Licenta Anghel 1 [302933]

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS”

FACULTATEA DE STIITE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator stiintific

Lect.. univ. drd. [anonimizat]: [anonimizat] ,,OVIDIUS”

FACULTATEA DE STIITE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI IN JUDETUL IALOMITA

Coordonator stiintific

Lect. univ. drd. [anonimizat]: [anonimizat], Judetul Ialomita

Capitolul III Cadrul natural al Judetului Ialomita

1. Situatia geografica si suprafata judetului Ialomita

2. Relieful si geologia…………………………………….

3. Vegetatia …………………………………..

4. Fauna ……………………………………………

5. Solurile – Bogatiile naturale ale subsolului………………………………

6. Reteaua Hidrografica …………………

7. Clima………………………………………..………

Capitolul IV. Resurselor turistice naturale si antropice ale județului Ialomita

1. Descrierea potențialului turistic

1. 1. Resursele turistice naturale………………………………

1. 2 Resursele turistice antropice …………………

1. Monumente si cladiri istorice ……………………………….

2. Edificii de cult (Biserici si sinagogi) ……………………………

3. Fortificatii si locuri de popas (Bastioane, Turnuri, Hanuri) ……

4. Spatii deschise pentru vizitat (Piete,Strazi, Porti) ……………

5. Muzee …………………………………………………………

6. Evenimente culturale anuale (targuri,festivaluri) ………………

2. Ariile protejate sau puse sub regim provizoriu de ocrotire speciala avifaunistica

Capitolul V. Turismul in Judetul Ialomita

1. Infrastructura turistica si auxiliara a judetului Ialomita…

1.1 Baza materiala turistica ………………………………

1.2 Transporturile rutiere si feroviare …………………….

2. Forme de turism practicate in judetul Ialomita…………..

3. Forme de turism specific in judetul Ialomita ……………

3.1 Turism balnear ………………………………………

3.2 Agroturism …………………………………..

3.3 Turism de vanatoare si pescuit ……………………………………

3.4 Turism cultural …………………………………………………………

Capitolul VI. Realizarea Strategiei de dezvoltare a județului Ialomița

Analiza SWOT a [anonimizat] a turismului in judetul Ialomita

Tipuri de turism ce pot fi abordate și dezvoltate pentru un turism durabil

Conditii de dezvoltare din punct de vedere economic a turismului

Capitolul VII. Concluzii

Capitolul VIII. Bibliografie

Capitolul I. Descrierea turismului

Turismul, a [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat] a-[anonimizat], dar și a [anonimizat]. [anonimizat] a devenit o [anonimizat] o activitate economică de multe ori profitabilă pentru cei ce o organizau. [anonimizat] o industrie, care a inceput să crească treptat după al doilea război mondial, o [anonimizat].

Dupa 1960, o [anonimizat] s-a dovedit mult mai rezistentă în fața crizelor economice, dovedind ca fiind o activitate cu o creștere continuă în ciuda crizelor ce vor aparea. In prezent, turismul este unul dintre sectoarele cele mai mari având totodată una din creșterile cele mai rapide ale buisinessului internțional.

Turismul este o activitate extrem de complexă, nu doar prin faptul că generează o circulație a unor sume uriașe de bani, dar și pentru că generează numeroase activități economice, care contribuie la luarea unor măsuri în favoarea protecției și conservării mediului, dezvoltarii durabile, pentru restaurarea și protejarea monumentelor istorice și culturale, se implică în descoperirea, conservarea și protejarea culturilor si tradițiilor autohtone. Lărgind sensul cultural, turismul contribuie la apropierea și înțelegerea între oameni și popoare cu limbi , mentalități și culturi diferite. Promoveaza în primul rând menținerea păcii, diminuarea decalajelor economice și nu în ultimul rând stimulează protecția și conservarea cadrului natural al biodiversităților, a elementelor naționale tradiționale specifice ale fiecărei țări.

Totodată, activitățile turistice contribuie la accentuarea procesului de globalizare, astfel în numeroase locații turistice pentru a oferi o motivație în plus turiștilor veniți de pretutindeni, pe lângă restaurantele cu specific național, au apărut diferse fast-food-uri , din care enumeream: McDolnald’s – uri, Pizza Hut, parcuri tematice: Disneyland. Datorită circulației rapide a informației tot mai multe programe de televiziune sunt difuzate pe arii geografice diferite, posturile de radio emit muzică devenită universală.

In concluzie, turismul diminuiaza starea de stres a oamenilor închiși între pereții locuințelor sau al biroului, a celor imobilizați în fața calculatorului, suportând zgomotul platformelor industriale sau al străzilor aglomerate și oferă locuri minunate, pentru a-si petrece a timpului liber.

Capitolul II. Istoric, Judetul Ialomita

Judetul Ialomita, se situiaza pe valea inferioară a Ialomiței, cuprinzand 1/3 din bogatul câmp al Bărăganului, văzut ca o țară a grâului și porumbului, a expedițiilor cinegetice singuratice, o câmpie neâmblânzită, tolerând marginal și fără ospitalitate însemnele civilizației.

Numele județului derivă din cel al rîului Ialomița, râu ce își are izvoarele în apropierea Vîrfului Omu (2505 m). Denumirea râului provine din denumirea slavă “jalovista” care înseamnă pământ sterp. Din punct de vedere istoric, ca ținut vechi de câmpie, Ialomița este menționat în documentele secolelor XIV – XV încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Aproape de gura Ialomiței unde se descoperă cu greu un câmp de ruine, a fost cândva faimosul oraș negustoresc ”Târgul de Floci”, prima capitală a județului, primul târg și centru agricol. Lâna de la care i se trage numele și peștele Bălții Ialomiței constituiau temelia comerțului din Târgul sau Orașul de Floci. Importanța orasului a crescut după ce turcii au ocupat Brăila, Giurgiu și Măgurelele, sufocînd astfel comerțul Țării Românești. Se spune ca la Târgul de Floci s-a născut Mihai Viteazul ca fiu al văduvei și negustorese-i Teodora. Aceasta n-a împiedicat însă ruinarea orașului. Războiul ruso – turc de la 1768 – 1774 pustiește complet localitatea, care nu s-a mai refacut.

În secolele XVI – XVIII, Ialomița facea parte din cele 12 județe ale Țării Românești. Pe harta din 1700 a stolnicului Constantin Cantacuzino figurau aproape 30 de localități, acestea fiind probabil, cele mai importante, așezate in valea Ialomiței.

La sfîrșitul secolului al XVII-lea, din motive militare, mișcarea comercială de la gura Ialomiței s-a restrans foarte mult, astfel încat reședința județului s-a mutat în extremitatea vestică, în târgușorul Urziceni, tot pe raul Ialomiței, pentru a fi mai aproape de Bucuresti, capitala țării.

La sfarsitul secolului XVIII, domnitorului de pe vremea aceea, Alexandru Ipsilante, reorganizează administrația, calitatea, justiția și învățămîntul conform cerințelor noi ale clasei burgheze în dezvoltărea capitalismului comercial în Principatele Romane.

În secolul XIX, după ce populația se mai mărește și așezările se înmulțesc, Județul Ialomița se reorganizează din nou din punct de vedere administrativ. Ca urmare, Județul Ialomița este reorganizat aproximativ în limitele fostei regiuni administrative cu același nume din 1950 având, de data aceasta, ca reședință orașul Slobozia desemnat pentru poziția sa centrală, favorabila pentru investiții și relații avantajoase în scopul dezvoltării armonioase a acestui teritoriu. În 1968 se declară oraș localitatea Țăndărei, centru feroviar, agricol și industrial.

In concluzie, acest teritoriu s-a dezvoltat pe parcursul anilor prin colonizările efectuate de domnitori și mănăstiri, donatiile făcute de boieri și țărani. In 1950, resedinta judetului Ialomita, devine Orasul Slobozia. Județul Ialomița, cuprinde cea mai mare parte din câmpurile Bărăganului sudic și central. I

Capitolul III. Cadrul natural al judetului Ialomita

1. Situatia geografica a Judetului si suprafata

Judetul Ialomita este situat in Campia Romana, la suprapunerea unor importante drumuri comerciale vechi , ceea ce ii confera si in present caracterul de zona de transit intre Dobrogea si celelalte regiuni ale patriei . Se invecineaza: la Nord cu judetele Braila si Buzau, Nord-Vest judetul Prahova, la Vest judetul Ilfov, la Sud judetul Calarasi si la Est cu judetul Constanta dar, si cu urmatoarele unitati administrativ- teritoriale: la vest, judetul Ilfov, la nord, judetele Braila si Buzau, la est Constanta, iar la sud Dunarea ce formeaza granita naturala cu Republica Bulgaria.

Ca suprafața totală judetul Ialomita este de 4.453 km2 (445.289 ha.), reprezentat asfel: 3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive .

Structura administrativ-teritoriala

Județul Ialomița are în componența sa : 3 municipii [Slobozia, reședința județului Ialomița (compus din orașul Slobozia și cartierele Bora și Slobozia Noua), Fetesti si Urziceni], 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti-Targ), 59 comune si 127 sate.

Sursa: http://www.ialomita.insse.ro/main.php

2. Relieful si geologia

Relieful judetului Ialomita este predominat de câmpii tabulare, la care se adaugă lunca și balta Ialomiței și Dunării. Aproximativ 60% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 9% Câmpiei Vlăsiei, 15% luncii Dunării, 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș – Buzău. Relieful are o altitudine medie de 45m si maxima de 95 m pe malul drept al Ialomiței la Platonești.

De asemenea se impun nu neapărat prin forme și variații de altitudini o câmpie netedă presărată din loc în loc de numeroase concavități (crovurile) și proeminențe (dune de nisip și movile) a căror existență constituie o taină a trecutului și o podoabă a pustietății. Așa arăta Bărăganul imortalizat în “Pseudokinegheticos” de Alexandru Odobescu ca un ocean fără margini peste care se legănau ierburi înalte pîrjolite de soare. Acest relief relativ neted ascunde o suită de imagini ce s-au succedat de-a lungul timpului. În preajma localității Ciochina succesiunea straturilor fundamentale ale Bărăganului formate sub valurile mărilor ce spălau acest teritoriu care inițial era o groapă tectonică în fața Carpaților.

După retragerea apelor mării aceste cîmpuri și terase formează loessurile și depozitele loessoide care se transformă din activitatea unui lac stins la sfârșitul cuaternarului într-un liman ce se desăvârșește cu timpul în configurația actualei rețele hidrografice. După definitivarea cursurilor râurilor un rol deosebit de mare în modelarea câmpiei abia ieșită de sub apele mării l-a avut factorul climatic și anume vântul și precipitațiile. Vântul, bătând cu regularitate din nord, a înșirat valuri de nisip pe dreapta Ialomiței și a spulberat nisipul din albiile celor două ape peste partea de est a Bărăganului, înălțându-l astfel încât sectorul acesta, denumit de Valsan Podișul Hagieni, domină câmpia. Mai mult, vântul s-a asociat cu precipitațiile, diseminând pe suprafața câmpiei o suită de concavități – așa numitele crovuri – de forme și mărimi diferite. Aici crovurile sunt cunoscute popular sub denumirea de padine, ceea ce este tot una cu „găvanele”, întâlnite la vest de Argeș.

La nord de Ialomița, Bărăganul Central are o extensiune mai mică, cea mai mare parte a sa dezvoltandu-se pe teritoriul județelor de la nord (Brăila și Buzău). Caracteristicile reliefului sunt asemănătoare cu cele din Bărăganul propriu-zis. Deosebirea însă, o întâlnim în formele minore ale acestuia, crovurile, mai puține la număr și dunele de nisip, care lipsesc complet de pe câmp. Pe de altă parte, terasa care însoțește Ialomița pe stânga capătă o crestere mai mare în zona de confluență cu Dunărea, unde, de la est de lacul Strachina, pare a fi opera comună a acestor două râuri. Cu toate caracterele lor comune totuși fiecare dintre acestea, Lunca Dunării sau cea a Ialomiței, își are personalitatea, pusă în evidență atât prin dimensiunile, cat și prin peisajele întâlnite.

Deosebirea dintre Lunca Dunării si cea a Ialomiței este lățimea (de la 6 pâna la 15 km), prin cresterea mare a suprafețelor ocupate în trecut cu ape, astăzi sunt depresiuni relativ uscate, prin grindurile bine dezvoltate și a ridicaturilor care pot atinge aproape înățimea primei terase. Toate acestea dau o notă diferita luncii Dunării.

Modul de asociere în lungul său ne face să deosebim mai multe sectoare.

Sectorul Motriștea – Călărași în care lunca atinge lățimi de 6 – 7 km și adâncimi de 13 m în dreptul localității Dorobanțu și de 9 m la bifurcația celor două brațe ( Borcea și Dunărea Veche) , de la Călărași.

Sectorul Călărași – Vadul Oii, ce se desfășura între două unități de relief care domină prin înălțimea lor, Podișul Dobrogei cu peste 100 m la est și Câmpia înaltă a Hagienilor cu peste 70 m la vest, cu aspectul unui culoar lărgit și mărginit de pante repezi.

Sectorul Vadul Oii – Giurgeni în care Dunărea reunită într-o singură albie, își pierde lunca internă, din care mai păstrează doar un ostrov – Ostrovu Gâsca, cre la intersectia cu râul Ialomița capătă o crestere mai mare.

