Licenta Cancel Sebastian V1 [609030]

Universitatea POLITEHNICA Bucure ști
Facultatea Automatică și Calculatoare
Departamentul Automatică și Informatică Industrială

LUCRARE DE LICENȚĂ

Ambie ntPro – Sistem de senzori wireless pentru
monitorizarea parametrilor ambientali și pentru
acționarea aparaturii de climatizare

Coordonator Absolvent: [anonimizat]. Grigore Stamatescu Sebastian Cancel
Asis. drd. Ing. Dumitr u Cristian Trancă

2018

2 Cuprins
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1.1 Justificarea temei alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.1 Descrierea succintă a fiecărui capitol ………………………….. ………………………….. ………. 3
2. PREZENTAREA DOMENIULUI DIN CARE FACE PARTE LUCRAREA …………….. 4
2.1 Rețele de sensori wireless ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
2.1.1 Prezentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
2.1.2 Cerințele rețelelor de senzori wireless ………………………….. ………………………….. .. 5
2.1.3 Aplicații cu senzori wireless ………………………….. ………………………….. …………….. 7
2.1.3.1 Aplicații militare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
2.1.3.2 Monitorizarea mediul ui ………………………….. ………………………….. ………………… 8
2.1.3.3 Aplicații comerciale sau centrate în jurul omului ………………………….. ………….. 9
2.1.3.4 Aplicații pentru roboți ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
2.2 Noduri low -power ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
2.3 Tehnologia infraroșu ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
2.4 Comunicația serială RS -485 ………………………….. ………………………….. …………………. 13
2.5 Tehnologia LoRa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
2.5.1 Paramatrii Lora ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
2.5.2 Formatul pachetel or ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
2.6 Procololul LoRaWAN ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
2.6.1 Arhitectura sistemului ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.6.2 Clasele de dispozitive ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.6.3 Formatul pachetelor ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
2.6.4 Metode de activare a nodurilor ………………………….. ………………………….. ……….. 19
2.6.5 Securitatea în LoRaWAN ………………………….. ………………………….. ………………. 20
2.7 APLICAȚII SIMILARE ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.7.1 Aplicația 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.7.2 Aplicatia 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
3. DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
3.1 ECHIPAMENTE UTILIZATE ………………………….. ………………………….. …………….. 20
3.2 TEHNOLOGII SOFTWARE ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 20

3 1 INTRODUCERE
1.1 Justificarea temei alese

Într-o perioadă în care Internet Of Things (IoT) a revoluționat internetul tradițional
centrat în jurul deciziilor oamenilor. IoT-ul a permis obiectelor să aibă abilități de
conectare și comunicare cu ajutorul internetului. Acesta a contribuit la dezvoltarea de
numeroase tehnologii low -power, long -range si low -bitrate. Una dintre aceste tehnologii
este și LoRaWAN, pe care o voi i nvestiga în cadrul acestui proiect.
AmbientPro își propune să fie o soluție compactă de monitorizare și supraveghere a
paramatrilor ambientali.Mai exact, sistemul este compus din doua parți: nodurile și
gateway -ul.
Nodurile sunt dispozitive low -power ce conțin o placă de dezvoltare ,un modul de
transmisie LoRa, senzori pentru monitorizarea parametrilor ambientali
(temperatura,presiune,umiditate,luminozitate), precum și un emițător infraroșu alaturi de o
interfață de comunicație serială RS485 pentru conect area cu sisteme de climatizare
inteligente.Prin plasarea mai multor astfel de noduri în mediul ambiental, se poare realiza o
măsurare mai fidelă a parametrilor dintr -o încăpere rezidențială mare
(casă,apartament,vila).Totodată, pe baza datelor colectate, s istemul poate fi configurat să
trimită comenzi prin infraroșu aparatelor ce pot fi acționare prin telecomandă sau să
cupleze/decupleze elemente de încalzire sau ventilație.
Gateway -ul este compus dintr -un Raspberry Pi 3 si un modul de transmisie
LoRa.Aces ta reprezintă o reprezentare minimală a unui gateway mult mai complex.Datele
primite de la nodurile LoRa sunt analizate si transmise către o platformă free de dezvoltare
a proiectelor IoT numit TheThingsNetwork.Software -ul care rulează pe gateway
implement ează stiva LoRaWan si trimite pachete către platformă,de unde platforma
analizează si afisează datele primite.
1.1 Descrierea succintă a fiecărui capitol
TO DO

4 2. PREZENTAREA DOMENIULUI DIN CARE FACE PARTE LUCRAREA

2.1 Rețele de sensori wireless
2.1.1 Prezentare
Rețelele de senzori wireless (en. Wireless Sensor Networks – WSN) au devenit o
soluție de monitorizare in timp real a datelor de interes la scară largă. Totodata, aceste
rețele sunt proiectate sub anumite constrangeri energetice. Așa cum este prezentat in [13],
proiectarea unei noi rețele de senzori wireless este foarte provocator datorită multitudinii
de factori ce trebuie luați în seamă. Printre acești factori, amintim:
• raza de acțiune
• tipul de anten a
• tehnologia
• componentele folosite
• puterea de transmisi e
• memoria
• durata de viață
• capacitatea de calcul
• securitatea etc.

//POZĂ RETEA SENZORI WIRELESS

Conform [2], rețelele de senzori wireless au acoperit o arie largă de aplicabilitate
datorită capacităților de achiziție a datelor, de procesare a acestora, precum și a posibilității
de control a unei aplicații. Printre avantajele acestor rețele față de rețelele cablate de sensori
se numară: mobilitatea si fiabilitatea nodurilor, ușurința în instalare și cost de integrare redus.
Printre aplicațiilor comune în care aceste sisteme se pot integra, se numară și casele
inteligente autonome.Aceste soluții se integreză in sistemele deja prezente dar

5 neautomatizate, cum ar fi încălzirea, climatizarea, luminarea, securitatea. Printre principalele
beneficii pe care un astfel de sistem le aduc se numară cresterea comodității utilizatorului,
securitate sporită și eficientizarea consumului energetic.
O astfel de rețea este compusă din unul sau mai multe agregatoare (en. gateway) și
un număr variat de dispozitive dispuse în întregul spațiu monitorizat.
Fiecare nod, având capacități de monitorizare si prelucrare a datelor primite de la
senzori, este capabil să le trimită intr -un mod organizat către un gateway. Fiecare dispozitiv
are în componență un p rocesor, o diversitate de senzori low -power, canale de comunicație
și modul de alimentare. Procesorul intern este folosit ,in general, pentru colectarea si
procesarea semnalelor provenite de la senzori. Fiecare senzor este ales și dimensionat pentru
a face o singură sarcină: măsurarea temperaturii, umidității, presiunii etc.

