Licenta 111 (autorecovered) [626765]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENT Ă

Coordo nator stiințific,
Conf. /univ. / dr. Jalb ă Lumini ța
Absolvent: [anonimizat]
2020

2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

Contabilitatea decont ărilor cu terții

Coordo nator stiintific,
Conf. /univ. / dr. Jalb ă Lumini ța
Student: [anonimizat],
2020

3
CUPRINS
Introducere:Contabilitate a în contextul actual ……………………… ………………… …………… …4
Capitolul I.Contabilitatea decontărilor cu te rții…………………… …………………… …………… …5
Grupa 40 Furnizori și conturile asimilate ……… ………………………………………… ………………… …8
Grupa 41 C lienți și conturile asimilate ………………………………………………… ……………… … 12
Grupa 42 Personal și conturile similate ………………………………………………… ……………… …14
Grupa 43 Asigurări sociale , protecție socială și conturi asimilate ……… ……………… …………… ….15
Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate ………………………… …………… …16
Grupa 45 G rup și acționari /asociați ……………………………………………………… ……………….. …18
Grupa 46 D ebitori și creditori diverși …………………………………………………… ……………… ….18
Grupa 47 C onturi de subvenții , regularizare și asimilate ………………………………… …………… ….19
Grupa 48 D econtări în cadrul unității …………………………………………………… ………………. ..20
Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor ………………………………………… …………… ….21
Capitolul I I.Prezentare genera lă a S.C Dedeman S.R.L ………………………………… ………… ….23
2.1 Istoricul firmei …………………………………………………………………………… ………………. .23
2.2 O biect de activitate ……………………………………………………………………… ……………… .25
2.3 S tructura organizatori că………………………………………………………………… ……………… .27
2.4 D epartament financia r-contabil ………………………………………………………… …………….. ..29
2.5 D ocumente contabile utilizate …………………………………………………………… …………… …31
Capitolul III Studiu de caz SC Dedeman SRL…………………………………………… ……………. .34
3.1 Monografie contabila a firmei S.C Dedeman .SRL ……………………………………… ……………. .34
3.1.1 Monografie înființare societate comercial ă…………………………………… ………………… …34
3.1.2 Monografie decont ări cu furnizorii …………………………………………………… ………………. . 35
3.1.3 Monografie decont ări cu clien ții…………………………………………………… ………………… …38
3.1.4 Monografie decont ări cu personalul ………………………………………………… …………… …40
3.1.5 Monografie cu asigur ările sociale, protecție social ă și conturi asimilate …………… ………… ..41
3.1.6 Monografie cu bugetul de stat și fonduri speciale …………………………………… …………. …43
3.1.7 Monografie decontări între e ntităti afiliate ………………………………………… …………….. …46
3.1.8 Monografie decontaări debitori șsi creditori diverși ………………………………… …………… ..46
3.1.9 Monografie regularizări ……………………………………………………………… ……………… ..46
3.2 Analiză principalilor indicatori economico -financiari ……… ………………………… ……………… ..47
3.2.1 Eficienta activitatii economice……………………………………………………… …………….. …48
3.2.2 Indicatoride lichiditate……………………………………………………………… ……………… …52
3.2.3 Indicatori de risc……………………………………………………………………… …………… ….54
3.2.4 Indicatori de activitat e………………………………………………………………… ……………… ….55
3.2.5 Solvabilitate pe termen lung………………………………………………………… …………… ….57
Concluzii și propuneri ……………………………………………………………………… ……………… …59
Anexe……………………………………………………………………………………… ……………… ……61
Bibliografie………………………………………………………………………………… ………………… …65

4

Introducere : Contabilitatea în contextul actual

Într-un mediu economic și socia l în plină schimbare și transfo rmare, contabilitatea a suferit
în decursul timpului o serie de schimbări. Fată de perioada în care părintele contabilității, Luca
Paciolo, considera contabilitatea arta înregistrărilor contabile, în contextul actual contabil itatea
presupune multe cunostințe și o munca susținută de informare și verificare a legislației, adaptare
la noile norme apărute și punerea în practica a acestor norme și legi.
Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, România a trebuit să desco pere un limbaj
corespunzător prin care să poată fi inclusă în realitățile economice europene și internaționale, a
depus eforturi remarcabile, realizând un progres semnificativ prin punerea în aplicare a
standardelor internaționale de contabilitate și la ar monizarea contabilității cu prevederil e
directivelor europene.
În contextul fenomenului de armonizare dupa anul 1990 s -a realizat o reformă prin care s -a
urmărit formarea unui drept contabil românesc, entitatilor economice care își desfășoară activitatea
într-o economie de piața și prin care s -a realizat o armonizare cu normele europene ducând la o
abundență informatională. Abundența de informații obtinută a permis agenților economici să -și
sporească parametrii de competitivitate, din punct de vedere inform ațional, în raport cu concurenți i
de pe piața internă și internațională. Informația reprezintă unica resursă inepuizabilă, un factor de
putere care influențează gradul de prosperitate al unei națiuni. În plină revoluție informațională,
cea mai profundă sch imbare este legată de culegerea, prelucrarea, producerea și prezentarea
informației. O parte însemnată a informațiilor din mediul economic o reprezintă informația
contabilă, fapt pentru care Oscar Morgestern afirm ă : „Contabilitatea reprezintă cea mai
impo rtantă sursă de informare a unei națiuni ”. Calitatea informației financiare este determinată
de calitatea informației contabile.
Însăși natura profesiei contabile se schimbă drastic. Dacă înainte profesia era asimilată cu
„ronțăitul” cifrelor, astăzi aceas ta implică mai multe abilități t ehnologice și o gândire „out of the
box„.
Contabilitatea terților se referă mai ales la evidența datoriilor și creanțelor entităților
economice în relațiile cu furnizorii, clien ții, personalul, bugetul statului, bugetele l ocale, bugetele
asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeana (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD, etc),
decontări între companii , etc.

5

Capitolul 1 : Contabilitatea decont ărilor cu ter ții

În activitatea economică pe care o desfășoara orice entita te economică intra în mod direct sau
indirect într -o interac țiune cu alte entităti economice prin procesul de aprovizionare si desfacere a
produselor cre ându-se o serie de drepturi(creanțe) și obligații(datorii) a căror decontare pe termen
scurt intră în c ategoria decontărilor cu terții.
Achitarea acestor datorii și încasarea creanțelor se face cu ajutorul mijloacelor bănesti
utilizând fie operațiuni bănești de decontare cu numerar și fă ra numerar sau operațiuni de decontare
prin efecte comerciale.
Entitațile economice intră în permanentă în relații și cu acționarii și asociații entității, relații
care pot fii de scurtă durat ă sau de lungă durată.
Mai sunt adăugate și alte obligați i cu organismele de asigurări și protecție socială, cu bugetul
administrației centrale și locale, societați de asigurari, etc.
Relațiile entitaților economice cu terții pot fii clasificate și dupa natura juridic ă a acestora astfel:
➢ generatoare de obligații(datorii)
➢ generatoare de drepturi(creanțe)
Acestea sunt relații de drepturi si obli gații reciproce. Dacă entitatea are obligații bănești de dat fie
unor persoane juridice sau fizice aceste relații sunt denumite generic creditori .
Un creditor este o persoană fizică sau juridică căreia i se datorează un echivalent valoric
sau o contraprestație deoarece a furnizat bunuri, prestări servicii sau a împrumutat o sumă de
bani unei alte entitați economice.
Dacă entitatea are de primit un echivalent bănesc sau/ și o contraprestație aceste relații sunt
denumite generic debit ori.
Un debitor este o persoană fizică sau juridică care a prim it bunuri, prestări servicii sau a
primit bani de la altă persoană fizică sau entitate economică și care iși asumă angajamentul să
o plătească fie printr -un echivalent valoric fie printr -o contraprestație printr -un contract față
de creditor.
Datoriile sunt de fapt surse străine de finanțare a activelor întreprinderii.

6
În contabilitate și în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii :
După natura operațiilor aces tea sunt :
➢ datorii financiare,
➢ datorii comerciale
➢ datorii fiscale
➢ datorii salariale și sociale
➢ alte datorii
După termenul de achitare :
➢ datorii pe termen lung -cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic
➢ datorii pe termen scurt -al căror termen d e achitare este n u mai mare de un an
calendaristic;
După con ținutul economic și obiect :
➢ datorii fa ță de furnizori
➢ datorii faț ă de clienți pentru avansurile primite
➢ datorii faț ă de bugetul de stat
➢ datorii prin efecte de comerț -datorii fa ță de salari ați
➢ datorii faț ă de asigurările și protecția socială
➢ datorii faț ă de acționari
➢ alte datorii
După modul de achitare :
➢ datorii convertibile,achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părți din capitalul
statutar (acțiuni sau cote de participație),
➢ dator ii neconve rtibile,achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace și nu prevede
cedarea unei părți din capitalul statutar.
Din categoria datorii mai fac parte și Veniturile înregistrate în avans .
Creanțele (active în curs de decontare) sunt drepturi pe t ermen scurt, respectiv mijloace în curs de
încasare de la clienți fie pentru o vânzare de bunuri, livrare sau o prestare de serviciu sau o
executare de lucrare.
După natura operațiilor crean țele pot fi :
➢ creanțe comerciale
➢ creanțe financiare
➢ alte creanțe
După conținutul economic crean țele pot fi :
➢ creanțe asupra clienților pentru produsele vândute și serviciile prestate.
➢ creanțe asupra furnizorilor pentru avansurile acordate și aconturi acordate anticipat de către
cumpărător

7
➢ creanțe de deținerea unor bilete la ordin ,cupoane.bo nuri de tezaur
➢ diverse creanțe provenite din operațiuni noncomerciale.
În categoria creanțelor int ră și Cheltuielile înregistrate în avans .
O creanță este un activ curent dacă se așteaptă ca aceasta :
➢ să fie decont ată în cursul normal al ciclului de exploa tare al unei entități patrimoniale;
➢ să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.
O datorie este o datorie curentă dacă se așteaptă ca aceasta :
➢ să fie decontată în cursul normal al ciclului de explo atare al entității pa trimoniale;
➢ sa fie exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Ansamblul acestor interacțiuni între debitori și creditori dau naștere la o serie de datorii și creanțe
curente.
➢ comerciale : față de furnizori și clienți;
➢ sociale: față de sal ariați, față de bugetul de asigurări sociale
➢ fiscale: față de bugetul statului, bugete locale;
➢ patronale: față de asociați;
➢ diverse: față de diverși creditori, respectiv debitori
În activitatea p e care o desfășoară o rice entitate e conomica trebuie să existe un echilibru
financiar între venituri și cheltuieli respectiv între încasări și plăti.
Prin acest mod se urmărește controlarea capacitații de plată a unitații, a datoriilor acumulate și
menținerea ratei autonomiei financiare făra a fi nevoită să apeleze la credite pe termen scurt.
Contabilitatea decontărilor cu terții are ca obiective :
➢ verificarea și cunoașterea în orice moment a creanțelor și datoriilor față de furnizori
precum și datoriile pe care le are de plătit entitat ea fată de bugetul statului și al asigurărilor
sociale.
➢ încasarea la timp a sumelor de la clienți și debitori dar și achitarea la termen a tuturor
datoriilor fa ță de furnizori ,creditori,person al,bugetul de stat,etc.
➢ verificarea și cunoașterea datoriilor f ață de asocia ți sau acționari și urmarirea termenelor
de plată către aceștia.
➢ verificarea și cunoașterea datoriilor față de entitățile din cadrul grupului și plata la termen
a acestora.
➢ soluționarea corectă a decontărilor reieșite din operații în curs de lămurire (operații în curs
de clarificare)
➢ înregistrarea corect ă în urma deprecierilor constatate asupra creanțelor și datoriilor dar și
a creșterii valorii acestora .

8
Aceste o biective stau la baza principiului noncompensarii. Principiul necompensarii spu ne că orice
compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este
interzis ă, cu excepția în cazul în care a fost perfectat un acord scris de compensare.
O bună organizare a contabilitații relațiilor cu terții este condiționat ă și de o serie de factori :
➢ natura relațiilor de decontare
➢ formele de decontare
➢ instrumentele de decontare
➢ sistemul de creditare
➢ regimul reducerilor și de momentul acordării acestora.
Contabilitatea datoriilor și creanțelor precum și cea a datoriilor asimilate se realizeaz ă cu ajutorul
conturilor din Clasa 4 „Conturi cu terții„.
Grupa 40 : Furnizori și conturi asimilate1

Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care pot fii produc ători, distribuitori și/sau
vănzatori de mărfu ri, produse sau care prest ează un serviciu sau execută o lucrare. Entitatea
econonic ă este datoare valoric fața de furnizori și se obligă să plăteasca pe loc sau ulterior sumele
înscrise în facturile emise de furnizori. Acestia pot fi interni sau externi o rganizației ,
furnizorii interni ofer ind produse celor din propria organiza ție, furnizorii externi ofer ind produse
altor organizații.
Datoriile fa ță de furnizori sunt datorii de exploatare ce apar ca urmare a derulării operațiilor
de aprovizionare a unitații patrimoniale cu cele necesare desfăsurarii activitații economice.2
Obligațiile unit ăților patrimoniale față de furnizorii lor, se ridică la nivelul valorii bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor primite, la care se adaugă cota de T.V.A. aferentă. În situația în care
furnizorul acordă reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligației este la nivelul netului
comercial plus cota T.V. A. Deci, valoarea de înscriere a datoriei intrate în patrimoniu, este
valoarea ei nominală de rambursar e. În contabilitate se înscriu doar datoriile certe fa ță de furnizori ,
datoria devenind certă doar în momentul transferări dreptul ui de proprietate, pentr u bunuri,
respectiv în momentul realizării lor, pentru lucrările și serviciile prestate de terți în fo losul unit ății
patrimoniale. Datoriile în devize se înregistreaz ă în contabilitate în lei, la cursul de schimb în
vigoare, la data efectuarii tranzacției. Diferențele de curs valutar între data înregistrării datoriei și

1 Plan de conturi general
2 Victor Munteanu(c oordonator),Marilena Zuca,Mirela Nicolae,Marius Moscu,Rodica Munteanu,Monica
Zamfir,Maria na Burlacu,Contabilitatea financiară a intreprinderii,Editura Universitară,2017,pag.312

9
cea a plații, se înregistrează, după caz, ca și venituri sau cheltuieli financiare, în functie de cum
sunt diferențele : favorabile sau nefavorabile. Achitarea contravalorii facturii se poate face
numerar, prin decontare fără numerar sau prin efecte comerciale.
Conturile utilizate pentru dec ontările cu terții sunt :
401 „Furnizori” 403 „Efecte de plătit”
404 „Furnizori de imobilizări” 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
408 „Furn izori-facturi nesosite” 409 „Furnizori -debitori”3

