, la 5 zile de la internare:

Dacă proteina C reactivă crește mult mai rapid ca răspuns la stimulul inflamator, revenirea la normal se face rapid după 5 zile. La majoritatea copiilor, atât cei cu pneumonii interstițiale, cât și cei cu pneumonii lobare, valorile CPR se normalizează sau înregistrează scăderi mari după 5 zile de la internare.

În contrast, VSH-ul revine la normal mult mai ??? , în prezența remisiei simptomatologiei.

CONCLUZII

Infecțiile respiratorii de căi inferioare reprezintă o cauză importantă de morbiditate în patologia pediatrică, fiind principala cauză de spitalizare.

Incidența infecțiilor respiratorii virale a fost mai mare comparativ cu infecțiile respiratorii bacteriene.

Nu s-au evidențiat criterii clinice de certitudine care să permită diferențierea dintre pneumoniile virale și cele bacteriene.

Analiza valorilor CPR, VSH, numărului de leucocite și formulei leucocitare a evidențiat că toți acești parametrii pot fi utilizați ca test de diagnostic în identificarea tipului de infecție virală sau bacteriană.

S-a observat că valoarea proteinei C reactive se normalizează sau înregistrează scăderi semnificative la 5 zile de la internare, în cazul pacienților cu pneumonii lobare, în timp ce VSH-ul revine la normal mult mai lent, în ciuda remisiei simptomatologiei.

În urma acestui studiu putem afirma că:

Proteina C reactivă crește rapid, dar nespecific, ca răspuns la leziunile tisulare și inflamație, fiind un indicator mai sensibil și mai prompt decât VSH-ul. Împreună cu alte examinări bacteriologice este un marker util pentru diferențierea infecțiilor bacteriene (cu valori semnificativ crescute ale CPR) de infecții virale ( cu valori normale sau ușor crescute ale CPR).

În asociere cu nivelul CPR, considerat drept indicator general al infecției și inflamației în organism, rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) este de asemenea crescută în prezența infecției.

CPR crește mai repede și scade mai rapid decât VSH-ul, reprezentând o reflexie mai sensibilă și mai precisă a fazei de răspuns acut, decât rata de sedimentare a eritrocitelor.

Determinarea CPR-ului în infecțiile respiratorii inferioare reprezintă o strategie utilă pentru a reduce utilizarea antibioticelor și reprezintă un parametru cheie pentru a ghida individual durata antibioterapiei.

Studiul de față a reflectat beneficiie utilizării reactanților de fază acută (CPR, VSH) în diagnosticul, urmărirea evoluției și managementul infecțiilor respiratorii la copil.

NUME ȘI PRENUME: O.R.C

SEX: masculin

DOMICILIU: localitatea Tuzla, județul Constanța

VÂRSTA: 4 ani și 6 luni (data nașterii: 24.03.2012)

DATA INTERNĂRII: 03.10.2016 (ora 17:45)

DATA EXTERNĂRII: 08.10.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 6 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: febră (39,4 °C), vărsături

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: primul copil; născut la termen; GN=2750 g; APGAR=10; naștere naturală; alimentat cu lapte praf până la 8-9 luni, apoi cu lapte de vacă; diversificat la 5 luni; vaccinat conform schemei; profilaxia rahitismului efectuată cu vitamina D3; neagă alergii medicamentoase; pneumopatie dreaptă în urmă cu 6 luni tratată în ambulator cu Azytrox.

EXAMEN CLINIC: stare generală influențată, facies încercănat, faringe și amigdale intens hiperemice, raluri bronșice bilateral, tuse semiproductivă.

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

03.10.2016

-Hemoglobină: 11 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 13,72 mii/uL (5-15 mii/uL)

-Neutrofile: 80,3% (30-65%), 11,03 mii/uL (1,5-8 mii/uL)

-Limfocite: 13,6% (40-70%), 1,86 mii/uL (3-5 mii/uL)

-Monocite: 5,9% (0-12%), 0,81 mii/uL (0,2-1 mii/uL)

-Eozinofile: 0,1% (0-8%), 0,01 mii/uL (0,1-1 mii/uL)

-Număr trombocite: 432 mii/uL (200-490 mii/uL)

-VSH: 116 mm/h (<10 mm/h)

-Proteina C reactivă: 16,97 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-Număr leucocite: 13,72 mii/uL (5-15 mii/uL)

-Radiografie toraco-pulmonară: condensare pulmonară lob mediu și inferior drept, precum și bază lob superior drept; Diagnostic: Pneumopatie dreaptă.

