Licenta Ca Si Va (1) [628842]

CUPRINS
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
CIFRA DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1 CONCEPTUL, IMPORTANȚA ȘI SC OPUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI …………….. 3
1.1.1 CONCEPTUL DE CIFRĂ DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………. 3
1.1.2. IMPORTANȚA CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1.3. SCOPUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………………………….. … 4
1.2 TIPOLOGIA CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.3 ANALIZ A NIVELULUI ȘI DINAMICII CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………… 6
1.3.1. ANALIZA NIVELULUI CIFREI DE AFACERI ………………………….. ……………………….. 6
1.3.2. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACE RI ………………………….. …………………………. 7
1.4 ANALIZA STRUCTURALĂ A CIFREI DE AFACERI ………………………….. …………………….. 9
1.5 METODE TEORETICE DE STRUCTURARE A CIFREI DE AFACERI ………………………. 12
1.6 ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………………………. 14
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
VALOAREA ADĂUGATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
2.1. CONCEPTUL, IMPORTANȚA ȘI SCOPUL VALORII ADĂUGATE ………………………….. 22
2.2. ANALIZA VALORII ADĂUGATE ………………………….. ………………………….. …………………. 22
2.3. REPARTIZAREA VALORII ADĂUGATE ASUPRA PARTENERILOR SOCIALI ………. 25
2.4. Analiza dinamicii si structueii a valorii ad ăugate ………………………….. ………………………….. … 26
2.5. Analiza diagnostic de tip factorial a valorii ad ăugate ………………………….. …………………….. 27
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
STUDIU DE CAZ ASUPRA FIRMEI MODA SÂR GUINȚA SCM ………………………….. ……….. 29
3.1. Informații generale ale firmei Moda Sârguința SCM ………………………….. ………………………… 29
3.2. Analiza cifrei de afaceri asupra firmei Moda Sârguinț a SCM ………………………….. ……………. 31
3.2.1. Evoluția veniturilor din vânzări a firmei: ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.3.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri: ………………………….. ………………………….. ……………… 31
3.3.3. Analiza structurii cifrei de afaceri: ………………………….. ………………………….. ………………. 33
3.3.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri ………………………….. ………………………….. ……………. 35
3.3. Valoarea adăugată asupra firmei Moda Sârguința SCM ………………………….. ……………………. 39
3.3.1. Determinarea valorii ad ăugate pe anii 2013 -2015 ………………………….. ……………………… 39
3.3.2. Analiza dinamicii valorii adăugate: ………………………….. ………………………….. ……………… 40
3.3.3. Analiza structurii valorii adăugate: ………………………….. ………………………….. ……………… 42
3.3.4. Analiza factorială a valorii adăug ate ………………………….. ………………………….. ……………. 42

2

Introducere

Prin intermediul temei alese am dorit să analizez atât cifra de afaceri cât si
valoarea adăugate a unei firme de îmbrăcaminte pe parcursul a trei ani de zile. Am
ales să analizez cifra de afaceri și v aloarea adăugată prin cele trei metode: analiza
dinamicii, structurii și analiza factorială. Astfel putem observa evoluția financiară a
firmei pe parcursul a celor trei ani de activitate. Totodată, cu ajutorul interpretărilor se
pot înțelege mult mai bine calculele folosite și rezultatele obținute la pentru fiecare în
parte.
Lucrarea intitulată „Analiza cifrei de afaceri și a valorii adăugate a firmei Moda
Sârguința SCM în perioada 2013 -2015” este stucturată pe trei capitole. Primul capitol
reprezintă aspec tele teoretice legate de cifra de afaceri, metodele prin care poate fi
analizată precum și formulele folosite în calculele economice. În cel de -al 2lea
capitol, la fel ca și în primul conține aspecte teoretice, metode de analiză precum și
formule, însă de data aceasta aparținând valorii adăugate. În ultimul capitol, cel de -al
3lea, putem regăsi studiul de caz asupra firmei Moda Sârguința SCM. Am ales să
analizez cifra de afaceri și valoarea adăugată a firmei pe parcursul a 3 ani și anume
2013 -2015 din punct de vedere dinamic, structural dar și factorial.

Capitolul I: Cifra de afaceri reprezintă indicatorul care asigură cea mai corectă
măsurare a volumului de activitate al unei întreprinderi. Aceasta reprezintă suma
veniturilor rezultate din livrările de bun uri, executările de lucrări și prestările de
servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin drepturile, remizele și alte reduceri
acordate clienților. În acest capitol accentul este pus asupra cifrei de afaceri, atât pe
aspectele teoretice cât și pe analiza acesteia.
Capitolul II: Valoarea adăugată reprezintă o idee generală a analizei economice,
financiare și totodată sociale a întreprinderii. Aceasta este un aport specific al
întreprinderii în producția și comercializarea bunurilor și serviciilor, u tilizând
resursele tehnice, umane. Bazele acestui capitol constau în aspectele teoretice asupra
valorii adăugate.
Capitolul III: Studiul de caz: Firma Moda Sârguința Societate Cooperativă
Meșteșugărească (SCM) are sediul în orașul Râmnicu Vâlcea și deține un capital
social de 250.000 lei. Capitalul social aparține unui număr de 39 persoane fizice
române în calitate de membrii cooperatori asociați. Dintre aceștia, nici un membru nu
deține mai mult de 20% din capitalul social al firmei.

3
CAPITOLUL 1
CIFRA DE AFACERI

1.1 CONCEPTUL, IMPORTANȚA ȘI SCOPUL ANALIZEI CIFREI DE
AFACERI

Ținând cont de permanenta orientare spre piață a întreprinderilor care
acționează într -un mediu e conomic concurențial, necesitatea unei cât mai bune
dimensionări a volumului de activitate pe care acestea îl desfășoară pe piață capătă o
importanță capitală in ceea ce privește posibilitatea de menținere sau de extindere a
firmelor pe piață.
În condiți ile economice actuale, când factorii pieței au un rol foarte important
în sistemul de variabile cu ajutorul cărora se explică rezultatele unei societăți , analiza
cifrei de afaceri este importantă pentru aprecierea poziției acesteia în domeniul său de
activ itate, pentru clarificarea locului acesteia in contextul concurențial. Cu ajutorul
său se apreciază aptitudinile și posibilitățile de a lansa afaceri profitabile. În funcție de
nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă o întreprindere este suficient de
importantă pe o anumită piață, respectiv partea sa de piață este neglijabilă.
Literatura de specialitate consideră cifra de afaceri ca fiind un indicator
fundamental din cel puțin două motive:
 de vânzarea mărfurilor și a p roduselor depinde continuitatea activității;
 de nivelul său depind in mod direct sau indirect toți ceilalți indicatori care
caracterizează activitatea întreprinderii.

1.1.1 CONCEPTUL DE CIFRĂ DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezintă totali tatea veniturilor obținute din activități
comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a
performanțelor economice ale unei întreprinderi. Aceasta permite determinarea
poziției pe piață a unei societăți, oferă informații d espre dinamica activității, șansele
de extindere a afacerii sau importanța întreprinderii î n cadrul sectorului.1
Conform reglementărilor legale în vigoare în România, armonizate cu
directivele europene, în cadrul cărora este preferată o abordare analitică, cifra de
afaceri este formată din sumele provenind din vânzarea de bunuri și prestarea de
servicii ce intră în categoria activităților curente ale persoanei juridice, dupa scaderea
reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite ș i taxe

1 N. Balteș, Anul 2013, Analiza economico -financiară a întreprinderii, ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Pagina 53

4
aferente. Indicatorul se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de
bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii, preluate din contabilitatea
financiară (inclusiv anumite subvenții aferente cifrei de afaceri). În caz ul societăților
de leasing, veniturile din dobânzi aferente contractelor de leasing încheiate fac parte
din cifra de afaceri a acestora. În cadrul situațiilor financiare anuale cifra de afaceri
este evidențiată în contul de profit și pierdere, pe primul râ nd al acestuia, fiind
obținută prin însumarea rulajelor primelor nouă conturi enumerate în continuare,
rulajul celui de -al zecelea fiind luat în considerare cu semnul minus.2
Definim cifra de afaceri ca fiind indicatorul sintetic economico -financiar care
exprimă volumul veniturilor obținute de o întreprindere pe baza operațiunilor
comerciale, într -o perioadă dată3. Indicatorul exprimă veniturile obținute din vânzarea
produselor și a mărfurilor, serviciile prestate și lucrările executate, reprezintă volumul
total al afacerilor firmei evaluate la prețurile pieței.
În componența cifrei de afaceri nu intră veniturile financiare și cele
excepționale.

1.1.2. IMPORTANȚA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un ind icator economico -financiar de utilizat pentru4:
 măsurarea volumului de activitate al unei întreprinderi și în special al celui de
comercializare;
 ilustrarea mărimii unei întreprinderi alături de alți indicatori ca: numărul de
personal, valoarea activului t otal, capitalul social, etc.
 măsurarea performanței agenților economici și determinarea poziției de piață
deținută de aceștia;
 compararea generală a rezultatelor cu costurile și cu volumul mijloacelor
avansate și utilizate.

1.1.3. SCOPUL ANALIZEI CIFREI DE AFACERI

Obiectivul analizei cifrei de afaceri are la bază cunoașterea dinamicii vânzărilor
unei întreprinderi , a factorilor care determină evoluția lor, în vederea formării
strategiei de piață și const ituirii indicatori lor economico -financiari.
Utilizatorii de informații oferite prin analiza cifrei de afaceri pot fi:
 managerii societății;

2 N. Balteș, Anul 2013, Analiza economico -financiară a întreprinderii, ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
Universității „Luc ian Blaga” din Sibiu, Pagina 56
3D. Mărgulescu, Gh. Vâlceanu, I. D. Cișmaru, C. Șerban – „Analiză economico -financiară ”, Ed. Fundației „România de
Mâine”, București, 1999, p. 114
4 „Analiza cifrei de afaceri la SC Bere Timișoreana SA”, https://biblioteca. regielive.ro/proiecte/economie/analiza -cifrei –
de-afaceri -la-sc-bere-timisoreana -sa-262347.html, accesat la data de 21.06.2017

5
 acționarii;
 clienții;
 furnizorii;
 societățile bancare.
Documentele necesare pentru a putea analiza cifr a de afaceri sunt:
 Bilanțul contabil;
 Date din evidența curentă;
 Anuare statistice.