Contul „ 401-Furnizori ”-este un cont de pasiv, se creditează și reflect ă datoria pe care
entitatea economică o are de plătit ca urmare :
▪ a primirii de:,,301 -Materii prime si mat eriale ”,,,302 -Materiale consumabile ”,,,303 –
Materiale de natura obiectelor de inventar„,,,361 -Active biologice de natura
stocurilor„ ,,,371 -Mărfuri„.Toate aceste conturi de debitează dar și difer ențele de pre ț
aferente acestor bunuri prin debitarea conturilor ,308 -Diferențe de preț la materii prime și
materiale`,368 -Diferențe de pret la active biologice`,,378 -Diferențe pret la mărfuri`, ,388 –
Diferențe preț ambalaje.
▪ a serviciilor prestate de terț i ,și sunt înregistrate în debitul con turilor:,611 -Cheltuieli cu
întreținere și reparații`,,612 -Cheltuieli cu redevențe,locații de gestiune și chirii`,,613 –
Cheltuieli cu prime de asigurări`,,614 -Cheltuieli cu studii și cercetări`,,621 -Cheltuieli cu
colaboratorii`,,622 -Cheltuieli cu comisioa nele și onorariile`,,623 -Cheltuieli de
protocol,reclamă si publicitate`,,624 -Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal`,,625 –
Cheltuieli cu depla sări,deta șări și transfer ări`,,626 -Cheltuieli postale și taxe de
telecomunicatii`,,627 -Cheltuieli cu serv iciile bancare și asimilate` ,,628 -Alte cheltuieli cu
serviciile executate de terți`.
▪ Contravaloarea facturilor primite ulterior , prin debitul contului ,408 Furnizori -facturi
nesosite`.
▪ T.V.A aferent cont ravalorii facturii furnizorului prin debitul ,4426 -T.V.A deductibil` sau
,4428 -T.V.A neexigibil`(în cazul în care se va plăti cv facturii în mai multe rate).
▪ Valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire ,409 Furnizori debitori`
Contul ,, 401-Furnizori „ se debiteaz ă cu contravaloare stingerii d atoriei cu :
▪ Achitarea sumelor datorate furnizorilor prin modalitatea de plată prin creditul
conturilor:,162 -Credite bancare pe termen lung`,,512 -Conturi curente la b ănci`,

3 Victor Munteanu(coordonator),Marilena Zuca,Mirela Nicolae,Marius Moscu,Rodica Munteanu,Monica
Zamfir,Mariana Burlacu,Contabilitatea financiară a intreprinderii,Edi tura Universitară,2017,pag.31 3

10
,,531-Casa`,,541 -Acreditive`,,542 -Avansuri de trezorerie`.
▪ Valoarea efec telor comerciale acceptate în contul datoriei fată de furnizori și care urmează
să se achite la scadent ă prin creditul contului ,403 -Efecte de plătit`.
▪ Diferențe favorabile de curs valutar contatate creditând ,765 -Venituri din diferențe de curs
valutar` .
▪ Contravaloarea avansurilor acordate furnizorilor creditând ,,409 -Furnizori -debitori„
▪ Cu sumele nete achitate creditând conturile ,521 -Conturi curente la banci și ,531 -Casa`
▪ Cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori creditând ,,,767 -Venituri din sco nturi
obținute„
▪ Valoarea ambalajelor care circula în regim de restituire predate furnizorului creditând, 409-
Furnizori -debitori„.
Contul ,,403 -Efecte de plătit„se folo seste numai când se achit ă datoriile față de furnizori prin
efecte comerciale c um ar fii tratatele,cambiile sau biletele la ordin.În ultimul timp cel mai folosit
instrument de plată este biletul la ordin care este o forma de cambie ,reprezentând un înscris
financiar prin care entitatea economică se obligă s ă achite datoria,la o anumi tă dată printr -o
anumită bancă.Acest cont este un cont de datorii pe termen scurt ,cu funcție de pasiv și se
creditează cu datoriile către furnizor și se debitează cu plătile ef ectuate la scadentă pe baza
efectelor comerciale.
Contul,,404 -Furnizori de imobilizări„este un cont de pasiv și se creditează cu:
▪ valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale
▪ valoarea serviciilor prestate de furnizori pentru realizarea imobiliz ărilor
▪ valoarea T.V.A calculată în factură prin debitul contului ,,4426 -T.V.A deductibilă sau
,,4428 T.V.A neexigibil în cazul plății imobilizările în rate.

Și se debiteaz ă cu:
▪ sumele achitate furnizorilor de imobilizări creditând ,,162 -Credite bancare pe termen
lung,,512 -Conturi curente la b ănci,,531 -Casa,,541 -Acreditive sau 542 -Avansuri de
trezorerie.
▪ valoarea efectelor comerciale acceptate creditând , ,405-Efecte de pl ătit pentru imobilizari ’’
▪ diferențe favorabile de cur s valutar constate creditând , ,765 Venituri din diferen țe de curs
valutar ’’
▪ valoarea sconturilor ob ținute de l a furnizorii de imobiliz ări creditând, ,767-Venituri din
sconturi ob ținute ’’.
Contul,,405 -Efecte de plătit„ pentru imobilizări se folosește când se achit ă datoriile cu efecte
comerciale acceptate de furnizor tip cambie sau bilet la ordin,este un co nt de datorii pe termen

11
scurt cu funcție de pasiv creditându -se cu datoriile către furnizorii de imobilizări și se debitează
cu plătile efectuate la scadență pe baza efectelor comerciale.
Contul,,408 -Furnizori -facturi nesosite„ se folose ște la primirea mărfurilor,bunurilor,materii
prime și materiale sau servicii atestân d primirea bunurilor respectiv a serviciilor refletând datoria
entității față de furnizori.Este un cont de pasiv care reflectă cv . bunurilor sosite fără factură inclusiv
T.V.A afe rent, creditându -se ca și în cazul contului ,,401 -Furnizori ’’ ,cu cv bunurilor constatate
ca sosire de materii prime, materiale,mărfuri etc și/sau cv serviciilor executate cu T.VA aferent.
Contul se debitează la sosirea facturii de la furnizori creditând contul ,,401 -Furnizori ’’.
Contul,,409 -Furnizori -debitori’’ este de fapt un cont de creanță față de furnizorii săi pentru
avansurile și aconturile acordate.
Avansurile sunt sume achitate în avans furnizorilor înainte de începerea executiei unei com enzi de
bunuri, lucrări, servici ce urmează a fi efectuată ulterior..
Aconturile reprezintă sume achitate în avans furnizorilor de către entitati ca urmare a executării
parțiale de către aceștia a comenzilor primite pentru bunuri, lucrări sau prestări ser vicii.Este un
cont de activ și se debitează cu valoarea avans urilor acordate furnizorilor creditând,,512 -Conturi
curente la bănci„ sau ,,531 -Casa ’’,în funcție de modalitatea de plată,valoarea ambalajelor restituite
furnizorului creditând ,,401-Furnizori ’’, și se crediteaz ă cu valoarea avansurilor sau aconturilor
regularizate cu furnizori debitând contul ,, 401-Furnizori ’’,valoarea sumelor restituite de furnizori
din avansuri sau aconturi ca urmare a regularizării făcute de furnizori prin debitul contului 512 sau
531,valoarea ambalajelor înapoiate furnizorilor debitând contul ,, 401-Furnizori ’’ precum și a
degradării suferite de ambalaje prin ,,608-Cheltuieli privind ambalajele ’’ și valoarea ambalajelor
nerestituite furnizorilor reținute înca în stoc debitând c ontul ,,381-Ambalaje ’’.
Reducerile acordate de c ătre furnizori pot fii :
a) Rabatul , reprezint ă o reducere care poate sa fie acordată de furnizor clientului său pentru
calitatea inferioară a bunurilor livrate.
b) Remiza , reprezintă o reducere acordată de f urnizor pentru considerație față de client pentru
comenzi de marime deosebite sau din alte motive.
c) Risturnul , reprezintă o reducere ce poate fi acordată pentru dep ășirea unui prafon valoric anual
al cumpăratorilor.
Rabatul și remiza se acordă de obicei în timpul livrării, ele fiind cuprinse în facturi și diminuează
valoarea acestora înregistrărilor lor în contabilitate se face în mod obișnuit ca intrari de bunuri dar
la valoare redusă.

12
Grupa 41 C lienți și conturi asimilate4

Indiferent de obiectul sau de activitate , orice entitate econ omică intră în rela ții economice
și în calitate de furnizor cu persoane fizice sau perso ane juridice, numi ți clien ți.
Clien ții sunt ter ții care au achiziționat bunurile, produsele sau serviciile ce reprezint ă
obiectul de activitate al in treprinderii.
După conținutul economic, contul 4111 „Clien ți” este un cont de crean țe comerciale, iar
dupa func ția contabil ă, este cont de activ.
În debitul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : „creșterea drepturilor de creant ă în
momentul livr ării bunurilor, produselor sau serviciilor prestate, evaluate la pre țul de vânzare, plus
TVA aferent ă cuvenit ă bugetului de stat, valoarea avansurilor facturate c ătre cl ienți și a crean țelor
reactivate, diferen țele favorabile de curs valutar aferente crean țelor în valut ă, la închiderea
exerci țiului financiar, etc. ”5
În creditul contului 4111 „Clien ți” vor fi înregistrate : scăderea drepturilor de crean ță în
momentul încasarii valorii crean ței, precum și valoarea cecurilor și efectelor comerciale primite
de la clien ți, valoarea sconturilor oferite clien ților, diferen țele nefavorabile de curs valutar
aferente crean țelor în valut ă, la închiderea exerci țiului valutar, etc.”6
Soldul final al contului 4111 „Clien ți” va fi unul debitor și va reflecta valoarea crean țelor
ce trebuie încasate de la clien ți.
În contabilitate exist ă situa ții în care crean țele sunt delimitate și eviden țiate, ca structuri
distincte, sub forma clien ților incer ți, clien ților în litigiu și clien ți dubio și.
Clien ții incer ți reprezint ă acei clien ți care nu își onoreaz ă obliga țiile asumate la termenul
convenit și sunt anumite condi ții ce accentueaz ă lipsa de încredere în capacitatea financiar ă a
acestor clien ți în a-și onora obliga țiile asumate.
Clien ții în litigiu sunt acei clien ții pentru care a fost deschis ă acțiune judecatoreasc ă
pentru recuperarea crean țelor.
Clien ții devin dubio și în momentul în care crean țele aferente acestora devin irecuperabile.
În situația în care datoria nu este platit ă de către clien ți în termenul cuvenit, sau unitatea se
află în litigiu cu ace știa, atunci v ânzătorul va folosi contul 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu”.

4 Plan d e conturi general
5 Planul de conturi conform OMFP 3055/2009
6 Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcu rari D, Contabilitate generală, concepte,
aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău 2011;

13
Având în vedere continu țul economic, contul 4118 “Clien ți ince rți sau în litigiu” este un cont de
crean țe comerciale, iar av ând în vedere func ția contabil ă este un cont de activ.7
Debitul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: “cre șterea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, dife rențele favorabile de curs valutar aferente crean țelor
incerte în valut ă, constatate la sf ârșitul exerci țiului financiar.
Creditul contului 4118 “Clien ți incer ți sau în litigiu” va cuprinde: sc ăderea crean țelor
aferente clien ților incer ți sau în litigiu, p ierderi aferente crean țelor în litigiu sau incerte, diferen țe
nevaforabile de curs valutar aferente crean țelor incerte în valut ă, constatate la sf ârsitul exerci țiului
financiar.”
Soldul contului 4118 “Clien ți incerti sau în litigiu” va fi debitor și va cu prinde crean țele
neîncasate de la clien ții incer ți sau în litigiu.8
Eviden ța drepturilor de crean ță și încasarea acestora se realizeaz ă în contabilitate cu ajutorul
conturilor din grupa:
„ 41 “Clienți și conturi asimilate ”, care se desfãșoara astfe l :
411 “Clienți”
4111 “Clienți”
4118 “Clienți incerți sau în litigiu”
413 “Efecte de primit de la clienți”
418 “Clienți -facturi de întocmit”
419 “Clienți –creditori”
La aceste conturi de creanțe se mai adaugã și altele, astfel :
409 “Furnizori –debitori “
461 “Debitori diversi””
Contabilitatea decont ărilor cu clien ții este evide nțiată pentru fiecare persoan ă fizică și
juridică, contul utilizat este 411 1.
În contabilitate, eviden țierea bunurilor vândute, lucr ărilor exec utate și serviciilor prestate
pentru care nu s -au emis facturi, se face în contul 418 ,, Clien ți – facturi de întocmit „.
Avansurile primite de la clien ți sunt eviden țiate în contabilitate în contul 419 ,,Clien ți-
creditori„ .
Vânzările de bunuri, lucrările efectuate și serviciile efectuate, pe baza efectelor comerciale,
sunt înregistrate în contabilitate în conturile efecte de primit, contul 413.

7 Nicolaescu Cristina, CONTABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002
8 Pătruț V., Rotilă A, Contabilitatea financiară românească conformă cu Dire ctivele Europene, Editura Sedcom
Libris, Iași;

14
Opera țiunile în valut ă se înregistrează în contabilitate atunci când sunt recunosc ute
inițial în moneda de raport are (R ON), administrându -se sumei în valut ă cursul de schimb dintre
moneda de raportare (R ON) și moneda str ăină (Euro, dolar american , etc. ), curs recunoscut la data
efectuării tranzacției.9

Grupa 42 Personal și conturi asimilate10

Salarizarea resursei u mane este principalul mijloc de recompensare a muncii prestate de
către salaria ți și reprezint ă una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea
companiilor . În relațiile cu salariații,entitatea are obligația plății remunerării muncii presta te de
aceștia , dar și de drepturi fată de personal pentru avansurile acordate sau eventualele sume achitate
în plus și necuvenite acestora. Angajatorul este obligat să se c onformeze regulamentelor privind
activitatea de raportare și evidență contabilă și răspunde de sumele reținute din drepturile salariale
ale angajaților și de sumele d atorate în contul impozitelor pe salarii.11
Fiecare angajat trebuie remunerat la timp și poate s ă solicit e o explicație detaliată a sumelor
pe care le primește.
Această secț iune se va a xa pe datoriile, evidențele și cerințele de control intern legate de
contabilitatea salariilor . Majoritatea agenți lor economici (inclusiv micile intreprinderi) utilizează
computerul pentru prelucrarea datelor legate de contabilitatea salariilor . Cele trei tipuri de datorii
legate de contabilitatea salariilor sunt:
– datorii legate de recompensarea salariaților (person alului),
– datorii legate de reținerile din salariile angajaților
– datorii legate de impozitele pe salarii datorate de angajator.12
O entitate economica poate avea un anumit numar de salariați (personal) dar si
colaboratori (angajați prin contract, independenți). In contabilit ate salariilor sunt pl ătite numai
personalul companiei. Compania plătește angajaților un salariu calculat orar sau lunar, aceștia fiind
sub supravegherea și controlul său direct. Colaboratorii independenți nu sunt angajați ai
companiei, astfel înc ât nu sunt incluși în evidențele contabile privind drepturile salariale.
Aceste persoane oferă servicii firmei cont ra unei taxe, însă nu se află sub controlu l și
supravegherea directă a acesteia. Exemplu de colabora tori inde pendenți :

9 MIRCEA C.M, Convergențe Contabile Inte rnaționale, cu rs universitar, Editura Alma Mater, 2013;
10 Plan de conturi general
11 Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, intre national si international , Editura UPG Ploiesti 2012, pag
267
12 Idem , pag 268