Lunca Ialomiței, comparativ cu cea a Dunării, este mult mai restrânsă în suprafață, cu lățimi care variază între 3 și 6 km. Tendința râului de abatere spre dreapta și de maturizare pe stânga, unde este mai extinsă, mai înaltă și mai evoluată. Panta mică și natura depozitelor slabe la eroziune, nisipurile de dune și depozitele loessoide au determinat râul să se miste alternativ dintr-o parte în alta a luncii și să rătăcească căutând drumul spre vărsare într-o impletitura cu nenumărate meandre. In luncă pot fi observate cursuri părăsite, meandre inchise, lacuri de luncă propriu-zise cu predominare pe partea dreaptă cuibărite in partea de sus a câmpului înconjurate de vegetație acvatică și zone mlăștinoase.

Nici pădurea nu este absentă, ea însoțind lunca în amonte de Slobozia până la limita vestică a județului, unde pot fi întrunite, alături de zăvoaie, chiar șleauri de luncă, o pădure de luncă deja evoluată, care ocupă sectoarele mai bine dezvoltate și mai puțin inundate de pe partea stângă. Dacă până nu de mult această luncă era o împărăție a apelor revărsate, astăzi în cea mai mare parte, acestea s-au restrâns ca urmare a amenajărilor pentru terenuri agriculturii.

Geologic, judetul Ialomita, este de tip platforma Valahă, partea mai coborâtă a platformei Moesice, care este acoperită cu stivă groasă de sedimente depuse în Mezozoic și Neozoic, la suprafață fiind prezente doar depozitele Cuaternare, ce au o grosime medie, de aproximativ 100m. Acestea se compun de la bază spre suprafață din straturile de Frățilești peste care s-a depus un complex argilo-mărnos, apoi loessurile vechi ce apar în extremul sud-estic al județului și în ultimă instanță loessurile noi ce acoperă în mare parte teritoriul iar ca ultim strat mult mai înalt pe malul drept al Ialomiței în aval de localitatea Borănești se află și nisipuri coliene fixate astăzi în totalitate ca fiind cele mai noi formațiuni de aluviuni din luncile Dunării și Ialomiței.

3. Vegetatia

Vegetația județului Ialomița are caracter de stepă pe 65% din suprafața sa, întâlnindu-se următoarele tipuri :

• de stepă primară la Cocora, Sălcioara, Movila, formată din graminee lipsite de valoare furajeră;

• de silvostepă, în sud-vestul județului, cu păduri mari la Groasa, Odaia Călugărului, Sinești, Deleanca, Morăreanca, unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm ;

• de stepă, cu arbori și arboret de pădure, în pădurile de la Redea (com. Ion Roată), Cornatele (com. Cosâmbești), Beslești – Popești (com. Sudiți), Ciunga (com. Movila) și care cuprind frasinul, părul și mărul pădureț, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceșul, cornul, sângerul.

• de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiței (Bărcănești, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrășești) și în Lunca Dunării (Bordușani, Săltava, Balaban) ;

• lacustră – orzoaica de baltă, brădișul, lintița, coada calului, limba broaștei, săgeata apei, cucuta de apă, piciorul cocorului ;

• alte tipuri : urzica, troscot, pălămida, mohor, mușețel, coada șoricelului, păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna:

Fauna este reprezentată prin specii de stepă printre care enumerăm:

popândăul, hârciogul, orbetele, șoarecele de câmp, dihorul de stepă, iepurele de câmp, prepelița, potârnichea, șoarecele de mișună, nevăstuica iar dintre reptile apar: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp.

În păduri întâlnim specii: căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele; iar speciile de păsări cele mai numeroase sunt: prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, coțofana, vrabia, graurul, turturica, guguștiucul, fazanul colonizat

Biotopul diferit al Băltii Ialomiței cuprinsă între cele două brațe ale Dunării duc la apariția unei faune avifaunistice specifice zonei de deltă, astfel, aici întâlnim specii de pești sedentare: somnul, țiparul; specii din familia cyprinidae: crapul, roșioara, plătica, carasul; o altă grupă este formată din speciile de răpitori precum șalăul, bibanul și știuca;

Iar in apele Dunării putem intâlni specii mediteraneene: nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia. Din rândul zburătoarelor întâlnim: rațe, gîște sălbatice, egrete, stârci, pițigoiul.

Solurile – Bogatiile naturale ale Subsolului

6. Reteaua Hidrografica

Reteaua Hidrografica din judetul Ialomita s-a grefat de-a lungul erelor geologice pe directiile miscarii tectonice, fiind reprezentata prin apele de suprafata (rauri si lacuri) si apele subterane. Apele de suprafata sunt reprezentate de o retea hidrografica majora, autohtona si o retea hidrografica minora, autohtona. Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci și 5 – 30 m în cea mai mare parte a județului.

Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :

ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.

lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

Raul Ialomita strabate teritoriul judetului Ialomita de la vest la est, urmarind sensul miscarii de subsidenta si dispozitia monoclina a stratelor de cuaternare .Bazinul hidrografic Ialomita are o suprafata totala de 10 350km2 si o lungime de 417 km .Izvoraste din muntii Bucegi si se varsa in Dunare, in apropiere de Giurgeni. In drumul sau spre varsare, raul trece prin urmatoarele orase: Fieni, Pucioasa, Targoviste, Urziceni, Slobozia, Tandarei. Latimea medie a raului este de 45 m.

Elementele morfometrice ale ale raului Ialomita sunt panta redusa intre Ir=7,0‰ la Slobozia si Ir=5,8‰ la confluenta cu Dunarea, precum si structura sedimentara loessoida cuaterara ce favorizeaza meandrarea pronuntata. De la intrarea sa in judet, la punctul Malu care defineste 2 212 km2 din totalul suprafetei Raului Ialomita si pana la confluent cu Dunarea, la Piua Petrii, Ialomita are o lungime de 170 km.

Fluviul Dunarea are pe teritoriul judetului Ialomita o lungime de 172 km, intre confluent cu Mostistea si cu Ialomita . In dreptul municipiul Calarasi, fluvial se desparte in bratele Borcea, pe stanga si Dunarea Veche, pe dreapta . Se constata o tendinta de calmatare a bratului Borcea, intre Km 375 (Silistra) si confluent cu bratul Bala (Raul), un brat secundar ce se desprinde din Dunarea Veche .

7. Clima

Clima judetului Ialomita, este ca pe intreaga Campie a Baraganului, clima este temperat- continentala, mai putin moderata decat a altor regiuni din tara. Acesta se manifesta printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin cantitati reduse de precipitatii.

Specficul climei se desprinde din valorile lunare si anuale ale principalelor elemente climatice . Astfel, in repartitia temperaturii aerului judetului Ialomita se observa o crestere a acesteia dinspre nord-vest spre sud si est, sub influenta factorilor zonali (repartitia radiatiei solare) si celor locali (prezentata de lunca Dunarii si Marea Negra).

Temperatura medie anuala se distribuie destul de uniform, fiind cuprinsa, aproximativ, intre 10, 5*C in nord-vest si 11*C in lunca Dunarii si in zona de campie limitrofa acesteia .

Temperaturile medii lunare sunt repartizate mai neuniform in lunile de iarna,cand se formeaza un contrast termic intre centrul campiei Baraganului si lunca Dunarii . In luna ianuarie, temperature medie indica cele mai scazute valori in partea nord-vestica a judetului, sub -3*C si cele mai ridicate, peste -2*C, in partea sudica si estica .

In lunile de vara, contrastul termic este mai redus, cele mai scazute temperature fiind localizate in zonele din apropierea apelor, in lunca Dunarii si a Ialomitei. In luna Iulie, temperaturile cresc de la 22, 5* in partea sud-estica a judetului .

Maxima absoluta s-a inregistrat la data de 10 august 1951, cand a deposit, in general 41* C (la statia meteorological Amara, la acea data s-au consemnat 44*C).

Minimile absolute s-au inregistrat in anii 1938, ianuarie si 1954, februarie, atingand valori cuprinse intre -27*C si -30*C .

Inghetul, ca fenomen characteristic intervalului rece al anului, se semnaleaza frecvent. deosebit de daunatoare sunt ingheturile tarzii de primavera, care surprind in plina dezvoltare plantele tinere, foarte sensibile la asemenea raciri, si cele timpurii, din cursul toamnei,care se produc cand unele plante nu si-au incheiat inca ciclul vegetativ, ceea ce poate compromite productia culturilor nematurizate sau nerecoltate .

Din analiza datelor inregistrate la statia meteorolofica Amara, din cadrul judetului Ialomita rezulta ca pe teritoriul acestuia, primul inghet de toamna se semnaleaza mai devreme (spre sfarsitul lunii octombrie), deasupra campurilor din partea sa centrala, fata de lunca Dunarii, unde intarzie cu circa 10 zile. In extremitatea sudica, primul inghet de toamna se produce in medie dupa 1 noiembrie .

Primavara, ultimile ingheturi intarzie in medie pana la inceputul celei de-a doua jumatati a lunii aprilie, in partea centrala a teritoriului, in timp ce in zona din apropierea Dunarii, acestea inceteaza in prima jumatate a lunii.

Durata medie a intervalului anual de zile fara inghet insumeaza peste 200 zile in lunca Dunarii, reducandu-se, treptat, pana la mai putin de 190 zile in partea centrala a judetului .

Precipitatiile anuale scad de la vest spre est si de la nord spre sud, cele mai mici cantitati anuale repartizandu-se in luca Dunarii (400 mm), iar cele mai mari, pe o suprafata restransa din extremitatea vetica a judetului (550 mm). In medie, cantitatile lunare prezinta valori foarte diferite de la o luna la alta .

Valorile lunare ale precipitatiilor atmosferice pe suprafata judetului Ialomita alterneaza intre 20 si 90 mm, cele mai mari cantitati inregistrandu-se in luna iunie,iar cele mai mici, in lunile februarie si septembrie .

Cantitatile maxime absolute de precipitatii cazute in 24 de ore in judetul Ialomita au fost de 175,5 mm, la postul pluviometric Dunarea, la 28 iunie 1969, de 153 mm, la Iazu, la 4 mai 1970 si la Misleanu-Perieti, la 5 septembrie 1924.

Stratul de zapada datorita amplasarii teritoriului judetului Ialomita persista mai putin din cauza incalzirilor ce se produc in timpul iernii. Stradul de zapada incepe sa se depuna la jumatatea lunii decembrie si sa se topesca la inceputul lunii martie. In cursul sezonului rece, stratul de zapada atinge cea mai mare grosime la sfarsitul lunii ianuarie si inceputul lunii februarie, stratul fiind de 1-1,5 m cand ninsorile sunt abundente .

Vantul este o alta caracteristica a climei judetului Ialomita . Efectul de canalizare al curentilor de aer produsi de orientarea lantului Carpatilor, al regiunii ridicate al Dobrogei si a vaii Dunarii este foarte bine marcat de valorile anuale ale frecventelor vantului pe directii predominante . Astel in Campia Baraganului central (preprezntat de datele statiei Grivita) se resimte circulatia de nord-est de 27,3% din an, urmata de curentii din nord 15,1%. In jumatatea estica a Baraganului sudic predomina curentii din nord cu 17,3% la Marculesti si cu 15,6 % la Fetesti, iar in cu 14,8% la Dilga . In xxtremitatea sud-estica a Baraganului sudic predomina circulatia din vest cu 18, 9% si cea din nord-est cu 16, 7 % din an .

Efectul de canalizare in lungul vaii Dunarii este evidentiat vizibil de datele obtinute pe platformele meteorologice Fetesti si Calarasi, unde orienarea cursului Dunarii este cea care determina directia de producer a frecventelor maxime dupa cum urmeaza : nord cu 15,6 % in Zona Fetesti si vest cu 18,9% in zona Calarasi .

In cee ace priveste frecventa timpului calm in cursul anului, se constata valori mari in sezonul cald (cu maxima in luna octombrie)si cu valori scazute in sezonul rece (cu valoarea minima in lunile de primavera).

Capitolul IV . Prezentarea resurselor turistice natural si antropice ale județului Ialomita

Principalele elemente identificate ca fiind valorile patrimoniului naturial, cultural și istoric al Județului Ialomița, sunt impartite in 2 subcategorii :

2.1 Resursele turistice naturale

Lacul Amara are o suprafață de peste 168 ha, despre proprietățile sale terapeutie se vorbeste încă din 1847 cand doctorul plăsii , Desborn Stefanovici cerea popularizarea apelor minerale de la Amara si Fundata. Lacul are forma literei S, cu un volum de 2,6 milioane m3, o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m.

Fig. Lac Amara.

Sursa: https://www.google.com/maps .

Apa lacului este sulfatată , clorurosodică , magneziana , ușor bromurată , apele minerale provenind din izvoare de natura sulfuroasă ușor sulfatate, bicarbonat, sodice, magneziene, hipotone . Nămolul sapropelic extras din lac are un conținut de 66.6 g/l, este negru, gros sărat și miroase precum hidrogenul sulfurat, efectele nămolului tămăduitoare fiind cunoscute si exploatate cu indicații terapeutice: afecțiuni ale aparatului locomotor ( reumatisme degenerative , reumatisme articulare și inflamatorii ), afecțiuni si sechele post – traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni asociate.

Fig. Statiune, lac Amara.

Sursa: http://www.independentonline.ro/2014/09/11/-Aurul-negru–din-lacul-Amara-10440

Lacul are o importanță deosebită și ca habitat al păsărilor de apă. Din anul 2003 lacul si unele zone din jurul lacului fac parte din arii avifaunistice de protecție specială deoarece au fost identifiate păsări a căror conservare necesită desemnare unor arii speciale de conservare: egreta mică, stârcul de noapte, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă, dumbrăveanca, ciocănitoarea de grădină, ciocârlia de Bărăgan, sfârciocul roșietic. Existența acestor specii de păsări se constituie într-o potențială atracție pentru pasionații de birdwatching, în condițiile în care această ramură ar fi mai bine promovată.