1.2 TIPOLOGIA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este tratată atât ca cifră de afaceri netă, cifră de afaceri totală,
cifră de afaceri m edie, cifr ă de afaceri marginală precum și cifră de afaceri critică.
Cifra de afaceri netă este un indicator al Contului de profit și pierdere , este
format din totalitatea veniturilor ce pot fi obținute din5:
 Vânzarea produselor finite (ct. 7015)
 Vânzarea produselor agricole (ct. 7017)
 Vânzarea activelor biologice de natura stocurilor (ct. 7018)
 Vânzarea semifabricatelor (ct. 702)
 Vânzarea produselor reziduale (ct. 703)
 Servicii prestate (ct. 704)
 Studii și cercetări (ct. 705)
 Redevențe, locații de gestiune și chirii (ct. 706)
 Vânzarea mărfurilor (ct. 707)
 Activități diverse (ct. 708)
 Subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) (după scăderea
reducerilor comerciale acordate – ct. 709).

Cifra de afaceri totală este reprezentată de volumul total asupra veniturilor unei
întreprinderi exprimate în prețuri de piață.
vvpqCA *

unde: CA – cifra de afaceri totală;
qv – cantitatea de produse vândută;
pv – prețul de vânzare al produselor.

Cifra de afaceri medie reprezintă încasarea efectuată pe unitatea de produs sau
serviciu.

5 M. Muntean, D. C. Solomon, „Analiză economico -financiară aprofundată ”, Editura Alma Mater Bacău, 2015 , p. 43

6
̅̅̅̅

unde:
CA – cifra de afaceri medie;
CA – cifra de afaceri totală;
qv – cantitatea de produse vândută.

Cifra de afaceri marginală reflectă variația încasărilor unei întreprinderi
generată atât de creșterea cât și de scăderea cu o unitate a cantității vândute.
vmgqCACA

unde: CA mg – cifra de afaceri marginală;
ΔCA – variația cifrei de afaceri;
Δqv – variația cantității vândute.

Cifra de afaceri critică exprim ă un nivel al încasărilor din vânzări asupra căruia
se asigură acoperirea cheltuielilor pe care le presupun aceste vânzări . Profitul este nul.
CACVCFCAcrit

1

unde: CA crit – cifra de afaceri critică;
CF – costurile fix e;
CV – costurile variabile totale;
CA – cifra de afaceri totală estimată.

Pornind de la premisa că pe un segment de piață, unde prețul se formează prin
confruntarea cererii cu oferta, dacă dorim să vindem mai mult fără a modifica nivelul
calitativ al pro dusului, se impune reducerea prețului de vânzare.

1.3 ANALIZA NIVELULUI ȘI DINAMICII CIFREI DE AFACERI
1.3.1 . ANALIZA NIVELULUI CIFREI DE AFACERI

Majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de acord c ă nivelul cifrei de afaceri
reprezintă elementul primordial care definește dimensiunea unei întreprinderi.
Cifra de afaceri este un indicator de bază pentru măsurarea volumului de
activitate al oricărei întreprinderi și, evident, nu lipsește din nici un si stem de
indicatori folosiți în analiza și evaluarea economică a unei firme și în aprecierea
eficienței managementului practicat.

7
Dimensiunea cifrei de afaceri deține la bază următorii parametrii fundamentali:
 volumul și structura cererii;
 capacitatea de ofertă a întreprinderii în strânsă legătură cu capacitatea de
producție și resursele întreprinderii (materiale, umane, financiare).

La rândul ei, cererea se formează sub impactul unor corelații de -a lungul
timpului, și anume:
 cerere – preț, scăderea preț ului determinând creșterea cererii;
 cerere – venituri ale cumpărătorilor, respectiv capacitatea de cumpărare a
acestora;
 cerere – preferințe, gusturi ale consumatorilor;
 cerere – prețul bunurilor substituibile, aceasta putând influența puternic cererea
pentru produsele întreprinderii.
Toate aceste elemente pot constitui un factor stimulator în cazul dimensionării
volumului de activitate. În acest caz , dacă există cerere , firma va căuta să crească
capacitatea de producție, iar dacă cererea pentru un produs s cade și nu este folosită
integral la capacitatea de producție, întreprinderea va recurge la modificări în
structura producției, în conformitate cu cererea.

1.3.2. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Nivelul cifrei de afaceri totale oferă o informație statică a volumului de afaceri
al unei întreprinderi pe piață. Pentru a putea observa evoluția în timp a cifrei de
afaceri se folosesc mărimi le absolute și mărimi le relative.
Mărimile absolute caracterize ază evoluția cifrei de afaceri la modul cel mai
general (cu cât s -a modificat efectiv nivelul indicatorului față de nivelul perioadei
luată ca bază de comparație).
Mărimile relative prezintă măsura de dezvoltare sau de subdezvoltare a cifrei
de afaceri asupra unei baze de comparație. Cercetarea și compararea acestor mărimi
prin mai multe exerciții permite stabilirea inclinarea activității întreprinderii: creștere
puternică sau slabă, stagnare, regresie lentă sau rapidă.

Principalii indicatori folosiți în analiza dinamicii cifrei de afaceri sunt
prezentați în continuare:

i. Abaterea absolută a cifrei de afaceri cuantifică în mărimi absolute creșterea
sau scăderea indicatorului față de un nivel luat ca bază de comparație sau fată
de perioada anterioară. Abate rea absolută permite și analize comparative din
același sector de activitate sau în raport cu media pe ramura respectivă.

8

0CA CA CAi – cu bază fixă;
1iiCACACA
– cu bază în lanț.
unde: ∆ CA – abaterea absolută a cifrei de afaceri;
CA – cifra de afaceri;
i – nivelul perioadei curente;
i – 1 – nivelul perioadei precedente;
0 – nivelul perioadei bază de comparație.

ii. Indicele cifrei de afaceri exprimă în mărimi relative nivelul de modificare al
indicatorului.
100*
0CACAIi
CA
– cu bază fixă;
100*
1
ii
CACACAI
– cu bază în lanț.
unde: I CA – indicele cifrei de afaceri;
CA – cifra de afaceri;
i – nivelul perioadei curente;
i – 1 – nivelul perioadei precedente;
0 – nivelul perioadei bază de comparație.
Pentru a putea aprecia corect evoluția cifrei de afaceri este necesar să
comparăm indicele cifrei de afaceri cu indicii resurselor consumate pentru realizarea
sa (indicele mijloacelor fixe – IMf; indicele materialelor – IM; indicele numărului de
muncitori – INm).
Situația este conside rată a fi favorabilă dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui resursei consumate (I CA>Ires), sau cel puțin egal cu acesta în situația
în care indicele cifrei de afaceri înregistrează o crește re față de perioada precedentă.
iii. Ritmul mediu de cr eștere se referă la mai multe perioade de gestiune ( ritm
mediu anual ), dar poate fi calculat și pentru o perioadă de gestiune în momentul
în care se fac comparații pe luni sau trimestre și arată în măsuri relative cu cât a
sporit în medie cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune respectiv lună sau
trimestru.
100100*1
0nnCACACAR

unde:
R CA – ritmul mediu de creștere al cifrei de afaceri;
n – numărul de ani (de luni dintr -un an) luați în calcul;
0 – nivelul primului an (lună).

Pentru a menține o creștere reală (ținând seama de efectul inflaționist) a
afacerilor firmei, dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendință de creștere în
prețuri comparabile de la o perioadă la alta.

9
1.4 ANALIZA STRUCTURALĂ A CIFREI DE AFACERI

Structura cifrei de afaceri urmărește modul în care clienții, produsele, ariile
geografice, etc. participă la formarea cifrei de afaceri totale.
Analiza structurală a cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variațiilor
înregistrate pe diverse trep te structurale, explicarea acestor variații și a implicațiilor
acestora asupra rezultatelor economico -financiare ale întreprinderii.
Structura cifrei de afaceri este influențată esențial de următorii factori6:
 Nivelul de diversificare al activității are la bază strategia de dezvoltarea
întreprinderii pe termen mediu și lung. Dacă diversificarea are loc în cadrul
aceluiași sector de activitate, atunci, ea poartă numele de diversificare
legată iar, când diversificarea are loc în sectoare diferite este vorba d e
diversificare nelegată .
 Structura fizică a vânzărilor influențează structura veniturilor din vânzări și
implicit a cifrei de afaceri prin modificarea ponderii veniturilor din vânzarea
unui anumit produs. Astfel, dacă se dorește creșterea ponderii venitur ilor din
comercializarea unui produs, în condițiile în care prețurile de vânzare se
mențin relativ constante, va trebui să se crească producția și vânzările
acestuia într -o măsură mai mare decât a celorlalte produse. Dacă se dorește
doar creșterea cifrei d e afaceri, atunci se va urmări creșterea ponderii din
vânzările fizice a produselor care au un preț unitar de vânzare mai mare
decât prețul mediu al grupei de produse din care face parte.
 Prețul de vânzare acțiunea acestui factor este independentă de efort ul
întreprinderii, deoarece prețul se formează liber pe piață. Astfel pentru a
determina creșterea cifrei de afaceri întreprinderea va trebui să vândă într -o
proporție mai mare produse cu preț ridicat în defavoarea acelora cu un preț
mai scăzut. Punerea în aplicare a acestei decizii poate fi limitată de:
caracterul limitat al capacităților de producție aferente acestor produse,
cerere limitată pentru aceste produse și un nivel mai scăzut de profitabilitate
în raport cu alte produse.
Cifra de afaceri include totalitatea veniturilor realizate de o întreprindere din
comercializarea produselor, mărfurilor, serviciilor și prestarea serviciilor, putându -se
astfel afirma că structura cifrei de afaceri este dată de ponderea veniturilor din vânzări
generate de aceste activități. Structura cifrei de afaceri este dată de ponderea acestor
venituri în total cifră de afaceri.
Structurarea cifrei de afaceri poate fi făcută însă și după alte criterii, fiecare din
acestea având o semnificație și importanță în adoptarea strat egiei întreprinderii.
Astfel, în funcție de obiectivul urmărit, structurarea cifrei de afaceri se poate realiza:
 pe tipuri de venituri (din vânzarea mărfurilor, producția vândută);

6 P. Ștefea – Anali za rezultatelor întreprinderii , Ed. Mirton, Timișoara, 2002, p. 111

10
 pe grupe de produse;
 pe tipuri de clienți;
 în funcție de piață (internă, ex ternă);
 pe tipuri de activități (industrie, agricultură, construcții, comerț).