15
➢ contabili publici autorizați
➢ agențiile de publicitate
➢ juriști
➢ avocati
Contabilitatea decont ărilor cu personalul , reflectate în contul contul 421 se referă la :
drepturi salariale (salarii de bază) , sporurile de vechime și sporurile acordate pentru munc ă
prestată în condiții deosebite, premiile din fondul de salarii, indemniza țiile pentru concediile de
odihn ă, incapacitate temporar ă de m uncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani sau
în natur ă datorate de companie personalului pentru munca prestat ă și care sunt plătite din fondul
de salarii.13
Contabilitatea decont ărilor pentru fondul de șomaj – reflectă indemnizatiile de somaj
datorate, contul u tilizat fiind 424.
Drepturile salariale neridicate în intervalul legal de timp se înregistreaz ă într-un cont
distinct, pe fiecare salariat, contul în care sunt evidentiate este 426 .
Reținerile din salariile personalului pentru ac hiziții cu plat ă în rate, chirii sau pentru alte
obliga ții ale salaria ților datorate (popriri bănci, pensii alimentare, executori judec ătorești, etc.), se
fac numai în baza unor titluri executorii sau rezultate a unor rela ții contractuale în contul 427.14

Grupa 43 A sigurări sociale , protectie socială și conturi asimilate15

Înainte de 1 Ianuarie 2018 decont ărilor privind asigur ările sociale erau pl ătite atât de
angajatori cât și de angaja ți astfel :
Contribu ții angaj ați
-fond pentru somaj 0.50 %
-asigur ări sociale de sănătate ( CASS) 5.50 %
-asigur ări sociale de stat (CAS ) 10.50 %
Contribu ții angajator
-asigur ări sociale de stat (CAS) 15.80 % –
asigur ări sociale de s ănătate(CASS) 5.20 %
-fond pentru somaj 0.50 %
-fond de risc și accidente ( diferit în func ție de politica fir mei) 0.15 %

13 Apgar, W., Brown, H., Microeconom ics and public Policy, Scott, Foresman and Company, Illinois, p. 292.
14 ***Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30 decembrie
2014;
15 Planul de conturi general

16
-fond de garantare 0.25 %
Dupa 1 Ianuarie 2018 situa ția s-a schimb at conform Ordonanț ei de urgență
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , articolul 138.
Contributii angaja ți
-asigur ări de stat (CAS) 25 %
-asigur ări sociale de sănătate ( CASS) 10 %
Salariații din domeniul construcțiilor plătesc de la inceputul anului 2018, o cotă redusă de CAS
de 21,25%, dacă au venit uri lunare brute între 3.000 și 30.000 de lei.
Contribu ții angajatori
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții deosebite de muncă; 4 %
– CAS pentru cotă suplimentară dacă este vorba de condiții s peciale de muncă. 8 %
– contributie asiguratorie de munca ( CAM) 2.25 %,
În domeniul construcțiilor, avem o cotă redusă CAM de 0,3375%.
Obliga tivitatea de virare a acestor ta xe la stat revine întotdeauna angajatorului .
Actul normativ prevede și modific ări a modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele
fizice care realizează venituri din activități independente (de exemplu: consultanți, experți
contabili, medici, per soane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari ( numai CASS)] sau
alte categorii de ve nituri.

Grupa 44 Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate16

Decontările cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale includ:
➢ taxa pe valoarea adăugată (T.V.A)
➢ impozitul pe venituri de natura salarial ă,
➢ impozitul pe cl ădiri,
➢ taxa asupra mijloacelor de transport și alte impozite,
➢ taxe si v ărsăminte asimilate.
Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A) este de fapt un impozit indirect supor tat de consumatorul
final al bunului sau serviciului de care se folosește.
În țara noastră sunt valabile două cote de T .V.A: cota standard: 19% și cotele reduse de 9% ,
respectiv 5%.17

16 Planul de conturi general
17 State Viole ta, Contabilit atea financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice, Ed.
Bibliotheca, Târgoviște, 2008, p.54

17
Taxa pe valoarea ad ăugată (T.V.A) care trebuie vărsată la bugetului de stat se determină lunar,
pe baz ă de decont și poate fi calculată ca fiind diferen ța între valoarea taxei exigibile
pentru bunuril e livrate sau serviciilor prestate, contul utilizat – 4427 și a taxei deductibile pentru
achizițiile de bunuri și servicii, c ontul utilizat – 4426.
Atunci când se constată nepotrivire între faptul care determină taxa pe valoarea ad ăugată și
exigibilitatea acesteia, rezultatul taxei pe valoarea ad ăugată se înregistreaz ă într-un cont separat,
denumit taxa pe valoarea ad ăugată neexigibil ă, contul 4428, care, în timp se transformă în
exigibil ă, se înregistrează la taxa pe valoarea ad ăugată colectat ă, respectiv la taxa pe valoarea
adăugată deductibilă.18
În contul – taxa pe valoarea ad ăugată neexigibil ă (4428) se evidențiază și taxa pe valoarea
adăugată deductibil ă sau colectat ă, pentru furnizarea de bunuri și prest ări de servicii pentru care
nu au ajuns sau nu s-au redactat facturile .19
Diferen ța de taxa rezultată (plus sau minus), între taxa pe valoarea ad ăugată colectat ă și
taxa pe valoarea ad ăugată deductibil ă se evidențiază în conturi diferite (contul 4423 – T.V.A de
plată și contul 4424 – T.V.A de recuperat) , apoi se regularizeaz ă, conform legisla ției contabile în
vigoare.
Impozitul pe venituri asupra salariilor, reprezintă totalul impozitelor individuale, calculate
asupra veniturilor impozabile lunare ale salariaților entităților economice , contul utilizat fiind 444.
Din categoría altor impozite , taxe si v ărsăminte cuvenite bugetelor locale s unt incluse impozitul
pe cl ădiri sau alte impozite și taxe, potrivit legii, și se înregistreaz ă în contabilitatea analitic ă pe
feluri de impozite, taxe si v ărsăminte datorate bugetelor locale în contul 446 – Alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate.20
La alte datorii și crean țe cu bugetul statului se includ drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului st atului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului
statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi și penalit ăți, vărsăminte
efectuate în plus la buget și altele. ( Conturile 4481 ,4482 , etc ).

18 Nicolaescu Cristina, CONT ABILITATE FINANCIARĂ ,VOL. 2; Editura Teora 2002
19 ***Legea nr. 187 din 29 decembrie 201 4 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 2014
20 Nicol aescu Cristina, CONTABILITAT E FINANCIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002

18
Grupa 45 Grup și acționari/asociați21

În aceast ă grupă cel mai utilizat cont este c ontul 455 “Sume datorate
acționarilor/asocia ților”, cont cu funcție de pasiv care face parte din grupa 45 “Grup și
acționari/asocia ți“. Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța sumelor l ăsate temporar la dispozi ția
entității de c ătre ac ționari/asocia ți.
În creditul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele l ăsate temporar la dispoziția entit ății de c ătre ac ționari/asocia ți fie prin depunere
de numerar sau realizarea unui transfer bancar în contul 5121 sau depunere de numerar în
casieria entit ății economice în contul 5311;
➢ dobânzile aferente sumelor depuse de acționari/asocia ți (cont 666);
➢ sumele reprezent ând dividende cuvenite ac ționarilor/asocia ților și lăsate la dispozi ția
entității economice (cont 457);
➢ diferen țele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valut ă, înregistrate la
finele lunii (cont 665).
În debitul contului 455 “Sume datorate ac ționarilor/asocia ților” se înregistreaz ă :
➢ sumele restituite ac ționarilor/asocia ților (5121,5311)
➢ diferen țe favorabile de curs valutar aferente datoriilor fa ță de ac ționari/asocia ți (765);
➢ sume reprezent ând datorii fa ță de ac ționari/asocia ți,prescrise,scutite sau anulate (758).

Grupa 46 D ebitori și creditori diverși22
Excluzând datoriile fa ță de furnizori, fa ță de personal și din alte opera țiuni curente, în
activitatea instituțiilor publice pot l ua naștere datorii și din opera ții mai rar întâlnite și importanță
mai redusă .
În rândul creditorilor diversi sunt cuprinse următoarele :
➢ datoriile față de ter ți ( ce au ca punct de pornire titlurile executorii și cele referitoare la
redeven țe)
➢ locații de gestiune și chiriile ;
➢ achizi ționarea valorilor imobiliare de plasament ;
➢ diferen țele favorabile și nefavorabile de curs valutar rezultate odată cu lichidarea
creditorilor.23

21 Planul de conturi general
22 idem
23 ***Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea
contbilității instituțiilor publice, Planul de conturi al instituțiilor pu blice și instrucțiunile de aplicare ale acestuia

19

Grupa 47 Conturi de subvenții , regularizare și asimilate24

Principiul unității bugetare admite c ă veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise
într-un singur document, pentru a se garanta monitorizarea și utilizarea eficientă a fondurilor
publice. Înglobarea tuturor cheltuielilor și veniturilor într-un buget unitar re prezintă un avantaj
deoarec e se prezintă o imagine distinctă a situațiilor financiare. În practic ă, nu exista strictețe în
respectarea principiului unit ății bugetare , pentru că, pe l ângă bugetul statului , se întocmesc și alte
bugete cum ar fi: bugetele a utonome; bugetele extraordinare; bugetele anexe; conturile speciale
de trezorerie; taxele parafiscale.
După acest principiu, toate veniturile reținute și folosite în sistem extrabugetar, sunt
cuprinse în bugetul de stat , respectând regulile și principiile acestui buget, î n afară de veniturile
proprii și subvențiile acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, veniturile proprii ale instituțiilor publice, veniturile obținute din activități
autofinanțate, veniturile utilizate pentru constitu irea fondurilor de stimularea personalului .
Creanțele fiscale sunt legate de eventuale subvenții de primit și vărsăminte efectuate în
plus la bugetul statului. Evidența contabilă a datoriilor și creanțelor fiscale se ți ne cu ajutorul
conturilor din clasa 4 Conturi de terți, grupa 44 „Bugetul de stat, fonduri speciale și conturi
asimilate”, în cadrul căreia se regăsesc conturi atât cu funcție contabilă de pasiv, conținut economic
de datorii fiscale, cât și conturi cu func ție contabilă de activ, conținut econ omic de creanțe fiscale.
Principalele obligații fiscale ce trebuie decontate cu bugetul statului sunt:25
a) impozitul pe profit care se calculează prin aplicarea procentului de impozit potrivit
cadrului legal în vigoare la diferența între veniturile obținu te, din livrări de bunuri mobile, servicii
prestate și lucrări executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice sursă și
cheltuielile pentru realizarea acestora, dintr -un an fiscal, din care se s cad veniturile neimpozabile
și la ca re se adaugă cheltuielile nedeductibile.
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor care se calculează prin aplicarea cotei
legale de impozit la veniturile din orice sursă, cu excepția:
– veniturilor din variația s tocurilor;
– veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale;

24 Planul de conturi general
25 ***Ordinu l ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata c heltuielilor instituțiilor p ublice, cu modificările și completările
ulterioare, precum și organizarea, evidența și ra portarea angajamentelor bugetare și legale.

20
-veniturilor din exploatare, reprezentând cota -parte a subvențiilor guvernamentale și a altor
resurse pentru finanțarea investițiilor;
– veniturilor din provizioane și ajustări de valoare;
– veniturilor re zultate din anularea datoriilor și a majorărilor datorate bugetului statului,
care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor
legale;
– veniturilor realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare, pentru pagubele
produse la activele corporale proprii.
c) impozitul pe veniturile din salarii și alte veniturile asimilate, calculate pentru fiecare
lună, este stabilit și reținut de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România, la data generării
acestor venituri indiferent de persoanele la care se referă;
d) impozitul pe dividende calculat ca procent aplicat sumei distribuite la dividende din
profitul net al exercițiului încheiat sau din rezerve;
e) accizele care sunt t axe speciale de consum care s e datorează bugetului de stat, pentru o
serie de produse provenite din producția internă sau externă:
f) alte taxe și impozite (impozitul pe terenuri, clădiri etc.)

Grupa 48 D econtări în cadrul unității26

Pe parcursul desfășur ării activității lor, agenți i economici intră în relații cu terțe perso ane
fizice sau juridice.
Asemenea relații generează drepturi (creanțe) și obligații (datorii) fie cu perso ane fizice
sau juridice din afara unității, fie cu persoane (fizice) din interi orul unității.
Terții reprezintă în contabilitate, persoanele fizice sau juridice cu care unitatea patrimonială
intră în relații pentru realizarea obiectului său de activitate (furnizori, clienți, salariați, bugetul
statului, etc.). Relațiile respective se reflectă în contabili tatea unității patrimoniale sub forma
creanțelor și datoriilor, a căror durată de decontare este pe termen scurt (până la un an).
Ele apar în funcție de natura raporturilor pe care le generează activitatea de producție și
comercializa re în cadrul diverselor procese economice care se desfășoară în intreprindere. Astfel,
în proc esul de aprovizionare intreprinderea intră în relații cu furnizorii de materii prime și
materiale, de imobilizări corporale și necorporale, fiind necesară reflect area în contabilitate a
datoriilor și creanțelor față de aceștia. În procesul vanzării produse lor, prestării serviciilor sau

26 Planul de conturi general

21
executării lucrărilor (procesul desfa cerii), intreprinderea intră în relații cu diverși clienți, fiind
necesară de asemenea reflect area în contabilitate a creanțelor și datoriilor față de aceștia.27
În general, în cadrul activității economice se realizează schimburi de valori. Aceasta
presupu ne că una din părți oferă bunul sau serviciul spre vânzare, iar cealaltă remite contravaloarea
acestuia. Putem astfel deosebi două fluxuri de valoare de sens contrar, adică fluxul bunurilor și a
serviciilor și contrafluxul valorilor de schimb, în general a l banilor.

Grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanțelor28

Contabilitatea furni zorilor și clienților este organizată în cadrul Compartimentulu i
contabilitate, relații financiar – bancar valutare.
Acest compartiment se află în subordinea directorului economic(contabilului șef) sau a unei alte
persoane împuternicită să îndeplinească a ceastă funcție.
În conformitate cu reglementările în vigoare se precizează că:
,,Contabilitatea furnizorilor și clienților se ține pe categorii pr ecum și pe fiecare persoană fizică
sau juridică". Astfel în contabilitatea analitică furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și
externi, iar în cadrul acestora pe vechimea datoriei / creanței:
– termen lung: peste 5 ani;
– termen mediu: de la 1 la 5 ani;
– termen scurt : sub 1 an.
Evaluarea creanțelor șl datoriilor
Datoriile și creanțele curente se ev aluează la valoarea nominală, valoar e la care acestea se
înregistrează în contabilitate. Periodic, cu ocazia inventarierii, datoriile și creanțele l egate de
furnizori și clienți (cel puțin o dată pe an) se compară nivelul acestora cu cel existent la furniz ori
și clienți, prin transmiterea la aceștia a extraselor de cont, confirmare de solduri. Clientul sau
furni zorul transmite înapoi o confirmare din partea sa. Evidența furnizorilor și clienților se ține cu
ajutorul calculatorului, pe fiecare furnizor și cl ient în parte. Astfel lunar se face analiza plăților
făcute furnizorilor și a încasărilor de la clienți. Ac este două liste, cu analiza furnizorilor și clienților
sunt prezentate în cadrul unei ședințe la care participă și directorul general și șeful de de sfaceri.
Aceste liste cuprind fiș ele fiecărui client și furnizor care împreună formează lista totală a
clienților, respectiv lista totală a furnizor ilor. Legat de clienți, lista acestora cuprinde facturile

27 Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 54 5 din 18.06.2008;
Nechita, E., Baze de date: note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 201 2;

28 Planul de conturi general

22
neîncasate care trebuiesc să fie egale ca valoare cu soldul contului respectiv din balanța de
verificare. Aceste fișe se formează pe baza documentelor de plată și încasare și pe baza extrasului
de cont primit de la bancă.
În cazul în care se constată clienți de la care nu a fost încasată creanța în mai pu țin de un
an, aceștia se trec din contul 411 ,,Clienți" în contul 416 ,,Clienți ince rți".
Se poate ataca în instanță un astfel de client, iar sentința judecătorească definitivă
favorabilă societății dă dreptul acesteia să dispună de contul clientului prin încasarea sumei egale
cu datoria clientului. Dacă sentința judecătorească definitivă nu dă acest drept, Consiliul de
Administr ație al societății aprobă suportarea pe cheltuieli a clienților ne încasați. Evaluarea
creanțelor și datoriilor în valută se face l a cursul de schimb din ziua respectivă, curs comunicat de
B.N.R . Diferențele de curs valutar între data înregistrării în contabili tate a creanțelor și datoriilor
și data încasării, respectiv a plății lor se înregistrează în contul de cheltuieli 665,,Cheltu ieli din
diferențe de curs valutar", după caz. La închiderea exercițiului financiar cu ocazia evaluării
bilanțiere, diferențele de curs valutar stabilite față de data înregistrării în contabilitate a creanțelor
și datoriilor se înregistrează în conturile 4 76 ,,Diferențe de conversie – activ" sau 477 ,,Diferențe
de conversie – pasiv", după caz. La deschiderea exercițiului financia r următor acestea se reiau,
neadmițându -se compensări între acestea. Pentru diferențele de conversie nefavorabile se pot
constitui provizioane pentru deprecierea creanțelor. În cazul facturilor externe neachitate către
furnizor și la care se constată difer ențe nefavorabile, legislația româna dă dreptul constituirii de
provizioane care reprezintă actualizarea la 31. Decembrie a acestor facturi neachitate. Conform
legislației, societatea constituie astfel de provizioane aferente diferențelor din facturile externe. Pe
măsura achitării lor, aceste provizioane se diminuează transformându -se în venituri și se include
în baza de impunere, res pectiv în profit impozabil.29

29 Filip, A., C., Baze de date: note de cur s, Brașov, 2007;

23
Capitolul II Studiu de caz privind decont ările cu ter ții
S.C D EDEMAN .SRL

2.1. Istoricul firmei

Dedeman , companie constituit ă în baza unui capital social privat 100% românesc ,este unul
dintre retailerul României, care de ține cele mai importante lan țuri de magazine de materiale de
construc ții și amenajari interioare , care a ajuns s ă domine pia ța magazinelor de bricolaj din
Rom ânia și care a ajuns s ă aibă o amploare at ât de mare datorit ă viziunii celor doi f rați Drag oș și
Adrian Pav ăl..Aceștia au pl ecat dintr -o familie modest ă din Suceava , au studiat matematica la
Iasi,deschiz ând în 1992 , un mic magazin în Bacău cu o suprafat ă de 16 metri p ătrati în care se
vindeau ,,de toate ’’. Acum Dede man deține 51 de magazine ,ultimul dintre ele deschis recent în
Slobozia în Martie 2020 , cu o extindere pe zeci de hectare, în marile ora șe ale țării.Dedeman are
acum peste 11 000 de angaja ți și este lider deta șat pe segmentul retailerilor de construc ții și de
amenaj ări și care a ajuns s ă fie lider pe piata magazinelor de bricolaj din Romania .Cei doi fra ți,cu
o precizie matematic ă, au știut s ă calculeze și să profite de oportuni tatea începerii crizei economic e
din 2009, printr -o investi ție riscantă, dând o lec ție de business marilor companii occidentale
precum Bricostore (Franta), BauMax (Austria) sau Praktiker, OBI si Hornbach (Germania) care
au venit să împart ă și să stăpâneasc ă acest segment din Rom ânia. Sub sloganul „ totul pentru
interior, totul pentru exterior ”, în magaz inele DEDEMAN se pot găsi peste 4 5.000 de articole din
gama instalații termice, sanitare, gaz, canalizări, instalații electrice, materiale de construcție, scule
electrice și unelte pentru construcții, echipament de protecție, mate riale pentru curățenie, ar ticole
de gr ădină.
Firma a cunoscut o dezvoltare impresionantă, fapt reflectat și de creșterea semnificativă a
cifrei de afaceri ajungând la sf ârșitul anului 2018 la 1,55 miliarde euro.
Așa după cum declara Dragos Pavăl, în 2003, când a început construcția magazinelor de suprafață
mare, disponibilitatea produselor românești era foarte mică , el optând să cumpere majoritatea
produselor de la firme rom ânesti pentru c ă în viziunea acestuia , doar a șa putea ajuta la dezvolta rea
altor firme mici rom ânesti. Compania Dedeman comercializeaz ă 84% din produse fabricate în
Rom ânia. Doar 20 % din produse sunt importate din alte state . Pentru directorul companiei
Dedeman c alitatea produselor se impune fiind o deviz ă prioritar ă.
Dragoș și Adrian Pavăl au reinvesti t, timp de 23 de ani, profitul în p ropria lor companie dezv oltând
compania . În 2016, a fost pentru prima oară când au plătit impozitul “pentru 30 de milioane de
euro” ca și dividende .

24
În 2014 , Dedeman a devenit sponsor ul jucătoarei de tenis Simona Halep sub sloganul, ,100%
Performant ă româneasc ă’’ angaj ându-se cu semnarea acestui parteneriat, să amenajeze câte un
teren de teni s la fiecare magazin nou deschis.
Dedeman și-a extins aria investi țiilor deveni nd acționar majoritar la producătorul de
cărămizi Cemacon și cump ârand pachete de acțiuni la Electrica, Transelectrica și Conpet.
Compania DEDEMAN a implementat pe parcursul a celor 28 ani de activitate, o cultură
organizațională occidentală , de aceea putem vorbii c ă aceast ă companie oferă condiții de muncă
la standarde occidentale, servicii de calitate și diversificate clienților, acces la programe de training
pentru angaja ți și atmosferă plăcută de lucru.
Succesul firmei Dedeman este dat ă de viziunea economic ă și practic ă a director ilor
executiv i al acestei companii, seriozitatea și profesionalismul angaja ților, atât în relațiile cu clienții
cât și în cele cu furnizorii .

Harta magazinelor Dedeman pe teritoriul Rom âniei

25
2.2 Obiectul de activitate

S.C DEDEMAN.S.R.L
Nr.Ord.Reg.Com.: J04/2621/1992
C.I.F. : RO 2816464
COD C AEN.47 52

Sub egida unor valori bine definite ,obiectul de activitate al firmei Dedeman este
comercializarea materialelor de construcții , produse pentru instalații (termice, sanitare, gaz, de
canaliz are, electrice ), materiale pentru amenajări interioare si exterioare , materiale de baz ă în
construcție, scule electrice și unelte pentru construcții, unelte si utilaje , echipam ente de protecție,
materiale pentru curațenie, articole de gr ădină, mobilier, electrocasnice,ele ctrice,decoratiuni, totul
sub sloganul ,,Totul pentru interior, totul pentru exterior”.
Sub sloganul,,, Dedicat planurilor tale’’ , Dedeman pune la dis poziția clien ților, atât persoane
fizice cât și persoane lor juridice , o gama variată de produse de calitate superioar ă care pot
îndeplinii toate a șteptările fiecăruia în planul de dezvoltare sau renovare a locuinței . Un alt aspect
important, este faptul că fiecare magazin Dedeman pune la dispoziția clienților săi și servicii
complete de :
➢ Consultanță gratuită la cumpărare ;
➢ Support servicii clienti
➢ Livrare gratuit ă ;
➢ Parcare ;
➢ Service după cumpărare ;
➢ Plata cu card ;
➢ Plata prin credit bancar.
➢ Proiectare b ai si bucatarii
➢ Mixare vopsele
➢ Inchiriere scule
➢ Comenzi speciale
➢ Confectionare perdele
➢ Livrare materiale grele
Personalul companiei are acces la pregătire de specialitate cu profesioniști în domeniu,
furnizori români și străini ai companiei, aceasta fiind o garanție a calitații serviciilor. La
DEDEMAN, clienții primesc întotdeauna soluții la problemele lor și la pl anurile lor în ceea ce
privește construcția, amenajarea sau renovarea unei clădiri, primesc consiliere tehnică, personalul

26
fiind p regătit să le răspundă oricărei întrebări din domeniu, să le dea sfaturi și să -i ajute în alegerea
lor.
Cei care au devenit c umpărători DEDEMAN au remarcat imediat valoarea ridicată a serviciilor
unui astfel de magazine sau depozit și au sesizat că, pentr u acee ași bani , cu care ar fi putut cumpara
produse din alta parte, la DEDEMAN primesc o atenție deosebită și li se respect ă statutul de
cumpărător, de client pe termen lung. Cu alte cuvinte, DEDEMAN nu este doar un depozit imens
sau un magazin de proporți i, ci și un partener activ al fiecărui cumpărător în parte.

27
2.3 Structura organizatoric ă

Sursă : www.dedeman -romania.ro

Structura organizatoric ă a unei companii este considerat ă coloana vertebral ă a acesteia. Buna
functionare a unei entitati economice este dependent ă de coordonarea și modul în care sunt plasate
și utilizate resursele umane în cadrul unita ții. Aceasta are ca premi ză organizatoric ă îndeplinirii
obiectivelor stabilite pe anumite perioade de timp, de obicei pe termen mediu și lung.
Scopul unei structuri organizatorice este de crea un cadru pentru performan ța resursei umane
care este cea mai important ă într-o organ izație.
Conceperea unei structuri organizatorice eficiente este o activitate dificil ă pentru c ă structurile
trebuie s ă corespund ă situa țiilor concrete din teren ,incluz ând atât definirea posturilor ce trebuie sc
acoperite, dar și găsirea oamenilor care s ă corespund ă postului respectiv.
Structura organizatoric ă a conducerii unei entități economice trebuie să fie elaborat ă ținându-
se cont de o serie de principii de baz ă ce trebuie adaptate particularita ților economice și
organizatorice ale fiecarei unit ăți. Printre principiile avute în vedere în acest sens se înscriu :
a) principiul constituirii de compartimente specializate în raport cu func țiile de baz ă ale
unității ;
b) principiul economiei de personal și de legaturi ierarhice ;

28
c) principiul flexibil ității structurii ;
d) principiul apropierii conducerii de produc ție.
În cadrul unei compani i, elaborarea unei structuri organizatorice necesit ă stabilirea
elementelor sale de baz ă, și anume:
➢ postul;
➢ funcția;
➢ ponderea ierarhic ă;
➢ compartimentul
➢ legăturile dintre compartimente;
➢ treptele (nivelurile) ierarhice.
Structura organizatoric ă a conducerii societ ății Dedeman , care este o societate care are în vârful
piramidei cei doi ac ționari , Dragoș și Adrian Pavăl ,care au pus bazele acestei companii cu un
capital 50/50 și care coordoneaz ă și verific ă întreaga activitate a magaz inelor deschise în orasele
principale ale țării noastre și a celorlalte magazine deschise în afara țării.Ei sunt ajuta ți de directorii
de magazin și nu în ultimul r ând de departame ntul financiar contabil. Directorii de magazine au în
subordine celelalte departamente dar per total structura organizatoric ă arată ca o piramid ă în care
baza este sustinut ă de referen ți rela ții clien ți.

După cum se poate observa pe parcursul anilor 2014-2018 , compania aproape și-a dublat num ărul
de persoane angajate ș i a ajuns la peste 10.000 de angaja ți, mai exact 10413 în 2018, cu o medie
de 200 persoane angajate pentru fiecare centru comercial.
020004000600080001000012000
Angajati
Evoluție număr angajați
2018
2017
2016
2015
2014

29
Dedeman a fost și va r ămâne cel mai important angajator din țara noastr ă care și-a dorit dezvoltarea
echipei dar care are o strânsă legatur ă și cu strategia sa de extindere și care a adus compania de la
36 centre comerciale în decembrie 2013 la 51 magazine în 2020.
În cazul companiei Dedeman, princip alele elemente ale culturii organiza ționale sunt :
➢ sistemul de valori;
➢ normele;
➢ simbolurile;
➢ eroii;
➢ sloganurile;
➢ ceremoniile;.
➢ întâmplările reale.

2.4. Departament financiar -contabil
.
Compartimentul financiar -contabil, organizează contabilitatea în cad rul entității
economic e, astfel :
– Toate operatiile economic -financiare sunt evidențiate în contabilitate având ca
suport informational documentele justificative, ce angajează răspunderea salariaților care le -au
elaborat, vizat și aprobat, precum și a cel or care le-au înregistrat.
– Contabilitatea este evidențiată în limba română, iar contabilitatea operatiunilor
făcute în valută sunt evidențiate în monedă națională și în valută, conform legislației în vigoare.
– Contabilitatea entitatii este tinută în par tidă dublă, cele ma i importante formulare
utiliza te sunt : Registrul jurnal, Registru -inventar, Cartea Mare, Balanta de verificare.
– În categoria situațiilor financiare întocmite annual și trimestrial fac parte : bilanțul,
contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modi ficărilor în structura
activelor, contul de execuție bugetară și anexele la situațiile financiare.
– Inventarierea patrimoniului este efectuată, de regulă, în fiecare an sau ori de câte
ori este nevoie. Eva luarea tuturor elementelor situațiilor financiare , active , datorii, capitaluri
proprii, venituri și cheltuieli se efectuează la valoarea actuală a fiecărui element, menționată ca
valoare de inventar.
– Activele fixe corporale și necorporale se regăsesc în bilanț la valoarea contabilă.
Amortizarea este determinată utilizând metoda amortizării lineare. Scoaterea din evidentă a
activelor fixe este efectuată numai cu aprobarea administratorului.
– Stocurile (materiile prime, mater iale și alte materiale consumab ile, mobila de birou,
materiale cu caracter functional, bunuri pentru întreținere și curățenie) sunt înregistrate în

