Licenta Badea (3) (1) [622716]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂ

De la criza bancară la criza datoriilor suverane în
Uniunea Europeană. Cazul României

– Lucrare de licență –

Coordonator științific :
Prof. u niv. dr. Socol Cristian
Absolvent: [anonimizat]: [anonimizat]

INTRODUCERE

Conform Dicționarului explicativ al limbii româ ne, prin termenul de ‖ criză ‖ se înțelege :
„manifestare a unor dificultăți (economice, politice, sociale, etc); perioadă de tensiune, de
tulburar e, de încercări (adesea decisivă ) care se manifestă în societate ….‟1
Marea criză economică a avut loc în perioada anilor 1929 -1933. A debutat prin ceea ce a
rămas în istorie ca ‖Marțea Neagră‖ sau ‖Crahul de pe Wall Street‖ și a constat în prăbușirea
bursei de acțiuni a Statelor Unite ale Americii, care a atras după sine afectarea gra vă a economiei
din întreagă lume, în special a țărilor occidentale. Aceasta s -a datorat supraproducției și a
determinat o scădere dramatică la nivelul comerțului mondial.
„Criza economică exprimă starea de dificultate a activității economice concretizată prin
încetinirea, stagnarea sau scăderea activităților de natură economică. ‟2
O formă a crizei economice este reprezentată de criza bancară , denumită popular și ‖fuga
la bancă‖. Aceast a constă în retragerea bruscă de către clienți a diferitelor sume de bani din
conturi în acelaș timp și are ca efect imposibilitatea băncii de a plăti aceste sume , ducând la
pierderea depozitelor clienților.
Lucrarea mea de licență ‖De la criza bancară la criza datoriilor suverane în Uniunea
Europeană. Cazul României ‖ se structurează în 4 capitole, după cum urmează :
– Capitolul 1 intitulat ‖ Datoria publică. Concept și trăsături ‖ analizează noțiunea de
datorie publică, o scurtă clasificare a acesteia, scopul pentru care administrațiile publice locale și
centrale sunt nevoite să contracteze împrumuturi de la diverși creditori, precum și indicatorii de
apreciere ai datoriei publice.
– Capitolul 2 intitulat ‖ Datoria pub lică în România în perioada 2000 -2016 ‖ face referire
la un scurt istoric al datoriei publice în România în perioada 2000 -2009, ulterior 2010 -2017 și de
asemenea sunt prezentate câteva date statistice relevante.

1 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Române, 1984
2 Udrescu, Mircea, Criza economic o-financiară românească‖ – Revista Română de Statistică Trim I/2012, pag. 188

– Capitolul 3 intitulat ‖ Analiza comparativă la nivel european a datoriei pu blice ‖ tratează
evoluția datoriei publice în țările membre ale Uniunii Europene, tendința acesteia, ponderea
datoriei publice din PIB și sustenabilitatea acesteia.
-Capitolul 4 intitulat ‖ Studiul privind impactul datoriei externe asupra creșterii
economice reale și al gradului de îndatorare al României în perioada 2005 -2016 ‖ analizează
situația datoriei externe a României în particular, evoluția acesteia, precum și impactul asupra
creșterii economice și gradului de îndatorare.

Capitolul 1. Datoria publică. Concept și trăsături

1.1. Conceptul de datorie publică
Conceptul de datorie publică este precizată în Legea datoriei publice adoptată în data de
13.11.1998, prin care se stabilesc modul de contractare, rambursare și administrare a datoriei
publice. De -a lungul anilor această lege a suferit modificări, fiind adoptate , în acest sens, mai
multe ordonanțe de urgență.
Nevoia de împrumuturi rezultă din decalajul existent între cheltuiel ile de efectuat și
veniturile posibile de procurat. Acest decalaj se autoregenerează3și poate fi acoperit prin
împrumuturi acordate de autoriat ea monetară sau de către persoane fizice sau juridice ce dețin
rezerve bănești.
Datoriile reprezintă angajamente care apar în urma contract ării împrumuturilor și a
garantăriilor de către stat pe o perioadă de un an. ( ramburs area împrumuturilor, plata dob ânzilor,
a comi sioanelor ). Acestea sunt limitate de plafonul de îndatorare publică stabilit a nual pr in lege,
care poate să difere de la un an la altul, atât în creștere cât și în descreștere, având urmă toarele
componente prezentate mai jos .

Figura 1. Componentele Plafonului de îndatorare publică5

Valoarea totală a datoriei publice este înscrisă în ―Registrul datoriei publice‖, document
ce conține informații privind datoria publică a României , în concordanță cu lămuri referitoare la
valoarea împrumuturilor contractate direct, la gajurile acordate, la nivelul ratelor dobânzilor, a
comisioanelor și a altor date .

3 Stoica, Victor , Datoria publică a statului, Tribuna Economică, V 16, nr. 24 din anul 2005 , pag. 77 -79
4 Idem 3
5 Idem 3 Plafon ul de îndatorare publică
= „reprezintă suma maxima a împrumuturilor contractate și garantate de autoritațile
administrației publice central și locale de pe piața externă, pe o perioada de un an .‟4

La sfârșitul anului datoria publică an gajată este menționată în documentul numit ―C ontul
general al datoriei publice‖. Contului menționat anterior i se anexează o analiză referitoare la
principalele criteri i, cauze care determină valoarea datoriei publice , precum și obligațiile statului
pentru creditele contractate de unitatea economică .

1.2. Scopul contractării datoriei publice
Administrația publică centrală și locală, prin autoritățile anume desemnate sunt nevoite să
contracteze permanent împrumuturi de la diverși creditori și au drept scop:
„- finanțarea deficitului bugetului de stat
– finanțarea temporară a deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale
de stat, până la alocarea de sume cu această destinație
– finanțarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat și bugetului Trezoreriei Statului din exercițiul curent
– refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în condiții acceptate de Ministerul
Finanțelor
– menținerea în perm anență a unui sold corespunzător în contul current general al
Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finanțelor
– finanțarea unor proiecte sau a altor necesităț i de interes central sau local .‟6

1.3. Instrumentele datoriei publice
Modalitățile prin intermediul cărora statul se poate îndatora, sunt :
 titluri de stat – „instrumentele financiare care atestă datoria publică sub forma de
bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificate de trezorerie pentru populație
nerăscumpărate la scadenț ă și transformate în certificate de depozit sau alte
instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă națională
sau în valută, pe termen scurt, mediu sau lung. Acestea pot fi emise în formă
materializată sau demateri alizată, nominative sau la purtător și pot fi negociabile
sau nenegociabile ;‟7

6 Moșteanu, Tatiana, Gestiunea datoriei publice, Curs destinat studenților la master, pag. 9 -10
7In conformitate cu Legea dator iei publice nr.313 din 2004, publicată in „Monitorul Oficial‖ nr. 172 din 29 iunie
2004

