Licenţa Sfârşit [607171]

1 Universitatea “ Alexandru Ioan Cuza ” din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie
Specializarea Geografia Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

CALITATEA APEI POTABILE DIN SATUL
GHILICENI, REPUBLICA MOLDOVA

Candidat: [anonimizat]:
Conf. dr.ing. Iuliana Gabriela BREABĂN

IAȘI, iulie 2019

2 Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
Résumé……………………………………………………………… …….……………… ……… .5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
I.Descrierea cadrului fizico -geografic și socio -uman în zona Comunei Ghiliceni ……………… 8
I.1. Poziția geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
I.2. Istoricul cercetărilor geografice ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
I.3. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
I.4. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
I.5. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
I.5.1. Alimentarea cu apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
I.5.2. Canalizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
I.6. Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
I.7. Util izarea terenurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
I.8. Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
I.9. Cadrul socio -uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
II. Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
II.1. Legislația națională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
III. Metodologia de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
III.1. pH -ul apei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
III.2. Conductivitatea electrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
III.3. Oxigenul dizolvat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
III.4. Duritatea apei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
III.5. Nitrații (NO 3) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
III.6. Fosfați (PO4 ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
IV. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
IV.1. pH -ul apei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
IV.2. Conductivitatea electrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 32
IV.3. Oxigenul dizolvat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
IV.4. Amoniu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
IV.5. Duritatea apei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34

3 IV.6. Nitrații (NO 3)………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
IV.7. Fosfați (PO 4 ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 40
Lista de fi guri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
Lista de tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 42

4 Rezumat

Cunoaștem cu toții că apa es te un lichid incolor și inodor fără de care viața pe
Terra nu ar fi posibilă, astfel î n lucrarea de față îmi propun să fac o analiză teoretică și
practică, a ceea ce înseamnă apa și identificarea calității apei freatice și a riscurilor la
care sunt exp uși localnici, prin consumul de apă din satul Ghiliceni, raionul Telenești,
Republica Moldova.
Prezenta lucrare conține patru copitole:
I. Primul capitol, “ Descrierea cadrului fi zico-geografic și socio -uman în zona
Comunei Ghiliceni, raionul Telenești, Republ ica Moldova ”. Este un capitol ce
descriere arealul zonei de studiu prin prisma poziției fizico -geografice, istoricul
cercetări lor geografice, relieful, clima, hidrografia, solurile, utilizarea
terenurilor, vegetația și fauna, cadru socio -uman.
II. Capitol ul al doilea, „Cadrul legislativ ”, prezintă cele mai importante puncte din legi le
apelor. Spre exemplu, directiva 60/2000/EC are ca prim scop, menținerea și îmbunătățirea
apei potabile, iar Legea 458/2002 reglementeaza calitatea apei potabile și are ca obiect
protecția sănătății oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile,
prin asigurarea calității acesteia de apă potabilă și sanogenă.
III. Capitolul al treilea, „ Metodologia de lucru ”, este un capitol în cadrul căruia am analizat în
urma colectării probelor de apă, parametri i de calitate ai apei subterane : pH -ul apei,
conductivitatea electrică, oxigenul dizolvat, duritatea apei, nitrații și fosfații.
IV. În cel de al patrulea capitol , „Rezultate și discuții ” după obținerea rezultatelor di n
laborator am interpretat și analizat datele obținute în funcție de normele ce se prevăd în
legislația apelor.
Lucrarea de licență se încheie cu concluzii și cu o listă bibliografică .

5 Résumé

Nous savons tous que l’eau est une liquide incolore et in odore sans laquelle la
vie sur Terre ne serait pas possible. Dans cet article, je propose donc de faire une
analyse théorique et pratique de la signification de l’eau et de déterminer la qualité
et les risques des eaux souterraines, qui sont exposés habita nts par la consommation
d’eau du village de Ghiliceni, Telenești, en République de Moldova.
Ce document contient quatre chapitres:
I. Le premier chapitre, "Description du cadre physico -géographique et
socio -humain dans la région de la commu ne de Ghiliceni, Te lenesti ,
République de Moldova". C’est un chapitre décrivant la zone d’étude
à traver s un prisme de position physico -géographique, historique des
recherches géographiques, relief, climat, hydrographie, sols, utilisation
des terres , végétation et faune, c adre socio -humain.
II. Le deuxième chapitre, "Cadre législatif", présente les points les plus
importants des lois sur l'eau. Par exemple, la directive 60/2000 / CE a
pour objectif principal le maintien et l'amélioration de l'eau potable et
la loi 458/2002 régl emente la qualité de l'eau potable et vise à protéger
la santé des personnes contre les effets de tout type de contamination
de l'eau pot able en garantissant sa qualité, de l'eau de boisson en
assurant sa qualité d'eau de boisson et d'eau sanogénique.
III. Le troisième chapitre, "Méthodologie de travail", est un chapitre dans
lequel nous avons analysé les échantillons d'eau, les paramètres de la
qualité des eaux souterraines : pH de l'eau, conductivité électrique,
oxygène dissous, dureté de l'eau, nitrates et ph osphates.
IV. IV. Dans le quatrième chapitre "Résultats et discussions", après avoir
obtenu les résultats du laboratoire, nous avons interprété et analysé les
données obtenues selon les normes stipulées dans la législation sur
l'eau.
Ce document se termine par des conclusions et une liste bibliographique.

6 Introducere

Resursele de apă sunt incontestabile pentru existența vieții pe pământ, inclusiv cea umană.
Calitatea apei are o legatură directă cu sănătatea și durata vieții omului. Conștientizarea, de către
fiecare om, al acestui fenomen este foarte importantă pentru m anifestarea unei atitudini
responsabile față de resursele de apă. Apa sub toate formele ei de agregare, consti tuie direct sau
indirect, condiț ia principal ă a vieții. Ea este izvorul vieț ii umane, este resursa fundamental ă pentru
societatea omenească. Fiind un factor foarte imp ortant in echilibrele ecologice și o componentă a
mediului monitorizată , având un rol deosebit de important în procesele de apariție și întreținere a
vieții pe Terra.
Apele subterane joacă un rol important în viața și activitatea socie tății umane din Republica
Moldova. Apele subterane prezintă sursa principală pentru aprovizionare cu apă a populației. Însă
caracteristicile cal itative ale apelor subterane, nu pot satisface întotdeauna toate necesitățile
umane. Ele pot conține și elemente a căror concentrație depășește normele admisibile pentru
utilizarea în scop potabil sau industrial. Apele subterane au compoziții foarte variate și variabile
în timp. Acestea se referă de obicei la conținutul de mineralizarea, fier, hidrogen sulfurat, flu oruri ,
amoniu, nitrați etc.
Parametrii care influențează compoziția apelor subterane pot fi de origini naturale: natura
rocilor, precipitaț iile, structura geologică, dar și antropice: poluarea apei din surse difuze sau
punctiforme . Poluarea apei reprezi ntă modificarea în mod direct sau indirect a compoziției
normale a acesteia, ca urmare a activității umane, într -o măsură, încât afectează toate celelalte
folosințe la care apa ar putea servi în starea sa naturală. În cazul resurselor de apă subterană,
poluarea se produce prin infiltrarea substanțelor impurificatoare solide și lichide datorită apelor
meteorice, care spală deșeurile de pe sol în mod organizat sau dezorganizat și a apelor de canalizare
care pătrund în sol prin rețele de conducte. Gradul de po luare a apelor subterane depinde de
asemenea de caracteristicile mediului poros din zona de pătrundere spre pânza de apă subterană,
de caracteristicile și ca ntitatea substanțelor poluante. Calitatea apei se apreciază în raport cu
utilizarea acesteia, prin determinarea unor indicatori fizici, chimici și biologici.
Poluarea apelor de pe teritoriul Republicii Moldova produce o influență negativă asupra
florei, faunei și sănătății populației, întrucît este utilizată în alimentare, irigare și alte necesități
tehnice și casnice.