Parcul dendrologic este cel mai întins din judetul Ialomita, aici aflându-se nenumărate specii de plante caracteristice zonelor de câmpie. În parc se găsesc numeroase terenuri sistentice pentru practicarea sporturilor si o multitudine de aparate pentru fitness.Turiștii pot închiria bicilete pentru plimbări cu bicicleta.

Fig. 11. 12 Parcul Dentrologic, Amara.

Sursa: https://www.cniptamara.ro/index.php/ro/rt/obiective-turistice-din-zona/item/10-parcul-dendrologic

Lacul Strachina, amplasat pe Valea Ciorii, pe partea stângă a drumului DN 2A București Constanța, in apropierea popasului Strachina. Lacul natural are o suprafață totală de cca.1000 ha, o lungime de 8000 m si o lățime de 220 m. Este împărțit prin două baraje construite pentru exploatarea în scop piscicol, în lacurile Strachina I, Strachina II și Valea Ciorii. Este un liman fluviatil situat în cursul inferior al văii, aluvionată în zona de confluență prin ridicarea nivelului de bază, ceea ce i-a întrerupt legătura cu colectorul principal. Are în mod permanent apă, prezentând unele oscilații de nivel în funcție de perioadele ploioase si secetoase. Lacul prezintă spre sud si sud-vest maluri înalte-faleze lacustre, ca urmare a activității vântului dominant din nord și nord-est care a antrenat valurile și a subminat versanții la bază. Datorită apei salmastre folosința principală a lacului este piscicultura.

Fig.4 Lacul Strachina.

Sursa 1: https://www.google.com/maps

Sursa 2 : https://locuridinromania.ro/judetul-ialomita/comuna-valea-ciorii/lacul-strachina.html

Zona prezintă o deosebită importanță ca habitat al păsărilor de apă. Este un important sit de hrănire al acestora, în special pentru rațe și păsări de pasaj care iernează aici.

Au fost identificate :

26 de specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare: cufundar polar, cormoran mic, buhai de baltă, stârc cenușiu, egreta mică,

42 de specii de păsări a căror conservare necesită o protecție strictă: cufundar polar, corcodel mare, corcodel cu gât roșu, rața sulițar, rața cârâitoare, culic mare,

18 specii de păsări de interes comunitar a căror prelevare din natură si exploatare fac obiectul măsurilor de management: gâsca de vară, rața mare, rața mică, găinușa de baltă lișița, nagâțul, becatina comună.

Lacul Fundata este situat la cca. 20 km de municipiul Slobozia, accesul in zonă realizându-se pe DN2A pâna la intersecția cu drumul DC 51, Sat Fundata.

Suprafață lacului este de 510 ha, aflandu-se in Valea Reviga. In partea de Sud a lacului intalnim sălcie, în timp ce partea de Nord contine apa dulce si vegetație acvatică. Adâncimea maximă a apei este de 5 m iar malurile sunt în general abrupte.

Pe perioada verii, lacul este frecventat de populatia din zonă pentru băi și efectele tămăduitoare ale nămolului terapeutic. Totuși, pâna în prezent nu s-a făcut o exploatare a nămolului din lac.

Zona constituie habitat pentru păsarile de apă:

26 de specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protecție specială avifaunistică: cufundar polar, cormoran mic, egreta mică, egreta mare, țigănuș, lopătar, gâsca cu gât roșu, rața roșie, erete de stuf, lebăda de vară, pescăruș albastru si altele.

42 de specii de păsări care necesită o protecție strictă: cufundar polar, corcodel mare, corcodel cu gât roșu, rața sulițar, pescăruș argintiu, pescăruș razator, stufărica, lăstun de mal, lacar mare, chira de baltă, scoicar si altele.

18 specii de păsări de interes comunitar a căror prelevare din natură si exploatare fac obiectul măsurilor de management: cormoran mare, gâsca de vară, rața mare, rața mică, potârniche, prepelița si altele.

Lacul Rodeanu, aflat in sud-vestul teritoriului comunei Jilavele, la cca 1.5 km vest de satul Slătioarele,  se află lacul Rodeanu ( sau Rudeanu pe o serie de hărți sau lucrări mai vechi). Acesta se află intr-o buclă de meandru încătușat la contactul luncii Prahovei cu câmpul Sălciile – Jilavele de la nord și nord-est. Lacul nu are un bazin de recepție, sursele sale de alimentare fiind apele de precipitații și din izvoare. Lacul are formă aproape circulară cu diametrul de cca 1.1 km , iar adâncimea sa variază între 0.2-1.5 m Pe fundul lacului se află nămolul , care în trecut era folosit de locuitorii satelor vecine : Slătioarele, Jilavele, Sălciile , Adâncata, Ciorani sau Maia, în tratarea anumitor afecțiuni.

Fig.15-16 Lacul Rodeanu(Glodeanu)

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-amara/obiective-turistice-amara/lacul-rodeanu-glodeanu_4550

Sursa : https://www.google.com/maps

Din observațiile efectuate de Societatea Ornitologică Română,  în zona Lacului Rodeanu și în zona limitrofă acestuia, numărul speciilor de păsări identificate este de 45, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, rezultând urmatoarea situație:

11 specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică, din care amintim: stârc  pitic, stârc de noapte, stârc cenușiu, cioc întors, piciorong, fluierar de mlaștină, și altele.

20 specii de păsări a căror conservare necesită o protecție strictă, din care amintim : corcodelul mare, corcodelul mic, prundăraș gulerat mic , Lacarul mare, lacarul de stuf, codobatura albă, și altele.

16 specii de păsări de interes comunitar a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management, cum sunt: gâsca de vară, gârlița  mare, rața mare, rața cu cap castaniu, cormoran mare, potârniche, lișița, și altele.

Padurea Canton Hatis, are un regim de rezervație genetică. Zona prezintă o deosebită importanță pentru conservarea unor exemplare de stejar brumăriu, cu vârste cuprinse intre 150 si 300 ani, majoritatea (90%) având cca. 300 ani, ceea ce constituie o raritate pentru această zonă. Se găsesc mai rar exemplare de stejar peduncular si diverse specii moi ca: plop alb, plop negru, ulm

Zona din punct de vedere floristic si faunistic, prezintă o importanța rezervă de fond genetic floristic, un refugiu pentru animale tipice de zone umede și zonă de pasaj pentru păsările migratoare.

Trunchiul unui exemplar de stejar secular apreciat la cca 300 ani aflat in zona protejată.Padurea de stejar – Canton Hatis se află in lunca joasa, indiguită a Dunării.

Fig.17 Stejar brumariu.

Sursa: http://romanianturism.com/2013/08/13/padurea-de-stejari-seculari-canton-hatis/

Padurea Alexeni se află pe islazul comunal al localitatii Alexeni. Suprafața celor două parcele pe care se întinde grupul de stejari seculari este de 37.44 ha , având un număr total de 56 exemplare de stejar din care 25 cu vârste de peste 200 ani. Zona este valoroasă datorită existenței acestor exemplare speciale de stejar prin vârsta și dimensiunile  impresionante cât și genului arborilor rar întâlnit în zonă .

Fig. Padurea de stejari seculari, Alexeni

Sursa : http://romanianturism.com/2013/08/13/padurea-de-stejari-seculari-alexeni/

2. Ariile protejate sau puse sub regim provizoriu de ocrotire speciala avifaunistica prin hotărâri ale Consiliului Județean Ialomița sunt:

a) Aria Lacului Fundata cu o suprafață de 391 ha ;

b) Aria lacului Amara cu o suprafață de 162 ha ;

c) Aria lacului natural Strachina având o suprafață totală de 1000 ha ;

d) O alta arie protejată este și “pădurea de stejari seculari Canton Hățiș”, din comuna Stelnica, care are o suprafață de 6,4 ha și unde aproape 90% din arbori sunt din specia Stejarul brumăriu, cu o vârsta de circa 300 de ani.

e) O alta aria de protectie  specială avifaunistică este Bentul Mic, Bentul Mic Cotoi ,Bentul Mare, care include și situl arheologic Popina Bordușani

Fluviul Dunărea , ce delimitează la Est județul Ialomita , curge pe două brațe: Borcea, pe stânga (pe lângă Fetești, Bordușani, Făcaieni, Vlădeni) si Dunărea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km la sud de Giurgeni.

Între aceste brațe se află Balta Borcei sau Ialomiței, zona initial este cu stuf, lacuri, păduri, in prezent utilizata agricol și doar pe margini forestier. Accesul în zonă se poate realiza pe drumul DN2A București Constanța , până la popasul Chirana, urmîndu-se pe DN 3B pana in comuna Făcaieni . Trecerea în Balta Borcei se realizează cu bacul sau cu barca, un punct de reper constituindu-l popina Bordușani.

În acestă zonă sunt unele suprafețe cu valoare de patrimoniu natural, administrate de Direcția Silvică Ialomița, a căror suprafete merită să fie cunoscute si apreciate: Situl de la Bordușani cu salba de lacuri naturale,  Bentul Mic, Bentul Mic Cotoi si Bentul Mare, pentru flora si fauna diversificată, precum și Popina Bordușani, ca element al patrimoniului cultural (unde se află situl arheologic de importanță națională, in care sunt conservate resturi de cultură materială și spirituală geto-dacice – pe o grosime de 12 m).

Zona se află pe teritoriul administrativ al comunei Bordușani, pe malul drept al brațului Borcea, în Balta Ialomiței (Borcei) și prezintă o deosebită importanță ca habitat al păsarilor de apă, fiind identificate :

20 de specii de păsari a căror conservare necesită protecție specială avifaunistică: cormoran mic, buhai de baltă, stârc galben, egreta mică, țigănuș, lopătar.

33 de specii care necesită protecție strictă: corcodel mare, cristei de baltă, rața cârâitoare,rața sulițar, pescăruș râzător, chira de baltă, chirighita cu obraz alb, chirighita neagră.

Alți arbori valoroși ce sunt puși sub regim provizoriu de ocrotire specială:

Arborele de lalele, in judetul Ialomita intalnim singurul exemplar in incinta Școlii nr. 7, Fig. aparținând Primariei Municipiului Fetești .  A fost adus de la Stațiunea Silvică Bărăganu (Jegălia) in anul 1983. Este o specie exotică,o plantă tropicală ornamentală din Încrengătura Angiospermatophyta – Angiosperme, Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae), Subclasa Magnoliidae (Policarpicae), Ordinul Magnoliales, Familia Magnoliaceae.

Originar din America de Nord, s-a introdus in Europa in anul 1663, fiind raspândit in majoritatea parcurilor din zonele sudice și mai calde. Are frunze mari de 7 – 12 cm lungime, cu formă de liră, cu 4 lobi ascuțiți, retezate în partea anterioară și pețiol lung de 5 – 10 cm. Florile terminale, hermafrodite, mari de 4 – 8 cm, în formă de lalea cu șase petale mari galbene si trei sepale verzi, divergente, apar prin mai-iunie, fiind de un deosebit efect decorativ.Fig.  Preferă un climat cald, cu precipitații abundente, în regiunile secetoase se plantează numai lângă ape. Rezistă la gerurile de iarnă (-44 0 C), dar este sensibil la înghețurile târzii.  Este un arbore atractiv în orice spațiu verde și se poate planta ca arbore de alei, in grupe sau izolat.

Fig. 54 Arborele de lalele.

Sursa: http://www.gnm.ro/sitenou/foto_body.php?idcat=15

Salcâm japonez, două exemplare – monumente ale naturii din satul Maia, comuna Brazii (în incinta bisericii),

Fig. 55 Salcâm japonez .

Sursa: http://www.gnm.ro/sitenou/foto_body.php?idcat=15

Stejar secular – 1 în comuna Alexeni și 2 exemplare – monumente ale naturii, în incinta Școlii nr.3 din municipiul Slobozia,

Arborele se află amplasat in incinta imprejmuită a  SC Balanța Alexeni (fostul CAP Alexeni) și are vârsta de cca 350 ani.  Specia arborelui este stejar (Quercus robur), cu frunze eliptice, cu marginea lobată, lobii rotunjți și sinusuri largi. Coroana arborelui este de dimensiuni mari, cu ramuri noduroase. În anul 2003 a fructificat bogat si nu a prezentat forme de degradare .

Este un exemplar special prin vârsta si dimensiunile impresionante, un exemplar dezvoltat, simetric, bogat dar si foarte rar.

Fig. 56 Stejar secular, comuna Alexeni

Sursa1 :

Stejar secular, municipiul Slobozia

Sursa 2 : https://www.guraialomitei.com/gura-ialomitei/fiecare-copac-e-un-om

Arborele Ginko biloba – municipiul Slobozia,

4 exemplare de Platan, 3 exemplare de stejar și 1 castan în parcul conacului Hagianoff din comuna Manasia.