 „împrumuturile de la guverne și agenț ii guvernamentale străine, instituții
financiare internaționale sau de la alte organizații internaționale ;‟8
 obligații de stat ;
 „împrumuturi temporare din disponibi litățile contului curent general al Trezoreriei
Statului, în condițiile legii ;‟9
 „împrumutur i de stat de la bănci, de la alte instituții de credit, persoane juridice
române sau străine, în condiții rezultate în urma negocierilor. ‟10

În ceea ce privește autoritățile locale, aceste se pot împrumuta prin interm ediul:
 titlurilor de valoare – cu ajutorul acestora sunt finanțate obiective de interes
local, pe o perioadă de timp medie sau lungă
 împrumuturi de la societățile bancare sau de la alte inst ituții de credit – în acest
sens se încheie, în urma unor negociere, un contract de împrumut. (Guvernanță publică
europeană, Gestiunea datoriei publice, prov. univ. dr. Tatiana Moșteanu, Suport destinat
studenților la master, pag. 18)

1.4. Componentele datoriei publice
Datoria publică se clasifică, după cum urmează:
a) în funcție de cali tatea creditorilor :
 datorie publică brută (face referire la contractarea tut uror împrumuturilor)
 datorie publică netă ( este exclusă valoarea împrumuturilor distribuite la instituțiile
statului)
b) după proveniență :
 datorie publică internă (reprezintă acele împrumuturi contractate de către stat sau de
către terțe persoane în numele statului de la diverși creditori (perso ane fizice,
juridice), în moneda națională sau valută străină. Statul este reprezentat de către
Ministerul Finanțelor. Împrumuturile acordate în valută străină vor fi calculate în

8 Idem 7
9 Guvernanță publică europeană, Gestiunea datoriei publice, prov. univ. dr. Tatiana Moșteanu, Suport destinat
studenților la master, pag. 16
10 Idem 8

monedă națională, utilizând cursul valutar din ziua contractării comunicat de către
instituția abilitată )
 datorie publică externă ( reprezintă acele împrumuturi exterrn e contractate de către
stat, prin intermediul administrației publice locale sau de către terțe persoane, având
drept garant statul )
c) în funcție de termen :
 pe termen scurt (de regulă încheiată pe maxim un an de zile)
 pe termen mediu ( datorii cu scadență de până la 5 ani )
 pe termen lung (datorii cu scadență de la 5 ani la 99ani)
Datoria pe termen scurt mai poartă denumirea de flotantă, iar pe termen mediu și lu ng,
consolidată.
d) în funcție de emitent :
 datorie publică guvernamentală (internă și externă)
 datorie publică locală (internă și externă).

1.4. Indicatori de apreciere ai datoriei publice
„Gradul de îndatorare al țării la moment dat se determină prin raportarea soldului datoriei
publice la produsul intern brut. Indicatorul astfel stabilit arată cum ar trebui rambursată datoria
publică a țării respective și cât din produsul intern brut ar trebui utilizat. În unele cazuri PIB -ul
realizat într -un an nu ar fi suficient pentru rambursarea datoriei publice. Acest indicator are o
valoare pur teoretică, deoarece nicio țară nu ar putea aloca întregul produs intern brut pentru a -și
plati datoria publică, ci doar partea din acestă rămasă după efectuarea prel evărilor absolut
indispensabile la fondul de consum și la formarea brută de capital. ‟11
Gradul mare de îndatorare al indivizilor sugereaz ă că băncile ar trebui să-și îndrepte
atenția către societățile din sectorul privat, să analizeze cerera și oferta și totodată să evalueze
mult mai bine riscurile. Sistemul bancar se face vinovat de clauzele abuzive introduse în relația
cu consumatorii, clauz e ce au dus la supraîndatorarea populației.
Pentru a putea face o confruntare la nivel mondial corectă , datoria publică a statelor
analizate se exprima într -o monedă foarte circulată pe plan mondial și se folosesc mai mulț i

11 Implica ții ale îndatorării externe asupra economiei naționale, Teză de doctorat, drd. Sorin Augustin Câlea, prov.
univ. dr. Gheorghe Ciobanu, 2014, pag. 19 -20

indicatori printre care se află ș i raportul dintre datoria externă și exporturi, raportul dintre deficit
și PIB, raportul dintre serviciul da toriei și produsul intern brut. Deși calculele realizate conform
mecanismului de mai sus n u sunt exacte din cauza modifică rilor cursului de schimb, acestea sunt
folositoare pentru a aproxima mă rimea gradului de îndatorare .
În functie de gradul de îndatora re, datoria publică se împarte în :
a) state puternic îndatorate
b) state moderat îndatorate
c) state putin îndatorate
În analiza datoriei publice se folosesc și indicatorii care caracterizează efortul financiar –
valutar ( sarcina datoriei). Acesta se exprimă cu ajutorul mai multor indicatori cum ar fi :
 mărimea absolută și marimea medie pe locuitor a l serviciului datoriei publice
 „raportul dintre serviciul datoriei publice și totalul cheltuielilor publice sau
ponderea serviciului datoriei publice în totalul c heltuielilor bugetare. ‟12
„Ca și înterpretare a acestor in dicatori putem spune ca există o relație directă între
ponderea datoriei externe în totalul datoriei publice și gradul de dependență economică și
financiară a țărilor respective față de străinatate. ‟13
Un alt indicator care determ ină aprecierea/ deprecierea datoriei publice este gradul de
exigibilitate. Sumele ex igibile la termen scurt formează datoria flotantă , iar cele exigibile la
termene mijlocii și lungi formează datoria consolidată .
„Specificul datoriei publice este diferit în funcție de fiecare țară în parte, precum și ca
locarizare în timp în funcț ie de condi țiile financiar -monetare. ‟14
Regiunea cu inflație mare și de lungă durat ă trebuie să apeleze pe o scară tot mai largă
împrumuturi pe ter men scurt și chiar mediu, deoarece în condiț iile unei inflații acute,
împrumuturi le pe termen lung nu mai sunt atractive pentru cei care de țin capital de împrumutat.