30
contabilitate la costul de achiziție . Pentru acestea se emit bonuri de consum, consemnate la
cheltuieli.
– Atât crean țele cât și datoriile (pe termen scurt – sub 1 an și pe termen lung – peste
1 an) sunt evidențiate în contabilitate la valoarea nominală.
– Capitalurile instituției sunt compuse din fonduri, rezultat patrimonial (s e stabilește
în fiecare lună prin închiderea conturilor de ve nituri și finanțări și a conturilor de cheltuieli ),
rezultat reportat, rezervele din reevaluare. La începutul exercițiului financiar, soldul contului de
rezultat patrimonial de la finele anului s e transferă asupra rezultatului reportat, acesta exprinând
rezultatul patrimonial al exerciilor financiare din anii trecuți.
La baza bugetului de venituri și cheltuieli, administratorul are în vedere următoarele :
resursele posibile și cheltuielile necesare, redate în proiectul de buget întemeiat pe principa lii
indicatori fizici, volumul serviciilor ce vor fi furnizate, alte resurse, dezvo ltarea și reorganizarea
anumitor activități.
Proiectul bugetului este elaborat conform centralizării de către serviciul financiar -contabil .
La elaborarea și control ul bugetelor de venituri și cheltuieli ale companiei contribuie toata echipa
managerial ă și speciali știi în finantele firmei, care trebuie s ă aibă o viziune comun ă asupra afacerii,
să dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii și politici de firm ă, și să administreze eficient
resursele alocate.
Dimensiunea general ă a bugetului de venituri în cadrul unei companii este influent ă de o serie
de factori cum ar fii :
➢ Estimarea veniturilor ce vor fi realizate din activitatea de vanzare , alte prest ații și activități
;
➢ Cheltuielile necesare și priori tizarea acestora :
➢ Înfăptuirea echilibrului financiar între veniturile și cheltuielile incluse în bugetul de
venituri și cheltuieli ;
Stabilirea cheltuielilor se face de către comitetul director cu șefii de departamente, avându -se
în vedere :
➢ întrebuințarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuielile potrivite și strict necesare
➢ diminuarea cheltuielilor materiale, de funcționare și gospodărire prin determinarea
normelor proprii de consum ;
➢ precizarea necesarului de lucrări de imbun ătățire pentru întreținere a spatiilor deja existente
conform studiilor și documentațiilor tehnice în cadrul unor soluții de îmbunătățire a calității
actului comercial.
Dimensiunea general ă a bugetului de cheltuieli al unei companii este influentat ă de anumi ți factori
cu ar fii :

31
– strategi a managerial ă, comercial ă, investitional ă, de resurse umane și financiare prin care se
urmare ște realizarea obiectivelor strategice și anuale ale firmei;
– politica de achizi ții și calcula ție a costurilor;
– politica de personal și de salarizare;
– politica de investi ții, finan țare și amortizare;
– politica de rentabilitate comercial ă;
– politica de costuri fixe;

2.5 Documente contabile utilizate

Înca de la începerea activ itatii economice , orice entitate economic ă trebuie s ă ateste cu
documente orice opera țiune economic ă sau financiar ă desfasurat ă.Conform legii contabilit ății nr
82/1991,, orice opera ție economic ă și financiar ă se consemnea ză în momentul efectu ării ei într-un
act înscris care st ă la baza înregistr ărilor în contabilitate do bândind astfel calitatea de document
justificativ „.Înregistrarea în contabilitate se face pe baza acestor documente justificative și se
înregistreaz ă dupa efectuarea acestora.
Comapania Dedeman foloseste urmatoarele documente justificative :
1.Factura este documentul contabil emis de compani a numit ă furnizor către o altă companie
(persoan a juridi că) sau către o persoană fizică (clientul ), și este un document ce conține lista cu
produ sele vândute sau a serviciile prestate clientului , și se întocmeste în 3 exem plare. Factura
conține pe lângă lista cu produsele v ândute sau cu serviciile prestate, și datele de identificare
fiscal ă ale furnizorului și ale clientului, TVA -ul, pre țul, cantit atea și valoarea fiecarui produs sau
serviciu v ândut, respectiv prestat. Facturile pot fii :
➢ Factura formular tipizat
➢ Factura electronic ă
➢ Factura simplificat ă
➢ Factura centralizatoare
Factura poate fii stornat ă numai în cazul în care se doreste rectificarea , atunci c ând factura a fost
emis ă cu o sum ă gresit ă, dar și în cazul în care clientul returneaz ă produsele . Anularea facturii se
face în situa ția în care factura nu a fost transmis ă la beneficiar și se emite o noua factur ă cu
informa țiile corecte. Aceasta se face doar în cazul în care factura a fost emis ă în mod eronat.
2.Chitan ța este document ul financiar -contabil care atestă intrarea de numerar prin încasări.
Pe baza chitan ței se încaseaza sumele în numerar, și se întocmeste c âte o chitan ța pentru fiecare
suma încasata de c ătre casierul entit ății economice ș i este semnat ă de persoana care întocme ște
acest document în dublu exemplar astfel : unul pentru client și unul pentru casieria entit ății

32
economice. În cazul efectuarii unei gre șeli, chitan ța se anuleaz ă confirmând acest lucru cu
semn ătura persoanei care a făcut greșeala și cu data la care s -a făcut gre șeala.
3. Registrul de Casa .
Incasarile, pl ătile efectuate sau depuneri de numerar se fac pe baza documentelor justificative.
In cazul pl ătilor, acestea se fac pe baza d ispoziti ilor de plat ă emise de departamentul financiar
contabil în doua exemplare pentru urmatoarele situatii :
➢ salarii (pe baza unui stat de salarii sau lista de avans chenzinal :
➢ avize de plat ă,
➢ somatii de plat ă,
➢ dispozitie de plat ă a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,
➢ procurare de materiale ,
➢ borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare,
➢ borderou de achiziție.

Documente le justificative în cazul mijloacelor fixe sunt: Registrul numerelor de inventar , fișa
mijlocului fix , bonul de mișcare a mijloacelor fixe și procesul -verbal de recepție . Acestea privesc
mișcarea mijloacelor fixe, casarea mijloacelor fixe sau modificarea val orii de inventar a acestora,
ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor.30
Documentele justificative în cazul bunurilor de natura stocurilor sunt: avizul de însoțire a mărfii,
nota de recepție și constatare de diferențe, bonul de primire în consignație, bonul de predare,
transfer, restituire, bonul de consum , dispoziția de livrare, fișa de magazie, fișa de evidență a
materialelor de natur a obiectelor de inventar în folosință.31

4.Registrul -jurnal este un document contabil obligatoriu utilizat pentru înregistrarea
cronologică a tuturor operațiunilor econ omico -financiare consemnate în documentele justificative
sau î n note de contabilitate. Acesta se completează „zilnic sau lunar, după caz prin înregistrarea
cronologi că a docu mentelor în care se reflectă mișcarea elementelor de activ și de pasiv ". Acesta
se arhivează, la sediul contribuabilului, împreună cu documentele justificative, care au stat la baza
înregistrărilor efectuate . Orice înregistrare în Registrul -jurnal trebuie să cuprindă elemente cu
privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicații privind operațiunile respective
și conturile sintetice debitoare și creditoare în care s -au înregistrat sumele coresp unzătoare
operațiunilor efectuate.32

30 https://legeaz.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabilitat e
31 Idem
32 ibidem

33
5.Registrul -inventar este un document contabil obligatoriu și cuprinde dou ă părti :
1.Listele de inventar grupate pe structuri patrimoniale de activ și de datorii
2.Recapitulatia inventarului
Se deschide la începerea activității și se completează în urma o perațiunilor de inventariere, pe baza
informațiilor din listele de inventar și sunt prezentate ordonat astfel încat s ă se permit ă identificarea
și controlul opera țiunilor efectuate.

6.Registrul Cartea -mare se ține pentru verificarea înregistrărilor c ontabile efectuate în
Registrul -jurnal, prin evidențierea rulajului debitor și a rulajului creditor pentru fiecare cont din
contabilitate. Se întocmește pe baza documentelor justificative și a notelor de contabilitate, pentru
fiecare lună, fiind posibilă c ompletarea și pe unități mai mari de timp – trimestru, semestru, an.33
Pe baza informațiilor înscrise în registrele contabile, departamentul financiar contabil are
obligația de a întocmi situații contabile recapitulative, care poate oferii imagine a activității
agentului economic.
1. Balanța de verificare se întocmește la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar sau în cursul
acestuia la termene intermediare (lunar, tri mestrial), pentru a verifica exactitatea
operațiunilor din întreaga contabilitate. Bal anța de verificare cuprinde pentru toate
conturile unității următoarele elemente : simbolul și denumirea conturilor, în ordinea din
planul de conturi aplicabil, soldurile inițiale sau totalul sumelor debitoare și creditoare ale
lunii.34
2. Bilantul este întocm it anual fie la momentul fuziunii sau la momentul încetarii activit ății
.Acesta oferă informații cu privire la activul și pasivul contribuabilului la finalul unui
exercițiu financiar ori la finalul activității, reflectând situația patrimoniului acestuia:
bunuri, creanțe, rezerve etc .Acesta permite o analiză a activității unei persoane juridice
sub mai multe aspecte: analiza indicatorilor de performanță; analiza indi catorilor de
eficiență; analiza indicatorilor de lichiditate; analiza indicatorilor de îndato rare
(solvabilitate); analiza indicatorilor acțiunilor/părților sociale și
dividendelor/beneficiilor .35

33 https://legeaz.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabil itate
34 Idem
35 Ibidem

34
Capitolul III Studiu de caz S .C Dedeman S .R.L

3.1 Monografi a contabil ă a firmei S.C Dedeman.SRL

3.1.1 Monografie înființare societat e comercial ă
La înfiin țarea oricărei societa ți comerciale, indiferent de obiectul de activitate, se fac
urmatoare le înregistrari contabile :
• subscrierea capitalului social ;
• vărsarea capitalului social prin aportul în numerar sau natur ă a asocia ților/ac ționarilor ;
• creditarea firmei de c ătre asocia ți/acționari pentru acoperirea cheltuielilor ini țiale ;
• efectuarea cheltuielilor de constitu ire ;
• recunoasterea, pe baza extrasului de cont bancar, a cheltuielilor cu serviciile bancare

Aceste o perații se realizeaz ă doar p e baza actului de constituire a societa ții comerciale ca și
societate comerciala cu r ăspundere limitata (S.R.L. ), și se înregistreaz ă subscrierea capitalului
social în suma de 200 lei, format din 20 p ărti sociale a c âte 10 lei f iecare.36
În cazul companiei DEDEMAN s ocietatea comercial ă are doi asocia ți ceea implic ă deschiderea a
doua conturi analite pentru fiecare asociat în parte .
456.1 Decont ări cu asocia ții = 1011 Capital subscris nev ărsat 200.00 lei
456.2 Decont ări cu asocia ții = 1011 Capital subscris nev ărsat 200.00 lei
Capitalul social subscris se vars ă integral prin depunerea la banc ă de către asocia ți a sumei
de 200 lei. Pe baza extrasului de co nt, care cuprinde și cheltuielile cu serviciile bancare în suma
de 10 lei, câte 5 lei pentru fiecare, se fac înregist rările :
5121 Conturi la b ănci în lei = 456.1 Decont ări cu asocia ții 200.00 lei
5121 Conturi la b ănci în lei = 456.2 Decont ări cu asocia ții 200.00 lei

627 Cheltuieli cu serv.bancare = 5121Conturi la b ănci în lei 10.00 lei
Pe baza aceluia și extras de cont, care reprez intă dovada v ărsării capitalului social subscris,
se opereaz ă și înregistrarea37 :
1011 Capital subscris nev ărsat = 1012 Capital subscris v ărsat 400.00 lei

36 https://contabilul.manager.ro
37 Idem

35
3.1.2 Monografie d econtări cu furnizori i
Pentru decont ările cu furnizorii am luat ca și referint ă luna mai 2018.Pentru fiecare furnizor
în parte se va deschide un cont analitic, în acest caz ținându-se o evident ă clară și corectă a fiecar ui
furnizor în parte.
➢ Conform facturii nr. 8601 /01.05.2018 compania achiz iționeaz ă de la un furnizor m ărfuri
în valoare de 980 532 lei, TVA 19%, cu plata la o dat ă ulterioar ă (14 zile) .

% = 401.01 Furnizori 980 532.00 lei
371 Mărfuri 823 976.47 lei
4426 TVA deductibil ă 156 555.53 lei

➢ Se pl ăteste datoria fat ă de furnizor prin virament bancar.

401.01 Furnizori = 5121 Cont curent la banc ă în lei 980 532.00 lei

➢ Conform chitanței nr. 01892 pe data de 01.05.2018 se plătește în numerar datoria către
furnizorul de energie electrică ENEL ENERGIE S.A eliber ată la o dat ă anterioar ă din luna
aprilie , în valoare totală de 1042,40 lei.

401.02 Furnizori = 605 Cheltuieli cu energia și apa 1042.40 lei

➢ Pe data de 02.05.2018 se primește de la Soma Ba cău factura nr. 1069955 privind serviciile
de salubritate prestate, în valoare de 78 lei, TVA 19%.

% = 401.03 Furnizori 78.00 lei
628 C heltuieli cu s erv.executate de ter ți 65.55 lei
4426 TVA deductibil ă 12.45 lei

➢ Pe data de 02.0 5.2018 se primește de la ORANGE ROMÂNIA S.A factura cu nr. 011 7225
privind serviciile de telecomunicații, în valoare 532.76 lei,TVA 19 % inclus.
% = 401.04 Furnizori 53 2.76 lei
626 Cheltuieli postale și taxe telecomunic ații 447.70 lei
4426 TVA deductibil ă 85.06 lei
➢ Pe data de 03.05.2018 se achizi ționeaz ă de la un furnizor X marmur ă în valoare de 5 6.600
lei. Plata produsului urmeaz ă a se realiza astfel :

36
– pentru s uma de 20.000 lei se emite un bilet la ordin scadent pe 31.05.2018;
– 36.000 lei se achit ă prin banc ă (ordin de plat ă), iar
– restul de 600 lei se achit ă în numerar.
1.Este emis biletul la ordin ( acceptat de către furnizor) :
401.05 Furnizori = 403 Efecte de pl ătit 20 000.00 lei
2. Se plăteste prin ordin de plat ă suma de 38.000 lei
401.05 Furnizori = 5121 Conturi la b ănci in lei 36 000.00 lei
3.Plata în numerar a sumei de 600 lei
401.05 Furnizori = 5311 Casa în lei 600.00 lei
4.Ajuns la scadent ă, biletul la ordin este decontat în data de 31.05.2018 de către banc ă.
403 Efecte de pl ătit = 5121 Conturi la b ănci în lei 20 000.00 lei
La fel se înregistreaz ă și decont ările cu cecuri , cu acelea și monografii contabile.
În cazul achizi ției de imobiliz ări se vor utiliza conturile :
404 Furnizori de imobiliz ări în loc de 401 și
405 Efecte de pl ătit pentru imobiliz ări în loc de 403 „ Efecte de pl ătit”
➢ Pe data de 05.05.2018 compania achizi ționeaz ă un autoturism de la firma, ,Y„, la un cost
de achizitie de 25 000 lei fără TVA .
1.Achizi ție autoturism –cost de achizi ție fără TVA 2 5.000 lei, TVA 19%
% = 404 .01 Furnizori de imobiliz ări 29 750.00 lei
2133 Mijloace de transport 25 000.00 lei
4426 TVA deductibil ă 4 750.00 lei
2. Calcul și înregistrare amortizare anuala ( în regim liniar), durat a de viat ă utilă fiind de 8 ani.
Opera țiunea se repeta în fiecare an.
A = 2 5.000/8 = 3. 125/an
6811 Ch.de exploatare privind amortiz ările= 2813 Amortizarea mij loacelor fixe 260.42 lei
3.Dupa 3 ani de utilizare autoturismul se vinde – pret de v ânzare fără TVA 20.000, TVA 19%.
461 Debitori diversi = % 23 800.00 lei
7583 Venituri din v ânzarea activelor 20 000.00 lei
4427 TVA colectat ă 3 800.00 lei
4.Scoaterea din evident ă a autoturismului
% = Mijloace de transport 25 000.00 lei
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 9 375.00 lei
6583 Ch elt.privind activele cedate 15 625.00 lei