2.2 Resursele turistice antropice

1. Monumente si cladiri istorice

Casa Memoriala “Ionel Perlea”- sat Ograda, Comuna Bucu

Fig. 18. 19 Casa Memoriala, Ionel Perlea

Sursa: http://muzeulagriculturii.ro/node/4

Ansamblul Conacului si cavoului familiei Zappa – Primaria din Ion Roata

Fig. Ansamblul Conacului si cavoului familiei ZappaSursa : http://djcialomita.ro/category/obiective-culturale

Conacul Bolomey – Primaria Cosambesti

Fig. 20 Conacul Bolomey

Sursa : http://djcialomita.ro/category/obiective-culturale

Conacul Bizu Cantacuzino (jumatatea sec XIX);

Cavoul lui Barbu Catargiu, sat Malu, comuna Sf. Gheorghe ;

Conacul Hagianoff (1899) , comuna Manasia

Scoala Agricola Iordache Zossima

Monumntul de la Piscul Crasani

Fig. 21 Piscul Crasani.

Sursa: http://www.informatii-romania.ro/listing/complexul-arheologic-piscul-crasani

Monumentul si Cimitirul Eroilor

Piatra fundamentală a Monumentului Eroilor a fost pusă la data de 29 iunie 1927, iar după un an, la 10 iunie 1928, acesta avea să fie inaugurat în cadrul unei ceremonii deosebite. Primul său amplasament era în fața fostului cinematograf Ialomița, pe Bdul. Matei Basarab (la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei). După anul 1982, când zona a intrat în reconstrucție, monumentul a fost mutat, abandonat in curtea pepinierei. În anul 1988, acesta și-a aflat locul în parcul Tineretului, într-o ambianță solemnă, construită după planurile arhitectului Ion Vede.Vecinătatea creată ulterior prin construirea Catedralei Episcopale i-a sporit măreția. Monumentul este opera sculptorului bucureștean Iordănescu șia a fost turnat în bronz la turnătoria "G. Dănilă" din București. Fondurile necesare înălțării acestei lucrări au fost strânse din donații publice (324.253 lei). Monumentul reproduce chipul unui soldat ("Eroul Necunoscut"), într-o atitudine solemnă (prezentând arma pentru onor).

Pe fața soclului se află inscripția "SLAVĂ EROILOR DIN SLOBOZIA CARE S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA ȘI INDEPENDENȚA PATRIEI", sub care este reprezentat în basorelief chipul colonelului Ion Popescu, ajutorul comandantului Regimentului 79 Infanterie din Slobozia și comandant al Bateriei 1 din același Regiment, mort pe câmpul de luptă de la Turtucaia, la 23 august 1916.

Pe fețele soclului mai sunt menționate numele a 114 soldați, 18 ofițeri, 19 plutonieri și sergenți – căzuți in lupte in anii 1916-1917.

Fig.22 , 23 Monumentul Eroilor

Sursa: https://www.ofertesejurromania.ro/monumentul-eroilor-din-primul-razboi-mondial-slobozia

Cimitirul Eroilor
La 22 iunie 1927, în prezența mareșalului francez Henri Philippe Pétain, au avut loc festivitățile de punere a pietrei de temelie a Cimitirului Eroilor din Slobozia. Finanțate de Societatea "Cultul Eroilor", aceste lucrări s-au încheiat în anul 1932, când a și fost inaugurat obiectivul. Aici sunt înhumați ofițeri și soldați români decedați în Primul Război Mondial, dar și combatanți de naționalitate franceza, algeriană, australiană, engleză, indiană, turcă și germană. Ulterior, în fața acestui edificiu s-a mai adăugat o zonă în care au fost înhumați eroi din Al Doilea Război Mondial și o alta în care se găsesc mormintele a 7 eroi ai Revoluției române din decembrie 1989. Tot în vechiul cimitir se regăsește, într-un sector separat, piatra funerară a medicului locotenent George Sculi (1873-1917), fost director al spitalului din Slobozia, decedat în război la 18 martie 1917.
La intrarea în curtea Cimitirului este așezată o placă de marmură cu următoarea inscripție bilingvă (engleză-română):
:"ROMANIA"
:"The military cemetery of Slobozia, Eternity Street No.2. Built in 1923 by "Heroe's Cult" Society, Bucharest. Here rest in peace: 214 Algerians, 10 Englishmen, 1 Frenchman, 18 Germans, 142 Indians, 77 Romanians, 1493 Turks, 40 Unknown people. MAY THEIR GLORY BE ETERNAL."
:"ROMÂNIA"
:"Cimitirul militar Slobozia. Strada Eternității Nr.2. Construit în anul 1932 de Societatea "Cultul Eroilor" București. Aici se odihnesc: 214 algerieni, 10 englezi, 1 francez, 18 germani, 142 indieni, 77 români, 1493 turci, 40 necunoscuți. GLORIE ETERNĂ"
*Monumentul Principelui arab Gherainia Mahumed
Ridicat în memoria Principelui algerian Gherainia Mahumed, împușcat de către trupele germane în Slobozia, la 14 octombrie 1916. Monumentul are formă de piatră funerară musulmană, având basoreliefată o semilună cu stea (însemnul religios musulman, prezent și pe steagul Algeriei) și inscripția bilingvă (franceză-română):
:"Ici a ete fusille par les Alemands le 14 octobre 1916 le Prince Arabe Gherainia Mahumed. Victime de son devouement pour la France et la cause des Allies."
:"Aci a fost împușcat de germani la 14 oct. 1916, Principele Arab Gherainia Mahumed. Victima devotamentului său pentru Franța și cauza Aliaților. Soc. Mormintele Eroilor căzuți în Răsboiu."

Fig. 24, 25 Cimitirul Eroilor

Sursa: https://razboiul-nostru.ro/monumente-comemorative/fise-inventariere/slobozia/cimitirul-eroilor/

Bustul lui Matei Basarab -Municipiul Slobozia

Bustul Domnitorului Matei Basarab 1927 – reproducere după o gravură de Marco Boschini sec XVIII realizată de Daniel Mahu;

2. Edificii de cult (Biserici si sinagogi)

Catedrala Episcopala ”Inaltarea Domnului”

Hramul : Înălțarea Domnului și Acoperământul Maicii Domnului

În orasul Slobozia, pe data de 5 iulie 1992, se sfințea locul unei viitoare mari biserici. Punerea pietrei de temelie era făcută de către patriarhul Teoctist, care era și arhiepiscop ai Episcopiei Bucureștilor, sub a cărui jurisdicție se afla atunci Slobozia, în prezența preoților și a unui număr mare de credincioși.

La vremea respectivă, evenimentul era remarcabil din mai multe motive. Era, în cea mai mare măsură, un lucru inedit pentru mulți participanți, pentru că de multă vreme construcția unei biserici nu mai fusese posibilă în Slobozia. Exista aici doar o fostă mănăstire, transformată în biserică parohială, și o capelă de cimitir. Acestea arau singurele lăcașuri de cult unde preoții săvârșeau servicii religioase și unde credincioși puteau să participe la slujbe. Practic de când fusese transformată în oraș, mica așezare care potrivit tradiției îți datorează existența marelui voievod Matei Basarab, nu avea o biserică nouă.

Semnificativ apoi, punerea pietrei de temelie se făcea de către Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Dincolo de aceste aspecte, evenimentul mai avea un simbol profund: tradiția creștină de a construi, înainte de stabilirea spațială a unei comunități, o biserică, care, prin natura ei, o întărește pe aceasta și o leagă de așezare. Această idee era în sfârșit pusă în aplicare și aici la Slobozia, după o lungă perioadă de timp. Și, deși, mai era mult până să fie îndeplinită această năzuință, prezența patriarhului țării era aici o garanție că, pentru prima oară de la întemeierea orașului, se încerca recuperarea unei dimensiuni ce până atunci nu existase sau fusese uitată în Slobozia. Se încerca, mai exact, o reîntemeiere spirituală a acestei așezări. Nu era vorba încă de o catedrală, de un lacaș în care să slujească un episcop, dar dimensiunile erau gândite de la început ca fiind un monument.

Începutul a fost mai greu, dar înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu sediu la Slobozia, la un an după punerea pietrei de temelie, a făcut ca lucrurile să continue în mod firesc. Noua biserică a căpătat destinație de catedrală, iar proiectul a fost astfel regândit: ca orice catedrală, ea avea să fie un simbol al orașului.

Realizarea ei s-a făcut însă prin eforturi mari: primul episcop al noii episcopii, Preasfințitul Părinte Nifon (1994 – 1999), a acordat atenție construcției catedralei, fiind ridicată în timpul arhipăstoririi sale până la nivelul turlelor, iar, ulterior, Preasfințitul Părinte Damaschin a continuat și a finalizat, într-un ritm susținut, lucrările de construire a acesteia, adăugând o serie de funcționalități lăcașului inițial, prin amenajarea unui paraclis cu hramul Sfântul Alexandru Romanul, la subsolul catedralei, ce a fost sfințit la 6 decembrie 2004. Lucrările de construire la Catedrala episcopală Înălțarea Domnului au fost finalizate în 2003.

Construcția rezultată are dimensiuni monumentale: înălțime de 37 m, lungimea de 45 m, lățimea de 24 m și 33 m la altar, in totalitate o suprafață de 850 m2, fiind prima și cea mai mare construcție eclesială din țară finalizată după căderea comunismului.

Necesitatea funcționării unui nou lăcaș de cult pentru nevoile credincioșilor din Slobozia a fost motivul care a făcut ca sfințirea Catedralei episcopale să aibă loc pe data de 25 martie 2004, de sărbătoarea Bunei Vestiri, înainte de începerea lucrărilor de pictură, care au durat mai mulți ani , dată fiind suprafața foarte mare a catedralei ( aproximativ 7000 m2 de pictură ). Pictura catedralei a fost finalizată în anul 2013, în timpul arhipăstoririi Preasfințitului Părinte Vicențiu, al treilea episcop al Eparhiei Sloboziei și Călărașilor .

Sărbătoarea sfințirii Catedralei Înălțarea Domnului a fost o sărbătoare a municipiului Slobozia și a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, ai cărei credincioși au contribuit permanent la ridicarea ei, dar și o împlinire deosebită pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.

La slujba de sfințire au participat doisprezece ierarhi în frunte cu vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist. Numărul mare de credincioși care au venit atunci pentru a participa la slujba de sfințire s-a putut bucura și de binecuvântarea sfinților ale căror sfinte moaște au fost aduse pentru închinare, prin grija Preasfințitului Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei și Călărașilor, din erarhiile vecine: de la Galați, prin bunăvoința Preasfințitului Părinte Casian, episcopul Dunării de Jos, au fost aduse moaștele Sfântului Apostol Andrei, din Arhiepiscopia Tomisului au fost aduse părticele din moaștele sfinților mucenici Zoticos, Atalos, Filipos și Kamasis de la Niculițel, care au rămas ca dar din partea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie pentru noua caterală. De asemenea, din Silistra ( Bulgaria ), din străvechea Mitropolie a Durostorului, Înaltpreasfințitul Părinte Ilarion a adus moaștele Sfântului Mucenic Dasie, sfânt daco-roman, martirizat aici în secolul al IV-lea.

Delegația oficială a înalților ierarhi a sosit de pe data de 24 martie 2004, iar a doua zi, de sărbătoarea Bunei Vestiri, în prezența miilor de credincioși adunați, au săvârșit în mod solemn sfințirea noului lăcaș de cult. În cuvântările ținute de către Părintele Patriarh Teoctist și de către ceilalți ierarhi, a fost subliniată importanța istorică evidentă a acestui eveniment. Un asemenea sobor de ierarhi nu s-a mai adunat pe pământul Bărăganului de la sfințirea Mănăstirii Slobozia, cu hramul Sfinții Voievozi, ctitoria lui Matei Basarab (1632-1654). Tradiția amintește că sfințirea acestei mănăstiri a fost săvârșită de însuși patriarhul Constantinopolului.

Impresionanta ceremonie de sfințire a Catedralei din Slobozia și pelerinajul pentru închinarea la sfintele moaște au fost trăite cu intensitate de credincioșii din Slobozia și din întreaga erarhie.

În timpul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Damaschin, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, organizatorul întregului eveniment a citit documentul care a fost pus în piciorul Sfintei Mese, semnat de toți ierarhii participanți.

Proiectul catedralei, în formă de cruce greacă, a fost elaborat de arhitectul Voicu Florea. Marele lăcaș de cult este încadrat într-o zonă cu totul deosebită a orașului, în principalul parc din Slobozia, parcul Tineretului. În apropierea catedralei, se află monumentul închinat eroilor. Culoarea edificiului este albă, iar pe fațada principala se afla, un mozaic cu icoana Înălțării Domnului, hramul catedralei.

În perioada 2010 – 2013, prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Vincențiu, pridvorul și frontispiciul catedralei au fost împodobite cu pictură bisericească în tehnica mozaic murano. S-a realizat o nouă catapeteasmă și un noua pardoseala din marmură și îmbunătățit sistemul de climatizare. La aceste realizări, s-a adaugăt și schimbarea mobilierului și a ferestrelor de la sfânta catedrală.

În anul 2014, prin implicarea directă a Preasfințitului Părinte Vincențiu și prin contribuția unor sponsori, patrimoniul Catedralei Episcopale a fost îmbogățit cu noi piese de mobilier bisericesc ( Sintron, un un Baldachin pentru Sfintele Moaște, un Tron Arhieresc și o Axioniță, lucrate în lemn de stejar sculptat și poleit cu foiță de aur ) și un veșmântar. De asemenea, au fost înlocuite și ușile de acces în sfântul locaș.

În partea de apus, se află clopotnița, având patru clopote executate de firma GRASSMAYR din Austria, bine proporționate ca dimensiuni cu catedrala, de unde se poate înainta spre incaperea altarului, pe o alee mărginită cu fântâni arteziene.

