Licenta Ariana Pacurar Javított [620975]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI
RECUPERARE
PĂCURAR ARIANA

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducă tor științific :
Ș. L. Dr. TOTOREAN ALINA

T i m i ș o a r a
2 0 1 9

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI
RECUPERARE
PĂCURAR ARIANA

LUCRARE DE LICENȚĂ
TRATAMENTUL DE RECUPERARE AL COMPLICAȚIILOR FRACTURILOR
MEMB RULUI SUPERIOR

Conducăto r științific :
Ș. L. Dr . TOTOREAN ALINA

T i m i ș o a r a
2 0 1 9

2
CUPRINS
Lista cu abrevier i ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
INTRODUCERE ȘI SCOPUL LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. …. 4
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI BIOMECANICĂ ………………………….. ………………….. 6
1.1. Scheletul membrului superior ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.2. Miologia membrului superior ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1.3. Vascularizația membrului superior ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.4. Biomecanica membrului superior ………………………….. ………………………….. ………. 10
2. FRACTURI – GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.1. Definiție și clasificare ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
2.2. Etiopatogenia fracturilor ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
2.3. Simptomatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …12
2.4. Diagnosticul fracturilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
3. COMPLICAȚIILE FRACTURILOR ………………………….. ………………………….. ……. 14
4. PRINCIPII DE TRATAMENT AL COMPLICAȚIILOR FRACTURILOR
MEMBR ULUI SUPERIOR ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
1. MATERIALE și METOD OLOGIA DE CERCETARE ………………………….. ……….. 18
2.1. I nformații generale despre studiu ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.2. Metode de evaluare ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
2. PLANUL TERAPEUTIC – PREZENTAREA LOTULUI DE PACIENȚ I………….. 21
2.1. Pacienții cu algoneurodistrofie ………………………….. ………………………….. ………….. 21
2.2. pacienții cu calus vicios ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.3. pacienții cu redoare articulară ………………………….. ………………………….. …………… 31
3. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
4. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 40

3

ABD – abducție
ADD – adducție
DD – decubit dorsal
DL – decubit
DV – decubit ventral
E – extensie
ELRC – mușchiul extensor lung radial al carpului
ESRC – mușchiul extensor scu rt radial al carpului
EUC – mușchiul extensor ulnar al carpului
F – flexie
FRC – mușchiul flexor radial al carpului
FUC – mușchiul flexor ulnar al carpului
HCR – articulația humero -cubito -radiculară
IFD – articulația interfalangiană distală
IFP – articu lația interfalangiană proximală
m. – mușchiul
MC – oasele metacarpiene
MCF – articulația metacarpofalangiană
MI – membru inferior
MS – membru superior
n. – nervul
PRON – pronație
RC – articulația radio -carpiană
RCC – articulația radio -cubito -carpiană
RE – rotație externă
RI – rotație internă
ROT – reflexe osteotendineoase
Rx – radiografie
SH – articulația scapulo -humeral
SUP – supinație
LISTA CU ABREVIERI

4

În ultimii ani a crescut interesul pentru traumatologia ortopedică , datorită numărului
mare de sechele posttraumatice cu pierderea temporară sau definitivă a capacității de
desfășurare a activităților cotidiene.
Nu există o vârstă anume în care o persoană suferă un traumatism care să rezulte o
fractură, în urma căreia să rămână cu o sechele pe o perioadă nedeterminată. Sunt afectați
pacienți de toate vârstele, de etnii și clase sociale diferite, a căror viață poate fi afectată atât
social cât și profesional ; astfel devine o problemă pentru piața de muncă a țării, prin
scăderea forței de munc ă.
În ultimiele decenii s -a dovedit, că pentru un prognostic pozitiv este necesară o echipă
multidisciplinară, alcătuit din ortoped, neurolog, medic de recuperare, fiziokinetoterapeut,
terapeut ocupațional și psiholog. În cazul unei sechele posttraumatice principalul obiectiv
este de a crește capacitatea funcțională la un nivel optim , în care pacientul își poate
desfășura activitățile cotidiene socio -profesionale total independent .
Scopul acestui studiu este de a demonstra eficacitatea și necesitatea trat amentului
terapeutic precoce , pentru buna funcționalitate a membrului superior. Se vor compara
pacienții care au început tratamentul de recuperare imediat după primirea diagnosticului de
sechel ă, cu cei care au început tratamentul mai tardiv. Pe parcursul cercetării se vor studia
diferite abordări a diferitelor sechele posttraumatice, secundare fracturilor la nivelul
membrului superior.
INTRODUCERE ȘI SCOPUL LUCRĂRII

5
PARTEA GENERALĂ

6
1. NOȚIUNI DE ANATOM IE ȘI BIOMECANICĂ
1.1. SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
Scheletul uman al unui adult es te alcătuit în medie din 208 oase , se împarte într -o
porțiune apendiculară și una axială. Scheletul MS, sau de altfel spus membru toracic,
aparține porțiunii apendic ulare, format din oase lungi și scurte. M S se împarte în scheletul
centurii scapulare și sc heletul părții libere a membrului. Este de menționat că toate oasele
care alcătuiesc membrul toracic sunt oase pereche, adică în cazuri fiziologice apar atât la
un membru cât și la membrul contralaeral (1).
Scheletul centurii scapulare asigură
continuita tea între scheletul MS liber și
toracele osos. Centura scapulară este alcătuită
din claviculă , în porțiunea sa anterioară , și
scapulă sau omoplat, în porțiunea sa
posterioa ră. Clavicula este un os în formă de
S culcat, ușor palpabil fiind situată sub piele
la granița dintre gât și torace. Scapula este un
os lat și de formă triunghiulară cu vârfu l în
jos și baza în sus, pe fața posterioară a
toracelui osos între coastele 1 și 8 (2, 3, 4, 5).
Scheletul părții libere a membrului
superior se află în continui tatea centurii scapulare, alcătuit din scheletul brațului, scheletul
antebra țului și scheletul mâinii. Scheletul brațului este forma t din tr-un singur os, din osul
humerus ; este un os lung, care superior se articulează cu scapula în raport cu cavitatea
glenoi dă formând articulația SH, iar inferior cu oasele antebrațului, formând articulația
cotului. Astfel, extremitatea distală humerală (trohlea și capitulul humeral) alături de
incizura trohleară ulnară și foseta capului radial, formează articulația HCR . Atât radiusul
cât și ulna sunt oase lungi care aparțin scheletului antebrațului . Radiusul se află în
prelungirea policelui, în partea laterală a antebrațului ; distal se articulează cu scafoidul și
semilunarul, formând articulația RC. Ulna , sau cubitusul, se af lă în prelungirea degetului
mic, în partea medială a antebrațului ; proximal se articulează nu doar cu trohleea humerală,
ci și cu capul radial, iar distal prin capul ulnei care răspunde incizurii ulnare a radiusului.
Scheletul mâinii este format din 27 de oase: 8 carpie ne situate proximal , 5 metacarpiene
formând zona mijlocie a palmei, și 14 falange situate distal care corespund scheletului
Fig. 1 Scheletul membrului superior (6)