//Poza Nod = senzori+uc+com. channel+power module.

Unul dintre neajunsurile acestui sistem, pe care tehnologia a încercat să il
îmbunatățească il reprezintă canalul de comunicație . Dacă la baza rețelelor de sensori inițiale
statea canalul de comunicație cablat, cu timpul, acesta și -a aratat limitările. Multitudinea de
protocoale folosite, cum ar fi Universal Powerline Bus (UPB), MODBUS sau chiar ethernet
împreună cu necesitățiile l or conduc la o mult mai anevoioasă expansiune și mentenanță mai
scumpă față de rețelele "fără fir".
Canalul de comunicație oferă nodurilor posibilitatea de comunicație cu lumea
exterioară care poate fi reprezentă de alte noduri sau de elementul central,g ateway –
ul.Totodată și canalele de comunicație wireless prezintă câteva limitări. Rețelele wireless ce
folosesc standardul IEEE 802.15.4 Wireless Personal Area Network sau Bluetooth sunt
costisitoare si complicate.[15] Prin implementarea RFID -ului in rețele le wireless se ajunge
la rețele simple si ieftine. [16]. O altă metodă de comunicație "fără fir" mai este reprezentă
de tehnologia Zigbee.

2.1.2 Cerințele rețelelor de senzori wireless
Pentru a evalua o rețea de senzori wireless, trebuie să cunoaștem cât eva dintre
principalele criterii de comparație între acestea:

6 • Rezistență la defecte – Poate una dintre cele mai esențiale cerințe ale sistemului, îl
reprezintă capacitatea nodului de a ramane funcțional în ciuda defectelor.Printre
tipurile de defecte le am intim pe cele de natura hardware, software, distrugere fizica
,cat si terminarea bateriei. Pentru o funcționare cat mai facilă ,se recomandă ca
nodurile sa poată comunica prezenta uneia dintre problemele de mai sus.
• Scalabilitate – Sistemul trebuie să supo rte un număr mare de senzori, precum și să
fie ușor de extins fără a modifica structura existentă a sistemului.
• Durata de viață – Durata de viață a unui nod definește în totalitate durata de viață a
sistemului. Nodul trebuie sa fie eficient din punct de ve dere energetic având in
vedere resursele de putere limitate pe care le are, întrucât înlocuirea sau încărcarea
tuturor nodurilor este o sarcină complexă și costisitoare. Toate sarcinile nodului:
identificare, prelucrare și comunicație trebuie să fie eficie nte energetic.
• Programare – Este necesar ca programarea senzorilor să se facă ușor, si pe cât
posibil în teren într -un timp cat mai scurt.
• Securitate – Reprezintă o cerință complexă și trebuie împărțită în mai multe
subcerințe:
➢ Securitate accesului – Trebu ie să prevină accesul neautorizat la
nivelul nodului
➢ Securitatea mesajelor – Trebuie să detecteze și să prevină
modificările neautorizate la nivelul mesajelor.
➢ Confidențialitate – Mesajele transmise de un nod trebuie să fie
criptate, astfel încât mesajele să ajungă doar la nodurile care le pot
decripta.
➢ Securitate la atacuri – Nodurile trebuie să detecteze dacă au primit
un pachet a fost modificat cu scopul de a accesa rețeaua.Prin
marcarea pachetelor cu timpul la care au fost generate, se previn
atacurile de tip om în mijloc (en. man in the middle).

7 • Accesibilitate – Sistemul trebuie să folosească noduri ieftine, având în vedere
numarul mare de dispozitive. Mentenanța si instalarea trebuie să pastreze prețul
sistemului accesibil, pentru a putea fi integrabi l.
2.1.3 Aplicații cu senzori wireless
Rețelele de senzori wireless sunt folosite cu precădere în aplicațiile cu cerințe
reduse de bandă și cu toleranță la intarzieri. Le putem întâlni de la aplicații civile și
militare la monitorizarea mediului și sănătă ții.
În prezent, sunt în dezvoltare rețele inteligente si eficiente de senzori wireless, cu
noduri capabile să proceseze datele primite de la senzori intern, înainte de a le trimite mai
departe. Dezvoltarea dimensiunilor compacte, reducerea consumului de resurse și a
intervenției umane sunt, de asemenea, teme în cercetare.
Deși numarul implementarilor rețelelor de senzori wireless este însemnat, se poate
face o diferențiere pe baza tipurilor generale ale acestora [17]:
• Aplicații militare
• Monitorizarea med iului
• Aplicații comerciale sau centrate în jurul omului
• Aplicații pentru roboți

2.1.3.1 Aplicații militare
Aplicațiile militare sunt foarte stâns legate de conceptul de rețele de senzori
wireless.Totuși este dificil de precizat cu exactitate dacă dezvolt area rețelelor de senzori
wireless a fost impulsionată de necesitățiile din domeniul militar sau dacă acest concept a
fost preluat de tehnica militară datorită avantajelor evidente.In cadrul aplicațiilor militare,
conceptul de achiziții de date se îndreapt ă spre conceptele de urmărire a inamicului,
supravegherea câmpului de luptă sau identificarea inamicilor.
Spre exemplu, minele terestre ar putea fi înlocuite cu numeroase noduri dotate cu
senzori de presiune sau proximitate, fact ce duce la o mult mai teh nologizată bătalie, fără a
duce la pierderi de vieți.
O altă aplicabilitate în domeniul militar o reprezintă urmarirea vehiculelor inamice
într-un cadru monitorizat.Datele primite de la nodurile din rețea pot furniza proprietarilor