TRATAMENT (3.10.2016-8.10.2016):

-Ceftamil (500 mg la 12 ore, intravenos);

-Gentamicină (50 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon (50 mg de 4 ori pe zi, intravenos);

-Eubiotic (1 plic pe zi);

-Tantum Verde spray (2 pufuri de 3 ori pe zi);

-Combaterea febrei la nevoie (Paracetamol, împachetări hipotermizante, Perfalgan 20 ml);

-Monitorizare: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară,frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

NUME ȘI PRENUME: B.V.R.

SEX: masculin

VÂRSTA: 4 ani și 5 luni (data nașterii: 07.04.2012)

DOMICILIU: localitatea Constanța, județul Constanța

DATA INTERNĂRII: 05.10.2016 (ora 02:35)

DATA EXTERNĂRII: 08.10.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 4 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse productivă, febră (39,3° C)

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: născut la termen, prin operație de cezariană; GN=3350 g; APGAR=10; externat dupa 3 zile; icter fiziologic; diversificat la 5 luni; vaccinat conform schemei; profilaxia rahitismului cu Vigantol

EXAMENUL CLINIC: facies încercănat, tegumente palide, faringe hiperemic, adenopatie latero-cervicală bilaterală, raluri crepitante bazal stânga, tuse productivă.

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

04.10.2016

-Hemoglobină: 12,10 g/dl (10,70-14,10 g/dl)

-Număr leucocite: 12,15 mii/uL (4-12 mii/uL)

-Neutrofile: 48,70% (37-72 %), 5,92 mii/uL (1,56-7,00 mii/uL)

-Limfocite: 40,40 % (46-76%), 4,91 mii/uL (1,80-9,12 mii/uL)

-Monocite: 9,40% (2-8 %), 1,02 mii/uL (0,15-,96 mii/uL)

-Eozinofile: 2,20% (0,70-7%), 0,26 mii/uL (0,04-0,54 mii/uL)

-Număr trombocite: 418 mii/uL (150-450 mii/uL)

-VSH: 32 div/h (5-10 div/h)

-Fibrinogen: 301 mg/dl (150-400 mg/dl)

-Examen bacteriologic exsudat faringian: Streptococ beta hemolitic de grup A = absent

-Urocultură: <1000 UPC/ml; nu s-au izolat germeni

05.10.2016

-Hemoglobină: 11,5 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr trombocite: 456 mii/uL (150-450 mii/uL)

-Număr leucocite: 32,45 mii/uL (5,5-15,5 mii/uL)

-Neutrofile: 62,5 % (30-75 %), 20,28 mii/uL (1,5-8,5 mii/uL)

-Limfocite: 20,5% (25-55 %), 6,65 mii/uL (2-8 mii/uL)

-Monocite: 16,5% ( ≤10 %), 5,37 mii/uL (0,3-1 mii/uL)

-Eozinofile: 0,3% (≤7%), 0,09 mii/uL (0,05-0,7 mii/uL)

-Bazofile: 0,2% (≤ 2 %), 0,06 mii/uL (≤0,2 mii/uL)

-Proteina C reactivă: 19,77 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH: 84 mm/h (<10 mm/h)

-Fibrinogen: 720 mg/dl (140-360 mg/dl)

-Radiografie toraco-pulmonară: opacitate neomogenă hilio-toracic stâng; Diagnostic: Pneumonie lob inferior stâng.

TRATAMENT (05.10.2016 – 08.10.2016)

-Ceftamil (400 mg la 12 ore, intravenos);

-Gentamicină (30 mg la 12 ore, intravenos);

-Eubiotic (1 plic de 2 ori pe zi);

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol, împachetări hipotermizante;

-Monitorizare: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim pediatrie;

NUME ȘI PRENUME: S.E.