7 Nocivitatea apei se răsfrâ nge direct sau indirect asupra omului și, de aceea, este necesar să
se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar și
pentru cantitățile neâ nsemnate de substanțe chimice periculoase din sursele de apă. Ținând seama
de capacitatea ei de dizolvare, apa poate extrage și reține din sol, roci, materiale de construcție,
alimente și chiar din veselă și ustensilele utilizate la pregătirea hranei, diferite microelemente, câ t
și un șir de metale grele: Cd, Co, Cu, Ni, Cr, Mn, etc. cu acțiune toxică, în funcție de calitatea ei
de a fi dură sau moale. În același timp, factorul de duritate poate inhiba dizolvarea
microelementelor nocive, în timp ce acțiunea dăunătoare a apelor moi s -ar putea datora raportului
Mg/Ca sau ușurinței de vehiculare și transport a microelementelor toxice extrase din sol,
canalizării, etc.
Scopul primordial al acestei lucrări de licență este acela de a observ a și analiza calitatea
apei, în funcție de p arametri chimici conform legislației apei și a normelor din cadrul Directivei
Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA). Scopul principal al acestei Directive constă în atingerea
unei stări bune a tuturor resurselor de apă și protecția acestora prin prevenir ea deteriorării și
asigurarea unei durabilități pe termen lung. Totodată, această Directivă mai asigură o abordare
inovatoare în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă . La nivel național, adaptarea și
armonizarea DCA este reflectată în Legea Apelo r a Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la
26.10.2013. Astfel, în baza atât a Directivei Cadru a Apei, câ t și a Legii Apelor Republicii
Moldova, am efectuat studiu apei din satul Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova.

8 I.Descri erea cadrului fi zico-geografic și socio -uman în zona
Comunei Ghiliceni

I.1. Poziția geografică

Ghiliceni este o localitate așezată într -o regiune de coline și dealuri, pe partea dreaptă a
Râului Ciulucul Mic , fiind satul de reședință al comunei cu acel ași nume din cadrul raionului
Telenești.
Raionul Telenești este o unitate -administrativ –teritorială din centrul Republicii Moldova,
amplasată la jumătatea traseului Chișinău Bălți, 90 km de la Chișinău și 50 km de la Bălți care a
fost creat la 23 mai 2003 , în baza legii privind reforma administrativ -teritorială nr. XIV -764 din
27.12.2001.
Suprafață raionului este de 84.862 mii ha, într -o zonă ce a oferit de -a lungul anilor condiții de
viață prielnice, având o așezarea geografică ce conține câmpii, dealuri și coline . Raionul include
31 de primării, în cadrul cărora sunt 54 de localități cu o populație de aproximativ 73,1 mii
locuitori .

Figură 1. Localizarea Raionului Telenești , Republica Moldova
Sursa : https://telenesti.md/asezare -geografica

9 Una din cele 31 de primării ale raionului, este primăria comunei Ghiliceni în componența
căreia se regăsesc satele : Ghiliceni (sat -reședință), Cucioaia și Cucioaia Nouă. Cele 3 l ocalități
ale comunei se situează în apropiere una față de alta, fiind deli mitate printr -un hotar vizibil.
Suprafața totală ocupată de domeniile comunei este de circa 1601,32 ha, iar suprafața totală
constituie 4717,41 ha. Comuna se află în bazinul hidrog rafic al Râului Ciulucul Mic care este un
afluent de dreapta al Râului Râut, având lungimea cursului de apă de 61 km. Comuna este situată
la latitudinea de 47°29'00"N și longitudinea 28°12'00"E, altitudinea fiind de 120 metri față de
nivelul mării .
Com una Ghiliceni este situată la distanța de 18 km până în orașul Telenești, la 45 km de
stația calea ferată Călărași și la distanța de 90 de km până în orașul Chișinău. Comuna este
traversată de drumurile regionale M14 Brest -Briceni -Chișinău -Tiraspol -Odessa, fiind un drum de
acces și de importanță națională și internațională, L288.1 -fiind un drum de acces spre satul
Ghiliceni și L288.2 – drum de acces spre satul Cucioaia Nouă. Rețeaua de drumuri a Comunei
Ghiliceni, este constituită din 45 de străzi și se ext inde pe o lungime totală de cca. 7, 450 km, dintre
care drumuri asfaltate 1,450 km, o parte din drumuri sunt amenajate parțial în variantă albă (
acoperit e cu pietriș – 6 km), și drumuri de țară . Drumurile din localitate sunt în mare parte
rudimentare, c u excepția drumurilor centrale. Pentru următorii ani ca proiect viabil este creșterea
lungimii drumurilor locale și reabilitarea lor, care va contribui la crearea unor comunități durabile
și facilitarea accesului către principalele orașe din apropiere.

Comuna Ghiliceni se învecineaază la :
 Nord – satul Zgărdești, raionul Telenești
 Nord -Est – satul Câșla, raionul Telenești
 Vest – satul Dumbrăvița, raionul Sângerei
 Sud- Est – satul Hirișeni, raionul Telenești

10

Sursa : https://geoportal.md/
Așezarea geografică favorabilă a comunei pe axa drumului Chișinău -Telenești, î n special
apropierea de drumurilor M14 și L288 , deschide premise de dezvoltare economică a comunei,
dezvoltarea turismului și mo bilitatea populației spre centrele economice regionale, în special,
orașul Telenești, Orhei, Călărași și municipiul Chișinău .
Figură 2. Teritoriul localității Ghiliceni

11 I.2. Istoricul cercetărilor geografice
Satul Ghiliceni a fost menționat documentar în anul 1495 cu denumirea de Hrișani, Grișa ni.
Investigațiile arheologice, făcute pe moșia satului, dovedesc că așezarea este una foarte veche. Pe
malul râului Ciuluc a fost descoperită o vatră de sat din epoca bronzului datând din anii 1300 -1100
î. Hr. Î n locul numit „Valea Horodiștei ” s-au păstr at urmele unei cetăți ce datează de prin anii 2400
î. Hr. În pr eajma localității actuale erau și 2 vetre de sate, care au existat până la inva zia popoarelor
migratoare, apoi satele au fost devastate și incendiate. Pe vetrele acestora s -au păstrat grămezi de
lut ars și obiecte casnice din secolele II -IV. Satul Cucioaia a fost menționat domentar în anul 1691,
iar satul Cucioaia Nouă a fost înfiin țat la începutul secolului XX .
În Dicționarul Geografic al Basarabiei din anul 1904, scris de Zamfir Arbore sunt
menționate două localități ca :
“Hiliceni, sat în județul Bălți, așezat pe coasta dreaptă a vă ii Ciulucul -Mic. Face parte din
volostea Chișcăreni. Are 127 case, cu o populție de 839 suf -lete. Țarani posedă pământ de
împroprietărire 1207 desetine. Proprieta rii Iașcinski au 2267 desetine. Sunt vii și livezi cu
pomi. Țara nii se ocupă și cu albinăritul. ”
 Denumirea actuală : Ghiliceni
Figură 3. Priveliștea din satul Ghiliceni

12 “Cucioia, sat de răzeși, în județul Bălți, așezat pe anticlinalul dintre bazinurile Ciulucului și al
Culei, la 2 km spre Sud, de s atul Hiliceni. Face parte din volostea Chișcăreni. Are 87 case, cu o
populție de 828 suflete de răzeși cari posedă aci 919 desetine. Locuitorii țărani, în număr de 3
familii, au 10 desetine pământ de împroprietărire, restul pământului aparține mai multor
proprietari mici ( Ipirot, A. Cristi, Cara -mașcu, etc. ), peste tot 537 desetine. Satul e înconjurat cu
livezi și vii. ”
 Denumirea actuală Cucioaia
I.3. Relieful
Așezarea geografică este pitorească, cu un relief variat: cîmpii, dealuri, teritoriul satului se găsește
în regiunea „D ealurile de stepă ale Ciulucurilor”, care ocupă 5% din suprafața Republicii Moldova .
Codrii seculari îm brățișează o jumătate din sat, . Аltitudineа este cuprinsă între 275 m metri,
mаximа și m inimа de 125 metri. Versаnț ii vestici fi ind mаi puțin frаgmentаți decât cei estici, аvând
un profil complicаt din cаuzа аlunecărilor de teren .Sunt prezente procesele de eroziune ,
аlunecările de teren.