Indicator Simbol Formula Explicatii
1.datoria publică externă
la nivelul anului
DPE

DPE = DPEd +DPEg

„DPEg – reprezintă datoria publică
externă garantată de stat
DPEd – reprezintă datoria publică

12 Implicații ale îndatorării externe asupra economiei naționale, Teză de doctorat, drd. Sorin Augustin C âlea, prov.
univ. dr. Gheorghe Ciobanu, 2014, pag. 20
13 Idem 11, pag. 22 -23
14 Idem 11, pag. 19 -2

Indicator Simbol
Formula

Explicatii
externă a statului ‟15
-datoria externă totală exprimată intr -o
monedă liber conver tibilă/utilizabilă
2.serviciul datoriei publice
interne SDPE SPDE = RDPE +DobDPE RPDE – reprezintă sumele de bani
datorate pentru rambursarea datoriei
publice externe ( ratele scadente într -un
an)
DobDPE – reprezintă dobânzile și
comisioanele aferente, dar și cheltuielile
pentru emisiunea și plasarea valorilor
mobiliare
-reprezintă sume care se fac anual în
contul ratelor scadente ale
împrumuturilor externe contractate la
care se adaugă dobânzile
corespun zatoare, platite în valută
convertibila
3.ponderea datoriei
publice externe în PIB
DPE/PIB DPE / PIB = DPE / PIB x 100
PIB – Produsul intern brut
– arata cât din produsul intern brut al
anului considerat ar fi necesar
pentru rambursarea datoriei externe
4.ponderea dobânzilor
aferente datoriei publice
externe în PIB
DobDPE/PIB DobDPE / PIB = DobDPE / PIB x
100
– cum determină modificarea PIB –
ului nivelul dobânzilor aferente
datoriei publice externe
5.ponderea serviciului
datoriei publice externe în
PIB
SPDE / PIB SPDE / PIB = SPDE / PIB x 100
-capacitatea unui stat de a suporta
datoria externă
-valoarea standard a acestui îndicator
este, pentru state puternic îndatorate –
peste 80% -, pentru state moderat
îndatorate –între 48% -80%-, iar pentru
state putin îndatorate – sub 48%
6.„ponderea serviciului
datoriei publice externe în SPDE / ChBS SPDE / ChBS = SPDE / ChBS x
100 ChBS – reprezintă cheltuielile
bugetului de stat

15 Moșteanu Tatiana, Finanțe publice: note de curs și aplicații pentru seminar, Ed. Universitară, 2005, pag. 264

cheltuielile bugetului de
stat ‟16
7.datoria publică internă
la nivelul anului DPI DPI = DPId +DPIg
„DPIg – reprezi ntă datoria publică
interna garantată de stat
DPId – reprezintă datoria publică
internă a statului ‟17
8.serviciul datoriei publice
interne
SDPI SPDI = RDPI +DobDPI
RPDI – reprezintă plăț ile datorate
pentru rambursarea datoriei publice
interne ( ratele scadente într -un an)
DobDPI – reprezintă dobânzile și
comisioanele aferente, dar și
cheltuielile pentru emisiunea și
plasarea valorilor mobiliare
-reprezintă platile care se fac anual în
contul ratelor scadente ale
împrumuturilor interne contractate la
care se adaugă dobânzile
corespunzatoare
9.ponderea datoriei
publice interne în PIB DPI / PIB DPI / PIB = DPI / PIB x 100
PIB – Produsul intern brut
-arată cât din produsul intern brut al
anului considerat ar fi nec esar pentru
rambursarea datoriei interne
10.„ponderea dobânzilor
aferente datoriei publice
interne în PIB ‟18 DobDPI / PIB DobDPI / PIB = DobDPI / PIB x
100
-cum determină modificarea PIB -ului
nivelul dobânzilor aferente datoriei
publice interne
11.ponderea serviciului
datoriei publice interne în
PIB SPDI / PIB SPDI / PIB = SPDI / PIB x 100
-capacitatea une i regiuni de a suporta
datoria internă
12.„ponderea serviciului
datoriei publice interne în
cheltuielile bugetului de
stat ‟19 SPDI / ChBS SPDI / ChBS = SPDI / ChBS x 100
ChBS – reprezintă cheltuielile
bugetului de stat
-capacitatea unei regiuni de a suporta
cheltuielile bugetare
13.ponderea serviciului
datoriei externe in
exportul de bunuri și
servicii (rata serviciului SPDE/Exp SPDE/Exp -arată capacitatea de plată a țării
debitoare
-subliniază rolul exporturilor pentru
dobândirea de valută convertibilă
-subliniază pentru o perioadă relativ
scurtă (cel mult un an) capacitatea
statului de a onora serviciul datoriei

16 Idem 15
17 Idem 15
18 Mosteanu Tatiana, Mariana Vuta, Emilia Campeanu, Gyorgy Attila, Delia Vasilescu, Bianca Savelciuc – Buget și
trezorerie, 2004, pag. 297 -298
19 Idem 18

datoriei) externe
->220% =>stat puternic îndatorat
– >132% și <220% => stat moderat
îndatorat
– <132% => stat puțin îndatorat
14.pond erea datoriei
externe in exporturile de
bunuri și servicii DPE/Exp DPE/Exp -în câ t timp s -ar putea rambursa
datoria externă a unei regiuni pe
seama încasărilor în valută din
exportul de bunuri și servicii.

Tabel nr. 1 Indicatorii de apreciere ai datoriei publice

În tabelul de mai sus sunt precizați principalii indicatori de apreciere ai datoriei publice,
simbolul care reprezintă fiecare indicator în parte, formula de calcul, precum și o scurtă
explicație a acestora.

Capitolu l 2. Datoria publică în România în perioada 2000 -2017

2.1. Scurt istoric
Nicolae Ceaușescu a reușit în anul 1989 să achite anticipat toate datoriile pe care le avea
România față de Banca Mondială, cu ajutorul industriei netehnologizate și austerității populației
și să deț ină o rezervă de 1,5 miliarde dolari SUA . Din anul 1989 până în anul 2000, România
ajunge să aibă iar datorii de 9,75 miliarde de dolari, din care 2,9 miliarde de dolari datorie
internă, conform celor declarate de către Ministerul Finanțelor Publ ice.
Debutul în acumularea de datorii a fost privatizarea pricipalelor companii de stat și
utilități publice. A urmat falimentarea băncilor românești ( Banca Albina – prejudiciu 1.200
miliarde lei vechi, Bancorex -fuziune cu BCR, Banca Agricolă, Banca Column a, Bankcoop,
Banca Internațională a Religiilor, Banca Dacia Felix, Banca Română de Scont – prejudiciu 160 de
miliarde de lei vechi, Banca de Investiții și Dezvoltare, Banca Turco -Română, Nova Bank) ,
deprecierea leului în fața dolarului american. Toate acest e prejudicii au fost acoperite de către
bugetul consolidat al statului, fapt care a dus la datorii publice mult mai mari atât la nivel intern,
cât și extern.

