Licenta Botnari.a [620884]

Mod
. Semn .

UTM 715.6 807 ME

Modernizarea sistemului de
răcire a fabricii de bere
Aprobat
AaAAAApro
ba Coala
2 Nr. Docum .
70

Data
Elaborat
Verificat Botnari A .
Dmitriev V .
Litera Coala Coli

U.T.M. F.I.M.I.T .
MIFSC -161
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
ADNOTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
ANNOTATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
SA EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
1. ANALIZA TEHNICO -ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
2. REZERVORUL RCC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
3. ECHIPAMENT FR IGORIFIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 18
3.1 Răcirea RCC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
3.1.1 Necesitatea de Frig ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
3.2 Stat ia de refrigerare si compresoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.3 Compoziția stației de refrigerare si compresoare ………………………….. ………………………….. …………………….. 22
3.4 Capacitatea de răcire a compresorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
4. MĂSURAREA DEBITULUI DE REFRIGERANT AL COMPRESORULUI ………………………….. …………… 28
4.1 Selectarea configurației echipamentului pentru dozatorul de propilen glico l ………………………….. ………. 28
4.2 Calculul consumului de energie / capacitatea de răcire (COP) a stației de refrigerare și compresoare ………… 36
4.3 Calculul termic al ma șinii frigorifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
5. UTILIZAREA RĂCITOARELOR USCATE (DRYCOOLERS) ÎN PRODUCȚIE ………………………….. ………… 47
5.1 Schema preliminară a unui răcitor(drycooler). Caracteristici și parametri. ………………………….. ……………….. 48
5.2 Stația Drycooler ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50
5.3 Automatizarea funcționării Drycooler -ului. Minimanizarea cheltuielilor în expluatație. ………………………….. 51
5.4 Calculul consumului de energie al sta ției drycooler ………………………….. ………………………….. …………………. 54
6. ANALIZA ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
6.1 Descrierea obiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
6.2 Formarea opțiunilor comparative și determinarea modificărilor relative ale investițiilor de capital și a
costurilor operaționale anuale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
6.2.1 Determinarea costurilor de capital ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 56
6.2.2 Determinarea costurilor de exploatare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 58
6.3 Calculul costurilor pentru cercetare și dezvoltare. ………………………….. ………………………….. …………….. 60
7. PROTECȚIA MUNCII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………. 65
7.1 Normarea nivelului de iluminat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 68
7.2 Securitatea vieții în producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 70
7.3 Protecția mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 75
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 78
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 79
Aplicatia 1. LISTA CONSUMATORILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ A UNITĂȚII DE COMPRESOARE ȘI
REFRIGERARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 81

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 4

LISTA ABREVIERILOR

RCC – Rezervor Cilindro -Conic
PMI – Punctul mort inferior
PMV – Punctul mort de vîrf
AR – Regulator automat
CLP – controler logic de program
SRC – stație de refrigerare și compreso are
COP – coeficient de refrigerare
CIP – proces de spălare a conduct elor și echipamente lor
PN – convertor de tensiune
UP – unitate de alimentare pentru componente electronice;
PI – microcircuit convertor de interfață;
PE – element piezoelectric;
PU – preamplificator;
MP – microprocesor;
ADC – convertor analog -digital;
DAC – convertor digital -analog;
TSP – rezistență termică

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 5

ADNOTARE

Titlul tezei: MODERNIZAREA SISTEMULUI DE RĂCIRE A FABRICII DE BERE
Numele și prenumele autorului: Botnari Artiom , grupa MIFSC -161, Specialitatea
Mașini și instalații frigorifice, sisteme de climatizare , Facultatea Inginerie Mecanică, Industrial ă
și Transporturi , UTM.
Domeniul de studiu : Mașini și Instalații Fri gorifice, Sisteme de Climatizare
Obiectul cercetării: îl constituie fabrica de bere SA „ Efes Vitanta Moldova Brewery” .
Obiectul cercetării este circuitul de răcire al stației de rezervoare conice cilindrice.
Obiectivele cercetării vizează : investig area stației de refrigerare și compreso are, circuitul
de răcire a rezervoarelor cilindric -conice, calcularea capacității de răcire și modernizarea pentru
a reduce consumul de energie la uzină.
Rezultatele lucrării sunt: date privind capac itatea de răcire reală a stației de refrigerare și
compreso are, proiectarea și configurația stației de răcire uscată(drycooler) , schema tehnologică,
circuitul automatizării.
Aplicabilitatea rezultatelor: Rezultate cercetării pot fi utilizate de căt re entitatea economică
SA” Efes Vitanta Moldova Brewery” , pentru îmbunătățirea sistemului de r ăcire și pentru reducerea
consumului de energie ceea ce va aduce la minimanizarea cheltuielilor.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 6

ANNOTATION

Title of the thesis: MODERNIZATION OF THE BREWERY COOLING SYSTEM
Name and surname of the author: Botnari Artiom, group MIFSC -161, Speciality
Refrigerating machines and installations, air conditioning systems
Field of study : Refrigerating machines a nd installations, air conditioning systems
The object of the research: SA” Efes Vitanta Moldova Brewery”
The object of research is the cooling circuit of the cylindrical conical tank station.
The objectives of the research are: the investigation of the refrigeration station and
compressors, the cooling circuit of cylindrical -conical tanks, the calculation of the cooling
capacity and the modernization to reduce energy consumption at the plant.
The results of the thesis are: data on the actual cooling capacity of the refrigeration
station and compressors, the design and configuration of the dry cooling station (drycooler), the
technological scheme, the automation circuit.
Applicability of the results: The research results can be used by the economic entity JSC
"Efes Vitanta Moldova Brewery", to improve the cooling system and to reduce energy
consumption which will minimize costs.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 7

INTRODUCERE

Creșterea din ce în ce mai mare a consumului de energie în industrie și creșterea costului
resurselor energetice ne face să căutăm modalități și măsuri mai avansate de economisire a
energiei. La rîndul său, acest lucru duce la utilizarea surselor alternative de energie și a
echipamentelor care economisesc energie.
Obiectivele acestei lucrări sunt reducerea costurilor de răcire a amesticului de propilen -glicol
necesare pentru nevoile de producție, creșterea nivelului de siguranță la locul de muncă,
utiliz area eficientă a temperaturii mediului ambiant în scopuri de producție și reducerea sarcinii
pe stația de refrigerare și compresoare.
Pe baza obiectivelor acestei lucrări, putem face concluzii despre relevanța subiectului ales,
care es te, că această lucrare implică reducerea cantității necesare de energie electrică și apă
necesară pentru răcirea amestecului de propilen -glicol necesar pentru lucrarea circuitului de
răcire al cămășilor cu rezervor cilindric. Acest lucru va reduce costul de producție, p roducția va
fi mai sigură datorită faptului că răcirea va fi efectuată fără utilizarea amoniacului, care este
periculos pentru oameni.
Deseori se dovedește că temperatura mediului ambiant este mai mică decît temperatura
agentului frigorific necesar în procesul de răcire. Din acest motiv, se propune utilizarea în
funcțiune a unor răcitoare mai convenabile, care utilizează eficient diferența de temperatură a
temperaturii amestecului de propilen -glicol și a mediului necesar pentru producție, în locul
instalațiilor cu compresie pe amoniac, utilizate în prezent de stația frigorifică de compresoare.
Întrucît instalația frigorifică de compresoare este cel mai mare consumator de energie
electrică la întreprindere, investițiile în măsurile de îmbunătățire sau reducerea consumului de
energie, se răscumpără destul de repede. Din acest motiv subiectul ales pentru teza de licență este
actual, deoarece ea vizează crearea unui nou complex de instalații frigorifice și are ca scop
reducerea consumului de energie al uzinei.
În producția de bere, consumul de frig se desfășoară în diferite etape ale procesului tehno logic:
1. răcirea mustului;
2. disiparea căldurii, eliberată la fermentarea principală;
3. răcirea berii tinere;
4. răcirea apei în timpul spălării drojdiei;
5. disiparea căldurii, eliberată la curtoazie;
6. răcirea berii înainte de a fi bună;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 8

7. răcirea berii înainte de carbo nizare.
În plus, este necesar să se asigure răcirea unor spații de producție și depozitare, printre
care:
1. secția de fermentare ;
2. secția forfasare;
3. depozit de hamei;
4. depozit de produse finite.
Tabel 1. Nevoia de răcire a diferitor procese tehnologice în producția de bere.
Procesul tehnologic Cantitatea de frig
(kWh /hl)
Fermentarea 1,67 — 2,22
Răcirea și Supra -răcirea berii 1,27 — 2,43
Răcirea secțiilor 2,78 — 5,83
Necesitatea generală 5,72 — 10,49

Pentru diferite procese în cadrul producerii se folosesc diferite utilaje frigorifice.
Spre exemplu pentru răcirea mustului se folosesc răcitoarele cu plăci. De regulă mustul este răcit
60-90 min pînă la temperatura de 6 … 8 ° C. Temperatura mustului la intrare este de 95 ° C,
temperatur a mustului la ieșire după răcire este de 7 ° C. În prezent, sunt folosite răcitoare cu o
treaptă sau cu două trepte. La comparare a metode lor cu o treapă și două trepte pentru răcirea
mustului cu un volum de 400 hl, s -a constatat că cu o singură treaptă capacitatea echipamentelor
frigorifice necesare este de 140 kW iar în două trepte , capacitatea echipamentului care utilizează
apă de gheață este mai mare de 400 kW. Instalarea unui astfel de echipament necesită mult mai
mult capital, costuri de forță de muncă și, ulterior, costuri operaționale mai mari pentru
electricitate, întreținere etc. Răcitoarele cu plăci moderne răcite cu apa de gheață vin ca un
complect , care include schimbătoare corespunzătoare, o pompă de apă controlată cu viteză,
componente ale circuitului de răcire primar, elemente de control moderne și senzori. Un program
special pentru controlul computerului monitorizează automat funcționarea răcitorului și adaugă
cantitatea necesară de apă cu o temperatură de 1 … 2 ° C.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 9

Echipamentele de refrigerare ale secției de fermentare conțin schimbătoare de căldură
corespunzătoare, supape pneomatice controlabile ale circuit elor de răcire și un program de
vizualizare modern pentru setarea parametrilor și a ciclurilor de răcire necesare în secția de
fermentare. La întreprinderea modernizată, mediul secției de fermentare este răcit de aparate de
aer condiționat cu recuperare și filtrare a căldurii. Sistemul de control controlează punctul de
rouă al aerului, care împiedică apariția condensului pe conductele de aer, asigură un conținut dat
de CO2 în spațiul secției de fermenta re.
Pentru răcirea rezervoarelor cilindro -conin ce sa propus utilizarea în funcțiune a unor
răcitoare mai convenabile, care utilizează eficient diferența de temperatură a temperaturii
amestecului de propilen -glicol și a mediului necesar pentru producție, în locul instalațiilor cu
compresor pe amoniac. Toate acestea asigură o funcționare de răcire de înaltă calitate, economii
semnificative în energie și minimizează încărcarea maximă a consumului de frig .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 10

SA EFES VITANTA MOLD OVA BREWERY

Efes Vitanta Moldova Brewery este cel mai mare producător de bere din Republica
Moldova, care controlează mai mult de 70% din piața națională de bere. Compania se află în
capitală, Chișinău.
În 1873 – a fost construită prima fabrică de bere în Chișinău , 40 de ani mai târziu, în
Chișinău a fost deschisă prima fabrică de bere și fructe , pe strada Sadoviaya. Stăpân era un
basarabean de origine germană , pe nume Raps. Berea lui Raps era livrată în restaurante ,
magazine, pub -uri, chiar și la domicili u. Lângă fabrica de bere a fost deschis un bar cu billiard și
o linie de bowling. Ulterior, fabrica a fost arendată de către asociația a doi frați cu numele de
familie Kempe și Ioan Curtz. Peste o perioadă de timp, Curtz a cumpărat fabrica de bere și a
devenit proprietarul legal al acesteia. Fabrica producea câteva tipuri de bere: “Царское”,
“Пильзенское”, “Мартовское”, “Венское”. În anul 1919, uzina producea 600 decalitri de bere
lunar, fiind dotată cu echipament european la acel moment, inclusiv câteva ca zane uriașe și
instalații pentru umplerea sticlelor.
În 1963 are loc reconstrucția fabricii de producere a berii din Chișinău . După război, berea
era produsă în cantități foarte limitate. În 1963, a început construcția Fabricii de producere a berii
și a băuturilor răcoritoare din Chișinău cu un magazin cu două etaje. După finisarea construcției
a aparurt întrebarea personalului calificat. În 1967, Chișinăul solicită Moscovei specialiști cu
studii superioare în domeniu. La Chișinău a fost rep artizat un absolvent al Institutului din Kiev,
Mihail Buromskii, care avea deja lucrați câțiva ani la fabrica de bere din Morshanske, Rusia.
În 2003 – “Vitanta -Intravest” devine parte a Efes Beverage Group , Vitanta – Intravest
devine “Efes Vitant a Moldova Brewery” și aderă oficial la grupul “Efes Beverage Group”.
Totodată, fabrica din Moldova adoptă standardele înalte de calitate ale grupului. Pentru a
corespunde acestor standarte, fabrica a fost reconstruită și totalmente reutilată. Astăzi nu mai
exista nici o unitate din vechiul echipament al fabricii. Procesul de producere a berii a fost
complet automatizat, actualmente fiind controlat de către peste 4 mii de senzori și 100 de
procesoare.
În ianuarie 2003 pachetul majoritar de acțiuni a f ost achiziționat de compania din Turcia
Efes Beverage Group, care, în acel moment deținea deja active pe piața berii din Federația Rusă
și era inclusă în lista celor mai importanți producători de bere din Europa. Noii propietari au

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 11

schimbat numele companie i în “Efes Vitanta Moldova Brewery ”, iar în 2004 a primit un
certificat de conformitate de management al calității ISO 9001. În anul 2012 companiile
internaționale de producere a berii SABMiller și Anadolu Efes au încheiat acordul de alianță
astfel compania Efes Vitanta Moldova Brewery, devine distribuitor exclusiv pentru mărcile de
bere care aparțin companiei SABMiller.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 12