SEX: feminin

DOMICILIU: localitatea Constanța, județul Constanța

DATA INTERNĂRII: 01.10.2016 (ora 19:07)

DATA EXTERNĂRII: 08.10.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 8 zile

VARSTA: 2 ani și 4 luni (data nașterii: 25.05.2014)

MOTIVELE INTERNARII: febră (39,4° C), tuse productivă, inapetență, rinoree seroasă

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: copil rang II; GN=2900 grame; APGAR=9; naștere cezariană; icter fiziologic; alimentat la sân 1 an și 9 luni; diversificat la 5 luni; ține capul la 2-3 luni; merge la 1 an si 1 lună; neagă alergii alimentare și medicamentoase.

EXAMENUL CLINIC: stare generală influențată; hipotrofie (indice ponderal = 0,86); facies palid, încercănat; faringe și amigdale discret congestive; rinoree seroasă; țesut conjunctiv-adipos slab reprezentat; raluri subcrepitante bazal.

INVESTIGATII PARACLINICE:

03.10.2016

-Hemoglobină: 10,6 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 18,04 mii/uL (6-17 mii/uL)

-Neutrofile: 82,2% (30-75%), 14,84 mii/uL (1,5-8,5 mii/uL)

-Limfocite: 9,3% (30-55%), 1,68 mii/uL (3-9,5 mii/uL)

-Monocite: 8,3% (≤10%), 1,49 mii/uL (0,3-1 mii/uL)

-Eozinofile: 0% (≤7%), 0 mii/uL (0,05-0,7 mii/uL)

-Număr trombocite: 289 mii/uL (150-450 mii/uL)

-Proteină C reactivă: 41,34 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-Radiografie toraco-pulmonară: opacitate neomogenă de intensitate medie în câmpul pulmonar inferior stâng; opacitate omogenă cu aspect fusiform în treimea inferioară a scizurii oblice stângi (pleurezie interlobară); D

Diagnostic: pneumonie lob inferior stâng cu pleurezie interlobară.

07.10.2016

-Proteină C reactivă: 5,77 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH: 50 mm/h (<10 mm/h)

-Fibrinogen: 589 mg/dl (140-300 mg/dl)

-Coprocultură (Salmonella, Shigella): Shigella-negativ

Salmonella-negativ

-Antigen Rotavirus/Adenovirus în materii fecale: Antigen Rotavirus-negativ

Antigen Adenovirus-negativ

TRATAMENT (01.10.2016. – 08.10.2016):

-Cefort (500 mg la 12 ore, intravenos);

-Gentamicină (20 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon (25 mg la 6 ore, intravenos);

-PEV (Glucoză 5% 350 ml, NaCl 5,8% 10 ml, KCl 7,4% 5ml, Ca gluconic 10% 4 ml);

-Eubiotic (1 plic de 2 ori pe zi);

-Combaterea febrei la nevoie: Perfalgan, Nurofen (5 ml la 8 h), împachetări hipotermizante;

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

NUME ȘI PRENUME: M.E.M

SEX: feminin

DOMICILIU: localitatea Constanța, județul Constanța

VÂRSTA: 1 an și 3 luni (data nașterii: 30.07.2015)

DATA INTERNĂRII: 31.10.2016 (ora 20:46)

DATA EXTERNĂRII: 14.11.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 15 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse productivă, dispnee ușoară, inapetență

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: copil rang III; naștere naturală; GN=4200 grame; APGAR=10; alimentat exclusiv la sân până la 7 luni; ridică capul la 1 lună; stă în șezut la 2 luni; neagă alergii alimentare sau medicamentoase.

EXAMENUL CLINIC: hipotrofie (IP = 0,81); tegumente marmorate; faringe și amigdale hiperemice cu secreții posterioare; tuse spastică; ușoară dispnee

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

31.10.2016

-Hemoglobină: 10,5 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite: 21,99 mii/uL (5-20 mii/uL)

-Neutrofile: 31,7% (20-65%), 6,95 mii/uL (1,5-8,5 mii/uL)

-Limfocite: 58,8% (40-65%), 12,94 mii/uL (4-10,5 mii/uL)

-Monocite: 8,5% (≤10%), 1,88 mii/uL (0,3-1 mii/uL)

-Eozinofile: 0% (≤5%), 0,01 mii/uL (0,05-0,7 mii/uL)

-Număr trombocite: 380 mii/uL (150-450 mii/uL)

-Proteină C reactivă: 1,3 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Radiografie toraco-pulmonară: opacitate de tip alveolar întinsă 1/3 medie pulmonară, de intensitate medie (proces de condensare);

Diagnostic: bronhopneumonie.