2.2. Evoluția datoriei publice în perioada 2000 -2009
Din cauza datoriilor care au crescut într -un ritm alert de la an la an, România a fost nevoită
ca în anul 2001 să se împrumute de la Fondul Monetar Internațional, cu respectarea mai multor
condiții impuse de către acesta care viza restructurări în sistemul bugetar și alte măs uri aplicabile
în sectorul energetic. Suma împrumutată a fost de aproximativ 383 mild. USD. De asemenea, în
anul 2002 a fost semnat un al doilea împrumut cu FMI, denumit generic ‖PSAL II‖, care viza
relansarea economiei naționale (privatizări în deosebi în sectorul bancar, restructurări sau

lichidări ale întreprinderilor de stat). Au urmat alte acorduri de tip stand -by de tip preventiv
contractate de la același Fond de Investiții pentru consolidarea economiei României.
O dată cu apariția crizei economice , în anul 2008, România încheie un acord cu Comisia
Europeană, Fondul Monetar Internațional, BIRD20 și Banca Mondială, în vederea acordării unui
împrumut în valoare de 20 miliarde euro cu termen de scadență 2 ani. Acest împrumut a fost cel
mai mare din istoria României. Cu o parte din bani au fost achitate pensiile și salariile. În
vederea achitării sum ei record, au fost tăiate salariile cu 25%, TVA -ul s-a majorat la 24% , au
avut loc disponibilizări. Totodată, companiile de stat au înregistrat pierderi masive.

Figura nr. 2 Evoluția datoriei publice totale și a pon derii în PIB în perioada 2000 -200921

În urma analizării graficului de mai sus constatăm faptul că din anul 2000 până în anul
2005 se observă o minimă stagnare a creșterii datoriei publice, însă crește semnificativ pe fondul
crizei economice izbucnite în anul 200 8. În anul 2009 datoria crește cu 7,4 5 mild. de euro față de
anul 2008, unul dintre motive fiind refinanțarea datoriei publice prin emisiuni de titluri pe termen
scurt. În intervalul 2000 -2009 , datoria publică a crescu t cu 24,5 4 mild. de euro.

20 Parte a grupului Băncii Mondiale
21 Ministerul Finanțelor Publice

Figura nr. 3 Datoria publică externă dir ectă și garantată între 2001 și 2009 (mild USD) , Sursa MFP
În perioada 2001 -2009 s -a manifestat o tendință generală de creștere a datoriei publice
externe, această tedință fiind compensată de emisiunile de obligațiuni în creștere și de
împrumuturile contractate de stat de la băncile private. Analizând figura de mai sus obs ervăm
faptul că în perioada 2002 față de anul 2009 totalul datoriei publice externe nu a avut fluctuații
mari, ceea ce sugerează faptul că opțiunea împrumuturilor garantate pentru se ctorul privat a
rămas aproximativ aceeași.
În cursul anului 2009, s-a reușit obținerea de împrumuturi de către statul român, la dobânzi
foarte avantajoase de la FMI, BIRD și CE, care, coroborate cu titlurile de stat emise pe piața
primară, au constituit s ursele de finanțare ale deficitului bugetar.
Ultima tranșă din împrumuturile statului român, pentru perioada analizată, a fost în valoare
de 12,95 miliarde euro, însă aceasta a fost de tip preventiv și, în contextul evoluției economice
favorabile, nu a f ost utilizată.

2.3. Evoluția datoriei publice în perioada 2010 -2017
În cursul anului 2011 se anulează acordul încheiat anterior cu FMI și se semnează un nou
acord stand -by de tip preventiv în valoare de 3090,6 milioane DST, acord prelungit ulterior până
în anul 2013.
În perioada 2012 -2015 s -a diminuat datoria statului român către FMI, doar în anul 2013
fiind rambursată suma de 3,2 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare sumă plătită de BNR
în contul datoriei către FMI.
La începutul anului 201 6 s-a reușit lichidarea datoriilor de către statul rom ân către FMI, dar
au rămas a se finalize în tranșe datoriile către Comisia Europeană și Banca Mondială. Către
Comisia Europeană, în anul 2015 s -a restituit prima rată în valoare de 1,5 miliarde de euro.

*) datoria brută, consolidată intra și între sub -sectoarele administrației publice. Date operative
**) conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB s -a calculat luând în considerare suma PIB -urilor realizate
în ultimele 4 trimestre (PIB actualizate conform comunicatului INS 137/2017) .

Tabelul nr. 2 Datoria administrației publice conform metodologiei UE ( datoria guvernamentală)22

În tabelul de mai sus se observă o tendință de creștere a datoriei administrației publice,
culminând cu anul 2014, cand datoria a ajuns la valoarea de 39,4% din PIB, observându -se faptul
că datoria administrației publice a rămas permanent sub pragul de 40% din PIB.

22 www.mfinante.gov.ro/rapoarteMFP.html?pagina=domenii

Capitolul 3. Analiza comparativă la nivel european a datoriei publice

3.1. Analiza diagnoză a pozițiilor bugetare și a datoriei publice în țările UE
3.1.1. Deficitul public
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit anumite limite între care să se
încadreze datoria publică și deficitul bugetar. Toate acestea au fost stabilite în urma încheierii
Pactului de stabilitate și de creștere, prescurtat PSC. Prin acest pact s -a stabilit faptul că deficitul
bugetar trebuie menținut sub valoarea de 3% din PIB, i ar nivelul maxim al datoriei publice să fie
de 60% din produsul intern brut. În cazul încălcării acestor limite expuse anterior, intervine
procedura aplicabilă deficitelor excesive, prescurtat PDE. (ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Gove rnment_finance_statistics/ro)
„În UE -28, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la -3,0 % în 2014 la -2,4 % în
2015, iar în ZE -19 a scăzut de la -2,6 % la -2,1 %. Trei state membre ale UE — Luxemburg,
Germania și Estonia — au înregistrat excedente bugetare în 2015. Suedia a raportat un bilanț fără
deficit sau excedent (0,0 %). Un număr de 17 state membre ale UE, și anume Lituania, Republica
Cehă, România, Cipru, Austria, Letonia, Malta, Țările de Jos, Ungaria, Bulgaria, Danemarca,
Irlanda, Belgia, I talia, Polonia, Finlanda și Slovenia, au înregistrat în 2015 deficite mai mici de –
3,0 % din PIB. ‟23

Figura nr. 4 Sursă: Eurostat

23ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Government_finance_statistics/ro

„Slovacia a înregistrat un deficit de -3,0 % din PIB în 2015. În 2015, ratele de deficit au
depășit -3,0 % din PIB în șase st ate membre ale UE: Grecia ( -7,2 %), Spania ( -5,1 %), Regatul
Unit, Portugalia (ambele -4,4 %), Franța ( -3,5 %) și Croația ( -3,2 %). Toate cele șase state
membre cu procentaje ale deficitului mai mari de -3,0 % din PIB raportaseră, de asemenea,
deficite mai mari de -3,0 % pentru fiecare dintre cei tre i ani anteriori .‟24