Figură 4. Caracteristicile altitudinii din Comuna Ghiliceni Sursa : https://geoportal.md/

13 I.4. Clima
Clima din cadrul zonei de studiu, Comuna Ghiliceni, raionul Telenești, Republica
Moldova se încadrează în climat temperat continental. Se caracterizează prin ierni blânde și scu rte,
cu puțină zăpadă, veri lungi, călduroase, dar cu o cantitate insuficientă de precipitații atmosferice,
care cad predominant în perioada caldă a anului sub formă de averse.
Aspectele pozitive ale climei – perioada caldă îndelun gată a anului, iarna bl ândă,
abundența de lumină și căldură – mai sunt prezente și trăsături negative: fenomenele de secetă și
variabilitatea mare a vremii ce determină o gamă variată d e fenomene atmosferice de risc.
Fenome nele meteorologice de risc care pot aduce anual daune co nsiderabile populației locale sunt
aversele puternice , ninsorile abundente, grindina , înghețurile, visc olul, descărcările electrice,
vânturile puternice, sc ăderea vizibilității .Temperatura medie anuală este pozitivă și constituie
9,10șС, temperaturi medi i lunare pozitiv e se înregistrează din martie pâ nă în noiembrie,
tempera turi negative – din decembrie pâ nă în februarie.
Perioada caldă du rează în medie circa 190 zile, c ea mai caldă lună a anului est e iulie,
temperatura medie anuală a aerului constituind 19-21șC. Durata strălucirii Soarelui pe parcursul
anului oscilează în medie de la 2000 ore pînă la 2230 , acesta asigurând acel fond energetic care
asigură încălzirea solului și susține în medie nivelul de temperatură. Cea mai rece lună a anului și
a iernii este ianuarie, temperatura medie a ei constituie -2,5..-4,5șC .
Umiditatea aerului are o importanță mare pentru gospodăriile agricole. Umiditatea relativă, se
caracterizează pr in valori medii anuale de 71 -76%. Pe parcursul anului valorile umidității re lative
variază cu valori mai în alte în luna decembrie (84 – 90%) ș i mai mici în luna mai (60 – 65%).
Viteza medie a vâ ntului pe parcursul anului oscilează între 2 și 5 m/s, iar cea maximă depășește
20 – 25 m/s. Cantitatea medie anuală de precipitații pe te ritoriul comunei variază între 470 și 5 20
mm, c ea mai mare parte a precipitațiilor (circa 2/3 din totalul anual) cade în perioada caldă a anului
(aprilie – octombrie) sub formă de averse. Variațiile anuale sunt determinate de circulația generală
a atmosferei , precipitațiile fiind condiționate de cicloane dar și de influența reliefului. Pe parcursul
sezonului de iarnă precipitațiile cad preponderent în fază mixtă – sub formă de ploaie și zăpadă.
Cantitatea medie pe sezon a acestora este de 85 -110 mm sau 16 -20% din cantitatea medie anuală.

14
Figură 5. Cantitatea lunară de precipitații înregistrată la Serviciul Meteorologic Telenești
Conform datelor S erviciului Meteorologic Telenești, precipitațiile p e parcursul anului 2018 au
căzut n euniform, suma anuală de precipitații a fost de 497 mm, cea mai mare parte a precipitațiilor
au căzut în perioada mai -septembrie.
I.5. Hidrografia
Pe teritoriul comunei Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova din categoria apelor de
suprafață menți onăm râul Ciulucul Mic , care face parte din bazinul hidrografic al r âului Răut și,
prin urmare, a râ ului Nistru și a Mării Negre. În nord și sud bazinul se învecinează cu baz inele
altor afluenți al Răutului (Soloneț și Cula), în vest – cu bazinul râului C amenca (afluent al râului
Prut).
Râul Ciulucul Mic oficial își începe cursul la 1 km s pre nord -vest de satul Pietrosu, raionul Fălești
și se varsă în râul Răut de pe malul drept, la 91 km de la gu ra lui, la 0,5 km în aval de satul Sărătenii
Vechi. Lungimea râului este de 61 km, iar în cadrul comunei Ghiliceni râul Ciulucul Mic
traversează un segment c u lungimea de 200 m, urmat de râpa Podul la M inoaia cu lungimea de 2
km.
Tabel 1. Caracteristicile râului Ciulucul Mic 0102030405060708090100
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIICantitatea lunară de precipitații (mm),
Telenești
Anul -2018

Râul Lungimea
rîului, km Suprafața bazinului
hidrografic, km2 Lungime a
totală, km Densitatea rețelei
hidrografice km/km2

Ciulucul Mic
61
1060
476
0,45

15 Cantitatea de precipitații atmosferice este în medie de 520 mm/an, care pe fundalul creșterii
temperaturilor me dii anuale și caracterului sezonier, nu contribuie la creșterea sau menținerea unui
nivel stabil al resurselor de apă în bazinul ră ului.
Situația hidrografică a râului Ciulucul Mic este degradată, în ultimii ani acest râu din centrul
Moldovei este parțial secat. Ecologia râului este într -o stare insalubră, acumularii neautori zate de
deșeuri sunt create spontan în apropierea de cursul râului . Pe teritoriul satului mai sunt 5 iazuri cu
suprafața totală de 100 ha, construite în perioada anilor 1970 -1986. Star ea bazinelor este
satisfăcătoare, utilizate în scopuri piscicole.

Figură 6. Râul Ciulucul Mic, satul Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova
În condițiile lips ei unui sistem de management pentru bazinul râului, precum și a nivelului redus
de conștientizare a populației locale despre starea sistemului hidrog rafic și a ecosistemelor râului,
starea lor se agravează treptat tot mai mult .

I.5.1 . Alimentarea cu apă

În prezent în comuna Ghiliceni este implementat un sistem centralizat de alimentare cu apă
a caseleor de locuit și a edificiilor social -administrative. La momentul actual 65 % din gospod ăriile
comunei sunt conectate la rețeaua centralizată de ape duct ca urmare a implementării proiectelor
de dezvoltare rurală a c omunei pentru anii precedenți.

16 Alimentarea cu apă este înfăptuită prin intermediul a 4 fântăni arteziene , costul un ui m3 este de 9
lei, conform conducerii locale un preț insuficient pentru a acoperi deservirea sistemului de apeduct
și întreținerea tehnică a acestuia. Sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă o constituie
fântânile de tip mină. În loca litate sunt puse în exploatare 5 5 de fântâni de tip mină a căror apă este
utilizată de localnici pentru necesitățile casnice zi de zi. Cu toate aceste a, există un risc real și
continuu ca în unele zone ale localității calitatea apei din fântâni să fie nesatisfăcătoare și nu în
conformitate cu normele parametrilor chimici. În acest caz este necesară efectuarea cât mai des, a
unor seturi de analize a cal ității apei, pentru identificar ea fântânilor cu apa nepotabilă.
I.5.2 . Canalizarea
Comuna Ghiliceni nu deține un sistem de canalizare centralizat a apelor uzate de la
locuințele și instituțiile social -administrative. Toți locuitori evacuează deșeurile î n bazine
neautorizate, ceea ce constituie un pericol eminent pentru starea mediului înconjurător. Problema
dată urmează a fi soluționată prin intermediul realizării proiectului de construcție și restabilire a
sistemului de canalizare în arealul localității. Proiectul prevede reabilitarea și construcția
sistemului de canalizare, astfel captarea apei în sisteme comunale de canalizare va diminua efectele
negative asupra mediului și în special asupra apelor subterane care sunt într -o conexiune cu râul
Ciuluc și i azurile din perimetru satului . În rezultatul construcției și reabilitării sistemului de
canalizare pentru localitate va contribui la îmbunătățirea calității apei și a mediului, cât și creșterea
indicelui de sănătate a localnicilor. Comuna dispune de o staț ie de epurare a a pei, dar nu este
funcționabilă.
Necesitatea unei stații de epurare funcționale și dotată modern a devenit din ce în ce m ai
evidentă, în cadrul comunei , astfel se proconizează pentru perioada următoare implementarea unui
proiect de reconst rucție a stației de epurare a apei din localitate și extinderea conectărilor la
sistemul de canalizare.
I.6. Solurile
Capacitatea solului si însemnătatea acestuia pentru om si sanatatea populației, este una
majoră, dupa cum spunea și „tatal” medicinei, Hi pocrat,:„Sanatatea corporală si sufletească a
omului depinde de clima, sta rea apei si calitatea solului”.
Ocrotirea solului nu este un fapt mai puțin actual decât ocrotirea apei, aerului și a altor
facto ri naturali de importanță major ă pentru sanatate , mai ales că solul pentru Republica Moldova ,

17 prezintă principala bogăție naturală. Solurile de pe teritoriul comunei totdeauna au fost prielnice
pentru activitatea umană, care este stimulată și de temperat urile blâ nde. Astfel în arealul comunei
găsim un înve liș pedologic variat , soluri zonale din clasa solurilor automorfe precum : solurile
brune, cenușii și cernoziomurile care formează spectrul zonal al învelișului pedologic din zonă.
Datorită tipurilor de sol benefice pentru activitatea agricolă, localnici di n zonă utilizează solul
pentru cultivarea cerealelor, viței-de-vie, pomicultură etc .

Figură 7. Tipuri de sol în Comuna Ghiliceni
Sursa: https://geoportal.md/

18 I.7. Utilizarea terenurilor
Suprafața totală a teritoriului comunei Ghiliceni, raionul Telenești, constituie cca. 4717,41
ha, din care suprafața terenurilor cu destinație agricolă constituie 34 % din total ( cca. 1601,32
ha), inclusiv teren arabil – 83% (cca. 1328,81 ha), plantațiil e multianuale – 16 % ( cca. 260,81 ha).
Suprafața de terenuri din suprafața administrativă a comunei care revine fondului silvic este de
cca. 1660,76 ha. Localitatea se întinde pe un teren cu o suprafață de cca. 323,01 ha. Suprafața
agricolă a comunei este împărțită în exploatații agricole mici utilizate pentru autoconsum, dar și în
exploatații agricole de tip comercial. Structura fondului funciar permite practicarea intensă a
cultivării cerealelor, creșterii viței de vie pe terenurile agricole și a plantaț iilor pomicole, culturile
care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt culturile de po rumb, grâu și floarea
soarelui. În cadrul lanțului valoric agricol ar fi util, reabilitarea și construcția de noi frigidere
industriale, uscătorii și elevato are care facilitează producția agricolă colectată. Cota funciară per
persoană în comună ajunge la o suprafață medie de 0,54 ha. Consolidarea terenurilor ar
permite implementarea sistemelor de iriga ții la suprafețe mari de teren agricol, pe perimetrul
comu nei actualmente nu există sisteme de irigație moderne utilizate de către agenții economici.
Datorită dezvoltării economice pozitive din ultimii ani se prevede construcția și exploatarea a noi
sisteme de protecție antigrindină a livezilor și culturilor cere aliere. Pe viitor se preconizează
implementarea sistemelor de irigații la suprafețe mari de teren agricol în vederea facilitării
procesului de cultivare a culturilor pe terenurile agricole.

Tabel 2. Structura suprafețelor administrative în Comuna Ghiliceni
Sursa: https://primariaghiliceni.wordpress.com/ N.r. Denumirea terenurilor La 01.01.2018 (ha)
I. Teren cu desti nație agricolă 1601,32
II. Teren al localității 323,01
III. Teren destinat industriei și transportului 34,72
IV. Terenul fondului silvic 1660,76
V. Terenul fondului apelor, inclusiv 126,52
VI. Terenul fondului de rezervă 222,41
Total terenuri 4717,4 1

19 I.8. Vegetația și fauna

Diversitatea botanică și de faună a comunei Ghiliceni, raionul Telenești, RM, este condiționată de
poziția geografică, de caracteristicile sale topografice și de climă. În cadrul teritoriului întâlnim
zone naturale: silvostepă și stepă cu areale restrânse de luncă și mlaștini. Speci ile cele mai
râspândite din padurile comunei sînt stejarul comun (Quercus robur) , gorunul (Quercus petraea) ,
stejarul pufos (Quercus pubescens) , frasinul European (Fraxinus excelsior) , carpenul
european (Carpinus betulus) , ulmul comun (Ulmus laevis) , arțar ul sicomor (Acer
pseudoplatanus) , teiul comun (Tilia cordata) , mesteacănul european (Betula pendula) și fagul
european (Fagus sylvatica) .Vegetația de luncă are în componeța sa specii arboricole ca plopul,
salcia și specii ierboase ca și coada calului, coada racului. La nivelul mlaștinilor și a bălților crește
papura, rogozul, stuful și pipirigul .
Fauna este variată fiind reprezentată de specii native de mamifere cum sunt liliacul
urecheat (Plecotus auritus) , ariciul comun (Erinaceus europaeus) , cîrtița eu ropeană (Talpa
europaea) , veverița comună (Sciurus vulgaris) , iepurele comun (Lepus europaeus) , țistarul
european (Citellus citellus) , țistarul pătat (Citellus suslicus) , șoarecele domestic (Mus musculus) ,
șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus) , șoarece le de cîmp (Apodemus flavicollis) , vulpea
comună (Vulpes vulpes) , căprioara (Capreolus capreolus) , mistrețul (Sus scrofa) , bursucul (Meles
meles) , dihorele european (Mustela putorius) și nevăstuica (Mustela nivalis) . Fauna a fost
diminuată în urma expansi unilor și activităților efectuate de către factorul uman, devenind destul
de săracă .
I.9. Cadrul socio -uman
Popula ția Comunei Ghiliceni, raionul Telenești , Republica Moldova conform ultimul recesământ
din anul 2014 este de 2334 de persoane dintre care 1166 –bărbați și 1168 – femei . Densitatea
populației comunei constituie 1,9 locuitori/km 2, fiind la un nivel mai mic față de media pe
republică după acest indicator demografic.
Populația absentă din comună mai mult de un an se ridică la 17 persoane sau 0,69 % din
numărul total al locuitorilor comunei. Astfel, numărul populației prezente în comună se ridi că la
2317 locuitori. Din totalul populației comunei, 1390 % sunt în vârstă aptă de muncă ( cca. 59,55
%). Pe parcursul anului în jur la 21 de persoane sau cc a. 0.89 % din locuitorii comunei pleacă la
munci temporare ( până la un an), preponderent în țările UE, Rusia. Prin urmare, aproximativ

20 jumătate din numărul total de locuitori ai comunei au tendința de a pleaca peste hotare pentru
satisfacerea nevoilor fin anciare. Conform datelor statistice grupa de vârstă 0 -17 ani constituie
21,67 % (506) din numărul total al populației comunei, grupa de vâ rstă 18 -64 ani, îi revine 67,65%
(1579) și persoanele cu vârsta de + 65 ani cu o pondere de 10,66 % (249) din numărul total al
populației din comună.

Figură 8. Structura populației din Comuna Ghiliceni

Tendința la capitolul demografic în comuna Ghiliceni, este preponderent stabilă comparativ cu
situația pe întreaga republică, astefel pe parcur sul ultimului an în localitate s -au înregistrat 37
decese și 17 nou -născuți. Raportul mortalitate/natalitate este de 2,18. Structura etnică a populației
din comuna Ghiliceni este predominată de moldoveni/români, populația ma joritară constituind
cca. 99.32 % din totalul populației, urmează ucraineni i și rușii cu o pondere de 0.34 % și 0.17%
.Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși , cu o minoritate de
baptiștii, adventiștii, și cei ce nu și-au declarat apartenența confesională. La data de 01 ianuarie
2018, erau înregistrați la Agenția pentru Ocuparea Forței de muncă ca șomeri 29 de persoan e, ceia
ce constituie cca. 1.17 % din populația comunei aptă de muncă. Procentajul respectiv este foarte
mic, comparativ cu situația reală din c adrul comunei. Neoficial, numărul șomerilor este mai mare,
o parte din ei fiind încadrați în lucrări sezoniere agricole în cadrul comunei. La momentul de față
sunt încadrați în câmpul muncii 192 de locuitori ai comunei, ceia ce constituie 13,81 % din
popul ația aptă de muncă. În concluzie se evidențiază o rată mică a angajarii persoanelor active în
21.67%
67.65%10.66%Structura populației din comuna Ghiliceni, raionul Telenești
Copii Populația activă Pensionari

21 câmpul muncii, ceia ce se răsfrânge negativ asupra veniturilo r populației comunei per ansamblu și
stagnează dezvoltarea localității.