08.11.2016

-Hemoglobină: 11,3 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite: 5,13 mii/uL (4,1-5,3 mii/uL)

-Neutrofile: 63,3% (20-65%), 11,45 mii/uL (1,5-8,5 mii/uL)

-Limfocite: 31% (40-65%), 5,61 mii/uL (4-10,5 mii/uL)

-Monocite: 5,6% (≤10%), 1,02 mii/uL (0,3-1 mii/uL)

-Eozinofile: 0% (≤5%), 0 mii/uL (0,05-0,7 mii/uL)

-Număr trombocite: 879 mii/uL (150-450 mii/uL)

-Proteină C reactivă: 0,03 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH: 4 mm/h (<10 mm/h)

-Fibrinogen:

-Radiografie toraco-pulmonară: opacitate întinsă alveolară ce ocupă 2/3 bazal pulmonar drept

TRATAMENT (31.10.2016.-14.11.2016):

-Ceftamil (300 mg la 8 ore, intravenos)

-Gentamicină (40 mg la 12 ore, intravenos)

-Hemisuccinat de hidrocortizon (25 mg la 8 ore, intravenos)

-Ventolin 0,3 ml (SF 9%, 2,7 ml)

-Lordestin (2,5 mg, per os)

-Combatarea febrei la nevoie: Paracetamol 125 mg intrarectal, împachetări hipotermizante

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun

-Alimentație regim cortizon

NUME ȘI PRENUME: B.E.M.

SEX: feminin

DOMICILIU: localitatea Constanța, județul Constanța

VÂRSTA: 2 ani și 4 luni (data nașterii: 16.07.2014)

DATA INTERNĂRII: 12.11.2016 (ora 15:54)

DATA EXTERNĂRII: 21.11.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 9 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse productivă, febră (39°C)

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: primul copil, născut prin operație cezariană la termen, GN=4000 grame, APGAR=9, alimentat la sân 1 an și 2 luni, diversificare începută la 6 luni, a urmat profilaxia rahitismului carențial comun, vaccinat conform schemei, neagă alergii alimentare și medicamentoase

EXAMENUL CLINIC: stare generală ușor modificată, facies încercănat, faringe discret hiperemic

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

12.11.2016

-Hemoglobină: 10,1 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 22,03 mii/µL (5-15 mii/µL)

-Neutrofile: 69,5% (30-65%), 15,31 mi/µL (1,5-8 mii/µL)

-Limfocite: 20,1% (40-70%), 4,42 mii/µL (3-5 mii/µL)

-Monocite: 10% (0-12%), 2,2 mii/µL (0,2-1 mii/µL)

-Eozinofile: 0,2% (0-8%), 0,05 mii/µL (0,1-1 mii/µL)

-Număr trombocite: 285 mii/µL (200-490 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 24,3 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Radiografie toraco-pulmonară: zonă de condensare lob mijlociu și inferior stâng

Diagnostic: pneumonie lob inferior stâng

18.11.2016

-Hemoglobină: 11,5 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 15,52 mii/µL (6-17 mii/µL)

-Neutrofile: 35,8% (30-75%), 5,54 mii/µL (1,5-8,5 mii/µL)

-Limfocite: 48,8% (30-55%), 7,58 mii/µL (3-9,5 mii/µL)

-Monocite:11,9% (≤10%), 1,85 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 2,8% (≤ 7%), 0,44 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 489 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 1,6 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Radiografie toraco-pulmonară: ușoară voalare a bazei pulmonului stâng

TRATAMENT (12.11.2016-21.11.2016):

-Ceftamil (500 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon (30 mg la 6 ore, intravenos);

-Eurespal (5 ml de 2 ori pe zi, per os);

-Eubiotic (1 plic pe zi, per os);

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol 250 mg intrarectal, împachetări hipotermizante;