1. ANALIZA TEHNICO -ECON OMICĂ

O creștere din ce în ce mai mare a consumului de energie și a costurilor de energie duce
la utilizarea surselor alternative de energie și a echipamentelor care economisesc energie.
Adesea, situația este astfel încât temperatura refrigerantului necesară procesului să fie
comparabilă sau mai mare decât temperatura ambiantă. Prin urmare, teoretic, este posibil să se
răcească direct cu aerul din jur, dar acest lucru necesită un element suplimentar. Răcitoarele
uscate (sau răcitoarele de schimb are de căldură de suprafață (drycooler) ) sunt acest element.
Consecința acestei soluții este un circuit închis al lichidului răcit, în care contactul
lichidului cu atmosfera este complet exclus. Un circuit închis are mai multe avantaje față de un
circuit deschis. Într -un astfel de circuit, lichidul nu este saturat de praf și oxigen de aer
atmosferic, ca în turnurile de răcire evaporative, ceea ce crește durata de funcționare a
conductelor, pompelor de circulație și a echipamentelor. Pentru a atinge același nivel de
capacitate de răcire ca și turnul de răcire al compresorului pe amoniac, se propune utilizarea unui
sistem de răcitoare uscate.
Pentru a reduce costurile de energie pentru răcirea amestecului de propilen glicol, car e
este agentul frigorific din circuitul de răcire al secției rezervorului cilindric -conic, care este
principalul consumator de frig la uzină, a fost proiectat acest sistem de răcire.
Cel mai mare avantaj al acestei sisteme este că energia electr ică se consumă doar pentru
funcționarea ventilatoarelor de răcire spre deosebire de stația de compresoare cu amoniac. Din
acest motiv vor fi calculate capacitățile de răcire atît a unei sisteme cît și a celeilalte pentru
comparare.
Agentul fri gorific folosit este propilen -glicolul datorită parametrilor săi.
Temperatura de fierbere la presiuane atmosferică normală este de 187,4 ℃, temperatura de
înghețare -60 ℃, densitate la 20 ℃ – 1037g/cm3. La fel un avantaj îl prezintă faptul că propilen –
glicolul nu este toxic pentru om în comparație cu amoniacul.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 13

2. REZERVORUL RCC

Necesitatea unei eficiențe mai mari în producție și producție în volume mari, a impus
utilizarea unor unități de producție și mai mari pentru fermentarea și maturarea berii.
Drept urmare, au început să fie utilizate rezervoarele cilindro -conice , care se folosesc în prezent.
Utilizarea RCC implică nu numai avantajele tehnice ale acestora, ci și maturizarea și
fermentarea berii la un nivel calitativ ridicat.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 14

1. Platformă de deservire
2. cupola rezervor cu
armătură ;
3. conducte cu cablu și
țeavă de scurgere; amplasate sub
izolație
4. loc pentru termometru;
5. zonă redusă de răcire
pentru fermentare
6. zona de răcire pentru
fermentare;
7. izolație;
8. zona de răcire pentru
fermentare;
9. conexiune pentru fire
de amoniac lichid
10. zonă conic ă de răcire;
11. niplul conic cu trapă de
serviciu DN 450;
12. robinet de probă;
13. tubul de pe cupolă și de
îndepartare de pe cupolă (C02;
aer; CCTM);
14. Aparatul -Nut;
15. nivelul indicatorului;
senzor de golire;
Fig. 1 Rezervor Cilindric -Conic

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 15

Pentru întreținerea, controlul și funcționarea în siguranță a rezervorului, sunt necesare
următoarele elemente:

• Echipamente pentru umplerea și golirea TTTST
• Armături de siguranță
• Dispozitive de control
• Stația CIP
RCC -urile sunt întotdeauna umplute și golite de jos din următoarele motive:
• Golirea este mai simplă
• Umplerea de sus ar provoca riscul pătrunderii oxigenului în exces
La umplerea și golirea de jos înseamnă că RCC trebuie să fie cone ctat la cîteva conducte, și
anume:
• Conducta de alimentare a mustului
• Conducta de îndepărtare a drojdiei
• Linie de pompare a berii
• Conducte de alimentare și retur CIP
Este important ca aceste conexiuni să fie protejate împotriva aerului și a pătrunderii
microflorei.
Cupola rezervorului -partea de sus a RCC. Cupola este accesibilă pentru întreținere și conține
armare plasată pe o placă situată în partea centrală a cupolei. Fitingurile cupolei sunt protejate de
influențele mediului. Se compune din :
• Supap ă de siguranță
• Supapă de vid
• Sisteme CIP pentru spălarea cupolei conectate la linia de alimentare a soluțiilor de
detergenți
• Senzor de nivel (pentru protecție împo triva revărsării)
• Sensor pentru măsurarea presiunii îm rezervor

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 16

Necesitatea unei supape de singuranță este justificată de forțele puternice care apar atunci
cînd presiunea din rezervor crește. Acest pericol în RCC -uri mari este corespunzător mai mare.
Supapa de siguranță este amplasată pe cupolă și funcționează cu ajut orul unui arc.
Supapa de vid este instalată deoarece rezervoarele mari sunt foarte susceptibile la vid și își
schimbă ușor forma chiar și cu o ușoarp descărcare. Pericolul ca rezervorul să se îndoaie, la fel
ca și pericolul ca el să izbucnească este la fel de mare.
Cînd sunt încălzite cu un grad, gazele se extind cu aproximativ 1/273 din volumul lor și cînd
sunt răcite cu aceeași cantitate. La injectarea cu apă rece, gazul, care este într -un rezervor cald
sau este comprimat, apare un vid care poate defecta rezervorul.
Pericolul este destul de mare dacă rezervorul este acționat la temperaturi ridicate, deoarece
atunci apar vaporii de apă în cantități mari. Vaporii de apă nu numai se contractă în timpul
răcirii, ci și se condensează , motiv pentru care volumul scade rapid, ceea ce poate duce la
lovitura de vid.

Elemente de control :
1. Termometre
La etapele de fermentare și răcire profundă, este necesar să se respecte regimul de
temperatură cu o precizie specială și, ca urmare, o schimbare exactă a temperaturii. În timpul
acestor procese, în rezervor apar fluactuații semnificative și, prin urmare, treimea superioară a
rezervorului încorporează indicații de rezistență termică care se trasmit în mod regulat în camera
lor de control.
2. Indicator de nivel
Este foarte important controlul nivelului în rezervor, care este realizat de senzori de presiune
prin înregistrarea și transmiterea datelor de presiune. Concomitent cu înălțimea nivelului, sunt
afișate și date despre cantitatea de lichid.
3. Indicator de presiune
În timpul fermentației sub presiune și fermentației finale, este necesară monitorizarea
presiunii din rezer vor, deoarece presiunea din rezervor nu trebuie să crească, sau ar trebui să
crească treptat. În acest caz, supapa de siguranță protejează împotriva suprapresiunii.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 17

4. Senzori de nivel superior și inferior
Fiecare RCC este echipat cu senzori de nivel s uperior și inferior, care opresc alimentarea cu
lichid atunci cînd se atinge nivelul maxim admis de umplere și funcționează cînd rezervorul este
gol. Acești senzori sunt, de asemenea, importanți, deoarece dacă furnizarea mustului nu se
oprește la atingerea nivelului maxim acceptabil, nu va exista spațiu liber în rezervor pentru
creșterea spumei. Ca urmare, spuma va scăpa prin armarea cupolei și a conductei verticale,
poluînd întreaga instalație.
Pe de altă parte, dacă rezervorul este complet gol, a erul va fi atras în mod activ pentru bere,
ceea ce va provoca daune.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 18

3. ECHIPAMENT FRIGORIFI C
3.1 Răcirea RCC
3.1.1 Necesitatea de Frig

Răcirea rezervorului este necesară pentru controlul optim al regimului de temperatură al
fermentației. Metodele și puterea sistemului de răcire depinde de necesitatea de frig.
În timpul fermentației, se generează căldură, care trebuie îndepărtată. În plus, pentru stadiul
de îm bătrînire rece, tem peratura berii scade la -1 sau -2 grade C elsius. Cantitatea de căldură care
trebuie eliminată este compusă din :

• Căldura generată prin fermnetare (entalpie)
• Căldura care trebuie scoasă din bere la răcire la o temperatură de îmbătrînire la rece
(temperatura lichidului)
• Fluxurile de căldură din mediu provocînd pierderi de frig.
Cantitatea de căldură generată în timpul fermentației este 587 kJ = 140 kcal = 0.16 kW/h
pentru un kilogram de extract.
În medie, se poate estima că la fermatarea berii cu o extractivitate inițială medie, se produc
4300 -4600 kJ de căldură la 1 hectolitru de must. Pentru răcirea berii de la 9 grade C pînă la -1
grad C (10 grade), este nevoie de aproximativ 1200 kJ la 1 hectolitru, adică cantitatea de frgi
necesară pentru răcirea berii este comparabilă cu cea ne cesară pentru a îndepărta căldura
fermentației.
Din cauza radiațiilor și convecției termice din mediul ambient, apar pierderi de temperature.
Aceste pierderi pot fi reduse cu ajutorul izolației, prin determinarea dimensiunii suficiente a
izolației i zolatoare a rezervorului și prin izolarea camerei.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 19

3.2 Statia de refrigerare si compresoare

Necesitatea totală de frig este: 8600 -9000 kJ la 1 hectolitru de must.
Totuși, această căldură nu se produce uniform și trebuie îndepărtată la fel de neuniform.
Timpul și cantitatea de căldură îndepărtată depind de:

• Metoda de fermentare și maturare;
• Din această etapă de răcire și de viteza de răcire;
Cea mai mare nevoie de frig apare la răcirea berii după fermentarea principală în 24 -48 de
ore. Răcirea mustului se produce exclusiv cu ajutorul compresoarelor frigorifice. La Efes
Vitanta, în procesul răcirii, amoniacul lichid se evaporă. El are nevoie de e nergie termic ă pentru
evaporare. Această căldur ă amoniacul o preia de la mediul înconjurător, care la fel este răcit,
ceea ce și este necesar de la sistem.

Amoniacul se evaporă în vaporizator și se răcește lichidul de răcire, care este un amestec d e
23% de glicol și apă. Care apoi intră în cămăși și răcește indirect compartimentul RCC.
Utilizarea apei ca lichid de răcire este inacceptabilă, deoarece berea la sfîrșitul fermentației
trebuie răcită la o temperatură sub 0 grade C., iar pentru transferul de căldură este necesară o
diferență de cel puțin 2 -3 grade C.
Acest tip de răcire este denumit indirect, deoarece nu este pompat amoniac rece, ci lichidul
de răcire (soluție de propilen -glicol).
În timpul răcirii, evaporarea amoniacului răcește indirect agentul frigorific cu 3 -4 grade sub
temperatura necesară, agentul frigorific este colectat într -un rezervor de unde după necesitate
trece în cămași.
Avantaje:
• Presiune de lucru mai mică în c ămăși decît cu răcire directă cu un agent frigorific;
• Încărcarea uniformă a sistemului frigorific cînd se utilizează colector de frig;
• Este posibilă o temperatură constantă de evaporare, care este cu 3 -4 grade C. mai mică
decît temperatura necesară;
• În sistem este necesară o cantitate mult mai mic de agent frigorific în comparație cu
răcirea directă ;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 20

Suprafețele de transfer de căldură sunt calculate astfel încît transferul de căldură maximă
să aibă loc pe zonă. Astfel, în modul minim, în cea mai mare neces itate de frig, suprafața
de schimb de căldură trebuie sa fie :
3,8-4,4 m / 100 hl la temperatura de răcire la intrare în rezervor la +1 grad C.
1,7-1,8 m / 100 hl la temperatura de răcire la intrare în rezervor la -4 grade C.
Sub stația de refrigerare și compresoare este alocată o carcasă auxiliar ajutatoare. Sarcina
ei este de a asigura producerea frigului, care este necesară pentru rezervorul RCC pentru răcirea
indirectă a cămășilor. Este necesar să mențină o temperatură constantă și un nivel de lichid de
răcire, care își schimbă valoarea în funcție de sarcina de temperatură și debitul lichidului de
răcire în producție. În prezent pentru a genera frig sunt utilizate echipamente cum ar fi:

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 21

Tab 2. Lista compresoarel or care intră în componența stației de refrigerare și compresoare

Fiecare compresor intră în componența stației sale de refrigerare și compresoare, care este
alcătuit din 4 elemente de bază, unite între ele prin conducte.
Numărul
de ordine Echipament Tip Producător Numărul
de serie Controller Sistema de
vizualizare
1 Sabro e-202
№0 SAB 202
LF SABROE 108118 UNISAB
2 Panou de
urgență
2 №1 RC
1211 Grasso 78096243 Simatic
S5 Panou de
urgență
3 №2 RC
1211 Grasso 94011033 Simatic
S5 Panou de
urgență
4 №4 Z-51 Grasso Z0203 Simatic
C7 Panou de
urgență
5 Sabroe -87
№6 SAB 87 SABROE 115584 UNISAB
2 Panou de
urgență
6 Sabroe -202
№9 SAB
202 LF SABROE 103180 UNISAB
2 Panou de
urgență
7 Sabroe -202
№10 SAB
202 LF SABROE 105806 UNISAB
2 Panou de
urgență
8 Sabroe -202
№11 SAB
202 LF SABROE 110533 UNISAB
2,
Versiunea
5 Panou de
urgență
9 Sabroe -202
№12 SAB
202 LF SABROE 110532 UNISAB
2 Panou de
urgență
10 Sabroe -202
№13 SAB
202 LF SABROE 110534 UNISAB
2 Panou de
urgență
11 Sabroe -202
№14 SAB
202 LF SABROE 110535 UNISAB
2 Panou de
urgență

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 22

3.3 C ompozi ția sta ției de refrigerare si compresoare

Fig. 2 Schema stației de refrigerare și compresoare

1) supapă de reglare (expansiune) sau clapetă de accelerație. Supapa de reglare împarte
vaporizatorul și condensatorul. Acesta trece doar o anumită cantitate de NH3 în vaporizator și
împiedică egalizarea presiunii dintre vaporizator și condensator (în caz contrar, capacitatea de
răcire a mașinii scade la zero).
2) vaporizator. Amoniacul lichid este trimis în vaporizator și se evaporă în el la o temperatură de
-6°C. căldura necesară pentru evaporare este absorbită din mediul înconjurător, care este as tfel
răcită. Sistemul de plăci al vaporizatorului este scufundat în soluția de propilen glicol .
3) compresor . Amoniacul rece este absorbit de compresor și comprimat la o suprapresiune de 8 –
10 bar. Ca urmare, temperatura amoniacului comprimat crește la 80 -90 °C. compresorul are un
motor electric și consumă cea mai mare cantitate de energie electrică la fabricarea berii.
4) condensator. Amoniacul fierbinte se răcește la o temperatură de 20 -25 °C și se lichefiază din
nou. Pentru un transfer de căldură mai eficient , condensatorul este echipat cu un sistem de
conducte.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 23

Tab.3 Ciclul instalației de refrigerare a compresorului
Temperatura, ℃ Presiunea, bar Energia Termica
Vaporizator De la +25… -5 2 Consumare
Compresor De la -5…+80 De la 2…10 Transformare în
energie mecanică
Condensator De la +80…+25 10 Eliberare
Supapă de reglare +25 De la 10…2

În SA ” Efes Vitanta Moldova Brewery “, sunt utilizate vaporizatoare multitubulare. Aici
amoniacul este distribuit prin conducta de distribuție și se evaporă, în timp ce soluția de propilen
glicol este răcită în țevi.

Avantajele acestui tip de vaporizatoare include :
1. disiparea căldurii îmbunătățită;
2. compactitatea, ieftinitatea structurii;
3. reglarea optimă;
4. inerția mică a evaporării atunci când compresorul este deconectat;
5. Cantitate mică necesară de NH3 fiind un factor periculos în producție.
Condensatoarele au o construcție simplă, cu care este ușor de operat, deoarece aerul are un
coieficient scăzut de conductivitate termică, atunci cu ajutorul ventilatoarelor, acesta este
alunecat peste aripioare.

Amoniacul lichefiat se află în colectorul de amoniac și este trimis în separatorul de amoniac
Amoniacul se evaporă în vaporizator și, în același timp, răcește glicolul, care este apoi pompat
prin tărâțele de răcire. Aburul de amoniac supraîncălzit se întoarce la separatorul de amoniac. De
aici, compresorul suge vaporii de amoniac și le presează la o presiune de la 11 până la 12 bari.
Ca urmare a compresiei, amoniacul este încălzit (în compresoarele cu piston până la 90 -110 °C).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 24

Pentru încărcare uniformă , compresoarele s unt pornite și oprite automat. În condensatoarele
conectate, apa evaporată răcește amoniacul fierbinte și se lichefiază din nou. Astfel, după
atingerea temperaturii de 25 °c, amoniacul este trimis din nou la colectorul NH 3 și este utilizat
pentru următorul ciclu.
Consumul de energie electrică pentru toate echipamentele u tiliza te ale stației de
comprimare a fost măsurat și este listat în Aplicația 1 „Lista consumatorilor instalației de
refrigerare și compreso are.”
Parametrul principal al răcitorului uscat este capacitatea de răcire. Capacitatea de răcire
este calculată la valorile cunoscute ale debitului de lichid și temperatura de încălzire a apei
pentru un ciclu de funcționare a echipamentului.
Capacitatea de răcire (Q) a oricărei unități frigorifice pentru răcirea unui lichid depinde
substanțial de temperatura la care este necesar să se răcească lichidul. Cu cât temperatura
fluidului final este mai mică (7 *), cu atât este mai mare capacitat ea de răcire. Acest lucru se
datorează faptului că agentul frigorific este capabil să elimine mai multă căldură din lichid la un
punct de fierbere mai mare .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 25

3.4 Capacitatea de răcire a compresorului

Pentru un compresor cu amoniac temperatura de compresie la aspirarea aburului saturat
este de 123 ° C. La supraîncălzire în timpul aspirației la 10 ° C, temperatura de compresie va fi
egală cu 133 ° C. Când cilindrii sunt răciți cu apă, poate fi redusă cu 20 -30 ° C. Capacita tea de
răcire a aceluiași compresor depinde de temperatură și poate varia foarte mult. Prin scăderea
punctului de fierbere, volumul specific de abur absorbit crește, iar capacitatea de răcire
volumetrică specifică scade.
Prin urmare, cu o scădere a punctului de fierbere, capacitatea de răcire scade, iar cu o
creștere, aceasta crește. O creștere a raportului de compresie reduce coeficientul de alimentare,
prin urmare, cu o creștere a temperaturii de condensare, capacitatea de răcire scade, iar cu o
scădere, crește. Capacitatea de refrigerare este, de asemenea, afectată de temperatura de răcire a
refrigerantului lichid după condensator: cu cât temperatura de supraîncălzire este mai mică , cu
atât este mai mare capacitatea de r efrigerare.
Datorită faptului că capacitatea de răcire a compresorului depinde de condițiile de
temperatură , compararea compresoarelor individuale cu capacitatea de răcire este posibilă numai
în aceleași condiții de funcționare, astfel de condiț ii sunt determinate de următoarele temperaturi :
fierbere, condensare, vapori la aspirație și su brăcirea lichid ului pînă la valva de control .
Umplerea cilindrului (aspirație) continuă până când pistonul atinge poziția sa inferioară
extremă (centru mort inferior – cmf). La centrul mort de jos, pistonul schimbă direcția și începe
să se deplaseze în sus, iar robinetul de aspirație se închide.
După închiderea supapei de aspirație, pistonul începe să comprime vaporii din cilindru și
presiunea lor crește. Când presiunea din cilindru devine mai mare decât presiunea din spatele
compresorului, robinetul de descărcare se deschide și din acel moment pistonul pompează
vaporii comprimați în cavitatea de descărcare și mai departe în condensator. Din poz iția extremă
superioară, pistonul se mișcă din nou în jos și procesele descrise de funcționare a compresorului
sunt repetate .
Capacitatea de răcire necesară a stratului de răcire se calculează în conformitate cu datele
inițiale conform formulelor (1) și (2).
Date inițiale:
1. Debitul volumetric al fluidului răcit G (m3 / h).
2. Temperatura necesară (finală) a lichidului răcit T f (° C).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 26

3. Temperatura fluidului de intrare T i (° C).
Capacitatea necesară de răcire a instalației pentru răcirea apei este calculată după
formula:
𝑄=𝐺∗(𝑇𝑖−𝑇𝑓) ∗1.163 (kW) (1)
unde:
G-debitul volumetric al lichidului răcit, m3 / h;
Тi – temperatura inițială a apei, ° С;
Тf – temperatura finală a apei, ° С;
Capacitatea necesară de răcire a instalației pentru răcirea oricărui lichid este calculată după
formula:
𝑄=𝐺∗(𝑇𝑖−𝑇𝑓)∗𝑐∗ρ/3600 (kW) (2)
unde:
G-debitul volumetric al lichidului răcit, m3 / h;
c- căldură specifică lichidului de răcire , kJ / (kg • K);
ρ -este densitatea fluidului răcit, kg/m3;
Ti -este temperatura inițială a fluidului, ° C;
Tf -este temperatura finală a fluidului, ° C;
Calculăm capacitatea de răcire a sistemului existent instalat în fabrică:
Din formula de calcul a debitului volumetric al lichidului de răcire:
𝐺=𝑄
(𝑇𝑖−𝑇𝑓)∗𝑐∗1000 ∗3600
Unde:
G – debitul volumic al lichidului de răcire, m3 / oră;
Q – capacitate de răcire, (kW);
c – capacitatea specifică de căldură a propilenglicolului C3H6 (OH) 2, kJ / (kg * ° C );
Pentru cazul nostru , când q (concentrația de propilen glicol în amestec) este de 23%:
cC3H6(OH)2100% =2,483 kJ / (kg * ° C );
cH20 =4.218 kJ / (kg * ° C );
ρ=1030 kg/m3
Conductivitate termică 0,47 W / m * Kg * ° C;
cC3H6(OH)2 23% va fi egală cu 3,95 kJ / (kg * ° C ) atunci vom constata că capacitatea specifică de
căldură a unei soluții de 23% de propilenglicol în apă este 3,95 kJ / kg * ° C, densitatea este ρ =

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 27

1030 kg / m3, temperatura , cu care soluția revine din compartimentul CCT la capacitatea
tampon, este egală cu Tf = 0M ° C, temperatura propilenglicolului necesară pentru procesul
tehnologic este de 7 -5 ° C.
Pe baza acestui lucru, vom calcula capacitatea minimă de răcire. Producția de bere este
sezonieră, ca urmare, există o scădere sezonieră a încărc ării pe echipamentele frigorifice în
sezonul rece. Să presupunem o sarcină de 550 m3. Pentru a asigura temperatura necesară a
lichidului de răcire, calculăm capacitatea de răcire necesară:
𝑄=(𝑇𝑖−𝑇𝑓)∗𝑐∗𝜌
3600=(550 ∗ ((0 + 5)∗ 3,95 ∗ 1000 ))
3600=3017 .361 𝑘𝑊
Suma capacității de răcire a straturilor de uscare ar trebui să fie egală cu capacitatea de
răcire a stației de răcire proiectate, a cărei capacitate de răcire este de 3017.361 kW .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 28

4. MĂSURAREA DEBITULUI DE REFRIGERANT AL
COMPRESORULUI
4.1 Selectarea configurației echipamentului pentru dozatorul de propilen
glicol

Pentru a efectua calculele COP, din nodurile care țin cont de frig, sunt necesare date
privind capacitatea de răcire a unităților de compresie. Pentru a face acest lucru, trebuie să
cunoaștem temperat ura inițială, finală a lichidului de răcire, ca pacitatea specifică de căldură a
unei soluții de 23% de propilenglicol, densitatea și debitul lichidului de răcire (m3) pe care îl va
oferi acest compressor.
În această privință, este necesară măsurarea consumului de propilenglicol pentru producer .
Debitul este afectat de 3 parametri:
1. Temperatura propilenglicolului în conductă
2. Presiunea lichidului din conductă
3. Rata de curgere a lichidului
Deoarece mediul măsurat este lichid, putem neglija măsurarea presiunii, deoarece volumul
lichidului d e răcire la schimbarea presiunii în conductă nu se modifică semnificativ.
Prin urmare, unitatea de contabilitate a propilenglicolului ar trebui să aibă:
1. Convertor termic
2. Debitmetru

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 29

Echipament folosit al unității de dozare
1. Termoconvertor de rezistență la platină TSP-N, conceput pentru a măsura
temperatura substanțelor gazoase, în vrac și lichide.

Fig. 3 Termoconvertor de rezistență la platină TSP-N

Tab.4 Caracteristicile termoconvertorului
Diametrul armăturilor de protecție, mm 06
Metoda de execuție a carcasei unghiular
Gama de temperaturi măsurate, ° С de la 0 la +160 de la -50 la +180
Lungimea piesei de lucru, mm 100
Schema de cablare 4 fire
Caracteristică statică normalizată PtlOO
Timp de activare termic , s nu mai mult de 30
Interval de interacțiune, ani 4

Acest dispozitiv este ușor de instalat și are o diagramă de conectare cu patru fire, care vă
permite să compensați rezistența conductorului de la dulapul de comandă la unitatea de
contorizare. Nu este necesară putere electrică.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 30

2. Convertor Vortex de debit "EMIS -VORTEX 200"

Fig. 4 Convertor Vortex de debit "EMIS -VORTEX 200"

Dispozitiv de tip alezaj complet. Convertoarele de debit sunt concepute pentru a măsura
volumul și debitul volumetric al unui mediu având următorii parametri:
1. temperatura de la minus 200 ° С la plus 460 ° С ;
2. suprapresiune nu mai mult de 6,3 MPa p entru versiuni ;
3. conținutul de impurități mecanice, cel mult 250 mg / m3;
4. conținutul incluziunilor de gaz în lichid nu este mai mare de 2,5% ;
5. vâscozitatea dinamică a mediului nu este mai mare de 7 MPa * s pentru lichide ;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 31

Fig. 5 Diagrama de flux

PN – convertor de tensiune;
UP – unitate de alimentare pentru componente electronice;
PI – microcircuit convertor de interfață;
PE – element piezoelectric;
PU – preamplificator;
MP – microprocesor;
ADC – convertor analog -digital;
DAC – convertor digital -analog;
VD1 … VD9, VD13, VD14 – diode;
VD10 … VD12, VD15 … VD17 – stabiltroni;
OP1, OP2, ORZ – izolare optocupla;
PNI1, PNI2 – alimentare cu putere limitată;
VTI – tranzistor de ieșire de frecvență .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 32

Pentru a obține date de măsurare de la nodul contor sub formă de cantități fizice, este
necesar să se transforme semnalele de ieșire ale senzorilor în cantități fizice.
Fig. 6 Contor de căldură Логика СПТ 962

În acest scop, s -au instalat contoare de căldură „Логика СПТ 962 ”. Acest calculator a fost
ales deoarece: contorul de căldură SPT962 este destinat utilizării în contoare de căldură
compuse. СПТ962 realizează conversia semnalelor de ieșire ale senzorilor de curgere, a
temperaturii și presiunii lichidului de răcire la valor ile cantităților fizice; calculează și realizează
contabilitatea comercială a căldurii și masei purtătorului de căldură.
Ca senzori de debit compatibili cu SPT962, se pot folosi convertoare de volum și contoare
de volum; convertoare de masă și c ontoare de masă; emițătoare de presiune diferențiale pe
diafragme standard și speciale.
Principiile fizice pe care se bazează metoda de măsurare a debitului de către unul sau alt
senzor nu sunt importante pentru asocierea senzorului cu SPT962. Îm preună cu SPT962, poate fi
utilizat orice senzor de debit cu un semnal de ieșire cu putere curentă de 0 -5, 0-20 sau 4 -20 mA
sau cu un semnal de impuls de ieșire (frecvență) cu o rată de repetare a impulsului de până la
1000 Hz.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 33