Structurarea cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structurarea cifrei de afaceri pe tipuri de venitu ri oferă informații despre modul
de realizare a veniturilor din vânzări, adică din desfacerea producției și
comercializarea mărfurilor. Interpretarea structurii se face în funcție de specificul
activității întreprinderii analizate. Astfel, pentru o întrepr indere industrială ponderea
majoritară (minimum 85% din cifra de afaceri)7 ar trebui s -o dețină producția vândută,
iar în cazul întreprinderilor comerciale, este de la sine de înțeles că ponderea
majoritară revine veniturilor din v ânzarea mărfurilor.

Structurarea cifrei de afaceri pe grupe de produse

Analiza efectuată în această situație se realizează ținându -se cont de
nomenclatorul întreprinderii. Se știe că atunci când obiectul de activitate este
diversificat, importanța produselor și chiar a activităților în realizarea cifrei de afaceri
nu este identică. Unele elemente își aduc o contribuție deosebită la realizarea
indicatorilor de performanță și de rentabilitate, altele au o pondere nesemnif icativă,
dar este posibil ca tocmai existența lor să condiționeze activitatea și rezultatele
economico -financiare ale întreprinderii. De exemplu, o societate care are ca obiect de
activitate producția de automobile va realiza și anumite subansambluri și pi ese de
schimb, deși cea mai mare parte din cifra de afaceri se obține din vânzarea de
automobile. În mod analog, la nivelul unui magazin (supermarket, hipermarket, etc.),
cea mai mare parte a vânzărilor se realizează prin comercializarea unui număr redus
de produse/mărfuri; totuși, mărimea cifrei de afaceri este condiționată de existența
unui nomenclator mai diversificat, astfel încât cererea clienților să fie satisfăcută în
număr cât mai mare și să se realizeze fidelizarea acestora. Asigurarea unei oferte
diversificate costituie unul dintre criteriile principale ale obținerii avantajului
concurențial.8
Corespunzător celor patru f aze ale ciclului de viață al produsului le revin
următoarele caracteristici:
 Faza de lansare: – pătrunderea treptată a produsului pe piață;
– constituirea rețelei de distribuție;
– concurență slabă;

7 L. Eros -Stark, I. M. Pantea – Analiza situației financiare a firmei , Editura Economică, București, 2001, p. 85
8 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, „Analiza economico -financiară – Ediția a doua revizuită și adăugită”, Editura
Economică, 2005, p. 57

11
– cifră de afaceri scăzută.
 Faza de creștere: – fidelizarea clientelei;
– maturizarea rețelei de distribuție;
– stabilizarea cotei de piață;
– intensificarea concurenței;
– cifra de afaceri înr egistrează o creștere puternică;
– se încearcă îmbunătățirea produsului, pătrunderea pe noi
segmente de piață, reducerea prețurilor.
 Faza de maturitate: – staționarea vânzărilor, piața fiind saturată;
– cifra de afaceri atinge nivelul maxim după care urmea ză
descreșterea.
 Faza de declin: – scăderea vânzărilor și a rezultatelor financiare.
În realitate nu toate produsele urmează în mod necesar această evoluție,
perturbarea ciclului de viață al produselor fiind frecventă în zilele noastre.

Structurarea cifr ei de afaceri pe clienți

Acești parteneri condiționează dimensiunea și performanțele activității oricărei
întreprinderi9. În acest sens se urmărește gruparea clienților în următoarele grupuri:
 tradiționali – relații de afaceri de peste cinci ani caracteri zate de stabilitate și
încredere;
 în curs de stabilizare a afacerilor – relații de afaceri între unu și cinci ani;
 clienți noi – antrenați în afaceri în cursul anului.
Contribuția fiecărui grup de clienți la realizarea volumului total al cifrei de
afaceri reflectă eficiența activității de marketing a întreprinderii, a capacității de
menținere a vechilor clienți și de a atrage noi clienți.

Structurarea cifrei de afaceri în funcție de piaț ă

Structurarea cifrei de afaceri în funcție de piața de desfacere pune în evidență
volumul cifrei de afaceri realizat pe fiecare din piețele geografice pe care
întreprinderea este prezentă, oferind informații asupra capacității de penetrare a
întreprinder ii pe piața respectivă, dar și asupra capacității de absorbție pe care o
prezintă piața respectivă.
Pentru întreprinderile care realizează exporturi structurarea cifrei de afaceri pe
piața internă și piața externă prezintă importanță în stabilirea strategi ilor de menținere
și/sau extindere pe aceste piețe, dezvoltarea activității de export contribuie la creșterea

9 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu , „Analiza economico -financiară – Ediția a doua revizuită și adăugită” , Editura
Economică, 2005, p. 58

12
prestigiului unei întreprinderi și a mărcilor sale de produse evidențiind totodată și o
creștere a competitivității produselor întreprinderii pe p lan internațional.

Structurarea cifrei de afaceri în funcție de activități

În această situație, se determină contribuția activităților întreprinderii la
realizarea cifrei de afaceri (exemplu: producție, prestări servicii, turism, comerț, etc.)

1.5 METODE TEORETICE DE STRUCTURARE A CIFREI DE AFACERI

Aceste metode permit obținerea unor informații de natură diversă, putând fi
utilizate în elaborarea strategiei de dezvoltare a întreprinde rii, dar și în fundamentarea
politicii comerciale a acesteia.
În teoria și practica economică sunt utilizate mai multe metode care pun în
evidență modalități de structurare a cifrei de afaceri.

Metoda coeficientului de concentrare Gini -Struck
Această met odă se bazează pe calcularea unui coeficient după următoarea
formulă10:
112

ngnGi

unde: G – coeficientul de concentrare;
gi – ponderea vânzărilor din produsul „i” în cifra de afaceri;
n – numărul de produse.
Acest coeficient poate lua valori în tre 0 și 1. Apropierea de 1 arată că în
structura activității există un număr redus de produse care contribuie în cea mai mare
măsură la realizarea cifrei de afaceri. Apropierea de 0 semnifică o distribuție relativ
uniformă a vânzărilor pe structuri(produs e, diviziuni de timp).

Metoda ABC (metoda Pareto)

Este frecvent utilizată în teoria economică pentru investigarea structurii cifrei
de afaceri pe produse și pe categorii de clienți.
Această metodă permite trasarea unei curbe teoretice (curba ABC) care, r eflectă
o structură optimă a cifrei de afaceri, realizată ca urmare a unei structuri standard a
nomenclatorului de produse, respectiv a portofoliului de clienți (vezi figura 1.1).

10 M. Petcu , „Analiza economico -financiară a întrepr inderii: Probleme, abordări, metode, aplicații”,
ediția a II -a, Editura Economică, 2009, p. 324

13
Figura 1.1 Curba ABC

Sursă: Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, „ Analiza economico -financiară – Ediția a doua
revizuită și adăugită”, Editura Economică, 2005, p. 64

În cazul studierii puterii de negociere a întreprinderii în raport cu clienții, s-a
constatat că, în funcție de impor tanța lor, clienții pot fi împărțiți în trei grupe de
semnificație (A, B, C)11:
 grupa A: cuprinde 10 % din numărul total de produse comercializate, acestea
contribuind în proporție de 60% la formarea cifrei de afaceri totale , în general
aceștia sunt clienți fideli ce realizează cea mai mare rentabilitate prin volumul
mare de activități desfășurate ;
 grupa B: cuprinde 30% din numărul de produse, care contribuie la formarea
cifrei de afaceri totale într -o proporție de 30% , reprezintă o zonă de echilibru
pentru s ocietate din punctul de vedere al puterii de negociere, al cifrei de
afaceri si al rentabilității ;
 grupa C: cuprinde 60% din numărul produselor comercializate, contribuția
acestora la realizarea cifrei de afaceri totale fiind de doar 10% , reprezentând
clienții mici, în număr mare, cu o valoare a comenzilor redusă .
Grupa A este formată din produse cu o rotație rapidă, datorită nivelului ridicat
al cererii sau prețului scăzut de vânzare, ceea ce presupune existența lor în
permanență la vânzare, sau produse ca re au valori de comercializare mult mai mari
decât restul produselor. În ceea ce privește rentabilitatea grupa A cuprinde produse cu
marjă comercială redusă.
Grupa B reprezintă produse le standard care asigură stabilitatea vânzărilor
întreprinderii, a căror viteză de rotație și marjă comercială sunt apropiate de media
întreprinderii.

11 M. Muntean, D. C. Solomon, „Analiză economico -financiară aprofundată ”, Editura Alma Mater Bacău, 2015 , p. 51 %
CA
100
91,5
90

60

41,77

0 10 40 100 % clienți

Curba reală ABC
Curba teoretică
ABC

14
Grupa C este formată din produse c are au o rotație scăzută dar cu marjă
comercială mare. Numărul foarte mare al acestor produse poate fi justificat de
necesitatea unei oferte va riate.
Curba ABC reprezintă nu doar o valoare statistică ci și o valoare indicativă.
Astfel, dacă curba reală este aflată deasupra curbei teoretice, rezultă că produsele
aparținând grupei A sunt preponderente, gama sortimentală fiind formată dintr -un
număr insuficient de produse. În cazul în care curba reală este aflată sub curba
teoretică, rezultă că întreprinderea are o gamă sortimentală foarte largă în grupele de
produse B și C. Aprecierea acestor situații se face în funcție de natura produselor și
situa ția pieței.