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

NUME ȘI PRENUME: R.C.P

SEX: masculin

DOMICILIU: localitatea Mangalia, județul Constanța

VÂRSTA: 4 ani și 8 luni (data nașterii: 14.11.2011)

DATA INTERNĂRII: 11.08.2016

DATA EXTERNĂRII: 16.08.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 6 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: febră (38,5° C), vărsături, inapetență, tuse rară, stare generală alterată

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: al doilea copil; născut la termen prin operație cezariană; GN=3000 grame; APGAR=9; alimentat natural 1 an și 4 luni; diversificat la 4 luni; incomplet vaccinat; a efectuat incomplet profilaxia rahitismului

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

11.08.2016

-Hemoglobină: 13 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 8,37 mii/µL (3,7-4,9 mii/µL)

-Neutrofile: 40,3% (30-75%); 3,37 mii/µL (1,5-8,5 mii/µL)

-Limfocite: 47,8% (25-55%); 4 mii/µL (2-8 mii/µL)

-Monocite: 8,2% (≤10%); 0,69 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 3,1% (≤7%); 0,26 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 331 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 0,14 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Cultură exsudat faringian: Streptococcus pyogenes – absent

TRATAMENT (11.08.2016-16.08.2016):

-Ceftamil (500 mg de 2 ori pe zi, intravenos)

-Gentamicină (30 mg de 2 ori de zi, intravenos)

-Hemisuccinat de hidrocortizon (25 mg la 6 ore, intravenos)

-PEV I: glucoză 5% 250 ml, ser fiziologic 9‰ 50 ml, KCl 74,5% 4ml, calciu gluconic 10% 5 ml

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun

-Alimentație regim cortizon

NUME ȘI PRENUME: O.A.

SEX: masculin

DOMICILIU: localitatea Medgidia, județul Constanța

VÂRSTA: 6 ani și 4 luni (data nașterii: 22.04.2010)

DATA INTERNĂRII: 08.09.2016 (ora 08:06)

DATA EXTERNĂRII: 09.09.2016

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 1

MOTIVELE INTERNĂRII: febră (38,9 °C), cefalee

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: primul copil; născut la termen natural; GN=3000 grame; APGAR=9; icter fiziologic; vaccinat conform schemei; profilaxia rahitismului cu Vigantol; diversificat după 6 luni; a mers în picioare la 1 an.

EXAMENUL CLINIC: stare generală modificată, faringe congestiv, amigdale hiperemice

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

08.09.2016

-Hemoglobină: 12,6 g/dl (11,5-14,5 g/dl)

-Număr leucocite: 11,9 mii/µL (5-14,5 mii/µL)

-Neutrofile: 76% (30-75%); 9,06 mii/µL (1,5-8 mii/µL)

-Limfocite: 13,9% (20-55%); 1,65 mii/µL (1,5-7 mii/µL)

-Monocite: 9,7% (≤10%); 1,15 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 0,1% (≤7%); 0,01 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 452 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 0,97 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Examinare CT cranio-encefalică nativă: spații lichidiene pericerebrale infra- și supratentoriale cu dimensiuni în limitele corespunzătoare vârstei; fără mase patologice decelabile nativ; sistem ventricular simetric, normal dimensionat; structuri mediane în poziție normală.

09.09.2016

-Hemoglobină:

-Număr leucocite: 9.08 mii/µL (5-14,5 mii/µL)

-Neutrofile: 83,9% (30-75%), 7,61 mii/µL (1,5-8 mii/µL)

-Limfocite: 7,9% (20-55%), 0,72 mii/µL (1,5-7 mii/µL)

-Monocite: 8% (≤10%), 0,73 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 0% (≤7%), 0 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 388 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 0,97 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

TRATAMENT (08.09.2016 – 09.09.2016)

-Ceftamil (500 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon (30 mg la 6 ore, intravenos);

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol 250 mg intrarectal, împachetări hipotermizante;

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

NUME ȘI PRENUME: A.M.S.