8 date despre poziția rel ativa și direcția în care inamicii se indreaptă. În acest fel, urmaritorii
pot avea informații în timp real despre cei urmatiți, fără a interacționa cu aceștia.
Chiar dacă soluțiile mai sus prezentate sunt implementate în zonele de conflict,
există si apl icații ce se pot implementa și timp de pace: monitorizarea granițelor,
supravegherea și protecția proprietăților etc.
//POZA APLICAȚII MILITARE
2.1.3.2 Monitorizarea mediului
În cazul monitorizării parametrilor interiori, rețelelor de sensori wireless po t reduce
încălzirea sau racirea irelevantă a cladirilor. Nodurile rețelei pot determina sistemele de
climatizare să folosească energia într -un mod mult mai eficient, ducând la un mediu mult
mai ecologic și mai confortabil.
În clădirile moderne, este manda torie prezența unor detectoare de incendiu și
cutremur împreună cu indicatorii luminoși ce conduc persoanele către cea mai apropiată
iesire.Implementarea unei rețele de senzori poate fi mult mai folositoare în cazul în care
observarea acestor semnale lumin oase este îngreunată de prezența fumului sau prafului.
În cazul aplicațiilor exterioare, nodurile rețelei pot achiziționa date referitoare la
mediu și le pot transmite către un gateway. De aici, se pot realiza prognoze meteorologice,
precum se pot și det ermina eventualele schimbări climatice în timp real
(furtuni,vânt,prezența substanțelor toxice).
O altă aplicabilitatea o reprezintă urmărirea comportamentului speciilor pe cale de
dispariție. În acest sens se face o distincție între nodurile fixe ,ce se montează pe animalul
urmărit (lup,urs etc.) si nodurile fixe ce se montează într -o rețea care să acopere toate
colțurile suprafeței urmărite. Astfel, la trecerea unui animal ce are fixat un nod mobil,
semnalul este preluat de către cel mai apropiat nod fix , de unde informația ajunge la centrul
de monitorizare.
Rețelele de senzori și-au găsit aplicabilitatea și în agricultură, pentru monitorizarea
culturilor de vie. Astfel, existența nodurilor ce determină umiditatea solului și a aerului,
prezența vântului și temperatura duc la o folosire mai eficientă a sistemelor de irigație. Pe
baza datelor colectate de senzori și a datelor identificate de la alte culturi din aceeași zonă,
se poate determina momentul optim de culegere a recoltei.

9 În concluzie, sistemele bazate pe rețelele de senzori wireless pentru monitorizarea
fenomenelor exterioare sunt ideale pentru detecția și propagarea prezenței evenimentelor
naturale pe arii largi și greu accesibile.
2.1.3.3 Aplicații comerciale sau centrate în jurul omului
Prezența rețelelor de senzori wireless în viața de zi cu zi a dus la un loc mult mai
sigur de desfășurare a activitățiilor comerciale.Spre exemplu, marile companii au adoptat
aceste sisteme pentru monitorizarea activelor materiale.În acest fel, echipamentele pe care
sunt montate nodurile pot interoga date de la echipamentele din jur și pot trimite datele
către centrul de observație.Principalul avantaj al acestei metode de monitorizare îl
reprezintă detecția în timp real, precum și posibilitatea de acționare î ntr-un mod adaptat
problemei identificate.
O altă aplicabilitate în industrie o reprezintă monitorizarea echipelor de intervenție
in caz de calamități naturale.Pe echipamentele salvatorilor este integrat câte un nod ce duce
la o mai bună coordonare între membrii echipei și cunoașterea locației exacte a fiecarui
utilizator. În caz de pericol, alți salvatori pot acționa pe baza datelor în timp real provenite
de la colegii lor.
2.1.3.4 Aplicații pentru roboți
Aplicațiile ce folosesc atât roboți inteligenți, cât si noduri ale rețelelor wireless au
devenit din ce în ce mai răspândite. Pentru cresterea densitătii de date pe ariile extinse, se
folosesc roboți inteligenți ce au montate noduri mobile ce urmăresc diversi parametrii.
Aceste date sunt mai apoi trimise la primele noduri întâlnite și sunt interpretate.
O altă abordare, folosită si dezvoltată de Intel, o reprezintă montarea de noduri
mobile pe roboții ce adună date din mediu de la nodurile fixe deja montate în locurile greu
accesibile. Astfel de abordări conduc la detectarea defecțiunilor prezente în mediu,
configurarea si mentenanța în timp real și siguranță în exploatare.
2.2 Noduri low -power
Un aspect important ce a stârnit interesul dezvoltatorilor rețelelor de senzori
wireless a fost eficientizarea consumului energetic pentru a ajunge la perioade de
funcționare cât mai lungi.[18] Transformarea nodurilor inițiale în elemente complexe din
punct de vedere arhitectural, a condus la necesitatea îmbunățirii modului în care diversele
componente ale nodurilo r interacționează.

10 Furnizarea către noduri a unei surse de energie sustenabile reprezintă una dintre
cele mai greu de atins obiective în dezvoltatea și implementarea rețelelor wireless.În
majoritatea aplicațiilor cu rețele wireless, nodurile sunt alimenta te de la o baterie.Totuși,
există și cazul fericit în care domeniul de aplicabilitate al senzorilor poate furniza nodurilor
surse de energie alternative prin panouri solare,folosirea vântului sau chiar folosirea
câmpului electromagnetic.
Luând în calcul f aptul că există aplicații în care accesul la noduri pentru înlocuirea
bateriilor este îngreunat sau chiar foarte periculos, dimensionarea si proiectarea unor
noduri eficiente este mandatorie. Plecând de la presupunea că un nod al acestui sistem
trebuie să își pastreze atribuțiile de colectare,prelucrare și transmitere de date, dorim să
optimizăm modul în care aceste operații au loc.
Datele primite în format brut de la senzori sunt supuse diferitelor fenomene fizice
cum ar fi: atenuare, amplificare sau alte rare. Pentru a combate aceste fenomene, o primă
etapa de filtrare a datelor este necesară. Odată ce datele au fost "curățate", un convertor
analog -digital este integrat pentru a converti datele brute. După ce datele au fost
cuantificate si procesate, acest ea se stochează la nivelul memoriei locale, de unde
microcontrolerul stabileste când le foloseste.
//POZA STRUCTURA SENZOR : UC+MEM+RADIO+SENZORI+POWER

În aplicațiile cu senzori wireless, nodurile sunt menținute în stări de inactivitate sau
de somn adân c.Acestea redevin active doar pentru perioade scurte de timp pentru a
achiziționa, prelucra și transmite date. O soluție pentru extinderea duratei de viață a
bateriei a fost implementarea modurilor de funcționare a nodurilor:
• Active tot timpul
• Idle
• Standby
• "Deep Sleep"