Senzorii de temperatură pot fi termoconvertoare de rezistență (TS) TSM50M, TSM100M
cu W100 egal cu 1.4280 sau 1.4260; TSP50P, TSP100P, TSP500P cu W100 egal cu 1.3910 sau
1.3850; TSN100N cu W100 egal cu 1.6170; termocuple la semnalul de ieșire al puterii curente
de 0-5, 0-20 și 4 -20 mA. Toate cupru TC și platină TC cu R0 -500 sunt proiectate pentru a
măsura temperatura în intervalul 0 … 200 ° C, platină TC cu R0 = 100 în intervalul 0 … 350 ° C,
nichel TC în intervalul 0 … 200 ° С 180 ° C.
Convertoare de pr esiune absolută sau în exces la semnalul de ieșire al puterii de curent 0 -5,
0-20 sau 4 -20 mA pot fi utilizate ca senzori de presiune.
La intrările corespunzătoare ale aparatului sunt furnizate semnalele de intensitate curentă
directă de la de bitele de volum și de la traductoarele de presiune, semnale de rezistență la
curentul electric, care transportă informații despre temperatura lichidului de răcire, un semnal cu
număr de impulsuri de curent electric, care transportă informații despre volumu l de apă cheltuit
la alimentarea cu apă caldă.
Semnalele de curent continuu și semnalele de rezistență sunt supuse conversiei analog –
digital, iar numărul de impulsuri de intrare este calculat de intrarea cu număr de impuls. Astfel,
cu o anumită perioadă de cuantificare a timpului, un cod digital este atribuit fiecărei valori a
curentului, a rezistenței sau a numărului de impulsuri.
În continuare, transformările inverse sunt realizate în conformitate cu funcțiile nominale
ale transformă rilor, pentru a obține digital valorile cantităților fizice măsurate: debitul volumic
(volum), presiunea și temperatura prin conductele corespunzătoare.
În conformitate cu formulele și ținând cont de caracteristicile termofizice ale lichidului de
răcire, aceste date sunt utilizate pentru a calcula debitul de masă Gl, G2, GTBPO pentru
conductele corespunzătoare, energia termică W și masa lichidului de răcire din conducta de
alimentare Ml.
Toate datele sunt stocate într -o arhivă de date .
Pentru a lucra cu arhivele debitului real al agentului frigorific și pentru a determina
capacitatea de răcire a unităților de compresie amoniac, a fost utilizat adaptorul RS232 (pe
computer) port -COM de pe un laptop. În același timp, parametri i lichidului de răcire sunt
controlați, înregistrați și arhivați în conformitate cu „Regulile de calcul al energiei termice și
lichidului de răcire”:
Tl, T2, P1, P2, Gl, G2, G3.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 34

În cazurile prevăzute de „Reguli pentru contabilizarea energiei termice și a purtătorului de
căldură”, traductoarele de presiune nu pot fi utilizate; valoarea presiunii este introdusă ca o
constantă în СПТ962.
După cum s -a menționat mai sus, dispozitivul are două porturi de comunicare pentru
crearea rețelelor de informații și conectarea dispozitivelor externe: instrumentație locală – prin
interfața RS -485, conexiune la computer la distanță – prin canale telefonice și radio prin interfața
RS-232 folosind un modem extern de tipul corespunzător. Pentru a conecta un computer și o
imprimantă prin interfața RS -485, sunt utilizate adaptoare speciale: APS69 și APS43, care
asigură eliminarea echipamentului de pe dispozitiv până la câțiva kilometri. De asemenea, este
posibilă conectarea locală a unei imprimante seriale prin intermediul interfeței RS -232C sau a
portului optic al dispozitivului. Conectarea prin portul optic se realizează cu ajutorul adaptorului
APS73. Informațiile pot fi afișate pe o imprimantă fie automat, sub formă de chitanțe numerotate
ale unui formular dat, fie la comanda unui operator.
Calculatorul a fost configurat în consecință. Specificarea echipamentelor externe este
definită, sunt descrise conductele și autostrăzile deservite de dispozitiv, se introduce limita
superioară a inter valului nominal de măsurători al senzorului de temperatură, limita inferioară a
intervalului nominal de măsurători ale senzorului de temperatură, abordarea metrologică pentru
limita de măsură nominală superioară, abordarea metrologică pentru limita de măsu ră nominală
inferioară, scopul circuitelor de intrare ale dispozitivului ca ieșire circuite de senzori,
identificator de conductă, tip de lichid de răcire din conductă, tip de senzorul traductorului de
debit primar, diametrul secțiunii de măsurare a conduc tei la 20 ° C, coeficientul mediu de
expansiune termică a materialului conductei.
Limita superioară a intervalului de măsurare nominală a primului senzor de curgere,
abordarea metrologică dincolo de limita superioară a intervalului de măsurare no minală,
abordarea metrologică dincolo de limita inferioară a intervalului de măsurare nominală,
decupajul autopropulsat setat de semnalul primului senzor de debit și sunt configurate o
compensare zero pentru primul senzor de curgere.
Se introduc e prețul impulsului senzorului cu un semnal de ieșire cu impuls de număr, se
descrie senzorul de temperatură, se descrie conexiunea senzorului de temperatură, se introduce
limita superioară a intervalului de măsurare nominală a senzorului de temperatură, l imita
inferioară a intervalului de măsurare nominală a senzorului de temperatură, abordare metrologică

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 35

dincolo de limita de măsură nominală superioară, abordare metrologică dincolo de limita
nominală inferioară de măsurări .
A fost făcută o descriere a echipamentelor conectate la terminalele de intrare ale contorului
de căldură, tipul semnalelor de intrare, intervalele de variație a valorilor, densitatea și alți
parametri ai mediului.
Pentru fiecare nod contabil, s -au întocmit scheme conform cărora s -au instalat nodurile
contabile. Datorită incapacității de a prezenta întregul proiect în fluxul de lucru, un exemplu este
un element de diagrama pentru nodul de contabilitate nr4006.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 36

4.2 Calcul ul consumul ui de energie / capacitatea de răcire (COP) a stației de
refrigerare și compreso are

COP – coeficientul de consum de energie / capacitatea de răcire sau coeficientul de
refrigerare arată cantitatea capacit ății de răcire obținută pe acest echipament, l a un kW de energie
electrică consumată.
𝐶𝑂𝑃 =𝑄
𝑊,𝑘𝑊
Pentru a efectua calculele COP, din nodurile care țin cont de frig, sunt necesare date
privind capacitatea de răcire a unităților de compresie. Pentru a face acest lucru, trebuie să
cunoașteți temperatura inițială și finală a lichidului de răcire, capacitatea specifică de căldură a
unei soluții de 23% de propilen glicol și debitul lichidului de răcire pe care îl va oferi acest
compresor.
În acest sens, este necesară măsurar ea consumului de propilenglicol pentru producție. Prin
instalarea dozatoarelor, s -au luat conducte de propilen glicol pentru conductele de producție, s -au
luat valorile reale ale capacității de refrigerare a unităților de compresie:
Tab.5 Capacitatea de r ăcire a compresoarelor
Numărul compresorului Numele compresorului Capacitate de răcire , kW
1 Sabro e-202 №0 1691
2 №1 871,1
3 №2 862,8
4 №4 1813
5 Sabroe -87 №6 1614
6 Sabroe -202 №9 1691
7 Sabroe -202 №10 1691
8 Sabroe -202 №11 1691
9 Sabroe -202 №12 1691
10 Sabroe -202 №13 1691
11 Sabroe -202 №14 1691

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 37

Fig. 7 Diagrama capacității de răcire a compreso arelor
Energia electrică consumată este suma energiei electrice consumate de motorul
compresorului, suma capacităților pompelor de alimentare cu refrigerant pentru instalație,
energia electrică a condensatorului, care include suma capacităților electrice ale ventilatoarelor și
energia electrică consumată din rețea de pompa de irigare.
𝑊1=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .1+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .1+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .1 𝑛
1=722 ,23+26,12+28,88+3,6+3,7+6,7
=798 ,53 𝑘𝑊
𝑊2=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .2+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .2+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .2=724 ,97+26,99+3,6+3,7+3,6+6,7𝑛
1
=773 ,26 𝑘𝑊
𝑊4=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .4+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .4+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .4=𝑛
1498 ,98+30,66+29,21+25,45+3,6+3,7+3,6
+3,7+3,8+14,74=617 ,44𝑘𝑊
𝑊6=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .6+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .6+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .6=496 ,4+27,08+28,98+27,55+18,9+15,01𝑛
1
=647 ,83𝑘𝑊
𝑊9=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .9+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .9+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .9=𝑛
1421 ,58+22,27+22,44+28,46+3,6+3,7+3,6
+3,7+3,8+14,47=532 ,62𝑘𝑊

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 38

𝑊10=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .10+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .10+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .10=𝑛
1498 ,76+33,61+27,4+29,39+3,6+3,8
+3,7+3,6+3,7+9,26=616 ,82𝑘𝑊
𝑊11=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .11+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .11+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .11=𝑛
1491 ,4+26,22+27,84+27,57+3,6+3,7
+3,6+3,6+3,8+13,31=604 ,74𝑘𝑊
𝑊12=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .12+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .12+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .12=𝑛
1501 ,21+26,03+29,19+29,45+3,6+3,8
+3,8+3,6+3,7+14,75=619 ,03𝑘𝑊
𝑊13=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝.13+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .13+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .13=𝑛
1498 ,98+30,66+29,21+25,45+3,6+3,7
+3,6+3,7+3,8+14,74=617 ,44𝑘𝑊
𝑊14=𝑊𝑐𝑜𝑚𝑝 .14+∑𝑊𝑝𝑜𝑚 .14+𝑊𝑐𝑜𝑛𝑑 .14=𝑛
1496 ,64+28,19+29,26+25,66+3,6+3,8
+3,7+3,6+3,7+15,04=613 ,19𝑘𝑊
Fig. 8 Consumul de energie al compreso arelor

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 39

Atunci coeficientul de refrigerare va fi egal cu:
𝐶𝑂𝑃 =𝑄
𝑊,𝑘𝑊
𝐶𝑂𝑃 0=𝑄0
𝑊0=1691
571 .56=2.959 𝐶𝑂𝑃 1=𝑄1
𝑊1=871 .1
798 .53=1.09

𝐶𝑂𝑃 2=𝑄2
𝑊2=862 .8
773 .26=1.116 𝐶𝑂𝑃 4=𝑄4
𝑊4=1813
731 .59=2.478

𝐶𝑂𝑃 6=𝑄6
𝑊6=1614
647 .83=2.491 𝐶𝑂𝑃 9=𝑄9
𝑊9=1691
532 .62=3.175

𝐶𝑂𝑃 10=𝑄10
𝑊10=1691
616 .82=2.741 𝐶𝑂𝑃 11=𝑄11
𝑊11=1691
604 .74=2.796

𝐶𝑂𝑃 12=𝑄12
𝑊12=1691
619 .03=2.732 𝐶𝑂𝑃 13=𝑄13
𝑊13=1691
617 .44=2.739

𝐶𝑂𝑃 14=𝑄14
𝑊14=1691
613 .19=2.7

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 40

Fig. 9 Capacitat ea de răcire a compreso arelor

Astfel, coeficientul de refrigerare al stației de refrigerare și compresor va fi egal cu:

𝐶𝑂𝑃 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 =∑𝐶𝑂𝑃
∑𝑊𝑒𝑙=16997 ,9
7126 ,61=2,385

Folosind acest coeficient, este posibilă evaluarea eficienței unei instalații de compresor
frigorific în comparație cu o instalație de răcire uscată, a cărei capacitate de refrigerare va fi
echivalentă cu capacitatea de refrigerare a unei stații de compresie frigorifică.
Energie electr ică consumată de echipamentele unităților de refrigerare și compresor
pentru a acoperi sarcina capacității de refrigerare 3017.361 kW se vor calcula din numărul de
unități de refrigerare și compresoare utilizate pentru acoperirea acestei sarcini de căldură .
Pe baza datelor obținute pe capacitatea de refrigerare a compresoarelor, selectăm
configurația necesară:
1. Compresor ul Sabroe -202 No14 cu o capacitate de răcire de 1691 kW ;
2. Compresor ul Sabroe -202 No13 cu o capacitate de r ăcire de 1691 kW ;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 41

Aceste două compresoare au fost selectate pe baza considerațiilor lor de a folosi
compresoare cu cel mai mare coeficient de productivitate pentru economii de energie maxime.
Această configurație va asigura, de asemenea, rezerva de energie necesară. Puterea
electrică necesară pentru asigurarea unei capacități de răcire de 3017.361 kW cu o rezervă de
putere (3382 kW) este egală cu:
𝑊𝑒𝑙=𝑊13+𝑊14=617 ,44+613 ,19=1230 ,63𝑘𝑊
Atunci:
𝐶𝑂𝑃 13,14=∑𝐶𝑂𝑃
∑𝑊𝑒𝑙=3382
1230 ,63=2,748

Concluzie: după ce a m măsurat anterior capacitatea de refrigerare a unităților de
compresie, s -a ajuns la concluzia că pentru a asigura producerea debitului necesar de lichid de
răcire cu o temperatură de -5 PS și acoperind sarcina de 3017.361 kW , ar trebui să funcționeze
două compresoare frigorifice cu numerele 13 și 14, cu capacitate totală de răcire. 3017.361 kW.
În același timp, cheltuielile de 1230,63 kW / h, С0Р13,14 = 2 ,748.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 42

4.3 Calculul termic al ma șinii frigorifice

Determinăm temperatura de vaporizare t 0
𝑡0=𝑡𝑐−(5−10)°𝐶
𝑡0=0−10=−10°𝐶
Determinăm temperatura de condensare t cd pentru condensator răcit cu aer
𝑡𝑐𝑑=𝑡𝑎2+(8−12)°𝐶
Unde: ta2 – temperatura aerului la ieșire din condensator, ℃.
Determinăm temperatura aerului la ieșirea din condensator t a2
𝑡𝑎2=𝑡𝑎1+𝛥𝑡
Unde: ta1 – temperatura aerului la intrare în condensator, ℃. [1];
ta1 = 32 ℃. [1].
Δta – încălzirea aerului în condensator ℃. [1];
Δta = 5℃. [1].
Determinăm temperatura aerului la ieșirea din condens ator t a2
𝑡𝑎2=32+5=37°𝐶
Determinăm temperatura de condensare t cd
𝑡𝑐𝑑=37+8=45°𝐶
Fig. 10 Ciclului mașinii frigorifice într – o treaptă în CoolPack
Din diagrama prezentată selectăm parametrii punctelor ciclului mașinii frigorifice necesari
pentru calculele ulterioare. Ele sunt prezentate în formă de tabel.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 43

Tab. 6 Parametrii punctelor ciclului mașinii frigorifice
Punctele i, kJ/kg P, MPa T, ℃ v, m3/kg
1 1462 0,289 -5 0,432
2 1740 1,76 131 0,105
3 412 1,76 45 –
4 386 1,76 40 –
5 386 0,289 -10 –
6 1449 0,289 -10 –

În calcul determinăm următorii parametri:
1) Puterea frigorifică specifică masică se calculă cu formula din [1]:
q0=h6−h5=1449 −386 =1063kJ
kg
2) Lucrul mecanic specific de comprimare se calculă cu formula din [1]:
l=h2−h1=1740 −1462 =278kJ
kg
3) Puterea frigorifica specifică volumică se calculă cu formula din [1]:
qv=q0
v1=1063
0,432=2461kJ
m3
4) Sarcina termică specifică al condensatorului se calculă cu formula din [1]:
qc =h2−h4=1740 −386 =1354kJ
kg
5) Debitul masic de agent frig orific se calculă cu formula din [1]:
Ga= Q0
q0=1083
1063=1,01kg
s
6) Debitul volumic de agent aspirat de compresor se calculă cu formula din [1]:
V=Ga∙v1=1,01∙0,432 =0,43𝑚3
𝑠
7) Coeficientul de debit se calculă cu formula din [1]:
λ=λv∙λp∙λT∙λe=λi∙λw
Unde: λi – coeficientul pierderilor volumice[1];
λw – coeficientul de încălzire[1].