37
➢ Dedeman prime ște de la furnizorul ,, Z’’ mărfuri doar cu aviz de însoțire, factura urmând
sa fie trimis ă ulterior în valoare de 2800 lei , TVA inclus , cu o reducere de 140 lei.
% = 408 Facturi nesosite 2 800.00 lei
371 M ărfuri 2154.60 lei
4428 TVA neexigibil ă 505.40 lei
609 Reduceri comerciale pr imite 140.00 lei

După sosirea facturii se vor face urmatoarele înregistr ări :
408 Facturi nesosite = 401.06 Furnizori 2 800.00 lei

➢ Achizi ționarea de m ărfuri(ciment) de la compania ,, Q’’, în valoare de 90 000 lei, companie
care doreste un avans de 30 000 lei , plata urmând sa fie efectuată din cont ul curent pe baza
ordinului de plat ă.
1.Acordare avans pe baza facturii de avans și a ordinului de plată.
% = 401.07 Furnizori 30 000.00 lei
409 Furnizori – debitori 25 210.08 lei
4426 TVA nedeductibil ă 4 789.92 lei
401.07 Furnizori =5121 Cont curent în lei 30 000.00 lei
2.Achiziționarea de mărfuri de la furnizor pe baza facturii și a notei de recepție și constatare
de diferențe și TVA deductibilă aferentă :
% = 401.07 Furnizori 90 000.00 lei
371 Mărfuri 75 630.25 lei
TVA nedeductibil ă 14 369.75 lei
3.Înregistrarea facturii de stornare a avansului acordat inițial :
% = 40 1.07 Furnizori -30 000.00 lei
409Furnizori debitori -25 210.08 lei
4426 nedeductibil ă -4 789.92 lei
4.Stingerea datoriei fat ă de furnizor
401.07 Furnizori = 5121 Cont curent în lei 60 000.00 lei

38
3.1.3 Monografie decont ări cu clien ții
Pentru decont ările cu clien ții persoane fizice c ât și persoane juridice am luat ca și referint ă
aceeași luna mai 2018. Ca și în cazul furnizorilor se va deschide c âte un cont analitic pentru fiecare
client în parte.
➢ Pe 10.05.201 8 se vind produse conform facturii nr. 810005 către clientul X în valoare de
46.39 4 lei, TVA inclus.
4111 .1 Clien ți = % 46 394.00 lei
707 Ven. din v ânz.m ărfuri 38 986.55 lei
4427 TVA colecta tă 7 407.45 lei

➢ Acela și client doreste transportul m ărfurilor achizi ționate la domiciliu.
4111.1 Clien ți = % 40.00 lei
704 Venituri din servicii prestate 33.61 lei
4427 TVA colectat ă 6.39 l ei
➢ În cazul debitorilor radia ți din Registrul Comertului precum și al celor pentru care prin
hotărâre judec ătorească s-a declarat falimentul, dac ă nu s-au înregistrat ajust ări pentru
depreciere a crean țelor, în baza documentel or care atest ă aceste st ări de fapt (radiere,
faliment ). Presupun că am un as tfel de caz prin care nu s -a încasat contravaloarea facturii
emise către o persoan ă juridic ă în valoare de 40 000 lei .În acest caz, crean țele se scot din
eviden ță prin formula contabilă :
654 Pierderi din crean țe și debitori diversi = 4111 Clien ți 40 000.00 lei

➢ S-a înregistrat o întarziere de peste 150 de zile a pl ății facturii numarul 81009/31.11.2017
în valoare de 4560 lei.

1. În acest caz acest cl ient este incert și trebuie demarat ă procedura specific ă astfel :
4118 Clien ți incerti = 4111 Clien ți 4 560.00 lei

2. Totodata, trebuie consititui te provizione /ajustar e a căror deductibilitate este stabilit ă
conform art.22 alin 1 lit.c – respectiv de 30% , în cazul în care acestă creantă nu au fost încasat ă în
mai mult de 270 zile. În caz contrar, acest e provizioane sunt nedeductibile fiscal.
6814 = 491 1 368.00 lei
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile = Ajustari pentru deprecierea crean țelor-clien ți

39
3. Provizionul constituit se va anula pe măsura încasarii crean ței, și suma încasat ă va fii relua tă
ca și venit :
491 = 7814 1 368.00 lei
Ajustari pent ru deprecierea crean țelor-clien ți V enituri din ajust ări pentru deprecierea
activelor circulante

➢ 1.Decontarea unei livr ări – cump ărări de m ărfuri la data de 15.05.2020 , la pre țul de 1. 190
lei, TVA inclus , prin emiterea de c ătre client a unui bilet la ordin, acceptat de Dedeman ,
pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plat ă 20 mai 2020.
4111.02 Clien ți = % 1 190.00 lei
707 Venituri din v ânzarea m ărfurilor 1 000.00 lei
4427 TVA colectat ă 190.00 lei
2. Înregistrarea biletului la ordin acceptat
413 Efecte de primit de la clien ți = 4111.02 Clien ți 1 190.00 lei
3.La data scadent ă clientul achit ă prin virament bancar valoarea biletului la ordin:
5121 Conturi la b ănci în lei = 413 Efecte de primit de la clien ți 1 190.00 lei

➢ 1.Livrarea unor produse însoțite de aviz de însotire în valoare de 8 000 lei
418 Clien ți facturi de întocmit = % 8 000.00 lei
707 Venituri din vânzarea m ărfurilor 6 722.39 lei
4428 TVA neexigibil ă 1 277.31 lei
2.Emiterea facturii :
4111 Clien ți = Clien ți-facturi de întocmit 8 000.00 lei
3.TVA devine exigibil ă
4428 TVA neexigibil ă = 4427 TVA colectat ă 1 277.31 lei

➢ Un client doreste achizitionarea unor u și produse de co mpania Dedeman în valoare total ă
de 50000 lei, TVA inclus. Este dispus s ă plăteasc ă avans 25 000 lei, prin ordin de plat ă.
1.Primirea unui avans în valoare de 25 000 pe baza facturii de avans :
4111 Clien ți = % 25 000.00 lei
419 Clien ți creditori 21 008.40 lei
4427 TVA c olectat ă 3 991.60 lei
2.Încasarea avansului acordat :

40
5121 Cont la b ănci în lei = 4111 Clien ți 25 000.00 lei
3.Vânzarea usilor pe baza facturii :
4111 Clien ți = % 50 000.00 lei
7015 Venituri v ânzări produse finite 42 016.81 lei
4427 TVA colectat ă 7 983.19 lei
4.Stingerea creanței față de client prin decontarea avansului, pe baza facturii de avans
(stornare în roșu):
4111 Clien ți = % -25 000.00 lei
419 Clien ți creditori -21 008.40 lei
4427 TVA colectat ă -3 991.60 lei
5.Încasarea diferenței, pe baza extrasului de cont . 50000 – 25.000 lei = 25000 lei
5121 Conturi la b ănci în lei = 4111 Clien ți 25 000.00 lei

3.1.4 Mon ografie d econtări cu personalul
Înregistrarea în contabilitate a salari ilor anga jaților se face în co nformitate cu prevederile
contabile și fiscale. Astfel, înregistrarea în contabilita te a drepturilor salariale se realizează
conform Reglementărilor contabile aprobate prin OMFP 3055/2009.
O sa iau ca an de referint ă Anul 2018 , pentru un salariat TESA cu un salariu brut de 3600 lei.
Salariu brut 3600 lei
Asigur ări Sociale (CAS) 25% 900 lei
Asigur ări Sociale de S ănătate (CASS) 10% 360 lei
Deducer e personal ă 15 lei
Impozit pe venit (IV) 10% 233 lei
Salariu Net 2107 lei
1.Înregistrarea salariului brut datorat personalului cf statului de plat ă.
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 3600.00 lei

2. Înregi strare plată avans prin virament bancar
425 Avansuri acordate personalului = 5121 Conturi curente la b ănci 1053.50 lei

3.Plat ă diferent ă salarial ă la sfârșitul lunii
421 Personal salarii datorate = 5121 C onturi curente la b ănci 1053.50 lei

4.Înregistrare re țineri din salarii -avansuri acordate

41
421Pe rsonal salarii datorate = 425 Avansuri acordate personalului 1053.5 0 lei

5.Sumele re ținute personalului datora te terților(poprire)
421 Personal salarii datorate = 427 Re țineri din salarii datorate ter ților 360 lei

6. Se înregistreaza suma de 1. 300 lei, reprezent ând salariul neridicat de un salariat al socie țatii
aflat în deplasare.
421 Personal salarii datorate = 426 Drepturi de personal neridicate 1300 lei

7. Înregistrarea unui stat de avans pentru asigur ările în interes personal
4282 Alte crean țe în legatur ă cu personalul = 7588 Alte venituri din exploatare 600 lei

3.1.5 Monografie cu asigur ări sociale, protec ție social ă și conturi asimilate
În Monitorul Oficial nr. 120 din 7 februarie 2018, a fost publicat OMFP nr.1243 din 5
februarie 2018 privind completarea unor reglementari contabile.38Conform acestui ordin, începand
cu data de 01.01.2018 s-au produs o serie de schimb ări semnificati ve și se vor utiliza urm ătoarele
conturi noi apărute în Planul de conturi general :
a) 4315 Contribu ția de asigur ări sociale (CAS)
b) 4316 Contribu ția de asigur ări sociale de s ănătate (CASS)
c) 436 Contribu ția asiguratorie pentru mun că (CAM)
d) 646 Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munc ă39
1. Fond salarii luna ianuarie 2018 – fără concedii medicale (CM) :
641Cheltuieli cu salariile datora te = 421 Personal salarii datorate
2.Rețineri salariu ianuarie 2018 :
421 Personal salarii datorate = %
4316 Contribuția de asigurări sociale de sănătate
4315 Contribuția de asigurări sociale
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

3.Contribu ție asiguratorie pentru m uncă ianuarie 2018 :
646 Chelt. privind contribu ția asig.munc ă = 436 Contribu ție asig.pentru munc ă

38 https://contabilul.manager.ro/

39 idem

42
4.Concediu medical suportat de angajator :
6458 Alte cheltuieli de expl oatare = 4231 Personal ajutoare materiale datorate
5.Concediu med ical suportat din FNUASS :
4381 Alte datorii sociale = 4231 Personal ajutoare materiale datorate
6.Rețineri salariu – Concediu medical :
4231 Personal ajutoare materiale acordate = %
4315 Contribu ția de asig . sociale
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
7.Cheltuieli sociale (de exe mplu ajutoare de deces):
6458 Alte cheltui eli de exploatare = 4231 Personal ajutoare materiale datorate
8.Plata contribu țiilor sociale :
% =5121 Cont la b ănci în lei
4316 Contribu ția de asig.sociale de s ănătate
4315 Contribu ția de asigur ări sociale
444 Impozitul pe venit de natura salariilor
436 Contribu ția asiguratorie pentru munc ă

Așadar, începand cu data de 01.01.2018, înregistr ările contabile se vor face cu noile conturi ,
înregistr ându-se distict contribu ția suporta tă de angajat, contribu ția suportat ă de angajator și
valorile suportate de c ătre FNUASS în cazul concediilor medicale.
1. Înregistr ări contabile salarii
a) cu valoarea CAS datorat pentru CM 25%
421 Personal -remunera ții datorate = 4315 Contribut ția de asig.sociale
b) cu valoarea CASS datorat pentru CM 10 %
421Personal remunera ții datorate = 4316 Contribu ție de asig.sociale de s ănătate
c) Valoarea impozit pe salarii 10 %
421 Personal remunera ții datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
d)Valoarea contribu ției asiguratorie pentru CM 2,25%
646 Chelt.privind contribu ția CAM = 436 Contribu ție asiguratorie pentru munc ă
e) Valoarea CAS suportat ă de angajator ( în cazul contractelor de munc ă cu timp partial)
641 Chelt cu salariile personalului = 4315 Contribu ție de asig.sociale
f) Valoarea CASS ( diferen ța)suportat ă de angajator ( în cazul contractelor de munc ă cu
cu timp partia l)
641 Chelt.cu salariile personalului = 4316 Contribu ție de asig.sociale de s ănătate

43
2. Recunoa șterea drepturilor cuvenite salaria ților pentru concediile medicale suportate de
unitate :
a) Valoarea CM suportat e de entitatea economic ă
641 Chelt.cu salariile personalului = 421 Personal remunera ții datorate
b) Valoarea CAS datorat pentru CM 25%
421 Personal remunera ții datorate = 4315 Contribu ție de asig.sociale
c) Valoarea impozit pe salarii 10 %
421 Perso nal remunera ții datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
d)Valoarea contribu ției asiguratorie pentru CM 2.25%
646Chelt.privind contribu ția CAM = 436 Contribu ție asiguratorie pentru munc ă

3. Recunoașterea dreptu rilor cuvenite salaria ților pentru concediile medicale suportate din
FNUASS :
a) Valoarea CM suportat de unitate prin re ținerea sumelor datorate pentru concedii medicale
4382 Alte crean țe sociale (analitic distict) = 423 Personal ajutoare materiale da torate
b) Valoarea impozit pe salarii 10 %
423 Personal ajutoare materiale datorate = 444 Impozit pe ven.de natura salariilor
c)Valoarea CAS 25%
423 Personal ajutoare materiale datorate = 4315 Contribu ție de asig.sociale

3.1.6 Monografia cu bugetul de stat și fonduri speciale
Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie s ă ținem cont de urmatoarele formule :
Rezultat contabil = Venituri – Cheltuieli40
Rezultatul contabil se determi nă ca diferență dintre veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efectuate în scopul obținerii de venituri dintr -un an fiscal.
Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile –
Deduceri fiscale+Elemente similare veniturilor -elemente similare
Cheltuielilor -Pierdere fiscal ă raportata41
Rezultatul fiscal este determinat trimestrial sau anual .
Dacă rezultatul fiscal este pozitiv atunci vom avea un profit impozabil, iar dacă vom avea un
rezultat negativ atunci vom avea o pierdere fiscal ă.
Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%

40 https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/

41 Idem

44
În cazul companiei Dedeman, an de referint ă 2018, aceasta va pl ătii impozit pe profit ul realizat.
Monog rafia contabil ă va fii urm ătoarea :
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit
Plata impozitului se va face prin ordin de plat ă :
4411 Impozit pe profit = 5121 Cont la bănci în lei
Impozit de venit
Este aplicat veniturilor microintreprinderilor care s unt impozitate diferit în func ție de mai multe
criterii legale cum ar fii :
● 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat ;
● 3% pentru microîntreprinderi le care nu au salariați ;
● 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării, în cazul unei persoane juridice române
– nou-înființate ;
– constituite p e o durată mai mare de 48 de luni ;
– care are cel puțin un salariat ;
– ai căre i acționari/asociați nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice.42
Monografia contabil ă este urmatoarea :
698 = 4418 Impozit pe venit
Chelt . cu impozitul pe venit ș i cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
Taxa pe valoare adaugat ă (TVA)
1. Se efectueaz ă achizi ție de materiale consumabile în valoare de 580 lei cf. facturii nr.34456.
% = 401 Furni zori 580.00 lei
604 Chelt privind mat. consumabile 487.40 lei
4426 TVA deductibil ă 92.60 lei
2. Vânzare de produse cf. facturi nr.81864 în valoare de 6238 lei
4111 Clien ți = % 6 238.00 lei
707 Venituri din v ânz.m ărfurilor 5 242.02 lei
4427 TVA colectat ă 995.98 lei