II. Cadru l legislativ

Print re problemele globale cu care se confruntă societatea în prezent se regăsește și lipsa
apei și degradarea calității apei. După cum afirma și Cosgrove, vice -președintele Consiliului
Mondial al Apei că „ 30% din populația mondia lă traversează o criză a ape i, dacă se va continua
în acest ritm de consum, în 2025 criza va afecta 50% din locuitorii planetei” . Pornind de la
numeroasele studii, cercetări și avertismente ale oamenilor de știință Comisia Europeană a decis
să fie elaborată o politică coerentă și cu prinzătoare în domeniul apei, astfel a propus elaborarea
Directivei Cadru privind Apa. După un proces decizi onal de durată t extul final a fost adoptat în
2000 și a intrat în vigoare odată cu publicarea în Jurnalul Oficial sub numele „Directiva
Parlamentulu i și a Consiliului European 60/2000/EC privind stabilirea unui cadru de acțiune
comunitar în domeniul politicii apei” . Directiva 60/2000/EC are ca scop menținerea și
îmbunătățirea mediului acvatic și contribuie la reducerea progresivă a emisiilor de substa nțe
periculoase în apă, astfel buna calitate a apei va contribui la asigurarea alimentării cu apă pentru
populație.

Directiva Cadru privind Apa contribuie la:
 furnizarea unei ape potabile în cantități suficiente, de bună calitate, din ape de
suprafață ș i subterane după necesități, pentru o utilizare dur abilă, rațională și
echitabilă;
 protecția apelor teritoriale și a apelor marine;
 atingerea obiectivelor acordurilor internaționale relevante, inclusiv a acelora care au
ca scop prevenirea și elim inarea poluării mediului marin.
Sub aspect practic, directiva solicită:
 un domeniu mai amplu de instrumente pentru monitoriz area și clasificarea apelor ;
 un sistem de autorizare și înregistrare a prel evărilor și acumulărilor de apă;

22  un sistem oficial de planific are la nivel bazinal și de aplicare a unor măsuri corespunzătoare
pentru limitarea poluării difuze a apelor.
II.1. Legislația națională

În conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea și evidențierea sistematică a stării
apelor de suprafață și a ape lor subterane, HG nr. 932 din 20.11.2013, monitorizar ea calității apelor
de pe teritoriul Republicii Moldova se realizată în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat
(SHS), de către Direcția Monitoring al Calității Mediului, ce efectuează monitoringu l sistematic
asupra stării de poluare a factorilor de mediu (ape de suprafață, aluviuni acvatice, aer, sol, fondul
radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova și asigură organele de Stat și organizațiile cointeresate
cu informația privind starea de poluar e a mediului. Această activitate este reglementată de un șir
de acte normative și legislative, printre care cele mai importate pot fi nominalizate:
Legile Republicii Moldova:
1. Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;
a) Regulamentul cu privire la ce rințele de calitate pentru apele de suprafață, HG nr. 890
din 12 noiembrie 2013;
b) Regulament privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și
a apelor subterane, HG nr. 932 din 20 noiembrie 2013;
2. Legea cu privire la activi tatea hidrometeorologică, nr.1536 -XIII din 25 februarie 1998;
3. Legea privind protecția mediului înconjurător, nr.1515 -XII din 16 iunie 1993;
4. Legea cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor, rîurilor și bazinelor de apă, nr.440 -XIII
din 2 7 aprilie 1995;
5. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102 -XIII din 6 februarie 1997;
6. Legea cu privire la apa potabilă, nr.272 -XIV din 10 februarie 1999;
7. Legea privind accesul la informaț ie, nr.982 -XIV din 11 mai 2000.

23 Conform legei cu n umărul 458 din/2002 privind calitatea apei potabile se
stabilesc parametri și indicatori de calitate microbiologici și chimici cu valorile
maxime admise pentru fiecare parametru și indicator în parte.

Tabel 3. Parametri chimici și idicatorii de calitate
Sursa: Legea nr. 458 din 08/07/2002

Parametru Valoare CMA (unitatea de măsură)
Aluminiu 200(µg/l)
Amoniu 0.5(mg/l)
Bacterii coliforme 0(nr./100ml)
Carbon organic total (COT) Nici o modificare anormală
Cloruri 250(mg/l)
Clor rezidual liber:
-la intrarea în rețea
-la capăt de rețea
0.50(mg/l)
0.25(mg/l)
Conductivitate 2500 (μS cm -1 la 20°C)
Duritate totală (grade germane) 5 minim
Fier 200 (μg/l)
Mangan 50 (μg/l)
Număr de colonii la 22o/ml Nedetectabili la 100 ml
Oxida bilitate 5 (mg O 2/l)
pH >= 6,5; <= 9,5 (unități de pH)
Sodiu 200 (mg/l)
Substanțe tensioactive – Total 200 (μg/l)
Sulfat 250 (mg/l)
Sulfuri și hidrogen sulfurat 100 (μg/l)
Turbiditate (UNT) <=5
Zinc 5000 (μg/l)
Tritiu 100 (Bq/l)
Activitatea alfa g lobală 0,1 (Bq/l)
Activitatea beta globală 1 (Bq/l)
Acrilamidă 0.10 (μg/l)
Arsen 10 (μg/l)
Benzen 1.0 (μg/l)
Bor 1.0 (mg/l)
Bromați 10 (μg/l)
Cadmiu 5.0 (μg/l)
Clorură de vinil 0.50 (μg/l)
Crom (total) 50 (μg/l)
Cupru 0.1 (mg/l)

24 Cianuri (totale) 50 (μg/l)
Cianuri (libere) 10 (μg/l)
Dicloretan 3.0 (μg/l)
Epiclorhidrin ă 0.10 (μg/l)
Fluor 1.2 (mg/l)
Fosfa ți 1.5 (mg/l)
Hidrocarburi policiclice a 0.10 (μg/l)
Mercur 1.0 (μg/l)
Nichel 20 (μg/l)
Nitra ți 50 (mg/l)
Nitri ți 0.50 (mg/l)
Pesticide total 0.50 (μg/l)
Plumb 10 (μg/l)
Seleniu 10 (μg/l)
Stibiu 5.0 (μg/l)
Tetracloretan și Tricloreten ă 10 (μg/l)
Trihalometani 100 (μg/l)

25 II. Metodologia de lucru
Geografia are o serie de particularități legate de etapele de cercetare pri vind supravegherea și
monitorizarea calității apei, astfel , ca drept scop în cadrul acestui studiu am respectat etapele unei
cercetări fizico -geografice.

Prima etapă a acestui studiu a fost, etapa teoretică sau etapa de acumulare a informațiilor în
cadrul căreiea am:
 Consultat și cercetat surse bibliografice posibile pentru a colecta date,
materiale și informații ce descriu apele subterane din arealul zonei de
studiu, Comuna Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova.
 Elaborat o listă a fântânilor din zonă, cu scopul de -a colecta probele de
apă în funcție de locul amplasării și de consumul cel mai frecvent al
localnicilor.

În cadrul celei de -a doua etapă fiind și etapa practică efectuată atât în teren (arealul de
studiu) cât și în laborator unde am:
 Colectat probele de apă în sticluțe de 500 ml pentru cercetarea lor în
laborator.
 Obținut coordonatele geografice pentru fiecare sursă de apă (fântână).
 Cercetat și analizat în funcție de parametri chimici pH -ul apei,
conductivitatea electrică, oxige nul dizolvat, duritatea ( totală,
temporară, de calciu și magneziu), nitrații(NO3) și fosfații(PO4) probele
de apă.

Ultima etapa fiind ce -a de interpretare a datelor obținute în urma efectuării analizei chimice a apei
în laborat or, cu ajutorul rezultatel or am :
 calculat și efectuat graficile, hărțile ce reprezintă starea și calita tea
apei la momentul cercetării.