11 Managementul energetic la nivelul nodului este determinat de modul în care se
realizează tranzițiile de la o stare la alta. Consumul în fiecare stare este determinat atât de
tensiunea de alimentare, cât și de frecvența procesorului.
Putere a totală consumată la nivelul unui nod este compusă din puterea consumată
de către fiecare element al acestuia în perioada de funcționare 𝑡𝑜𝑛[18]. Presupunând că
toate componentele nodului sunt active pe întreaga durata a 𝑡𝑜𝑛 și inactive în res t, puterea
totală consumată la nivelul nodului are următoare formulă:
𝑃𝑜𝑛=𝑃𝑜𝑛−𝑠𝑒𝑛𝑧𝑜𝑟 +𝑃𝑜𝑛−𝐴𝐷𝐶 +𝑃𝑜𝑛−𝑢𝑐+𝑃𝑜𝑛−𝑅𝐹
Unde, 𝑃𝑜𝑛−𝑠𝑒𝑛𝑧𝑜𝑟 este puterea consumată de senzor în modul de lucru,iar
𝑃(𝑜𝑛−𝐴𝐷𝐶 ), 𝑃𝑜𝑛−𝑢𝑐 și 𝑃𝑜𝑛−𝑅𝐹 sunt puterile consumate de convertorul analog –
digital,microcontroler și unitatea radio.
𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 reprezintă puterea consumată de nod în timpul transmiterii datel or în
modul activ. În modul sleep, puterea consuma tă este aproximativ egală cu 0.01% din
𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 .
𝑃𝑜𝑛−𝑟𝑎𝑐 reprezintă puterea consumată de receptor în modul activ. În modul sleep,
puterea consumată de receptor poate fi aproximată ca fiind 0.75 * 𝑃𝑜𝑛−𝑟𝑎𝑐. Puterea medie
consumată pentru modulul de emisie -recepție radio 𝑃𝑎𝑣−𝑅𝐹 este dată de următoarea
formulă:
𝑃𝑎𝑣−𝑅𝐹=(𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 ∗𝑡𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠
𝑇𝑐𝑦𝑐𝑙𝑒)+(3
4∗𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 )(𝑡𝑟𝑒𝑐
𝑇𝑐𝑦𝑐𝑙𝑒)
+((0.01
100)∗𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠∗𝑇𝑐𝑦𝑐𝑙𝑒 −(𝑡𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 +𝑡𝑟𝑒𝑐)
𝑇𝑐𝑦𝑐𝑙𝑒)
Unde, 𝑡𝑟𝑒𝑐 și 𝑡𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 depind de tipul datelor transmis e și influențează consumul
microcontrolerului. Energia totală disipată pe fiecare nod este reprezentată de formula:
𝐸𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 =𝐸𝑠𝑒𝑛𝑧𝑜𝑟 +𝐸𝑢𝑐+𝐸𝐴𝐷𝐶 +𝐸𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 +𝐸𝑟𝑒𝑐
Energia consumată pe partea de transmisie și pe partea de recepție în modul activ
are urmatoarele forme:
𝐸𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 =𝑃𝑜𝑛−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 ∗𝑁𝑏𝑖𝑡−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠
𝐷𝑖𝑛𝑠𝑡
𝐸𝑜𝑛−𝑟𝑒𝑐=𝑃𝑜𝑛−𝑟𝑒𝑐∗(𝑡𝑑𝑒𝑙𝑎𝑦 +(𝑁𝑏𝑖𝑡−𝑟𝑒𝑐
𝐷𝑖𝑛𝑠𝑡))

12 Unde, 𝑁𝑏𝑖𝑡−𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 si 𝑁𝑏𝑖𝑡−𝑟𝑒𝑐 sunt numărul de biți transmiși și recepționați, iar 𝐷𝑖𝑛𝑠𝑡
reprezintă datele instantanee. Timpul 𝑡𝑑𝑒𝑙𝑎𝑦 corespunde întârzierii dintre punerea în
funcțiune a nodului si recepționarea primelor pachete.
2.3 Tehnologia infraroșu
Tehnologia infraroșu face parte din standardul IEEE 802.11 . O trăsătură importantă
a acestui standard îl reprezint ă Alături de complementara sa, tehnologia radio stau la baza
rețelor wireless. Potrivit [ 20], tehnologia infraroșu se pretează pentru aplicațiile cu rază
mică de acțiune și reduse din punct de vedere al costurilor , cum ar fi rețelele ad –
hoc.[*](rețele mic i setate pentru o perioadă scurtă de timp).
O trăsătura specifică standardului IEEE 802.11 o reprezintă structura pe care
trebuie să o respecte toate dispozitivele ce aderă la aceasta. Conform standardului, există
un singur mediu de control acces (en. Med ium Access Control – MAC) pentru toate
mediile fizice. Acest aspect oferă viitoarelor tehnologii fizice să fie usor integrate cu
tehnologiile actuale.
//POZA IEEE 802.11 STIVA
Spre deosebire de rețelele cablate, [19] rețelele wireless trebuie să țină cont de
câteva aspecte: la nivelul mediului de acces (en. MAC), trebuie să existe tehnicile de
fragmentare și reasamblare de pachete când calitatea canalului de transmisie este slabă,
asociere și reasociere de puncte de acces (en. Access Points), sincronizare temporară
pentru suportul aplicațiilor ce prezintă întârzieri și adaptare la viteza datelor.
Accesul la mediul de comunicație este manageriat cu ajutorul protocoalelor de
evitare a coliziunilor (en. Carrier sense multiple access with collision avoidance –
CSMA/CA ). Potrivit acestui protocol , când o stație a pregătit pentru transmisie un pachet,
prima dată începe prin a "simți canalul" (en. carrier sense). Dacă mediul de transmisie este
liber de mai mult timp decât un timp standard între pachete, (en. Distr ibuted interframe
spacing – DIFS), stația transmite imediat. În cazul în care mediul de transmisie este ocupat,
stația continuă să asculte canalul până când aceste este liber de un timp mai mare decât
DIFS. Când mediul de transmisie devine iar liber, stați a mai întârzie pachetele folosind un
algoritm binar, înainte de a face o noua transmisie.
Protocolul CSMA/CA este însoțit si de mecanisme de rezervare și confirmare .
Potrivit politicii de confirmare, când un echipament primește un pachet valid adresat lui ,
trebuie să confirme recepția pachetului trimițând un pachet de confirmare stației sursă.