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 44

Coeficientul pierderilor volumice se calculă cu formula din [1]:
λi=P0−∆P0
P0−c∙[(Pc+∆Pr
P0)1m⁄
−P0−∆P0
P0]
Unde: c−coeficientul spatiului mort (vatamator ),c=0,02…0,05;
c=0,03;
m – coeficient;
m = 1 ;
P0 – presiunea de vaporizare;
Pc – presiunea de condensare;
∆P0 – pierderea de presiune la aspirație;
∆P0=0,04∙P0=0,01164 MPa;
∆Pr – pierderea de presiune la refulare;
∆Pr=0,08∙Pc=0,1408MPa ;

λi=0,289 −0,01164
0,289−0,03∙[(1,76+0,1408
0,289)11⁄
−0,289 −0,01164
0,289]=0,785

– Coeficientul de încălzire:
λw=T0
Tc
Unde: T0 – temperatura de vaporizare, K;
T0 = 263 K;
Tc – temperatura de condensare, K;
Tc = 318 K.
λw=263
318=0,82
Coeficientul de debit :
λ=0,785 ∙0,82=0,64

8) Volumul cursei pistonului se calculă cu formula din [1]:
Vh=V
λ=0,43
0,64=0,67m3/s

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 45

9) Debitul masic real de agent frigorific:
Gar=Vhr∙λ
v1=0,67∙0,64
0,432=0,99 kg
s
10) Puterea frigorifică reală:
Q0r=Gar∙q0=0,99∙1063 =1052 kW
11) P uterea consumată petru comprimarea adiabată:
Na=Gar∙l=0,99∙278 =275 kW
12) Randamentul indicat al compresorului:
ηi=λw+b∙t0
Unde: b – constantă;
b = 0,001.
ηi=0,82+0,001 ∙(−10)=0,81
13) Puterea indicată al compresorului:
Ni=Na
ηi=275
0,81=339 kW
14) Puterea necesară pentru învingerea frecării:
Nf=Pf∙Vhr kW
Unde: Pf – coeficient experimental;
Pf = 60 kPa.
Nf=60∙0,67=40 kW
15) Puterea efectivă:
Ne=Ni+Nf=339 +40=379 kW

17) Sarcina reală a condensatorului:
Qcr=Q0r+Ne=1052 +379 =1431 kW

18) Puterea electrică (puterea consumată de motorul electric al compresorului din
rețeaua electrică):
Nre=Ne
ηme
Unde: ηme – randamentul motorului electric;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 46

ηme = 0,8.
Nre=379
0,8=474 kW

19) Puterea frigorifică specifică efectivă:
Ke=Q0r
Ne=1052
379=2.77
20) Eficiența frigorifică a ciclului:
ε=q0
l=1063
278=3.82

21) Eficiența frigorifică a ciclului ideal, Carnot inversat:
εc=T0
Tc−T0=263
318 −263=4.7

22) Gradul de revers ibilitate al ciclului:
η=ε
εc=3.82
4.7=0,81

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 47

5. UTILIZAREA RĂCITOARE LOR USCATE (DRYCOOLE RS) ÎN
PRODUCȚIE

O creștere din ce în ce mai mare a consumului de energie și a costurilor de energie duce
la utilizarea surselor alternative de energie și a echipamentelor de economisire a energiei.
De multe ori situația este astfel încât temperatura de refr igerare necesară procesului să
fie comparabilă sau mai mare decât temperatura ambiantă. Prin urmare, teoretic, este posibil să
se răcească direct cu aerul din jur, dar acest lucru necesită un element suplimentar. Acest element
este un răcitor uscat (sau un schimbător de căldură de suprafață uscată)
O consecință a acestei soluții este un circuit închis al lichidului răcit, în care contactul
lichidului cu atmosfera este complet eliminat. Un circuit închis are mai multe avantaje față de un
circu it deschis. În acest circuit, lichidul nu este saturat de praf și oxigen de aer atmosferic, ca în
turnurile de răcire evaporative, ceea ce crește durata de funcționare a conductelor, pompelor de
circulație și echipamentelor.
Pentru a obține același nivel de capacitate de răcire ca și turnul de răcire al
compresorului de amoniac, se propune utilizarea un ei stații de răcitoare .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 48

5.1 Schema preliminară a unu i răcitor(drycooler) . Caracteristici și parametri.

Pentru a reduce costurile de energie, prin răcirea amestecului de propilen glicol, care este
un agent frigorific în circuitul de răcire al stației cu rezervor cilindric conic, care este principalul
consumator de frig la instalație, a fost proiectat acest sistem de răcire uscată.
Fig.1 1 Princip iul de funcționare a drycoolerului

Principiul de funcționare al acestui dispozitiv: un ventilator este plasat într -o carcasă
separată, în timpul rotației a cărui aer stradal rece este pompat pe o suprafaț ă răcită. Datorită
suprafeței mari de contact a suprafeței răcitorului, există o îndepărtare eficientă a căldurii din
lichidul din interiorul acesteia. Un astfel de schimbător de căldură are în mod obișnuit forma
unei grile finite de mai multe tuburi. Tubu rile bobinei sunt fabricate din cupru, iar aripioarele
tuburilor sunt din aluminiu.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 49

Tab.7 Specificațiile tehnice ale Drycooler -ului.
Lungimea 9400.0 mm
Înălțimea 2221.0 mm
Lățimea 2376.0 mm
Greutatea standartă 1461 kg
Aria suprafeții 1513 m2
Volumul intern 477.5 litri
Țevi de ramură 2xDN100 -2xDN 100
Putere de sunet LWA 68 dB(A)
Materialul aripioarelor Alumin
Materialul țevilor Cupru
Numărul ventilatoarelor 10
Diametrul ventilatoarelor 910 mm
Viteza de rotație 890 mm
Puterea nominală de consum 50400.0 W
Voltaj 380 V
Consumul de energie 18 kW
Capacitate de răcire Q 316.6 kW
Distanța dintre aripioare 2.1 mm
Temp. de intrare/ieșire a aerului -10/-5.3 ° C
Temp. de ieșire a agentului -5.00 ° C
Debitul agentului 57 m3

Energia electrică consumată constă numai din energia electrică necesară funcționării
ventilatoarelor de răcire, spre deosebire de instalațiile de refrigerare și compreso are cu amoniac
și va fi egală cu: 18 kW (10 ventilatoare de 1,8 kW fieca re).
Coeficientul de consum de energie / capacitatea de răcire a drycooler -ului este egal cu:
𝐶𝑂𝑃 𝑑𝑟=𝑄
∑𝑊𝑒𝑙=316 ,16
18=17,59

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 50

5.2 Stați a Drycooler

Evident, pentru a crea un analog al unei stații de refrigerare și compreso are cu o
capacitate de refrigerare echivalentă în sezonul de iarnă, adică, pentru a asigura o capacitate de
răcire de 3017.361 kW, puterea unui drycooler nu este suficientă.
Întrucât un drycooler are o capacitate de răcire de 313,6 kW, s -a calcul at câte straturi de
răcire ar trebui să suporte integral întreaga încărcare a căldurii de la stația de refrigerare și
compreso are.
𝑁𝑑𝑟=3017 ,361
313 ,6=9,622
Admitem: N dr=10
Conform calculilor , stație de răcire uscată ar trebui să fi e compusă din 10 drycoolere
pentru a asigura capacitatea de răcire necesară, precum și pentru a avea o rezervă de energie.
Atunci , capacitatea de răcire a stației de răcire uscată va fi egală cu suma capacității de
răcire a fiecăruia dintre drycoolere :
𝑄𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 =∑313 ,6=313610
1𝑘𝑊

Stația de refrigerare și compreso are este amplasată la o distanță considerabilă de stația
rezervoarelor cilondro -conice , așa cum se poate observa pe planul fabrici i SA” Efes Vitanta
Moldo va Brewery”. În acest sens, apar pierderi de căldură semnificative la pomparea
amestecului de propilenglicol din rezervorul acumulator a stației de refrigerare și compreso are
situată în clădirea auxiliară. De asemenea, scăderea presiunii în rețeaua de refr igerare crește din
cauza lungimii mari a conductei.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 51

5.3 Automatizarea funcționării Drycooler -ului. Minimanizarea cheltuielilor în
expluatație.

Fig. 1 2 Controlul acționarii ventilatoarelor Drycooler -lui

Din cauza imposibilității de a prezenta întreaga schemă de automatizare a stați ei de răcire
uscată, este dat un fragment care ilustrează modul de control al unui singur dr ycooler.
În calitate de controler automat (AR), care generează o acțiune de contro l asupra
unităților de ventilare și a valvelor cu trei căi, se utilizează controlerul logic -program
SiemensSimaticS7 -300. Acțiunea de control se formează pe baza unei nepotriviri (dintr -o eroare)
de la senzorii de temperatură TI -1 și TI -2. În funcție de di ferența de temperatură a căr or
ventilato are sunt pornit e / oprit e pe rând.
Dacă toate ventilatoarele instalate funcționează, dar există încă o nepotrivire a
temperaturii (temperatura amestecului de propilen -glicol la ieșire este mai mică de 5 grade
Celsius), atunci este generat un semnal de control pentru a închide parțial supapa cu trei căi cu
control analogic.
Modulele necesare ale controlerului logic -program :
O unitate de procesare centrală (CPU), o unitate de alimentare (PS) pentru alimentarea
regulatorului de la curent alternativ sau curent continuu, un modul de semnal (SM) proiectat
pentru a introduce și ieși semnale discrete și analogice, inclusiv FailSafe. Sunt acceptate
gradările GOST interne ale termometr elor și termocuplelor de rezistență.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 52

Un set tipic de funcții tehnologice încorporate vă permite să rezolvați problemele de
numărare de mare viteză, măsurând frecvența sau durata unei perioade, controlul PID,
poziționarea, transferul unei ieșiri digitale în modul puls.
Această schemă va reduce costul de exploatare a echipamentului la minimum, va face
posibilă optimizarea completă a procesului de răcire datorită includerii succesive a
ventilatoarelor în funcționare.
Când lucr ați cu temperaturi sub -10 C, coeficientul de capacitate de răcire va scădea.
Atunci când este egal cu coeficientul de refrigerare al compresorului, supapele cu trei căi
blochează fluxul de propilen -glicol la răcitor, iar sarcina de căldură este aplicată c ompresorului
cu amoniac.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 53

Fig. 1 3 Schema tehnologică a sistemului de răcire

Componentele sistemului:

• Grup de pompe. Oferă circulația lichidului de răcire.
• Rezervor de dilatare. Împiedică apariția loviturilor hidraulice și compensarea
modificărilor în volumul lichidului de răcire ca urmare a diferențelor de
temperatură.
• Rezervor acumulator. Servește pentru a crește inerția termică a instalației și pentru a
reduce numărul de cicluri de pornire / oprire a drycoolerului.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 54

5.4 Calculul consumului de energie al stației drycooler

Costurile de energie pentru răcirea amestecu lui de propilen glicol de către stați a de răcire
uscată sunt constituite din energia electrică necesară pentru funcționarea ventilatoarelor
drycoolerului .
Deoarece pe fiecare drycooler sunt instalate cîte 10 ventilatoare, numărul total de
ventilatoare va fi:
𝑁𝑣𝑒𝑛𝑡 =10∗10=100

Consumul de energie al fiecărui ventilator este de 1,8 kW / h. Prin urmare , consumul de
energie va fi egal cu:
𝑊𝑒𝑙=1,8∗100 =180 𝑘𝑊/ℎ
Consumul de aer: 179 447,2 m3 / h.
Coeficientul de consum de energie / capacitatea de răcire a stației de răcire uscată este egal cu:
𝐶𝑂𝑃 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 =∑𝑄
∑𝑊𝑒𝑙=3166
180=17,59
COP al compresoarelor cu amoniac 13 și 14 este egal:
𝐶𝑂𝑃 13,14=2,748

Concluzie: în ceea ce privește consumul de energie în capacitatea de răcire, utilizarea
stației drycooler în producție este de 6,4 ori mai profitabilă.

În legătură cu aceasta a apărut necesitatea de a proiecta locul amplasării stației drycooler.
Locul în care va fi instalat drycoolerul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: trebuie
să fie protejat, să aibă un flux de aer adecvat și să fi e ușor accesibil pentru întreținere. În jurul
unității trebuie lăsat spațiu pentru lucrările de întreținere viitoare .
Cel mai important criteriu la instalarea dispozitivului într -o cameră este prezența unui
debit de aer suficient (la temperatura calculată).
Pentru funcționarea corectă a drycoolerului , este foarte important să se asigure debitul
necesar de aer pentru orice configurație de instalare. Suprafața minimă de intrare pentru accesul
aerului nu trebuie să fie mai mică decât supra fața serpantinei de acoperire a drycoolerului .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 55

Acest lucru va reduce costul instalării echipamentului stației de încălzire a apei. Datorită
greutății sale scăzute, fiabilității și ușurinței de funcționare, este posibil ă instalarea
echipamente lor noi de refrigerare pe acoperișul stației rezervorului cilindr o-conic .
Această soluție are mai multe avantaje:
1. Ușurință în muncă, deci costuri reduse de reparație, fiabilitate ridicată.
2. Posibilitatea de a folosi zona de acoperiș ineficientă a stației RCC.
3. Îmbunătățirea nivelului de siguranță la locul de muncă (nu este necesar amoniacul
periculos pentru oameni, având clasa de pericol 4 în conformitate cu GOST 12.1.007).
4. Nu este nevoie de reciclarea apei.
5. Funcționează sub presiune în rețeaua de r efrigerare și nu are contact cu aerul.
Costuri de energie semnificativ mai mici în comparație cu stațiile de compresie cu amoniac.
Potrivit SNiP pentru anul 2019, s -a făcut o previziune a timpului de funcționare a stației
drycooler în timpul iern ii. Temperatura medie a perioadei reci a fost calculată pe baza datelor
privind durata perioadei reci a anului și temperatura medie zilnică , ceea ce a confirmat eficiența
acesteia.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 56

6. ANALIZA ECONOMICĂ
6.1 Descrierea obiectului

În partea economică a proiectului de teză, vom efectua un studiu privind fezabilitatea
economică a utilizării software -ului: Siemens STEP7 v5.4 cu un cablu pentru conectarea
controlerului la un PC pentru controlul complexului industrial în cazul n ostru, camera cazanelor.