26 În scopul efectuării monitoringului calității apei din cadrul arealului de studiu am folosit
probe din teritoriu colectat în număr de 20 (prob e de apă) în luna martie a anului curent , în vederea
depistării și indentificării calității apei la momentul cercetării.
III.1 . pH-ul apei
Notiunea de pH a fost descoperită și utilizată pentru prima dată de către Sorensen î n anul
1909, sub denumirea de ex ponent de hidrogen.
Aceste parametru ( pH –ul ) apei face parte din categoria indicatorilor fizico – chimici de
calitate a apei. Din punct de vedere chimic, pH -ul indică numărul (concentrația) ionilor de
hidrogen. Valoarea pH -ului este utilizata, in genera l, pentru a indica proprietatile acide sau bazice
ale unor medii lichide. La valoarea 7 a pH -ului, apa conține un număr egal de ioni de hidrogen
(H+) și de ioni hidroxil (OH-). Dacă numărul ionilor de hidrogen este mai mare decât cel al ionilor
hidroxil, a tunci nivelul pH -ului este mai mic decât 7 iar apa este acidă, dar dacă numărul ionilor
de hidrogen este mai mic decât cel al ionilor hidroxil, atunci valoarea p H-ului va fi mai mai mare
ca 7, iar apa este alcalină sau bazică.
Compușii care produc modific ări ale pH – ului ( pH = – lg [H+]) apelor naturale sunt
dioxidul de carbon, carbonații și bicarbonații. pH -ul apei poate fi afectat de depunerile atmosferice
(sau ploaia acidă), eliminările de deșeuri, scurgerile din mine și de tipul de roci ce se găsesc î n
Figură 9. Localizarea surselor de ap ă subterană Figură 9. Localizarea surselor de apă subterană Sursa : https://earth.google.com/web/

27 mod natural în zonă . pH-ul se raportează în ”unități logaritmice”. S -a creat o scală de pH de la 0
la 14, iar fiecare punct este de zece ori mai mare dec ât cel dinaintea lui.

Figură 10. Scara pH -ului
Sursa: https://www.bacanianaturista.ro
Apa potabilă, de consum fie de la robinet cât și cea de la fântâ nă, trebuie să a ibă pH -ul
cuprins între 6,5 și 8 ,5 unități pH , dar aceste valori pot să difere de la o regiune la alta.
III.2 . Conductivitatea electrică

Conductivitatea electrică a apei reprezintă capacitatea de a conduce curentul electric.
Această proprietate este direct legată de concentrația ionilor dizolvați în apă, cu cât mai mare este
numărul de ioni cu atât conductivitatea este mai mare, și binențeles, cu cât sunt mai puțini ioni
dizolvați cu atât mai mică este conductivitatea. Apa naturală datorită unui conținut de săruri
dizolvate este o bună conducătoare de electricitate, pe când apa pură (distilată) nu conține ioni
dizol vați, astfel încât nu conduce curentul și, în cons ecință, conductivitatea este 0. Capacitatea de
disociere în formă ionică depinde de fiecare substanță. Acelea care se ionizează cel mai ușor sunt
sărurile, astfel încât se poate stabili o relație directă în tre concentrația de sare și conductivitate. În
acest sens, acizii, bazele și sărurile anorganice sunt bune conductoare. Conductivitatea apei fiind
un parametru care informează despre calitatea apei analizate.

28 III.3 . Oxigenul dizolvat

Oxigenul este un alt indicator de calitate al apei, ale cãrei valori d epind în general de tipul
de apă , de procesele fizice, chimi ce, biologice acvatice, de climă . Oxigenul este necesar respirației
organismelor acvatice, prin intermediul lui au loc o serie de procese chimice. El determinã
popularea cu organisme a sistemelor acvatice. Cantitatea de oxigen din apã este un factor ce
influențeazã autoepurarea apelor. Astfel el genereazã procesele de oxidare a materiei organice, a
unor substanțe minerale (FeCl 2, sulfiții, nitriții, etc.) și descompunerea biochimicã a corpurilor
moarte din apã. Prezența oxigenului favorizeazã formarea unui strat de protecție în rețeaua de
distribuție și conferã gust de prospețime apei potabile.
Oxigenul se găsește dizolvat în apă, sub formă de m olecule O 2. Provine din dizolvarea
oxigenului din aerul atmosferic, în contact cu apa. Din acest motiv apele de suprafațã conțin mai
mult oxigen, decât apele subterane. Apa potabilă de fântână care
se încadrează în normativele de calitate din punct de ved ere al
nivelului de oxigen dizolvat, are un gust mai bun și un caracter
de prospețime. Solubilitatea oxigenului este influențatã de:
temperatura aerului, temperatura apei, presiunea atmosfericã,
lumina, clima, suprafața de contact,compoziția chimicã și
biologicã a apei. Scăderea cantității de oxigen din apă determină:
pierderea ca racterului de prospețime a apei, micșorarea
capacității de autopurificare a apelor naturale, favorizând
persistența poluării, cu toate efectele ei negative.
III.4 . Duritatea a pei
Un al parametru utilizat la calificarea apelor , este duritatea. Duritatea totală a apei este
cauzată de ionii de calciu și de magneziu (ionii metalelor alcalino -pământoase), care ajung în apă
în urma diferitelor reacții cu acid carbonic și cu diferiți agen ți biochimici, ce au loc în sol.
Duritatea totala DT se compune din :
 duritatea temporara ( Dt ) , duritatea permanenta ( Dp ) DT = Dt + Dp
Figură 11. Conductometru și oxigenometru

29  Duritatea temporară (Dt) – reprezintă
conținutul de săruri de calciu și magneziu
sub formă de bicarbonați. Este co nsiderată
temporară, deoarece prin fierbere acest tip de
duritate se înlătura.

 Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri,
sulfaț i, nitraț i de calciu si magneziu dintr -un anumit
volum care nu se îndepărtează prin fierbiere.
Duritatea apei reprezin tă un parametru esențial în
utilizarea apei deoarece, o apă de duritate slabă, care conține puține săruri de calciu și de magneziu,
s-a constat că înfluențează o creștere a cazurilor de îmbolnăviri de boli cardiovasculare.
Apa dură nu este bună de băut, de oarece are un gust neplăcut (sălciu) iar consumul ei poate
duce la apariția depunerilor de săruri în organism (rinichi, fiere, oase). Nu se recomandă apa dură
nici pentru spălat, deoarece pielea devine aspră și uscată.

III.5 . Nitrații (NO 3)

Nitrații sunt compuși ai azotului care apar în mod natural în sol, dar care pot fi, de asemenea,
răspândiți prin fertiliz are. Plantele utilizează azotul, conținut în nitrați pentru propriul lor
metabolism și pentru a produce proteine. Nitratul este extras din sol prin rădăcini și este distribuit
în întreaga plantă pen tru a fi convertit în compuși de proteine de înaltă energie prin intermediul
fotosintezei. Surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu -se în râuri, lacuri sau în apele
subterane și în ultimă ins tanță, în apa de băut. Nivelurile de nitrați din sol și apă potabilă pot
ajunge să fie considerabile, în funcție de forma predominantă de utilizare a terenurilor.
Din anul 1991, directiva privind nitrații protejează calitatea apei în Europa prin prevenirea
poluării apelor subterane și a celor de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole și prin
promovarea unor bune practici agricole . Potrivit legislației europene în vigoare, în Romania si UE:
conținutul maxim admis de nitrați în apă este de 50 mg/li tru– nitrati (NO 3), cu toate că specialiștii
din lumea medicală consideră această valoare mult prea ridicată, în special dacă ne referim la
consumul destinat sugarilor și copiilor mici. Uniunea Europeană a emis, în data de 16 mai 2003,
Figură 12. Determinarea durității

30 Directiva 2003/40/CE , prin care recomandă statelor membre să coboare pe cât posibil limita
nitraților din apele minerale extrase de pe teritoriul lor și oferite ulterior spre consum populației.
Prezența nitriților peste norma maxima admisă în apa potabilă sau în apa de fântâ nă este
deosebit de periculoasă pentru organismul uman datorită bolii pe care o provoacă – boala albastră
(methemoglobonimie). Boala albastră se manifestă prin asfixierea organismului, cauzată de
blocarea hemoglobinei din sânge, ca rezultat al reacției aces teia cu nitriții, în condiții de aciditate
crescută (pH = 6).