Metoda coeficientului de diversificare a activității Herfindhal
Coeficientul Herfindhal măsoară gradului de diversificare a activității pe
diverse structuri12:

n
iigH
12

unde: H – coeficientului de diversificare a activității;
gi – ponderea vânzărilor din produsul „i” în cifra de afaceri;
n – numărul de produse.

Valoarea acestui coeficient (H) poate lua valoarea 1 în cazul în care
întreprinderea realizează un singur produs, iar în cazul în care ia valoarea 1/n există o
distribuție perfectă a vânzărilor pe termeni.

1.6 ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI

Scopul analizei factoriale este de a determina aportul diferiților factori de
influență asupra modificării cifrei de afaceri, precum și identificarea soluțiilor pentru
redresar ea activității sau îmbunătățirea performanțelor viitoare.13
Utlizatorii acestor informații sunt în principal agenții economici înșiși, instituții
finanțatoare, acționarii, statul, salariații, etc. Analiza factorială a cifrei de afaceri se
realizează diferen țiat, în funcție de obiectul de activitate al întreprinderii, deoarece
factorii de influență și relațiile de cauzalitate sunt specifice. Există însă și modele
general aplicabile.14

12 Ibidem, p. 324
13 M. Muntean, D. C. Solomon, „Analiză economico -financiară aprofundată ”, Editura Alma Mater Bacău, 2015 , p.56
14 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu , „Analiza economico -financiară – Ediția a doua revizuită și adăugită” , Editura
Economică, 2005, p. 64

15
Factorii de i nfluență ai cifrei de afaceri:

Factorii de influență ai cifrei de afaceri pot fi împărțiți în două grupe:
a) factori interni;
b) factori externi.
Factorii interni acționează asupra evoluției cifrei de afaceri din interiorul
întreprinderii, nivelul și intensitat ea acțiunii lor putând fi controlate de către
managementul întreprinderii. Acești factori se referă la:
 asigurarea cu resurse;
 potențialul tehnic;
 potențialul productiv;
 potențialul comercial.
Față de factorii externi, a căror efecte sunt independente de e fortul
întreprinderii, aceasta poate doar să -și ia o anumită marjă de siguranță pentru a se
pune la adăpost de unele efecte negative posibil a avea loc în viitor ca urmare a
modificării nivelului și acțiunii acestor factori. Factorii externi care pot avea o
influență puternică asupra cifrei de afaceri sunt reprezentați de:
 concurența: numărul concurenților, avantaje ale concurenței (preț, calitate,
servicii postvânzare) ;
 evoluții în cadrul pieței: modific ări în cadrul veniturilor populației;
 modificări ale mediul economic: modificarea politicii fiscale , modific ări în
cadrul cursului de schimb valutar, etc.

Modele de analiză factorială a cifrei de afaceri

Modelele de analiză factorială per mit analiza simultană a unui anumit număr de
factori ce influențează indicatorul analizat.
Construcția modelelor de analiză factorială se face ținând seama de următoarele
aspecte:
 să fie concordante cu obiectivele urmărite de analistul intern sau extern în
demersul său de a furniza managementului sau terților informațiile pe care
aceștia le solicită;
 să existe o relație de condiționare economică între termenii care intră în
modelul factorial;
 modelul factorial să fie relevant pentru indicatorul analizat și să pună în
evidență aspectele analizate.

Modele de analiză factorială a cifrei de afaceri când baza de calcul este
cantitatea fizică vândută

Obiectivele principale (etapele) urmărite prin utilizarea acestei metode sunt:

16
 determinarea abaterii absolute și relative a indicatorului față de o bază de
comparație (nivel anterior, nivel planificat, media pe ramură a indicatorului,
etc.);
 identificarea factorilor de influență care sunt relevanți pentru modificarea
indicatorului;
 determinarea nivelului și sensului influenței produse de către fiecare factor
asupra cifrei de afaceri;
 stabilirea măsurilor ce trebuiesc luate pentru eliminarea influențelor
negative, respectiv menținerea și amplificarea influențelor pozitive pentru
întreprindere.
Acest model pune în evide nță elementele principale care condiționează nivelul
absolut al cifrei de afaceri, respectiv cantitatea fizică vândută și prețul de vânzare al
produselor.
qppq CA  * *

unde: CA – cifra de afaceri;
q – cantitatea vândută;
p – prețul de vânzare;
p
– prețul mediu de vânzare al produselor:
qpqp*
.
Principalul dezavantaj al acestui model factorial este datorat faptului că se
poate aplica doar în cazul unei producții omogene.
Plecând de la formula de calcul se poat e construi modelul de analiză factorială
a cifrei de afaceri, acesta putând avea două forme: o formă teoretică și una practică.
Pentru determinarea intensității influențelor celor trei factori asupra nivelului
cifrei de afaceri se utilizează metoda substit uțiilor în lanț.

1. Influența modificării cantității fizice vândute

 0001**
0pqpqCAsq

0CAqrCA
modelul practic
00 00 *** pqIpqq

 1**00 qIpq

0010 ** qpqp
modelul teoretic
 q p*0

unde: q1[s0] – cantitatea vândută în perioada curentă în structura perioadei de bază;
rCA – nivelul recalculat al cifrei de afaceri ca urmare a modificării factorilor de
influență;

17
Iq – indicele cantității vândut e:
01
qqIq .
Volumul fizic al vânzărilor atât în modelul teoretic cât și în modelul practic este
un factor cu influență directă.
Modificarea volumului fizic al vânzărilor va determina modificarea cifrei de
afaceri în același sens și direct pr oporțional cu nivelul mediu al prețului din perioada
de bază.
Modificarea volumului fizic este condiționată de următorii factori:
– capacitatea de producție existentă și gradul de utilizare al acesteia;
– mărimea cererii pentru produsele întreprinderii;
– concur ența existentă pe piață;
– competitivitatea produselor proprii în raport cu cele ale concurenței;
– promovarea pe piață a propriilor produse.
2. Influența modificării structurii fizice a vânzărilor

 0101**
0pqpqCAs s

qrCAsqrCA,
modelul practic
qIpqpq ***0001

1021**qpgsgs

101**qpqspr
modelul teoretic
10*qpspr

qqgs

00
000**pgsqpqp

01
101**pgsqpqspr

unde: gs – greutatea specifică fizică;
r
p
– nivelul recalculat al prețului mediu în funcție de structură.

Structura fizică a vânzărilor se modifică datorită ritmului diferit de realizare a
vânzărilor pe produse.
Modificarea structurii determină modificarea prețului med iu care va influența
nivelul cifrei de afaceri în același sens și proporțional cu volumul fizic al vânzărilor
din perioada curentă.
Modificarea prețului mediu ca urmare a influenței structurii se explică astfel:
– dacă crește ponderea în total vânzări a prod uselor care au un nivel individual
al prețului mai mare decât prețul mediu din perioada de bază, atunci va
crește și prețul mediu ca urmare a modificării structurii și invers;

18
– dacă scade ponderea în total vânzări a produselor care au un nivel individual
al prețului mai mic decât prețul mediu din perioada de bază, atunci are loc
creșterea prețului mediu ca urmare a modificării structurii și invers.
Modificarea structurii fizice a vânzărilor în sensul creșterii ponderii produselor
care au un preț de comercial izare mai mare este restricționată de următorii factori:
– cererea existentă pe piață la produsele respective;
– existența capacităților de producție pentru aceste produse;
– nivelul de profitabilitate pe produs comparativ cu cel al produselor cu preț
mai mic.
3. Influența modificării prețului individual de vânzare

 0111**pqpqCAp

 pq*1
modelul practic
sqrCApsqrCA ,,,

sqrCACA ,1

1 11 * * qsprqp
modelul teoretic
1 1 *qsprp

Modificarea prețului individual de vânzare al produselor va determina
modificarea în același sens a nivelului absolut al cifrei de afaceri cu modificarea
nivelului prețului mediu de vânzare al produselor ca urmare a fluctuației prețurilor de
vânzare individuale la produsele respective.
În modelul teoretic prețul individual de vânzare acționează ca un factor indirect
care își transmite influența asupra nivelului absolut al cifrei de afaceri prin
intermediul prețului mediu.
Deși prețul de vânzare rezultă din confruntarea pe piață a cererii cu oferta, el
este și o pârghie a politicii comerciale a întreprinderii, astfel că stabilirea prețurilor de
comercializare se face atât în funcție de condițiile de piață cât și de o pțiunile
strategice ale managementului întreprinderii privind poziționarea produselor. Astfel în
procesul stabilirii prețurilor de vânzare trebuie să se țină seama de următoarele
aspecte:
 obiectivele strategice ale organizației (maximizare a profitului sau întărirea
poziției pe piață );
 situația financiară (posibilitatea de menținer e a unui nivel scăzut al prețului
pe o anumită perioadă);
 nivelul costului unitar al produselor;
 tendința pieței (creștere, stagnare sau regres);
 faza unde se află produsul pe cur ba sa de viață (lansare, creștere, maturitate
sau declin);

19
 concurența existentă pe piață și poziționarea propriilor produse față de
aceasta.

În stabilirea prețurilor de vânzare pe piață a produselor trebuie să se țină seama
de competitivitatea acestora pe piață determinată de raportul calitate -preț.
De asemenea managementul întreprinderii trebuie să caute evitarea extremelor
și anume:
 un nivel prea scăzut al prețului s -ar putea să nu acopere costul de producție
și produsul să devină nerentabil, iar pe de a ltă parte un preț scăzut poate fi
asimilat de multe ori cu un nivel calitativ scăzut;
 un nivel prea ridicat al prețului limitează sau chiar elimină cererea la
produsul respectiv, acesta devenind necompetitiv.