Pentru a stabilii diferen ța de pl ătit sau de recuperat de la budetul de stat , lunar se compa ră TVA
colect ată cu TVA ded uctibil ă, rezult ând doua tipuri de rela ții :
a) TVA de plat ă (4423) = TVA colectat ă (4427) -TVA deductibil ă (4426)
b) TVA de recuperat (4424) = TVA deductibil ă (4426) -TVA colectat ă (4427)43

42 https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/

43 Luminita Jalba,Bazele contabilitatii,Editura Prouniversitaria 2015,Bucuresti

45
În exemplele anterioare se poate vedea c ă TVA colectat ă > TVA deductibil ă, deci vom avea TVA
de plată, monografi a făcându-se astfel :
4427 TVA colecta tă = % 995.98 lei
4426 TVA dedectib ilă 92.60 lei
4423 TVA de plat ă 903.38 lei
În cazul în care TVA colectat ă < TVA deductibil ă monografia contabil ă va ar ăta astfel :
= % 4426 TVA deductibil ă
4427 TVA colectat ă
4424 TVA de recuperat

Subven ții
În situația actuală, foarte mulți angajatori au suspendat contractele angajaților, trimițându -i în
șomaj tehnic. Contractul individual de muncă a fost suspendat în foarte multe entit ăți economice
din cauza pandemiei determinate de răspândirea coronavirusulu i SARS -COV 2. În ceea ce privește
salariile datorate în aceste de situa ții excep ționale , pe durata reduc erii și/sau a întreruperii
temporare a activității, salariații au avut fie o activitate redusă sau întreruptă, benefici ind de o
indemnizație, plătită din fondul de salarii, de 75% din salariul de bază corespunzător locului de
muncă ocupat .
Monografia conta bilă a fost urm ătoarea :
4452 = 7414
Împrumuturi nerambursabile Venituri din subven ții de exploatare pentru plata
cu caracter de subven ție personalului
Suma trebuie să coincidă cu rulajul contului 421 pentru lunile respective ( jumătate din luna martie,
integral aprilie, mai )
Plata acestor subven ții s-a realizat în conturile curente.
5121 Cont la b ănci în lei = 4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter
de subven ție

3.1.7 Monografie decont ări între entitati afiliate
Exemple :
1.Vânzare de imobiliz ări financiare c ătre entit ăți din cadrul grupului
4511 Decont ări între entit ăți afiliate = 7583 Venituri din vânz.activelor și alte op.de capital
2.Decont ări în cadrul unit ății
4511 Decont ări între entit ăți afiliate = 5121 Conturi curente la b ănci

46
3.1.8 Monografie decont ări debitori și creditori diver și
Exemple :
Încasarea unor dividente cuvenite pentru de ținerea unor ac țiunilor într-o altă companie în urma
obținerii de profit în valoare de 25 000 lei
461 = 7611 25 000.00 lei
Debitori diverși Venituri din acțiuni deținute la entitati afiliate
Sume datorate ter ților reprezent ând desp ăgubiri și penalit ăți în valoare de 250 lei.
658 Alte cheltuieli de exploatare = 462 Creditori diver și 250.00 lei

3.1.9 Monografie regulariz ări
Achitarea unui avans pentru acces la o platform ă online în valoare de 1780 lei
% = 401 Furnizori 1 780.00 lei
471 Chelt. înreg. în avans 1 495.80 lei
4426 TV A deduct ibilă 284.20 lei

Avans primit de la un client reprezent ând 1/3 din cv.facturii numărul 865234 ,valoare 60000 lei.
4111 Clienți = % 30 000.00 lei
472 Venituri înregistrate în avans 25 210.08 lei
4427 TVA colectat ă 4 789.92 lei
În urma verific ării extrasului de cont s -a descoperit suma de 6 300 lei, care a fost pl ătită ,dar care
nu se re găseste în facturile înregistrate de la furnizori. P âna la primirea unei copi i a acestei facturi
suma va fii trecut ă în contul 471.
471Decontări în curs de clarificare = 5121 Cont la b ănci 6 300.00 lei

47
3.2 Analiz a principalilor indicatori economic o-financiari

Importan ța calcul ării indicatorilor economico -financiari const ă în cunoa șterea evolu ției
economic o-financiare a unei entit ăți economice și compararea cu exerci țiile financiare din anii
precedenți, ceea ce ofer ă conducerii companiei posibilitatea de a efectua analize cu impact în
procesul de cizional. Acești indicatori financiari oferă informații valoroase despre situația
companiei, cât de bine funcționează, care sunt problemele și care sunt perspectivele de viitor .44
De asemenea, cunoa sterea nivelului indicatorilor economico -financia ri permite efectuarea
de compara ții cu alte entități economice din sectoare de activitate similare, autohtone sau
interna tionale.
Principalele grupe de indicatori sunt :
➢ Indicatori de lichiditate
➢ Indicatori de risc
➢ Indicatori de activitate(gestiune)
➢ Indicat ori de profitabilitate și de solvabilitate
Pentru calcularea acestor indicatori este nevoie de bilan țurile contabile de la sf ârșitul
exerci țiului financiar de unde putem culege datele necesare .
În evoluția S.C "DEDEMAN" S.R.L se re marcă influența mai multor factori, cum ar fi :
➢ Factori interni : organizarea întreprinderii, procesele tehnologice, produc tivitatea muncii,
nivelul costurilor, felul și tipul produselor ;
➢ Factori externi : cercetarea economică, progresul tehnic, politica monetară și fiscală,
concurența, etc.
Analiza financiară a întreprinderii are drept scop stabilirea diagnosticului financiar contabil
care permite luarea deciziilor și fundamentarea previziunilor asupra rezultatelor financiare.
Pentru o mai bun ă întelegere a calculului indicatorilor economico -financiari, în continuare
sunt prezentate bilan țurile din an ii 2016 ,2017 ,2018 ,atașați în anexe.
În cursul celor 3 ani analizați, S.C "DEDEMAN" S.R.L prezintă următoarea situație economico –
financiară : Tabel 3.145
Cifră afaceri Profit net Datorii Active
imobilizate Active
circulante Capital
propriu
2018 7225960923 1013143683 861351829 3474626594 2017 218974 4632086477
2017 6333363177 889128766 857889993 3010021638 1459196617 3613110445
2016 5255561777 713094060 881007260 2386985085 1416469197 2923981678

44 https://start -up.ro/
45 https://w ww.listafirme.ro/dedeman -srl-2816464/

48

După cum se poate vedea din grafic și cifrele analizate din cei trei ani analiza ți, compania se afl ă
pe un curs asce ndent al creșterii economice, an dupa an , indic ând o implicare managerial ă în
dezvoltarea economic ă-financiar ă a companiei.

3.2.1 Eficiența activității economice
Eficienta exprim ă raportul dintre cerere și ofert ă, care i și pun amprenta pe valoarea resurselor,
și raportul dintre cererea și oferta de bunuri ob ținute care determin ă valoarea productiei obtinute.
“Raportul dintre cerere și ofert ă determin ă principiile de prioritate în producerea bunurilor,
metodele de organiz are și combinare a factorilo r de produc ție, iar persoanele și categoriile de
persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de nivelul și dinamica pre țurilor”46

1. Rata rentabilității totale
a) Rata marjei nete (rentabilit ate comercial ă)
Anul 2016
Rc = 𝑃𝑁
𝐶𝐴 = 713 .094 .060
5.255 .561 .777 x 100 =13,57 %
Anul 2017
Rc = 𝑃𝑁
𝐶𝐴 = 889 .128 .766
6.333 .363 .177 x100 = 14.04 %

46 Op.cit.Alan Giplin
01E+092E+093E+094E+095E+096E+097E+098E+09
Anul 2018 Anul 2017 Anul 2016Situație economico -financiară
Cifra afaceri
Profit net
Capital propriu

49
Anul 2018
Rc = 𝑃𝑁
𝐶𝐴 = 1.013 .143 .683
7.225 .960 .923 x100 = 14.02 %

Din analiza ratei merjei nete se observă că pe parcursul celor 3 ani rentabilitatea comercial ă a
crescut cu 0.47% între anii 2016 -2017 și a sc ăzut cu 0.02 între an ii 2017 -2018.

b) Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitate financiar ă-ROE)
În opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de m ăsurare a performa țelor
unei companii.
Anul 2016
ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 = 713 .094 .060
2.923 .981 .678 x 100 = 24,39 %
Anul 2017
ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟 𝑖𝑖 = 889 .128 .766
3.613 .110 .445 x 100 = 24.61 %
Anul 2018
ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 = 1.013 .143 .683
4.632 .086 .477 x 100 = 21.87 %

13.30%13.40%13.50%13.60%13.70%13.80%13.90%14.00%14.10%
Rata marjei neteRentabilitatea comercială
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

50

Analizând rentabilitatea economică se observ ă că se men ține la un procent de peste 21 %,
procent bun din punct de vedere economic, deoarece în general , companiile mari tind să aibă un
procent mult mai mic.

c) Rata netă financiară a renta bilității

Anul 2016
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 713 ,094 ,060
4,503 ,600,884 x 100 = 15.83 %

Anul 2017
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 889 .128 .766
5.440 .079 .367 x 100 = 16.34 %

Anul 2018
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 1.013 .143 .683
6.224 .905 .347 x 100 = 16.2 8 %

20.50%21.00%21.50%22.00%22.50%23.00%23.50%24.00%24.50%25.00%
ROERentabilitate economică
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

51

Prin calcularea ratei nete financiare a rentabilității, se observă o crestere a procentajului,
deoarece cheltuielile companiei cresc anual, dar se men ține la un procent stabil care nu dep ășeste
17 %.

d) Rata rentabilitatii a activ elor totale (ROA).

Anul 2016
ROA = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 713 .094 .060
3.805 .667 .540 x 100 = 18.74 %

Anul 2017
ROA = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 889 .128 .766
4.472.024 .278 x 100 = 19,88 %

Anul 2018
ROA = 𝑃𝑟𝑜𝑓 𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 1.013 .143 .683
5.494 .433 .662 x 100 = 18,44 %

15.50%15.60%15.70%15.80%15.90%16.00%16.10%16.20%16.30%16.40%
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018Rata netă a rentabilității
Rata netă a rentabilității

52

Din analiza ratei rentabilitații a activ elor totale reiese o crestere inte anii 2016 -2017 de 1.11 % si
o scadere de 1.44 intre anii 2017 -2018 a procentului vânzarile anuale ale companiei .

3.2.2 . Indicatori de lichiditate

Acesta este indicatorul standard pentru masurarea lichidit ătii și reflect ă măsura în care activele
curente ofer ă garan ția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
În cazul nostru neștiind exact valoarea datoriilor pe termen scur t și lung, presupunem c ă datoriile
curente ( datorii de termen scurt) sunt aproximativ de 42% din valoarea datoriilor din bilan țurile
anexate. În acest caz ne vom ajuta de datele din tabelul urmator.

Tabel 3.2
Nr.crt. Denumire
elemente bilanț 2016 2017 2018
1. Active Curente 1.416.469.197 1.459.196.617 2.017.218.974
2. Stocuri 855.918.3 77 988.761.314 1.119.181.967
3. Datorii curente 370.023.049 360.313.797 361.767.810
.

17.50%18.00%18.50%19.00%19.50%20.00%
ROARata rentabilității a activelor totale
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

53

1.Lichiditatea curent ă
Lichiditate curenta = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Anul 2016
Lichiditate curentă = 1.416 .469 .197
370 .023 .049 = 3.83
Anul 2017
Lichiditatea curent ă = 1.459 .196 .617
360 .313 .797 = 4.05
Anul 2018
Lichiditate curent ă = 2.017 .218 .974
361 .767 .810 = 5.58

Acest indicator ne arat ă că activele circulante dep ășesc datoriile pe termen scurt și ofer ă garan ția
acoperirii acestora f ără probleme. Normal valoarea acestui indicator este în jurul cifrei 2, și cu
cât valoarea acestuia este mai mare cu at ât situa ția companiei este bun ă. Indicele de lichiditate
curen tă dep ășeste cifra 2 , în toți cei trei ani analizați , ceea ce rezultă c ă situația economică este
foarte bună și activele curente în care sunt incluse și stocurile pot acoperii plata datoriilor
curente.

0123456
Lichiditate curentăLichiditate curentă
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

54

2.Lichiditate imediat ă (test aci d).

Lichiditatea imediat ă = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

Anul 2016
Lichiditatea imediat ă =1.416 .469 .197 −855 .918 .377
370 .023 .049 = 1.51
Anul 2017
Lichiditatea imediat ă = 1.459.196 .617 −988 .761 .314
360 .313 .797 =1.31
Anul 2018
Lichiditate imediat ă = 2.017 .218 .974 −1.119 .181 .967
361 .767 .810 = 2.4 8

În calcularea acestui indicator sunt eliminate stocurile, deoarece uneori acestea nu se pot
transforma imediat în disponibil ități, exprim ând capacitatea companiei de a pl ătii datoriile într-
un timp foarte scurt. Valoarea recomand ă este în jurul cifei 1. Cu c ât valoarea este este mai mare
decât 1, cu at ât situația entității economice este mai bun ă.
În cazul companiei Dedeman se poate observa că în anul 2017 va loarea acestui indicator era cea
mai scazută, dar în anul 2018 această valoare aproape s -a dublat. Oricând compania poate să -și
plăteasc ă datoriile curente din disponibili tățile curente.
00.511.522.53
Lichiditatea imediatăComparație lichiditate imediată
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

55
3.2.3. Indicatori de risc

1)Gradul d e îndatorare = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑃𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 x 100 sau 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡 x100
Anul 2016
Capital împrumutat = 520.693.463
Grad de îndatorare = 520 .693 .463
2.923 .981 .678 x 100 = 17.81%
Anul 2017.
Capit al împrumutat = 497.576.196
Grad de îndatorare = 497 .576 .196
3.613 .110 .445 x 100 = 13.81 %
Anul 2018
Capital împrumutat = 499.584.119
Grad de îndatorare =499 .584 .119
4.632 .086 .477 x 100 = 10.79 %

Acest indicator ne arat ă procentul creditelor de peste 1 an din capitaluri proprii și existenta
posibilt ății plătii acestora din rezerve și capital ul social.
Este indicat ca valoarea acest ui indicator s ă nu se ridice peste de 30 % .