Figura nr. 5 Sursă: Euostat

„Deficitul public (în raport cu PIB) a scăzut în 2015 comparativ cu 2014 în 21 de state
membre UE. Suedia a trecut de la un deficit în 2014 la un excedent în 2015. Germania a
înregistrat un excedent mai ridicat în 2015 decât în 2014. Luxemburg și Estonia au înregistrat
excedente mai mici în 2015 comparativ cu 2014. Danemarca a înregistrat un excedent în 2014 și
un deficit în 2 015. Cele două state membre rămase — Grecia și Slovacia — au înregistrat
deficite mai mari în 2015 decât în 2014 .‟25

24 Idem 11
25 Idem 11

3.1.2 Datoria publică
„În UE -28, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la 86,8 % la sfârșitul anului 2014
la 85,2 % la sfârșitul anului 2015, iar în ZE -19 de la 92,0 % la 90,7 %.‟26

Figura nr. 6 Sursă: Eurostat

„Un total de 17 state membre ale UE au raportat o rată a datoriei de peste 60 % din PIB în
2015. La sfârșitul anului 2015, cea mai mare pondere a datoriei în PIB s -a înregistrat în Grecia
(176,9 %), Italia (132,7 %), Portugalia (129,0 %), Cipru (108,9 %) și Belgia (106,0 %), în timp
ce cele mai scăzute valori ale datoriei publice în PIB s -au înregistrat în Estonia (9,7 %),
Luxemburg (21,4 %) și Bulgaria (26,7 %).‟27
„În 2015, valorile datoriei publice ca pondere din PIB au crescut pentru 10 state membre
ale UE, comparativ cu 2014, în timp ce acest procentaj a scăzut pentru 18 state membre ale UE,
mai ales pentru Irlanda ( -13,7 puncte procentuale din PIB), Danemarca ( -4,6 puncte procentuale

26 Idem 11
27 Idem 11

din PIB) și Letonia ( -4,4 puncte procentuale din PIB). Cele mai importante creșteri ale ponderii
datoriei în PIB în perioada 2014 -2015 au fost observate în Finlanda (3,8 puncte procentuale),
Slovenia (2,2 puncte procentuale) și Lituania (2,0 puncte procentuale). ‟28

2.1.3 Veniturile și cheltuielile publice
„În UE -28 și ZE -19, cheltuielile totale ca procent din PIB au scăzut între 2004 și 2007 și
apoi au crescut semnificativ între 2007 și 2009, atingând în 2009 50,3 % din PIB în UE -28 și
50,7 % din PIB în ZE -19. Cheltuielile totale în ambele zone au scăzut apoi, între 2009 și 2011,
au crescut în 2012 și au scăzut lent în cursul anului 2015. ‟29
„În termeni absoluți, cheltuielile publice totale au crescut î ntr-un ritm lent în perioada
2005 -2015 atât în UE -28, cât și în ZE -19 (cu excepția unei ușoare scăderi în ZE -19 în perioada
2010 -2011). ‟30

Figura nr. 7 Sursa: Eurostat

28 Idem 11
29 Idem 11
30 Idem 11

„Venitul a crescut într -un mod constant în perioada 2009 -2015, ducând astfel la o scădere
a deficitului. Totuși, între 2008 și 2009, veniturile publice au scăzut în ambele zone. În timp ce
cheltuielile publice în UE -28 au crescut în ansamblu cu 776 miliarde EUR între 2009 și 2015,
veniturile publice din UE -28 au înregistrat o creștere de 1 244 miliarde EUR. În mod similar, în
ZE-19, cheltuielile publice au crescut cu 358 miliarde EUR în aceeași perioadă, în timp ce
veniturile au crescut cu 724 miliarde EUR. În 2015, impozitele au reprezentat 59,2 % din
veniturile totale în UE -28 și 55,9 % în ZE -19, în timp ce contribuțiile sociale nete s -au ridicat la
29,4 % din veniturile totale în UE -28 și la 33,0 % în ZE -19. Producția destinată pieței, producția
pentru consumul final propriu și plățile pentru producția nedestinată pieței („vânzări/taxe‖ și
formare de capital pentru nevoi proprii) au reprezentat până la 6,9 % din veniturile totale în UE –
28 și 7,0 % din veniturile totale în ZE -19. Veniturile din proprieta te (în special dobânzi,
dividend e și chirii) au constituit 2,0 % din veniturile totale în UE -28 și 1,8 % în ZE -19.‟31

3.2. Sustenabilitatea datoriei publice în UE. Indicatori de sustenabilitate
Potrivit Dicționarului explicativ român, termenul de ‖sustenabilitate ” este definit ca fiind
o „calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără
a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor
următoare .‟32
O. Blanchard susținea că „sustenabilita tea poate fi asigurată prin politici fiscale și
bugetare care nu genereză creșterea accelerată a gradului de îndatorare, majorarea presiunii
fiscale, reducerea semnificativă a cheltuielilor bugetare, monitorizarea deficitului bugetar sau
respingerea datori ei publice . Tot O. Blanchard spunea despre sustenabilitate că este ˂o bună
gospodărire a resurselor ˃.‟33
Fondul Monetar Internațional definea ‖sustenabilitatea ‖ astfel : „politica fiscală a unui
stat este nesustenabilă, dacă în absența unor ajustări, mai devreme sau mai târziu, Guvernul nu
va putea rambursa datoria .‟ 34
Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal -bugetară definește ‖sustenabilitatea ‖
astfel: „sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să

31 Idem 11
32 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Române, 1984
33 Preluare din International Conference – ―Financial and monetary policies in European Union‖, Emilia Mioara
Campeanu – ― Analyzing the public debt sustainability in EMU ―, p ag. 44, 2008
34 Fondul Monetar Internațional

aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute fără a fi nevoit să opereze
ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte
destabilizatoare din punct de vedere economic sau socia l.‟35
„Constrânger ea bugetară intertemporală in cazul sustenabilitații datoriei publice
semnific ă faptul că datoriile guvernamentale totale trebuie să fie acoperite de valoarea actualizată
a viitoarelor venituri guvernamentale. Guvernul trebuie să înregistreze, în viitor, s urplusuri
primare suficient de mari pentru a finanța dobânzile la datoria publică, precum și alte cheltuieli
(exemplu: cheltuielile sistemului public de pensii). Constrângerea bugetară este definită pe o
durată de timp nedeterminată fără a specifica moment ul realizării ajustărilor fiscale. Ca urmare,
această condiție nu implică faptul că datoria publică trebuie să înregistreze un anumit nivel. ‟36
„Datoria publică sustenabilă reprezintă acel nivel de îndatorare ce poate fi rambursat de
autoritățile publice fără a se realiza, în viitor, ajustări ale veniturilor și cheltuielilor bugetare. În
acest sens, sustenabilitatea datoriei publice include solvabilitatea și lichiditatea statului .‟37
(Geithner, 2002).
„Sustenabilitatea datoriei publice pe termen scurt se r eferă la faptul că politicile fiscale și
bugetare trebuie să reacționeze instantaneu în scopul evitării creșterii excesive a gradului de
îndatorare. Această sustenabilitate pe termen scurt este influențată de structura datoriei publice
în funcție de maturi tate, monedă, condițiile medii ale obligațiilor asumate. În cazul
sustenabilității datoriei publice pe termen lung, orizontul de timp trebuie să fie suficient de
îndepărtat pentru a se putea identifica impactul asupra bugetului, a angajamentelor asumate de
stat pe bază de împrumuturi. ‟38
„În Europa, discutiile legate de sustenabilitate au devenit o problema publică din cauza
introducerii unei monede comune la nivelul Uniunii Europene. Politicienii din ță rile cu monede
puternice, mai al es cei din Germania se temeau de faptul că ță rile cu politici fiscale slabe ar putea
destabiliza moned a comună pe motiv că Banca Centrală Europeană ar încerca să rezolve
problemele fiscale ale acelor state. Costul unui plan de s alvare pentru țările cu probleme vor fi
suportat e de către toți membrii UEM (uniune economică monetară) . Un astfel de plan de s alvare

35 Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal -bugetară
36 Prof. univ. dr. Talpoș, I., asist.univ. drd. Nicolescu, C., 2010, Evoluția și sustenabilitatea datoriei p ublice în
România, Teză de doctorat, Timișoara, pag. 56
37 Geithner, 2002.
38 Prof. univ. dr. Talpoș, I., asist.univ. drd. Nicolescu, C., 2010, Evoluția și sustenabilitatea datoriei publice în
România, Teză de doctorat, Timișoara, pag. 57

este în mod oficial înterzis de Tratatul de la Maastricht. Punctul d e plecare în cazul
sustenabilităț ii datoriei este reprezentat de constrângere bugetul guvernului, care prevede
egalitatea dintre cheltuielile curente cu bunuri și servicii, plus costul serviciului datoriei curent e
și veniturile curente fiscale, plus emiterea de noi datorii. ‟39
Indicatorii de sustenabil itate sunt proiectaț i pentru a sublinia în mod obiectiv evoluț ia în
bine sau în rău a lucrurilor analizate.
„Potrivit tratatelor Uniunii Europene privind criteriul fiscal de convergență și Pactului de
Stabilitate și Creștere, putem spune că o datoria publică este sustenabilă dacă deficitul bugetar nu
este mai mare de 3% din PIB, iar gradul de îndatorare nu depășește 60% din PIB. Pentru
respectarea acestor limite, țările Uniunii Europene trebuie să elaboreze și, ulterior, să aplice
politici fiscale și bugetare pe t ermen mediu (3 -5 ani) menite să asigure evitarea deficitului
excesiv. ‟40
Studiul durabilității datoriei publice pe baza indicatorilor permite stabilirea riscului de
nesustenabilitate în raport cu probabilitatea de realizare a datoriei publice planificate pe termen
mediu. Astfel de analize sunt utile mai ales la nivelul statelor ce au înregistrat o creștere
accelerată a îndatorării.
Potrivit Pactului de Stabilitate și Creștere, statele membre ale UEM trebuie să aplice toate
măsurile astfel încât să înregist reze un excedent bugetar sau un buget echilibrat. Aceste măsuri,
ce urmăresc evitarea deficitului excesiv la nivelul UEM, se regăsesc în programele de stabilitate
elaborate de fiecare stat din zona euro.
„Sustenabilitatea finanțelor publice, într-o perspectivă pe termen mai lung nu trebuie să
fie ignorat ă. Costurile fiscale ale crizei și ale proiectului de dezvoltare demografică fac ca
sustenabilitatea fiscală să fie o provocare . Cheltuielile guvernamentale în creștere și
perspectivele unei datorii tot mai mar i ar fi un obstacol pentru o creștere economică susținută și
echilibrată , pe termen lung. ‟41
„Numeroși specialiști în probleme pr ivind datoria publică subliniază care sunt motivele
apariț iei problemelor legate de îndatorare :

39 Concluzii reieș ite din ―Sustainability of public debt‖ editat de Reinhard Neck si Jan -Egbert Sturm, The MIT Press,
London
40 Prof. univ. dr. Talpoș, I., asist.univ. drd. Nicolescu, C., 2010, Evoluția și sustenabilitatea datoriei publice în
România, Teză de doctorat, Timiș oara, pag. 58
41 Sustainability report 2009 – http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication15998_en.pdf

– deficitul public și inflația ( având in vedere faptul că deficitele bugetare pot crea inflația, statele
îndatorate au două posibilităț i de finanțare a deficitelor lor bugetare : prin împrumut ( statul
suportă costul datoriei) și prin emiterea de monedă d e către B anca Centra lă ( creșterea monedei
conduce la creșterea cere rii globale, fapt care determină creșterea nivelurilor prețurilor) ;
– efectul bulgă relui de zapa dă ( apare ca urmare a contractării unui nou împrumut pentru a -l plăti
pe cel contractat în anul anterior) ;
– acumularea unei datorii excesi ve ( apare ca urmare a contractării unui nou împrumut pentru a
plati datoriile anterioare ) .‟42

Datoria public ă este în strânsă legătură cu nivelul consumului total. Scopul contractării
unui no u împrumut trebuie să fie acela de a dezvolta producția, de a stimuli forța de muncă și în
niciun caz de a acumula noi datorii. Ținta unui nou contract de creditare ar trebui să fie
sectoarele care pot contribui la dezvoltarea economiei.
„Dacă o țară face parte din cadrul unei uniuni monetare, atunci implicațiile sunt cu atât
mai importante. O țară care are probleme legate de sustenabilitatea deficitului bugetar/datoriei
publice generează externalități negative în cadrul uniunii montare. În situația în care o țară
permite creșterea deficitului bugetar current, astfel încât rata dobânzii la datoria guvernamentală
depășește rata de creștere economic, atunci ea va fi nevoită să recurgă tot mai des la piețele de
capital din spațiul uniunii monetare, generând ast fel presiuni în sensul creșterii ratelor
dobânzii …ceea ce mărește povara datoriei pentru celelalte țări din cadrul uniunii monetare. ‟43

3.3. Probleme de sustenabilitate. Îmbătrânirea demografică și șomajul în rândul tinerilor
3.3.1 Îmbătrânirea demografică
Prin ‖îmbătrânire demografică ”, potrivit D icționarului explicativ român , înțelege m
„creșterea ponderii populației de vârsta a treia în cadrul unei populații date .‟44
Conform statisticilor, în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, urmând ca în
jurul anului 2060 să se ajungă la un număr de aproximativ 1,5 pensionari la fiecare salariat.

42 M. Calin, op. cit. , p ag. 187
43 Socol, Aura G., Sustenabilitatea datoriei publice în contextual crizei financiare, pag. 4
44 Dicționar ex plicativ român

„O altă consecință a îmbătrânirii demografice este reprezentată de creșterea presiunii
asupra bugetului de stat prin majorarea cheltuielilor pentru asistență socială și sănătate, ceea ce
poate duce la afectarea creșterii economice. ‟45
Cea de -a treia consecință a îmbătrânirii demografice constă în procesul de economisire și
al investițiilor.
„Printre consecințele îmbătrânirii demografice se mai numără și reducerea ratei de
fertilitate și a ratei de mortalitate. ‟46
„Dintre factorii economico -sociali cu rol în scăderea ratei fertilității în țările dezvoltate,
precizăm:
– scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiționale caracterizate printr -o rată a fertilității
înaltă, necesară atât pentru activitatea productivă, cât și pentru asigurarea securității persoanelor
vârstnice ;
– emanciparea femeilor, accesul la învățământ de toate gradele și atragerea lor în activități
neagricole ;
– exigen țele sporite ale părinților relativ la creșterea și educațiilor copiilor care necesită timp și
cheltuieli importante ;
– extinderea asigurărilor sociale, mai ales a sistemelor publice de pensii și a instituțiilor de
îngrijire a persoanelor vârstnice depende nte care au redus rolul copiilor în susținerea părinților la
bătrânețe ;
– creșterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat și la mijloace moderne de
transport colectiv și individual, dorința persoanelor adulte și a familiilor lor de a benef icia de
aceste facilități .‟47

45 Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, Îmbătrânirea populației în context european și în România, pag. 5
46 Idem 32
47 Idem 32

% în totalul populației

Tabelul nr. 348

„Asigurarea sustenabilității finanțelor publice în contextul îmbătrânirii demografice se
poate realiza prin reducerea datoriei cu un ritm rapid, creșterea ratei de activitate și a
productivității muncii, precum și reformarea sistemelor de pensii, sănătate și îngrijirea de lungă
durată a persoanelor vârstnice. ‟49

48 Idem 32, pag. 13
49 Idem 32, pag. 6

3.3.2 Șomajul în rândul tinerilor
Dicționarul explicativ român definește termenul de ‖șomaj ” ca fiind „un fenomen
economic caracteristic societății capitaliste, constând din existența unui număr de muncitori
care, ca urmare a dezechilibrului între ofertă și cererea forței de muncă, rămân fără lucr u.‟50
Formele șomajului:
 șomaj fricțional (temporar)
 șomaj structural (afectează persoanele ce dețin profesii învechite care devin mai
puțin solicitante)
 șomaj ciclic („șomaj prin insuficiența cererii‟51 )
 șomaj tehnic ( este determinat de dificultăți ale activității economice )
 șomaj tehnologic (este determinat de introducerea noutăților care economisesc
resursele de muncă)
 șomaj parțial ( fracționarea activității de lucru )
 șomaj pe termen scurt ( mai puțin de 4 săpămâni)
 șomaj pe termen lung (peste 14 săptămâni).

Motivele șomajului în rândul tinerilor :
 sistem de educație precar și lipsa interesului tinerilor față de aceasta
 influențe geografice (în ora șele mici, tinerii nu au oportunități în carieră)
 ciclicitate economică (șomaj generat de recesiunile economice care sunt ciclice)
 factori cuturali și sociali ( generați de cutume culturale sau religioase)
 economia subterană
 rigiditatea salariilor
 lipsa de mobilitate pe piața muncii
 slaba creștere economică .

Modalități de reducere al șomajului:
 prelungirea timpului de școlarizare
 reducerea vârstei de pensionare

50 Dicționar explicativ român
51 www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

 flexibilitatea timpului de lucru
 instruirea și stimularea șomerilor în căutarea unui nou loc de muncă
 ridicarea nivelului de calificare și pregătire al școlilor
 flexibilitatea salarizării.

Potrivit lui Herbet Meyer, în Războiul contra progresului „ locurile de muncă nu sunt
fenomene naturale. Ele sunt produse artificiale, deoare ce își datoresc existența oamenilor care au
știut să le creeze, iar metoda după care au fost create este una dintre cele mai riscante și mai
complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de inteligență, abilitate, bun simț și chiar puțin
din acea noți une c omplet demodată care este șansa .‟52

52 Herbet, M, Războiul contra progresului

Capitolul 4. Studiu privind impactul datoriei externe asupra creșterii
economice reale și al gradului de îndatorire al României în perioada 2005 –
2016

„În ultimii 20 -30 de ani majoritatea statelor lumii s -au confruntat cu o creștere a datoriei
externe, aceasta atingând nivelul de 2.000 miliarde de dolari, în 1998, în 2004 depășind nivelul
de 2,700 miliarde de dolari53, iar în 2009 a atins nivelul de 56.900 miliarde dolari. ‟54
La nivel mondial consecințele îndatorării statelor pot fi dramatice, ajungându -se în unele
cazuri la adevărate crize ale datoriilor externe. Pentru a -și putea plăti dobânzile și ratele scadente
la împrumuturile contractate, de multe ori se sacrifică dezvoltarea sistemelor de învățământ,
sănătate, creșterea economică și ridicarea nivelului de trai al populației.
Devine din ce în ce mai complicat pentru statele în curs de dezvoltare să reducă sărăcia și
să aibă tendințe de creștere economi că întrucât aceste trebuie să rambruseze creditele contractate
în perioadele anterioare.
„Datoria publică externă este un parametru fundamental pentru evaluarea stării finanțelor
publice, ea putând fi definită și ca o consecință a următoarelor aspecte macr oeconomice:
– capacități de producție redu se, în raport cu consumul, investițiile și cheltuielile publice ;
– economisirea internă insuficientă comparativ cu investițiile și deficitul bugetar ;
– deficit al balanței conturilor curente prea ridicat compar ativ cu intrările nete de fonduri ;
– ieșiri de capital excesive sub forma investițiilor directe sau chiar ‖scurgeri de capital ‖ în
afara granțelor .‟55
„Datoria publică a României se află sub valoarea înregistrată de majoritatea statelor
membre ale UE, dar dinamica sa accelerată și caracterul prociclic al politicii fiscal e necesită o
evaluare atentă. Creșterea datoriei publice de la 13,2% în 2008, la 34,2 % din PIB în 2011 (+21
pucte procentuale din PIB) și ulterior la 39,9 % din PIB în 2014 (+5,7 pucte pr ocentuale din PIB
față de 2011) a fost determinată în principal de acumularea unor deficite bugetare primare
importante între 2009 -2011. Datoria public ă a Românie i, în martie 2015 , a fost de 38,4% din
PIB, din care datoria externă a reprezentat aproape jum ătate, respectiv 18,8% din PIB, aflându -se
sub pragul maxim reglementat prin Tratutul privind UE (60%) și sub valoarea înregistrată de