Tab. 8 Parametrii tehnici ai componentelor software și ai echipamentelor analogice suplimentare
și ai software -ului modernizat și a echipamentelor suplimentare
Analog USO USO modernizat
Placă procesor Software: GX
Dezvoltator FX V0825 –
1L0C -RU Software: Siemens STEP 7
v5.4

6.2 Formarea opțiunilor comparat ive și determinarea modificărilor
relative ale investițiilor de capital și a costurilor operaționale anuale.

Determinăm eficiența economică a modernizării. Pentru a compara opțiunile de acționare
electrică utilizate și a determina eficiența economică a modernizării, mai întâi de terminăm doi
indicatori tehnici și economici:
1. Costuri de capital
2. Costuri de expluatație
6.2.1 Determinarea costurilor de capital

Costurile de capital includ costul de acționare, costurile de instalare, cheltuielile aeriene și
alte costuri (stocare, transport, cercetare științifică etc.)
Costurile de capital pentru achiziționarea și instalarea sistemelor de acționare elect rică
sunt determinate de următoarea formulă 4.1 :
𝐾𝑖=𝐾𝑃𝐸𝑖+𝐾𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑖 +𝐾𝑎𝑙𝑡𝑖
Unde: K i- Costuri de capital, K Pei- costul echipamentelor, K transi-costuri de transport , Kalti- alte
cheltuieli.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 57

În continuare , indicele „1” va corespunde versiunii software: Siemens STEP7 v5.4 .
Tab.9 Costul echipamentelor
Denumirea echipamentului Costul
Software: Siemens STEP 7 v5.4 16392
Cablu pentru conectarea controlerului la PC: 5195
total: 21587

Cost software: GXDeveloperFXV0825 -1L0C -RU cu un cablu convertor pentru conectarea
unui computer: vezi tabelul 10.

Tab. 10 Costul software GXDeveloper
Denumirea echipamentului Costul
Software: GX Developer FX V0825 -1L0C –
RU 17142
Cablu convertor pentru co nexiune la PC 8532
Total: 25674

Calculăm costul transportului, ținând cont de faptul că acestea constituie (5 -10)% din prețul
echipamentelor (4.2):
𝐾𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑖 =0,05∗𝐾𝑃𝐸𝑖
𝐾𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 1=0,05∗𝐾𝑃𝐸1=1079

Costul lucrărilor de instalare este calculat ținând cont de faptul că acestea constituie (15 –
25)% din prețul echipamentelor (4.1):
𝐾𝐿𝐼𝑖=0,15∗𝐾𝑃𝐸𝑖
𝐾𝐿𝐼1=0,15∗𝐾𝑃𝐸1=3238

Calculăm costul altor cheltuieli ținând cont de faptul că acestea constituie (5 -10)% din
prețul echipamentelor 4.1:
𝐾𝑎𝑙𝑡𝑖=0,1∗𝐾𝑃𝐸𝑖
𝐾𝑎𝑙𝑡1=0,1∗𝐾𝑃𝐸1=2159

În conformitate cu formula, determinăm costurile de capital pentru achiziționarea și
instalarea sistemelor de acționare electrică conform formulei 4.1:
𝐾1=𝐾𝑃𝐸1+𝐾𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠 1+𝐾𝐿𝐼1+𝐾𝑎𝑙𝑡1=28063

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 58

6.2.2 Determinarea costurilor de exploatare

Cheltuielile operaționale includ costul energiei electrice consumate, costurile de reparație,
salariile personalului, deducerile la diverse fonduri și alte cheltuieli 4.3:
𝐶𝑖=𝐶𝐸𝐿𝑖+𝐶𝑅𝑒𝑝𝑖 +𝐶î𝑛𝑖
unde: C ELi-costul energiei electrice consumate , lei/an;
CRepi- costuri de reparație , lei/an;
Cîni-costuri de întreținere , lei/an.
Costul energiei electrice este determinat de formula 4.4:
𝐶𝐸𝐿𝑖=𝑊𝑖∗𝑃𝑒𝑙
unde: W i-cantitatea de energie electrică consumată , kWh/an;
Pel-preț (tarif) pentru energie electrică pentru consumatorii cu tensiune medie 1-20 kV ,
lei/kWh.
Pentru a simplifica calculul, vom efectua calcule folosind un tarif unic. Pel=3,39 lei/kWh.
Cantitatea de energie electrică consumată este determinată de formula 4.5:
𝑊𝑖=𝑁∗𝑇∗𝐾𝑓
unde: N -puterea nominală a controlerului , kW;
T-timpul de funcționare al echipamentului într -un an, luăm T = 15000h (lucru în 2
schimburi, 1 procesor);
Kf-utilizarea echipamentelor pentru o întreprindere de construcții de mașini , K f=0,25.

Pentru software: Siemens STEP7 v5.4:
𝑊1=0.023 ∗5000 ∗0.25=28 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

Costurile de energie electrică vor fi efectuate conform formulei 4.4
𝐶𝑒𝑙=28∗3.39=95 𝑙𝑒𝑖/ℎ

Vom efectua cheltuieli pentru reparații capitale și curente, ținând cont de faptul că acestea
reprezintă până la 10% din cheltuielile de capital conform formulei 4.6:
𝐶𝑟𝑒𝑝=0.1∗𝐾1=2806 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 59

Costurile de amortizare sunt calculate după formula 4.7 :
𝐶𝐴𝑖=𝐾𝑖∗𝐻𝐴𝑖
unde: H A-rata deprecierii .
Pentru software -ul nou, rata de amortizare HA1=0,1 cu service de garanție a echipamentelor în 10
ani
𝐶𝐴1=28063 ∗0,1=2806 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛.

Atunci costurile totale de exploatare vor fi egale cu formula 4.8:
𝐶1=95+2806 +2806 =5707 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛.

Astfel, costurile de capital și costurile sunt polare, adică. costurile de capital mai mari
corespund costurilor mai mici și invers.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 60

6.3 Calculul costurilor pentru cercetare și dezvoltare.

Pentru a construi și a optimiza sistemul de control este nevoie de o persoană: șeful este un
cercetător principal, inginer -programist.
Un om de știință prezintă o problemă pentru cercetare, selectează literatura necesară pentru
studiu. El dezvoltă o structură aproximativă pentru cercetare. Când cercetează structura
tehnologiei computerizate, cercetător ul dezvoltă un program de cercetare, dar nu se ocupă de
cercetare ca atare. În procesul de procesare a rezultatelor, cercetătorul selectează din toate
studiile necesare pentru prezentarea optimă a studiilor în raportul final. Toate lucrările pot fi
împărțite în patru etape, care la rândul lor pot fi împărțite în tipuri de muncă separate. Etapele
cercetării, tipurile de muncă și durata lor sunt prezentate în tabel. 11.
Tab. 11.Etapele cercetării
Etapele cercetării Tipuri de muncă și conținutul
acestora Timp/zile
asistent de cercetare
Partea pregătitoare: 1. Elaborarea și coordonarea
specificațiilor tehnice 1
Etapa cercetării: Tipuri de muncă și conținutul
acestora Timp/zile
asistent de cercetare
Partea teoretică: 2. Studiul materialelor
informaționale pe această
temă.
3. Compilarea și depanarea
unui program de simulare a
calculatorului. 4

4
Partea experimentală: 4. Efectuarea calculelor pe un
computer.
5. Analiza rezultatelor. 2

4
Partea finală: 6. Înregistrarea unei note
explicative și a afișelor . 3
Total: 18

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 61

Notă: Pentru a calcula etapele cercetării, tipurile de lucrări și durata lor, s -au luat parametrii
medii.

Salariul de bază al angajaților care efectuează direct activități de cercetare poate fi
determinat de formula 4.8:
𝑆0=∑𝑆𝑘∗𝑡𝑘𝑛
𝑘=1
unde: S k-rata zilnică a k – angajat, lei/zi;
tk- ocuparea forței de muncă a k-angajat, zile;
n – numărul de angajați, persoane .
Cercetătorul are 18 zile lucrătoare , iar rata zilnică este de 700 de lei / zi.
Prin urmare, salariul de bază al angajaților conform formulei 4.8 va fi:
𝑆0=18∗700 =12600 𝑙𝑒𝑖.
Valoarea salariilor suplimentare poate fi determinată prin formula 4.9:
𝑆𝑠=0,15∗𝑆0
𝑆𝑠=0,15∗12600 =1890 𝑙𝑒𝑖
Astfel, salariul principal și suplimentar al lucrătorilor vor fi de , formula 4.10 :
𝑆0𝑠=12600 +1890 =14490 𝑙𝑒𝑖.

Valoarea deducerilor pentru nevoile sociale este determinată de formulă 4.11:
𝐷𝑓.𝑠.=𝐼𝑠.𝑢.∗𝑆0𝑠
Unde: I s.u.- impozitul social unic ;
S0s- salariul principal și suplimentar al lucrătorilor .
𝐷𝑓.𝑠.=0,342 ∗14490 =4955 𝑙𝑒𝑖.
Costurile asociate utilizării tehnologiei computerizate pot fi determinate de formulă 4.12:
𝐶𝑢.𝑐.=𝑡𝑢.𝑐.∗𝑐𝑢.𝑐.+𝑡𝑙∗𝑆𝑙
Unde: t u.c.- timpul necesar utilajului pentru cercetare ;
cu.c.- costul unei ore de utilizare a unui computer cu o imprimantă (60 lei / oră);
tl- timpul de lucru la instalație (50 de ore);
Sl- costul unei ore de lucru la instalație (120 lei / oră).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 62

𝐶𝑢.𝑐.=200 ∗60+50∗120 =18000 𝑙𝑒𝑖.
Acum este posibil să se determine valoarea costurilor tehnologice prin formulă 4.13:
𝐶𝑡=𝑆0𝑠+𝐷𝑓.𝑠.+𝐶𝑢.𝑐.
𝐶𝑡=14490 +4955 +18000 =37445 𝑙𝑒𝑖.
Valoarea costurilor totale de producție atribuite costului tehnologic este determinată de formulă
4.14:
𝐶𝑝.𝑡.=𝑆𝑝.𝑡.∗𝐶𝑡
Unde: S p.t.- standard pentru alocarea costurilor totale de producție la costurile tehnologice (50%);
Ct- valoarea costurilor tehnologice .
𝐶𝑝.𝑡.=0,5∗37455 =18722 𝑙𝑒𝑖.
Apoi costul de producție al cercetării poate fi determinat prin formulă 4.15:
𝐶𝑝.𝑐.=𝐶𝑝.𝑡.+𝐶𝑡
𝐶𝑝.𝑐.=18722 =37445 =56167 𝑙𝑒𝑖.
Cheltuielile generale de afaceri atribuite costurilor de producție sunt definite ca 4.16:
𝐶𝑎.𝑝.=𝑆𝑎.𝑝.∗𝐶𝑝.𝑐.
Unde: S a.p.- standard pentru deducerea cheltuielilor generale de afaceri pentru costurile de
producție (30%).
𝐶𝑎.𝑝.=0,3∗56167 =16850 𝑙𝑒𝑖.
Costul economic general al cercetării este determinat de formulă 4.17:
𝐶𝑔=𝐶𝑝.𝑐.+𝐶𝑎.𝑝.
𝐶𝑔=16850 +56167 =73017 𝑙𝑒𝑖.
Astfel, costul total al cercetării se va ridica la 73 017 lei.

Planificăm un profit din implementarea rezultatelor studiilor în valoare de 17% din costul
total de producție .
Astfel, prețul contractual minim pentru produsele de cercetare poate fi determinat prin formulă
4.18:
𝑃𝑚𝑖𝑛 =0,17∗𝐶𝑔+𝐶𝑔
𝑃𝑚𝑖𝑛 =0,17∗73017 +73017 ≈85430 𝑙𝑒𝑖.
Rezultatele evaluării lucrărilor desfășurate sunt rezumate în tab. 12

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 63

Tab.12
Numele indicatorului unitate de măsură valoare
Salariile de bază și
suplimentare ale angajaților
implicați direct în cercetare lei 14490
Contribuții pentru necesități
social e lei 4955
Costuri asociate cu utilizarea
tehnologiei computerizate lei 18000
Costul tehnologic total lei 37445
Costurile totale de fabricație
atribuite costului tehnologic lei 18722
Costul de producție al
cercetării lei 56167
Costuri generale atribuibile
costurilor de producție lei 16850
Costuri generale de cercetare
economică lei 73017
Costul total al cercetării lei 16475
Prețul minim al contractului
pentru produsele de cercetare lei 85430

Aducerea opțiunilor comparative într -o formă comparabilă și calcularea indicatorilor
rezultați ai eficienței economice

Vom efectua o evaluare preliminară a eficienței economice comparative a opțiunilor,
folosind perioada de rambursare și costurile redu se.
Costurile reduse sunt determinate de formulă 4.19:
𝐶𝑟=𝐸𝑠∗𝐶𝑐+𝐶𝑡.𝑒.
Unde: E s- coeficientul normativ al eficienței economice, care este invers proporțional cu perioada
de returnare normativă (recomandată) TmaxRecuperare =3 ani;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 64

Cc- cheltuieli de capital ;
Ct.e.- costurile totale de exploatare.
În conformitate cu formula 4.19, definim costurile reduse:
𝐶𝑟=1
3∗(2806 +85430 +5707 )=31314 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 65

7. PROTECȚIA MUNCII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Normele, privind protecția muncii, sunt elaborate cu strictețe și se reglamentează de
mai multe acte legislative. Principalele acte normative, care sunt aplicate în acest domeniu sunt:
Legea Nr. LP186/2008 din 10.07.2008 „Securității și sănătății în muncă” (publicată în Monitorul
Oficial Nr. 143 -144 art. 587 din 05.08.2008) și Legea Nr. 1515 din 16.06.1993 “Privind protecția
mediului înconjurător” (publicată în Monitorul Parlamentului Nr. 10 art Nr. 283 din 01.10.1993).
Pentru implementar ea legilor, menționate mai sus, sunt adoptate următoarele Hotărâri de
Guvern:
– HG Nr. 324/2013 din 30.05.2013 “Cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind
cerințele de sănătate și Securitate pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva r iscurilor
legate de prezența agenților chimici la locul de muncă”;
– HG Nr. 603/2011 din 11.08.2011 “ Privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă ”;
– HG Nr. 353/2010 din 05.05.2010 “Cu privire la aprobarea cerințelor minime de securitate
și sănătate la locul de muncă”;
– HG Nr. 362/2014 din 27.05.2014 “Cu privire la aprobarea Cerințelor minime privind
protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor generate sau care pot
fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz”;
– HG Nr. 589/2016 din 12.05.2016 “Privind Cerințele minime de securitate și sănătate în
muncă referitor la expunerea lucrătorilor la risc uri generate de vibrațiile mecanice”;
– HG Nr. 95 din 05.02.2009 “Penrtu aprobarea unor acte normative privind implementarea
Legii securității și sănătății în muncă nr. 186 -XVI din 10 iulie 2008” etc.
În domeniul protecției muncii există și Norme, care sun t elaborate de Ministerul Muncii și
Protecției sociale.
Măsuri privind cerințe minime de securitate și sănătate la locul de muncă:
Aceste măsuri sunt reglementate de HG Nr. 353/2010 din 05.05.2010 “Cu privire la
aprobarea cerințelor minime de securitate și sănătate la locul de muncă”.
Ele prevăd:
Secțiunea 1
Observație preliminară

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 66

1. Cerințele de securitate și sănătate la locul de muncă se aplică ori de cîte ori caracteristicile
locului de muncă, activitatea, împrejurările sau un risc profesional impun ace st lucru.