13 Pachetul retransmis este întârziat cu o perioadă de timp mai scurtă decât timpul standard
dintre pachete, numi tă interval scurt. (en. short interframe spacing, SIFS) . Retransmiterea
unui pachet de confirmare asigură detecția erorilor și este necesară datorită prezenței
zgomotului și interfetențelor în mediul de transmisie.
Protocolul CSMA/CA poate fi folosit și pentru transmiterea de mesaje adresate
întregii rețele (en. broadcast) . Pentru tipul acesta de mesaje, sunt folosite mecanismele de
reervare. Înainte de fiecare transmisie de date , sunt trimise pachete mai mici numite
"Cerere de transmitere", (en. Request -To-Send) si "Accept pentru transmitere" (en. Clear –
To-Send). Pentru evitarea conflictelor în care apariția mini -pachetelor de mai sus ridicau
probleme, fiecare stație menține un contor, numit vector de alocare al rețelei. (en. Network
Allocation Vector) . Rolul acestui contor este de a păstra durata de timp minimă până la
următoare transmi tere. La fieca re primite a unui pachet de tip "Cerere de transmisie" sau
"Accept pentru transmisie", contorul intern trebuie actualizat , iar stațiile în cauză pot
transmite alte pachete abia după terminarea contorului.
//POZA RTS,CTS,DATA,ACK
Rețelele wireless bazate pe tehnologia infraroșu se bazează pe modulația intensității
curentului electric și detecția directă a undelor luminoase. Prin modulația intensității se
înțelege variația curentului electric ce trece printr -un led sau o diodă laser, iar detecția se
realize ază cu ajutorul unei fotodiode ce produce o valoare a curentului electric prin circuit
proporțională cu intensitatea luminoasă .
Propagarea semnalelor infraroșu în mediul ambiental se realizează prin reflectarea
undelor pe suprafețele plane . Totuși, propag area pe mai multe cai poate provoca întârzieri
alea pachetelor la nivelul stațiilor desti nație , necesitând ordonarea acestora.
Semnalele generate la nivelul emițătorului trebuie să minimizeze,pe cât posibil,
raportul semnal -zgomot. O metodă de modulație a cceptată este modulația în poziție.
Potrivit [20], acest tip de modulație prezintă cele mai bune caracteristici pentru acest tip de
comunicație. Astfel,pentru fiecare cuvant de k biți, este generat un cod cu lungimea de 2k
poziții. Nivelul fizic al com unicației infraroșu suportă doua viteze: 1 si 2 Mb/s.
//POZA VITEZE INFRAROSU
2.4 Comunicația serială RS-485
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea rețelelo r de calculatoare, a devenit
necesară o metodă de conectare a echipamentelor . RS-485 este un standard definit de
EIA, folosit în comunicațiile seriale ce definește caracteristica electrică a receptoarelor și

14 echipamentelor. Acest standard oferă comunicație bidirecțională, half-duplex(*),
posibilitatea conectării unui număr de până la 256 de echipame nte și evitarea conflictelor
din rețea. Structura unei rețele bazate pe acest standard este prezentată sub forma unei
magistrale , sub forma unei singure linii ce trece pe la echipamente. Totuși, acest standard
nu suportă rețele de tip inel sau stea.
Comuni cația la nivelul standardului RS -485 se realizează cu ajutorul arhitecturii de
tip master -slave [21]. În cazul arhitecturii master -slave standard,p oate exista un singur nod
master, dar mai multe noduri slave. Constant, nodul master verifică dacă echipamente le
slave doresc să comunice, iar dacă da, le trimite acordul pentru a folosi magistrala de date
până la terminarea transmisiei. Pe lângă mesajele adresate unui singur nod, masterul poate
transmite tuturor nodurilor (en. broadcast). În cazul în care noduril e slave vor să comunice
cu alte noduri slave, toată comunicația trebuie să treacă prin master.
Există si variante alternative ale arhitecturii standard:arhitectura în care fiecare nod
slave poate deveni nod master când foloseste canalul de comunicație. Când un nod devine
master, restul dispozitivelor devin slave. Când nodul master finalizează comunicația pe
magistrala de date, controlul trece la următorul nod, astfel încât fiecare nod poate iniția
comuniții cu oricare alt nod.
//POZA RS -485 – magistrala
//POZA RS -485 – fiecare nod cu divizoarele de tensiune + lungime vs. viteza

2.5 Tehnologia LoRa
Odată cu dezvoltarea dispozitivelor conectate la internet (en. Internet of Things), a
aparut necesitatea unui protocol care să fie scalabil, ieftin și usor de implementat.
Tehnologia wireless LoRa (en. Long Range) este o tehnologie cu o caracteristică de
consum redus, ce operează în banda radio nelicențiată folosită în industr ie,scopuri
medicale și științifice. Această tehnologie își propune să mărească capa citățiile rețelelor
wireless actuale prin suportul unui număr mare de dispozitive, să reducă costurile și să
îmbunătățească durata de viață a bateriei [5]. Tehnologia LoRa este patentată de
Semtech(*) încă din 2012 , iar în prezent, un consorțiu de firme num it LoRa Alliance(*)
lucrează la îmbunatățirea acesteia.
După cum îi spune și numele, tehnologia LoRa își propune să inoveze în domeniul
comunicațiilor la distantă . Datorită acestei tehnologii, nodurile pot fi alimentate de la o
simplă baterie, având consu m redus datorită pachetelor de mici dimensiuni ce sunt

15 transmise doar la anumite intervale de timp. Traficul de date dintre noduri și colectorul de
date se realizează bidirecțional. Datorită acestor caracteristici, această tehnologie este
acceptata domenii variate:de la monitorizarea mediului și parametrilor sănătății până la
aplicații industriale[ 26].
Tehnologia LoRa face parte din categoria protocoalelor de consum redus (en. Low
Power Wide Area Networks) și reprezintă nivelul fizic al ŁoRaWAN (*).
//POZ A TEHNOLOGIA LORA CU BLOCURI – LA NIVELUL LORAWAN
2.5.1 Paramatrii Lora
Potrivit [23], protocoalele de comunicație wireless folosesc modulația în frecvență
(en. Frequency Shift Key), pe când tehnologia LoRa folosește modulația "ciripitului" (en.
Chirp -Spread-Spectrum) pentru a păstra caracteristica de consum redus și pentru a crește
distanța de transmisie. Datorită capacității de a rezista interferențelor, modulația
"ciripitului" mai fost folosită în aplicații militare și misiuni spațiale.
Potrivit aces tui tip de modulație, semnalele "ciripite" sunt direct proporționale cu
frecvența. Avantajul acestei metode îl reprezintă faptul că offset -ul de timp si frecvență la
emițător si la receptor este identic [24].
Potrivit [ 25], modulația LoRa folosește acest "ciripit" prin varierea frecvenței în
timp pentru a încapsula informația și negociază o serie de parametrii pentru a rămâne în
lățimea de bandă. Implementează un debit de date variabil, utilizând un parametru ajustabil
numit factor de împrăștiere (en. spre ading factor ), ce determină adaptarea performanței
rețelei de a rămâne într -o lățime de bandă stabilită prin ajustarea debitului de date.