7
degetelor. Carpienele sunt situate pe 2 rânduri; în rândul proximal dinspre medial spre
lateral se află pisiformul, piramidalul, semilunarul și scafoidul (navicularul), iar pe rândul
distal dinspre medial spre lateral se află osul cu cârlig, osul mare (osul capitat),
trapezoidul și trapezul . Rândul distal al carpienelor se articulează cu cele 5 metacarpiene
numerotate din spre lateral spre medial , adică dinspre radial spre ulnar. În continuitatea lor
se află scheletul degetelor , în număr de 5. Numerotate dinspre lateral spre medial. Fiecare
deget în parte este alcătuit din 3 falange cu excepția policelui (degetului mare). A stfel
policele este alcătuit din 2 falange iar celelalte patru degete, indexul (degetul indicator),
degetul mediu, degetul inelar (anularis) și auricularul (degetul mic) , sunt formate din câte
3 falange (1, 4, 7).
1.2. MIOLOGIA MEMBRULUI S UPERIOR
Scheletul MS este acoperit de așa nu mitele părți moi, mușchii, care reprezintă
componenta activă a aparatului locomotor . Împreună cu scheletul determină forma
corpului. Mușchii sunt formați din tendoane și corpul muscular. Tendonul este elementul
care transmite for ță musculară oaselor, iar corpul muscular este porțiunea contractilă (1, 2,
5).
Musculatura MS este mai puțin voluminoasă, dar mai bogată din punct de vedere
numeric , astfel are posibilitatea de a executa mișcări de precizie . Din punct de vedere
funcționa l și regional se împart e în două categorii: mușchii de legătura a MS cu trunchiul și
mușchii proprii a membrului . Mușchii care leagă mem brul toracic de trunchi sunt m.
trapez , m. ridicător al scapulei, m. romboizi, m. dințat anterior, m. pectoral mic, m.
subclavicular, m. marele și micul rotund, m pectoral . Mușchii proprii ai MS se clasifică în
4 categorii: mușchii umărului, mușchii brațului, mușchii antebrațului și mușchii mâinii ( 8).
Mușchii umărului , în număr de 6,
acoperă articulația SH dând reliefuri le
umărului, ele fiind următoarele: m.
deltoid, m. supraspinos, m.
infraspinos, r otundul mare, rotundul
mic și subscapular ul. Mușchiul deltoid
este așezat cel mai superficial având 3
fascicule: spinal, acromial și
clavicular. Cele trei fascicule converg
Fig. 2 Musculatura um ărului (9)

8
în jos și se inseră pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului. Inervația mușchiului este
oferită de n . axilar. Mușchiul supraspinos ocupă fosa supraspinoasă a scapulei alături de
originea acestuia ; fibrele musculare pleacă anterior și lateral și se inseră p e fața superioară
a tubercului mare al humerusului. Mușchiul infraspinos este așezată în fosa infraspinoasă
ocupând cea mai mare parte a acesteia, în vecinetate sub m. deltoid . Din fosa infraspinoasă,
fibrele converg într -un tendon și se inseră pe fețișoar a mijlocie a tubercului mare al
humer usului. Cei doi mușchi sunt inervați decătre n . suprascapular. Mușchiul rotund mic ,
lateral de m. infraspinos , pleacă de pe fața posterioară a scapulei și se inseră pe fețișoara
inferioară a tubercului mare al humerusul ui; este inervat de ramura colaterală a n . axilar.
Mușchiul rotund mare de pe unghiul inferior al scapulei, se inseră p e tuberculul mic al
humerusului; fiind i nerva t de n. toracodorsal din plexul brahial. Mușchiul subscapular este
situat în fosa subscapula ră de unde fibrele musculare converg lateral și se inseră p e
tuberculul mic al humerusului ; inervat de n. subscapular (1, 10, 11, 12 ).
Mușchii brațului sunt împărțiți în două regiuni separate între ele decătre septele
intermusculare, astfel sunt așeza ți într -o regiune anterioară și una posterioară. Regiunea
anterioară este formată de m. biceps brahial (planul superficială) , m. coracobrahial și m.
brahial (planul profund). Mușchiul biceps brahial , își are originea capului scurt pe vârful
procesului cora coid, și cel lung , așezat lateral de capul scurt, pe tuberculul supraglenoidian
al scapulei. Cele două capete converg și se inseră pe tuberozitatea radiusului. Mușchiul
coracobrahial , așezat medial de acesta, își are originea pe vârful procesului coracoid;
fibrele musculare cobo ară și se inseră pe fața medial ă a humerusului. Mușchiul brahial se Fig. 3 Musculatura brațului și al
antebrațului, vedere anterio ară (13)
Fig. 4 Musculatura brațului și al
antebrațului, vedere posterioară (13)

9
află în înapoia bicepsului, în partea inferioară a brațului; este mușchiul care dă lățime
brațului. Își are originea pe tuberozitatea deltoidiană și pe fețele latera le și mediale a
humerusului, dedesubt de inserția deltoidului. Fibrele coboară înaintea articulației cotului
și se inseră pe baza procesului coronoid al ulnei. Toți cei 3 mușchi a regiunii anterioare a
brațului sunt inervați decătre n . musculocutanat. În r egiunea posterioar se află un singur
mușchi extensor al cotului: m. triceps brahial. Mușchiul triceps brahial este alcătuit din 3
capete: una lungă și două scurte. Capul lung cu originea pe tuberculul infraglenoidian al
scapulei; capul lateral și medial pe fața posterioară a humerusului, sub șanțul radial. Cele
trei porțiuni converg într -un singur tendon și se inseră distal pe cele două margini ale
olecranului. Acest mușchi exte nsor este inervat decătre n. radial (1, 10 , 14).
Musculatura antebrațului sunt grupați într -o regiune anterioară, posterioară și laterală.
Regiunea anterioară este formată de m. rotund pronator (cu originea pe fața anterioară a
epicondilului medial și pe fața medială a procesului coronoid al uleni, se inseră pe fața
laterală a radius ului), m. flexor radial al carpului (cu originea pe fața anterioară a
epicondilului medial și cu inserția distală pe baza MC -ului al II -lea), m. palmar mic (cu
originea pe fața anterioară a epicondilului medial și se inseră distal pe MC -ul II și III ), m.
flexor ulnar al carpului (cu originea capului humeral pe epicondilul medial și a capului
ulnar pe marginea medială a olecranului, se inseră distal pe osul piriform), m. flexor
superficial al degetelor (cu originea capului humero –
ulnar pe fața anterioară a e picondilului medial și a
capului accesor pe porțiunea proximală și anterioară a
radiusului, cu câte o inserție d istală pe fiecare falangă
medie ) (1, 15).
1.3. VASCULARIZAȚIA MEMBR ULUI
SUPERIOR
Vascularizația asigură buna funcție al
acestuia; e ste formată d in artere și vene.
Artera subclavie își are origine a din trunchiul brahio –
cefali; v ascularizează membrul superior din partea
respectivă, o parte a gâtului și toracelui. Trece prin
fosa supraclavicu lară, înconjoară domul pleural ș i
se termină la jumătatea claviculei pe fața
anterioară , unde se continuă cu artera axilară. Artera axilară vascularizează umărul, iar
Fig. 5 Arterele membrului superior (16)

10
prin ramurile sale partea superioară a brațului și peretele lateral al toracelui; trece dinspre
medial de sus în jos spre axilă până la marginea i nferioară a mușchiului pectoral mare,
unde se continuă cu artera humerală. Artera brachială/humerală vascularizează
musculatura brațului, humerusul și cotul. Trece vertical pe partea medială a brațului, iar în
1/3 inferioară se așează în afară în dreptul l iniei de flexie a cotului, în urma căruia la
mijlocul plicii cotului se bifurcă într -o arteră ulnară medial și una radială lateral. Artera
ulnară vascularizează musculatura antebrahială, articulația cotului, radiusul, cubitusul,
regiunea dorsală și palmar ă a carpului. De la origine se îndreaptă în jos și medial, trece în
afara pisiformului, încrucișează retinaculul flexor. Artera radială vascularizează
musculatura antebrahială, mușchii eminenței tenare și fața dorsală a carpului. Coboară pe
partea radială a antebrațului , ocolește vârful apofizei stiloide a radiuslui , trece prin
tabachera anatomică și ajunge pe fața radială a masivului carpian . Prin anastomoză cu
ramura corespunzătoare al arterei cubitale formează arcada palmară profundă . Arterele la
nivelul mâinii sunt clasificate în rețeaua dorsală a carpului și rețeaua palmară a mâinii
(arcada palmară superficială/profundă) (1, 17 ).
1.4. BIOMECANICA MEMBRULUI SUPERIOR
1.4.1 . ARTICULAȚIA UMĂRULUI
Articulația SH este o enartroză , adică suprafețele opozite co nstă dintr -un segment
sferat (capul humeral) care pătrunde într -o cavitate în formă de cupă (cavitatea glenoidă a
scapulei). Ca urmare articulația SH prezintă trei grade de libertate, permițând: flexia,
extensia, abducția, adducția, rotația și circumducția . Mișcările de F (proiecție înainte) și E
(proiecție înapoi) se realizează cu basculare a capului humeral înapoi, în F, iar înainte, în E,
concomitent cu deplasarea în sens invers a extremității inferioare, în plan sagital. În
mișcarea de ABD extremitatea distală a humerusului coboară în plan frontal, iar cea
proximală urcă până când marea tuberozitate se lovește de buretelul glenoidian. Mișcarea
de ADD se realizează în sens invers față de cea de ABD . În mișcarea de RI (mediană)
capul humeral se deplasează dinainte înapoi pe cavitatea glenoidă, iar în mișcarea de RE
(laterală) capul humeral se deplasează dinapoi înainte pe cavitatea glenoidă; astfel
mișcările de rotație se efectuează în jurul unui ax longitudinal c are trece prin capul
humeral . Mișcarea de c ircumducție este o acțiune complexă, care reprezintă însumarea
mișcărilor de mai sus → extremitatea distală a humerusului conturează un cerc mare , în
timp în care capul humeral realizează un cerc mic. Astfel amplitudinile de mișcare
fiziologice și mușchii care acționează asupra articu lației umărului sunt: F între 0 -180⁰

11
(marele pecto ral, coracobrahialul, fasciculul clavicular al deltoidului ), E între 0 și 50 -60⁰
(fascicule spinale, marele dorsal), ABD între 0 -180⁰ (deltoidul, supraspinosul, capul lung al
bicepsului brahial), ADD 0⁰, RI între 0 și 70 -90⁰ (supraspinos, rotundul mare,
subscapularul), RE între 0-90⁰ (subspinos, micul rotund) . În cazul ABD orizontale
(deltoidul posterior, cu ajutorul subspinosului și micului rotund) , humerusul se deplasează
într-un plan orizontal de la poziția de 90⁰ în F a umărului pâ nă în poziția de 90⁰ de ABD
laterală, cu amplitudinea de mișcare între 0-90⁰. Mișcarea de ADD orizontală (marele
pectoral și deltoidul anterior) se realizează în sens opus faț ă de mișcarea precedentă ,
încrucișând trunchiul, cu o amplitudine de mișcare între 0-45⁰ (1, 18).
1.4.2 . ARTICULAȚIA COTULUI
Articulația HCR este o trohleartroză , o articulație în balamă, adică una din tre
suprafețele articulare prezintă o trohlee, iar suprafața articulară core spondentă o scobitură,
permițând doar mișcări de F și E. Mișcarea de F se realizează în plan sagital (brahialul
anterior, bicepsul brahial și lungul supinator) → se apropie antebrațul de braț , cu o
amplitudine de mișcare între 0-150⁰. Mișcarea de E se rea lizează prin îndepărtarea
antebrațului de braț (tricepsul brahial, ajutat de m. anconeu), cu o amplitudine de 150-0⁰,
este exact opusul F . Când se evaluează articulația cotului se evaluează și acțiunea de
prono -supinație, chiar dacă acțiunea nu se realizea ză în această articulație. Acțiunea de
PRON se realizează pornind din poziție intermediară, prin rotația antebrațului medial , în
jurul unui ax longitudinal, iar cea de SUP se realizează în sens opus, antebrațul se rotează
lateral. Amplitudinea de mișca re supinatoare este între 0-90⁰ (bicepsul brahial, scurtul și
lungul supinator ), iar cea de pronație se află între 0-80⁰ (de rotundul pronator și pătratul
pronator ) (1, 19).
1.4.3 . ARTICULAȚIA PUMNULUI ȘI A MÂINII
Articulația RC este o diartroză de tip condil ian, permite mișcări de F 0-80⁰ (marele
palmar, cubitalul anterior, ajutat de micul palmar ), E 0-70⁰ (primul și al doilea radial,
cubitalul posterior) , înclinație radială 0 -20⁰, înclinație ulnară 0-30⁰ și ușoară circumducție .
Articulația MCF perm ite mișcăr i de F 0-90⁰ (lumbricali, interosoși palmari, interosoși
dorsali, interosoși palmari, scurtul flexor al auricularului, flexorul comun superficial al
degetelor și flexorul comun profund al degetelor), E 0-20⁰ (extensorul comun al degetelor,
extensorul propr iu al indexului și extensorul propriu al auricularului), ABD 0-20⁰
(interosoșii dorsali, abductorul auricularului ), ADD 20-0⁰ (interosoșii palmari) ,
circumducție. Articulația IFD și IFP permite mișcările de F și E (19, 20 ).

12
2. FRACTURI – GENERALITĂȚI
2.1. DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE
Fractura este o discontinuitate, întrerupere la nivelul osului în urma unui
traumatism de energie variabilă. Descrierea fracturilor se face în funcție de regiunea
anatomică (articulare sau extraarticulare), aspectul fracturii (simplă sau cominutivă , cu
deplasare sau fără ), tegument (închisă sau deschisă), gradul de întrerupere (incompletă sau
completă), geometria traiectului (transversal, oblic scurt/lung, spiroid), structura osului
(fractură pe os sănătos sau patologic) , mecanism ul de p roducere (direct sau indirect),
statusul fracturii (angrenată, dezangrenată) (21).
2.2. ETIOPATOGENIA FRACTU RILOR
Fracturile sunt în număr mare și variate, diferă de energia traumatismului asupra
osului, de fondul patologic al osului. Mecanismul de producere definește aspectul acesteia
(ex. mecanism de torsiune rezultă traiect spiroid). Mecanismele directe necesită o forță
mare, din această cauză de cele mai multe ori rezultă fracturi deschise cu leziunea părților
moi, având focarul de fra ctură în co ntact cu exteriorul. Mecanismele ind irecte pot fi de
torsiune, smul gere, compresiune, încovoiere (21).
2.3. SIMPTOMATOLOGIE
Semnele generale influențează starea generală a paci entului, deobicei sunt mai
intense în polifracturi și fracturi deschise: agitație, paloare, șoc traumatic, șoc hemoragic
și anxietate . Semnele locale sunt subiective, precum durerea și impotența fun cțională , sau
obiective, precum poziția vicioasă, echimoza, tumefacția, durerea în punct fix, mobilitatea
anormală, discontinuitatea osoa să, netransmiterea mișcării, crepitațiile . Semnele
obiective de fractură sunt constatate prin inspecție, palpare, percuție și ascultație (22, 23) .
2.4. DIAGNOSTICUL FRACTUR ILOR
Diagnosticul de fractură se stabilește după examenul clinic , unde se constat ă
prezența unei posibile fracturi, și cel paraclinic al indvidulu i. La examinarea pacientului se
observă semne de probabilitate, precum durerea în punct fix, deformarea locală, echimoza
și atitudinea vicioasă ; și semne de certitudine ca și mobilitatea anor mală, întreruperea

13
continuității osoase, netransmiterea mișcării (Clasificarea Rădulescu). Radiografia este
examenul paraclinic de elecție în caz ul unei fracturi. Pentru a putea da diagnosticul de
fractură imaginea se realizează în cel puțin două incidențe , deoarece radiografia realizează
imaginea bidimensională a unui obiect tridimensional. În cazul presupunerii unor
complicații se utilizează CT-ul și RMN -ul (21).

14
3. COMPLICAȚIILE FRACTURILOR
Fractura corect tratată consolidează, se produce un calus dur. Procesele de vindecare
în focarul de fractură evoluează în funcție de factorii de ordin l ocal și general. Factorii
general i reprezintă: vârsta, starea generală a pacientului, dereglările metabolice, starea
sistemului endocrin, dereglările de nutriție . Factorii local i: gradul de traumatizare al
osului, gradul dereglării sistemului neurovascular al focarului de fractură, aspectul
fracturii, sediul fracturii, prezența diferitelor maladii. Un pacient subnutrit, cu diabet
zaharat și fumător va calusa mai g reu și/sau greșit, deoarece malnutriția reduce activitatea
celulelor osteocondrale, fumatul, mai exact nicotina, inhibă acțiunea osteoblastelor,
produce vaosoconstricție, scade aportul de sânge în focarul de fractură , iar diabetul zaharat
stimulează defect ele colagenice; toate acestea scad formarea cal usului. Complicațiile
fracturile sunt generale sau locale, apărând imediat sau tardiv (21, 24 ).
 Complicații imediate generale : embolia grăsoasă, bronhopneumonia, coagularea
intravascularaă diseminată, exacerb area afecțiunilor preexistente precum afecțiunile
pulmonare, diabetul zaharat, insuficiența coronariană;
 Complicații imediate locale : hidartroza, hemartroza, fractura -luxație (ex.
Monteggia -Stanciulescu, Galeazzi), lezarea unui trucnhi nervos din vecinetat ea
focarului de fractură, leziuni vasculare (în cazuri grave apare ischemia acută),
sindromul de compartiment în urma unei presiuni≥40 mmHg într -un spațiu fascial,
sindromul Volkman;
 Complicații tardive generale : osteoporoză;
 Complicații tardive locale : calus vicios (în urma unei reduceri imperfecte osul se
consolidează greșit, limitând mobilitatea sau chiar punând presiune pe un nerv sau
trunchi vascular) , pseudoartroza ( nonconsolidarea fracturii în perioada de timp
medie în care ar fi trebuit să se caluse ze), redoarea articulară (în urma unei
imobilizări prelungite , mobilitatea articulară este limitată) , necroza aseptică (lipsit
de germeni patogeni, „moare” țesutul osos în urma întreruperi vasculare) , artroza
posttraumatică (în urma unui calus vicios ± dezaxare → se degenerează cartilajul
osos) , sindromul algoneurodistrofic (este o durere care depășește focarul de
fractură, asociată de tulburări vaso -motorii și sudorale → sudorație abudentă,
uscăciune, cianoză, edem, tulburări distrofice; în majoritatea ca zurilor pe Rx este
prezentă osteoporoza pătată) (23, 25 ).

15
4. PRINCIPII DE TRATAMENT AL COMPLICAȚIILOR
FRACTURILOR MEMBRULU I SUPERIOR
Orice plan de recuperare se construiește pe niște principii; se des fășoară luând în
considerare factori externi și inter ni. Pentru un rezultat pozitiv al tratamentului de
recuperare trebuie să respectăm niște principii pentru a obține obiectivele stabilitie la
începutul tratamentului. Obiectivele sunt diferite în funcție de patologie, faza evolutivă a
acesteia și starea pac ientului. Totuși în tratamentul de recuperare al tuturor complicațiilor
fracturilor MS, obiec tivul principal, scopul desfășurării tratamentului este recâștigarea
funcționalității MS pentru o bună desfășurare a activiăților cotidiene, cu independența
maximă pe care o putem obține, pentru un trai de viață acceptabil. Intenția principală este
de a reintegra pacientul atât social, cât și profesional.
Tratamentul de recuperare, pe lângă tratamentul medicamentos, se realizează prin
diferite metode de electrotera pie, masaj, kinetoterapie, atingând dierite obiective:
 Ameliorarea durerii, scăderea contracturilor musculare , pentru a crește
activitatea musculară și articulară:
 Electroterapie : TENS, CIF, laserterapie ;
 Hidrotermoterapie : împachetări calde ;
 Masaj relaxa nt, decontracturant, antalgic ;
 În pauzele dintre ședințe posturări în poziții antalgice, dar funcționale,
pentru a evita deviațiile ulterioare ;
 Ameliorarea edemului :
 Electroterapie : galvanoionizare cu salicilat de sodium ;
 Posturare antideclivă în repausele dintre ședințe și la domiciliu;
 Creșterea mobilității articulare :
 Kinetoterapie : mobilizări activo -pasive, active și pasive ;
 Hidrokinetoterapie ;
 Creșterea forței și rezistenței musculare :
 Electroterapie : electrostimularea musculaturii normoinervate cu imp uls de
tip dreptunghiular ;
 Kinetoterapie : contracție izometrică, contracție concentrică și excentrică ;
 Reeducare funcționalității MS prin terapie ocupațională : reeducarea prizelor
fine și grosiere, reeducare sensibilității dureroase, tactile și termice (î n caz de
leziuni de nerv) (26, 27).

16
Atenție :
1. planul de tratament se adaptează în funcție de vârstă și starea pacientului ;
2. în cazul sechelelor apărute po st tratament chirurgical, nu se efectuează
electroterapie pe materialul de osteosinteză; totuși se poat e folosi distal de
materialul de osteosinteză (ex. în dureri care iradiază dinspre focarul de
fractură) ;
3. o ședință lungă de kinetoterapie, cu multe exerciții nu înseamnă că este
neapărat una productivă → nu se suprasolicită pacientul → toate exercițiile
se fac până înainte de pragul de durere (totuși atenție la pacienții care
exagerează) (26).

17

PARTEA SPECIALĂ

18
1. MATERIA LE ȘI METOD OLOGIA DE CERCETARE
2.1. INFORMAȚII GENE RALE DESPRE STUDIU
Studiul a fost conceput în perioada decembrie 2018 – mai 2019, în cadrul clinicii de
ortopedie I și II a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara , Clinica
Medicală Dr. Cioată și pe secția de ortopedie – traumatologie a Spitalului Clinic Județean
de Urgență Arad.
Lucra rea a fost realizată în urma evaluării clinico -funcțională a 6 pacienți cu vârsta
cuprinsă între 20-69 ani, cu o medie de vârstă de 40,16 de ani; 3 pacienți de sexul masculin
și 3 de sexul feminin.
Criterii de includere:
o prezența unei complicații imediate sau tardive locale a membrului superior în urma
unei fracturi, tratată conservator sau chirugical;
o pacientul să nu prezinte alte comorbidită ți sau obiceiuri care să stagneze evoluția
procesului de recuperare, precum osteoporoză, DZ, malnutriție, consumul d e
nicotină;
o pacientul să nu prezinte tulburări psihice care ar putea perturba buna desfășurare a
ședințelor de recuperare, astfel prelungind durata tratamentului de recuperare.
S-au luat în consid erare 3 sechele post -fractură: algo neurodistrofia , calusul vicios și
redoare a articulară. Fiecare patologie fiind asociată cu câte doi pacienți. Princi piul
studiul ui se bazează pe evaluarea clinico -funcțională a doi pacienți cu aceeași complicație,
în aceeași zonă la nivelul membrului superior, unul din tre ei începând tratamentul de
recuperare imediat după primele semne de complicație post -fractură, iar celălalt mai tardiv.
Pacienții cu aceeași sechelă au fost ținuți sub observație aceeași perioadă de timp . Pe
parcursul și î n urma tratamentului de recupe rare subiecții au fost evaluați periodic prin
examen clinic, scala VAS/scala numerică a durerii și chestionarul quick -DASH.
2.2. METODE DE EVALUARE
2.2.1. EXAMEN CLINIC
Examenul clinic este o metodă de evaluare inevitabilă pentru conturarea unui
diagnost ic cât mai complet. Evaluare este alcătuită din două părți, cea anamnestică (aflăm
numele, vârsta, profesia, antecedentele personale, istoricul sechelei postraumatice ) și
explorarea semiologică (inspecție, palpare , măsurători ).

19
Fig. 6 Scala VAS
Fig. 7 Scala numerică a durerii
În urma inspecției s -a obse rvat atitudinea/poziția segmentului, deformarea articulară și
aspectul tegumentului. Prin palpare s -au evaluat diversele modificări de consitență,
punctele dureroase, temperatura tegumentului, continuitate osoasă și mobilitate articulară .
În urma măsurător ilor s -a stabilit lungimea membrului, circumferința segmentului și al
articulației, bilanțul articular (prin goniometrie) și bilanțul muscular (prin testarea forței
musculare în 5+1 trepte, gradate de la 0 -5).
2.2.2. SCALA VAS
Scala Visual Analogue Scal e este o metodă subiectivă de e valuare a durerii;
formată dintr -o linie orizontală cu punctul de plecare de la 0, aceasta însemnând durerea
inexistentă, și sfârșitul liniei fiind 10, durerea inimaginabilă. Pacientul plasează degetul pe
linie în funcție de cât de intensă este durerea resimțită în momentul evaluării (28).
2.2.3. SCALA NUMERICĂ A DURERII
Scala numerică este o metodă de evaluare a durerii asemănătoare cu scala VAS
(descrisă la punctul anterior) , cu diferența în metoda de executare a evaluări i. Pacientul
cuantifică oral pe o scară de l a 0-10 durerea pe care o simte. Indicat pentru pacienții cu
tulburări vizuale (28).
2.2.4. CHESTIONARUL QUI CK-DASH
Chestionarul DASH este un set de întrebări privitoare la simptomatologia și
capacitatea membrului superior de a efectua diverse activități cotidiene . Varianta scurtă a
chestionarului conține 8 întrebări privind funcționalitatea membrului superior și ultimele 3
simptomatologia (durere, parestezii). Pacientul completează chesstionarul ținând cont de
starea sa din ultima săptămnână (29).
Scorul DASH:
 Formula DASH : , n este egal cu numărul de
răspunsuri completate
 Scorul este de la 0 -100 punctaj mare → disfuncționalitate mare
punctaj mic → funcționalitate bună

20

Fig. 8 Chestionarul quick -DASH (30 )

21
2. PLANUL TERAPEUTIC – PREZEN TAREA LOT ULUI DE
PACIENȚI
Nume și
prenume Vârstă Sex Mediu de
proveniență Fractură DIAGNOSTIC DE
SECHELĂ
A.M. 39 M Urban 1/3 distală
humerus –
tratată
chirurgical Redoare articulară – cot
stâng
C.M. 69 M Urban 1/3 distală
radius – tratată
conservator Algoneurodis trofie –
mână stângă
H.D.D. 20 F Urban col chirurgical
humerus –
tratată
conservator Pseudoartroză – col
chirurgical humerus stâng
P.M. 60 M Rural 1/3 distală
radius (Smith)
– tratată
conservator Algoneurodistrofie –
mână dreaptă
R.A. 21 F Urban olecran –
tratată
chirurgical Redoare articulară – cot
stâng
Z.E.A. 32 F Rural 1/3 proximală
humerus –
tratată
conservator Pseudoartroză – 1/3
proximală humerus stâng

OBIECTIVELE PRINCIPALE A TRATAMENTULUI DE RECUPERARE :
 Scăderea durerii
 Creșterea mobilității articulare
 Creșterea și reechilibrarea tonusului muscular, creșterea rezistenței tonusului
muscular
 Reeducarea funcționalității membrului superior
2.1. PACIENȚII CU ALGO NEURODISTROFIE
2.1.1. CAZUL 1 – C.M.
 Diagnostic: algoneurodistrofie – mână stângă , articulația RCC
 Vârstă , sex: 69, M Tabel 1. Prezentarea lotului de pacienți

22
 Profesia actuală în mo mentul producerii sechelei /statut : pensionar
 Istoricul sechelei posttraumatice : boala a debutat în urma unei imobilizări
prelungite a MS în aparat g hipsat circular cuprinzând antebrațul și mâna , cu
degetele II -III și police libere
 Antecedente: fractură 1/3 distală ulnă stângă , în urma unei căzături de la înălțime
2.1.2. CAZUL 2 – P.M.
 Diagnostic: algoneurodistrofie – mână dreaptă, articulația RCC
 Vârstă , sex: 60, M
 Profesia actuală în momentul produce rii sechelei /statut : tâmplar
 Istoricul sechelei posttraumatice: boala a debutat în urma unei imobilzări prelungite
a MS în aparat g hipsat circular, cuprinzând antebrațul și mâna, cu degetele liber
 Antecedente: fractură Smith 1/3 distală radius drept , în urma unei căzături cu
articulația pumnului în flexie palmară
2.1.3. EVALUAREA PACIEN ȚILOR LA ÎNCEPUTUL T RATAMENTULUI DE
RECUPERARE
C.M. P.M.
Poziția/Atitudinea
segmentului lezat  Mâna afectată este menținută
de cea sănatoasă
 Articulația RCC în poziție
neutră
 Degetele ușor flectate  Mâna afectată
 Degete în flexie
Deformări
locale/aticulare  Tumefiere local ă → mână
moale, „pufoasă”  Tumefiere extinsă → mână,
antebraț
Modificări de
temperatură și aspect
al tegumentului și
țesutului subcutanat  hipertermie
 Tegume nt roșu
 hiperhidroză  hiotermie
 Tegument palid
 hipohidroză
Durere  Intensă
 Caracter de arsură
 Acentuată în poziție declică și
la atingere
 Depășește focarul de fractură  Durere persistentă de intensitate
foarte mare , difuză
 Iradiază dinspre focarul de
fractur ă spre degete și spre
articulația cotului și 1/3 distală
a humerusului
 Se accentuează în timpul
mișcării
Diverse modificări  Creșterea accentuată a
fanerelor  Unghiile cresc încet și
deformate, friabile
 Părul de pe zona afectată este
rărită
Circumferința
segmentului  Crescută față de membrul
contralateral  Crescută față de membrul
contralateral

23
Circumferința
articulară  Crescută față de membrul
contralateral  Crescută față de membrul
contralateral
Lungimea membrului  Egală cu membrul
contralateral  egală
Mobil itate articulară  Redoare articulară  Redoare articulară
Goniometrie – bilanț
articular 20⁰ F 15⁰
13⁰ E 10⁰
11⁰ Deviație ulnară 8⁰
10⁰ Deviație radială 8⁰
25⁰ SUP 12⁰
30⁰ PRON 15⁰
Testare musculară –
bilanț muscular – -3
F FRC 2+
-3 FUC 2+
-3 FRC + FUC 2+
-3
E ELRC 2+
-3 ESRC 2+
-3 EUC 2+
2+ Devia ție ulnară FUC + EUC 2+
2+ Deviație radial FRC + ERC 2+
3 SUP Scurtul supinator + bicepsul
brahial 2
3 PRON Rotundul pronator + pătratul
pronator 2
Quick -DASH 86,4 90,9
VAS 8 9
2.1.4. TRATAMENTUL DE RECUPE RARE APLICAT PACIENȚIILOR CU
ALGONEURODISTROFIE
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI DE RECUPERARE:
 Combaterea durerii
 Combaterea edemului și îmbunătățirea circulației
 Prevenirea pozițiilor vicioase
 Creșterea mobilității articulare
 Reeducare a musculaturii: creșterea tonuslui și stabilității musculare
 Reeducarea funcționalității membrului superior

Tabel 2. Datele în urma evaluării paci enților cu algoneurodistrofie (colecție personală cu acordul pacientului)

24

 ELECTROTERAPIE
o Laserterapie cu efect analgezic , 5 minute/ședință
o Galvanoionizări cu salicilat de sodium (vezi fig. 10 și 11)
o Tehnică: mâna pac ientului se așează pe masa de lucru cu fața
palmară în jos. Elecrozii se plasează antero -posterior, pe fața dorsală
(electrodul cu salicilat de sodium) și palmară a articulației RCC,
după care aceștia se fixează pe fața dorsală cu un săculeț de nisip;
o Durata: 15 minute/ședință

 KINETOTERAPIE
o Exercițiul 1 : cu MS în poziție neutră (cu marginea cubitală a mâinii) așezat
pe masa de lucru → se execută F și E pe toată amplitudinea de mișcare. Prin
această poziție pacientul execută exercițiul cu elminare a gravitației;
Fig. 9 Aplicarea laserterapiei pe membrul afectat (colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. 10 Galvanoionizare pe membrul afectat
(colecție personală cu acordul pacientului) Fig. 11 Galvanoionizare pe membrul afectat
(colecție personală cu acordul pacientului)

25
o Exercițiul 2 : se așează MS cu fața palmară pe masa de lucru → se execută
deviații ulnare și radiale, în poziție de eliminare a gravitației ;
o Exercițiul 3 : pacientul cu fața la spalier, prinde o șipcă cu mâinile la acel ași
nivele, cu ante brațul în PRON → se execută alunecări, „rulări” cu mâinile pe
șipca spalierului, astfel pacientul execută F și E în articulația RCC (vezi fig
12 și 13) ;
o Exercițiul 4 : se așează MS pe masa de lucru, cu antebrațul în PRON, și cu un
baston în mână , antebr ațul este fixat cu un săculeț cu nisip → pacientul
execută E pumnului antigravitațional → menține 5 secunde → revine ușor
prin contracția excentrică a musculaturii extensoare (vezi fig. 14 și 15);
o Exercițiul 5 : idem, dar cu antebrațul în SUP → pacientul e xecută F pumnului
antigravitațional → menține 5 secunde → revine ușor prin contracția
excentrică a musculaturii flexoare (vezi ex. 4)
o Exercițiul 6: poziția MS și tehnica de executare este idem (vezi ex. 4) , cu
excepție echipamentului, F și E articulației pumnului se realizează cu o
ganteră în mâna afectată, pacientul își fixează antebrațul cu mâna sănătoasă
→ tonifierea musculaturii extensoare a articulației RCC (vezi fig. 16 și 17);
Fig. 12 Mobilizări active ale pumnului – extensie
(colecție personală cu acordul pacientului) Fig. 13 Mobilizări active ale pumnului – flexie
(colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. 14 Mobilizări autopasive – flexie (colecție
personală cu acordul pacientului) Fig. 15 Mobilizări autopasive – extensie (colecție
personală cu acordul pacientului)
Fig. 16 Tonifiere musculară a
membrului afectat (colecție person ală
cu acordul pacientului)

26
o Exer cițiul 7 : idem dar cu antebrațul în SUP (vezi ex. 7) → tonifierea
musculaturii flexoare a articulației RCC;
o Exercițiul 8 : pacientul ține un maraca (zornâitor) cu mâna afectată → se
execută circumducții în articulația RCC, astfel realizând F, E, SUP și PRON .
(vezi fig. 18)
o Exercițiul 9 : pacientul cu coatele pe masa de lucru, flectate la 90⁰, ține un
cerc din cauciuc cu ambele mâini → pacientul încearcă să „îndoaie” cercul
→ realizează F (la „îndoirea” cercului) și E articulației pumnului, alături de
SUP și PRON antebrațului, prin așezarea MS cu cotul flectat la 90⁰, tonifică
flexorii și extensorul antebrațului. Datorită cercului din cauciuc exercițiul
este realizat contra unei rezistențe → tonifierea întregii musculaturi de la
nivelul mâinii, articulației RCC, antebrațului (vezi fig. 19 și 20);
Fig. 17 Tonifiere musculară a
membrului afectat (colecție
personală cu acordul pacientului)
Fig. 18 Mobilizări active cu MS afectat (colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. 19 Tonifiere musculară (colecție
personală cu acordul pacientului) Fig. 20 Tonifiere musculară (colecție
personală c u acordul pacientului)

27
o Exercițiul 10 : pe masa de lucru, pacientul încearcă să apese pompa cu forță
maximă, fără să se lase cu toată greutatea → menține 3 secunde → revine
ușor, pompa recăpătânduși forma inițială (vezi fig. 21 și 22) .
2.2. PACIENȚII CU CALUS VICIOS
2.2.1. CAZUL 3 – H.D.D.
 Diagno stic: calus vicios – col chirurgical humerus stâng
 Vârstă, sex: 20, F
 Profesia actuală în momentul producerii sechelei/statut: student
 Istoricul sechelei posttraumatice: sechela s -a produs în urma unei imobilizări
incorecte a MS, o seară cu ghips, care a fost schimbat cu orteză 6 săptămâni
 Antecedente: fractura colului chirurgical a humerusului stâng s -a produs în urma
unui accident rutier
2.2.2. CAZUL 4 – Z.E.A.
 Diagnostic: calus vicios – 1/3 proximală humerus stâng
 Vârstă, sex: 32, F
 Profesia actuală în momentul producerii sechelei/statut: ospătar
 Istoricul sechelei posttraumatice: sechela s -a produs în urma unei reduceri
imperfecte, imobilizat în aparat ghipsat 5 săptămâni
 Antecedente: fractura de 1/3 proximală humerus stâng s -a produs în urma unei
căzăt uri de la înălțime, căzătură din copac
2.2.3. EVALUAREA PAC IENȚILOR LA ÎNCEPUTU L TRATAMENTULUI DE
RECUPERARE
H.D.D. Z.E.A.
Poziția/ Atitudinea
segmentului lezat  MS lipit de trunchi
 MS afectat este
sustinut de membrul  MS afectat susținut de membrul
sănătos
Fig. 21 Tonifiere musculară a membrului
afectat (colecție personal ă cu acordul
pacientului) Fig. 22 Tonifiere musculară a
membrului afectat (colecție personală
cu acordul pacientului)

28
sănătos
Deformări, continuitate
osoasă, crepitații  Deformare osoasă
palpabilă în 1/3
proximală a
humerusului  Deformare osoasă palpabilă în 1/3
proximală humerală
Aspectul tegumentului și
al țesutului subcutanat  Echimoză: umăr, braț  Echimoză: umăr, braț
Temperatura
tegumentului  normală  Normală
Puncte dureroase  La nivelul umărului
 Iradiază dinspre umăr
spre cot  Braț
 Umăr
 Iradiază spre cot
Mobilitate articulară  Scăzută, limitată de
durere  Scăzută, limitată de durere
Diverse modificări  Edem: umăr, braț  Edem: braț
Circumferința articulară
și a segmentului  Mărită față de MS
contralateral
 Mărită față MS
contrlateral  Mărită față de MS contralateral
 Mărită față MS contrlateral
Lungimea membrului  Mai scurt decât
membrul contralateral  Mai scurt decât membrul
contralateral
Goniometrie – bilanț
articular 20⁰ F 10⁰
15⁰ E 13⁰
15⁰ ABD 10⁰
0⁰ ADD 0⁰
8⁰ ABD orizontală 5⁰
10⁰ ADD orizontală 5⁰
15⁰ RI 10⁰
18⁰ RE 10⁰
Testare musculară –
bilanț muscular 2+ F Deltoidul anterior + coracobrahialul
+ biceps br ahial (capul lung) 2
2+ E Deltoidul posterior + marele dorsal +
rotundul mare 2
-3 ABD Deltoidul mijlociu + supraspinos -2
-3 ADD Pectoralul mare + rotundul mare +
marele dorsal + subspinosul +
subscapularul -2
-3 ABD
orizontală Deltoidul posteri or + subspinosul -2
-3 ADD
orizontală Pectorualul mare + deltoidul anterior -2
-3 RI Rotundul mare + pectoralul mare +
marele dorsal -3

29
-3 RE Supraspinosul + subspinosul +
rotundul mic -3
Quick -DASH 84,1 88,6
VAS 8 7
2.2.4.TRATAMENTUL DE RE CUPERA RE APLICAT PA CIENȚIILOR CU CALUS
VICIOS
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI DE RECUPERARE:
 Combaterea durerii
 Combaterea edemului și îmbunătățirea circulației
 Prevenirea pozițiilor vicioase
 Creșterea mobilității articulare
 Reeducarea musculaturii: creșterea tonuslui și stabilității musculare
 Reeducarea funcționalității membrului superior
 ELECTROTERAPIE
o TENS (neurostimulare t ranscutanată), electrozii plasați longitudinal pe braț.
Procedura are o durată de 10 minute/ședință → efect antalgic
 KINETOTERAPIE
o Exercițiul 1: pacientul în ortostatism, cu ajutorul scripe ților realizează auto –
pasiv F și E în articulația SH (vezi fig. 23 și 24)
o Exercițiul 2 : în ortostatism, cu ajutorul unui baston se realizează autopasiv
ABD și ADD umărului cu F în articulația SH, după care se execută ABD și
ADD, dar asociată cu E articulației SH. La sfârșitul fiecărei amplitudini se
Fig. 23 Mobilizări auto -pasive a
articulației SH (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 24 Mobilizări auto -pasive a articulației
SH (colecție personală cu acordul
pacientului) Tabel 3. Datele în urma evaluării pacienților cu calus vicios (colecție personală cu acordul pacientului)

30
menține poziția 3 secunde, după care se revine la poziția inițială (vezi fig.
25)
o Exercișiul 3: în ortostatism, cu umărul în E, se realizează F și E cotului ,
asociată cu ABD umărului a cărui cot este în în E, cu ajutorul unui baston
(vezi fig. 26 )
o Exercițiul 4: pacientul șezând, prinde o minge de fotbal cu ambele mâini →
ridică MS în F la 90⁰ → încearcă să aducă mingea la piept → realizează
ABD orizontală → menț ine, după care revine în poziția inițială →
realizează ADD orizontală
o Exercițiul 5 : în ortostatism, cu o ganteră în mână afectată realizează F → E
umărului → tonifiere musculaturii extensoare și flexoare a articulației SH
o Exercițiul 6 : în ortostatism, cu o ganteră în mâna afectată realizează ABD
→ ADD umărului → tonifierea musculaturii abductoare și adductoare a
articulației SH (vezi fig. 27 )
Fig. 25 Mobiizarea auto -pasivă a
MS (colecție personală cu acordul
pacientului)
Fig. 2 6 Mobilizări a MS (colecție personală
cu acordul pacientului)
Fig. 2 7 Tonifiere musculară a membrului
afectat (colecție personală cu acordul
pacientului)

31
o Exercițiul 7: în ortostatism cu o ganteră în mâna afectată, pacientul
realizează circumducția, pendulări (exerciți u tip Codman)
o Exercițiul 8 : în DV , pacientul ține cu ambele mâini mingea Bobath → E și
F articulației SH , cu coatele în extensie (vezi fig 26 -28)
2.3. PACIENȚII CU RED OARE ARTICULARĂ
2.3.1. CAZUL 5 – R.A.
 Diagnostic: redoare articulară – cot stâng
 Vârstă, sex: 21, F
 Profesia actuală în momentul producerii sechelei/statut: student
 Istoricul sechelei posttraumatice: sechela s -a produs în urma perioadei de
imobiliz are post intervenția chirurgicală
 Antecedente: fractură de olecran s -a produs în urma unei căzături pe gheață cu
cotul în flexie
2.3.2. CAZUL 6 – A.M.
 Diagnostic: redoare articulară – cot stâng
 Vârstă, sex: 39, M
 Profesia actuală în momentul producerii sechelei/statut: pompier
Fig. 2 6 Mobilizar ea și onifiere musculară a MS
(colecție personală cu acordul pacientului) Fig. 2 7 Mobilizarea și t onifiere musculară a MS
(colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. 2 8 Mobilizarea și tonifiere musculară a MS (colecție personală cu acordul pacientului)

32
 Istoricul sechelei posttraumatice: sechela s -a produs în urma unei im obilizări
prelungite
 Antecdente: 1/3 distală de humerus s-a produs în urma unui accident la locul de
muncă
2.3.3. EVALUAREA PACIE NȚILOR LA ÎNCEPUTUL TRATAMENTULUI DE
RECUPERARE
R.A. A.M.
Poziția/Atitudinea
segmentului lezat  Cotul în flexum  Cot în flex um
Puncte dureroase  Durere ușoară care trece în
repaus  Dureri în repaus, cu iradiere
pe antebraț și braț
Mobilitate articulară  flexia și extensia limitată  Flexie și extensie limitată
Circumferința articulară
și a segmentului  Scăzută față de membrul
contralateral (hipotonie
musculară)  Scăzută față de membrul
contralateral
Lungimea membrului  Egală cu MS contralateral  Egală cu MS contralateral
Goniometrie – bilanț
articular 95⁰ Flexie 100⁰
100⁰ Extensie 130⁰
40⁰ Supinație 65⁰
50⁰ Pronația 68⁰
Testare musculară –
bilanț muscular -3
Flexie Bicepsul brahial -3
-3 Brahialul -3
-3 Brahioradialul -3
-3 Extensie Tricepsul brahial -3
-3 Supinație Scurtul supinator + bicepsul
brahial -3
-3 Pronație Rotundul pronator + pătratul
pronator -3
Quic k-DASH 77,3 86.4
VAS 5 5
2.3.4.TRATAMENTUL DE R ECUPERARE APLICAT PA CIENȚIILOR CU
ALGONEURODISTROFIE
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI DE RECUPERARE:
 Scădere a durerii
 Cresșterea/Reeducarea mobilitatii
 Reeducarea forței și rezistenței musculare
 Reeducarea function ală a membrului superior Tabel 4. Datele în urma evaluării pacienților cu redoare articulară (colecție personală cu acordul pacientului)

33
 ELECTROTERAPIE
o TENS (neurostimulare transcutanată) cu efect analgezic, cu o durată de
10 minute/ședință:
→ tratamentul fiind unul chirurgical, electrozii nu se plasează pe
materialul de osteosinteză. În cazul pacientului A.M. au fo st prezente
dureri pe antebraț și braț → electrozii au fost plasați longitudinal, pe
jumătatea proximală a brațului, alternativ pe antebraț, pe jumătatea
distală a acestuia . Tratamentul se execută alternativ (se plasează în
funție de care segment doare mai tare în ziua respectivă), înaintea
fiecărei ședințe de kinetoterapie, până pacientul numai prezintă dureri în
repaus . Se poate executa procedura și după ședința de kinetoterapie dacă
sunt prezente dureri care nu trec la repaus sau cu antalgice.
 MASAJ antalgic, decontracturant, relaxant MS
 KINETOTERAPIE
o Exercițiul 1 : în DD, pacientul reaizează activ F și E cotului, pacientul își
stailizează singur umărul (vezi fig. 29 și 30)
o Exercițiul 2 : în DD, pacientul ține o minge Bobath cu ambele mâini → cu
articulația cotului în E, realizează activ F și E în articulația SH (vezi fig. 31
și 32 )
Fig. 29 Flexia activă a cotului
(colecție personală cu acordul pacientului) Fig. 30 Extensia activă a cotului
(colecție personală cu acordul pa cientului)
Fig. 31 Mobilizarea activă articulație SH
(colecție personală cu acordul p acientului) Fig. 32 Mobilizarea activă a articulației SH
(colecție personală cu acordul pacientului)

34
o Exercițiul 3 : șezând, cu o minge de fotbal în ambele mâini → realizează
activ PRON și SUP antebrațului (vezi fig. 33 și 34)
o Exercițiul 4 : în ortostatism cu un b aston în ambele mâini, pacientul
realizează F 90⁰ a umărului (vezi fig. 35) → menține 3 secunde → F 180⁰ a
umărului (vezi fig. 36) → menține 3 secunde → F cotului până înainte de
punctul dureros (vezi fig. 37) → menține 3 secunde, după care revine la
poziț ia de start, MS atârnate pe lângă corp. Pașii de executare sunt aceeași
doar că în ordine inversă

Fig. 33 Mobilizarea activă de PRON și SUP
a antebrațului (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 34 Mobilizarea activă de PRON și SUP
a antebrațului (colecție personală cu
acordul pacientului)
Fig. 35 Flexia activă la 90⁰ a articulației SH
(colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. 37 Flexia activă a articulație i SH și a
cotului (colecție personală cu acordul
pacientului) Fig. 36 Flexia activă la 180⁰ a
articulației SH
(colecție personală cu acordul
pacientului)

35

o Exercițiul 5 : în ortostatism, pacientul se așează în fața unui baston
verticalizat, distanța dintre trunchiul pacientului și bastonul trebuie să fie ¾
din lungimea brațului pacientului → cu mâinile pe baston, se pășe ște în sus,
după care se revine (vezi fig 38) → realizează mobilizări active de F – E și
ADD – ABD articulației
SH, E și F articulației
cotului, F articulațiilor
mâinii, deviația ulnară și
cubital ă a articulației RCC

o Exercițiul 6 : în șezând, cu ajutorul rotiței, pe o suprafață de lucru la nivelul
pieptului, realizează E cotului + ADD orizontală a articulației umărului
(vezi fig 39) → menține 3 secunde → revine prin F cotului + ABD
orizontală a articulației umărului (vezi fig 40) → menține 3 secunde
o Exercițiul 7 : se așează MS pe masa de lucru, cu antebrațul în SUP, cu o
ganteră în mâna MS afectat, antebrațul și/sau brațul este fixat cu un săculeț
cu nisip sau decătre pacient → pacientul execut ă F pumnului
antigravitațional (vezi fig. 41) , astfel se tonifică flexorii palmari ai
antebrațului → menține 5 secunde → revine ușor prin contracția excentrică
a musculaturii flexoare (vezi fig. 42) Fig. 38 Mobilizarea MS prin „pășirea” pe baston
(colecție personală cu acordul pacientului)
Fig. Mobilizarea MS cu rotița (colecție
personală cu acordul pacientului) Fig. 40 Mobilizarea MS cu rotița (colecție
personală cu acordul pacientului)

36

o Exercițiul 8 : idem ex. 7, dar cu antebrațul în PR ON → pacientul execută E
pumnului antigravitațional (vezi fig. 43) → menține 5 secunde → revine
ușor prin contracția excentrică a musculaturii extensoare (vezi fig. 44)
o Exercițiul 9 : în ortostatism, cu o ganteră în mâna MS afectat, execută F
articulați ei cotului, cu antebrațul în SUP (vezi fig. 45) → revine prin
contracția excentrică a musculaturii flexoare a cotului (vezi fig. 46) → se
tonifică m. biceps brahial

Fig. 41 Flexia articulației RCC
antigravitațional (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 42 Contracția excentrică a musculaturii
flexoare (colecție pers onală cu acordul
pacientului)
Fig. 43 Exten sia articulației RCC
antigravitațional (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 44 Contracția excentrică a musculaturii
extensoare (colecție personală cu acordul
pacientului)
Fig. 45 Contracția concentric ă a
musculaturii flexoare (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 4 6 Contracția excentrică a musculaturii
flexoare (colecție personală cu acordul
pacientului)

37
o Exercițiul 10: în ortostatism, în fața spalierului, cu mâinile pe spalier →
pacientul r ealizează „flotări” din ortostatism → astfel se produce F forțată a
cotului decătre pacient; dacă pacientul simte durere se încheie exercițiul.
Observație: brațul se deplasează în ABD și ADD orizontală, nu în F și E
(vezi fig. 47 și 48)
o Exercițiul 11 : în ortostatism, în fața spalierului la o distanță egală cu
lungimea brațului și a antebrațuli pacientului, c u picioarele ușor îndepărtate,
dar cu plantele pe sol, prinde cu ambele mâini o șipcă a spalierului având
articulație SH în F 90⁰ → pacientul realize ază genuflexiuni (vezi fig. 49) →
pe lângă efectul evident al acestui exercițiu, cel de tonifiere a musculaturii
MI, se facilitează și E forțată a articulației cotului. Atenție al pragul de
durere, în momentul în care se simte un mic discomfort, se oprește
executarea exercițiului

Fig. 47 Poziția de start (colecție personală cu
acordul pacientului) Fig. 48 Flotări verticalizate la spalier (colecție
personală cu acordul pacientului)
Fig. 49 Genuflexiuni la spalier
(colecție personală cu acordul
pacientului)

38
3. REZULTATE

39
4. CONCLUZII

40

1. Prundeanu H, Șargan I, Epure V, et al. : Aparatul locomotor. E ditura Artpress, Timișoara
2010
2. Selegean M. : Osteologie și miologie. Editura Waldpress, Timișoara 2017
3. Prókai A. : Anat ómia I – Oktatási segédanyag, 2018
4. Bolintineanu S, Vaida M, Motoc A, et al. : Osteologie și artrologie. Editura Eurostampa,
Timișoara 2010
5. Papilian V. : Anatomia omului. Aparatul loc omotor, Vol.I (ediția a XII -a). Editura All,
București, 2010
6. https://sistemul -osos.weebly.com/oasele -membrelor.html
7. Drake R. L , A. Wayne Vogl, Adam W.M. Mitchell : Gray’s Anatomy for students (third
edition ). Editura Churchill Livin gstone Elsevier , 2015
8. Richard L.Drake , A. Wayne Vogl, Adam W.M. Mitchell: Gray’s Basic Anatomy . Editura
Churchill Livingstone Elsevier , 2012
9. https://www.slideshare.net/drosi/ musculatura -membrului -superior
10. Bolintineanu S, Vaida M, Petre I, et al. : Anatomia trunchiului și a membrelor. Editura
Eurostampa, Timișoara 2015
11. Săvoiu G, Șerban C, Borza C, et al. : Anatomia, fiziologia și fiziopatologia sistemelor.
Editura Eurobit, Timiș oara 2014
12. Bolintineanu S, Vaida M, Motoc A, et al. : Miologia, artrologia, angiologia și neurologia
membrelor. Editura Eurostampa, Timișoara 2010
13. https://sistemullocomotor.weebly.c om/mu537chii -membrelor.html
14. https://teachmeanatomy.info/upper -limb/muscles/upper -arm/
15. Singh I. : Textbook of Anatomy (fifth edition ), vol I. Jaypee Brothers Medical Publishers
(P) L td, India 2011
16. https://www.slideshare.net/cezar1962/evaluarea -echodoppler -a-arterelor -membrului –
superior
17. http://www.anato.info/fiches/Upperlimb_vessels.pdf
18. Nenciu G. : Biome canică/Curs în tehnologie IFR. E ditura Fundației România de Mâine,
București 2012
19. Prundeanu H.: Compediu de biomecanică, Editura Artpress, 2009
20. Gogulescu A.: Kinesiolo gie funcțională. Editura Eurobit, Timișoara 2011
21. https://www.scribd.com/doc/32584138/1 -FRACTURI -GENERALITATI
22. Gornea F, Marin I, Țapu P, et al. : Ortopedie și traumatologie. Centrul Editorial -Poligrafic
Medicina, Chișinău 2010
23. https://cartierul.files.wordpress.com/2012/01/cursgeneralitatiortopedie.pdf
24. Niculescu M, Moldoveanu M. : Ortopedie și t raumatologie pentru asistenți medicali.
Editura ALL, București 2014
25. M. Raaf, R. Fontaine, M. -E. Faymonville. COMMENT JE TRAITE…le syndrome
douloureux régional complexe (SDRC), Rev Med Liege, 2016
26. Nemeș D, Onofrei R: Fizioterapia în afecțiunile musculo -scheletale, Editura Lito U.M.F.T,
2010
27. Nemeș D: Hidrotermoterapie, Curs format electronic
28. Roșu S. T, Duma O, Goția S. Revista română de pediatrie – vol. LXI, nr. 3, pag. 256.
Editura Medicala Amaltea, Bucuresti 2012
29. http://www.dash.iwh.on.ca/about -quickdash
30. http://www.dash.iwh.on.ca/sites/dash/public/translations/DASH_Romanian.pdf

BIBLIOGRAFI E