Pe lângă sfintele moaște, primite cu ocazia sfințirii, catedrala și-a îmbogățit relicvariul, aflat în partea dreaptă de la intrare, cu părticele din moaștele Sfinților Emilian și Dasie din Durostor, precum și ale Sfântului Ierarh Martir Teodosie al II – lea, mitropolitul Moldovei, de la Mănăstirea Brazi.

Alături de Mănăstirea Slobozia, ea a devenit simbol al orașului, toți cei care îi trec pragul putând să o admire, dar și să se închine sfintelor moaște aduse aici, în ultimii ani, prin bunăvoința Preasfințitului Părinte Vincențiu, episcopul Sloboziei și Călărașilor.

Biserica de Lemn, Slobozia

Mănăstirea "Sfinții Voievozi (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil):

Matei Basarab a inaltat, in jurul anului 1634, pe vechiul amplasament si pastrand constructia initiala a manastirii ridicata de Ionache Caradja, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid și clădirile mănăstirești din interiorul manastirii.
Din vechiul asezamant s-a mai păstrat turnul clopotniței ( partea inferioară) și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor.

Manastirea primeste ca daruri in secolele XVII-XVIII: terenuri, moșii, păduri, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt.
După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit mosie monahală pentru femei.

5. Muzee

Muzeul National al Agriculturii, Slobozia a fost infiintat prin Decizia Prefecturii Judetului Ialomita nr. 176/1990. Finantat din bugetul Consilului Judetean Ialomita, sponsori. Deschis pentru public la 25 Martie 1996. Mnager fiind : prof. dr. Gheorghe Petre.

Muzeul are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrara si arheologia industriala specifica de pe tot cuprinsul tarii.

Arhiva Stiintifica si Documentara inregistreaza un total de 42 068 unitati, dupa cum urmeaza:

6 236 dispozitive, 32 236 clisee foto, 569 CD/DVD-uri foto, 942 DVD-uri cercetare de teren, transcrise de pe casetele video VHS, 159 DVD-uri documentare (reportaje si stiri TV), 660 casete video (inregistrari de teren), 124 casete audio (inregistrari teren), 1142 dosare documentare de presa.

Muzeul se valorifica prin: Expozitii temporare, Participari la targuri nationale si internationale (expozitii pavilioane si in aer liber, demonstratii practice), Depozit vizitabil.

Magazinul muzeului detine: obiecte de arta populara si artizanat, publicatii. Ca si publicatii, muzeul detine: Colectia ,, Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae” (seriile ,,Din Itoria Exploatatiilor Agricole’’, ,,Etnologie” si ,,Patrimoniu’’), postere, illustrate, pliante, cataloage de expozitie.

In cadrul patrimoniului muzeal fac parte si:

Biserica de Lemn ,,Poiana” – un monument istoric si de arhitectura sec. XVIII ( aflata pe lista Patrimoniului Cultural National si pe Lista Monumentelor Istorice din Judetul Ialomita); a fost stramutata in parcul muzeului in toamna anului 2000, ce asigura servicii randuite de cultul crestin- orthodox, pentru Parohia ,, Buna Vestire” si reprezinta un important reper religios, cultural istoric.

Casa de Gospodar (1936-1938) – A apartinut lui Dumitru Spatarelu si a fost mostenita de fiul lui, Grigore, care in anul 2012 a donat-o Muzeului Agriculturii. Amplasarea initiala, este localitatea Gheorghe Doja, Judetul Ialomita. A fost reconstruita in curtea interioara a Muzeului Agriculturii in anul 2013. Este o cladire reprezentativa pentru mediul satesc al sistemului traditional secolul XX , cu pereti din paianta si invelitoare din tabla. S-au pastrat ca elemente de decor architectural si de tamplarie: usi, ferestre, florarie, stalpi, floraria pridvoarelor, grinzile de la cornisele originale.

Fig. 35 Casa de gospodar. Sursa proprie.

Piesele de mobilier sunt lucrate din lemn de brad si pictate manual, cu motive geometrice si florare.

In interiorul casei s-a reconstruit inclusiv “ camera ascunsa”, cu acces prin pod.

Fig. “36 , 37 Camera ascunsa ”- pod , casa de gospodar.

Sursa proprie.

Unitati in aer liber: colac de put (1853) – monument istoric (aflat in lista monumentelor istorice), colac de fantana (1937), insemne funerare ( 1889, 1887).

Patrimoniul mobil: 13 476 obiecte muzeale, structurate in urmaoarele sectii: unelte, masini agricole si instalatii de arheologie industrial, etnografie (unelte agricole confectionate in ateliere si gospodarii rurale, mijloace de transport, obiecte de uz casnic si gospodaresc, mobilier, ceramic, textile, port, recuzita – obiceiuri), istorie – memorialistica,arta, religie, litarara, stiintele naturii.

Fondul bibliotecii: totalizeaza un numar de 13 377 unitati, dupa cum putem observa in tabel.

Tabel. 38 Fondul Bibliotecii Muzeului National al Agriculturii.

Preluat dupa Site-ul: http://muzeulagriculturii.ro/content/fondul-bibliotecii

Ferma Model Perieti – ,, cea mai mare ferma producatoare de seminte de legume si flori din Europa de Rasarit’’ (1/2 sec –XX/1935-1949), un monument istoric agrara ( aflata pe lista Patrimoniului Cultural National sip e lista Monumentelor Istorice a Judetului Ialomita). A intrat in patrimoniul muzeului din 14 februarie 2005 cu o suprafata de 5,4 ha si 8 cladiri (conac, magazii, grajduri, castel de apa) .

Fig. 34 Ferma Modelu .

Sursa: http://muzeulagriculturii.ro/node/4

Muzeul Judetean Ialomița,

Colecția de arheologie

Muzeul Județean Ialomița deține un patrimoniu arheologic dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic (mil. V î.Hr.) și până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII).

Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției tematice "Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței, Omul și Râul".

Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat.

Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese (352) și diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnașament) se încadrează în categoria marilor valori antice descoperite în Romania.

Reprezentative pentru cultura și civilizația geto-dacică din câmpie, sunt colecțiile de obiecte des-coperite în davae-le din apropierea unor cursuri de apă (Ialomița, Borcea). Printre aceste valori amintim – rhyton din lut și vatra cu decor solar de la Piscul Crăsani, olăria lucrată cu mâna și la roată de la Stelnica-Grădiștea Mare sau Popina-Bordușani.

Colecțiile de epocă medievală (sec. VIII-XVIII), provenite din așezări (Dridu, Târgul de Floci) și necropole (Platonești), pun în valoare atât cultura materială a acestor secole, cât și diferitele evenimente istorice petrecute.

Muzeul deține și o colecție de numismatică cu piese republicane și imperiale romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești din bronz, sau argint.

A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologie prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni – La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești – tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grâdiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul).

Colecția de etnografie

Cuprinde un număr de 6882 piese, din următoarele categorii:

port popular

podoabe

țesături de interior ceramică tradițională românească – ocupații: unelte,

ustensile instalații, obiecte de uz gospodăresc, obiecte de iluminat, transport

elemente de arhitectură mobilier țărănesc

obiecte legate de obiceiuri (recuzită) instrumente muzicale.

Colecția de istorie

Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din lalomița, sau a căror activitate este legată de aceste locuri.

Mihail Vulpescu – celebru muzician și pasionat etnolog care a publicat pentru prima data în 1917 la Paris doinele românești în colecția „Doinas de Roumanie ”. Apostol D. Culea – originar din Sudiți, Ialomița, a participat la organizarea învățământului românesc modern în Basarabia după 1918 și la organizarea școlilor populare.

I.M.Dobrescu – personalitate de talie internațională a lumii științifice, printre primii cercetători ai chimiei solului.

Colecția artă și cultura religioasă

Este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase de cult, carte de cult și veșminte preoțești, la care se adaugă fragmente restaurate din fresca originală din biserica de la Dridu-Sărindar, ridicată la 1777.
Remarcabilă prin diversitatea stilistică și iconografică, colecția de icoane poartă pe lângă inspirația bizantină, amprenta unor școli cunoscute școli de mânăstire sau de școală rusească, dar și de factură țărănească.
Colecția de Artă și Cultură Religioasă Maia – Catargi o colecție unică, de mare valoare artistică și memorială, ce cuprinde icoane pe lemn, sticlă, metal, carte religioasă și carte de cult, veșminte preoțești, vase de cult, piese de sec. XVIII -inc. sec.XX.

Colecția de artă plastică: pictură, grafică, sculptură

Colecția de artă plastică și decorativă a Muzeului Județean lalomița a început să fie constituită la începutul anilor 70 și conține în prezent 1200 de lucrări, multe purtând semnătura unor artiști de renume: Corneliu Baba, Oscar Hah, Emil Ciocoiu, Sabin Bălașa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc.
Se regăsesc în colecție și compoziții ale unor plasticieni ialomițeni precum: Alexandru Deacu, Pătru George, Maria Unțanu.

Colecția de artă "Nicolae și Zamfira Tuzlaru"

Colecție de o deosebită valoare. ce cuprinde foarte multe lucrări de pictură și grafică, unele purtând semnătura unor nume de mare rezonanță în lumea artistică: Cojan, Labin, Dărăscu, Schweitzer-Cumpăna, Sirato, H.H. Catargi, Piliuță, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba.
Icoane pe lemn, icoane pe sticlă (Școala Transilvăneană, Școala de la Novgorod de sec.XVIII-XIX) sfeșnic din bronz, alamă argintată, cădelnițe, crucifix.
O vastă și impresionantă colecție de tablouri ale pictorului Nicolae Tuzlaru: peisaje, naturi statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton, dar și pe pânză, precum și seria de tablouri pictate numai în culori de plante, tehnică personală a pictorului Nicolae Tuzlaru.
La secțiunea "Artă decorativă" sunt cuprinse foarte multe piese, de la vase decorative de faianță chinezească "Zatuma" sec. XVIII și obiecte miniaturale, precum dulăpioare și casete chinezești, evantai, albume cu coperți și decor în fildeș (japoneze), la farfurii decorative de porțelan, de la cele mai renumite manufacturi din lume (sec. XIX – Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmingham).
Vase din faianță produse de celebrele ateliere Deruta și Delft, porțelan pictat manual în aur pe fond cobalt, vase decorative din majolica.
Vase ornamentale și fructiere cloisonee. porțelan de Sevres de sec. XVIII, vase de Bohemia.
Statuete din bronz masiv, metal polisat, antimoniu și bronz, semnate: Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin.
Samovare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână.
O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru – Pictor și colecționar".

Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiilor si Creatiilor Populare Ialomita

Schitul Balaciu Piteșteanu ( 1821- 1841 ) – Mănăstirea Balaciu ;

Podurile dintre Fetești și Cernavodă ( 1890 – 1895 ) – inginer Saligny Anghel ;

6. Evenimente culturale anuale

Principalele Tărguri și Festivaluri sunt:

Organizat de Primaria si Consiliul local al Municipiului Slobozia:

Zilele municipiului Slobozia – cu dată schimbătoare, odată cu Înălțarea Domnului (hramul Catedralei), sărbătorite începând cu anul 2000.

Fig. 41, 42. Preluate de pe site-ul : https://web.facebook.com/obiectiv.net

Festivalul Berii (perioada mai-iulie).

Fig. Preluat de pe site-ul : https://web.facebook.com/obiectiv.net

In cadrul Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Ialomița:

Festivalul internațional de folclor "Floare de pe Bărăgan" (perioada iunie-iulie, de obicei în cadrul Zilelor Sloboziei).

Fig. 43 , 44, 45Festivalul internațional de folclor "Floare de pe Bărăgan".

Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/festivalul-international-de-folclor-floare-de-pe-baragan-slobozia

Punerea în valoare a zonei de interes arheologic prioritar:

Festivalul – concurs de tradiție culinară Ialomițeană „LA CASA TUDORII” – Orașul de Floci, Giurgeni (15 octombrie).

Fig. 51-52. Festivalul – concurs de tradiție culinară ialomițeană „LA CASA TUDORII”

Sursa: https://obiectiv.net/la-casa-tudorii-nu-duci-dorul-mancarii-41510.html/casa-tudorii-2017-foto-08

In cadrul orasului Amara:

Festivalul național de muzică ușoară „Trofeul Tinereții“, ce s-a impus ca fiind al doilea de gen din țară după Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia.

Acesta se desfășoară în luna august la grădina de vară din orașul Amara. Este singurul în România care a ajuns la 50 de ediții fără a fi întrerupt.

Fig. 53 Festivalul național de muzică ușoară „Trofeul Tinereții“

Sursa : https://web.facebook.com/pg/TrofeulTineretiiAmara/posts/?ref=page_internal

Consiliului Județean Ialomița organizeaza manifestari culturale traditionale, nationale si internationale cu relevanta pe plan judetean. Acestea sunt :

 Organizat in cadrul Muzeului Național al Agriculturii Slobozia :

„O cămară în Casa Pâinii”, „Obiceiuri, rituri și ceremonialuri agrare”, “Tradiții de Paști”, “Povestea Țestului”, “Tradiții populare de modelat pâini rituale și :încondeiat ouă”, programul „NOI-VOI”

 Organizat in cadrul Muzeului Județean Ialomița:

Argumentele unei dezvoltări durabile model”, expoziții muzeale, programul „Prietenii muzeului”

 In cadrul Bibliotecii Ialomitene „Ștefan Bănulescu”, Ialomița, principalele evenimente sunt:

“Constantin Brancusi-Frumos si Har” (19.februarie)

“Salonul anual de carte”,(02-31 octombrie)

-“Biblioteca vine la tine”,(06.decembrie) expoziții tematice de carte, medalioane literare, lansări și prezentări de carte, întalniri cu autori și editori,

In cadrul Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Ialomița.