53 World Development Indicators 2006, www.worldbank.org/wdi
54 www.cia.gov/library
55 Gaftoniuc, Simona, Finanțe internaționale, Editura Economică, București, 2000, pag. 403

majoritatea țărilor membre ale UE. Cu toate acestea, creșterea de la o valoare de sub 15% din
PIB (media perioadei 2005 -2008) a fost de 13,5 % din PIB, iar l a cea din 2015, de aproape 40 %
din PIB a avut loc într -o perioadă scurtă. Creșterea datoriei în perioada 2009 -2011, ca urmare a
acoperirii deficitelor mari s -a realizat în principal prin accesarea de împrumuturi de la organism e
financiare internaționale (FMI, UE și Banca Mondială) și prin emisiuni de titluri de stat pe piața
internă, dar și pe piețele externe de capital. ‟56

Figura 8 . Sursa: Eurostat Figura nr. 9 : Sursa BNR,MFP

Figura nr. 10 Sursa: MFP

56 Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare 2015, pag. 165 -166

Pentru anul 2016, „ atât datoria publică, cât și cea externă s -au redus ca pondere în PIB.
Datoria publică se poate menține sub pragul critic de alertă chiar în condițiile unei majorări în
valori absolute cu condiția ca deficitul fiscal să rămână la limitele stabilite prin lege, respectiv
MTO (medium term objective). În caz contrar, probabilitatea de a înregistra încetinirea creșteii
economic e sau recesiunii depășește 50%. ‟57
România, fiind o țară emergentă, poate fi ușor afectată de evoluția economică și
financiară internațională, după cum urmează :
„- revizuirea în scădere a prognozei de creștere economică globală (3,4% pentru anul
2016, față de 3,8% în luna iulie 2015) ;
– deteriorarea situației economice a Chinei (aceasta poate afecta România în mod indirect
întrucât unii dintre partenerii comerciali ai României au expuneri importante asupra economiei
chineze) ;
– intrarea Rusiei în recesiune și conflictul cu Ucraina (poate afecta România prin prisma
expunerilor față de țările din regiune ale grupurilor bancare europene cu o prezență notabilă în
România) ;
– situația geopolitică din Orientul M ijlociu care a generat criza refugiaților cu posibile
consecințe asupra pieței unice europene (criza refugiaților are implicații negative din cauza
creșterii cheltuielilor publice – cazarea acestora, asistența socială, c heltuieli de securitate );
– riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia (risc moderat întrucât băncile
grecești aflate pe piața din România sunt sub directa supraveghere a BNR) ;
– ieșirea Marii Britanii din UE (efectele se vor resimți de către cetățenii care vor să plece
la muncă în Regatul Unit, de către cei care vor merge la studii și de către cei care v or să
călătorească) ;
– reducerea prețurilo r materiilor prime (scăderea prețului petrolului a avut și efecte
pozitive asupra creșterii economice a României prin reducerea costului de producție și transport
);
– continuarea divergenței dintre politicile m onetare ale principalelor bănci centrale la
nivel internațional (din anul 2014 până în anul 2016 , dolarul american a crescut față de moneda

57 Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare – aprilie 2016, pag. 9

unică și moneda națională, motiv pentru care împrumuturile contractate de către români în
dolarul american au cresc ut semnificativ). ‟58
„În anul 2016 economia României a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din UE
(4,8 % , comparativ cu o medie de 1,9% la nivelul statelor membre), pentru anul 2017 fiind
prognozată o creștere de 4,3%). Consumul intern și -a consolidat rolul de principal factor al
creșterii economice, în defavoarea investițiilor și a aportului balanței externe. Astfel, aportul
consumului la creșterea economică s -a plasat la 5,2 puncte procentuale din PIB, în creștere de la
4 puncte procentuale în 2015, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție
negativă de 0,8 puncte procentuale, comparativ cu aportul pozitiv de 2,1 puncte procentuale din
anul anterior. ‟59

Figura nr. 11 Sursa: INS

În figura de mai sus este reprezentat grafic, rolul pe care consumul intern l -a avut în
creșterea economică în perioada 2012 -2016 .

58 Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare –aprilie 2016, pag. 11 -16
59 Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare -mai 2017, pag. 17

CONCLUZII

‖Gradul înalt de îndatorare publică internă și externă a României, precum și deteriorarea
parametrilor de sustenabilitate a datoriei, frânează creșterea/relansarea durabilă a economiei,
diminuează capacitatea investițională a țării , întreține cercul vicios plăți scadente – rostogolirea
datoriei – costuri, împrumuturi – risc suveran – creșterea anemică, conducând la ignorarea
suprafețelor ascunse ale datoriei (hidden debt) și încălcarea principiului echității
intergeneraționale, la creșterea gradului de impredictibilitate a mediului de afaceri asociată
instabilității regimului fiscal (overhang effects), precum și la acutizarea fricțiunilor între
diferi tele componente ale datoriei (termen scurt vs. termen lung; intern vs. extern).‖60
În opinia mea, în vederea asigurării sustenabilității datoriei publice, România trebuie să
promoveze politici macroeconomice coerente și să respecte corelația dintre ‖crește rea economică
și cea a datoriei publice , respectiv de s ituarea acesteia sub pragul de 6 0 % din PIB pe termen
lung. ‖61
De asemenea, România ar trebui să impună măsuri economice concrete pe termen lung în
domenii care să favorizeze productivitatea muncii, în detrimentul obiectivelor economice pe
termen scurt.
Din cauza cic licității recesiunilor economice, guvernele trebuie să ia măsuri în
permanență pentru a fi pregătite în cazul apariției unor noi crize economice majore.
Împrumuturile contractate de sta te de la FMI, de exemplu, pot degreva pentru moment
statele de presiunea datoriilor urgente, însă acestea nu fac altceva decât să dea naștere unor noi
datorii.
Statele, în general, încearcă achitarea datoriilor prin impunerea de noi taxe, impozit și
măsu ri de austeritate sau chiar prin inflație.
Contextul economic internațional, respectiv ieșirea Marii Britanii din Uniunea
Europeană, criza refugiaților, conflictul din Ucraina, nu pot reprezenta per spective pozitive în
ceea ce privește datoria publică.

60 Georgescu, G., Public debt, sovereign risk and sustainable development of Romania, Elsevier Procedia Economics
and Funance 8, 2013, pag. 353 -361
61 Tratatul de la Maastricht, 1992