Licenta Achim Loredana Ects 1 [603197]

1
Cuprins

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………..2

Capitolul I
Noțiuni teoretice despre Întreprinderile M ici și Mijlocii ………………………. 4
1.1 Delimitări conceptuale privind IMM -urile…………………………………………….4
1.2 Modalități de finanț are a activitățiilor economice din sectorul IMM………… …… 6
1.3 Rolul IMM -urilor în România și în economia modernă…………………………… .…7

Capitolul II
Influența crizei economice asupra sectorului IMM ………. ………………………………………. 9
2.1 Impactul crizei economice asupra activității IMM -urilor…………………………….. ..9
2.2 Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinzătorilor ș i percepțiile lor cu
privire la aceasta ……………………………………………….………………………………12
2.3 Numărul de salariați în IMM -uri sub impactu l primului val de criză…………………15

Capitolul III
Evoluții și tendințe ale sectorului IMM în România ………………………………………… 17
3.1 Statistici privind înmatricul ările IMM…………………………………………………17
3.2 Statistici privind ieșirea de pe piaț ă a IMM -urilor…………………………………….24
3.3 Analiza principalelor surse de finanțare a IMM -urilor în 2 014-2015………………. …28

CONCLUZII ……………… ………………………………… …………………………34

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………….. .36

2
INTRODUCERE

IMM -urile sunt factori economici valoroși în economi a unei țări , prin faptul că asigură
locurile de muncă, dar și datorită contribuției lor directe la creșterea nivelului de trai al
comunităților în care operează.
Datorită abilității lor de a răs punde prompt cerințelor locale și flexibilității de care dau
dovadă, deseori IMM -urile ajung să acționeze pe piețele locale mult ma i eficient decât agenții
economici mari.
IMM -urile ocupă un loc deosebit de important în cadrul sectorului privat al statelor
dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare. Ele sunt sursa principală pentru crearea de locuri
de muncă și un permanent generato r de idei de afaceri. Statisticile din aproape toate țările
relevă faptul că IMM -urile predomină în economie, reprezentând peste 98% din totalul
firmelor și având ponderi substanțiale în obținerea produsului intern și furnizarea de locuri de
muncă.
Tema lucrări i, evidențiază unul din cele mai importante elemente ale noii realități
economice, marcată de schimbare, transparență, cunoaștere, colaborare, interactivitate, cât și
de un interes deosebit acordat factorului uman. Tema aleasă se dovedește a fi o tem ă de
actuali tate, față de care cercetători , și mai ales mediul de afaceri manifestă un interes crescut.
Obiectivul principal al prezentei lucrări constă în analiza sectorului întreprinderilor
mici și mijlocii în contextul economic actual. Ace asta prezintă principalel e aspecte referitoare
la întreprinderile mici și mijlocii și rolul acestora în economia modernă, evoluția acestora în
ceea ce privește înmatricularea ș i ieșirea lor de pe piață, sur sele de finanțare și evoluția
numărului de salariați.
Lucrarea este structurată în trei capitole .
Capitolul 1 este dedicat în întregime descrierii aspectelor teoretice ce alcă tuiesc baza
analizei efectuate, pornind de la definirea IMM -urilor, prezentarea rolului acestora în
economia modernă și a surselor de finanțare.
Capitolul 2 se concentrează pe prezentarea percepției întreprinzător ilor cu privire la
mediul econo mic și imap actul psihologic al crizei economice asupra acestora. S -a realizat, de
asemenea, o prezentare a evoluției numărului de salariați pe domenii pe a ctivitate și pe clase
de mărimi.

3
Capitolul 3 este o continuare a capitolului anterior, constând în prezentarea detaliată a
evoluției sectorului IMM -urilor în România, urmărind evoluția IMM -urilor în ceea ce pri vește
înmatricularea, radierea și dizolvarea acestora. În cadrul acestui capitol este prezentată și
analiza surselor de finanțare ale IMM -urilor.

4

Capitolul I
Noțiuni teoretice despre Întreprinderile Mici și M ijlocii

1.1 Delimitări conceptuale privind IMM -urile

Întreprinderile Mici și Mijlocii au reprezentat mereu un rol esențial în viața economică și
socială din cadrul unei țări contribuind la dezvoltarea economică a acesteia.
Delimitar ea Întreprinderilor Mici și Mijloci i în peisajul economic, a prezentat de -a lungul
timpului un subiect di ficil și controversat. Nu există , așadar, o definiție generală acceptată pe
plan internațional.
În ceea ce privește definirea întreprinderilor mici și mijlocii devin e tot mai bogată.
Aproape toate cărțile dedicate întreprinderilor mici și mijlocii prezintă rolul acestora în
economie, evoluția cantitativă și calitativă, disputele pe marginea criteriilor de definire.
Aceste mici afaceri contribuie în bună măsură la rea lizarea unor obiective fundamentale ale
oricărei economii naționale. Nu există o definiție unanim recunoscută a IMM -urilor. Pentru a
fi considerată mică/mijlocie o afacere trebuie să îndeplinească anumite condiții.
În ceea ce privește definirea IMM -urilor se au în vedere următoarele aspecte :
– dimensiunea afacerii ce cuprinde : cifra de afaceri, capital social, numărul de personal,
profitul ;
– unitatea de conducere : Confederația generală a întreprinderilor mici și mijlocii susține că
IMM este o întrepri ndere stăpânită și condusă de o singură persoană.
Aprecier ea mărimii unei întreprinderi are în vedere criterii cantitative și calitative :
– criteriile cantitative cuprind: volumul vâ nzărilor, numărul salariaților și profit ul;
– criteriile calitative: la atingerea unui anumit nivel al p roductivității muncii, a unui anumit
grad al unității în mediul economic și la atingerea unui anumit nivel de comportament.
Criteriul principal în Uniunea Europeană este numărul de salariați clasificat pe 3 categorii
după c um urmează :
– micro -întreprindere a ce cuprind e 1-9 salariați ;
– întreprinderi mici cuprinzând 10-99 salariați ;
– întreprinderi le mijlocii au un număr de 100-499 salariați.

5
România a preluat parțial acest criteriu de clasificare ultilizat în Uniunea Europenă astfel :
– micro -întreprindere: 1 -9 salariați ;
– întreprinderi mici: 10 -49 salariați ;
– întreprinderi mijlocii: 50 -249 salariați.
Întreprinderile Mici și Mi jlocii sunt definite prin următoarele condiții1:
– numărul mediu de salariați este mai mic de 250;
– realizează o cifră de afaceri anuală de pâna la 50 de milioane lei, echivalent în lei;
– dețin active totale ce nu dep ășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei
situații anuale aprobate.
Cadrul de funcționare legal a IMM -urilor este asigurat de Legea 133/1999 ce are în vedere
stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea IMM -urilor. IMM -urile
își desfășoară activitațile în sfera producției privind bunuri le materia le și servicii le.
IMM -urile se pot înființa în orice domeniu de activitate, î n general în sectorul servicii lor,
construcții lor generale, comerț ului cu amănuntul sau ridicata. În domeni ul servicii lor se
întâlnesc servicii specializate cu un caracter tehnic pronunțat (saloane de coafură și
cosmetică, atelier e de reparații a încălțămintelor, spălătorii etc.) putând fi oferite atât
întreprinderilor cât și consumatorilor individuali.
În comerțul cu amănuntul, sunt oferite mărfuri spre vânzare d irect consumatorilor de către
IMM -uri și ele se pot clasifica în lanțuri de ma gazine sau unități independente , iar în comerțul
cu ridicata sunt de regulă intermediari între producție și comerțul cu amănuntul.
Organizarea internă a acestora este influențat ă în mod fundamental de către două aspecte :
a) În 80% din cazuri conducerea este realizată de către proprietar ceea ce împiedică într -o
anumită măsură apariția și manifestarea disocierii de autoritate ;
b) Salariații sunt slab sau mai puțin sindicalizați conducând la formarea unor relații
avantajoase între sa lariați și proprietari. Relația aceasta este influențată de către personalitatea
conducătorului.
Structura și organizarea IMM -urilor depind de interacțiunea dintre întreprindere și familia
proprietarul ui, aparând astefel necesitatea obiec tivă de gestiona re cu mare grijă a aces tei
interacțiuni .
Situația aceasta indică mai multe probleme după cum urmează :
– menținerea eficace a puterii asupra fiecărei generații;
– succesiunea și transmiterea puterii;

1 Legea nr 346 din iulie 2004, Art.3

6
– gestionarea unei politici de personal care să facă posibilă coexistența relaț iilor familiale și
nefamiliale ;
– compatibilitatea evoluției întreprinderii cu cea a familiei.
În general în viața economică se întâ lnesc două tipuri de IMM -uri :
Mica întreprindere tradițională : care nu are o strategie pe termen lung de cele mai
multe ori având o piață restrânsă de desfășurare , iar în ceea ce privesc procesele de realizare
a bunurilor și eventuala linie de dezvoltare sunt transmise din generație în generație;
Noul tip de IMM (IMM -urile moderne) pune accent pe o tehnologie de vârf, caută
piețe noi, se orientează spre crearea de produse mai bine adaptate destinației lor. IMM -urile
moderne de regulă se caracterizează printr -o competenț ă în ceea ce privește realizarea unui
produs complex .

1.2 Modalitățile de finanțare a activităț iilor economice din sectorul IMM

Pentru ca întreprinzătorii să realizeze performanțe economice care să le permită efectuarea
competitivității și longevitatea pe piață , acestea trebuie să beneficieze de susținere a financiară
permițându -le astfel pregătirea personalul ui, realizarea de investiții în scopul modernizării și
retehnologizării utilajelor deținute .
Accesul privind sursele de finanțare reprezintă un factor important de dezvoltare și creștere
a sectorul IMM, d atorită influenței capacitatății de investire a acestora .
Printre modalitățile de finanțare a activităților economice întreprinzătorii/m anagerii din
IMM -uri se enumeră:
autofinanțarea ;
credite bancare;
leasingul este o modalitate de finanțare a IMM -urilor care doresc să achiziționeze
utilaje și echipamente, dar neavând posibilități financiare. Acesta dispune de avantajul
eliminării birocrației necesare acordării unui credit precum și de garantarea finanțării doar cu
bunul ce face o biectul contractului de leasing;
programe cu finanțare nerambursabilă ;
Fondul Național de Garan tare a Creditelor pentru IMM a fost înființat prin Hotărâre de
Guvern și are ca scop susținerea procesului de dezvoltare a sectorului IMM -urilor din
România, prin facilitarea accesului acestora la instrumente de finanțare oferite de diverse
bănci comerciale și alte instituții finanțato are;

7

factoring este o modalitate modernă de finanțare, larg utilizată pe plan internațional,
prin care: aderentul (este un producător vanzător de marfă, un prestator de serv cii sau
executor lucrări) gestionează factorului toate creanțele rezultate din cont racte de
vânzare/prestări servicii în care sunt menționate modalități le de plată la termen. Iar cel de al
doilea element, factorul (instituț ie financiară) prestează cel puțin două din următoarele
servicii: finanțare pe baza facturilor (creanțelor cedate către factor), protecție împotriva
riscului de neplată, colectarea cr eanțelor la scadență, administrarea creanțelor;
alte forme de finanțare ( creditele de la furnizori, asociați/acționari și alte persoane
fizice, sponsorizări, etc)
Principalele mo dalități de facilita re a accesul la finanțare a IMM -urilor sunt:
 îmbunătățirea accesului privind creditele bancare;
 dezvoltarea unui sistem de garantare a creditelor la nivel național regional și local;
 dezvoltarea schemelor privind microfinanțarea;
 participarea firmelor la programe le de finanțare nerambursabilă (granturi);
 facilitatea accesului privind investiții de capital prin participarea firmelor la fondurile
de investiții;
 introducerea unor noi forme de finanțare pentru afacerile promițătoare dar riscante,
acestea fiind strâns legate de dezvoltarea incubatoarelor de afaceri.
În selectarea surselor de finanțare, IMM -urile sunt influențate de rata dobânzi i, de
complexitatea formalităților impuse de instituțiile financiare. Îmbunătățirea accesului IM M-
urilor la finanțare reprezintă astfel o prioritate privind dezvoltarea acestui sector al economiei
unei țări .

1.3. Rolul IMM -urilor în România și în economia modernă

Întreprinderea sau firma reprezintă o organizație alcătuită din una sau mai multe
persoane, ce desfășoară activități, folosind de regulă mijloacele economice, în vederea
obținerii profitului.
Importan ța deosebi tă a întreprinderii decurge din urma toarele aspecte : generează cea mai
mare parte d e produse și servicii fără de care populația unei țări nu ar putea supraviețui în
prezent; este de asemenea principala creatoare de substanță economică și de valoare
adaugată din cadul unei țări , oferă locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populației;
performanțele sale conduc la starea și performanțele economice a unei țări dar și la standardul

8
de viață al populației din cadrul țării respective .
Întreprinderea nu trebuie și nu poate sa fie privită ca o for mă organizatorică izolată.
Întreprinderea se privește într-o viziune deschisă, fiind un sistem integrat cuprinzând
numeroase alte suprasisteme, teritoriale, sectoriale, locale, naționale sau internaționale.
Potrivit autoarei Lucia Ramona Popa acea sta precizează î n ,,Revista Strategii
Manageriale ” următoarele ,,roluri benefice ale IMM -urilor:
IMM -urile sunt importante creatoare de locuri de muncă, prin aceasta ele contribuind
la stabilitatea socială a zonei respective;
Accentul pus pe inovație, atât în privința tehnologiilor, cât și a managementului,
reprezință o altă trăsătură imp ortanță a IMM -urilor;
IMM -urile sporesc caracterul conc urențial al unor piețe, ele însă și fiind surse de
concurență determinând astfel o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor;
IMM -urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servici i și, în a cest fel, la
formarea PIB, la creșterea exporturilor și a investițiilor naționale;
Acest sector este principala sursă de formare a clasei mijloc ii, având un rol important
în asigurarea stabilității socio -politice a unei țări. Acest lucru este posibil dator ită faptului că
distribuția puterii economice prin sistemul firmelor mici și mijlocii, conduce la o repartiție
favorabilă a puterii în societate ;
Faptul că IMM -urile sunt administrate direct de către proprietar face ca sistemul de
luare a deciziilor să fie foarte simplu și să depindă de talentul și de capacitățiile intelectuale
manageriale ale acestora. De aceea, IMM -urile prezintă o mare flexibilitate și rezistență în
perioadele de recesiune, datorită capacității de adaptare la modificările pieței ;
Asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație proceselor de
creștere și dezvoltare la care iau parte;
Se pot integra relativ ușor într -o rețea economică regională, ceea ce conduce l a
dezvoltarea regiunii respective și la reducerea șo majului;
Dimensionarea lor redusă contribuie la diminuarea practicilor birocratice și la evitarea
depersonalizării relațiilor umane, datorită scurtării circuitului documentelor și al informațiilor
în firmă .”2

2 Lucia Ramona Popa – Revista Strategii Manageriale, E fectele crizei asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii
și necesitatea dezvoltării acest ora în România, 2013, pp 31 -32.

9
Capitolul II
Influența crizei economice asupra sectorului IMM

2.1 Impactul crizei asupra activității IMM -urilor

Impactul crizei economice mo ndiale declanșate în anul 2008 s-a resimțit pu ternic și în
economia românească , în tot ansamblul său, economie ce a fost afectată de o încetinire
substanțială a creșterii, având efecte negative și imediate asupra populației și întreprinderilor
afectând , în principal, locurile de muncă dar și volumul vânzărilor.
În figura 2.1 se poat e observa faptul că în perioada octombrie 201 1-martie 2015 , 65,31%
din totalul IMM -urilor funcțion au sub acei ași parametri, 23,49% dintre acestea și -au redus
activitatea iar 11,20% și -au amplificat activitatea.

Figura 2.1 -Dinamica activității IMM -urilor investigate în perioada octombrie 2011 –
martie 2015

Sursa : www.immromania.ro

CNIPMMR a desfășurat un studiu în intervalul de timp 2008 -2011 cu privire la dinamica
activității pe regiuni de dezvoltare.
La studiu au participat 1. 723 de IMM -uri, rezultând situația prezentată în figura de mai jos.

65.31%11.20%23.49%
IMM -uri care funcționează la
aceeasi parametrii
IMM -uri care și -au amplificat
activitatea
IMM -uri care și -au redus
activitatea

10
Figura 2.2 -Dinamica activitații IMM -urilor investigate î n perioada octomb rie 2008 –
martie 2011, în funcț ie de regiunile de dezvoltare

Sursa : www.immromania.ro

Se poate observa faptul că ponderile cele mai mari au fost înregis trate de către IMM -urile
care ș i-au redus activitatea comparativ cu a celor care funcționau la acei ași parametri sau a
celor care ș i-au amplificat activitatea. Totodată , Regiunea de Sud -Vest a înregi strat cea mai
mare pondere de î ntrepri nderi care ș i-au redus activitatea (56,74%) urmând apoi regiunea
Centru (35,67%) ș i Nord -Vest (37,79%) iar restul regiunilor înregistrau ponderi cuprinse între
42%-48%.
Având în vedere ponderea IMM -urilor ce f uncționau la acei ași parametri se poate observa
faptul că firmele din Centru dețin eau ponderea cea mai mare de 50,88%, urmând apoi
regiunea Bucureș ti-Ilfov (48,74%). C ea mai mică pond ere a IMM -urilor ce funcționau la
aceiași parametri se afla în regiunea Sud -vest (32,58%). Regiunile din Sud -Est, Sud și Vest
înregis trau ponderi semnificativ egale cuprinse î ntre 42% -43%, același lucru î l întâlnim ș i la
firmele din regiunile Nor d-Est și Nord -Vest, regiuni ce î nregistrează ponderi cupinse între
38%-39%.
În ceea ce privește pondere a IMM -urilor care ș i-au amplificat activitatea nu întâlnim
ponderi foarte mari, cea mai mare fiind de 19,01 % în re giunea Nord -Est iar cea mai mică
pondere se înregistrează î n regiunea de Sud – Est (7,61%), restul regiunilo r înregistrând
ponderi cuprinse î ntre 9% -12%. 42.25%48.73%47.08%56.74%47.06%37.79%35.67%39.20%
38.73%43.65%43.30%32.58%42.65%39.53%50.88%48.74%
19.01%7.61%9.62%10.67%10.29%22.67%13.45%12.06%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Nord-EstSud-EstSudSud VestVestNord-VestCentruBucurești -Ilfov
IMM -uri care și -au amplificat
activitatea
IMM -uri care funcționează la aceiași
parametri
IMM -uri care și -au redus activitatea

11
În același studiu au fost cuprinse și informații cu privire la dinamica activității IMM în
perioada 2008 -2011 pe sect oare de activitate, prezentate î n figura de mai jos.

Figura 2.3 -Dinamica acti vității IMM -urilor i nvestigate î n perioada octombrie 2008 –
martie 2011, în funcț ie de ramurile de activitate

Sursa: www.immromania.ro

În Figura 2.3 se poate observa că IMM -urile din domeniul Construcțiilor deț ineau
ponde rea cea mai mare de IMM -uri ce ș i-au redus activitatea (59,72%) , cea mai mică pondere
fiind înregistrată în domeniul Turismului de 35,29% iar restul sectoarelor înregistrau ponderi
cuprinse între 39% -47%.
Pondere a cea mai mare a IMM -urilor ce funcți onau sub aceiași parametri a fost înregi strată
în domeniul Transportului (51,18%) iar cea mai mică în Construcții (31,94%).
Cea mai mare pondere a IMM -urilor care ș i-au amplificat activitatea este întalnită în
sectorul Indu striei (19,34%) iar cea mai mică este înregistrată î n domeniu l Construcț iilor
(8,33%). Comerț ul si Transportul î nregistrează ponderi de circa 9% iar cele din Turis m si
Servicii dețin ponderi semnificativ egale.
41.04%59.72%47.13%39.37%35.29%41.34%
39.62%31.94%42.89%51.18%48.04%40.94%
19.34%8.33%9.98%9.45%16.67%17.72%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00%Industrieconstrucțiicomerțtrasporturiturismservicii
IMM -uri care și -au amplificat
activitatea
IMM -uri care funcționează la
aceiași parametri
IMM -uri care și -au redus
activitatea

12
2.2 Impactul psihologic al crizei economic e asupra întreprinzătorilor și
percepțiile lor cu privire la aceasta

În cadrul unui studiu realizat de CNIPMMR, întreprinz ătorii români au fost chestionaț i cu
privire la percep ția acestora asupra la mediului eco nomic de afaceri. Studiul a vizat p erioada
2010 -2015, perioadă ce se suprapune cu etape le ciclului economic post criză.
În Figura 2.4 sunt prezentate evoluțiile întreprinzătorilor români cu privire la mediul
economic în perioada 2010 -2015.
Se poate observa faptul că, percep ția favorabilă a acestora cu privire la mediu economic a
crescut din 2010 pâna în 2015, având uneori procente mai mici alteori mai mari. Dacă în
2010, percepția lor favorabilă asupra mediului economic era de 3,79% aceasta a reușit în cele
din urma să cre ască ajungând în 2012 să aibă un precent de 21,08%. Atât în 2 013 cât și 2014 ,
precepția favorabilă a întreprinzătorilor a fost de circa 19% iar în 2015 aceasta a scăzut
ajungând la 14,11%.
În ceea ce privește percepț ia stânje nitoare a întreprinzătorilor asupra mediului economic
române sc, aceasta a înregistrat un procentaj de 78,07%, fiind și cel mai mare procentaj,
urmând apoi sa scadă înregistrând cea mai mic ă valoare în anul 2012 (33,85%). Anii 2013 și
2014 au înregistrat ponderi asemă natoare de circa 36% urmând apoi ca procentul cu p rivire la
părerea nefa vorabilă a întreprinză torilor s ă crescă în 2015 (40,58%).
Neutralitatea întreprinzătorilor în ceea ce priveș te mediul ec onomic in 2010 este cea mai
mică (18,11%) urmând apoi ca aceasta sa crească ajungând în cele din urmă sa aibă o pondere
de 54,31% în a nul 2015.

13
Figura 2.4 -Evoluția percepției întreprinzătorilor asupra mediului economic din
România î n perioada 2010 -2015

Sursa : www.immromania.ro

Tabelul 2.1
Diferen țierea aprecierilor întreprinz ătorilor referitoare la anul în care criza va atinge
apogeul în func ție de dimensiunea IMM -urilor
Anul Microîntreprinderi Întreprineri mici Întreprinderi
mijlocii
2010 64,55% 72,17% 61,90%
2011 25,68% 19,27% 26,98%
2012 5% 3,98% 7,14%
Altă perioadă 4,77% 4,59% 3,97%
Sursa : www.cnipmmr.ro

În Tabelu 2.1 este prezentată aprecierea întreprinzătorilor IMM -urilor pe clase de mărimi
referitoare la perioada î n care criza a atins apogeul. Se poate observa că în cazul cazul celor
trei dimensiuni ale IMM -urilor c riza a atins apogeul cel mai mul t în anul 2010 și 2011 urmând
apoi ca acesta sa scadă în res tul perioadei analizate.

40.58%36.07%36.65%33.85%49.91%78.07%
54.31%43.98%43.72%44.35%36.93%18.11%
14.11%19.50%19.63%21.08%13.13%3.79%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%201520142013201220112010
Favorabil
Neutru
Stânjenitor

14
Tabelul 2.2
Percepțiile întreprinzătorilor cu pr ivire la apogeul crizei în funcț ie de domeniile de
activitate

Anul
Industrie
Construcții
Comerț
Transporturi
Turism
Servicii
2010 65,67% 61,45% 69,15% 64,29% 76% 62,24%
2011 22,75% 31,33% 22,76% 26,79% 18,67% 25,17%
2012 6,01% 4,82% 5,03% 3,57% 4% 5,44%
Altă
periodă 5,58% 2,41% 3,06% 5,36% 1,33% 7,14%
Sursa www.cnipmmr.ro

Tabelul 2.2 prezintă părerea întreprinzătorilor în ceea ce privește apogeul crizei econ omice
pe domeniile de activitate a fectate.
Ca și in cazul tabelului anterior, în opinia întreprinzătorilor criza a a tins apogeul în anul
2010, înregistrând cele mai mari procentaje în toate domeniile de activitate, cele mai afectate
dome nii au fost : Turismul (76%), Comerțul (69,15%) iar celelalte d omenii au avut ponderi
între 61% -65%, urmând apoi ca încet -încet aceste procentaje să scadă în restul perioadei
analizate.
În T abelul 2.3 este prezentat impactul psihologic al crizei economice asupra
întreprinzătorilor în funcț ie de vârsta IMM -urlor.
Se poate observa faptul că impactul psihologic al crizei asupra întreprinzătorilor ce conduc
firmele sub 5 ani est e unul destul de mare (41,04%) ș i doar 4, 76% dintre aceș tia nu au fost
afectaț i psihologic de criză.
În cazul firmelor cu vârsta între 5 -10 ani, impactu l psihologic al crizei as upra
întreprinzătorilor a fos t destul de mare (45,80%) iar 5,59% nefiind afectați psihologic de criza
economică.
IMM -urile cu vârsta între 10-15 ani au resimțit recesiunea des tul de mult (39,90%) iar
9,60% d intre acestea nu au fost afectați pshih ologic de criză. Criza economică a avut un
impact psihologic destul de mare (39,94%) asupra firmelor cu vârs ta de peste 15 ani iar 3,50%
dintre acestea nu au fost afectate psiho logic de criză.

15
Tabelul 2.3
Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinz ătorilor în func ție de
vârsta IMM -urilor 2010 -2012
Impactul
pshihologic Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani
Foarte mare 11,34% 10,49% 16,16% 19,24%
Mare 18,82% 17,83% 20,20% 15,74%
Destul de mare 41,04% 45,80% 39,90% 39,94%
Redus/ foarte
redus 24,04% 20,28% 14,14% 21,57%
Fără impact 4,76% 5,59% 9,60% 3,50%
Sursa: www.cnipmmr.ro

2.3 Numărului de salariați în IMM -uri sub impactul primului val de
criză economică

Odată cu apariția crizei econo mice în țara noastră se poate ob serva faptul că din ce în ce
mai multe firme au fost afectate de aceasta, fiind afectați atât întreprinzătorii firmelor dar și
salariații.
Având în vedere distribuția numărului de salariați din IMM -uri în principalele domenii de
activitate, se poate observa în F igura 2.5 că sectorul Serviciilor înregis tra cel mai mare număr
de salariați (756.959) la sfârșitul anului 2011 .
Comerț ul și Industria au numărul de salariați apropiat , urmând apoi sectorul Construcț ilor
după aceste doua sectoare iar număr ul cel mai mic de salariați a fost înregi strat în domeniul
Serviciilor (84.288).
În ceea ce privește distribuția numă rului de salariați al IMM -uri pe cele trei clase de
mărime în decursul ani lor 2010 și 2011 se poate observa în Figura 2.6 că numărul clasei
mijlocii a crescut di n 2010 în 2011 ajungând de la 3 3,70% la 35%.
În cazul microîntreprinderilor și î ntreprinderilor mijlocii se poate observa faptul că
ponderea acestora privind salariați est e una mai mică în anul 2011 față de anul 2010.

16
Figura 2.5 Distribuția salariaților din IMM -uri în principale sectoare de activitate

Sursa: Date de bilanț întreprinderi la 31.12.2011, ONRC; Statistici INS, ianuarie 2013;
Prelucrări și calcule FPP

Figura 2.6 Distribuția salariaților din IMM -uri pe clase de mărime în perioada 2010 –
2011

Sursa: Date de bilanț întreprinderi la 31.12.2011, ONRC; Statistici INS, ianuarie 2013;
Prelucrări și calcule FPP

0100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000
84,288685,530
320,434677,079756,959
Agricultura
Comert
Constructii
Industrie
Servicii
33.30%
32.40%33.70%35%
33%
32.60%
31.00%31.50%32.00%32.50%33.00%33.50%34.00%34.50%35.00%35.50%
2010 2011Micro
Mici
Mijlocii

17
Capitolul III
Evoluții și tendințe ale sectorului IMM în România

3.1 Statistici privin d înmatriculă rile IMM

Înmatricularea trebuie să se facă înainte de începerea unei activi tăți comerciale. Prin
aceasta s ocietăți ile comerciale pot dobândi personalitate juridică. Pănă când a cest lucru este
realizat , persoana juridică beneficiază de o restrânsă capacitate de exercițiu ( reprezentanți i
unei societăți pot realiza doar actele necesare realizării înmatriculării ).
Înmatricularea se face la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerțului în județul
în cadrul căruia societatea își are sediul. Înmatriculare a în cadrul Registrului Comerțulu i se
face pe baza unei cereri ( formular tipizat).
Formularul tipizat poate fi semnat de către fondatori, administratori sau mai poate fi
semnată de către reprez entanții acestora. Reprezentanții acestora trebuie să dețină o procură
specială în care trebuie să se menționeze operațiunea pentru care s -a făcut această
împuternicire. Aceștia mai pot sa aibă și împuternicire avocațională.
Pentru înființarea unui SRL, trebui e să se aibă în vedere asociații ce vor reprezenta și
administra societatea, și participarea fiecăruia la capitalul social al societății.
Acesta, la momentul înființării unui SRL, va trebui să fie de minim 200 lei, conform
prevederilor Legii societăților c omerciale nr. 31/1990. Documentele pentru înființare a SRL,
se depun la Registrul Comerțului unde va fi sediul social al firmei, înregistrarea fiind
finalizată într -un termen de 3 -5 zile lucrătoare de la data depunerii.
Termenul de îmatriculare: 3-5 zile d in momentul în care toate actele sunt complete și
depuse la Registrul Comerțului.
Verificarea și rezervarea denumirii noii societăți, sunt primii pași în vederea deschiderii
afacerii mult dorite.
Stabilirea sediului social este următorul pas pe care va tre bui să îl faceți pentru a înființa un
SRL.
Acesta poate fi găzduit la dumneavoastră acasă sau la o altă adresă (nu are importanță
dacă sunteți sau nu proprietarul spațiului).

18
Pentru stabilirea sediului social într -un bloc/locuință alcătuită din mai m ulte apartamente,
va fi nevoie de acordul asociației de proprietari și acordul veciniilor.3
Un alt aspect important, la înființarea SRL -ului, este alegerea obiectului de activitate al
societății, un obiect principal și restul obiectelor secundare, care va trebui să corespundă cu
activitatea economică pe care o veți desfășura și cu Codificarea CAEN Rev. 2 conform
legislației în vigoare la ONRC.
Având pregătite aceste aspecte, se poate redacta actului constitutiv, pentru a putea
efectua depunerea și văr sarea capitalului social într -un cont de capital social .
Depunerea documentelor pentru înființarea SRL -ului, se va realiza după ce acestea sunt
pregătite și semnate de către toți asociații.
Termenul de eliberare al documentelor de la Registrul Come rțului este de 3 -5 zile
lucrătoare.
Taxele percepute de ONRC pentru înființarea SRL -ului sunt de aproximativ 500 lei, la
care se adaugă capitalul social de minim 200 lei și sumele pentru declarații ONRC, pentru
declarațiile de asociați/administrator și specimen semnătura.
Pentru înființare PFA, în primul rând trebuie să se aibe în vedere dacă activitatea
economică pe care se dorește să se desfășoare corespunde cu experiența profesională sau cu
pregătirea dumneavoastră.
Un prim pas, pentru inființarea PFA -ului va fi rezervarea denumirii la Registrul
Comerțului, prețul acesteia este în cuantum de 72 lei.
După ce se obține dovadă de rezervare a denumirii, va trebui să se găsească un sediu
profesional pentru PFA . În situația în care sediul pentru înființare PFA va fi stabilit într -un
bloc/locuința alcătuită din mai multe apartamente, va fi nevoie de acordul asociației de
proprietari și acordul veciniilor și de un extras de la carte a funciară pentru spațiu. 4
Pe lângă documentele menționate, va trebui să se depună la dosar copii după actele de
studii sau copii după dovezile din care rei ese experiență pentru obiectul de activitate pe care îl
va avea PFA-ul. Înființarea PFA -ului se realizează în 3 zile lucrătoare din momentul în care
au fost depun e documentele la ONRC.5
Taxele percepute de către ONRC pentru înființarea PFA -ului sunt de aproximativ 250 lei,
iar onorariul nostru pentru o redactarea completă a dosarului este de 100 lei.

3 www.mimmctpl.ro
4 www.clubafaceri.ro
5 www.insse.ro

19
Figura 3.1-Înmatriculă ri IMM 2014 -2015

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În Figura 3. 1 se poate constata faptul că în perioada ianuarie -decembrie a anului 2015 dar
și 2014 se înregistrau cele mai multe înmatriculări (101.627 , respectiv 113.167 de
înmatriculări) , urmând apoi perioada ianuarie -noiembrie după număr ul înmatriculărilor
înregi strate.
Comparativ cu aceste perioade dar și cu restul perioadelor, în luna iuanuarie a ambilor ani
s-au înregistrat cele mai puține înmatr iculări (8.501de înmatriculări în anul 2015, 8.515
înmatriculă ri în anul 2014).
În perioada ianuarie -februarie 2014 dar și 2015 s -au înregistrat valori asemănat oare
(18.358 respectiv 18.357). Aceeași situație o întâlnim și în perioada ianuarile -aprile unde s -au
înregistrat valori asemănătoare în ambii ani de circa 29.000 înmatriculări.
Din perioada ianuarie -mai 2015 până în perioada ianuarie -decembrie 2015 se poate
observa o creștere a numărului de înmatriculări comparativ cu aceleași perioade a anului 2014
unde se poate observa că s -au înregistrat un număr mai mic de înmatriculări. Spre exemplu, în
perioada ianuarie -mai 2015 au loc 51.644 de înmatriculări comparativ cu perioada ianuarie –
mai 2014 unde s -au înregistrat un număr mai mic de 46.772 în matriculări.
0%20%40%60%80%
100%ianuarie-decembrieianuarie-noiembrieianuarie-octombrieianuarie-septembrieianuarie-augustianuarie-iulieianuarie-iunieianuarie-maiianuarie-aprilieianuarie-martieianuarie-februarieianuarie
113,167106,54599,52190,38780,62071,96662,29551,46439,77529,55818,3588,501
101,62795,60988,10379,00070,57463,33154,90546,77238,10929,29518,3578,515
2015
2014

20

Figura 3.2 -Numărul total de înmatriculări IMM la 31.10 2014 comparativ 31.10.2013

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În figura precedentă sunt evidenți ate înmatriculările ce au avut loc în ace eași perioada a
anilor 2013 ș i 2014. Se poate constata faptul că în perioada 01.01.2014 a avut loc o scădere a
numărului de înmatriculări comparativ cu aceea și perioadă analizată a anului 2013 (88.103,
respectiv 109.641 înmatriculări).

109,641
88,103
01/01/2013 01/01/2014020,00040,00060,00080,000100,000120,000

21
Figura 3.3 -Varianți ile anuale ale numărului de înmatriculări în perioada 2009 -2013

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În Figura 3.3 sunt prezentate variațiile anuale a numărului de înmatriculări în perioada
2009 -2013. Se poate observa faptul că în anul 2009 a fost înregistrat un procentaj negativ al
variației înmatri culărilor de -22% înmatriculări, una dintre cauze fiind apariția crizei
economice.
Comparativ cu anul 200 9, în anii 2010 -2011 se înregi stra o variație pozitivă a numărului de
înmatriculări a IMM -urilor , 6% respectiv 9%.
În următorii doi ani din perioada analizată , respectiv 20 12-2013, se poate observa că
variația numărului de înmatriculări era din nou una negativă, dar de această dată putem
observa faptul că numărul acesteia este unul mai mic față de an ul 2009, numărul de
înmatriculări înregistrând în 2012 o variație de -4,90% iar în 2013 aceasta valoare negativă
scade ajungând la -0,60%.

-25%-20%-15%-10%-5%0%5%10%
-22%6%9%
-4.90%-0.60%
2009
2010
2011
2012
2013

22

Figura3.4 -Înmatriculă ri persoane fizice,juridic e și întreprinderi individuale ș i familiale
în anul 2015

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În ce ea ce priveș te numărul de înmatriculări al persoanelor fizice, jurid ice și al
întreprinder ilor individuale și familiale a anului 2015, ponderea cea mai mică este deținută de
persoanele fizice, întreprinderile individ uale și familiale, acestea deținâ nd o pondere de
42,83%, comparativ cu ponder ea persoanele juridice care a fost mai mare ca cea precentă,
respectiv 51,17%.
În Tabelul 3.1 sunt prezentate înmatriculările IMM -urilor pe județe din țara noastră din anii
2014 -2015. Se poate observa faptul că, județul București prezenta cel mai mare număr de
înmatriculări din perioada analizată, înregi strând în 2015 o creștere față d e anul precedent
(14.582, respectiv 13.904 de înmatriculări). În județele Giugiu, Caraș -Severin, Ialo mița,
Tulcea, Harghita,Vaslui se pot observa un număr mic de înmatriculări, comparativ cu
înmatriculările înregistrate în județul Bucureș ti dar și în compa rație cu celelalte județe.
După numărul cel mai mare de în matriculări înregistrate urmează județul Cluj cu 4.492 de
înmatriculări în anul 2014 urmănd o creștere de 4.701 în anul 2015, apoi județul Ilfov cu
3.129 înmatriculări înregistrate în 20014 și o cr eștere de 3.741 înmatriculări î n anul 2015 iar
județul Timiș prezenta valori asemănătoare iar restul j udețelor înregistrau valori cu prinse între
1.000 și 2.915.
42.83%
51.17%Persoane fizice autorizate,
intreprinderi individuale si
familiale
Persoane juridice

23
Tabel 3.1
Înmatriculă ri de IMM -uri pe judete 2014 -2015
Judet ANUL 2014 ANUL 2015 JUDET ANUL 2014 ANUL 2015
Alba 1.361 1.836 Hunedoara 1.466 1.664
Arad 1.820 1.978 Ialomița 658 817
Arges 2.210 2.375 Iași 2.890 3.415
Bacău 1.870 2.144 Ilfov 3.129 3.741
Bihor 2.915 3.349 Maramureș 1.948 2.129
Bistrița –
Năsaud 1.014 1.294 Mehedinți 692 1.082
Botoșani 838 989 Mureș 1.851 2.136
Brașov 2.488 2.719 Neamț 1.311 1.576
Brăila 1.114 1.287 Olt 868 1.290
București 13.904 14.582 Prahova 2.596 2.726
Buzău 1.266 1.575 Satu Mare 1.187 1.313
Caraș –
Severin 813 980 Sibiu 1.611 1.860
Cluj 4.492 4.701 Suceava 1.716 1.955
Constanța 2.914 3.446 Sălaj 974 1.030
Covasna 628 692 Teleorman 755 869
Călărași 759 931 Timiș 3.538 3.665
Dolj 2.341 2.854 Tulcea 634 1.032
Dâmbovița 1.374 1.658 Vaslui 769 972
Galați 1.797 1.974 Vrancea 954 1.411
Giurgiu 660 900 Vâlcea 1.082 1.257
Gorj 953 1.194 Harghita 836 989
Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

24

3.2 Statistici privind ieș irea de pe pi ață a IMM -urilor

Suspendarea reprezintă întreruperea activității societățiilor comerciale pentru o anumită
perioadă de timp, acestea neputându -și desfășura activitatea sa aut orizată.
Există totuși o serie de activități pe care o societate inactivă temporar le poate efectua. Spre
exemplu, aceasta își poate menține conturile sale bancare putând u-și gestiona sumele
existente, poate încasa banii ce îi revin societății pe baza raporturilor juridce ce au fost
încheiate înaintea efectuării suspendării societății.
În momentul în care firmele și -au suspendat acti vitatea la Registrul Comerțului ,
modificarea se efectuează automat și la Fisc, anulându -se TVA -ul. În această perioadă firmele
își pot păstra activitatea administrativă. Spre exemplu, o firma inactivă poate deține în
continuare angajați și sediu, plătind astfel salariile dar și chiria pentru sediu d acă este cazul.
Radierea repezintă operațiunea de ștergere a unei persoane sau a unei înregistrări din
cadrul unui registru public, menită să asigure publicitatea față de persoanele interesate de
unele activități, acte, împ rejurări prevăzute în lege .
Este ultima operațiune prin care o societate este eliminată din cadrul Registrului
Comerțului, pierzându -și astfel definitiv personalitatea juridică.
Radierea asemenea înmatriculării se poate întâlni în diferite sectoare de activitați.
Condițiile și modalități ile în care se realizează aceasta sunt prevăzute de lege iar acestea
sunt date în supravegherea unei autorități publice.
Radierea poate fi: voluntară , dar și o sancțiune, aceasta fiind de cele mai multe ori severă
și ultimă, putând fi aplicată de către au toritatea de supraveghere.
În ceea ce privește dizolvarea, aceata este reprezentată de către operațiunile de declanșare a
acestui proce s și asigură totodată premisele lichidării din cadrul patrimoniului social. Prin
operaț iunile de declanșare a dizolvării se poate întelege hotorârea de a dizolva , de a înceta
activitatea societății și înștiințarea celor interesați.
Prin dizolvare, firma nu este desființată, ea continu ându-și existența sa juridică, insă numai
pentru operațiunile necesare lichidării.
Hotărâ rea de a dizolva o societate comercială este luată de către Adunarea Generală a
Asociațiilor sau de Instanța Judecătorească.
Din punct de vedere juridic, dizolvarea unei societăți este reglementată de Legea
nr.31/1990.
Potrivit articolului 227 alineatul 1 din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin :

25
-trecerea timpului stabilit pentru durata societății ;
-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății ;
-declararea nulității societății : se face pe baza unei hotărâri pronunțate de către instanța
judecătorească în urma nerespectării condițiilor și normelor în ceea ce priveșste constituirea
societății respective ;
-hotărârea Adunării Generale , este cazul cel mai ultilizat și cel mai normal a l dizolvării
unei societăși comerciale ;
-hotătârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum
neânțelegeri grave între asociați ce implică funcționarea societății ;
-insolvența societății comerciale , este caracterizată de ins uficiența fondurilor bănești având
în vedere plata datoriilor exigibile. Criteriile principale care determină insolvenț a și ca urmare
falimentul sunt: gradul de îndatorare și lipsa solvabilităț ii;
-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constituti v al s ocietății precum: nedepunerea
bilanțului contabil timp de 3 ani la rând, societate a are sediul necunoscut ori aceasta și -a
încetat activitatea .
În ceea ce privește numărul de radieri în perioada 20012 -2015 și ianuarie -martie 2016 se
poate observa în Figura 3.5 faptul că în anii 2015 și 2013 au fost înregistrate cele mai multe
radieri ale IMM -urilor (94.374, respectiv 80.786 radieri).
În anul 2012 dar și î n 2014 se poate observa un număr ma i mic de radieri ( 71.776,
respectiv 76.483) comparativ cu 2015 și 2013 iar în perioada ianuarie -martie 2016 numărul
acestora este de 38.648 .

26

Figura 3.5 -Radieri în perioada 2012 -2015

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În Figura 3.6 sunt prezentate numărul de suspendări al IMM -urilor între anii 2012 -2015 și
perioada ianuarie -martie a anului 2016. Î n anul 2012 și 2013 erau înregistrate cel mai mare
număr de suspendări (24.048, respect iv 22.079 suspendări), urmând apoi ca în anul 2014
numărul acestora să scadă, ajungân d la 15.788 suspendări . În anul 2015 se poate observa o
creștere a numărului de suspendări (17.698) comparativ cu anul precedent iar perioada
ianuarie -martie 2016 înregistrează un număr de 6.149 de suspendări.

71,77680,786
76,48394,374
38,648
010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,00080,00090,000100,000
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
01-03 2016

27
Figura3.6 -Suspendari IMM î n perioada 2012 -2016

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

În Figura 3.7 sunt prezentate evoluțiil e dizolvărilor în perioada 2012 -2015 și perioada
ianuarie -martie a anului 2016. Se poate observa faptul că at ât anul 2012 dar și 2013 au
înregis trat valori semnificativ apropiate (22.500, respectiv 23.208 divolvări IMM -uri). În
următorul a n, 2014, a avut loc o scădere a num ărului de dizolvări din cadrul IMM -urilor
(18.336 diz olvări). Anul 2015 a înregistrat cel mai mare număr de dizolvări din cad rul
perioadei analizate (27.967 dizolvări) iar perioada ianuarie -martie 2015 a înregistrat 10.453 de
dizolvări.

Anul 2012Anul 2013Anul 2014Anul 201501-03 2016
05,00010,00015,00020,00025,00024,078 22,079
15,78817,698
6,149

28
Figura 3.7 -Evoluți a dizolvă rilor IMM -urilor 2012 -martie2016

Sursa : Oficiul Național al Registrului Comerțului

3.3 Analiza principalelor surse de finanț are a IMM -urilor în 2014 -2015

Finanțarea activităț iilor economice întreprinzătorilor/manager ilor din IMM -uri se poate
realiza prin intermediul autofi nanță rii, creditelor bancare, leasingului, programelor cu
finanțare nerambursabilă, Fondului Național de Garantare a Creditelor, factoring, alte forme
de finanțare (creditele de la furnizori, asociați/acționari și alte persoane fizice, sponsorizări,
etc) Având în vedere măsurile propuse de CNIPMMR pentru îmbunătățirea accesului IMM –
urilor la finanțare acestea sunt structurate pe două direcți i:
a) s timularea finanțării afacerilor prin instrumente le alternative re alizându -se prin
intermediul unui fond special alimentat total s au parțial din fonduri europene :
 Amplificarea și diversificarea serviciilor de garantare și contragarantare pentru
întreprinzători (cu prioritate pentru IMM -uri), valorificând cele mai bune practici din UE ;
 Îmbunătățirea politicilor băncilor cu capital de stat (CEC Bank, Exim Bank) prin
implementarea unor strategii avantajoas e și stimulative pentru IMM -uri;
 Furnizarea de seed -capital privind înființarea noilor întrep rinderi printr -un fond
special ;
22,500
23,208
18,33627,96710,453
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
01-03 2016

29
 Furnizarea de micro -granturi și micro -credite pentru dezvoltarea serviciilor și
meșteșugurilor în cadrul mediul rural ;
 Furnizarea de micro -granturi și micro -credite privind susținerea și dezvoltarea
spiritului antreprenorial inovativ, precum și introducerea unor noi tehnologii în cadrul
sectorului IMM ;
 Furnizarea de capital de risc pentru finanțarea IMM -urilor inovative dar și a
proiectelor din cadul industriilor de vârf ;
 Furnizarea de finanțări pe termen mediu și lung pentru cofinanțarea de produse
ecologice .
b) Creșterea transparenței și diminuarea birocrației în sectorul bancar prin:
 Adecvarea solicitărilor bancare pe criterii de evaluare, fără realizarea unui exces în
cazul informațiilor cerute;
 Eliminarea tuturor obligațiilor declarative adiționale – limitarea documentelor și
informațiilor solicitate întreprinderilor de către bancă, documente ce fac nemijlocit obiectul
evaluării, a cordării sau respingerii unui credit;
 Centralizarea datelor cu privire la produsele oferite de băncile comerciale (DAE,
plafoane, cerințe de eligibilitate etc.) pe un portal public , permițâ nd astfel vizualizarea și
compararea mai multor produse în timp real;
 Instituirea și promovarea, potrivit practic ilor europene, a mediatorului de credite
pentru IMM -uri, la nivel de județ, care trebuie să asigure: creșterea creditării pentru IMM -uri,
oferirea unor soluții întreprinderilor privind obținerea unei finanțări de la bănc i, sesizarea
Guvernului în momentul apariției unor probleme majore.

30
Figura 3.8 – Modalități de finanțare privind activități ile economice ale IMM -urilor

Sursa : cnipmmr.ro

În Figura 3.8 sunt prezentate cele mai utilizate modalități de finanțare din cadrul IMM –
urilor. Se poate observa faptul că autofinanțarea este cea mai utilizată modalitate de finanțare
a IMM -urilor, înregistrând cele mai mari ponder i atât în 2014 cât și în 2015 ( 91,52% respectiv
82,04%), urmând credite le bancare înregistrând o pondere mai mare în 2015 ( 24,58%) față de
2014 (22,43 %).
Ponderi mari ale modalitățilo r de fina nțare au mai fost înregistrate în cadrul creditelor de
la furnizori, respectiv 18,48% în anul 2014 și 18,33 % în anul 2015, în leasing ( 2,36% în 2014
urmând o creștere de 3,85% în anul 2015) iar creditele de la clienți au avut o pond ere de
3,31% în anul 2014 urmând apoi o scădere de 1,45% în anul 2015. În ceea ce privesc celelalte
modal ități de finanțare înregistrează ponderi apropiate între ele.

AutofinatareaCredite bancareCredite furnizoriLeasingFonduri nerambursabileImprumuturi de la institutii financiare specializateCredite clientiAlteleNeplata facturilor firmei de la furnizoriEmisiuni de actiuni pe piata de capitalFactoring
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%91.52%22.43%18.48%2.36%1.02%0.51%3.31%0.13%3.76%0.06%0.06%
82.04%24.58%18.33%3.85%1.82%1.53%1.45%0.73%0.73%0.22%0.07%
2014 2015

31
Figura 3. 9-Ponderea IMM urilor care se autofinanțează

Sursa :www.amosnews.ro

În Figura 3.9 este prezentată ponderea IMM -urilor ce se autofin anțează în perioada 2011 –
2013. În anul 2011 a fost înregistrată cea mai mică pondere de autofinanțare (74,90%) urmând
apoi o creștere în restul perioadei analizate.
Se poate observa faptul că atât în 2012 cât și în 2013 nu sunt diferențe foarte mari în cea ce
privește ponderea autofinanțări i, observându -se o uș oară creștere în anul 2013 (91, 27% în
anul 2012 iar 91, 52% în anul 2013).
În Fig ura 3 .10 este prezentată o altă forma de finanțare a IMM -urilor, cea prin credite
bancare în cadrul perioadei 2011 -2013. În anul 2011 se poate observa că acea stă modalitate
de finanțare deținea cea mai mare pondere din cadrul perioadei analizate (30,40%), urmând
apoi o scădere atâ t în anul 2012 cât și în 2013 ( 25,75%, respectiv 22,43%).

74.90%
91.27%91.52%
2011
2012
2013

32
Figura 3.10 – Ponderea IMM urilor ce se finanțează prin credite bancare

Sursa www.amosnews.ro

Figura 3.11 -Principalele destinații ale necesarului de finanțare din IMM -uri

Sursa : cnipmmr.ro
30.40%
25.75%22.43%
2011
2012
2013
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Capital de
lucruInvestitiile
Crearea de
locuri de
muncaProiecte
inovative si de
cercetare58.33%
35.35%
8.80%
2.84%66.54%
42.38%
5.42%
3.25%2015
2014

33
În ce ea ce privesc principalele destinații ale necesarului de finanțare din cadrul IMM -urilor
în Figura 3.11 sunt prezentate ponderile acestora în cadul aniilor 2014 și 2015.
Se poate observa că atât cap itatul de lucru dar ș i investițiile dețin eau cele mai m ari ponderi
dar totodată se poat e constata o scădere a ponderii acestora în anul 2015 față de anul
precedent. Dacă în anul 2014 capitalul de lucru înregistra o pondere de 66,54% aceasta a
ajuns ca în anul 2015 s ă dețină o pondere de 58,33% iar investițiile înregistrau în anul 2014 o
pondere de 42,38% ajungând să scadă la 35,35% în 2015.
În ce ea ce privește ponderea necesarului de fina nțare la crearea locurilor de muncă se
observă o creștere a acesteia în anul 2015 față de anul precedent (8,80% respectiv 5,42%) iar
în cadrul proiectelor inovative și de cercetare se observă o scădere a ponderii în anul 2015 față
de anul 2014 ( 2,84% respectiv 3,25%) .

34
CONCLUZII

Întreprinderile Mici și M ijlocii au reprezentat dintotdeauna un rol important în ceea ce
privește viața economică și socială din cadrul unei țări contribuind la de zvoltarea economică a
acesteia.
În ceea ce priveșt e delimitatea Întreprinderilor Mici și M ijlocii în peisajul economic, a
prezentat de -a lungul timpului un subiect dificil și controversat. Nu există astfel o singură
definiție generală acce ptată în plan internațional.
În literatura de specialitate, Întreprinderile Mici și M ijlocii în general sunt definite în
funcție de: dimensiunea afacerii și unitatea de conducere.
Legea nr. 346 din iulie 2004 reprezintă principala lege a țării noastre în ceea ce privește
reglementarea măsurilor destinate creării ca drului favorabil înființării și dezvoltării
Întreprinderilor mici și mijlocii.
Printre modalitățile de finanțare a activităț iilor economice întreprinzătorii/m anagerii din
IMM -uri se enumeră: autofinanțarea , credite bancare, leasingul, programe cu finanțare
nerambursabil ă, Fondul Naț ional de Garantare a Creditelor, factoring ul.
Impactul crizei economice mondiale declanșate în 2008 s-a resimțit pu ternic și în economia
românească , în tot ansamblul său, economie ce a fost afectată de o încetinire substanțială a
creșterii, având efecte negative asupra populației și întreprinderilor afectând, în principal,
locurile de muncă dar și volumul vânzărilor.
În perioada octombrie 201 1-martie 2015 cea mai mare parte a IMM -urilor funcționau sub
aceiași parametri, o parte dintre acestea și -au redus activitatea iar 11,20% și -au amplificat
activitatea.
În urma unui studiu realizat de CNIPPMMR cu privire la dinamica activitaț ii IMM -urilor
în perioad a octombrie 2008 – martie 2011 în funcț ie de ramurile de activitate ponderile cele
mai mari și cele mai mici a IMM -urilor ce funcțio nau sub aceiași parametri erau înregistrate
în domeniul Transportului și în Construcții. Cea mai mare pondere a IMM -urilor care ș i-au
ampl ificat activitatea este întâ lnită în sect orul Industriei iar cele mai mici fiind înregistrate î n
domeniul Cons trucțiilor, Comer țului ș i Transportul ui de circa 9% iar cele din Turis m si
Servicii dețin eau ponderi semnificativ egale. Construcț iile dețineau ponde rea cea mai mare de
IMM -uri ce ș i-au redus activitatea .
Impactul psihologic al crizei asupra întreprinzătorilor ce conduc firmele sub 5 ani , între 5 –
10 ani și IMM -urile în vârsta cuprinsă între 10-15 ani este unul destul de mare.

35
Având în vedere distribuția numărului de salariați din IMM -uri în principalele domenii de
activitate, sectorul Serviciilo r înreg istra cel mai mare număr de salariați la sfârșitul anului
2011 iar Comerț ul și Industria aveau numărul de salariați apropiat, urmând apoi sector ul
Construcți ilor iar numă rul cel mai mic de salariați era înregi strat în domeniul Serviciilo r.
Variațiile anuale a numărului de înma triculări în 2009 înregistr a un procentaj negativ al
variației înmatriculărilor de -22%, 2010 -2011 înregistra variații pozitive iar în perioada
20012 -2013 variația numărului de înmatriculări a fost din nou una negativă .
Județul București prezinta cel mai mare număr de înmatriculări din perioada 2014 –
2015 ,urmând județele: Clujul, Ilfov, Timiș. În județele Giugiu, Caraș -Seve rin, Ialo mița,
Tulcea, Harghita,Vaslui se poate observa un număr mic de înmatriculări, comparativ cu
înmatriculările înregistrate în județul Bucureșt i dar și în comparație cu celelalte județe.
În perioada 2012 -2015 numărul radierilor și dizolvărilor au cre scut comparativ cu numărul
suspendărilor care au scăzut în aceeași perioadă.
Anul 2011 înregistra cea mai mică pondere de autofinanțare urmând apoi o creștere în
restul perioadei analizate. Atât în 2012 cât și în 2013 nu sunt diferențe foarte mari în ce ea ce
privește ponderea autofinanțări i.

36

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel L.D., Marketingul întreprinderilor mici și mijlocii ”, Editura ASE, Bucure ști,
2004
2. Borza, A., Managementul întreprinderilor mici și mijlocii. Concepte și studii de caz ”,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca,2002
3. Budurca, Delia , Integrarea IMM -urilor, între mit și realitate , Adevă rul
economic ,2005;
4. Dinu Mar in – Economia României. Întreprinderile mici ș i mijlocii. Cu ce ne
integrăm?, Editura Economica, Bucuresti, 2002
5. Florescu Raluca, În vederea integr ării, IMM -urile române ști trebuie s ă facă un efort
comun , Revi sta afaceri IMM, Octombrie 2004
6. Gavril ă, Ilie; Gavril ă, Tatiana , Evolu ția IMM -urilor române ști în context
european ,Tribuna economică, 2007
7. Ioana Ursu , Profituri mari de la companiile mici – 4.09.2007 –
www.businessmagazin.ro
8. Lucia Ramona Popa, Revista Strategii Manageriale, Revista Nr.2 (20 ), Editura
Independența Econom ică ,anul 2013
9. Nicolescu O , Managementul întreprinerilor mici și mijlocii , Editura Economică, 2001
10. Nicolescu O. , Lumini ța Nicolescu , Economia, organiza ția și managementul bazate pe
cuno ștințe, Editura Economică, 2005
11. Nicolescu O., I. Verboncu , Managementul pe baza centrelor de profit: ghid practic
pentru firmele românes ti, Tribuna Economica, București, 2004
12. Olaru Delia Silvia, Economia și gestiunea întreprinderii , Editura Tribuna Economică,
București, 2000
13. Roca C., Pandelic I.,Vasilic R., Econo mia și gestiunea întreprinderii , Editura Certi,
Craiova, 2004
14. Roxana -Gabrile Hodorocel, , Economie teoretică și aplicată Volumul XVIII , No.
9(562), 2011, ediție online ( http://www.ectap.ro/ )
15. Zahiu L., Năstase M., Economia Întreprinderii , Editura ASE, București, 2002

37
16. Raportul Fundației Post -Privatizare privind sectorul IMM din România, Ediția 2013
17. Legea nr. 346 din iulie 2004 ./ Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiin țării și
dezvolt ării IMM
*** www.economiaintreprinderi.ro
*** www.insee.ro
****www.cnipmmr.ro
****www.immromania.ro
**** www.amosnews.ro