SEX: feminin

DOMICILIU: localitatea Tulcea, județul Tulcea

VÂRSTA: 1 an și 4 luni

DATA INTERNĂRII: 02.02.2017 (ora 20:05)

DATA EXTERNĂRII: 16.02.2017

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 14 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: febră (39° C), tuse productivă, urină hipercromă.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: copil rang V; GN=3400 g; naștere naturală, la termen; prezentație craniană; icter fiziologic; alimentat natural exclusiv 8 luni, apoi diversificat; vaccinat conform schemei; neagă alergii alimentare și medicamentoase.

EXAMENUL CLINIC: faringe discret hiperemic; urină hipercromă, cu miros înțepător.

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

06.02.2017

-Hemoglobină: 8,5 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite: 11,18 mii/fL (5-20 mii/fL)

-Neutrofile:

-Limfocite: 34,3 % (40-65 %)

-Monocite: 14 % (≤ 10 %)

-Eozinofile: 3 % (≤ 5 %)

-Număr trombocite: 740 mii/fL (150-450 mii/fL)

-Proteină C reactivă: 8,94 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH: 102 mm/h (<100 mm/h)

-Fibrinogen:

-urocultură: E Coli >100 000 UFC/ml urină (UFC=unități formatoare de colonii)

-Radiografie toraco-pulmonară (03.02.2017): ușoară accentuare a interstițiului pulmonar infrahilar

-Radiografie toraco-pulmonară (07.02.2017): desen interstițial infrahilar drept accentuat

-Radiografie toraco-pulmonară (15.02.2017): câteva opacități alveolare pulmonare dreapta

-Echografie (10.02.2017): ficat,colecist, pancreas, splină normale; rinichi, vezică urinară normale; fără lichid peritoneal.

TRATAMENT (02.02.2017-15.02.2017):

-Ceftamil (400 mg la 12 ore, intravenos)

-Gentamicină (18 mg la 12 ore, intravenos)

-Eubiotic (1 plic de 2 ori pe zi)

– PEV (Glucoză 5% 300 ml, NaCl 5,8% 6 ml, KCl 7,4% 3 ml, Ca gluconic 10% 3 ml)

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol supozitor 125 mg, împachetări hipotermizante.

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun.

-Alimentație 1-3 ani.

NUME ȘI PRENUME: M.V.

SEX: masculin

DOMICILIU: localitatea Constanța, județul Constanța

VÂRSTA: 3 ani și 5 luni (data nașterii: 06.09.2013)

DATA INTERNĂRII: 16.02.2017 (ora 00:55)

DATA EXTERNĂRII: 22.02.2017

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 7 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse productivă; wheezing; febră (39°C).

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: copil rang I; GN=3400 gr; APGAR=8; vaccinat conform schemei; alimentat la sân 10 luni.

EXAMENUL CLINIC: stare generală modificată; tegumente palide;

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

16.02.2017

-Hemoglobină: 11,6 g/dl (11-14 g/dl)

-Număr leucocite: 4,2 mii/µL (3,7-4,9 mii/µL)

-Limfocite: 10,8 % (30-55%); 1,83 mii/µL (3-9,5 mii/µL)

-Monocite: 7,1 % (≤10 %); 1,2 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 0,1 % (≤7 %); 0,01 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 366 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă:

-VSH:

-Fibrinogen:

-Radiografie toraco–pulmonară (15.02.2017): desen pulmonar accentuat perihilar și hiliobazal bilateral; opacifierea sinusului costo-diafragmatic stâng; diagnostic: pleurezie pulmonară stângă

-Echografie (17.02.2017): imagine transonică avasculară aparent delimitată 19/8 mm, cu proiecție între lobul hepatic stâng și drept. Colecist fără modificări. Căi biliare principale permeabile. Pancreas, splina fără modificări. Rinichi, vezică urinară fără modificări. Fără lichid peritoneal.

TRATAMENT (16.02.2017-22.02.2017):

-Cefort (750 mg la 12 ore, intravenos);

-Gentamicină (18 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon ( 45 mg la 6 ore, intravenos);

-Koflet (5 ml la 8 ore, per os);

-aerosoli cu Ventolin 0,6 ml;

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol supozitor 250 mg, împachetări hipotermizante;

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

NUME ȘI PRENUME: BARTOS STEFANIA-RODICA

SEX: F

DOMICILIU: localitatea Chirnogeni, județul Constanța

VÂRSTA: 1 an și 5 luni (data nașterii: 15.05.2015)

DATA INTERNĂRII: 12.10.2016.

DATA EXTERNĂRII: 31.10.2016.

NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 19 zile

MOTIVELE INTERNĂRII: febră (38°C); vărsături; tuse productivă; dispnee ușoară; somnolență.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE: al V-lea copil, născut la 6 luni și jumătate; GN=1000 g; alimentat la sân 2 săptămâni; diversificat la 7 luni; vaccinat conform schemei.

EXAMENUL CLINIC: stare generală influențată; tegumente palide; faringe hiperemic; amigdale hiperemice, hipertrofice; țesut conjunctiv-adipos slab reprezentat.

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

12.10.2016.

-Hemoglobină: 9,9 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite:13,41 mii/µL (5-20 mii/µL)

-Neutrofile:

-Limfocite: 20,3 % (40-65%)

-Monocite: 5,7% (≤10%)

-Eozinofile: 0,7% (≤5%)

-Număr trombocite: 164 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 38,62 mg/dl (<0,5 mg/dl)

-VSH:

-Fibrinogen:

-Antigen Rotavirus/Adenovirus în materii fecale: -Ag Rotavirus: negativ

-Ag Adenovirus: negativ

14.10.2016.

-VSH: 61 mm/h (< 10 mm/h)

-Fibrinogen: 568 mg/dl (160-390 mg/dl)

19.10.2016.

-Hemoglobină: 10,1 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite: 40,41 mii/µL (4,1-5,3 mii/µL)

-Neutrofile: 62,2% (20-65%); 25,17 mii/µL (1,5-8,5 mii/µL)

-Limfocite: 26% (40-65%); 10,49 mii/µL (4-10,5 mii/µL)

-Monocite: 11,3% (≤10%); 4,56 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile: 0,3% (≤5%); 0,12 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 1159 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 5,6 mg/dl (<5 mg/dl)

-VSH: 25 mm/h (<10 mm/h)

-Fibrinogen: 338 mg/dl (160-390 mg/dl)

28.10.2016.

-Hemoglobină: 8,8 g/dl (11,3-14,1 g/dl)

-Număr leucocite: 13,35 mii/µL (5-20 mii/µL)

-Neutrofile: 41,4% (20-65%); 5,53 mii/µL (1,5-8,5 mi/µL)

-Limfocite: 37,8% (40-65%); 5,05 mii/µL (4-10,5 mii/µL)

-Monocite: 15,1% (≤10%); 2,01 mii/µL (0,3-1 mii/µL)

-Eozinofile:4,3% (≤5%); 0,57 mii/µL (0,05-0,7 mii/µL)

-Număr trombocite: 116 mii/µL (150-450 mii/µL)

-Proteină C reactivă: 2,68 mg/dl (< 0,5 mg/dl)

-VSH: 116 mm/h (<10 mm/h)

-Fibrinogen: 494 mg/dl (160-390 mg/dl)

-Radiografie toraco-pulmonară (18.10.2016): opacitate alveolară neomogenă în treimea bazală pulmonară dreaptă.

-Echografie abdominală (12.10.2016): fără lichid în cavitatea peritoneală; fără modificari echografice; aerocolie abdominală.

TRATAMENT:

12.10.2016. – 20.10.2016.

-Ceftamil (400 mg la 12 ore, intravenos);

-Gentamicină (20 mg la 12 ore, intravenos);

-Hemisuccinat de hidrocortizon (40 mg la 12 ore, intravenos);

-Eubiotic (1 plic/zi);

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol 250 mg intrarectal, împachetări hipotermizante.

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim cortizon;

21.10-2016. – 31.10.2016.

-Meronem (150 mg intravenos, la 8 ore în PEV cu SF 9 ‰ 30 ml, pe pompă)

-Amikacin (50 mg la 12 ore, intravenos);

-Eurespal sirop (5 ml de două ori pe zi);

-Combaterea febrei la nevoie: Paracetamol 250 mg intrarectal, împachetări hipotermizante.

-Supraveghere: stare clinică, tensiune arterială, aliură ventriculară, frecvență respiratorie, temperatură, diureză, scaun;

-Alimentație regim 1-3 ani;