Secțiunea a 2 -a
Stabilitate și rezistență
2. Clădirile în care sînt amplasate locuri de muncă trebuie să aibă o structură și o rezistență
corespunzătoare naturii utilizării lor.
Secțiunea a 3 -a
Instalații electrice
3. Instalațiile electrice trebuie să fie proiectate și construite astfel încît să nu prezinte pericol
de electrocutare, incendiu sau explozie.
4. Lucrătorii trebuie să fie protejați împotriva riscului de accidentare prin atingere directă
și/sau indirectă.
5. Proiectarea, construcți a și alegerea materialului și dispozitivelor de protecție trebuie să
țină seama de tensiunea nominală, influența condițiilor externe și de calificarea lucrătorilor care
au acces la părțile componente ale instalației.
Secțiunea a 4 -a
Căi și ieșiri de urgenț ă
6. Căile și ieșirile de urgență trebuie să rămînă în permanență libere și să conducă în mod cît
mai direct posibil afară sau în spații sigure.
7. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă și în condiții cît mai sigure a
lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
8. Numărul, distribuția și dimensiunile căilor și ieșirilor de urgență depind de utilizare, de
echipamentul de lucru și de dimensiunile locurilor de muncă, precum și de numărul maxim de
persoane care pot fi prezente.
9. Ușile cu ieșire de urgență trebuie să se deschidă spre exterior.
10. Ușile glisante sau turnante nu sînt permise pentru ieșirile de urgență.
11. Ușile cu ieșire de urgență nu trebuie să fie încuiate sau zăvorîte astfel încît să nu poată fi
deschise imediat și cu ușurință de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de
urgență.
12. Căile și ieșirile de urgență specifice trebuie să fie semnalizate. Semnalizările căilor și
ieșirilor de urgență trebuie amplasate în locuri corespunzătoare și treb uie să fie durabile.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 67

13. Căile și ieșirile de urgență, precum și căile de circulație și ușile de acces spre acestea
trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încît să poată fi utilizate în orice moment fără
dificultate.
14. Căile și ieșirile de u rgență care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de
securitate de intensitate suficientă de minimum 20 lx, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu
energie electrică.
Secțiunea a 5 -a
Detectarea și prevenirea incendiilor
15. În funcție de d imensiunile și destinația clădirilor, echipamentele de lucru pe care acestea
le conțin, proprietățile fizice și chimice ale substanțelor prezente și numărul maxim potențial de
persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunză toare pentru
stingerea incendiilor, detectoare de incendii și sisteme de alarmă.
16. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie ușor accesibile și
ușor de manipulat.
17. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor treb uie să fie semnalizate.
Semnalizările dispozitivelor neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie amplasate în locuri
corespunzătoare și trebuie să fie durabile.
Secțiunea a 6 -a
Ventilația locurilor de muncă în spații închise
18. Avînd în vedere metodele de lucru utilizate și cerințele fizice impuse lucrătorilor, trebuie
luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spații închise.
19. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forțată, acesta t rebuie să fie menținut în stare
de funcționare.
20. Orice avarie în funcționarea instalației de ventilare forțată trebuie semnalizată de un
sistem de control.
21. Dacă se utilizează instalații de ventilare mecanică sau de aer condiționat, acestea trebuie
să funcționeze astfel încît să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenți de aer.
22. Orice depunere sau impuritate care poate crea un pericol imediat pentru sănătatea
lucrătorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminată rapid.

Secțiun ea a 7 -a
Temperatura în încăperi

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 68

23. În timpul programului de lucru temperatura din încăperile cu locuri de muncă trebuie să
fie adecvată organismului uman, ținînd seama de metodele de lucru utilizate și de cerințele fizice
impuse lucrătorilor.
24. Tempera tura în zonele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu, grupurile
sanitare, cantine și încăperile pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare în muncă
trebuie să corespundă destinației specifice a acestor încăperi.
25. Ferestrele, lu minatoarele și glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare
excesive deasupra locurilor de muncă, în funcție de natura muncii și de locul de muncă.
Secțiunea a 8 -a
Iluminatul natural și artificial
26. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să dispună de iluminat natural
suficient și să fie echipate cu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat pentru
protecția sănătății și securității lucrătorilor.
27. Instalațiile de iluminat din încăperile cu locuri de muncă și din căile de comunicație
trebuie amplasate astfel încît să nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului
de iluminare prevăzut.
28. Locurile de muncă în care lucrătorii sînt în mod deosebit expuși riscurilor profesionale
în caz de întrerupere a iluminării artificiale, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de urgență de o
intensitate suficientă

7.1 Normarea nivelului de iluminat

1. Nivelul de iluminare se normează în funcție de categoria lucrării și subcategoria în care
se încadrează sarcinile vizuale, respectiv în funcție de mărimea detaliului reprezentativ, de
contrastul dintre detaliul reprezentativ și fond și luminozitatea fondului sau numai de categoria
sarcinii vizuale.
2. Valorile minime normate ale nivelurilor de ilu minare pentru lucrările executate în spații
interioare sînt prevăzute în tabelul nr. 1.
3. Nivelul de iluminare se ridică cu o treaptă în scara de valori a nivelurilor de iluminare în
următoarele cazuri:
dacă efortul vizual este continuu pe o perioadă mai mare de 4 ore, pentru categoriile de
lucrări I, II și III;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 69

dacă detaliile urmărite sînt în mișcare, pentru categoriile de lucrări I, II, III și IV;
în încăperile destinate instruirii profesionale.
4. Detaliul reprezentativ se definește ca fiind obiectul sau anumite părți ale obiectului care
trebuie privit în procesul muncii.
5. Valorile din tabelul nr. 1 sînt valabile, indiferent de poziția planului de lucru (orizontal,
vertical, înclinat) și de sursa de lumină folosită (artificială, naturală, mixtă).
6. Contrastul dintre detaliu și fond (K) se calculează cu relația:
K = (Ld – Lf)Ld dacă Ld > Lf,
sau
K = (Lf – Ld)Lf dacă Lf > Ld,
unde: Lf este luminanța fondului, cd/m2;
Ld este luminanța detaliului, cd/m.
7. Se consideră:
contrast mic atunci cînd K ≤ 0,2;
contrast mediu atunci cînd 0,2 < K ≤ 0,5;
contrast mare atunci cînd K > 0,5.
8. Fondul se caracterizează cu ajutorul factorului de reflexie (raportul dintre fluxul reflectat
de suprafața fondului și fluxul incident pe suprafața fondului), ρ.
9. Se consider ă:
fond întunecat atunci cînd ρ ≤ 0,2;
fond mediu atunci cînd 0,2 < ρ ≤ 0,4;
fond luminos atunci cînd ρ > 0,4.
10. În punctele în care se fac citiri la aparate, acționări de dispozitive, nivelul de iluminare
corespunzător dificultății vizuale (conform tabelului nr. 1) se asigură prin iluminat local sau
localizat.
11. Dimensiunea unghiulară a detaliului reprezentativ constituie raportul dintre mărimea
acestuia în milimetri și distanța de privire de 344 mm.
12. Valorile minime normate ale nivelurilor de i luminare pentru lucrările executate în aer
liber sînt prevăzute în tabelul nr. 2.
13. Poziția orizontală a planului de referință se consideră la înălțimea de 0,85 – 1 m față de
sol.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 70

14. Valorile minime normate ale nivelurilor de iluminare pentru spațiile d e circulație
industriale exterioare sînt prevăzute în tabelul nr. 3.
15. Valorile din tabelul nr. 3 sînt pentru planul aflat la înălțimea de 0,2 m față de sol.
16. În cazul iluminatului perimetral, lățimea zonei de iluminat se consideră de 10 m.
7.2 Securitate a vieții în producție

Printre factorii fizici nocivi se numără:

1. vehicule în mișcare, mașini, mecanisme;
2. piese mobile ale echipamentelor de producție (mixere mecanice, mașini de frezat, role);
3. produse în mișcare, semifabricate, materiale (îmbuteliere);
4. creșterea contaminării cu gaz a aerului din zona de lucru (dioxid de carbon, vapori de
alcool);
5. temperatura crescută a suprafețelor echipamentelor;
6. creșterea temperaturii aerului din zona de lucru (compartimentul pentru fierbere);
7. temperatura aerului redus ă a zonei de lucru (compartiment fermentare -fermentare matură
și produse finite, depozite containere, zone deschise);
8. nivelul crescut de încărcare a vibrațiilor pe operator;
9. umiditate crescută, compartiment de fermentare -fermentare matură și compartimente de
spălare);
10. tensiune crescută în circuitul electric, a cărei închidere poate apărea prin corpul uman.

Substanțele periculoase din întreprindere sunt disponibile în cantități mici și nu sunt
implicate direct în procesul de producție al produsului. Alocarea și contactul acestora cu
personalul de lucru poate avea loc numai în caz de accident. Pe cor pul uman, acestea pot avea un
efect iritant, toxic. Modalități de posibilă intrare în corpul uman: prin sistemul respirator, piele și
mucoase.
Factorii biologici nocivi includ dezvoltarea microflorei străine pe pereții echipamentului și
posibilita tea pătrunderii în produsul finit.
Dintre factorii psihofiziologici se pot distinge supraîncărcări fizice, precum și supraîncărcări
neuropsihice (monotonie a muncii).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 71

Principalele echipamente de producție sunt amplasate într -o clădire indus trială cu un etaj. În
zone deschise, echipamentele nu sunt amplasate, deoarece în caz contrar, sunt încălcate regulile
de igienizare și igienă din industria alimentară.
În instalațiile de producție în care cantități mari de substanțe nocive sau explozive pot
intra brusc în aer (compartiment frigorific și compresor), sunt prevăzute sisteme de ventilație
de urgență. Efectuarea ventilației de urgență, împreună cu cea principală, ar trebui, dacă este
necesar, să asigure schimbul de aer în cameră cel puțin 8 schimburi pe oră.
Echipamentele destinate ventilației camerei de concasare a malțului și
compartimentului de refrigerare și compresor sunt amplasate în afara spațiului. Camera de
ventilație a camerei de motoare a unității de refrigerare și compresor cu ventilatoare de
evacuare este separată de camerele de ventilație care servesc alte instalații de producție și are
o ieșire separată către exteriorul clădirii.
Aerul condiționat este utilizat în depozitele de malț și clădirile ad ministrative.

Caracteristici de iluminare a spațiilor industriale:
1. iluminare în sistemul de iluminat general – 200 Lx;
2. un indicator al orbirii P – 40;
3. coeficientul de ondulare K – 20%;
4. oeficientul de lumină naturală KEO cu iluminare combinată – 1,8%;
5. tip de iluminat: combinat;
6. tip de iluminare naturală: laterală cu o singură parte.
Iluminatul de lucru este conceput pentru a asigura funcționarea normală a întreprinderii și
condițiile optime pentru lucrul vizual în toate încăperile, î n zone deschise. Iluminatul de urgență
este conceput pentru a asigura o funcționare sigură în timpul opririi de urgență a luminii de lucru.
Modalități de protecție împotriva șocurilor electrice:
1. amplasarea tuturor componentelor electrice în incintele de protecție;
2. utilizarea de împământare, dispozitive de protecție, izolație.
Modalități de formare a electricității statice: descărcare, umplere, pompare lichide.
Măsuri de protecție:
1. împământare prin conectarea paralelă a echipamentelor electrice la bucla de
împământare;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 72

2. creșterea umedității aerului până la 60 – 70%, pentru a reduce rezistența la volum a
materialelor.
Sursele de zgomot și vibrații la întreprindere sunt acționatoarele, pompele, compresoarele
și un polizor de malț, o linie de îmbuteliere a sticlelor. Zgomotul prin natura spectrului este în
bandă largă, după caracteristicile de timp, este periodic. Nivelurile de zgomot și vibrații sunt
nesemnificative, deoarece amortizoarele de zgomot și vibrații s unt utilizate la construcția de
mașini și aparate. Măsuri organizatorice și tehnice de protecție colectivă împotriva vibrațiilor și
zgomotului – instalare adecvată, sub rezerva toleranțelor, liberurilor, alinierii, îmbinărilor
elementelor rotative. Funcțio narea corectă a echipamentului, lubrifierea în timp util, controlul
efectului de întoarcere, inspecție, inspecții de rutină.
Măsuri de protecție tehnică – utilizarea bazelor și fundațiilor pentru echipamente vibrante,
izolarea bazelor echipament elor de structurile de susținere a clădirii cu fundații rezistente la
vibrații sau suporturi elastice, pentru linia de îmbuteliere în recipiente de sticlă – utilizarea
echipamentelor de protecție personală.
Conform pericolului de incendiu, spații le întreprinderii aparțin categoriei D. O alarmă de
incendiu de tip buclă cu detectoare de fum este instalată în clădiri administrative, laborator, într –
un depozit de produse finite și în camere de odihnă. În instalațiile de producție există detectoare
manuale cu butoane, precum și hidranți de incendiu (PC), vopsiți în culori de semnal (roșu).
Măsuri de protecție cu un conținut ridicat de CO2 și un conținut normal de O2 – măști de
gaz cu furtun de tip PSh -1, tip PSh -2, ochelari strânși ZN 16 – 90.
Măsuri de protecție împotriva sifonului caustic: respiratoare RPG -67, ochelari ermetici ZN
16-90, mănuși de cauciuc K50 Shch20, cizme de cauciuc K20 Shch20, șorț.
O măsură de protecție a organelor respiratorii împotriva prafului de malț este utilizarea
respiratorilor RPG -67, iar ochii sunt ochelari etanși ZN 16 -90.
Măsuri de protecție la locul de îmbuteliere în recipiente de sticlă: mănuși – pentru
manipularea în condiții de sparge re a sticlei, dopuri pentru urechi – pentru a reduce impactul
zgomotului asupra organelor auditive.

Normare microclimatului la posturile de lucru
1. Microclimatul la posturile de lucru este determinat de temperatura și umiditatea aerului,
de viteza curenț ilor de aer și de radiațiile calorice emise în zona de lucru.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 73

2. Condițiile de microclimat la posturile de lucru trebuie să asigure menținerea echilibrului
termic al organismului uman, corespunzător cu nivelul activității desfășurate.
3. Componentele microclimatului la posturile de lucru se normează în raport cu
metabolismul organismului uman.
4. Limitele termice minime admise la posturile de lucru sînt prevăzute în lege.
5. Limitele termice maxime admise la posturile de lucru sînt prevăzute în lege.
6. Limitele minime și maxime ale temperaturii și vitezei curenților de aer, admise la posturile
de lucru dotate cu dușuri de aer, sînt prevăzute în lege.
7. Umiditatea relativă a aerului nu va depăși 60 %.
8. Valorile temperaturilor și vitezelor curenților de aer reprezintă valori medii în secțiunea
transversală a fluxului de aer la nivelul jumătății superioare a corpului lucrătorului.
9. Nivelul radiațiilor calorice (cal/cm2/min) se estimează după cum urmează:
nivelul 1 – dacă timpul de suportare a expuneri i lucrătorului este de 240 s;
nivelul 2 – dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 50 s;
nivelul 3 – dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 20 s.
10. Normarea temperaturii în încăperile social -sanitare, în perioada 15 oc tombrie – 15
aprilie, se efectuează în conformitate cu legea.
11. La unele posturi de lucru (birouri, camere de comandă, încăperi cu videoterminale,
încăperi social -culturale etc.), unde desfășurarea activității profesionale necesită confort termic,
trebui e asigurate următoarele condiții:
1) în perioada 15 aprilie – 15 octombrie:
temperatura între 23 – 26 °C;
diferența pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 m deasupra pardoselii
(nivelului capului și al gleznelor) mai mică de 3 °C;
umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
viteza medie a curenților de aer între 0,1 – 0,3 m/s;
2) în perioada 15 octombrie – 15 aprilie:
temperatura între 20 – 24 °C;
diferența pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 m deasupra pa rdoselii
(nivelului capului și al gleznelor) mai mică de 3 °C;
umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
viteza medie a curenților de aer între 0,1 – 0,3 m/s;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 74

diferențe mai mici de 10 °C între temperatura de radiație a ferestrelor sau a altor suprafeț e
verticale și temperatura de radiație a obiectelor din încăpere.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 75

7.3 Protecția mediului

Deșeurile din industria berii modernizate sunt apa uzată, peleți și drojdie reziduală, medii
de filtrare, dioxid de carbon și compuși organici volatili.
Evaluarea gradului și tipului de poluare a apelor uzate de către autoritățile de inspecție se
bazează pe cinci parametri:
1. valorile pH -ului ca măsură a alcalinității sau a acidității apelor uzate (valorile de pH
crescute și reduse sunt de obicei rezultatul unei spălări CIP, monitorizarea lor este
determinată de necesitatea de a evalua posibila coroz iune a conductelor de canalizare,
precum și de a analiza riscul tulburării proceselor de tratare biologică);
2. conținutul de particule suspendate (înseamnă substanțe care nu sunt depuse după 30 de
minute de decantare), mg / l, determinat prin filtrare prin h ârtie filtrantă după uscare la
1050 С;
3. consumul biochimic de oxigen (BOD5), definit ca fiind consumul de oxigen de către
microorganisme conținute în apele uzate peste 5 zile, adică în timpul descompunerii
majorității deșeurilor;
4. consumul de oxigen chimic (COD) – pentru determinarea accelerată a BOD și măsurarea
concentrației de ape uzate industriale (pentru determinarea acesteia, proba de ape uzate
este fiartă cu un amestec puternic oxidant de acid sulfuric și dicromat de potasiu timp de
2 ore, după care s e estimează cantitatea de dicromat redus);
5. conținut total de carbon organic (TOC).
Fracția obținută prin filtrare este diluată cu apă pentru transport ușor prin conducte, apoi
este trimisă la buncăr, de unde este distribuită pentru hrana animalel or. Transportul se efectuează
cu mașini de pe teritoriul întreprinderii fără a percepe o taxă, care, cu toate acestea, rezolvă
problema eliminării acesteia.
Mijloacele de filtrare uzate (kieselguhr de diferite grade) sunt substanțe minerale, aceste a
sunt eliminate în depozitele de deșeuri, ceea ce este permis de lege.
Compuși organici volatili (COV) – substanțe cu o presiune de vapori de 0,01 kPa sau mai
mult la o temperatură de 293,15 K sau caracterizate prin volatilitate în condițiile spec ifice ale
aplicabilității lor – produse la întreprindere în timpul fierberii și fermentării (sulfură de dimetil,
mercaptani, esteri de acid acetic) intră în categoria de risc scăzut. Prin urmare, ținând cont de
concentrații foarte mici și de presiunea parț ială a gazelor de proces ale producției modernizate,

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 76

acestea din urmă sunt considerate inofensive, prin urmare, nevoia de purificare a acestora este
nesemnificativă.
Măsuri de protecți e a mediului ambiant:
Aceste măsuri sunt reglementate de Legea Nr. 1515 din 16.06.1993 “Privind protecția
mediului” și Legea Nr. 131 din 08.06.2012 “Privind controlul de stat asupra activității de
întreprinzător”.
Protecția mediului înconjurător este o strategie bine determinată în Uniunea Europeană. În
sistemul de răcire a fabricii de bere se folosește R717 ca agent frigorific. El nu are un impact asupra
stratului de ozon (ODP = 0), și nici nu contribuie la încălzi rea globală.
Gazele cu efect de seră sunt denumite astfel deoarece acumulează căldura soarelui în
atmosferă în același mod în care o seră acumulează căldura prin folosirea sticlei. În prezent,
concentrația atmosferică de dioxid de carbon (CO2), cel mai im portant gaz cu efect de seră,
înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii 800 000 de ani .
Tratatul internațional cunoscut sub numele de Protocolul de la Kyoto limitează în prezent
emisiile țărilor dezvoltate pentru următoarele șapte gaze cu efect de se ră :
– dioxidul de carbon (CO2): emis prin arderea combustibililor fosili, a lemnului sau a altor
materii pe bază de carbon, dar absorbit parțial de plante și arbori;
– metanul (CH4): emisiile provin dintr -o varietate de surse naturale și activități umane,
inclusiv producerea de combustibili fosili, creșterea animalelor, cultivarea orezului și gestionarea
deșeurilor;
– protoxidul de azot (N2O): sursele de emisie sunt îngrășămintele, arderea combustibililor
fosili și producția industrială de substanțe chimic e care utilizează azot;
– patru tipuri de gaze fluorurate concepute special pentru uz industrial: hidrofluorocarburi
(HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot .
Câteva consecințe ale schimbărilor climatice [24]:
– Creșterea nivelului mării amenință statele insulare cu altitudini joase și comunitățile de
coastă.
– Fenomenele meteorologice extreme pun în pericol producția de alimente, în special în țările
în curs de dezvoltare cele mai sărace.
– Valurile de căldură din ul timul deceniu au provocat zeci de mii de decese premature în
Europa.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 77

– Insuficiența apei și a produselor alimentare ar putea declanșa conflicte regionale, foamete
și fluxuri de refugiați.
– Unele specii de plante și animale vor fi și mai amenințate cu disp ariția.
– Conform estimărilor, până în 2020, costul neadaptării la schimbările climatice va atinge
cel puțin 100 de miliarde EUR pe an pentru întreaga Uniune Europeană .

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 78

CONCLUZII

Pe parcursul efectuării tezei de licență , a fost investigată stația de refrigerare și
compreso are de la SA” Efes Vitanta Moldova Brewery” , s-a calculat sarcina de căldură pe
circuitul de răcire a rezervoarelor cilindr o-conice, s -a calculat coeficientul de răcire al stației de
refrigerare și compreso are.
Printre rezultate, se poate evidenția faptul că configurația stației de răcire a fost proiectată
pe baza de instalații de răcire uscată (drycooler) , a fost calculată capacitatea de răcire, și a fost
propusă unitatea cir cuitului de răcire a amestecului de propilen -glicol pentru a reduce consumul
de energie la uzină.
Au fost examinate și comparate ambele modalități de răcire, precum și comparate.
Coeficientul de consum de energie / capacitatea de răcire a stației de răcire uscată este egal cu
COP drycooler =17.59, ceea ce este comparativ cu capacitatea de răcire a stației de refrigerare și
compresoare COP 13,14=2,748 mult mai mare.
Drept u rmare, a fost instalat echipamentul necesar pentru a măsura parametrii de proces
necesari pentru efectuarea calculelor și a sarcinii de căldură.
Datele au fost obținute practic . S-a întocmit o schema tehnologică de automatizare a
instalații de ră cire uscată (drycooler) și a stați ei de răcire uscată (drycooler) în întregime pentru a
minimiza consumul de energie, a fost propusă o soluție de proiectare pentru a îndepărta în timpul
iernii sarcina de căldură dintr -o stație de refrigerare și compreso are și a o transfera în straturile
de încălzire uscată.
Stația Drycooler consumă de 6,4 ori mai puțină energie electrică decât o stație de
refrigerare și compresor, generând totodată aceeași cantitate de frig. În plus, nu necesită apă
pentru funcțio narea sa, reducând semnificativ costurile de întreținere.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 79

BIBLIOGRAFIE

1. Pisarenco V. Instalații frigorifice. Îndrumar pentru seminare. Chișinău, UTM,2012. –60 p.
2. Instalații frigorifice, îndrumar la proiectul de an, UTM 2003, 2003. – 54 p.;
3. Киреев В. В. Холодильная установка с воздушным переохладителем жидкого
аммиака/В. В. Киреев // Холодильная техника, 2004. т.No 6. -С.16 -17
4. Кунце В., Мит Г. Технология солода и пива/В. Кунце, Мит Г.//пер. с нем. –
СПБ., «Профессия», 2001. С. 413 -457, 789-814
5. Браславский И. Я.Энергосберегающий асинхронный электропривод. Учебн.
пособие для вузов. М. : Academia. 2004. С. 149 -154
6. Методы классической и современной теории автоматического управления:
Учеб, в 3 -х т. Т.1 / Под. ред. Н. Д. Ег упова. М.: Изд -во МГТУ им. Н. Э.
Баумана, 2000. С. 276 -291,314 -319
7. Норенков И. П. Основы автоматизированного проектирования: Учеб, для вузов. 2 -е
изд. М.: Изд -во МГТУ им. Н.Э. Баумана, 2002. С. 144 -174
8. Правила устройства и безопасной эксплуатации аммиачных холодильных
установок. /Редакционная комиссия под председательством Шаталова А.А.
Госгортехнадзор России, 1999, ВНИХИ, 1999. -45-49 С.
9. М. Zimmermann, К. Dostert. An analysis of the broadband noise scenario in
powerline networks, International Symposium on Powerline Communications and its
Applications (ISPLC2000), Limerick, Ireland, April 5 -7, 2000.
10. J.J. Spilker Digital communication by satellite. -Englewood Cliffs, New Jersey:Prentice
Hall, Inc., 1979.
11. Программируемые контроллеры . Стандартные языки и приемы прикладного
проекти -рования / И.В. Петров ; под ред. В.П. Дьяконова. М. : СОЛОН -Пресс, 2004.
136-212 С.
12. Техническое и программное обеспечение распределенных систем управления:
уч. пособие для вузов / А. С. Ана шкин, Э. Д. Кадыров, В. Г. Харазов СПб.: Р -2,
2004. 167 -182 С.
13. Курсовое и дипломное проектирование холодильных установок и систем
кондиционирования воздуха, Свердлов Г.З. , Явнель Б. К.
14. Богданов С.Н., Иванов О.П., Куприянова А.В.Холодильная техника. Свойства
веществ. Справочник, 1976, 2003. – 54 p.
15. Olaru E., Namolovan L. Securitatea activității vitale. Material metodic – Chișinău,
UTM,2004 – p.80.
16. Voloșcenco G. Managementul industrial, calculul costului de producț ie al circulației
mărfurilor. – Chișinău: UTM, 2002. – p.28.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 80

Surse WEB:
1. http://www.jaastrawam.lt/ru/katalog -tekhnologicheskogo -oborudovaniya/92 -promyshlennye –
pivzavody
2. https://www.spbstu.ru/
3. https://elib.spbstu.ru/
4. https://www.frigodesign.ru/projecting/witt/
5. https://www.google.ru/
6. http://lex.justice.md/

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 81

APLICATIA 1. LISTA CO NSUMATORILOR DE ENER GIE ELECTRICĂ A
UNITĂȚII DE COMPRESO ARE ȘI REFRIGERARE

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 82

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 83

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 84

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 85

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 86

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 87

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 88

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 715.6 807 ME 89