Printre alți parametri ce mai pot fi configurați , pe lângă factorul de împrăștiere, se
numară lățimea de bandă (en . bandwidth) și rata de cod (en. code rate) [26]. O definiție
mai corectă a factorului de împrăștiere o reprezintă numărul de "ciripituri" per simbol, scris
logaritmic în baza 2. Acești parametri influențează rata biților modulației, rezistența la
zgomot ș i ușurința în decodare.
Lățimea de bandă este probabil cel mai important parametru am acestei modulații.
Un simbol este format din 2𝑆𝐹 "ciripituri" ,ce acoperă întreaga bandă de frecvență . Când
frecvența maximă a lățimii de bandă a fost atinsă, frecv ența revine la valoarea minimă.
//POZA FRECVENTA SF LORA
Rata "ciripiturilor" este egală cu lățimea de band ă, un "ciripit" pe secundă pe Hertz .
Există câteva urmări ale acestui fapt: o creștere cu o unitate a factorului de împrăștiere va

16 înjumătății inte rvalul de frecvență al unui ciripit de două ori și va dubla durata unui simbol.
Mai mult, rata simbolurilor și rata biților la un factor de împrăștiere definit sunt direct
proporționale cu frecvența lățimii de bandă, deci o dublare a lățimii de bandă va du bla rata
de transmisie. Legătura dintre durata unui simbol 𝑇𝑠 , lățimea de bandă si factorul de
împrăștiere este prezentă mai jos.
𝑇𝑠=2𝑆𝐹
𝐵𝑊

În plus, LoRa include și un cod de corecție a erorii. Rata de cod este egala cu 4
4+𝑛
cu 𝑛 ∈{1,2,3,4} .Astfel, se poate calcula rata de biți ( 𝑅𝑏) cu ajutorul parametrilor.
𝑅𝑏=𝑆𝐹 ×𝐵𝑊
2𝑆𝐹 ×𝐶𝑅
Spre exemplu, la o lățime de bandă de 125 kHz, un factor de împrăștiere egal cu 7
și la o rată de cod de 4/5, rata biților rezultaț i, 𝑅𝑏 este 5.5 kbps.

Acești parametri influen țează și sensibilitatea decodorului. Creșterea lățimii de
bandă scade sensibilitatea receptorului, pe când o creștere a factorului de împrăștiere
mărește sensibilitatea acestuia. Un alt parametru importan t, implementat la nivelul
transmițătoarelor îl reprezintă optimizarea la nivelul fluxului de date. Acesta este
obligatoriu când se folosește un factor de împrăștiere egal cu 11 sau 12 și cu o lățime de
bandă mai mică decât 125 kHz.

//TABEL BW/SF

2.5.2 Formatul pachetelor

Deși se pot trimite date prin modulația LoRa, un format specific a fost introdus la
nivelul echipamentelor ce participă la comunicație.
Fiecare pachet începe cu un preambul. Acesta conține o serie de "ciripituri"
crescătoare ce acop eră întreaga bandă de frecvență ,iar preambulul de termină cu două
"ciripituri" de encodează un pachet de sincronizare. Acest pachet reprezintă o valoare un
octet ce este folosit pentru a diferenția rețelele LoRa ce folosesc aceeași frecvenț ă. Un

17 dispoziti v configurat cu un octet de sincronizare, va renunța la ascultarea unei transmisii
dacă aceasta nu conține aceași valoare ca a octetului sau. Octetul de sincronizare este
urmat apoi de două și un sfert "ciripituri" descrescătoare totalizând 2.25 simboluri.
Dimensiunea totală a unui preambul poate fi între 10.25 si 65539.25 simboluri.
După preambul, este împachetat un header ce poate fi și opțional. Când este
prezent, acesta este transmis la o rată a codului de 4/8 și reprezintă dimensiunea datelor
utile în octeți , rata codului folosită pentru finalul transmisiei și opțional un cod de detecție
a erorii (en. Cyclic reduncancy check). Dimensiunea datelor este reținută într -un octet, fapt
ce limitează dimeniunea datelor la 255 biți. Totuși , există cazul în care dimensiunea
datelor, rata de cod și codul de detecție a erorii sunt cunoscute inițial, fapt ce duce la
netrimiterea headerului.
//POZA PAYLOAD
O formulă ce prezintă necesitatea de simboluri pentru a transmite niște date de
dimensiunea 𝑛𝑠 este [8] ca o funcție a tuturor parametrilor :
𝑛𝑠=8+max ([8𝑃𝐿−4𝑆𝐹+8+𝐶𝑅𝐶 +𝐻
(4 ×(𝑆𝐹−𝐷𝐸))]×4
𝐶𝑅,0)
Unde, 𝑃𝐿 este dimensiunea datelor în octeți , 𝐶𝑅𝐶 este 16 dacă este prezent și zero
dacă nu, 𝐻 este 20 dacă headerul este prezent și zero dacă nu ,iar 𝐷𝐸 este 2 dacă opțiunea
de optimizare a datelor este activă și 0 dacă nu. (DE)
Formula prezintă numarul minim al unui pachet: 8 simboluri . Acest număr trebuie
adăugat la numărul de simboluri al preambulului.