Festivalul și Concursul Național de Interpretare a Liedului “Ionel Perlea”, concerte, recitaluri.

Fig.49 Festivalul și Concursul Național de Interpretare a Liedului.

Sursa:https://obiectiv.net/trofeul-festivalului-ionel-perlea-dumitru-daniela-maria-interpretare-vocala-si-alexandru-ilie-dirijat-46631.html/

Organizat in cadrul Muzeului Național al Agriculturii Slobozia :

Expoziție “Floră și faună din Câmpia Română”

Fig.50 Expoziție “Floră și faună din Câmpia Română”

Sursa: https://obiectiv.net/expozitie-la-muzeul-national-al-agriculturii-flora-si-fauna-din-campia-romana-41785.html

Capitolul III. Turismul in Judetul Ialomita

Infrastructura turistica si auxiliara a judetului Ialomita

Baza materiala turistica

Municipiul Slobozia nu are o gama larga de unitati de cazare, locurile de cazare sunt grupate în hoteluri clasificate la trei stele, dupa cum urmeaza:

o Hotel Select, clasificat la trei stele, isi intampina oaspetii cu servicii si facilitati de o calitate superioara, printe cere se numara: restaurantul, receptia deschisa nonstop, terasa de vara, room service, sala de conferinta, lift, spalatorie si curatatorie, posbilitatea de a inchiria autoturisme, parcare privata, serviciu de calculatoare, bar, camera pentru depozitarea bagajelor mari. Asigura room service si locuri de parcare pazite .

Hotel Select Slobozia este amplasat in zona centrala a orasului, la aproximativ 9 km de statiunea Amara si la jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoralul romanesc al Marii Negre (130km), Complexul hotelier Select este cel mai potrivit loc unde calatorul, turist sau om de afaceri, gaseste cadrul potrivit de sejur si destindere intr-o atmosfera de liniste si ospitalitate.

Fiind complet renovat si modernizat in anul 2011 si reclasificat de Ministerul Turismului la trei stele. Spatiile de cazare moderne si confortabile dispun de: aer conditionat, baie privata cu uscator de par si telefon, unele avand TV LCD prin cablu. Hotelul pune la dispozitie o sala de conferinte, o terasa de vara si un restaurant ( clasa 1) .

Pentru oamenii de afaceri sau cei aflati in team building, Hotel Select Slobozia, va pune la dispozitie o sala de conferinte cu o capacitate de 250 de locuri

Terasa de vara are o capacitate de 100 de locuri. Amenajata in gradina Hotelului Select din Slobozia. Un loc potrivit pentru a va relaxa.

Restaurantul are o capacitate de 300 de locuri, aflat in incinta Hotelui Select. Un loc potrivit pentru petrecerile de nunta, botezuri, cocktail-uri si evenimente private.

Hotel Select are in componenta sa 68 de spatii de cazare.Camerele sunt impartite in: 39 camere duble cu paturi twin, 16 camere duble cu pat matrimonial, 11 camere duble cu pat matrimonial supperioare si 2 apartamente.

Toate spatiile de cazare din cadrul complexului dispun de urmatoarele dotari : baie private cu dus, aer conditionat, minibar, TV sau TV LCD cu canale prin cablu, acces la internet prin cablu sau wireless, uscator de par, telefon, pat matrimonial sau paturi twin, geam termopan, piese de mobilier, mocheta.

Numarul de sosiri si innoptari ale turistilor

In urma cercetarilor statistice facute in cadrul structurii de cazare “ Hotel Select, Slobozia” si cu ajutorul cercetarii statistice, am ajuns la concluzia ca, in anul precedent, 2017 :

numarul cel mai mare de sosiri si innoptari de turisti sunt in lunile: Mai, Iunie,Iulie, August, Septembrie si Octombrie;

cele mai mari cifre fiind in luna august :

Turisti rezidenti in Romania: – numar sosiri 669 si nr innoptari 1516,

Turisti nerezidenti – numar sosiri 203 si nr innoptari 325;

cei mai multi turisti sunt cei rezidenti in Romania; numarul total pe intreg anul este de 5275 nr sosiri si 8642 nr innoptari;

Din turistii nerezidenti cei mai multi vin din tarile: Austria, Bulgaria, ,Franta, Italia, Germania, Grecia si Ucraina.

o Hotel Central, clasificat la trei stele, dispune de o contributie moderna cu un design architectural deosebit, cu o locatie excelenta pentru un sejur de relaxare si distractie sau pentru unul de afaceri . Ofera clientilor o serie de servicii de calitate, printer care se numera : restaurant cu 2 saloane si un separeu, receptia deschisa nonstop, terasa de vara,bar, room service, 2 sali de conferinte, spalatorie si curatatorie, posbilitatea de a inchiria autoturisme, parcare privata, serviciu de calculatoare, bar, camera pentru depozitarea bagajelor mari. Asigura room service si locuri de parcare.

Hotel Central Slobozia este amplasat in centrul orasului, la doar cateva minute de mers pe jos de gara, principalele puncta de atractie turistica, locatiile interesante de petrecere a timpului liber si la aproximativ 10 km de statiunea Amara .

Are in component sa 18 spatii de cazare, amenajate in stil classic-elegant si mobilate modern. Spatiile de cazare dispun de : pat dublu sau paturi twin, mobilier nou,minibar, mocheta, telefon, acces la internet wireless, aer conditionat, baie private, Tv cu canale prin cablu,geam termopan .

Hotel Central are in componenta sa 18 de spatii de cazare.Camerele sunt impartite in: 4 camere duble cu paturi twin, 12 camere duble cu pat matrimonial si 2 camere special concepute pentru persoanele cu dizabilitati. Hotelul pune la dispozitie 2 sali de conferinte, o terasa de vara si 2 saloane restaurant.

Cele 2 Sali de conferinte, amenajate si mobilate modern pentru oamenii de afaceri au o capacitate totala de 70 de locuri.

In timpul zilelor caldurase in fata hotelui este amplasata terasa de vara umbrita de verdeata, petru a va putea relaxa are o capacitatea de 40 de locuri .

Iar cele 2 saloane ce pot gazdui 120 de persoane si un separeu intim au o ca capacitatea de 20 de locuri . Sunt des folosite pentru petreceri de nunta, botezuri, cocktail-uri si evenimente private .

In orasul Amara, locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizicală și kinetoterapie. Toate au plaje proprii. Spații de cazare:

o Hotel Lebăda, clasificat la două stele, are o capacitate de cazare de 944 locuri repartizate in două corpuri de cazare și dispunde de camere single, double și apartamente. Baza de tratament și spațiul pentru servirea mesei se găsesc în incinta hotelului. Hotelul dispune și de săli de conferințe, bar, restaurant, bibliotecă, sală de fitness și de plaja.Printre afectiunile terapeutice tratate aici se numara:

afectiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerative,inflamator si articular, sechele posttraumatice, afectiuni neurologice periferice (pareze, paralizii, sechele dupa poliomielita), afectiuni ginecologice, afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale) ;

o Complexul Hotelier Ialomița, clasificat la trei stele, dispune de spații de cazare generoase (23 camere single, 222 double, 7 apartamente – dotate cu aer conditionat, minibar, telefon, LCD, Wi-fi), restaurant, bar, minimarket, săli de conferință, bază de tratament, plajă proprie, centru SPA, grădina de vară, salon de evenimente, microbuz pentru organizare de excursii.

Centrul Spa Laguna Blue utilizeaza cele mai noi tehnologii de tratare a apei, cuprinzand un sistem performant de filtrare si tratare ce presupune folosirea echipamentelor de ultima generatie dotate cu microprocesoare care transmit pompelor valoarea optima de substanta necesara dozarii. Astfel, valorile optime nu sunt depasite, obtinandu-se o apa cu parametri perfecti pentru imbaiere.

In cadrul Complexului de Agrement Laguna Blue SPA turiștii au acces la:

bazin de înot pentru copii și adulți, toboggan activ, sauna uscată, sauna UV, saună umedă, grotă de relaxare, dușuri cervicale, duș scoțian, Jacuzzi, hidromasaj, masaj.

Plaja situată la 20 m de hotel este locul ideal unde se poate imbina cura naturistă, înotul și relaxarea.

Grădina de vara situată intr-un peisaj mirific, imprejmuită de tei și castani, cu o capacitate de 200 locuri, propune preparate culinare diverse din bucătăria , mediteraneană, italiană și romanească

În prezent, în baza de tratament a unitatii se efectueaza peste 25 de proceduri de fizioterapie, hidroterapie, cultură fizica medicală, relaxare și estetică medicală.

Principalele afectiuni tratabile sunt:

afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative articulare, inflamatorii ,post-traumatice, ortopedice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni dermatologice, afectiuni respiratorii, digestive, renale etc.

Lista indicatiilor terapeutice este una prin care putine statiuni, chiar si din alte tari pot tine pasul. Afectiunile care pot fi tratate :

afectiuni reumatismale degenerative articulare: spondiloza cervicala, dorsala si lombara,

artroze si poliartroze, afectiuni reumatismale inflamatorii: stari alergice articulare dupa

reumatism articular acut sau dupa infectii de focar, spondilita anchilozanta, afectiuni

reumatismale degenerative articulare(tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita

scapulohumerala), afectiuni postraumatice: redori articulare posttraumatice, -recuperare dupa

imobilizari in aparat gipsat, recuperari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, entorse si

luxatii, afectiuni neurologice periferice: pareze si paralizii posttraumatice ale membrelor,

polineuropatii, sechele dupa poliomielita;

Complexul Hotelier Ialomita prin baza sa de tratament, pune la dispozitie aparatura medicala de

ultima generatie, instalatii complete si moderne de electro-hidroterapie si asigura efectuarea in

conditii optime a numeroase alte  tratamente:

bai la cada cu namol, bai cu ape minerale la cada, bai galvanice, baie cu bule cu dus

subacval, baie partiala cu bule, cromoterapie, curenti diadinamici, ultrasunet, unde scurte,

curenti Tens, – curenti interferentiali, solux cu namol, laserterapie, gimnastica medicala,

aerosoli, masaj general/partial, masal limfatic, sauna, fitness.

Cabina de estetica medicala a complexului Ialomita va iese in intampinare cu tratamente:

anticelulitice, antiadipoase, antirid;

o Complex Hotelier Parc, este format din 2 hoteluri, de 3 stele (Hotel Parc), respectiv 4 stele (Hotel Dana), baza de tratament proprie, restaurant, 3 sali de mese, o sala de conferințe, bar, 2 terase și plaja proprie și Vila Eclipsa clasificată la 3 stele.

1. Clasificat la trei stele Hotel Parc are o capacitate de 432 locuri. Cazarea se face la recepția hotelului la una dintre cele trei optiuni de camere:camera single, camera double, apartament (Jacuzzi sau cada cu Vibromasaj). Camerele spațioase oferă confort și intimitate sejurului dvs și sunt dotate cu aer-conditionat, frigider, telefon, baie proprie, birou, balcoane, wi-fi, tv-cablu.

2. Hotel Dana, clasificată la 4 stele vă ofera cele mai bune condiții de comfort, intr-o atmosferă rafinată și elegantă și va pune la dispozitie o varietate de moduri de relaxare dar și condiții excelente pentru intâlniri de afaceri.Cu o capacitate de 78 de locuri, personal calificat și camere dotate corespunzator, Hotel Dana vă așteapta să petreceți un concediu in mijlocul naturii, pe plaja privată a hotelului, oferind și posibilitatea de tratament balnear și wellness.

3. Vila Eclipsa clasificată la 3 stele, la 50 de metri de plaja Mircesti și 200 de metrii de Hotel Parc. Pune la dispozitie 21 camere cu pat dublu și matrimonial, 2 apartamente cu pat matrimonial, mobilate modern și decorate in stiluri diferite. Vila Eclipsa dispune de bar și terasă în zona piscinei Blue Eyes. Receptia vilei va pune la dispozitie seif si wifi. Vila ecplisa dispune și de parcare proprie, cu pază asigurată.

Principalele afectiuni tratabile la Complex hotelier Parc sunt:

–  boli reumatismale, sechele post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni ginecologice, dermatologice, respiratorii, digestive, renale;

o Motelul Diamant clasificat la 3 stele, se află la 50 de metri de Lacul Amara, are o capacitate de 11 camere, dintre care 4 camere cu pat matrimonial, 5 camere duble și 3 apartamente, toate beneficiind de televizor, aer condiționat, cablu si telefon, precum si un restaurant cu 60 de locuri, ce vă oferă o gama diversificata de mancăruri tradiționale. Unele camere au balcon cu vedere la Lacul Amara.Motelul Diamant are recepție cu program nonstop, facilități de grătar și terasă. De asemenea, facilitățile includ un depozit de bagaje. Oaspeții beneficiază de parcare gratuită.

o Hotel Heaven clasificat la 3 stele dispune de 30 spații de cazare , precum și de un restaurant cu o capacitate de 120 de locuri.

o Popasul Perla dispune de 60 de locuri de cazare plus masa, deschis non-stop pe toată perioada anului.

Turiștii se pot caza în casuța cu pat dublu – casuțe cu o singura camera,  avand fiecare cate 2 locuri de cazare, pat dublu, baie proprie si cablu TV sau în căsuța cu două camera.

o Pensiunea Silvicutorilor este localizată pe malul lacului Amara și pune la dispozitie 8 camere duble twin si 2 apartamente, avand o capacitate de 22 locuri. Organiează vanatoare de specii de vanat precum mistret, cerb, iepure si fazan.

o ,,Tabăra de copii „Pavilioane”, este amenajată din 1975, fiind situată într-o pădure de salcâm, cu plantație de foioase și livadă de nuci. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă;

o Complexul Hotelier Royal, Urziceni *, reprezinta 3 unitati hoteliere amplasate in locatii diferite. Acestea fiind : Hotel Royal 1, aproape de ieșirea de pe drumul european E60 către Slobozia.

Vila Royal, amplasanta intr-un cartier din centrul orasului Urziceni.

Iar Hotel Royal 2, amplasat la iesirea din orasul Urziceni catre Bucuresti si la 2 km de Gara Urziceni.

Isi intampina oaspetii cu servicii si facilitate bune, printe cere se numara: restaurantul, receptia deschisa nonstop, terasa de vara, room service, sala de conferinta, spalatorie si curatatorie, parcare, bar, salon de frumusețe.

Organizeaza evenimente de ziua indragostitilor, 1 Martie, 8 Martie, Craciun, Revelion, nunti, botezuri, aniversari, revederi. Salonul de festivitati are o capacitate de 250 de locuri.

Hotel Royal 1 are in componenta sa 68 de spatii de cazare.Camerele sunt impartite in: 39 camere duble cu paturi twin, 16 camere duble cu pat matrimonial, 11 camere duble cu pat matrimonial supperioare si 2 apartamente.

Oaspeții pot lua masa in resturantul hotelului ce are o capacitate de 50 de locuri sau pe terasa de vara.

Vila Royal,are in component sa : 12 camere matrimoniale, restaurant cu o capacitate de 24 locuri, terasa, bar, piscina, teren de tenis precum si un spatiu amenajat pentru barbeque.

Hotel Royal 2  cu 18 camere si 34 locuri de cazare. Toate camerele sunt dotate cu frigider, iar băile private au duș și articole de toaletă gratuite.

Fig. Completul Hotelier Royal, Urziceni. Sursa : https://www.google.com/maps

1.2 Trasporturile rutiere si feroviare

Avand in vedere marea intindere a baraganului ialomitean, pozitia si legaturile lui cu zonele invecinate si cu tara intreaga, prezinta o insemnatate deosebita . Caile de circulatie din cadrul judutului insumeaza 1 138 km, dintre care 654 km modernizate, iar 20 de km din autostrada Fetești – Constanța, 276 km rețea feroviară și transporturi fluviale.

Reteaua feroviara cu cea mai importanta artera este: magistrala Bucuresti -Constata, acum in totalitate electrificata.Aceasta strabate campia Baraganului sudic, intre punctele Lehliu- Gara si Fetesti, facand legatura intre Capitala si portul Constanta. Principalele gari situate de-a lungul acestei magistrale sunt :Ciulinta, Fetesti si Lehliu-Gara.

Gara Ciulita este rascrucea din inima Baraganului sudic, nod feroviar de legatura cu Slobozia si Calarasi, unde s-a dezvoltat centrul muncitoresc industrial- agricol Dragalina, cu un mare volum de marfuri manipulate . La Dragalina s-a construit un mare triaj de cale ferata unde se formeaza garniturile de trenuri pentru marfurile ce trec peste portul Constanta sau in interiorul tarii.

La Festesti, cel mai activ nod feroviar, de aici se pleaca in patru directii de circulatie: Bucuresti-Slobozia, Urziceni-Ploiesti, Tandarei- Faurei si Palas Constanta .

Trecerea peste Borcea si Dunare este asigurata de podul Fetesti –Cernavoda, asigura traversare feroviara la dublarea careia se lucreaza in present.

Orasul Fetesti dispune de un depou pentru repararea locomotivelor Diesel si electrice, unitate cu traditie, pe care s-a sprijinit si se sprijina in continuare transportul feroviar din aceasta parte a tarii.

Drumurile nationale (497km), in intregime asfaltate, leaga in lung si-n lat judetul Ialomita de zona dunareana a Campiei Romane, de municipiul Bucurest si de Moldova, prin Slobozia- Pogoanele – Buzau .

Mentionam: soseaua nationala Bucuresti –Urziceni –Slobozia –Constanta, care parcurge judetul intre punctele Malu si Giurgeni, stabilind legatura intre localitatile insirate de-a lungul ei si orasul de resedinta al judetului .

soseaua nationala Bucuresti-Lehliu –Calarasi,care face legatura, pe directia cea mai scurta, intre Capitala si municipiul Calarasi .

Pe directia nord- sud, teritoriul judetului este strabatut de soseaua Braila-Slobozia-Calarasi,care leaga cele doua orase- porturi cu centrele si obiectivele economice din inima Baraganului, cu Capitala si cu Moldova.

Transporturile de calatori sunt bine organizate si au in dotare autobuze care servesc toate localitatile Judetului . In comune exista curse regulate, de mai multe ori pe zi, iar transportul urban se efectueaza, in bune conditii, in toate cele patru orase ale Judetului .

2. Forme de turism practicate in judetul Ialomita

Judetul Ialomita cuprinde ca forme de turism urmatoarele sectoare :

turismul balnear (cuprinde zona statiunii Amara),

agroturismul (localizat in zonele lacurilor si padurilor judetului),

turismul cultural si de transit (in principal in zona siturilor arhelogice, a manastirilor si a Municipiului Slobozia),

turismul de vanatoare si pescuit (in zona din vecinatatea Dunarii, lacurilor natural si padurilor din judet).

1.1 Turism balnear

Turismul balnear in ultimii ani prin calitatile oferite de factorii de cura, a implicarii stiintei si tehnicii, a devenit un segment major al pietei turistice pentru a satisface la un nivel ridicat, cerintele omului .

In Judetul Ialomita, turismul balnear a fost posibil datorita existentei Statiunii Amara,situata la 7 km de municipiul Slobozia. Stațiunea este cunoscută pentru nămolul sapropelic și apele minerale sulfatate, clorurate și bromurate, utilizate în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni post-traumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

Stațiunea Amara este situată pe marginea lacului în parcul dendrologic Amara, cel mai mare parc din Bărăgan, și dispune de un potențial considerabil pentru turism balnear, datorită proprietăților curative ale apei minerale și ale nămolului sapropelic, deși afluența turiștilor nu este atât de ridicată ca în alte stațiuni din Romania.

1.2 Agroturism

In judetul Ialomita domeniul agroturistic, turismului de agrement si cel pentru pescuit-vanatoresc cele mai cautate si cunoscute locatii sunt:

Lacul Strachina din apropierea orașul Țăndărei,

cabana agroturistică și de vânătoare din comuna Vlădeni,

pădurea de stejari seculari din comuna Alexeni,

salba de lacuri Moara, Lățiș,

Fileanca din comuna Reviga,

pădurea Berle ști-Popești din comuna Sudiți,

complexul turistic Lacul Iezer din comuna Gheorghe Lazăr,

Lacul Fundata din comuna Gheorghe Doja,

pădurea Redea din comuna Ion Roată,

Lacul Rodeanu și bălțile Jilavele,

Ratca și Rătcuța din apropierea comunelor Jilavele și Adâncata,

complexul sportiv și de agrement Hermes și Pădurea Peri din Municipiul Slobozia,

Lacul Saltava și balta agrozootehnică din comuna Făcăeni,

pensiunea agroturistică de la Movilița,

hanuri și motelurile de la Sinești, Malu, Slobozia, Țăndărei (Racman),

cabanele de vânătoare ale Direcției Silvice Ialomița de la Amara, Slobozia, Sudiți, Bucu, Misleanu, Movila .

1.3 Turism de vanatoare si pescuit

1.4 Turism cultural

REPERE CULTURALE

In cadrul Judetului Ialomita obiectivele cu caracter istoric si turistic sunt:

Orașul de Floci este un oraș medieval fără continuitate de locuire în epoca modernă, situat în perimetrul comunei Giurgeni (declarat sit arheologic prioritar de interes național și înscris în Programul european „Reabilitarea patrimoniului nostru european comun” , o inițiativa comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene de a sprijini conservarea patrimoniului istoric în Balcani).

O șezare preistorică de la Popina-Bordușani,

Dava getică de la Piscul Crăsani,

Situl arheologic eneolitic din comuna Dridu,

Ferma Model de la Perieți.

Casa memorială “Ionel Perlea” din comuna Ograda,

Podurile dunărene construite de Anghel Saligny, amplasate în zona Municipiului Fetești,

Așezământul cultural-religios de la Maia-Catargiu,

Complexul istoric Evanghelie Zappa din comuna Ion Roată,

Mănăstirile Balaciu, Dridu și Sfinții Voievozi-Slobozia,

Muzeul Nașional al Agriculturii Slobozia, Muzeul Județean Ialomița din Municipiul Slobozia.

Capitolul IV. Realizarea strategiei de dezvoltare a județului Ialomița

Dezvoltarea Durabilă, reprezinta o calitate mai bună a vieții acum și pentru generațiile viitoare, integrează obiective imediate și pe termen lung, acțiuni locale și globale, probleme economice și de mediu, toate fiind inseparabile.

Pentru ca in judetul Ialomita, turismul, sa fie in proces de dezvoltare trebuie semnalat

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene își propune obiective și acțiuni clare, legate de șapte priorități, majoritatea de mediu: schimbarea climatică și energia curată, transportul durabil, consumul și producția durabile, conservarea și managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia și migrația, sărăcia.

Posibilitati de dezvoltare a turismului in judetul Ialomita

Fixarea de obiectivele idei și viziuni pe care oamenii locului doresc să le atingă și descriu felul în care ei doresc să folosească turismul ca instrument pentru stimularea economiei autohtone. Identificarea scopurilor care constituie scheletul și suportul mental pentru ca activitatea zilnică să dea roade. Stabilirea unui leitmotiv turistic local poate oferi regiunii o șansă uneori unică de a se poziționa pe piață prin promovarea unei identități turistice proprii. Coordonara administrativă și organizatorică trebuie să fie autonomă în acțiunile pe care le întreprinde, fiind îndreptată către O.N.G. – uri cu activități și experiență în domeniul turistic. Dotarea tehnică precum și calificarea personalului ce deservește locațiile și alte activități economice din domeniul turistic sau domenii adiacente, trebuie să îndeplinească standardele unei activitați calitativ superioare și cerinte competitive, în conformitate cu normele europene.

Dezvoltarea ecoturismului și turism durabil prin valorificarea la adevărata valoare a potențialului specific al zonei.

Crearea unei imagini favorabile, prin asigurarea promovării prin toate mijloacele disponibile, precum și conceperea altor mijloace.

Educarea tinerilor prin activități specifice turismului, ecoturismului, cunoașterea tradițiilor, conservarea patrimoniului și protecția mediului, în vederea formării noii generații care să aplice aceste idei.

Organizarea de expoziții de artă, artă tradițională, târguri de carte, ce conturează climatul necesar promovării turismului regional și crează fondul pentru materiale publicitare.

Colaborarea cu organizații și asociații de profil din țară și străinătate ; cu autoritățile locale și prestatorii de servicii pentru implementarea unui program de dezvoltare pe termen mediu și lung ; cu instituțiile specializate în vederea promovării, formării de personal, ridicarea standardului calității și imbunatățirea ofertei.

Organizarea de evenimente menite să ofere turiștilor o motivație în plus față de ofertele obișnuite de pensiune, realizând în același timp posibilitatea promovării tradițiilor și obiceiurilor locale.

Tipuri de turism ce pot fi abordate și dezvoltate pentru un turism durabil

Turismul de recreere si agrement, acest tip de turismeste la îndemana tuturor turistilor proveniti din diferite medii sociale, poate fi practicat de toate grupele de vârstă în special de maturi și tineri, in special pentru cei ce locuiesc in zonele urbane. Poate fi practicat pe durata unui week-end. Ca locații recomandate pot fi enumerate: lunca Dunării, Lunca Ialomiței, numeroasele lacuri și bălți pentru practicarea turismului nautic , de pescuit si vânătoare, plimbări, si cicloturism.

Turismul de îngrijire a sănătații, poate fi balnear sau curativ, este considerat cel mai vechi tip de turism, despre care s-au găsit dovezi arheologice. Se adresează tuturor grupelor de vârstă, dar participanții la acest tip de turism sunt în special vârstnicii de cele mai multe ori însotiți de copii. Recomandat este Lacul Amara, orasul Amara. Este singurul loc care ofera structuri de cazare si locuri amenajate spatiilor verzi. Cu un potential mai putin cunoscut este si Lacul Fundata.

Turismul cultural, cuprinde persoane ce vizitează obiective turistice aparținând patrimoniului cultural. Numeroasele biserici, mănăstiri, case memoriale, scoli vechi, cruci de piatră, poduri ca elemente de arhitectură, muzee, situri arheologice, pot constitui repere a unor trasee turistice, pentru diferite categorii de varsta. Participatii la acest tip de turism sunt in special varstnicii.

Turismul educațional – are în componența sa activitățile organizate în scopuri educaționale, în general pentru grupe tinere de vârstă, care trebuie să își completeze și lărgească aria cunoștiințelor.

Aici aria obiectivelor de vizitat este in funcție de domeniile și disciplinele abordate după cum urmează:

geografie: luncile fluviuliu Dunărea, lunca râului Ialomița, balta Ialomiței, padurile din preajma localităților judetului, lacurile, delurile;

istorie: conace, case memoriale, case tărănești, situri arheologice, crucule de piatră, monumente;

biologie cu elemente de floră și fauna specifice luncilor, râului Ialomița, fluviului Dunărea, lacurilor și bălților.

ecologie cu monumente ale naturii, arii protejare, specii orintologice rare, specii de arbori;

Turismul cu specific gastronomic – un element major al activității turistice îl constituie această componență care poate genera: expoziții, festivaluri, sărbătoari ale vinului , berii, altor băuturi, precum și al altor sortimente culinare.

Organizarea numeroaselor târguri în prejma zilelor aniversării diferitelor localități, în care sunt prezenți producători tradiționali de preparate, evenimente, concerte, conferințe, simpozioane, unde prezentările gastronomice specifice zonei asociate cu degustări pot fi catalogate ca preludiul promovării acestui tip de turism.

În regiunea viticolă in apropierea municipiului Fetești unde câteva sortimentele de vinuri reunite într-o pivniță de degustare și vânzare poate creea fluxuri de turiști în tranzit mai ales cu ocazia vacanțelor și week-endurilor.

Turismul rural, este forma de turism care se desfășoara în spațiul rural. El s-a dezvoltat datorita turistilor care vor sa-si petreaca timpul liber prin vacante mai scurte si mai dese, cu mijloacele personale de transport.

Agroturismul sau turismul de ferma agroturistica se desfasoara ca o activitate capabila sa valorifice locurile de cazare existente in gospodariile taraneasti pregatite si amenajate pentru primirea de oaspeti si pentru consumul unor produse alimentare propriu

Conditii de dezvoltare din punct de vedere economic a turismului

În dorința de a așeza turismul pe o pozitie meritorie, enumerăm câteva din condițiile ce ar fi necesare a sta la baza dezvoltării din punct de vedere economic a acestei ramuri:

implicarea deplină a comunităților în abordarea proiectelor;

furnizarea de informații mai exacte despre destinațiile turistice;

punerea de comun acord a industriei turistice cu organizațiile, instituțiile și comunitățile locale implicând în același timp și consultarea populației;

mult mai bună promovare a resurselor naturale;

dezvoltarea mediului de afaceri printr-un turism durabil; includerea serviciilor de calitate pe termen lung;

dezvoltarea turismului integrat într-un plan de management care ia în calcul impactul asupra mediului;

micșorarea factorilor de risc prin organizarea turismului într-un mod responsabil;

specializare și profesionalism;

Pentru un turism durabil in judetul Ialomita, se propune realizarea unor scopuri si obiective

Scopuri

Formarea unor echipe manageriale de coordonare: Cooptarea acelor persoane ce au pregătire și specializare în domeniu, ce au disponibilitatea și calitatea de a crea și dezvolta programe, înlesnind colaborarea și promovarea acestora;

Conservarea patrimoniului : Identificarea și acesarea de programe și proiecte de finanțare, cu scopul de a identifica, evalua și păstra intacte :monumente, arii protejate , biserici, mănăstiri, case memoriale, situri arheologice, edificii culturale, parcuri tematice, păduri, specii de plante și animale, tradiții , obiceiuri, etc. ;

Contactarea societăților ce desfășoară activități prestatoare de servicii în domeniul turistic sau activități adiacente acestuia : Hoteluri, restaurante ,agenții de turism, agenții de voiaj, baruri , pizzerii, muzee, firme de transport, etc. ;

Colaborarea cu autoritățile locale : Primării, Consilii Locale, Consiliul Județean, Prefecturi, Instituții descentralizate ale statului ;

Colaborarea cu organizații și asociații de profil din țară și străinătate : Organizația Patronală a Turismului Balnear din România, Agenția Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural, etc.

Organizarea unor evenimente : expoziții de artă, artă tradițională, târguri de carte, etc.

Obiective

Identificarea zonelor cu potențial, evaluarea acestora : printr-o activitate susținută de documentare ;

Crearea unei rețele de cabane, pensiuni, case de vacantă: prin contactarea tuturor structurilor de cazare existente în vederea colaborării și implementării unui turism durabil

Inființarea departamentului de imagine și publicitate: în vederea redactării materialelor de promovare la nivelul cerințelor actuale de pe piața europeană și internațională

Cunoașterea și studierea atentă a tradițiilor, obiceiurilor, activiăților meșteșugărești: în vederea promovării și elaborarii de noi programe și oferte;

Contactarea instituțiilor și organizațiilor similare cu specific, din diferite alte regiuni: zone montane, litoral, Delta Dunării pentru realizarea schimburilor de servicii prin reciprocitate;

Stabilirea unor contracte cu agențiile din străinătate sau cu organizațiile de profil: cu scopul realizării de schimburi în vedrea formării unei noi imagini și abordarea unor strategii deja valorificate în alte țări;

Colaborarea cu instituțiile de învătământ : în scopul educării și formării de noi specializări profesionale în rândul tinerilor, oferind o noua valență și valoare asupra potențialului turistic al zonei ;

Promovarea manifestărilor culturale : menite să pună în valoare creațiile artistice ce au format de-a lungul timpului până în prezent un patrimoniu ce merită să constituie o emblemă a județului pe plan zonal, național și internațional ;

Organizarea de manifestări cultural-sportive și de divertisment : care datorită promovării corespunzătoare pot atrage cât mai multi participanți și turisti din alte regiuni ;

Exista si alte zone de interes turistic local,care sunt, si urmeaza a fi incluze in programele de strategie si dezvoltare a turismului la nivelul judetului Ialomita;

Acestea au fost catalogate in functie de tipul de turism :

1) În domeniul turismului cultural intalnim :

1.1. siturile arheologice incluse în „Lista monumentelor istorice ale județului Ialomița” de la Slobozia, Axintele („La cetate”), Bordușani („Popina”), Bucu („Pochina”), Bordușelu, Cocora, Copuzu („Platoul Deluș”),Coșereni („M ăgura Comana”), Dridu („La metereze”),F ăcăeni, Fetești, Fierbinți, Gheorghe Doja, Gimbășani, Hagieni, Ion Roat ă, Luciu, Maia, Maltezi, M ărculești, Stelnica, Sudiți, Țănd ărei , Vl ădeni („Popina Blagodeasca”).

1.2. conace boierești și case de negustori : casa cu prăvălie și moara țărănească din Municipiul Fetești, conacul Nicu Chiroiu din comuna Borănești, castelul Hagianoff din comuna Manasia, casele „Craiu Chiajna” și „Elena Bratu”din satul Poiana-comuna Ciulnița, casa țărănească și conacul din comuna Reviga, muzeul Apostol D. Culea din comuna Sudiți, castelul Bolomey din comuna Cosâmbe ști, casa Alexa Tănase din satul Fierbin ții de Sus-orașul Fierbin ți-Târg, cramele Cantacuzino și Irescu din comuna Jilavele, casa Bentoiu din comuna Fă căeni, Conacul Marghiloman din Hagiești- Sinești, Conacul Bâzu Cantacuzono și crama fostului Conac Herescu de la Jilavele, și alte asemenea obiective aflate în localitățile B ărc ănești, Andrăș ești, Bordușani, Brazii, Broșteni, Căzănești, Cosâmbești, Dridu-Snagov, Fierbinți-Târg, Malu, Manasia, Ograda, Poiana, Reviga, Sf.Gheorghe, Sudiți, Țăndărei, Urziceni;

1.3. cruci de hotar sau comemorative la : Albești, Bucu, Cosâmbești, Gura Ialomiței, Jilavele, Ograda, Buești, Copuzu, Sf. Gheorghe, Valea M ăcrișului, Patru Frați, Adîncata;

2) În domeniul turismului religios: biserica “Adormirea Maicii Domnului” și biserica de lemn “Sf. Nicolae” din Slobozia, bisericile cu hramul “Sf. Nicolae” din Andrăș ești, Bordușani, Brazii, Broșteni, C ăzănești, Cosîmbești, Fetești, Fierbinții de Jos, Hagiești, M ărculești, Sinești, Vl ădeni, biserica “Sf. Împ ărați Constantin și Elena” din B ărc ănești, bisericile cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Fetești, Cr ăsanii de Jos, Fierbinții de Sus, Maia, Malu, bisericile cu hramul “Sf. Gheorghe” din Ograda, Fierbinți Târg, Ghimpați, Andrăș ești, bisericile cu hramul “Sf. Parascheva” din Iv ănești, Dridu-Snagov, biserica “Sfânta Maria” din satul Grecii de Jos-orașul Fierbinți-Târg, biserica “Sf. Ioan Botez ătoru”l din comuna Jilavele, biserica “Sf. Trei Ierarhi” din comuna Jilavele, m ă n ăstirile de la Slobozia (“Sf.Voievozi”), Balaciu, Dridu, Frățilești, Dr ăgoiești, Cr ăsanii de Sus, Gârbovi, Hagieni;

3) În domeniul agroturismului și turismului de agrement și pentru pescuit-vânătoare: Lacul Strachina din apropiere de orașul Țăndărei, cabana agroturistică și de vân ătoare din comuna Vlădeni, p ădurea de stejari seculari din comuna Alexeni, salba de lacuri Moara, Lățiș, Fileanca din comuna Reviga, p ădurea Berle ști-Pope ști din comuna Sudiți, complexul turistic Lac Iezer din comuna Gheorghe Lazăr, Lacul Fundata din comuna Gheorghe Doja, p ădurea Redea din comuna Ion Roată, Lacul Rodeanu și b ălțile Jilavele, Ratca și R ătcuța din apropierea comunelor Jilavele și Adâncata, complexul sportiv și de agrement Hermes și Pădurea Peri din Municipiul Slobozia, Lacul Saltava și balta agrozootehnică din comuna Fă căeni, pensiunea agroturistică de la Movilița, hanuri și moteluri la Sinești, Malu, Slobozia, Țănd ărei (Racman), cabanele de vân ătoare 86 ale Direcției Silvice Ialomița de la Amara, Slobozia, Sudiți, Bucu, Misleanu, Movila și altele.

Analiza SWOT a judetului Ialomita – Turism si patrimoniu cultural

Principalul scop al analizei SWOT privind patrimoniul turistic al Județului Ialomița, este de a identifica si de a atribui fiecărui factor, pozitiv sau negativ, una dintre cele patru categorii, permițând celor interesați și specialistilor să privească din punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util in dezvoltarea și confirmarea țelurilor si a strategiei de marketing.

Un pas important în analiza situației potențialului turistic al Judetului Ialomița și posibilitățile de valorificare a zonei este stabilirea calităților, defectele, oportunitățile de piață și amenintari. Acesta este un proces care poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potențiale și critice care pot afecta dezvoltarea din punct de vedere turistic.

Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar al calităților și slăbiciunilor interne.

Studiu de caz

In urma prezentarii temei mele de licenta, Dezvoltarea durabila a turismului in judetul Ialomita, am sa propun un traseu turistic Slobozia – Amara.

Ca obiective de vizitat, am ales: In Municipiul Slobozia: Muzeul Național al Agriculturii, Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, Muzeul Județenan Ialomița, Mănăstirea “Sf. Voievozi”; Catedrala Episcopala ”Inaltarea Domnului” si Monumentul Eroilor, iar in orasul Amara, aria lacului Amara.

Ca punct de plecare am ales autogara-gara Slobozia, Ora 09.00.

Prima oprire ( 09: 20 – 11:20) se va face pentru – Muzeul National al Agriculturii si Biserica de lemn „Sf. Nicolae”.

Orele (11:40- 12:40) – Muzeul Judetean Ialomita.

Ora (13:00- 14.30)- Servirea mesei La restaurant Atlantic.

Ora (14: 40- 15:40)- Mănăstirea “Sf. Voievozi”;

Ora (16:00-18:00 )- Catedrala Episcopala ”Inaltarea Domnului” si Monumentul Eroilor.

Ora (18:30 -20:00) –Aria lacului Amara.

Capitolul VI

Concluzii

Această regiune are vastă rețea hidrografică ce poate fi ușor expusă turiștilor dornici de a descoperii, numeroase lacuri cu întinderi însemnate si cu un climat temperat. Se întalnește o mare varietate de animale, unele rare în lume, o flora diversificată și încântătoare pentru cei ce o descoperă.

Am ales să prezint un traseu turistic în zona Municipiului Slobozia – Orasul Amara pentru a prezenta bogățiile naturale, culturale și istorice ale regiunii și pentru a promova turismul cultural si balnear, în zonele în care omul trăiește în armonie cu natura, o înțelege și o respectă pentru că de ea depinde și supraviețuirea lui.

Capitolul VII

Bibliografie

Carti :

Prof. Pacala Elena, ing. Alexandru Gabriela, Ghidul Monumentelor Istorice din Județul Ialomița, Ministerul Culturii și Cultelor, D.J.C.C.P.C.N. Ialomița, Editura Cetatea de scaun Târgoviște – 2007

Judetele Patriei, Cristache Stan si Octavia Bogdan,Judetul Ialomita, Editura Academia Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1971.

Judetele Patrei, Ialomita, Monografie, Editura, Sport-Turism, Bucuresti,1980.

Ialomita monografie editura sport turism bucuresti 1980

Slobozia Culturala –Monofrafie; George Stoian, Stefan Grigorescu, Razvan Mare;Editura Star Tipp, Slobozia 2006

Site-uri :

http://www.cicnet.ro/

http://www.ialomita.insse.ro/main.php

Articole:

MUNTEANU Dumitru Florin., Centrul de Informare Eco-Turistică Ialomița – Scopuri și Obiective