Modele bazate pe legătura dintre cifra de afa ceri, modul de valorificare al
resurselor (umane, tehnice) și gradul de realizare pe piață al producției :

a) Modelul 1:

unde:
Np – numărul de personal;
Qf – valoarea producției fizice;
Qf/Np – productivitatea muncii;
CA/Q f – gradul de valorificare pe piață a producției.

Acest model evidențiază pe de o parte contribuția resursei umane la realizarea
producției atât prin volumul acesteia (numărul de personal) cât și prin nivelul de
eficiență al valorificării forței de muncă (productivitatea muncii), iar pe de altă parte
reflectă măsura în care producția exercițiului este valorificată pe piață.

b) Modelul 2:

∑
unde:
qvi = cantitatea vândută pe servicii/lucrări/produse,
pi = prețul mediu de vânzare pe servicii/produse/lucrări.
Acest model poate fi utilizat doar în cazul produselor omogene.

20
Modele de analiză care exprimă corelația dintre resursele umane și cifra
de afaceri:

a) ̅̅̅̅
̅̅̅̅

unde:
CA – cifra de afaceri;
̅̅̅̅ – numărul mediu al angajaților;
Qf – producția obținută, destinată livrării;

̅̅̅̅ – productivitatea medie a muncii anuală (pe baza producției obținute
distinată livrării);

– gradul de valorificare a prod ucției obținute.
Se observă că orice modificare a unuia dintre cei trei factori exercită o influență
în același sens și asupra cifrei de afaceri. Analiza factorială se realizează pe baza
metodei substituțiilor în lanț pentru compararea rezultatelor efectiv e cu cele din baza
de raportare, dar se poate efectua și utilizând metodele statistice, respectiv comparând
dinamica indicatorilor.15

b) ̅̅̅̅ ̅
̅̅̅̅
̅

unde:
̅ – numărul mediu al personalului operativ;
̅
̅̅̅̅ – ponderea personalului operativ din total personal salariat;

̅ – productivitatea medie a personalului operativ.
Analiza cifrei de afaceri luând în calcul și influența numărului mediu de
personal operativ este importantă ; se știe că personalul operativ constituie cateforia de
angajați direct productivi, deci eficiența resurselor umane este determinate în mare
măsură de ponderea deținută de personalul operativ în totalul personalului salariat.
Asigurarea unui raport optim între personalul administrative, de întreținere și cel
direct productiv este o condiție esențială a creșterii performanțelor întreprinderii.16

c) ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅
unde:
̅̅̅̅ – nr. mediu de zile lucrate de un salariat în perioada analizată;
̅̅̅̅ – nr. mediu de ore lucrate de un salariat într -o zi;
̅̅̅̅̅ – productivitatea medie a unui salariat într -un interval orar.

15 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu , „Analiza economico -financiară – Ediția a doua revizuită și adăugită” , Editura
Economică, 2005, p. 65
16 Ibidem, p. 66

21
Acest model evidențiază modul de utilizare a timpului de muncă atât din punct
de vedere contitativ, cât și din punct de vedere calit ativ. Indicatorul ̅̅̅̅ ̅̅̅̅
̅̅̅̅, exprimă fondul total de timp de muncă al întreprinderii; indicatorul ̅ = Nz*Nh
exprimă timpul mediu de muncă al unui salariat (ore); indicatorul ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅
reprezintă productivitatea medie zilnică; indic atorul ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅ reprezintă
productivitatea medie anuală.17

Modele de analiză care exprimă corelația dintre volumul producției
vândute și cifra de afaceri:

a) În cazul în care producția vândută este omogenă, fiind diferențiată d oar pe
modele, sor timente, calități , se folosește modelul18:
̅
unde:
̅ ∑

În care:
Q – volumul fizic al producției vândute;
̅ – prețul mediu de vânzare unitar;
gi – structura producției vândute pe produs;
pi – prețul de vânzare aferent producției de tip „i”.
b) Când producția vândută nu are character omogen, modelul de analiză devine19:
∑
unde:
– volumul producției vândute asupra produselor de tip „i”
Acest model universal poate fi utilizat atât în industri e cât și în comerț.
Modelele de analiză factorială de mai sus sunt aplicabile în comerț, însă din
ecuație se va elimina indicatorul producției obișnuitei destinată licrarii:
̅̅̅̅ ̅

̅ ,
unde :

̅ – productivitatea medie a personalului operativ, pe baza desfacerilor
(vânzărilor).

17 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu , „Analiza economico -financiară – Ediția a doua revizuită și adăugită” , Editura
Economică, 2005, p. 66
18 Ibidem, p. 6 9
19 Ibidem, p. 69

22
CAPITOLUL II
VALOAREA ADĂUGATĂ
2.1. CONCEPTUL, IMPORTANȚA ȘI SCOPUL VALORII ADĂUGATE

Valoarea adăugată (VA) , reprezintă o idee generală a analizei economice ,
financiare și totoda tă sociale a întreprinderii. Valoarea adăugată este un aport
specific al întreprinderii în producția și comercializarea bunurilor și serviciilor,
utilizând resursele tehnice, umane, financiare în infrastructura generală înființate de
stat.20
Valoarea adăuga tă reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori din
activitatea entității economice și determină aportul său în procesul de producție și
distribuție a bunurilor, iar prin însumare, contribuie la realizarea produsului intern
brut (PIB). Valoarea adă ugată reprezintă diferența dintre producția exercițiului (fără
subvenții de exploatare) și consumurile intermediare (totalul consumurilor de bunuri
și servicii furnizate de terți).21
Rata recalculată în comparație cu cifra de afaceri ce se poate determina prin
relația:
∑

Unde:
gi = ponderea valorică a produselor vândute în totalul cifrei de afaceri;
= ratele valorii adăugate pe produse.

2.2. ANALIZA VALORII ADĂUGATE

Analiza valorii adăugate reprezintă un factor important atât pentru structurile
decizionale la nivelul microeconomic, cât și pentru structurile la nivelul
macroeconomic.
Acest indicator servește la aprecierea dimensiunii și structurii producției, a
performanțelor întreprinderii, a eficienței co nsumurilor intermediare. Totodată,
valoarea adăugată, ca rezultant al combinației factorilor de producție, constituie sursa
de remunerare și determinare comportamentală a acestora, asigurând menținerea

20 M/ Petcu , „Analiza economico -financiară a întreprinderii: Probleme, abordări, metode, aplicații”, ediția a II -a,
Editura Economică, 2009, p. 331
21 N. Balteș, „ Analiza economico -financiară a întreprinderii , ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura Universității
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2013, p. 74

23
întreprinderii pe piață. Acest indicator permite măsur area contribuției întreprinderii la
formarea produsului intern brut (PIB) , fiind sintetizat in contabilitatea națională.22
De cele mai multe ori, analiza valorii adăugate este abordată diferit, în funcție de
tiparul de determinare . Aceasta poate fi determin a prin dou ă metode23:
a) Metoda sintetică , conform căreia, din volumul total al activității de producție
și comercializare se scad consumurile intermediare de la terți.
Pentru firmele care desfășoară doar activități de producție, valoarea adăugată este
determi nată astfel:

unde:
– reprezintă producția exercițiului;
M – reprezintă consumurile interpuse de la terți aferente activității de producție
care se preiau din contabilitatea financiară de la contul 601 la contu l 628 cu excepția
contului 607.
Schema sinoptică este:

Pentru firmele care desfășoară atât activități de producție cât și activități de
comerț, valoarea adăugată globală se poate calcula ca diferență dintre producția
exercițiului ( ) și consumurile provenit e de la terți (M) la care se adaugă marja
comercială ( .

Atât o evaluare corectă cât și analiza valorii adăugate presupune retratarea
posturilor contabile, asigurând compatibilitatea rezultatelor independent de politica
financiară adoptată de întreprindere sau de protecție socială impusă de societate. De
asemenea, anomaliile aferente evaluării producției exercițiului atât în prețuri de
vânzare, cât și în cazul stocajului și supraevaluări în cazul destocajului. Pentru a
asigura coerența și omogenitatea valorii adăugate și implicit, a tuturor soldurilor
intermediare de gestiune, se poate evalua producția stocată în prețuri de vânzare sau

22 M. Petcu , „Analiza economico -financiară a întreprinderii: Probleme, abordări, metode, aplicații”, ediția a II -a,
Editura Economică, 2009, p. 332
23 Analiza valorii adău gate (VA), http://www.creeaza.com/afaceri/afaceri/Analiza -valorii -adaugate -VA273.php , accesat
la data de 12.05.2017 VA
M

24
se poate restrânge judecata doar la nivelul vânzărilor, singurele elemente ale
veniturilo r din exploatare generatoare de profit.24
Fig. 2.1. Determinarea valorii adăugate

Sursă: M. Muntean, D . C. Solomon, „Analiză economico -financiară aprofundată” , Editura Alma
Mater Bacău, 2015, p. 70

Sistemul factorial se poate prezenta astfel:

Sursă: Petcu Monica, „Analiza economico -financiară a întreprinderii: Probleme,
abordări, metode, aplicații”, ediția a II -a, Editura Economică, 2009, p. 333
unde25:
Va = valoarea adăugată;
= producția e xercițiului și marja comercială;
M = consumurile provenite de la terți;
T = fondul total de timp de muncă;
t = timpul mediu de muncă pe salariat;
Ns = număr mediu de salariați;
Wh= productivitatea medie orară;
va = valoarea medie adăugată pentru 1 l eu producție;

24 Petcu Monica, „Analiza economico -financiară a în treprinderii: Probleme, abordări, metode, aplicații”, ediția a II -a,
Editura Economică, 2009, p. 332
25 Ibidem , p. 333

Activitate de
comerț
Activitate de
producție și comerț
Activitate de
producție VA = Mc – Ci
VA = – M + Mc
VA* = – M

25
gi = structura producției;
vai = valoarea adăugată pentru 1 leu producție pe produse;
va’ = valoarea medie adăugată recalculată pentru 1 leu producție.
Metoda aditivă (de repartiție): aceasta constă în însumarea următoarelor
elemente: impoz ite și taxe, cheltuieli cu personalul, dobânzi, dividende, profitul și
amortizarea. În acest context, valoarea adăugată înglobează remunerarea: capitalului
propriu (prin dividende), capitalului tehnic (prin amortizare), capitalului împrumutat
(prin dobânzi ), muncii (prin cheltuielile salariale), statului (prin impozite și taxe).26
Analiza valorii adăugate din punct de vedere metodologic nu se oprește doar la
sume absolute, ci o importanță deosebită constituie și ratele valorii adăugate, printre
care cele ma i des utilizate sunt27:

 Rata variației valorii adăugate sau rata de creștere a întreprinderii:

 Rata valorii adăugate

 Rata de remunerare a valorii adăugate reprezintă ponderea deținută de fie care
element component – ca expresie a remunerării diferiților parteneri – in
valoarea adăugată.