0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%20.00%
Grad de îndatorareGrad de îndatorare
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

56
3.2.4 Indicatori de activitate (de gestiun e)

1.Viteza de rota ție a activelo r imobilizate = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
Anul 2016
Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 5.255 .561 .777
2.386 .985 .085 = 2.20 ori
Anul 2017
Viteza de rota ție a activelor i mobilizate = 6.333 .363 .177
3.010 .021 .638 = 2.10 ori
Anul 2018
Viteza de rota ție a activelor imobilizate = 7.225 .960 .923
3.474 .626 .594 = 2.08 ori
Acest indicator ne arat ă numărul de rota ții efectuate de activele imobilizate pentru realizarea
cifrei de a faceri.
De asemenea ne arat ă eficiența managementului acestor active imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
2. Viteza de rot ație a activelor totale
Viteza de r otație a activelor totale = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖 𝑣𝑒
Structura activelor S .C Dedeman S.R.L Tabel 3.3
Nr.Crt. Denumire active 2016 2017 2018
1. Active imobilizate 2.386.985.085 3.010.021.638 3.474.626.594
2. Active circulante 1.416.469.197 1.459.196.617 2.017.218.974
3. Cheltuieli în avans 2.213.258 2.806.023 2.588.094
Total active 3.805.667.540 4.472.024.278 5.494.433.662
Anul 2016
Viteza de rota ție a activelor totale = 5.255 .561 .777
3.805 .667 .540 = 1.38 ori
Anul 2017
Viteza de rotație a activelor totale = 6.333 .363 .177
4.472 .024 .278 = 1.42 ori
Anul 2018

57
Viteza de rota ție a activelor totale = 7.225 .960 .923
5.494 .433 .662 = 1.32 ori

Indicatorul evaluează eficienta managementului activelor tot ale prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de activele companiei .
3.2.5 Solvabilitatea pe termen lung
Pe baza indicatorilor din aceasta grup ă, putem stabilii capacitatea companiei de a putea pl ătii
datoriilor pe termen lung .
1.Gradul de îndato rare =𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
Tabel 3.4
Nr.crt Denumire 2016 2017 2018
1. Datorii 881.00 7.260 857.889.993 861.351.929
2. Venituri în avans 494.704 839.942 900.142
3. Provizioane 183.898 183.898 95.214
Total datorii 881.685.862 858.913.833 862.347.285

Anul 2016
Gradul de îndatorare = 881 .685 .862
3.923 .981 .678 x 100 = 22.47 %
Anul 201 7
Gradul de îndato rare = 858 .913 .833
3.613 .110 .445 x 100 = 23.77 %
Anul 2018
1.261.281.31.321.341.361.381.41.421.44
VitezaViteza de rotație a activelor
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

58
Gradul de îndatorare = 862 .347 .285
4.632 .086 .477 x 100 = 18.62 %

Dacă acest indicator este prea ridicat, acest lucru ne poate spune că entitatea economic ă și-a
consumat întreaga capacitate de îndatorare și nu dispune de o marj ă de manevr ă în cazul unor
evenimente viitoare nefavorabile. Dacă tendin ța de evolu ție a indicatorului este în crestere, aceasta
ar putea însemna c ă profiturile sunt prea sc ăzute pentru a putea acope ri nevoile companiei.
2.Rata automo miei globale
Rata automomiei globale =𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣
Tabel 3 .5
Nr crt Denumire 2016 2017 2018
1. Datorii 881.007.260 857.889.993 861.351.929
2. Venituri în avans 494.704 839.842 900.142
3. Provizioane 183.898 183.898 95.214
4. Capitaluri total 2.923.981.678 3.613.110.445 4.632.086.477
Total pasiv 3.805.667.540 4.472.024.178 5.494.433.762

Anul 2016
Rata autonomiei globale = 2.923 .981 .678
3.805 .667 .540 x 100 = 76.83 %
Anul 2017
00.050.10.150.20.250.3
Raport datoriiRaport datorii la capital propriu
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

59
Rata autonomiei globale = 3.613 .110 .445
4.472 .024 .178 x 100 = 80.79 %
Anul 2018
Rata automomiei globale = 4.632 .086 .477
5.494 .433 .762 x 100 = 84.31 %

Valo area ratei autonomiei globale în cei trei ani analizati dep ăseste valoarea reco madat ă de 33
%, ceea ce înseamna c ă entitatea economic ă are au tonomie globală care este în crestere an de an.

Concluzii și propuneri

Concluzii

Obse rvând traiectoria economico -financiară a societă ții analizate S.C. DEDEMAN S.R.L.
putem spune că societatea și -a diversificat oferta de servicii și produse în fiecare an, satisfăcând
cerințele unui număr tot mai mare de clienți . Societatea a urmat o strategie de evoluție, în sensul
deschiderii de no i magazine în mai multe ora șe din țara și străinătate, și de îmbunătățire a
performanțelor celor existent e prin politici manageriale eficiente pentru atingere a obiectivelor
propus e. De aceea, an dupa an, compania Dedeman și-a crescut cifra de afaceri și profitul brut și
nu în ultimul r ând num ărul de angaja ți.
Analiz ând atent principalii indicatori ec onomici -financiari putem vedea c ă :
– Rentabilit atea comercial ă creste di n 2016 până în anul 2017 cu 0.47 % și are o ușoară scădere
de 0,02 % între anii 2017 -2018. Acest indicator exprima eficienta economică a entității economice
72.00%74.00%76.00%78.00%80.00%82.00%84.00%86.00%
Rata autonomieiRata autonomiei globale
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018

60
și eviden țiază capacitatea de a genera profit pe baza v ânzărilor realizate cuantificate la cifra de
afaceri anuală.
-Rata rentabilit ății financiare s -a men ținut peste pragul de 21%, ceea ne indic ă un procent bun
având în vedere extinderea activit ătii economice ș i în alte domenii de activi tate. Un profit din
capitalul propriu de cel putin 15% este un obiectiv rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat
și de a fonda o viitoare creștere așteptată atunci când acest procent de 15 % este aproximativ egal
cu media ROE în industia mondială raportată anual în cercetarea anuală a afacerilor americane
publicată în revista “Forbes ”.
-Rata rentabilității financiare evidențiază randamentul profitului net realizat anual, respectiv a
plasamentelor efectuate de către acționarii unei societ ati pentr u a cumpăra acțiunile societății. O
rentabilitate mare a capitalurilor proprii înseamna ca o investitie materiala mica a actionarilor a
fost transfor mata într-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere: sa
maximizeze rezultatele resim țite de ac ționari ca urmare a inve stitiei pe care au facut -o.47
-Rata rentabilității activelor totale indic ă o crestere continu ă în cei trei ani anali zați chiar dacă
compania , prin politica sa de extindere , a investit și implicit a cheltuit mai mult.Variabilitatea ROA
este determinată de către schimbările în eficiența activelor unei companii și/sau de marja de profit
a acesteia, facilitând o analiză mi nuțioasă.Dacă variabilitatea ROA are la bază modificări ale
marjei de profit net , analiza ar trebui să se concentreze asupr a modalităților de creștere a
produselor (către schimbarea mixului de vânzări,de volum, de preț de vânzare, de către analiza de
elasticitate la cererea unui anumit produs), și a cheltuielilor (managementul influenței
salariilor,costurilor administrative, e tc.).
-Prin analiza l ichidit ății companiei putem observa c ă cei doi indicatori , lichiditate curent ă și
lichiditate imediat ă, se men țin peste valoarea cifrei indicate (2-pentru lichiditate curentă și 1-
pentru lichiditate imediată) , rezult ând faptul că Dedeman poate s ă-și plătească oricând datoriile pe
termen scurt din disponibilit ățile curente neexist ând probleme de lichiditate in companie.
-Referitor la gradul de îndatorare , care este un indicator de risc , putem observa c ă exist ă
posibilitatea plăților datoriilor pe termen mediu și lung din re zerva și capitalu l social, neputând
intra în discuție imposibilitatea plății acestora. Evoluția este î n scădere, compania se află într -o
situație favorabilă și poate să se pregătească pentru o viitoare expansiune dacă va fi cazul.
-Solvabilitatea pe termen lung ne arată că societatea dispune de o marjă de manevră în cazul unor
evenimente v iitoare nefavorabile , precum și de fonduri suficiente pentru plata ter ților.

47 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-rentabilitate -companii#Rentabilitatea_capitalurilor_pro prii

61
-Rata autonomiei globale ne arat ă că S.C Dedeman SRL dimensionea ză în mod corect capitalu rile
proprii ale societatii cu valo area total ă a pasivelor, neapelând la surse a trase de f inanțare a
activit ății econ omice.
În intervalul cercetat (între anii 2 016-2018) echilibrul economico -financiar al companiei S.C
Dedeman S.R.L cunoaște o evoluție remarcabil ă care atestă funcționarea companiei în parametrii
remarcabili și care d ispune de un managent de înalta clas ă, care cu siguranță va găsii soluții în
cazul unor evenimente econ omice nefavorabile.
Propuneri
Prin urmare, analiz ând lichiditatii le companiei și situația economică actuală, în care se
preconizează o criză e conomică de amploare după pandemia Covid 19, în vederea lu ării de m ăsuri
de îmbunătățire, eu propun urmatoarele 3 elemente cheie ce trebuie avute în vedere :
1. Stocurile : ideal ar fi ca acestea sa fie rotite cat mai rapid ;
2. Furnizorii : termen de plat ă mai îndelungat ;
3. Clien ții : aceștia vor avea nevoie de mai mult timp p âna la efect uarea pl ătii. Ideal ar fi ca acesta
aă fie cât mai red us.
În vederea desfășurării unei acti vități eficiente în aceast ă activitate economic ă, acum trebuie
avute în vedere următoarele :
➢ Menținere a și creșterea volumului vânzărilor ;
➢ Reducerea cheltuielilor ;
➢ Constituirea unor stocuri optime de mărfuri pentru că este necesară constituir ea de stocuri
bine dimensionate (stocul optim) pentru a se asigura ritmicitatea consumului ;
În vederea creșterii eficienței de cumpărare este nevoie și de alte noi activități :
➢ Cercetarea pieței aflat ă acum într-un impas , deoarec e veniturile clien ților au sc ăzut simțitor
iar atenția acestora este îndreptată în cump ărarea de produse de larg consum ;
➢ Promovarea unei game largi de servicii suplimentare care s ă atrag ă clien ții
➢ Publicitatea și dezvoltarea unor altor tehnici de marketing pentru situa ții de criză ;
Obiectivul principal al compani ei trebuie să îl reprezinte :
❖ Menținerea cifrei de afaceri a firmei la o co tă ridicat ă ;
❖ Raționalizarea costurilor suplimentare ;
❖ Creșterea profitabilității ;
Criteriul fundamental în luarea deciziilor compani ei trebu ie să fie maximizarea rentabilității .
Funcționarea cu profitabilitate a activității de v ânzare presupune existența unei mari
diversități de stocuri care să facă față cererilor de pe piață, atât din punct de vedere cantitativ,
calitativ, cât ca și pr eț.

62
Anexe

Indicatori din BILAN Ț 201648

Indicatori din BILAN Ț 2016
ACTIVE IM OBILIZARE -TOTAL 2.386.985.085
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL , din care : 1.416.469.197
Stocuri ( materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, etc ) 855.918.377
Crea nțe 39.580.736
Casa și conturi 519.885.588
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.213.258

DATORII 881.007.260
VENITURI ÎN AVANS 494.704
PROVIZIOANE 183.898
CAPITALURI TOTAL – din care 2.923.981.678
Capital subscris v ărsat 800.000.000
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI
Cifră de afaceri net (ă) 5.255 .561.777
VENITURI TOTALE 5.322.138.201
CHELTUIELI TOTALE 4.503.600.884
Profit sau pierdere brut (ă)
-profit 848.537.317
-pierdere 0
Profit sa u pierdere net (ă)a exerci țiului financiar
-profit 713.094.060
-pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de an gajați 8421

48 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

63

Indicatori din BILAN Ț 201749

Indicatori din BILAN Ț 2017
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 3.010,021.638
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL, din care 1.459.196.617
Stocuri ( materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semif abricate, produse finite, m ărfuri, etc ) 988.761.314
Crean țe 67.10 6.010
Casa și conturi la b ănci 402.543.043
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.806.023

DATORII 857.889.993
VENITURI ÎN AVANS 839.942
PROVIZIOANE 183.898
CAPITALURI TOTAL, din care 3.613.110.445
Capital subscris v ărsat 1.250 .183.830
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERI
Cifra de afaceri net ă 6.333.363.177
VENITURI TOTALE 6.447.902.882
CHELTUIELI TOTALE 5.440.079.367
Profit sau pierdere brut (ă)
-Profit 1.007.823.515
-Pierdere 0
Profit sau pierdere net (ă) a exerci țiului financiar
-Profit 889.128.766
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de angajați 9818

49 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

64

Indicatori la BILAN Ț 201850

Indicatori din BILANȚ
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 3.474.626.594
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL, din care 2.017.218.974
Stocuri (materii prime, materiale, produc ție în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, etc) 1.119.181.967
Crea nțe 579.963.869
Casa și conturi în bănci 317.959.579
CHELTUIELI ÎN AVANS 2.588.094

DATORII 861.351.929
VENITURI ÎN AVANS 900.142
PRIVIZIOANE 95.214
CAPITALURI TOTAL, din care 4.632.086.477
Capital subscris vărsat 1.850.193.830
Patrimoniul regiei 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI
Cifra de afaceri net ă 7.225.960.923
VENITURI TOTALE 7.377.046.422
CHELTUIELI TOTALE 6.224.905.347
Profit sau pierderea brut (ă)
-Profit 1.152.141.074
-Pierdere 0
Profit sau pierderea net (ă) a exerci țiului financiar
-Profit 1.013.143.683
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de angajați 10413

50 https://www.mfinante. gov.ro/infocodfiscal.html

65
BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, H., Microeconomics and public Policy, Scott, Foresman and Com pany, Illinois, p.
292.
2.Boni Mihaela Straoanu, Normalizarea contabilitatii, internation al si international, Editura UPG Ploiesti
2012
3.Contabilitate generală, concepte, aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău , 2011;
4.Cristina Nicolaescu, CONTABILITATE FINANCIARĂ, VOL. 2; Editura Teora 2002
5.Deju M., Muntean M, Rotilă A, Drag omirescu S.E, Solomon D.C, Păcurari D, Pătruț V., 6.Rotilă A,
Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, Editura Sedcom Libris, Iași;
7.Filip, A., C., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;
8.Luminita Jalba, Bazele contabilit atii, Editura Prouniversitaria, Bucuresti, 2015
9.Mircea C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar, Editura Alma Mater, 2013;
10.Monica Munteanu Zam fir, Mariana Burlacu, Cont abilitatea financiară a intreprinderii, Editura
Universitară,20 17.
11.Victor Munteanu(coordonator ), Marilena Zuca, Mirela Nicolae, Marius Moscu, Rodica Violeta State ,
Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente d e teorie și aplicații practice, Ed. Bibliotheca,
Târgoviște, 2008, p.49, p 54
*Planul de c onturi conform OMFP 3055/2009
**Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30 decembrie
2014;
**Legea nr. 82 din 24.1 2.1991 1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din
18.06.20 08
**Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 2014
**Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organiz area și conducerea
contbilității instituțiilor publice
**Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, cu modificările ș i completările
ulterioare
**Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare;
**Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitoru l Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din
18.06.2008;
** Cele mai căutate 50 monogra fii contabile, expert contabil Mariana Drăgoi
***http ://www.dedeman.ro
***https://legeaz.net/dictionar -juridic/documente -justificative -contabilitate
***https://contabilul.manager.ro
***https: //www.ceccarbusinessmagazine.ro/
***https://start -up.ro/
***https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal .html