Licenta 27.06 Modf Finala Copie [605919]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

RECUPERAREA FUNC ȚIONALĂ A
ARTICULAȚIEI COTULUI

Student: [anonimizat]: Șl. Dr. Ing. Doina BUCUR

București
Iulie 2018

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA TEMEI
Impactul dizabilităților asupra societății este din ce în ce mai mare, nu doar în ceea ce
privește costurile financiare, ci și prin pierderea productivității umane. Prin asigurarea protezelor
sau a asistenței robotice, poate fi recuperată o parte din ace astă pierdere.
Prin această lucrare se dorește să se evidențieze valoarea terapeutic ă a programelor de
recuperare a cotului posttraumatic cu ajutorul dispozitivului de recuperare Armeo Spring
Pediatric .
Această lucrare s -a desfășurat în cadrul Centrului N ațional de Recuperare
Neuropsihomotorie Copii „Doctor Nicolae Robănescu ‖.
CNCRN „Dr. Nicolae Robănescu‖ este prima secție de recuperare funcțională a copiilor
cu deficiențe fizice și neuro -psiho -motorii din România. În acest centru micuții cu deficiențe
psihomotorii se pot trata altfel decât cu medicamente.
Membrul superior are rolul, împre ună cu toate articulațiile sale , de a pune mâna în poziție
optimă pentru a efectua o anumită acțiune, cu posibilitatea să execute mișcări în toate direcțiile
și la nivel e diferite față de poziția inițială.
În procesul muncii și al gestualitatii vieții obișnuite, cele doua mâini lucreaă împreun ă,
luând raporturi spațiale bine definite între ele. Aceste raporturi între mâini sunt asigurate în
primul rând de integritatea coa telor.
Frecvența mare a traumatismelor la nivelul articulației cotului, întâlnite atât la adult cât si
la copil, m-a determinat să aleg această temă.
La prima vedere, cotul pare o articulație simplă însă această articulație poate determina
multiple probleme dacă nu func ționează corespunzator. Mișcarile mâinilor sunt dintre cele mai
importante pentru specia umană. Folosirea eficientă a mâinilor necesit ă articulații ale cotului
stabile și nedureroase.
În ca zul în care cotul este deficitar acesta reduce considerabil funcția întregului membru
superior deoarece activitatea cotidiană cere mâinii forță și rezistență, viteză de execuție, precizie
sau alte calități iar acestea nu pot fi îndeplinite în cazul unui c ot sechelar.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Recuperarea parțială sau deficitară a cotului duce la apariția rezultatelor negative și o
amplitudine de mișcare incompletă de aceea este foarte important să avem în vedere recuperarea
totală a acestei articulații.
Datorită faptului că articul ația cotului permite antebrațului să poarte mâna la distanțe
diferite, recuperarea trebuie să refacă la minimum unghiurile funcționale și toate gradele de
mișcare. Recâștigarea flexiei este foarte importantă, deoarece în lipsa ei, pacientul va fi privat de
posibilitatea efectuării mișcărilor necesare realizării activităților obișnuite .
Recâștigarea mobilității unui cot sechelar ramâne de cele mai multe ori o problemă
dificilă, cotul fiind articulația care se lasă cel mai greu recuperată, cu toate că de mu lte ori nu se
ajunge la recuperarea completă a funcției cotului, iar refacerea completă a unghiurilor sau
sectoarelor utile de mișcare nu este întotdeauna posibilă.
În această lucrare a fost monitorizată eficiența tratamentului modern de recuperare a
cotului sechelar cu ajutorul dispozitivului de recuperare Armeo Spring Pediatric iar proiectul este
structurat pe următoarele capitole.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Studii și cercet ări cu caracter medical ………………………….. ……………………….. 6
1.1 Anatomia funcțională a articulației cotului ………………………….. ………………………….. . 6
1.1.1 Date anatomice ale articulației cotului ………………………….. ………………………….. . 6
1.1.2 Componente cartilaginoase ………………………….. ………………………….. ……………. 10
1.1.3 Mijloace de unire ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
1.1.4 Nervii de la nivelul cotului ………………………….. ………………………….. …………….. 13
1.2 Biomecanica articulației cotului ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.2.1 Funcția de flexie – extensie ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.2.2 Prono -supinația ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
1.2.3 Înclinările laterale ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
1.3 Mușchii motori ai articulației cotului ………………………….. ………………………….. …….. 15
1.4 Patologiile cotului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
1.4.1 Luxația cotului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 17
1.4.2 Tendinita ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.4.3 Burșita olecraniană ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
1.4.4 Fracturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
1.4.5 Dislocarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
1.4.6 Artrita ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
1.4.7 Artralgie la cot ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 20
1.5 Metode și tehnologii de recuperare ………………………….. ………………………….. ……….. 21
1.5.1 Kinetoterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
1.5.2 Masajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
1.5.3 Recuperarea ariculațiilor folosind echipamente medicale ………………………….. . 23
CAPITOLUL 2. Stadiul actual în domeniul recuperării post -traumatice a cotului …………….. 25
2.1 Metode clasice d e recuperare ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
2.1.1 Tratamentul ortopedic și chirurgical ………………………….. ………………………….. .. 25
2.1.2 Tratamentul prin acțiunea factorilor folosiți în medicina fizică ……………………. 25
2.2 Tratamentul prin acțiune robotizată ………………………….. ………………………….. ……….. 28
2.2.1 Echipamente prin acțiune pasivă ………………………….. ………………………….. …….. 28
2.2.2 Echipamente prin acțiune activă ………………………….. ………………………….. …….. 29
CAPITOLUL 3. Prezentarea studiului experimental ………………………….. …………………………. 34

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

3.1 Pacienți studiați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 34
3.2 Echipament utilizat -Armeo Spring Pediatric ………………………….. ……………………….. 35
3.3 Protocol de măsurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 41
3.3.1 Documentarea teoretică ………………………….. ………………………….. …………………. 41
3.3.2 Metoda anchetei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 41
3.3.3 Metoda experimentală ………………………….. ………………………….. …………………… 41
3.4 Măsurători și rezultate ………………………….. ………………………….. …………………………. 51
3.4.1 Pacient 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 51
3.4.2 Pacient 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 59
3.4.3 Pacient 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 66
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 73
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 74

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

6

CAPITOLUL 1. STUDII ȘI CERCET ĂRI CU CARACTER MEDICAL

1.1 Anatomia funcțională a articulației cotului

1.1.1 Date anatomice ale articulației cotului
La formarea articulație cotului participă trei oase: humerusul, radiusul și ulna (cubitusul).
În mod teoretic se descriu trei articulații: humero -ulnară, humero -radială și radio -ulnară
proximală , ce sunt conectate în interiorul aceleiași capsule articulare, unice, ce delimitează o
singură cavitate articulară . Din punct de vedere fiziologic, se descriu două articulații diferite, în
raport cu mișcările de flexie – extensie și de pronație – supina ție, respectiv articulația humero –
ulnară și articulația radio -ulnară proximală [1].
Cotul este o articulație formată din trei oase lungi, care se îmbină în porțiune a mijlocie a
brațului și anume [2] :
1. Articulația humero -ulnară
2. Articulația humero -radială
3. Articulația radio -ulnară

Fig.1 .1.Anatomia articulației cotului [3]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

7

Aceste trei articulații sunt conectate în interiorul aceleiasi capsule articulare, unice, ce
delimitează o singură cavitate articulară.
Articulația propriu -zisă este formată de partea inf erioară a humerusului și partea
superioară a radiusului și ulnei. Articulația radio -ulnară proximală se va descrie separat [4] .
Articulația cotului este o articulație de tip balama, adică se strânge și se întinde ca o
balama însă există și o articulație s ecundară acolo unde capătul radiusului se întâlnește cu
humerusul. Este o articulație complicată deoarece radiusul trebuie să se rotească astfel încât
persoana să poată întoarce palma în sus sau în jos. În același timp, trebuie să alunece împotriva
capătului humerusului în timpul mișcărilor de îndoire și întindere. De asemenea, radiusul trebuie
să alunece pe lângă ulnă atunci când se face rotația articulației cotului.Astfel, capătul dinspre cot
al radiusului are formă de măciulie netedă, terminându -se cu forma de cupă la capăt, pentru a se
potrivi capătului humerusului. Marginile radiusului sunt, de asemenea, netede, întrucât glisează
lângă ulnă [4].

Fig.1.2.Dispunerea capsulei la nivelul articulației cotului [4]
1. Articulația humero -ulnară are rol d e limitare a înclinărilor laterale și permite doar
mișcările pe o singură direcție de flexie și extensie a antebrațului.Este considerată
articulația principală pentru realizarea acestor mișcări [4].
2. Articulația humero -radială este considerată articulația s ecundară pentru realizarea
mișcărilor de flexie -extensie, precum și pentru mișcările de pronație -supinație [ 4].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

8

3. Articulația radio -ulnară proximală este considerată articulația principală a mișcărilor de
pronație -supinație, alături de articulația humero -radială (secundară). Pentru această
mișcare, lanțul articular include și articulația radio -ulnară distală asociată cu s indesmoza
radio -ulnară mijlocie [ 4].

Fig.1.3.Articulațiile radioulnare distale și proximale [4]
Articulația humero -cubito -radială este o trohleartroză și permite mișcarea de flexie –
extensie a antebrațului pe braț.
Suprafețele articulare descrise anterior, sunt reprezentate de trohlee și condilul humeral,
marca cavitate sigmoidă a cubitusului și cupușoara radial ă. Cele trei suprafețe articulare sunt
menținute în contact de o capsulă și de ligamente [5] [6] .
Capsula articulară constituie un manșon care unește pe de -o parte extremitatea inferioară
a humerusului, iar pe de altă parte extremitățile superioare ale cubitusului și radiusului [5] [6] .
Manșonul capsular se inseră anterior pe humerus, deasupra liniei superioare a foselor
supracondiliană și coronoidă, trece apoi lateral la limita dintre trohlee și epitrohlee; pe fața
posterioară a paletei numerale trece p e limita superioară a fosei olecraniene și, în continuare,
pe marginea externă a paletei, între epicondil și condil [5] [6] .

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

9

Pe cubitus, capsula se prinde de jur împrejurul cavității sigmoide, iar pe radius la 6 -7 mm
sub capul radiusului.Articulația cotulu i prezintă patru ligamente dispuse anterior, posterior,
lateral extern și lateral intern [5] [6] .

Fig.1.4.Suprafețele articulare ale articulației cotul ui[5]

A – humerale B – antebrahiale
1.Capsula articulară 1.Capsula articulară
2.Foseta coronoidă 2.Incizura trohleară (partea olecraniană)
3.Epicondilul medial 3.Incizura trohleară (partea coronoidiană)
4.Trohleea 4.Tuberozitatea ulnei
5.Șanțul intermediar 5.Tuberozitatea radiusului
6.Capitulul 6.Ligamentul inelar
7.Foseta radială 7.Foseta capului radial

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

10

1.1.2 Componente cartilaginoase
Suprafețele cartilaginoase sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, asigurând un contact
perfect între oase [2].
Cartilajul articular poate avea o grosime de până la 0.6 cm în articulațiile mari, care
suportă greutăti mari, însă este mai subțire în articulații precum cea a cotului, care nu susține
greutăți. Acesta are rolul de a absorbi șocurile și de a oferi o suprafață foarte netedă pentru a
facilita mișcările. La nivelul cotului, cartilajul articular acoperă capătul dista l al humerusului
și capetele proximale ale radiusului și ulnei [2].

Fig.1.5.Suprafețe cartilaginoase [2]

1.1.3 Mijloace de unire
Capsula fibroasă îmbracă complet articulația, este mai lată posterior și mai subțire pe fața
laterală. Capsula articulară este formată din fibre conjunctive cu următoarea dispoziție [2]:
 Pe fața anterioară a capsulei predomină fibrele longitudinale ;
 Pe fața posterioară, capsula este mai lata, iar în partea mijlocie a suprafeței, fibrele
sunt mai profunde și mai întinse între margi nile fosei olecraniului.Unele fibre
formează benzi transversale superficiale ce traversează olecranul [2].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

11

Fig.1.6.Mijloacele de unire [2]

 Capsula articulară este fortificată de inserția fibrelor tendonului tricepsului brahial.
Pe părțile laterale ale feței posterioare, fibrele capsulare trec pe fața posterioară a
epicondilului lateral, pe partea posterioară a incizie i radiale ulnare și a ligamentului
inelar. Inserția humerală a capsulei fibroase, trece deasupra for țelor radiale și
coronoide și pe marg inile foselor olecraniene, toate fiind înglobate în cavitatea
articulară. Lateral și medial trece dedesubtul epicondililor medial și lateral, care
rămân extrascapular. Inserția ulnară se află pe marginile incizurii trohleare, astfel
vârful olecraniului și apofiza coronoidă sunt situate intracapsular. Inserția radială trece
în jurul gâtului acestuia, circular [2].
 Stratul sinovial al capsulei tapetează fața profundă a capsulei, respectiv fața anterioară
a fosei c oronoidiene și a celei radiale. Pe fața posterioară, ea tapet ează fosa
olecraniană, formân d fundul de sac posterior (subtricipital). Prelungirile lui se găsesc
între triceps și cei doi epicodili. Între membrana fibroasă și sinoviala capsulei, în
dreptul celor trei fose articulare, există trei pa chete de țesut adipos, considerate
sisteme tampon de frânare în mișcările extreme [1].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

12

Fig.1.7. Ligamentul colateral ulnar cu cele 3 fascicule

Fig.1.8. Ligamentul colateral radial

Fig.1.9.Reprezentarea schematică inserațiilor
arconeului ce acoperă planul capsulo -ligamentar extern
 Ligamentele articulare
Ligamentele sunt structuri de țesut moale care conectează oasele între ele. O capsulă
articulară este un sac impermeabil care înconjoară o articulație și conține un lichid lubrifiant
numit lic hid sinovial. La nivelul cotului, două dintre cele mai importante ligamente sunt
ligamentul colateral medial și ligamentul colateral lateral.

Fig.1.10.Ligamentul colateral medial și ligamentul colateral lateral [2]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

13

1.1.4 Nervii de la nivelul cotului
Nervii principali sunt :
 Nervul radial
 Nervul ulnar
 Nervul median

Fig.1.11.Nervii de la nivelul cotului [2]
Aceștia transportă semnale cerebrale de la creier spre musculatură pentru mișcarea
brațului. De asemenea, ei transportă semnale de la creier legate de senzații cum ar fi atingerea,
durerea și temperatura.
Problemele frecvente ale cotului sunt legate de nervi. Fiecare nerv trece prin propriul tunel
la nivelul cotului , cotul treb uie să se îndoaie mult iar nervii să facă același lucru. Flexia și
extensia constantă pot duce la apariția unei iritații sau presiuni la nivelul nervilor din tunel și
să determine probleme precum durere, amorțeală, slăbiciunea brațului și a mâinii [7] [6] .

1.2 Biomecanica articulației cotului
Cotul este o articulație cu un singur grad de libertate -flexie/extensie, în jurul unei axe ce
trece transversal prin cot. Mișcarea este dirijată de geometria capetelor osoase, ceea ce
determină devieri ale axului de mișc are pe parcursul întregii curse a antebrațului. Datorită
faptului că acest ax are o orientare oblică, axul antebrațului nu va continua axul brațului nici
în flexie și nici în extensie [4].
1.2.1 Funcția de flexie – extensie
Asigură realizarea mișcării printr -o conducere osoasă tipică, bazată pe angrenajul osos
realizat între trohleea humerală și incizura trohleară a ulnei. Această conducere permite un
control strict al mișcărilor ulnare prin geometria trohleei.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

14

 Flexia atinge 40 ° măsurată între axul brațului și a l antebrațului. Prin mișcarea de
flexie, antebrațul se apropie de braț. Amplitudinea ei activă normală
este de aproximativ 150°. În faza finală a mișcării de flexie, mâna nu se orientează
spre umăr, ci spre torace, deoarece axul antebrațului nu se suprapun e axului brațului,
ci este dirijat față de acesta înăuntru .
 Extensia se execută până la 180° (0°), antebrațul fiind dus ușor în afară cu ocazia
acestei mișcări. Prin mișcarea de extensie, antebrațul se îndepărtează de braț, ajungând
în ultima fază a mișcării să -l prelungească. Amplitudinea activă de extensie se
suprapune celei de flexie și este tot de 150°.
Între flexiunea maximă și extensiunea maximă mișcarea atinge o valoare de 140°.
Limitarea flexiunii este făcută de întinderea părții exterioare a capsulei și de mușchiul triceps.
La aceasta mai contribuie întrepunerea părților moi între braț și antebraț, precum și
pătrunderea procesului coronoid în fosa coronoidă [1] [2] [8] .

Fig.1.12.Mișcar ile de flexie/extensie

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

15

1.2.2 Prono -supinația
Prono -supinația nu poate fi studiată corect decât atunci când cotul este flectat la 90° și
lipit de corp. Astfel, mișcarii de prono -supinatie i se adaug ă și mișcarea de rota ție a bra țului în
axul s ău longitudinal.

Fig.1.1 3.Mișcarile de pronație/supinație
 În poziție intermediară policele este îndreptat în sus, iar palma privește înauntru.
 Din acest ă pozitie „zero‖ se masoar ă amplitudinea mi șcărilor de prono -supina ție.
 În supina ție, m âna prive ște în sus iar amplitudinea mi șcării este de 85°, în timp ce
în pronaț ie măna este îndreptată î n jos iar amplitudinea m ișcării este de 75° [8].

1.2.3 Înclinările laterale
Sunt foarte limitate, dar există. Fixând brațul, fară mare efort antebrațul se încheie fie
înăuntru fie în afară. Aceste oscilații sunt de 18 – 12 mm [8].

1.3 Mușchii motori ai articulației cotului
Articulația humero -cubito -radială este pusă în mișcare de grupele musculare denumite
în anatomia descriptivă, mușchii flexori și extensori [1].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

16

1. Mușchi flexori :
 Brahialul
 Bicepsul
 Brahioradialul
 Extensorul radial lung al carpului 2. Mușchi extensori
 Tricepsul
 Anconeul
 Mușchii epicondilieni
 Mușchii epitrohleeni
Bicepsul Brahial – este un mușchi fuziform, cu două capete superioare (de unde și numele
de biceps) și unul inferior.
Când ia punct fix pe omoplat, bicepsul brahial are mai multe
acțiuni: proiectează înainte și rotează înăuntru brațul; flectează
antebrațul supinat pe braț; rot ește antebrațul în afară (deci
efectuează mișcarea de supinație): prin porțiunea scurtă este
adductor al brațului, iar prin porțiunea lungă abductor. Acțiunea cea
mai importantă este supinaț ia, bicepsul brahial fiind cu
preponderență supinator și numai pe plan secundar flexor al
antebrațului pe braț [10] [6] [5] .
Fig.1.14.Bicepsul brahial
Brahialul Anterior – este un mușchi aplatizat, situat sub biceps. Se insera proximal pe buza
inferioară a amprentei deltoidiene și pe fața internă și externă a jumătății inferioare a
humerusului..
Mușchii epicondilieni sunt în număr de patru: brahioradialul, primul rad ial extern, al
doilea radial extern și scurtul supinator.
Tricepsul Brahial – este un mușchi voluminos, care ocupă singur fața posterioară a
brațului. Prezintă trei capete superioare (de unde și numele de triceps) și unul inferior.
Dintre cele tre i capete superioare, unul este lung (lunga porțiune) și se inseră pe suprafața
rugoasă, situată imediat sub cavitatea glenoidă a omoplatului. Celelalte două capete sunt
scurte și iau numele de „vastul extern‖ și „vastul intern‖.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

17

 Vastul extern, se inseră p e fața superioară a humerusului,
deasupra șanțului de torsiune.
 Vastul intern se inseră pe fața posterioară a humerusului,
sub șanțul de torsiune [6] [5] .

Fig.1.15.Tricepsul brahial

Anconeul – este un mușchi scurt și triunghiular, situat pe fața posterioară a cotului.
Se inseră proximal, prin baza sa, pe fața posterioară a epicondilului. Se îndreaptă în jos și
înăuntru și se inseră distal, prin vârful său, pe marginea externă a olecranului [10] [6] [5] .

1.4 Patologiile cotului

1.4.1 Luxația cotului
Articulația cotului este predispusă secheleor post -traumatice, datorită afect ării capsulei
și formării de țesut fibros.Traumatismele cotului au anumite caracteristici, recunoașterea lor
putând ajuta chirurgul ortoped în anticiparea unor fracturi și rupturi asociate. De exemplu,
dacă cotul se luxează posterior, procesul coronoid se poate fractura prin lovirea de humerusul
distal. Ultima structură a fectată este banda anterioară a ligamentului colateral medial.
Structurile capsuloligamentare ale cotului sunt afectate dinspre lateral spre medial, în cazul
luxațiilor de cot.
Luxația se datoreaz ă întinderii sau rupturii unuia sau mai multor ligamente ale cotului.
Aceast ă situație poate să apară atunci cand cotul este în hiperextensie sau este comprimat î ntr-
o coliziune ferm ă. Severitatea accident ării depinde de numarul ligamentelor afectate și de
tipul leziunii ( ruptura parțială sau totală ).
Simptome :
 Durere și impotență funcțională;

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

18

 Antebrațul (semi)flectat, sprijinit de mâna sănătoasă;
 Deformarea regiunii;
 Limitarea mobilității articulare și mobilitate anormală a cotului;
Elementul cheie in tratamentul luxatiei cotului este redarea pozitiei fiziologic e a acestei
articulatii. Alinierea gresita a suprafetelor articulare sau instabilitatea lor, vor duce la restrictii
de mobilitate si artroza [11].

1.4.2 Tendinita
Reprezint ă iritația și inflamarea tendonului și apare ca o consecin ță a unui traumatism,
a suprasolicitarii sau odat ă cu vârsta, pe masur ă ce tendonul i și pierde elasticitatea. Orice
activitate care implic ă mșcări prelungite, repetitive ale musculaturii antebra țului pot cauza
tendinita cotului.
Cauze: Tendinita la cot este cauzat ă de suprautilizarea
atricula ției cotului în sport, exerci ții, sau la locul de
munca. Juc ătorii de tenis, squash sau golf, sunt in special
predispu și la inflama ții ale tendoanelor, î n special la cot.
Cu toate acestea, aceste sporturi presupun numai 10 % din
cazurile care se prezint ă cu acest tip de tendinit ă.
Muncitorii din fabrici care fac mi șcări repetate pentru
producția în masă sunt mult mai predispu și să dezvolte
tendinită la cot [12].
Fig.1.16 Tendinita la cot
1.4.3 Burșita olecraniană
Este o infla mație care poate s ă apară ca urmare a accident ării sau a traumatismelor
minore, ca rezultat al bolilor sistemice precum guta sau artrita reumatoid ă, ori poate fi
datorat ă unei infecț ii locale. Bur șita este caracterizat ă de apariț ia unei " umfl ături" la v ârful
cotului, î n timp ce amplitudinea de mi șcare este pastrată [13].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

19

1.4.4 Fracturi
Fracturile pot apărea în interiorul articulației cotului sau în imediata vecinătate.Acestea
necesită imobilizare în aparat gipsat, sau, uneori, intervenție chirurgicală deschis ă [13].

Fig.1 .17 Fractura cotului
1.4.5 Dislocarea
Reprezint ă deplasarea unei par ți din organism (de obicei o articula ție) din pozi ția ei
normal ă. În dislocarea capului radial, antebra țul iși pierde poziția normală la nivelul
articulaț iei cotului. Aceast ă situaț ie este întâlnită frecvent la copiii care încep să meargă ș i este
cauzat ă de o smucitur ă brusc ă executat ă la nivelul mâinii sau antebrațului. Aceste leziuni apar
cel mai frecvent sub 5 ani; dup ă aceast ă vârsta oasele ș i ligamentele copiilor devin mai
puternice și inciden ța accident ărilor de acest tip este mult redus ă [13].

Fig.1.18 Dislocarea cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

20

1.4.6 Artrita
Inflama ția articula ției cotului apare ca rezultat al bolilor sistemice, precum artrita
reumatoid ă, gutoas ă, psoriazic ă, spondilita anchilozant ă, artrita reactiv ă. Apar semne de
inflama ție la nivelul cotului: caldura, ro șeața, durere și scăderea am litudinii de mi șcare din
cauza articula ției umflate [13].

1.4.7 Artralgie la cot
Reprezintă orice fel de durere sau disconfort resimțit la nivelul articulați ei cotului. De
cele mai multe ori apare ca urmare a unor leziuni (o lovitură la nivelul cotului ) sau a
inflamației articulare.
Simptome osteomusculare ce pot însoți artralgia cotului:
 Slăbiciune musculară;
 Eritem (roșeață), căldură locală sau tumefacție (u mflare);
 Reducerea mobilității articulației;
 Dureri ale umărului, brațului, mâinii sau degetelor;
 Sensibilitate la atingere;
 Deformare vizibilă, evidentă a cotului;
Cauze
În cele mai multe cazuri, apare ca urmare a inflamării unui tendon (tendinite) și
afectează fie partea laterală (externă) (cotul tenismenului), fie partea medială (internă) (cotul
jucătorului d e golf sau baseball) a cotului.
Poți simți durere la nivelul cotului dacă suferi de boala numită artrită ce inflamează
articulațiile în urma unei infecții microbiene. Și bursita poate fi o cauză a durerii cotului, la fel
de bine ca și iritația unui nerv care extinde durerea din partea internă a cotului la antebraț,
inelar și degetul mic – prin furnicături și amorțeală.
Pe de altă parte, dacă pielea din zona cotului este zgâriată, bacteriile pot infecta pielea.
Iar orice infecție provoacă durere [14].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

21

1.5 Metode și tehnologii de recuperare

1.5.1 Kinetoterapia
Kinetoterapia reprezintă principala formă de refacere a funcțiilor dim inuate în bolile
reumatice. Ea include diferite forme de utilizare a energiei mecanice:
 Activitatea motorie voluntară a bolnavului
 Forța mecanică și mișcarile imprimate de kinetoterapeut
 Forța gravitațională
 Forța hidrostatică a apei
 Forțe mecanice ajutătoare
Kinetoterapia presupune:
1. Refacerea mobilității cotului se face prin:
 Adoptarea unor posturi
 Mobilizări autopasive
 Mișcări active
2. Refacerea forței muscular e
 A musculaturii flexoare: pacientul în șezînd sau în ortostatism, cu brațul la trunchi,
cotul extins, în mîna supinată cu o ganteră; se execută flexia cotului și a umărului.
 A musculaturii extensoare: pacientul în decubit ventral, cu brațul în abducție
orizontală și rotație externă, antebrațul în supinație, cotul flectat; se execută extensia
antigravitație.
 A musculaturii supinatoare: pacientul, cu brațele în abducție orizontală, ține în m âini
un inel de cauciuc pe care îl transformă în ―8‖; astfel o mînă face pronație, iar cealaltă
supinație și invers.
 A musculaturii pronatoare [15] [16];

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

22

Fig.1.19 Recuperarea articulației cotului prin kinetoterapie [33]

1.5.2 Masajul
Prin noțiunea de masaj se înțelege o serie de manipulări manuale, variate, aplicate
simetric la suprafața organismului în scop terapeutic. Acțiunea fiziologică a acestor manevre
constă în aceea că în timpul executării lor pornesc spre sistemul nervos central impulsuri
nervoase de la terminațiile nervoase profunde cutanate. Acestea măresc excitabilitatea și
întăresc starea funcțională a scoarței cerebrale.
Efectele fiziologice ale masajului sunt multiple. Sistematiz ându-le, ele se pot clasifica în
acțiuni locale și acțiuni generale.
Acțiuni locale:
 Acțiunea sedativă asupra durerilor de tip muscular sau articular;
 Acțiunea hiperemiantă locală, de îmbunătățire a circulației locale, ma nifestată
prin încălzirea și înroșirea tegumentului asupra căruia se execută masajul;
 Înlăturarea lichidelor interstițiale de stază, cu accentuarea resorbției în regiunea
masată;
Acțiunile generale:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

23

 Stimularea funcțiilor aparatului circulator și respirato r;
 Creșterea metabolismului bazal
 Efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului, cu îmbunătățirea
somnului și îndepărtarea oboselii musculare [17] [19];

Fig.1. 20 Recuperarea articulației cotului prin masaj [34]

1.5.3 Recuperarea ariculațiilor folosind echipamente medicale
Echipamentele medicale oferă beneficii pentru salvarea timpului fizio -terapeuților,
oferind ulterior divertisment pacientului sub formă de medii 3D generate de calculator, care
oferă interacțiuni vizu ale și auditive. Acest lucru oferă pacienți lor jocuri de distracție,
motivație și , de asemenea, ofer ă feedback terapeutului și îi permite să monitorizeze progresul.
Echipamentele medicale de recuperare au cele mai b une rezultate în cazul copiilor
deoarece acestea prezintă diferite jocuri iar copii i sunt mai interesați s ă lucreze cu ele fiind
mai interactive decat exercițiile clasice de kinetoterapie.
La ora actuală în spitale există o multitudine de aparate medicale pentru recuperarea
funcției cotului pre cum și a altor articulații.
La fel ca în cazul kinetoterapiei , recuperarea articulației cotului cu ajutorul unui
echipament medical include diferite forme de utilizare a energiei mecanice cum ar fi:
 Activitatea motorie voluntară a bolnavului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

24

 Forța mecanică și mișcarile imprimate de aparat
 Forța gravitațională
 Forța hidrostatică a apei
 Forțe mecanice ajutătoare [15] [16] .

Fig.1.21. Echip amente medicale de recuperare a membrului superior [20]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

25

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL RECUPERĂRII
POST -TRAUMATICE A COTULUI

2.1 Metode clasice de recuperare

2.1.1 Tratamentul ortopedic ș i chirurgical

Tratamentul chirurgical are rolul de a stabili o anatomie normală și o fixare suficient de
stabilă pentru a permite mobilizarea rapidă a membrului fracturat.
Acest tratament este realizat de colectivul de medici speciali ști. În tratamentul
fracturilor ce afecteaz ă componentele articula ției cotului, trebuie s ă se țină cont de câteva
principii de baz ă și anume:
 Refacerea anatomic ă a supraf ețelor articulare;
 Imobilizarea pe o perioadă cât mai scurtă în aparat gipsat, în pozitii cât mai apropiate
de func țional;
 Realizarea unei osteosinteze ferme în cazul interven țiilor chirurgicale;
 Începerea precoce a unui program de recuperare func țională a cotului .
Principiul tratamentului ortopedic prin contenție gipsată conține două noțiuni elementare :
nu este necesară obținerea unei imobilizări complete pentru ca fractura să consolideze și
utilizează structurile adiacente fracturii (mușchi, aponevroz e, articulații supra – și subiacenta)
pentru a obține contenția [25].
2.1.2 Tratamentul prin acțiunea factorilor folosiți în medicina fizică
Kinetoterapia
Kinetoterapia este cel mai important "mijloc terapeutic al tratamentului complex de
recuperare, care folo șeste un sistem de exercitii f izice cu acț iune asupra întregului organism".
Eficien ța kinetoterapeutic ă depinde d e:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

26

 Cooperarea bolnavului;
 O bun ă relaxare a musculaturii;
 Condi ții optime pentru actiunea func țională a segmentelor afectate sau a întregului
corp;
 Evitarea instal ării durerii;
 Urmărirea efectelor maxime asupra: sistemului cardiovascular, sistemului respirator,
sistemului digestiv, sistemului nervos, proceselor metabolice, aparatului locomotor.

Fig.2.1. Kinetoterapie pentru recuperarea cotului

Kinetoterapia îsi gaseste largi aplica ții în toate cele patru compartimente majore ale
reabilita rii, fiind indispensabil ă recuperarii medicale și readaptă rii psihice, nelipsind din
spectrul readapt ării profesionale si readapt ării sociale. În raport cu momentul aplic ării
celorlalte mijloace ale tratamentului complex, kineto terapia cuprinde:
 Kinetoterapia sechelelor postraumatice nechirurgicale;
 Kinetoterapia preoperatorie;
 Kinetoterapia postoperatori e.
În toate situa țiile, obiectivele kinetoterapiei sunt acelea și: ameliorarea capacitatii de
miscare globala, ameliorarea functionala segmentara, stimularea starii psihice [15] [16] .

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

27

Fizioterapia este o terapie complexă, fără durere, care folosește tehnic i adjuvante pe
bază de apă, radiație luminoasă, curent electric, pentru susținerea tratamentului general.Cu
ajutorul fizioterapiei se poate trata apoape orice boală care afectează mușchii, nervii sau
articulațiile.

Fig.2.2. Fizioterapie pentru recuperarea cotului [35]

Ergoterapia folosește metode de kinetoterapie a mâinii contribuind la dezvoltarea
neuropsihomotorie normală a copilului și urmărind achiziția prehensiunilor, abilităților de joc
și de autoservire.

Fig.2.3. Ergoterapie pentru rec uperarea cotului [36]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

28

2.2 Tratamentul prin acțiune robotizată
Reabilitarea părții superioare a corpului se co ncentrează pe braț, constând din umăr,
cot, încheietura mâinii și mâna. Reabilitarea necesită o gamă completă de mișcări umane,
oferind în același timp asistență de susținere [20].
Echipamentele de recuperare a membrului superior se clasifică în două mari categorii :
2.2.1 Echipamente prin acțiune p asivă
Dispozitivele cu asistență pasivă sunt utilizate în timpul primei faze de reabilitare în urma
unei proce duri chirurgicale de țesut moale sau a unei traume. Aceste dispozitive mișcă în mod
constant articulația într -un mediu de mișcare controlat care crește în timp, ajutând la
deplasarea membrului afectat într -o manieră pe care efortul generat de sine nu îl po ate realiza
[38].
Pe de altă parte, modul de antrenament pasiv nu are o implicare umană activă și o
stimulare suficientă a articulațiilor de aceea este mai puțin eficientă în procesul de recuperare
[38].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

29

Fig.2.4. Dispozitive cu asistență pasivă a membrului superior
2.2.2 Echipamente prin acțiune a ctivă
Terapia robotică activă – cunoscută și sub numele de „terapie asistată de robot‖ – se
referă la utilizarea unui dispozitiv robotic în procesul de recuperare a unei articul ații [39].
Tratamentul prin acțiune robotizată activă oferă beneficii pentru salvarea timpului
fizio-terapeuților, și divertisment pacientului sub formă de medii 3D generate de calculator.
Acest lucru oferă pacienților jocuri de distracție și motivație și, de asemenea, oferă feedback
terapeutului permițându -i să monitorizeze progresul pacientului [20] .
Aceste tehnologii robotizate activ -asistive nu sunt doar eficiente ca intervenții clinice, ci
pot contribui și la evaluări. Multe dintre ele sunt capabile s ă măsoare și să stocheze parametrii
funcției pacientului care pot ajuta la evaluarea clinică pe termen lung. Cu abilitatea de a
detecta și de a măsura mici schimbări în mișcări și forțe, aceste dispozitive pot ajuta terapeuții
în procesul de planificare a tratamentului și stabilirea obiectivelor [39].
Terapia activă s -a dovedit a fi benefică atât în reducerea spasticității, cât și în
îmbunătățirea gamei de mișcare a membrelor superioare.
1. Pablo este o soluție robotică pentru evaluarea și terapia bilaterală a membrelor
superioare și coloanei vertebrale [26].
Senzorii încorporați urmăresc forța de prindere și domeniul de mișcare iar rezultatele
fiecărei sesiuni de intruire sunt integrate automat în baza de date și în raportul de terapie.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

30

Fig.2.5.Dispozitivul de recuperare Pablo
2. Sistemul IREX este un sistem de reabilitare interacti vă ce plasează pacientul într -o
lume generată de calculator permițând diferite mișcări ale articulațiilor atât în partea
superioară cât și în partea inferioară. Performa nța și conformitatea pacientului sunt
înregistrate în timp real, prin tehnologia sofisticată a camerei. Acest sistem poate fi
adaptat la nevoile clinice ale pacientului prin izola rea anumitor părți ale corpului
și/sau a mișcărilor [21] [22].
Sistemul inter activ de reabilitare și exercițiu (IREX) este un sistem de terapie reală –
virtuală care utilizează tehnologia de control a gesturilor pentru a plasa pacienții în medii
stimulate pe un ecran cum ar fi sporturi virtuale sau jocuri.Acesta permite pacienților,
indiferent de vârstă, capacitate sau starea lor, să se distreze într -un mediu pe care altfel nu -l
pot experimenta.
Acesta este capabil să măsoare gama de mișcare și permite terapeuților să programeze
rutine de terapie specifică în funcție de articulația ce se dorește a fi recuperată [40].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

31

Fig.2.6.Sistemul IREX [40]

Fig.2 .7.Sistemul IREX [22]
3. Armeo este o soluție robotică pentru reabilitarea funcțională a membrelor superioare
Sistemul ArmeoPower este un dispozitiv inovator ce dispune de un exoschelet robotic
pentru braț, cu o coloană de ridicare electrică pentru reglarea confortabilă a înălțimii. Sistemul
poate fi folosit atât pentru brațul și mâna stângă cât și pentru brațul și mâna dreaptă și se
reglează pentru dimensiuni diferite ale brațelor și în funcție de înălțimea pacientului. Un
sistem de poziționare aliniază corect articulația umărului pentru o acționare ergonomică, iar
produsul ajută mișcarea la nivelul tuturor articulațiilor importante [26].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

32

Fig.2.8.Dispozitivul de recuperare Armeo Spring Pediatric [26]
4. ReoGo este un sistem avansat utilizat în recuperarea membrelor superioare creat de
Motorika(Israel), care facilitează mișcările 3D ale brațelor prin utilizarea unui braț
robotizat avansat, complet motorizat. Acest sistem prezintă o va rietate de jocuri
interactive și stimulative care imită mișcările naturale ale mâinii [23].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

33

Fig.2.9.Sistemul ReoGo
5. Bones este un exoschelet ce imită mișcarea brațului ca o articulație sferică ce se
rotește în jurul umărului.Domeniu de mișcare este aproape de mișcarea umană, cu
excepția cotului, care este limitat pentru a împiedica robotul să intre în contact cu
trunchiul subiectului.Acest dispozitiv se adresează pacienților cu insuficiență severă
până la moderată a brațului[24].

Fig.2.10.Exoscheletul BONES

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

34

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA STUDIULUI EXPERIMENTAL

Acest studiu s -a desfășurat în cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii „Dr.
Nicolae Robanescu ‖ din București, unde am dispus de condiții foarte bune de bază
materială: săli spațioase cu temperatură si iluminat optim și acces la aparatul de reabilitare
funcțională a articulațiilor membrului superior -Armeo Spring Pediatric.
Toate acestea au făcut posibilă testarea și desfășurarea în condiții bune a corectării
articulației cotul ui cauzate de diferite traumatisme.

3.1 Pacienți studiați

Cu scopul de a evidenția eficiența programului de recuperare utilizând Armeo Spring
Pediatric am selectat un eșantion de 3 subiecți. Aceștia au fost depistați cu diferite
traumatisme la nivelul articulației cotului.
Asupra acestora s -a acționat cu programe de recuperare individualizate, selecționate în
funcție de gradele de mobilitate ale fiecărui pacient.

Tabel 3.1. Evidență lot
Nr.Crt. Numele și prenumele Vârstă Sex Ocupația
1 D.D.A 6 ani F Preșcolar
2 M.C.M 12 ani M Școlar
3 I.D.E 15 ani M Școlar

Tabel 3.2. Evaluare intrenare
Nr.Crt. Numele și prenumele Evaluare internare
1 D.D.A Redoare cot drept post fractură supracondiliană
humerus.
2 M.C.M Redoare cot drept post fracură humerală.
3 I.D.E Redoare cot stâng post contuzie de cot.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

35

3.2 Echipament utilizat -Armeo Spring Pediatric
Armeo Spring Pediatric este un aparat de recuperare a articulațiilor membrelor superioare
cu o eficiență terapeutică crescută deoarece exercițiile sunt auto-inițiate, auto -regionate,
funcționale și intense.
Scopul lui ArmeoSpring este de a sprijini terapia funcțională pentru pacienții care au
pierdut funcția sau au o funcție restrânsă la nivelul extremităților superioare cauzată de
tulburări cerebrale, ne urogenice, spinale, musculare sau osoase [27]. Acest sistem este un
exoschelet ce cuprinde 5 grade de liberate (3 în umăr, unu în cot și unu în antebraț) ce
grantează sprijinul și ghidarea brațului pasiv.

Fig.3.1 . Armeo Spring Pediatric

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

36

Pe fiecare îmbin are a exoscheletului se află un senzor de forță pentru a detecta forțele ce
acționează asupra fiecărei articulații.
Exoscheletul are un total de șapte senzori de unghi pentru a măsura poziția articulațiilor
sale rotative și un senzor de presiune pentru a m ăsura forța de prindere a mâinii [28]. Acești
senzori înregistrează mișcarea activă a brațelor în fiecare articulație în timpul ședințelor de
terapie.

Fig.3.2. Senzori încorporați

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

37

Sistemul poate fi adaptat la morfologia pacientului și lungimea brațului prin schimbarea
poziției și lungimii ortezei.

Fig. 3.3. Reglare dimensiune braț

Fig.3.4. Reglare dimensiune antebraț

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

38

Acest dispozitiv p oate genera forțe de asi stare de până la 66 N în flexie/ extensie și 30 N
pentru braț și antebraț. Aceste forțe sunt departe de forțele maxime pe care le poate genera un
subiect sănătos, dar suportul funcțional pe care îl oferă este suicient pentru a permite
pacienților să facă exerciții care stimulează activitățile tipice ale membrului superior [29].
Pentru a transmite forța și cuplul la fiecare îmbinare a exoscheletului se folosește un
sistem de acționare prin cablu ce reduce greutatea brațului exoscheletului .Acest exoschelet
este proiectat pentru a fi utilizat atât pentru brațul stâng cat și pentru brațul d rept [30].

Fig. 3.5 . Modificare braț

Fig. 3.6 . Armeo Spring Pediatric -componente

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

39

Acest sistem r eprezintă combinația a trei caracteristici cheie, și anume:
1. Suport pentru greutatea brațului
Acest suport pentru greutatea brațului contracarează efectele g ravitației și ajuta la
facilitarea mișcărilor repetitive [28].

Fig.3.7 . Suport pentru greutatea brațului
2. Feedback îmbunătățit de performanță
Folosind o gamă largă de exerciții și jocuri de inițiere funcționale și motivaționale care
stimulează activitățile vieții cotidiene, software -ul partajat oferă pacienților feedback
îmbunătățit prin diferite sarcini repetate care sunt motivante și recompensatoare,exerciții
funcționale cu feedback imediat privind performanța precum și niveluri de dificultate
reglabile în funcție de nevoile și progresele pacienților [28].
Exercițiile motivante și auto -inițiate includ componente proximale și distale, legate în
mod specific de:
 abducție/adducție
 supinație/pronație
 flexie / extensie
 funcția de accesare și recupe rare [28]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

40

Fig. 3. 8. Armeo Spring Pediatric
3. Instrumente de evaluare
Aceste instrumente permit monitorizarea precisă a progresului recuperării pacientului
printr -o bază de date integrată pentru gestionarea planurilor individuale de terapie și prin
document area progresului ca bază a deciziilor clinice.
Aceste trei caracteristici permit pacienților să atingă o intensitate mai mare a
exercițiilor de mișcare auto -direcționate, rămânând în același timp motivați și capabili să
urmărească progresul spre recuperare datorită planurilor de terapie, modalităților de evaluare,
exercițiilor și jocurilor disponibile.
În funcție de gravitatea afecțiunii exercițiile pot fi:
-1D cu mișcări unice pentru pacienții grav afectați
-2D și 3D cu mișcări complexe pentru pacienții cu afectare moderată a articulației
Software -ul Armeo Spring Pediatric se bazează pe o serie de jocuri și permite
urmărirea ușoară a progresului, cu evaluări integrate:
 A-MOVE: măsoară gama activă de mișcare a pacientului într -un spațiu de lucru 3D.
 A-ROM: Măsoară domeniul activ și pasiv al mișcării în toate gradele de libertate.
 A-GOAL: măsoară precizia mișcărilor [28].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

41

3.3 Protocol de măsurare
Protocoalele de măsurare considerate a fi cele mai adecvate scopului și obiectului lucrării
de față, deși dominante într-o etapă sau alta s -au îmbinat și completat pe parcursul întregii
cercetări în realitate. În continuare sunt prezentate metodele de cercetare folosite în cadrul
acestei lucrări
3.3.1 Documentarea teoretică
Documentarea teoretică a fost benefică pentru fixarea obiectivelor și scopului acestei
lucrari și s -a desfășurat pe toata durata cercetării pentru a putea înțelege problemele sau
fenomenele noi apărute.
3.3.2 Metoda anchetei
Acestă metodă a fost folosită în scopul cunoașterii subiecților, în dinamica evoluț iei lor și
pentru cunoașterea condițiilor care au generat afecțiunile de care suferă aceștia.
3.3.3 Metoda experimentală
Metoda experimentală reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de cercetare și
reprezintă metoda practică a rezultatelor obținute în u rma aplicării programului de recuperare
cu Armeo Spring Pediatric .Aceasta conține trei teste care se realizează inainte de fiecare
sedința de recuperare pentru a monitoriza evoluția acestuia.
Pentru a măsura spațiul de lucru al unui subiect în Armeo Spring Pediatric , subiectul
trebuie așezat pe un scaun. Dispozitivul este apoi aliniat la pacient , r eferința de aliniere a
dispozitivului la subiect fiind axa verticală prin articulația umărului subiectului . Brațul
subiectului este montat pe exoschelet și este setată înălțimea dispozitivului, lungimea brațului
superior și inferior și suportul pentru greutatea superioară și inferioară a brațului ce sunt
definite i ndividual pentru fiecare subiect. Subiecții sunt rugați să mute brațul lor la poziția
corectă maximă, menținând în același timp o poziție dreaptă și stabilă a trunchiului, și să

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

42

mențină această poziție timp de 3 -5 secunde, apoi să mute brațul în poziția maximă la stânga
menținând o poziție stabilă ș i din nou, susținând timp de 3 -5 secunde și așa mai depar te pentru
poziția maximă de sus, jos, înainte și în poziție închisă.
1.Testul de mișcare în care sunt evaluate miscările de flexie/extensie, rotație
internă/externă și pronație/supinație.Acest test presupune efectuarea acestor mișcari la
amplitudinea maxim ă la care poate ajunge fiecare pacient.
A-ROM : Măsoară domeniul activ al mișcării în toate gradele de libertate

Fig. 3. 9. Mișcări ale brațului uman [31]

Fig. 3 .10 Mișcările realizate pentru testul de mișcare

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

43

Fig.3 .11. Rezultatele testului de mișcare
În această imagine este evidențiat testul de mișcare efectuat o singură dată în care avem
reprezentate abbducția/adducția, flexia/extensia și rotația internă/externă a umărului,
flexia/extensia cotului, pronația/supinația brațului și flexia/extensia încheieturii.
2.Evaluarea în cele trei planuri :frontal, sagital și transversal.
Corpul uman este compus din oase legate de articulații pentru a forma scheletul.Există trei
planuri ale corpului în care poate fi definită mișcarea fiecărei articulații și anume:
a)planul sagital sau lateral care împarte corpul în planurile din dreapta și stânga
b)planul transversal sau orizontal care împarte corpul în părțile superioare și inferioare
c)planul frontal sau coronal care împarte corpul în părțile anterioare și posterioare [32].

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

44

Fig. 3.12. Planuri le anatomice ale corpului uman [32 ]

Această evaluare evidențiază cat de ample sunt mișcările pacientului.În acest test
pacientul trebuie să picteze pereții unei încăperi.
A-MOVE: măsoară gama activă de mișcare a pacientului într -un spațiu de lucru 3D

Fig. 3 .13. Evaluarea în cele trei planuri

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

45

Fig. 3 .14. Rezultatele evaluareii în cele trei planuri

3.Evaluare pentru coordonare și precizie.
Acest test presupune ca pacientul sa țintească anumite puncte și să mențină acea țintă
nemișcată pentru câteva secunde.Acest lucru este evidețiat în figurile de mai jos.
A-GOAL: măsoară precizia mișcărilor

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

46

Fig. 3 .15. Testul de precizie

Fig. 3 .16. Rezultatele testului de precizie (realizat o singură dată )

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

47

Înainte de începerea fiecărei ședinte de recuperare cu Armeo se setează exoscheletul
cu arcuri integrate al aparatului în funcție de forța pe care o poate susține fiecare pacient și
cât de afe ctată este articulația cotului.
Acest suport pentru greutatea brațului cuprinde întregul braț, de la mână la umăr, și
intensifică orice funcție și control neuromuscular.
Tabel 3.3.Valori pentru suportul greutății brațului
Suportul greutății brațului
20% Ușor
40%
60% Mediu
80%
100% Greu

Fig.3 .17.Reglare forței brațului pacientului de la A la I

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

48

 Reglarea forței brațului pacientului se poate face de la A la I (A -C=ușor,D –
F=mediu și G -I=greu).
 În general forța brațului se setează pe E sau F (valoarea medie a forței).

Fig.3 .18. Reglarea forței antebrațului de la 1 la 12
 Reglarea forței antebrațului se face de la 1 la 12 (1=ușor și 12=greu).

Sistemul Armeo Spring Pediatric folosește o gamă largă de jocuri de inițiere
funcționale și motivaționale iar cele mai utilizate jocuri în cadrul Centrului de Recuperare
pentru Copii „Dr. Nicolae Robanescu ‖ au fost următoarele:
1. Balloons
 Antrenează mișcările de flexie/extensie pentru cot și umăr la toate cele trei nivele
 La nivel mediu/greu se mai adaugă si precizia mișcărilor
2. Treasure Island
 Antrenează mișcările de coordonare și precizie
 Antrenează flexia/extensia, abducția/adducția umărului și flex ia/extensia cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

49

3. Cleanup
 Antrenează prehensiunea

4. High Flyer
 Antrenează flexia și extensia cotului

5. Pirates
 Antrenează flexia/extensia cotului
 Antrenează prehensiunea si precizia mișcărilor

6. Goal Keeper
 Antrenează pronația și supinația antebrațului

 Aceste jocuri antrenează toate articulațiile membrului superior
 Pentru articulația cotului sunt recomandate următoarele jocuri: Balloons,High
Flyer și Pirates
 Fiecare ședință durează aproximativ 30 de minute în funcție de cooperarea
pacientului.
 Gradul de dificultate al jocului se setează din software -ul Armeo Spring Pediatric
de la începutul jocului astfel:

Tabel 3.4.Gradul de dificultate al jocului
Grad de difiultate joc
Ușor <30%
Mediu 60-30%
Greu >60%

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

50

Denumire joc Grad de dificultate
Ușor Mediu Greu
Balloons

Treasure Island

Cleanup

High Flyer

Pirates

Goal Keeper

Tabel 3.5. Prezentarea jocurilor pe nivele de dificultate

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

51

3.4 Măsurători și rezultate
Schema bloc a pacientului
↓
2.Evaluarea flexiei și extensiei cotului la internare
↓
3.Desfășurare a recuperării articulației cotului
↓
4.Rezultate înregistrate de Armeo Spring Pediatric
↓
5.Rezultatele flexiei și extensiei cotului intermediar, la externare și câștigul
funcțional
↓
6.Concluzii generale

3.4.1 Pacient 1
1. Datele personale ale pacientului
Nume: D.D.A
Sex: F
Vârsta: 6 ani
Data nașterii: 02.07.2012
Diagnostic la internare : Redoare de cot drept post fractură supracodiliană humerus 1.Datele personale ale pacientului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

52

2. Evaluarea flexiei și extensiei cotului la internare

Tabel 3.6.Evaluarea flexiei și extensiei la internare
Examen fucțional Flexie Extensie
La internare 78° 170°

Fig.3.19. Mișcările de flexie/extensie ale cotului

3. Desfășurare a recuperării articulației cotului
 Pacientul D.D.A a desfășurat un total de 5 ședințe de recuperare cu Armeo Spring
Pediatric
 Fiecare ședință a durat între 20 -30 de minute
 Jocurile potrivite pentru afecțiunea acestuia au fost BALLOONS și HIGH FLYER
deoarece acestea antrenează mișcarile de flexie și e xtensie ale cotului iar nivelul de
dificultate a fost ales la fiecare ședință
 Pentru pacientul D.D.A nivelele de dificultate pentru jocul BALLOONS au fost alese
așa cum se observă în tabelul 3.7.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

53

Tabel 3.7.Grad de dificultate Balloons

Fig.3.20. Jocul Balloons nivel ușor
 Nivelele de dificultate pentru jocul HIGH FLYER au fost alese așa cum se observă în
tabelul 3.8.
Tabel 3.8.Grad de dificultate High Flyer

Fig.3.21. Jocul High Flyer nivel ușor

4. Rezultate înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 A-ROM: Măsoară domeniul activ al mișcării articulației cotului
Numărul de ședințe Gradul de dificultate al jocului
1 Ușor >60%
2 Ușor >60%
3 Ușor >60%
4 Ușor >60%
5 Ușor 60 -30%
Numărul de ședințe Gradul de dificultate al
jocului
1 Ușor >60%
2 Ușor >60%
3 Ușor >60%

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

54

Fig.3.22. Rezultatele testului de mișcare înregistrate de Armeo.Domeniul activ al mișcării aticulației
cotului
 În acest grafic este evidențiat domeniul activ al mișcării articulației cotului realizat la o
perioadă de aproximativ o lună .
 După cum se observă, pacientul D.D.A a realizat testul de mișcare de 3 ori iar suportul
greutății brațului a fost setat d upă cum se observă în tabelul 3.9 .

Tabel 3.9. Setarea suportului greutății brațului
Numărul de ședințe Suportul greutății brațului
1 40%
2 40%
3 60%

 Suportul greutății brațului variază crescător de la o testare la alta de unde rezultă
faptul că gradul de mobilitate al articulației cotului a fost îmbunătățită.

 A-MOVE : măsoară gama activă de mișcare a pacientului într -un spațiu de lucru 3D

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

55

Fig. 3.23. Rezultatele testului de mișcare în cele trei planuri
 Acest test de mișcare în spațiul de lucru 3D a fost realizat în prima și ultima ședință de
recuperare.
 Se observă o creștere semnificativă a gamei active de mișcare a pacientului în cele trei
planuri evoluând de la mișcări limitate facute în prima ședința de recuperare la mișcări
ample la finalul programului de recuperare.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

56

Fig.3.24.Rezultatele jocului BALLOONS înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 După cum se observă, rezultatele au fost favorabile în primele 4 ședințe după care, in
ultima ședință a scăzut semnificativ.Această scădere se datorează faptului ca pacientul
s-a prezentat la ultima ședință dup ă o perioadă de 30 de zile iar lipsa activității
articulației a determinat rezultate nefavorabile deși gradul de dificultate al jocului a
fost scăzut.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

57

Fig.3.25. Rezultatele jocului HIGH FLYER înregistrate de Armeo Spring Pe diatric
 Rezultatele jocului HIGH FLYER înregistrate în cele 3 sedințe nu prezintă o evoluție
semnificativă.

5. Rezultatele flexiei și ex tensiei cotului intermediar, la externare și câștigul funcțional

Tabel 3.10. Valorile flexiei și extensiei cotului
Examen fucțional Flexie Extensie
Intermediar 83° 173°
La externare 97° 180°
Câștig funcțional 19° 10°

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

58

Fig.3.26. Imagini cu pacientul D.D.A în timpul ședintei de recuperare

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

59

6. Concluzii generale
-Se observă că pacientul D.D.A a avut un câștig funcțional de 19° pentru flexia cotului și 10 °
pentru extensia cotului ceea ce înseamnă ca în urma ședințelor s -au obținut rezultate
favorabile deși a efectuat doar 5 ședințe pe parcursul a 3 luni.

3.4.2 Pacient 2
1. Datele personale ale pacientului
Nume: M.C.M
Sex: M
Vârsta: 12 ani
Data nașterii: 01.06.2006
Diagnostic la internare : Redoare cot drept post fractură paletă humerală

2. Evaluarea flexiei și extensiei cotului la internare
Tabel 3.11.Evaluarea flexiei și extensiei la internare
Examen fucțional Flexie Extensie
La internare 135° 110°

Fig.3.27. Mișcările de flexie/extensie ale cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

60

3. Desfășurare a recuperării articulației cotului
 Pacientul M.C.M a desfășurat un total de 15 ședințe de recuperare cu Armeo Spring
Pediatric
 Fiecare ședință a durat între 20 -30 de minute
 Jocurile potrivite pentru afecțiunea acestuia au fost BALLOONS și HIGH FLYER
deoarece acestea antrenează mișcarile de flexie și extensie ale cotului iar nivelul de
dificultate a fost ales la fiecare ședință
 Pentru pacientul M.C.M nivelele de dificu ltate pentru jocul BALLOONS au fost alese
așa cum se observă în tabelul 3.12.

Tabel 3.12.Grad de dificultate Balloons
Număr ședințe Gradul de dificultate al jocului
1 Ușor >60%
2 Mediu >60%
3 Mediu >60%

Fig.3.28. Jocul Balloons nivel ușor și mediu
 Nivelele de dificultate pentru jocul HIGH FLYER au fost alese așa cum se observă în
tabelul 3.13.
Tabel 3.13.Grad de dificultate High Flyer
Număr ședințe Gradul de dificultate al jocului
1 Ușor >60%
2 Ușor >60%
3 Ușor >60%
4 Ușor >60%
5 Ușor >60%

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

61

6 Mediu >60%
7 Mediu >60%
8 Mediu >60%
9 Mediu >60%
10 Greu >60%
11 Greu >60%
12 Greu >60%
13 Greu >60%
14 Greu >60%
15 Greu >60%

Fig.3.29. Jocul High Flyer nivel ușor, mediu și greu

4. Rezultate înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 A-ROM: Măsoară domeniul activ al mișcării articulației cotului

Fig.3.30 Rezultatele testului de mișcare înregistrate de Armeo.Domeniul activ al mișcării aticulației
cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

62

 În acest grafic este evidențiată evoluția mobilității active a pacientului. Acest graf ic
arată potențialul de flexie/extensie a cotului.
 După cum se observă, pacientul M.C.M a realizat 3 teste de mișcare iar suportul
greutății brațului pentru cele 3 teste a fost setat după cum se observă în tabelul 3.14.
Tabel 3.14.Setarea suportului greutății brațului
Număr ședințe Suportul greutății brațului
1 40%
2 80%
3 80%

 Suportul greutății brațului variază crescător ceea ce înseamnă ca articulația cotului și -a
recapătat flexibilitatea naturală.

 A-MOVE : măsoară gama activă de mișcare a pacientului într -un spațiu de lucru 3D

Fig. 3.31. Rezultatele testului de mișcare în cele trei planuri

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

63

 Evaluarea în cele 3 planuri pentru pacientul M.C.M a fost realizată de 3 ori
observându -se o îmbunătățire semnificativă a amplitudinii mișcărilor pacientului.

Fig.3.32.Rezultatele jocului BALLOONS înregistrate de Armeo Spring Pediatric

 Pacientul a realizat doar 3 ședințe de recuperare pe jocul BALLOONS trecând de la un
nivel ușor cu grad de dificultate>60% la un nivel mediu cu grad de dificultate >60%.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

64

Fig.3.33. Rezultatele jocului HIGH FLYER înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 Gradul de dificultate al jocului a fost crescut semnificativ pentru pacientul M.C.M
trecând de la un nivel ușor (>60%) la niv elul greu (>60%).

5. Rezultatele flexiei și extensiei cotului intermediar, la externare și câștigul funcțional
Tabel 3.15. Valorile flexiei și extensiei cotului
Examen fucțional Flexie Extensie
Intermediar 142° 148°
La externare 150° 180°
Câștig funcțional 15° 70°

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

65

Fig.3.34. Pacientul M.C.M în timpul ședintei de recuperare

6. Concluzii generale
– La pacientul M.C.M se observă cea mai bună evoluție, flexia și extensia cotului fiind
recuperate total.
-Numărul mare de ședințe și dificultatea exercițiilor au dus la recuperarea totală a flexiei și
extensiei cotului avănd un câștig funcțional de 15° pentru flexie și 70° pentru extensie.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

66

3.4.3 Pacient 3

1. Datele personale ale pacientului
Nume: I.D.E
Sex: M
Vârsta: 15 ani
Data nașterii: 19.01.2003
Diagnostic la internare : Redoare cot stâng post contuzie de cot

2. Evaluarea flexiei și extensiei cotului la internare
Tabel 3.16.Evaluarea flexiei și extensiei la internare
Examen fucțional Flexie Extensie
La internare 125° 140°

Fig.3.27. Mișcările de flexie/extensie ale cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

67

3. Desfășurare a recuperării articulației cotului
 Pacientul I.D.E a desfășurat un total de 14 ședințe de recuperare cu Armeo Spring
Pediatric
 Fiecare ședință a durat între 20 -30 de minute
 Jocurile potrivite pentru afecțiunea acestuia au fost BALLOONS și PIRATES
deoarece acestea antrenează mișcarile de flexie și extensie ale cotului iar nivelul de
dificultate a fost ales la fiecare ședință
 Pentru pacientul I.D.E nivelele de dificultate pentru jocul BALLOONS au fost alese
așa cu m se observă în tabelul 3.17.
Tabel 3.17.Grad de dificultate Balloons
Numar ședințe Gradul de dificultate al jocului
1 Ușor>60%
2 Ușor>60%
3 Ușor>60%
4 Mediu 60 -30%
5 Mediu 60 -30%
6 Mediu>60%
7 Mediu>60%
8 Mediu>60%

Fig.3.28. Jocul Balloons nivel ușor și mediu
 Nivelele de dificultate pentru jocul PIRATES au fost alese așa cum se observă în
tabelul 3.18.
Tabel 3.18.Grad de dificultate Pirates
Numar ședințe Gradul de dificultate al jocului
1 Ușor>60%

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

68

2 Ușor 60 -30%
3 Ușor>60%
4 Ușor 60 -30%
5 Mediu >60%
6 Mediu>60%

Fig.3. 35. Jocul Pirates nivel ușor și mediu

4. Rezultate înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 A-ROM: Măsoară domeniul activ al mișcării articulației cotului

Fig.3.3 6 Rezultatele testului de mișcare înregistrate de Armeo.Domeniul activ al mișcării aticulației
cotului

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

69

 În acest grafic este evidențiată evoluția mobilității active a pacientului. Acest grafic
arată potențialul de flexie/extensie a cotului.
 După cum se observă, pacientul I.D.E a realizat 3 teste de mișcare pe parcursul unei
luni,iar suportul greutății brațului a fost setat după cum se observă în tabelul 3.19.

Tabel 3.19.Setarea suportului greutății brațului
Număr ședințe Suportul greutății brațului
1 40%
2 60%
3 80%

 Suportul greutății brațului a fost crescut la fiecare test cu 20% ceea ce înseamnă o e
îmbunătățire semnificativă a mobilității articulației cotului.

 A-MOVE : măsoară gama activă de mișcare a pacientului într -un spațiu de lucru 3D

Fig. 3.3 7. Rezultatele testului de mișcare în cele trei planuri

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

70

 Testul de mișcare în spațiul de lucru 3D pentru pacientul I.D.E a fost realizat de 3 ori,
în prima ședință, intermediar și ultima ședință de recuperare.
 Mișcarea în spațiul de lucru 3D nu diferă semnificativ între prima și ultima ședință.

Fig.3.3 8.Rezultatele jocului BALLOONS înregistrate de Armeo Spring Pediatric
 Gradul de dificultate al jocului a fost crescut pe parcursul ședințelor de recuperare
ajungănd de la nivel usor( >60%) la niv el mediu (60 -30%).

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

71

Fig.3.3 9. Rezultatele jocului PIRATES înregistrate de Armeo Spring Pediatric

5. Rezultatele flexiei și ex tensiei cotului intermediar, la externare și câștigul
funcțional
Tabel 3.20. Valorile flexiei și extensiei cotului
Examen fucțional Flexie Extensie
Intermediar 137° 150°
La externare 150° 170°
Câștig funcțional 25° 30°

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

72

Fig.3. 40. Pacientul M.C.M în timpul ședintei de recuperare

6. Concluzii generale
– La pacientul I.D.E se observă o evoluție destul de bună, flexia recuperându -se total iar
extensia pana la 170° ( din 180°).
– Numărul mare de ședințe și dificultatea exercițiilor au dus la recuperarea totală a flexiei .

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

73

CONCLUZII

-Utilizarea dispozitivelor medicale în terapiile de recuperare crește de la an la an, acestea
completând terapiile clasice oferind tratament intensiv și repetitiv, ceea ce conduce la o
recuperare mai eficientă a abilităților pierdute.
-Toți pacienții au fost capabili să urmeze programul de recuperare cu Armeo Spring Pediatric
și în urma rezultatelor obținute se observă îmbunătățiri ale insuficienței articulației cotului
pentru cei trei pacienți, aceștia reușind să parcurgă diferite nivele de dificultate ale jocurilor.
-Se observă ca, numărul mai mare de ședințe de recuperare determină obținerea unor rezultate
favorabile de recuperare a articulației cotului traumatic deoarece contribuie la redobândirea
puterii musculare și restabilirea gamei de mișcări.
-Rezultatele obținute sunt favorabile, f lexia cotului având un câștig funcțional de 19 °, 15° și
respectiv 25 ° iar extensia de 10 °, 70° și 30°.
-Dezavantajul acestui studiu este reprezentat de numărul mic de participanți.Un eșantion mai
mare ar fi putut oferi posibilitatea de a investiga mai prof und capacitatea de recuperare a
articulației cotului traumatic cu Armeo Sprin Pediatric.
-Acest sistem de recuperare are si anumite limitări iar una dintre aceastea este aceea că , prin
comparație, unghiurile articulațiilor exoscheletului diferă semnificativ de cele ale brațului
uman acest lucru conducând la rezultate eronate.
-Armeo Spring Pediatric oferă fixări pentru membrul superior, acest e fixări introducând
constrângeri asupra poziției și orientării sistemelor de coordonare atașate brațului, antebrațului
și mâinii.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

74

BIBLIOGRAFIE

[1]http://www.referatele.com/referate/medicina/online3/ARTICULATIA -COTULUI Ligamentul –
colateral-ulnar -Ligamentul -colateral -radial -Sinoviala -Muschii -motor.php ;
[2] http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia -cotului/ ;
[3] http://anatomie. romedic.ro/articulatia -cotului -cotul;
[4] http://www.esanatos.com/anatomie/membrul -superior/Articulatia -cotului91352.php ;
[5] PAPILIAN V. – „Anatomia omului‖ , Editia a IX -a, Editura All, Bucuresti, 1998;
[6] THEODORESCU DEM. – „Mic atlas de anatomia omului‖ , Editia a II -a, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1982;
[7]http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia -membrelor superioare/anatomia -cotului_5649 ;
[8] http://www.creeaza.com/familie/medicina/Biomecanica -cotului873.php ;
[9] https://meditatiimedicina.com/category/sistem -muscular/ ;
[10] https://www.slideshare.net/iasomie -iasomie/referat -articulatia -cotului ;
[11]http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli -ortopedic e/luxatia -cotului.html ;
[12] http://www.lectiadeortopedie.ro/tendinita/tendinita -cotului/ ;
[13] https://sanatate.bzi.ro/8 -cauze -ale-durerii -la-nivelul -cotului -69152 ;
[14] http://www.csid.ro/semne -si-simptome/artralgie -la-cot-11230925/ ;
[15] Duțu D., Bolosiu H.D. – Reumatologi e clinică, Ed. Dacia Cluj, 1978 ;
[16] Ifrim M., Niculescu Gh., – Compendiu de anatomie, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1988 ;
[17] Ionescu Adrian – Masajul: procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport, Ed. ALL,
București ;
[18] Kiss Jaroslav – Fizio -kinetoterapie și recuperare medicală în afecțiunile aparatuluib locomotor,
Ed. Medicală, 1994 ;

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

75

[19] Sbenghe T. – Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Ed. Medicală, 1987;
[20] Upper Body Rehabilitation: A Survey Technical Report: CES -518 ISSN 1744 -8050 James
Cannan and Huosheng Hu School of Computer Science & Electronic Engineering University of Essex,
Colchester CO4 3SQ, U.K. January 2012;
[21] R Kizony, N Katzand PL. Weiss. Adapting an immersive virtual reality system for rehabilitation.
J. Vis Computing Anim; 2003;14:261 –268;
[22] Catalogue „ GestureTek Health‖;
[23] Motorika. Reogo – motorika.com. 01 -2012;
[24] J. Allington K. Minakata E.T. J. Klein, S.J. Spencer. Biomimetic orthosis for the neurorehabilita –
tion of the elbow and shoulder (bones). 2008.;
[25]https://www.slideshare.net/AnamariaLuca/tratamentulortopedicochirurgicalikinetoterapia
nafeciunialeaparatuluilocomot or;
[26] http://www.recuperarecopii.ro/ ;
[27] Upper Body Rehabilitation: A Survey Technical Report: CES -518 ISSN 1744 -8050 James
Cannan and Huosheng Hu School of Computer Science & Electronic Engineering Univers ity of Essex,
Colchester CO4 3SQ, U.K.;
[28] HOCOMA AG, Armeo Spring —Functional Arm and Hand Therapy for Children , 2013,
http://www.hocoma.com/products/ armeo/armeospring/;
[29] Arm weight support training impr oves functional motor outcome and movement smoothness after
stroke – Michelangelo Bartolo, MD, PhDa,b Alessandro Marco De Nunzio, PhDa,b Fabio Sebastiano,
PhDc Francesca Spicciato, Pta Paolo Tortola, Pta Jan Nilsson, PhDd Francesco Pierelli, Mda;
[30] Unive rsal Exoskeleton Arm Design for Rehabilitation Siam Charoenseang and Sarut Panjan
Institute of Field Robotics, King Mongkut’s University of Technology Thonburi, Bangkok, Thailand
Email: siam@fibo.kmutt.ac.th, sa_panjan@hotmail.com ;
[31] Carignan C, Liszka M, Roderick S. Design of an arm exoskeleton with scapula motion for
shoulder rehabilitation. Advanced Robotics, ICAR’05. Proceedings, 12th International Conference,
IEEE; 2005 Jul: 524 –31;
[32] Pons JL, ed. Wearab le robots: biomechatronic exoskeletons, vol. 338. Hoboken, NJ: Wiley; 2008;
[33] http://www.scritub.com/medicina/ROLUL -MIJLOACELOR -KINETICE -IN-62614.php
[34] http://medichina.ro/masaj -tui-na/

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

76

[35] centrokinetic.ro/servicii/fizioterapie/
[36] sanatateabuzoiana.ro/scopul -medical -si-scopul -intrinsec -in-ergoterapie/#.Wy41n6czbDd
[37] https://en.wikipedia.org/wiki/Contin uous_passive_motion
[38] Passive and active control for rehabilitation robots -Z.-G. Hou, State Key Lab of Management &
Control for Complex Systems Institute of Automation, Chinese Academy of Sciences
[39] https://otpotential.com/blog/active -assistive -robotic -therapy
[40] www.madonna.org/technology/interactive -rehabilitation -and-exercise -system