2.3. REPARTIZAREA VALORII ADĂUGATE ASUPRA PARTENERILOR
SOCIALI

Sursă: N. Balteș, „Analiza economico -financiară a întreprinderii”, ed iția a II -a,
revizuită și adăugită, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2013

26 N. Balteș, „Analiza economico -financiară a întreprinderii”, ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura Universității
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2013, p. 74
27 Ibidem, p. 74 VALOAREA ADĂUGATĂ Personal
Stat
Creditori
Acționari
Firmă
Salarii Impoz ite Dobânzi Dividende Atofinanțare
S/VA*100 I/VA*100 Dob/VA*100 D/VA*100 A/VA*100

26

 Valoarea adăugată realizată în medie de un salariat28:

 Valoarea adăugată pentru 1000 lei active imobilizate sau imobilizări corporale:

;

2.4. Analiza de dinamic ă și structu ră a valorii ad ăugate

În cadrul analizei dinamice a valorii adăugate, pentru o anumită pedioadă de
timp se utilizează29:
1. Abaterea (modificarea) absolută a valorii adăugate , aceasta carac terizează
evoluția valorii adăugate din punctul de vedere al cantității:

2. Rata variației valorii adăugte (RV), reprezintă modificarea procentuală
(relativă) a valorii adăugate și permite aprecieri asupra creșterii sau regresiei
activ ității:

În cadrul analizei de structură a valorii adăugate, ratele de structură se
constituie pe baza elementelor comparate ale valorii adăugate, determinate potrivit
metodei aditive și servesc la efectuarea de compar ații sectoriale și între exerciții
financiare. Ratele de structură ale valorii adăugate reprezintă ponderea deținută de
fiecare element component la valoarea adăugată30:
 Rata de remunerare a muncii:

 Rata de remunerare a statului:

28 Ibidem, p. 75
29 M. Muntean, D. C. Solomon, „Analiză economico -financiară aprofundată ”, Editura Alma Mater Bacău, 2015 , p.73
30 Ibidem, p. 74

27
 Rata de remunerare a investitorilor :

 Rata de remunerare a creditorilor:

 Rata de remunerare a întreprinderii:

2.5. Analiza diagnostic de tip fa ctorial a valorii ad ăugate

Analiza de tip factorial a valorii adăugate face referire la factorii de influență cu
ajutorul cărora s -a ajuns la creșterea sau la scăderea acesteia, și anume31:
 Influența timpului de muncă
 Influența numărului mediu de salariați ;
 Influența numărului mediu de ore pe un salariat.
 Influența productivității medii orare
 Influența ratei valorii adăugate
Valoarea adăugată are următoarele modele de analiză factorială care cuprind:
a. ̅ sau (
)
b.

sau ̅ ̅ ̅̅̅̅ ̅
c. ̅
̅
̅
̅
sau ̅ ̅
̅ ̅
̅
̅

d. ̅ ̅
̅
̅

e.
̅
̅
̅
̅

Unde:
VA= valoarea adăugată aferentă cifrei de afaceri sau a p roducției exercițiului;
= producția exercițiului;
̅ = valoarea adăugată pentru 1 leu producție a cifrei de afaceri sau a producției
exercițiului.

31 Mărgulescu, D., „Analiză economico -financiară” , Editura Oscar Print, Bucu rești, 1999, p. 89

28
În cazul valorii adăugate aferente cifrei de afaceri modelele sunt asemanatoare,
în loc de pro ducția exercițiului ( se va folosi cifra de afaceri (CA), ̅ va
reprezenta valoarea adăugată la 1 leu cifră de afaceri, iar ̅̅̅̅ reprezintă cifra de
afaceri medie orară. Abaterea valorii adăugate aferente producției exercițiului se
explică factorial după sistemul32:
̅
̅ ̅
̅
Fig 1. Factorii de influență ai valorii adăugate
Sursă: Nicolae Balteș, „Analiza economico -financiară a întreprinderii”, ediția a II -a,
revizuită și adăugită, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2013, p. 77

32 Nicolae Balteș, „Analiza economico -financiară a întreprinderii”, ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura
Universității „L ucian Blaga” din Sibiu, 2013, p. 76

29
CAPITOLU L III
STUDIU DE CAZ ASUPRA FIRMEI MODA SÂRGUINȚA SCM
3.1. Informații generale ale firmei Moda Sârguința SCM

Moda Sârguința Societate Cooperativă Meșteșugărească (SCM) are sediul în
orașul Râmnicu Vâlcea și deține un capital social de 250.000 lei. Capital ul social
aparține unui număr de 39 persoane fizice române în calitate de membrii cooperatori
asociați. Dintre aceștia, nici un membru nu deține mai mult de 20% din capitalul
social al firmei.
Scurt istoric33:
 Pe 30 iunie 1994 SOCOM Sârguința Rm. Vâlcea a hotărât divizarea activității
de prestări servicii pentru populație(croitorie – comandă) și constituirea unei
noi cooperative meșteșugărești SOCOM Moda Sârguința;
 Între anii 1994 și 1997 , activitatea de bază a societății a fost cea de prestări
servicii pe ntru populație și anume croitorie la comandă, existând 7 centre de
prestări servicii . Gama de produse executate fiind confecțiile clasice pentru
femei si bărbați pe măsură și probă, dotăriile tehnice constând în mașini de
cusut tip clasic și electrice (pro duse românești Metalotehnica și MCI) din anii
1975 respectiv 1980;
 În anul 1998 , a fost organizată prima secție de producție industrială dotată cu
mașini industriale second -hand, fiind realizată o gamă de articole de
echipament de lucru (șalopete de protec ție, căciuli, costume vătuite).
 În anii 1999 -2000 , activitatea a fost redusă ca volum și ca număr de personal
datorită cererii in scădere a populației.
 În anul 2001 , societatea a achiziționat utilaje tehnologice moderne marca
Brother și începe să producă pentru Italia în sistem Iohn.
 Între anii 2002 si 2006 , patrimonial societății s -a reîntregit cu spații comerciale
și de producție, acest lucru permite investiții în alte domenii de activitate
(telecomunicații, informatică și turism).
 În anul 2005 , societat ea se reorganizează în conformitate cu Legea nr 1/2005
în „societate cooperativă meșteșugărească”.
Denumirea activității principale: Cod CAEN 1822 – Fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte (exclus lenjerie de corp).
Activități secundare:

33 http://modas.ro/despre -noi, accesat la data 08.06.2017

30
 Cod CAEN 5510 – Hoteluri;
 Cod CAEN 5530 – Restaurante;
 Cod CAEN 5241 – Comerț cu amanuntul al textilelor;
 Cod CAEN 5242 – Comerț cu amanuntul al îmbrăcămintei.
Gama de produse executate este:
 Articole pentru copii: paltoane, tricouri, cămăși, geci, rochii, fuste, pantaloni;
 Articole pentru bărbați: atât pantaloni clasici cât și pant aloni sport, geci sport,
blugi;
 Articole de ceaprăzărie: căciuli, pălării, șepci;
 Articole pentru femei: bluze, rochii, fuste, jachete, pantaloni de stofă, etc.
 Articole pentru echipament de lucru : șalopete de protecție, combinezoane de
lucru, halate, costume medici, costume ofițeri, costume personal de pază, etc.
Activitatea de comerț se realizează în 3 puncte de lucru unde sunt organizate
activități mixte, activitatea de croitorie (comandă și rep arații) pentru populații
alături de comerțul cu amănuntul de îmbrăcăminte și textile.
Deținând fluxuri tehnologice bine organizate, atât personal tehnic cât și de
execuție competent, având o poziție stabilă și bună pe piață, strategia de dezvoltare
a soci etății are următoarele obiective țintă pentru perioada ce va urma:
 Menținerea poziției pe piață;
 Identificarea unor noi oportunități de afacer i;
 Dezvoltarea activității de creație, noi proiecte și inovații pentru creșterea
colecției de produse proprii;
 Asigurarea și menținerea unui standard de calitate superioară, astfel să se
poată crește satisfacția clienților;
 Perfecționarea profesională a personalului, atât a personalului tehnic cât și a
personalului administrativ sau de execuție, cu intenția de a asimi la
cunoștiințelor necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite.

31
3.2. Analiza cifrei de afaceri asupra firmei Moda Sârguința SCM
3.2.1. Evoluția veniturilor din vânzări a firmei:

Tabel 3.1.: Evoluția veniturilor din vânzari în anii 2013 -2015
Indicator 2013 2014 2015
Venituri din vânzarea mărfurilor 268.669 lei 203.557 lei 126.840 lei
Sursă: Creat de autor pe baza contului de profit si pierdere
Grafic: 3.1.: Evoluția veniturilor din vânzari în anii 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza tabelului 3.1.
Pe baza datelor din graficul 3.1. se poate observa o scădere majoră de la an la
an a veniturilor din vânzarea de mărfuri. În anul 2015, ultimul an analizat, se observă
cum veniturile au scăzut cu cca. 53% față de primul an, respectiv cu 141.829 lei.
3.2.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri:

Tabelul 3.2.: Analiza dinamicii a cifrei de afaceri asupra anilor 2013 -2015
Analiza dinamicii pe anii 2013 -2015

Tipul modificării 2013/2014 2014/2015
Modificarea relativă (%) -16% 13%
Modificarea absolută -281.514 lei 189.483 lei
Sursă: Creat de autor pe baza datelor analizate
0 lei50.000 lei100.000 lei150.000 lei200.000 lei250.000 lei300.000 lei
1 2 3
Venituri din vânzarea
mărfurilor268.669 lei 203.557 lei 126.840 leiVenituri din vânzarea mărfurilor
2013 2014 2015 2013 2014 2015

32

Graficul 3.2.:Modificarea relativă a cifrei de afaceri în perioada 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 3.2.
Analizând modificarea relativă a cifrei de afaceri a firmei Moda Sârguința pe
perioada 2013 -2015 se observă o micșorare bruscă a cifrei de afaceri în anul 2014 față
de anul 2013 cu un procent de cca. 16%. Un factor important care duce la această
scădere este reprezentat de veniturile mai mici obținute de f irmă în anul 2014. Spre
deosebire de anul 2014, în anul 2015 se constată o creștere a cifrei de afaceri cu cca.
13%.

Graficul 3.3.: Modificarea absolută a cifrei de afaceri în perioada 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 3.2 .

Prin analiza modificării absolute a cifrei de afaceri în perioada 2013 -2015 se
observă o scădere a cifrei de afaceri cu 281.514 lei în anul 2014 față de anul 2013. În
anul 2015 s -a realizat o creștere de 189.483 lei față de anul 2014 însă nu depășește
cifra de afaceri obținută în anul 2013.

-16% 13%
-20% -10% 0% 10% 20%
Modificarea relativă (%)
2013/2014 2014/2015
-300.000 lei -200.000 lei -100.000 lei 0 lei 100.000 lei 200.000 lei-281.514 lei 189.483 lei
Modificarea absolută2013/2014 2014/2015

33
3.2.3. Analiza structurii cifrei de afaceri:

Graficul 3.4.: Analiza structurii Graficul 3. 5.: Analiza structurii
cifrei de afaceri 2013 cifrei de afaceri 2014

Graficul 3.6: Graficul 3.4.: Analiza str ucturii cifrei de afaceri 2015

Sursă: Create de autor

În graficului 3. 5. se poate observa o creștere a veniturilor din prod ucția vândută
în anul 2014 . Acestea au crescut cu 1,49% în anul 2014 față de anul 2013 și cu 6,69%
în anul 2015 față de anul 2014. Această creștere s -a datorat cifrei de afaceri nete care
a scăzut în raport cu producția vândută în anul 2014 față de anul 2013. În anul 2015,
chiar dacă cifra de afaceri a crescut, producția vândută a crescut cu o valoare
semnificativă față de anul anter ior ceea ce a rezultat un procent cu cca. 7% mai mare
față de anul 2014.
Tot în cadrul acest or grafice se observă cum veniturile din subvenții aferente
cifrei de afaceri scad de la un an la altul, iar în anul 2015 ajungând chiar la valoarea 0.
Această sc ădere se datorează faptului că nu mai există sume incasate de la buget 84,10% 0,42% 15,48% 2013
Venituri din
producția
vândută
Venituri din
subvenții
aferente CA
Venituri din
vânzarea
mărfurilor85,59% 0,41% 14,00% 2014
Venituri din
producția
vândută
Venituri din
subvenții
aferente CA
Venituri din
vânzarea
mărfurilor
92% 0% 8% 2015
Venituri din
producția vândută
Venituri din
subvenții aferente
CA

34
pentru decontarea bunurilor sau serviciilor livrate atunci când costul de producție este
mai mare decât prețul de vânzare.
Ultimul venit analizat în acest e grafic e îl reprezintă venitu rile din vânzarea
mărfurilor. Acestea au scăzut cu 1,48% în cel de -al 2lea an analizat față de anul 2013
și cu 6,28% în ultimul an analizat față de cel de -al 2lea an.

35
3.2.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială a cifrei de afaceri asupra firmei Moda Sârguința SCM în
perioada 2013 -2014
Tabelul 3. 3.: Analiza factorială a cifrei de afaceri anii 201 3-2014
Indicatori Simbol 2013 2014 Procent (%)
Cifra de afaceri CA 1.735.709 1.454.195 83,78
Nr mediu de salariați N 42 38 90,48
Valoarea prod. vândute Q 1.459.775 1.244.663 85,26
Valoarea activelor fixe Af 3.149.194 6.498.241 206,35
Valoarea activelor fixe
direct productive 62.404 43.042 68,97
Productivitatea muncii
34.757 32.754 94,24
Grad de productivitate
1,19 1,17 98,32
Grad înzestrare tehnică
74.981 171.006 228,07
Pondere a valoarii
activelor fixe direct
productive
0,02 0,01 50
Randamentul activelor
fixe direct productive
23 29 126,09
Sursă: Creat de autor pe baza contului de profit și pierdere
N

∆CA

∆CA = = 1.454.195 – 1.735.709 = -281.514
1)

= (38 -42) * 34.757 * 1,19 = 162.663

36
2)
(

)
= 38 * (32.754 – 34.757) * 1,19 =
= 38 * ( -2.003) * 1,19 = -90.576
2.1)
(

)

= 38 * ( 171.006 -74.981 ) * 0.02 * 23 * 1,19 = 1.997.435 um
2.2)

(

)

= 38 * 171.006 * (0.01 – 0.02) * 23 * 1.19 = – 1.778.565 um
2.3)

(

)

= 38 * 171.006 * 0.01 * (29 – 23) * 1.19 = 463.973 um
3)

(

) 38 * 32.754 * (1.17 -1.19)= -24.893
Se observă o scădere a cifrei de afaceri cu 281.514 în 2014 față de 2013,
datorită influenței nefavorabile și directe a productivității muncii și a unei mai proaste
valorificări pe piață a producției. Numărul angajaților care au scăzut față de anul
anterior cu 4 oameni reprezintă încă o influență nefavorabilă asupra cifrei de afaceri a
firmei.
Analizând factorii indirecți, se constată o scădere asupra productivității muncii
și indirect au influențat nefavorabil nivelul vânzărilor. Gradul de înzestrare tehnică a
crescut cu 128.07 % față de anul anterior datorită investițiilor masive realizate de
firmă (valoarea activelor fixe a crescut de la 3.149.194 la 6.498.241) . Ponderea
activelor fixe direct productive a scăzut cu 31.03%, ceea ce înseamnă că firma n u a
făcut investiții în utilaje cu scopul de a crește capacitatea de producție. Această
situație duce la scăderea vânzărilor cu 215.112 lei.
Se constată că valoarea producției vândute a scăzut cu cca. 15% în condițiile în
care randamentul activelor fixe d irect productive au suferit o creștere de 26,09%.

Analiza factorială a cifrei de afaceri asupra firmei în perioada 2014 -2015
Tabelul 3. 4.: Analiza factorială a cifrei de afaceri anii 2014 -2015
Indicatori Simbol 2014 2015 Procent (%)
Cifra de afaceri CA 1.454.195 1.643.678 83,78
Nr mediu de salariați N 38 29 90,48
Valoarea prod. vândute Q 1.244.663 1.516.838 121,87
Valoarea activelor fixe Af 6.498.241 8.192.642 206,35
Valoarea activelor fixe 43.042 528.815 1228,60

37
direct productive
Productivi tatea muncii
32.754 52.305 159,69
Grad de productivitate
1,17 1.08 98,32
Grad înzestrare tehnică
171.006 282.505 165.20
Pondere a valoarii
activelor fixe direct
productive
0,01 0,06 600
Randamentul activelor
fixe direct productive
29 3 10,34
Sursă: Creat de autor pe baza contului de profit și pierdere
N

∆CA

∆CA = = 1.643.678 – 1.454.195 = 189.483 lei

= (29-38) * 32.754 * 1.17 =
= -344.900 lei
2)
(

)
= 29 * (52.305 -32.754 ) * 1,1 7 =
= 29 * 19.551 * 1,1 7 = 663.365 lei
2.1)
(

)

= 29 * (282.505 -171.006 ) * 0.0 1 * 29 * 1.17 = 1.097.117 lei
2.2)

(

)

= 29 * 282.505 * (0.06 – 0.01) * 29 * 1.1 7 = 13.898.822 lei
2.3)

(

)

= 29 * 282.505 * 0.06 * (3 – 29) * 1.1 7 = – 14.953.216 lei
3)

(

)

38
= 29 * 52.305 * (1.08 – 1.17) = – 136.516 lei
Se observă o creștere a cifrei de afaceri cu 189.483 lei în 2015 față de 2014,
datorită influenței favorabile și directe a productivității muncii și a unei mai bune
valorificări pe piață a producției. Numărul angajaților care au scăzut față de anul
anterior cu 9 oameni reprezintă o influență nefavorabilă asupra cifrei de afaceri a
firmei însă, chiar dacă numărul angajaților a scăzut, productivitatea mu ncii a crescut
cu 59,69% .
Analizând factorii indirecți, se constată o creștere asupra produ ctivității muncii
și indirect a influențat favorabil nivelul vânzărilor. Gradul de înzestrare tehnică a
crescut cu 65,20 % față de anul anterior datorită investițiil or masive realizate de firmă
(valoarea activelor fixe a crescut de la 6.498.241 la 8.192.642 ). Ponderea activelor
fixe direct productive a crescut cu 1.128,6%, ceea ce înseamnă că firma a făcut
investiții masive în utilaje cu scopul de a crește capacitatea de producție. Această
situație duce la creșterea vânzărilor cu 272.175 lei.
Se constată că valoarea producției vândute a scăzut cu cca. 22% în condițiile în
care randamentul activelor fixe direct productive au suferit o scădere de cca. 90 %.

Grafic 3. 5.: Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2013 -2015

Sursă: Creat pe baza tabelelor 3. 3. și 3. 4.

Analizând graficul 3. 2. se poate observa o scădere bruscă a cifrei de afaceri în
anul 2014 față de anul 2013. Aceasta a scăzut cu 281.514 lei, respective cu c ca.
16,21%. În anul 2015, cifra de afaceri prezintă o creștere cu 189.483 lei față de anul
2014, respectiv cu 13,03%, însă nu depășește suma de 1.735.709 lei atinsă în anul
2013. Motivul principal pentru scăderea cifrei de afaceri o reprezintă productivita tea
muncii care a influențat nefavorabil valoarea vânzărilor precum și numărul angajaților
care se află în scădere .

1.200.0001.400.0001.600.0001.800.000
1 2 3
Series1 1.735.709 1.454.195 1.643.678Evoluția cifrei de afaceri 2013 -2015
2013 2014 2015

39
3.3. Valoarea adăugată asupra firmei Moda Sârguința SCM
3.3.1. Determinarea valorii ad ăugate pe anii 2013 -2015

Valoarea adăugată reprezi ntă un indicator semnificativ al activității care
permite o apreciere a capacității întreprinderii de a produce valori noi și de a relua
activitea la nivel de performanță superioară.
Firma realizează atât activități de producție cât și activități de comer ț ceea ce
presupune folosirea celei de -a doua formule de obținere a valorii adăugate.

Valoarea adăugată pe anul 2013:

Valoarea adăugată pe anul 2014:

Valoarea adăugată pe anul 2015:

Tabel 3.5.: Valoarea adăugată pe anii 2013 -2015
Ani 2013 2014 2015
Marja comercială 113.995 lei 78.919 lei 36.614 lei
Prod. Exercițiului 1.546.336 lei 1.549.638 lei 1.615.098 lei
Consumul
intermediar 542.099 lei 426.533 lei 346.179 lei
Valoarea adăugată 1.118.232 lei 1.202.024 lei 1.305.533 lei
Sursă: Creat de autor pe baza calculelor

40
Grafic 3.6.: Graficul asupra valorii adăugate din anii 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza tabelului 3.4.

Se observă o creștere a valorii adăugate cu cca. 7% în 2014 față de 2013,
respective cu 83.792 lei și o creștere cu cca 9% în anul 2015 față de anul 2014,
respective cu 103.509 lei. Chiar dacă marja comercială a scăzut cu 68% in 2015 față
de anul 2013, produc ția exercițiului este în creștere, crescând cu 68.762 lei în anul
2015 față de anul 2013.
Consumul intermediar a scăzut la 346.179 lei în anul 2015 față de 542.099 lei
în anul 2013, respective cu 195.920 lei.

3.3.2. Analiza dinamicii valorii adăugate:

Tabelul 3. 6.: Analiza dinamicii a valorii adăugate asupra anilor 2013 -2015
Analiza dinamicii pe anii 2013 -2015

Tipul modificării 2013/2014 2014/2015
Modificarea relativă (%) 7% 9%
Modificarea absolută 83.792 lei 103.509 lei
Sursă: Creat de autor pe b aza datelor analizate
0 lei500.000 lei1.000.000 lei1.500.000 lei2.000.000 lei
Marja
comercialăProd.
Exercițiului Consumul
intermediarValoarea
adăugată
Series1 113.995 lei 1.546.336 lei 542.099 lei 1.118.232 lei
Series2 78.919 lei 1.549.638 lei 426.533 lei 1.202.024 lei
Series3 36.614 lei 1.615.098 lei 346.179 lei 1.305.533 leiValoarea adăugată 2013 -2015
2013
2014
2015

41
Graficul 3. 7.: Modificarea relativă a valorii adăugate în perioada 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza tabelului 3.7.

Realizând o analiză asupra dinamicii valorii adăugate a firmei, prin modificarea
relativă se observă ca valoa rea adăugată a crescut în anul 2014 cu 7% față de anul
2013 și cu 9% în anul 2015 față de anul 2014.

Graficul 3. 8.: Modificarea relativă a valorii adăugate în perioada 2013 -2015

Sursă: Creat de autor pe baza tabelului 3. 7.

În cazut modificării absolut e se observă o creștere cu 83.792 lei în anul 2014
față de anul 2013, iar în anul 2015 a fost înregistrată o creștere cu 103.509 lei față de
anul 2014. Valoarea adăugată a crescut cu 187.301 lei în ultimul an analizat față de
anul 2013. Această creștere se datorează creșterii productivității față de anii anteriori,
salariații efectuând ore suplimentare pentru atingerea scopului.

1 2
Modificarea relativă
(%)7% 9%0%2%4%6%8%10%Modificarea relativă (%)
2013/2014 2014/2015
1 2
Modificarea absolută 83.792 lei 103.509 lei0 lei20.000 lei40.000 lei60.000 lei80.000 lei100.000 lei120.000 leiModificarea absolută
2013/2014 2014/2015

42
3.3.3. Analiza structurii valorii adăugate:

Tabelul 3.7.: Analiza de structură a valorii adăugate
Elemente componente ale valorii adăugate 2013 2014 2015
Rata de remunerare a muncii 76,62% 77,05% 60,38%
Rata de remunerare a statului 3,25% 3,39% 5,12%
Rata de remunerare a investitorilor 0,00% 5,82% 1,69%
Rata de remunerare a creditorilor 4,04% 4,01% 15,04%
Rata de remunerare a întreprinderii 16,09% 9,73% 17,77%
Sursă: Creat de auto pe baza calculelor

43
3.3.4. Analiza factorială a valorii adăugate

Anali za factorială a valorii adăugate asupra firmei Moda Sârguința SCM în
perioada 201 3-2014
Tabelul 3. 8.: Analiza factorială a valorii adăugate anii 2013 -2014
Indicatori Simbol 2013 2014 Procent
(%)
Producția
exercițiului 1.546.336 1.549.638 100,21
Consumul
intermediar Ci 542.099 426.533 78,68
Valoarea
adăugată VA = Qe -Ci+Mc 1.118.232 1.202.024 107,49
Nr. mediu
salariați N 42 38 90,48
Timp total de
muncă T(ore) 2.024 2.008 99,21
Valoarea
adăugată la 1
leu producție ̅̅̅̅ =
0,72 0,78 108,33
Productivitatea
medie ̅̅̅̅̅
764 772 101,05
Timp mediu de
muncă ̅
48 53 110,42
Sursă: Creat de autor
Zile lucrătoare 2013: 253
Zile lucrătoare 2014: 251

N
T
̅
∆VA ̅̅̅̅̅
̅̅̅

44

̅̅̅̅ (1.549.638 -1.546.336) * 0,72 = 2.377
lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ (2.008 -2.024) * 764 * 0,72 =
-8.801 lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅ (38-42) * 764 * 0,72 * 48 =
-105.615 lei
̅ ̅ ̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 38 * (53 -48) * 0,72 * 764 =
104.515 lei
̅̅̅̅̅ ̅ ( ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ) ̅̅̅̅ 38 * 53 * (772-764) *
0,72 = 11.601 lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 1.549.638 * (0,78 -0,72) = 92.978 lei
Se observă că valoarea adăugată totală a înregistrat o creștere cu 83.792 lei în
2014 față de anul 2013, această creștere fiind posibilă datorită producției suplimentar e
obținută de firmă. Valorea adăugată la 1 leu producție a avut o influ ență directă și
favorabilă asupra valorii adaugate, aceasta prezentând o creștere .
Chiar dacă numărul de salariați a fost diminuat cu 4 angajați, producția
exercițiului a reușit să crească datorită muncitorilor rămași , care au realizat ore
suplimentare con tribuind astfel la creșterea valorii adăugate a firmei. Numărul zilelor
lucrătoare în anul 2014 a fost mai mic față de anul 2013 însă acesta nu a influențat
negativ valoarea adăugată totală a firmei.

Analiza factorială a valorii adăugate asupra firmei Mod a Sârguința SCM în
perioada 2013 -2014

Tabelul 3. 9.: Analiza factorială a valorii adăugate anii 2014 -2015
Indicatori Simbol 2014 2015 Procent
(%)
Producția
exercițiului 1.549.638 1.615.098 104,22
Consumul
intermediar Ci 426.533 346.179 81,16
Valoarea
adăugată VA = Qe -Ci+Mc 1.202.024 1.305.533 108,61
Nr. mediu
salariați N 38 29 76,32

45
Timp total de
muncă T(ore) 2.008 2.024 100,80
Valoarea
adăugată la 1
leu producție ̅̅̅̅ =
0,78 0,81 103,85
Productivitatea
medie ̅̅̅̅̅
772 798 103,37
Timp mediu de
muncă ̅
53 70 132,08
Sursă: Creat de autor
Zile lucrătoare 2014: 251
Zile lucrătoare 2015: 253

N
T
̅
∆VA ̅̅̅̅̅
̅̅̅
1.305.533 – 1.202.024 = 103.509
̅̅̅̅ (1.615.098 -1.549.638) * 0,78 = 51.059
lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ (2.024 -2.008) * 772 * 0,78 = 9.635
lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅ (29-38) * 772 * 0,78 * 53 =
-287.230 lei
̅ ̅ ̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 29 * (70-53) * 0,78 * 772 =
296.865 lei
̅̅̅̅̅ ̅ ( ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ) ̅̅̅̅ 29 * 70 * (798-772) *
0,78 = 42.168 lei
̅̅̅̅ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 1.615.098 * (0,81-0,78) = 48.453 lei
Analizând evoluția anului 2015 fa ță de anul 2014 se poate observa și de această
dată o creștere asupra valorii adăugate totale a firmei în valoare de 103.509 lei.
Această creștere a fost posibilă datorită valorii adăugate la 1 leu producție care a
influențat direct și favorabil valoarea a dăugată totală a firmei obținând o creștere de
cca. 4% în anul 2015 față de anul anterior. Un alt factor important care a influențat

46
valoarea adăugată îl reprezintâ productivitatea medie care prezintă o creștere față de
anul anul anterior .
Numărul salaria țior a scăzut si anul acesta față de anii precedenți însă nu a
influențat negativ valoarea adăugată a firmei. Muncitorii rămași au realizat ore
suplimentare contribuind astfel la creșterea valorii adăugate.