2.6 Procololul LoRaWAN
LoRaWAN es te un protocol al mediului de acces control, (en. MAC (*) ce
folosește nivelul fizic LoRa. A fost dezvoltat de către consorțiul de firme LoRa Alliance
(*), în special pentru comunicația dintre senzorii wireless și server [26]. Acest protocol își
propune să fie o piatră de temelie în comunicația la distanțe mari. Datorită arhitecturii, se
mai numește si arhitectura celor "3 L", și anume: distanțe de comunicație mari (en. long
range), consum redus al sistemului (en. low power), precum și pachete de dimensiuni mici.
(en. low data rate) [5].
//POZA CATEVA FIRME GRUPUL LORA ALLIANCE

18 2.6.1 Arhitectura sistemului
Arhitectura LoRaWAN urmărește modelul unei rețele stea. Printre componentele
protocolului de numără [26]:
• nodurile (en. end devices) – sunt dispozitive de înglobează senzori de consum
redus ce comunica cu stația fixă prin protocolul LoRa
• stația fixă (en. gateway) – un dispozitiv intermediar ce preia datele de la noduri și
le trimite mai departe către serverul de rețea folosind o conexiunea cu lățime de
bandă mai generoasă (ex. ethernet,3G).
• serverul de rețea (en. network server) – este responsabil cu decodarea pachetelor
trimise de către noduri , eliminarea duplicatelor , precum și cu generarea pachetelor
ce trebuie să se întoarcă la noduri.
Spre deosebire de rețelele de senzori wireless tradiționale, nodurile din arhitectura
prezetată nu trebuie să fie asociate unui gateway specific pentru a putea accesa
rețeaua ,acestea putând să trimită același mesaj către mai multe gateway -uri. Gateway -ul
funcționează ca un intermediar între noduri și serverul de rețea , adăugând pachetelor venite
de la noduri informații despre calitatea recepției. Totuși, fiec ărui nod îi este asociat un
server de rețea care se ocupă cu eliminarea duplicatelor și alegerea gateway -ului cel mai
apropiat de nod pentru raspunsuri.
//POZA ARHITECTURA LORAWAN

2.6.2 Clasele de dispozitive
LoRaWan prezintă trei mari categorii de noduri:
• Clasa A – Comunicația se realizează bidirecțional . Dispozitivele din această
categorie își programează începer ea transmisiei în funcție de necesități . Fiecare
mesaj către serverul de rețea (en. uplink message s) este urmat de două pachete
scurte primite ca răspuns de la serverul de rețea . (en. downlink messages) .
Totodată, nu se pot transmite mesaje de downlink pân ă la sorirea următorului mesaj
de uplink. Dispozitivele din clasa A prezintă cel mai mic consum de energie, dar o
flexibilitate a mesajelor de downlink.
• Clasa B – Dispozitivele din această clasă extind dispozitivele din clasa A prin
deschiderea de ferestre pentru recepționarea mesajelor de downlink la intervale

19 programate. Un pachet (en. beacon) este transmis regulat de la gateway către nod a
realiza sincronizarea .
• Clasa C – Comunicația se realizează bidirecțional, iar nodul stă în modul de
ascultare perman ent. Această clasă este și cea mai mare consumatoare de energie.
Trebuie menționat că arhitectura LoRaWan nu permite schimbul de mesaje între
noduri în mod direct, ci doar prin intermediul serverului de rețea . Având în vedere faptul
că aceast protocol fo loseste benzile ISM ( Industriale,științifice și medicale) , trebuie să se
supună unor restricții referitoare la puterea de transmisie și cicl ul de funcționare (en. duty
cycle). Ciclul de funcționare impune durata de timp dintre două pachete consecutive.
Astfel, respectând limitarea de 1%, un nod trebuie să aștepte de 100 de ori mai mult decât a
durat să transmită pachetul anterior.
2.6.3 Formatul pachetelor
2.6.4 Metode de activare a nodurilor
Pentru a se punea alătura unei rețele LoRaWAN, un nod trebuie s ă urmărească una
dintre următoarele metode de activare:
• Activarea "prin aer" (en. Over -The-Air Activation)
• Activarea prin personalizare (en. Activation By Personalization)

În urma oricărei metode de activare, pe nodul în cauză trebuie să se regăsească :
• Adresa nodului ( DevAddr ) – Un identificator unic pe 32 de biți. 7 biți sunt folosiți
pentru identificatorul de rețea, iar 25 de biți sunt folosiți pentru a stoca adresa
rețelei nodului.
• Identicatorul aplicației (AppEUI) – Un ID global în spațiul de adrese IEEE EUI64
ce identifică unic proprietarul nodului.
• Cheia sesiunii de rețea (NwkSKey ) – O cheie folosită de serverul de rețea și noduri
pentru calcula și verifica integritatea pachetelor transmise .
• Cheia sesiunii de aplicație (AppSKey) – O cheie folosită de serverul de rețea si
noduri pentru a cripta și decripta datele utile din pachete .

Pentru activarea "prin aer", se realizează o sesiune de schimb de mesaje de tipul
"join -request – join-accept" . Pe baza răspunsului de "join -request", nodurile pot să ob țină
cele două chei: cheia sesiunii de rețea si cheia sesiunii de aplicație.

20 Pentru activarea prin personalizare , cele două chei de activare se setează la nivelul
nodului.
2.6.5 Securitatea în LoRaWAN
// TODO
2.7 APLICAȚII SIMILARE
2.7.1 Aplicația 1
2.7.2 Aplicat ia 2

3. DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ
3.1 ECHIPAMENTE UTILIZATE
3.2 TEHNOLOGII SOFTWARE

PARTEA II – Controbuții personale
//TO DO

Bibliografie
1. A low -power temperature and humidity monitoring system base on WSN”, IET
International Communication Conference on Wireless Mobile and Computing (CCWMC
2011) , pp 486 -490
2. D. S. Tudose et al, “ Home automation design using 6LoWPAN wireless sensor
networks” 2011 International Conference on Distributed Computing in Sensor Systems and
Workshops (DCOSS)
3. Jacob Fraden, Handbook of Modern Sensors Physics, Designs, and Applications, Third
Edition, Springer, 2003
4. LoRaWAN – A Low Power WAN Protocol for Internet of Things: a Review and
Opportunities, Jonathan de Carvalho Silva1 , Joel J. P. C. Rodrigues1,2,3
5. IoT Devices and Applications based on LoRa/LoRaWAN, Oratile Khutsoane and
Bassey Isong1

21 6. 2016 International Conference on Engineering and Telecommunication. On the Limits
of LoRaWAN Channel Access
7. Evoluation fo LoRa and LoRaWAN for Wireless Sensor Networks
8. https://www.semtech.com/products/wireless -rf/lora
9. Enhancing the security of the IoT LoraWAN architecture Sarra Naoui, Mohamed
Elhoucine Elhdhili, Leila Azouz Saidane
10. https://www.semtech.com/uploads/documents/SX1276DevKit_Userguide_STD.pdf
11. Limits of LoRaWan
12. Rs485
13. 2009 International C onference on Advanced Information Networking and Applications
Workshops – Wireless Sensor Networks: A Survey
14. SECURITY IN WIRELESS SENSOR NETWORKS – XIAOJIANG DU, NORTH
DAKOTA STATE UNIVERSITY HSIAO -HWA CHEN, NATIONAL CHENG KUNG
UNIVERSITY
15. J. -S. H. Lee, Yang -Chih. , "ITRI ZBnode: A ZigBee/IEEE 802.15.4 Platform for
Wireless Sensor Networks," in Systems, Man and Cybernetics, 2006. SMC '06. IEEE Int
Conf on, Taipei, Taiwan, 2006, pp. 1462 -1467.
[16] K. S. Hitoshi Kitayoshi, "Long Range Passive RFID -Tag for Sensor Networks," in
Vehicular Technology Conference, 2005. VTC -2005 -Fall. 2005 IEEE 62nd, Dallas, USA,
25-28 Sept., 2005, pp. 2696 -2700.
[17] A Survey of Applications of Wireless Sensors and Wireless Sensor Networks Th.
Arampatzis, J. Lygeros, Seni or Member, IEEE, and S. Manesis, Member, IEEE
[18] Considerations in Low Power Wireless Sensor Networks. Amit Sharma and Girma S.
Tewolde
[19] The Infrared Physical Layer of the IEEE 802.11 Standard for Wireless Local Area
Networks
[20] J. Kahn and J. Barr y, ”Wireless Infrared Communications,” Proc vol. 85, no. 2, Feb.
1997, pp. 265 -98
[21] Research on the technology of RS485 over Ethernet Jia Hui -juan, Guo Zheng -hui
College of Computer Science and Technology HeNan Polytechnic University
[22] Improvement o f RS-485 Performance Over Long Distances Using the ToLHnet
Protocol Giorgio Biagetti, Paolo Crippa, Laura Falaschetti, Simone Orcioni, Nicola
Ortolani, Claudio Turchetti

22 [23] Frequency Shift Chirp Modulation: the LoRa™ Modulation , Lorenzo Vangelista,
Senio r Member, IEEE
[24] Internet of Things and LoRaTM Low -Power WideArea Networks: A Survey
Alexandru Lavric, Valentin Popa,
[25] Design and Implementation of a LoRa Based Wireless Control for Drip Irrigation
Systems Maksudjon Usmonov, Francesco Gregoretti
[26]Augustin, Aloÿs, et al. "A study of LoRa: Long range & low power networks for the
internet of things." Sensors 16.9 (2016): 1466

23

1. Introducere

Mențiunile făcute în acest material cu culoarea roșu vor fi șterse (sau înlocuite, după
caz, cu informații relevante pentru lucrare; de exemplu: denumirile capitolelor, titlul lucrării,
paginile de la cuprins etc.).
Cuprinsul prezentat ca exemplu este orientativ : nu este obligatorie existența tuturor
capitolelor sugerate; pot fi adăugate alte capitole dar și subcapitole , după caz. Important este
ca în cuprins să fie menționate toate titlurile capitolelor, secțiunilor și subsecțiunilor
(denumite, generic, subcapitole), în ordinea în care acestea apar în lucrare.

Lucrarea va avea, orientativ , aproximativ 60 de pagini. Acestea se numerotează în
ordine, cu excepția paginii de titlu.

Pentru textul uzual se vor folosi caracte re Times New Roman , 12 pt . Pentru
aranjarea în pagină a textului va fi folosită opțiunea Justify . Distanța dintre rânduri va fi de
1 sau 1,5 rânduri (acest template este scris la 1 rând ). Se vor folosi diacritice , cu excepția
situației în care lucrarea est e redactată în altă limbă decât cea română.

Imaginile (figuri, grafice sau capturi de ecran) vor fi centrate și numerotate în
ordinea apariției. Va fi oferită o scurtă descriere a semnificației figurii (de ex., „Legea lui
Moore”).

Fig. 1. Legea lui Mo ore

Ca alternativă, figurile pot fi numerotate ținând cont de ordinea apariției lor în cadrul
capitolului. De exemplu, „Fig. 3.1. Legea lui Moore” – dacă este vorba de prima figură din
capitolul 3 sau „Fig. 2.4. Rezultate experimentale” – dacă ne referim la a patra figură din
capitolul 2.

În mod similar vor fi tratate și tabelele .

24

Tabel 1. Speranța de viață în Europa între 2002 -2008, conform [4]
Secțiunile care conțin linii de cod sau pseudocod nu ar trebui să depă șească 1 0-15
rânduri și ar trebui i ncluse în textul lucrării doar în cazul în care oferă detalii foarte
importante asupra realizării aplicației/rezolvării problemei abordate. Pentru aceste secțiuni
se recomandă folosirea font -ului Courier sau Courier New , 10 pt . sau 11 pt .
Bibliografi a va conține lucrări ordonate alfabetic după numele autorului/primului
autor sau după titlu (în cazul în care autorul nu este precizat) și numerotate corespunzător.
Lucrările scrise de un același autor vor fi ordonate după anul apariției. În cazul lucrărilor
publicate pe site -uri Web se va menționa și data accesării resursei (ca în Exemplu de
Bibliografie ). Citarea titlurilor conținute în Bibliografie se va face în textul lucrării de licență
sub forma: „Așa cum este prezentat în [3] …”, „Pornind de la concluzi ile enunțate în [5] …”
sau similar. Toate lucrările incluse în Bibliografie trebuie citate în text .
Exemplu de Bibliografie:
1. Castano – Diez, D., D. Moser, A. Schoenegger, S. Pruggnaller, A.S. Frangakis (2008).
Performance evaluation of image processin g algorithms on the GPU . Journal of
Structural Biology, vol. 164, p ag. 153 – 160.
2. Documentație Texas Instrument s. http://www.ti.com/ Accesat: 2014.
3. Erl, Th. (2008 ). SOA Principles of Service Design . Prentice Hall/Pe arson. USA.
4. Life expectancy in Europe . Eurostat . http://ec.europa.eu/eurostat Accesat: 2014.
5. Nickolls, J., Buck, I., Garland, M., Skadron, K. (2008). Scalable Parallel Programming
with CUDA. University of Virginia . Documentație Internet – http://queue.acm.org .
Accesat: 2014
6. Sun GlassFish Message Queue 4.4 Technical Overview . Documentație Oracle (2010).
http://docs.oracle.com/cd/E19587 -01/821 -0028/6nl41ccpg/index.html Accesat : 2015.
7. Verhenneman, G. (2009). Cameras in your living room, the next step in e -homecare?
European Journal of ePractice, No.8, Decembrie 2009, p ag. 68-76, ISSN: 1 988-625X