III.6. Fosfați (PO 4 )

În mediul acvatic, prezența fosfaților est e datorată unor cauze naturale
rezultați în urma mineralizării resturilor vegetale sau animale, sub formă de fosf ați
monocalcici sau antropice poluare agricolă prin administrarea de îngrășăminte pe
bază de fosfor . Sursele de apele subterane care prezintă concentrații mari de fosfați
induc ca și sursă de poluare, pe cea de origine animală, mai ales da că se corelează
cu dezvoltarea faunei microbiene.
Determinarea fosfaților s -a efectuat printr -o metoda spectrofotometrică, în
care ionul fosfat reacționează cu molibdatul de amoniu în mediu puternic acid,
formând acid fosfomolibdenic. Acesta în prezența un or reducători (acid ascorbic)
formează albastru de molibden cu λ max= 650nm.

31 III. Rezultate și discuții

IV.1. pH-ul apei

pH-ul apei este un parametru chimic important, care constă în concentrația ionilor de
hidrogen din apă și care determină cap acitatea de reactivitate a apei. Valoarea pH -ului este
utilizată , in gen eral, pentru a indica proprietaț ile acide sa u bazice ale apei.

Figură 13. Distribuția pH -ului

În urma analizelor, se observă faptul că , nici o fântână nu are pH -ul
sub/peste valoarea admisă de lege (6.5 -8.5 unități de pH ). Toate probele (20) au
valoarea pH -ului cuprinsă în normele prevăzute în cadrul legilației apelor. Însă se
remarcă cu o ușoară creștere proba cu numărul 17 , unde ph -ul este de 7,15 cee a ce
îi oferă statutul de apă alcalină , iar pentru proba numărul 15, remarcăm că pH -ul
este 6, ceea ce caracterizează o apă acidă. Consider că valorile obținute sunt
influențate și de anotimpul de primăvară, pri n prisma precipitațiile cazute î n această
perioadă, topirea zăpezilor care în stratul freatic au neutralizat partial substanțele
bazice din conținutul apelor analizate. 0123456789
1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentrația pH
Num ărul probeipH-ul

32 IV.2. Conductivitatea electri că

Conductivitatea electrică a apei reprezintă proprietatea acelei soluții de a conduce curentul
electric, în funcție de cantitatea de ioni prezenți în apă.

Figură 14. Distribuția conductivității electrice

Valorile acest ui parametru chimic, care este utilizat foarte des pentru depistarea gradului
de mineralizare a apelor, d eoarece permite determinarea conținutului total de săruri dizolvate,
face posibilă diferențierea între sărurile anorganice și cele organice. Am constatat că valorile
în cazul celor 20 de probe, nu depășesc limita prevăzută de către cadrul legislativ al ape lor,
respectiv valoare admisă (2500 microS/cm). Majoritatea probelor 55 % din ele au valoarea
pentru conductivitatea e lectrică până la 1500 microS/cm, fac excepție probele cu numărul 10,
18, 19, 20 care au valoare a conductivită ții electrice ușor crescută ce atinge 2000 microS/cm,
având o cantitate mai mare de săruri cauza fiind precipitațiile care s -au infiltrat prin sol și roci
. 050010001500200025003000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Conductivitatea electrică mS /cm
Num ărul probeiConductivitatea electrică

33 IV.3. Oxigenul dizolvat
Cantitatea de oxigen dizolvată în apă depinde de presiunea apei, temperatura
aerului și de conținutul în substanțe oxidabile și microorganisme. Scăderea cantității
de oxigen din apă duce la pierderea caracterului de prospețime al acestuia, făcând -o
nepotabilă. De asemenea scăderea oxigenului reduce capacitatea de autopurificare a
apelor naturale favorizând persistența poluării.

Figură 15. Distribuția oxigenului dizolvat
În baza rezultatelor obținute și în urma observării graficului de mai sus, am identificat
faptul că cea mai mare cantitate de oxigen dizolvat se găsește în probele cu numărul 1, 6, 11, 18
care ating valori aproape de 8 sau chiar 8,5 mg/l, acest fapt oferă apelor un caracter mai proaspăt
și o capacitatete de autopurificare mai accentuată î n comparație cu celelalte probe de apă care au
concentrația oxigenului dizol vat mai mică, cu valori sub 5mg/l . Spre exemplu probele de apă cu
numărul 7, 15, 20 care au concentrația oxigenului dizolvat cu valori ce ating aproximativ cca. 3
mg/l fiind o cantitate mică de ox igen, au și o eficiență mai mică prin consumul lor, atât pri n starea
de prospețime, cât și presiunea și temperatură.

012345678910
1234567891011121314151617181920O2 [mg/l]
Num ărul probeiOxigenul dizolvat

34 IV.4. Amoniu
Amoniacul (NH 3) prezent in apa sub forma unui gaz solubil cu gust si miros inț epator este converti t
in mod natural in forma ion ică de amoniu (NH 4+). Amoniul prezent în pâ nzele freat ice și în apele
de suprafață este exclusiv datorat poluarii chimice si biologice. Concetraț ia de amoniu din apa
potabila nu trebuie să depășească 0.5 mg/l.

Figură 16. Distribuția amoniului
Din graf icul ce prezintă distribuția canti tății de amoniu din cadrul celor 20 de probe, am depistat
faptul că , concentrația de amoniu obținută pentru fiecare probă nu depășește concentrația maximă
admisă de către cadrul legislativ al apelor, respectiv 0,5 mg/l. Valorile concentrației de amoniu
fiind destul de mici în probele 6, 8, 17, 18, 20 și nu pot modifica gustul și mirosul apei , însă o
creștere ușoară a concentrației de amoniu în comparație cu celelalte probe se poate observa la
proba cu numărul 7, care atinge valoarea de cca. 0,08 mg/l.
IV.5. Duritatea apei
Un alt factor important este duritatea apei, care se datorează, în cea mai mare parte,
prezenței sărurilor de Ca și de Mg, cât și ionilor hidrogeno -carbonați. S -a stabilit astfel o
corelație inversă între duritatea apei și mortalitatea ca rdiovasculară: cu cât duritatea apei potabile
este mai redusă, cu atât mai puternic omul este supus pericolului îmbolnăvirii. 00.010.020.030.040.050.060.070.08
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentra ția[mg/l ]
Num ărul probeiAmoniu ( NH4+)

35
Figură 17. Distribuția durității totale
Din graficul ce reprezintă concentrațiile pentru fiecare prob ă de apă, a durității totale se observă
că, majoritatea probelor au concetrația durității ce depășesc (CMA) concentrația maximă admisă
5 °dH. Proba cu numărul 20, are valoarea durității totale egală cu 3.79 °dh clasificându se în
clasa de apei moi, ceea c e poate contribui la înbolnăvirea populației care o consumă . Din cauza
că această apa dizolvă mai ușor metalele grele cu proprietăți toxice cum sunt cadmiul, cobaltul,
cromul, manganul, nichelul etc. Observăm faptul că proba numărul 12 are ce a mai mare
concentrație a durității totale, de 31,5 °dh ceea ce îi o feră caracteristica de apă foarte dură, iar
proba numărul 7 are -0,6 °dh concetrația durității fiind cea mai mică.
-505101520253035
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentrația °dH
Numărul probeiDuritatea totală
00.20.40.60.811.21.41.6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentrația °dH
Numărul probeiDuritatea temporară

36 Duritatea temporară reprezintă conținutul de săruri de calciu și magneziu sub formă de
bicarbonați. Este considerată temporară, deoarece prin fierbere, bicarbonații precipită carbonați.
În urma obținerii rezultatelor observăm că în continutul apei nu se găsește o concentrație mare de
carbonati si bicarbonati..
Dacă apa este lipsită de s ăruri de Ca și Mg, mortalitatea prin boli cardiovasculare este
mult mai crescută. În funcționarea inimii, Ca are un rol deoseb it, scăderea concentrației lui
ducând la dereglări în pr ocesele de coagulare a sângelui. De asemenea, Mg are un rol important
în automatismul cardiac, în cazurile deficitului de Mg, crește riscul de morbiditate a nou –
născuților și a crizelor hipertonice.

Figură 18. Distribuția concentrației de calciu și magneziu
În graficul expus mai sus se observă că d uritatea de magneziu predomină mai mult
în arealul studiat, concentațiile de calciu fiind mai mici. Proba numărul 12 are cea mai
mare concentrație de magneziu dintre toate probele, 28 5°dh, iar cea mai mică cantitate
de magneziu se găsește la proba numărul 7, având o valoare cu minus. Pentru
concentrația de calciu valorile variază ușor de la 0.50 -2.55°dh, iar pentru proba
numărul 12 concentrația calciului este de 3,5 5 °dh. -5051015202530
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentra ția [ °dH ]
Num ărul probeiDuritatea de Ca2+, Mg2+
D. Ca2+ D. Mg2+

37
Figură 19. Distribuția durității permanente
Duritatea per manentă nu poate fi înlăturată prin fierbere ca și duritatea temporară, din graficul de
mai sus observăm ca proba numărul 12 este caracterizată de o apă foarte dură, iar proba numărul
7 de o apă cu o cantitate de de ioni de calciu și magneziu corespunzăto r conținutului altor săruri
de calciu și magneziu foarte mic.
IV.6. Nitrații (NO 3)

Cantitatea de nitrați în apă nu trebuie să depășească 50 mg/1. Consumul unor cantități mari
de apă cu nitrați poate provoca afecțiunea numită „intoxicație cu nitrați” sau
„methemoglobin emie”. Mecanismul declanșării maladiei are la bază transformarea nitraților în
nitriți, aceștia din urmă fiind implicați în producerea bolii. În mod normal, într -un organism
sănătos, nitrații proveniți din apa și alimentele consumate de om sun t resorbiți în porțiunea
superioară a intestin ului. În cazul unor infecții, se creează condiții propice de transformare a
nitraților în nitriți. Nitriții se combină cu hemoglobina, transformând -o în methemoglobină care,
la rândul său, blochează transportul de oxigen în țesuturi. Astfel , hemoglobina își pierde funcția
de a lega și a transporta oxigenul în țesuturi, producând hipoxie. Sindromul methemoglobinemiei
este exprimat prin cianoza feței , dereglarea respirației, constipație, agitație, convulsii.
Afecț iunea se manifestă la copiii mici în primul an de viață, mai ales la cei alimenta ți
artificial intoxicația apare ca re zultat al utilizării apei cu un conținut sporit de nitrați la prepararea -505101520253035
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentrația °dH
Numărul probeiDuritatea permanentă

38 hranei.

Figură 20. Distribuția concent rației de nitrați

Analiza comparativă a rezultatelor pentru nitrați indică faptul că acest parametru se
situează în limitele legale admise (CMA) de 50mg/l pentru toate sursele de apă subterană din
cadrul studiul. Totuși în comparație cu situația per ansam blu a probelor, observăm că probele cu
numărul 8 și 11 au cele mai mari valori de peste 3 mg/l, consider că aceste valori obținute sunt
influențate de situarea în apropiere a unor grajduri de animale și proximitatea față de drum .

IV.7. Fosfați (PO 4 )

Fosfații întâlniți în apele subterane sunt influențați de factorul antropic prin agricultură,
administrarea de îngrășaminte pe bază de fosfor și a unor amendamente calcice, depozitarea de
deșeuri animale sau vegetale. De asemenea, utilizarea detergenților și manipulare apelor uzate
necorespunzator în lipsa rețelei de canalizare din zona rurală reprezintă o altă sursă de contaminare
cu fosfați.. Fosfații au ca efect principal negativ dezechilibrarea balanței calciu -fosfor care în timp
duce la probleme foarte gra ve precum: osteoporoză, depuneri anormale de calciu – osteofite. 00.511.522.533.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concentrație NO3 {mg/l}
Numărul probeiNitrații (NO3)

39 Consumul mare de fosfor împie dică fixarea calciului în oase, cu timpul acestea devenind foarte
fragile.
Problemele pot apărea chiar și la copii, de aceea ar trebuie urmărită alimentația și ca litatea apei
pe care aceștia o consumă.Doza zilnică de fosfați necesară organismului este de 2 mg, iar valoarea
zilnică admisă aprobată de JEFCA (forumul mondial care reglementează utilizarea aditivilor
alimentari) este de 70 mg/kg pentru toate sursele de fosfor.

Figură 21. Distribuția concentrației de fosfați

Din graficul de mai sus ce reprezintă valorile concentrațiilor de fosfați
pentru cele 20 de probe de apă subterană, observăm că nu s -au înregistrat depășire
a valorii maxim e admise (CMA) de 1.5 mg/l.

00.020.040.060.080.10.12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Concetrația de PO4 [mg/l]
Num ărul probeiFosfați (PO4 )

40 Concluzii

În urma obținerii rezultatelor pentru cele 20 de probe de apă prelevate din cadrul surselor
de apă subterană (fântâni) din satul Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova am constatat
faptul că, ma joritatea parametrilor chimici analizați corespund cu concentrațiile maxime admise,
conform cadrului legislativ al apelor și se încadrează în normele de calitate ale apei subterane.
Parametri chimici care nu au înregistrat depășiri și concentrații peste l imitele maxime
admise de către legislația apei fiind: pH -ul apei, conductivitatea electrică, oxigenul dizolvat,
amoniu, duritatea de calciu, nitrații și fosfații.
Duritatea totală este singurul parametru chimic analizat care a înregistrat depășiri peste
concentrația maximă admisă, (CMA) 5 °dH, 18 probe din cadrul celor 20 analizate au înregistrat
depășiri peste limita admisă, ceea ce le oferă statutul de ape dure. Apa dură conține o cantitate
mare de minerale dizolvate, de exemplu: calciu, magneziu, pe care le acumulează în urma intrării
în contact cu rocile specifice substratului geologic satului Ghiliceni, de exemplu: calcarul, nisipul,
creta. Duritatea apei este o proprietate care poate influența o serie de alte proprietăți fizico -chimi ce
ale apei, cum ar fi: fluiditatea , vâscozitatea , temperatura de solidific are și de fierbere . O altă
influență a durității apei poate duce la evoluții nefavorabile pentru populație, poate genera
formarea pietrelor la rinichi, poate afecta și dantura, smalțul dinților, pielea, părul cât și tehnica
și utilaje le casnice . Din acest motiv controlul durității apei are o mare însemnătate practică .
Factorii care influențează în mod direct indicatorii de calitate ai apelor subterane sunt
antropici și naturali precum: caracteristicile geologice ale zonei, calitatea apelor de suprafață,
clima zonei(temperatură, precipitații). De asemenea desfășurarea intensivă a agriculturii cu
folosirea de substanțe chimice agricole pe tot arealul studiat , reprezintă o altă cauză de natură
antrop ică care accelerează procesul de degradare a calității apei.
În satul Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova principalele surse de poluare ale
apelor subterane care au fost identificate sunt: evacuarile și scurgerile de ape uzate provenite din
gospodăriile locale, lipsa unui sistem de canalizare pe teritoriul satului, practicarea agriculturii prin
adaosuri de pesticide, îngrășăminte chimice și or ganice, depozitarea deșeurilor animale și a
reziduurilor vegetale în apropierea surselor de apă.

41 Lista de figuri

Figură 1. Localizarea Raionului Telenești, Republica Moldova ………………………….. ……………….. 8
Figură 2. Teritoriul localității Ghiliceni ………………………….. ………………………….. …………………… 10
Figură 3. Priveliștea din satul Ghiliceni ………………………….. ………………………….. …………………… 11
Figură 4. Caracteristicile altitudinii din Comuna Ghiliceni ………………………….. …………………….. 12
Figură 5. Cantitatea lunară de precipitații înregistrată la Serviciul Meteorologic Telenești ……. 14
Figură 6. Râul Ciulucul Mic, satul Ghiliceni, raionul Telenești, Republica Moldova …………….. 15
Figură 7. Tipuri de sol în Comuna Ghiliceni ………………………….. ………………………….. ……………. 17
Figură 8. Structura populației din Comuna Ghiliceni ………………………….. ………………………….. … 20
Figură 9. Localizarea surselor de apă subterană ………………………….. ………………………….. ……….. 26
Figură 10. Scara pH -ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
Figură 11. Conductometru și oxigenometru ………………………….. ………………………….. …………….. 28
Figură 12. Determinarea durității ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 29
Figură 13. Distribuția pH -ului………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 31
Figură 14. Distribuția conductivității electrice ………………………….. ………………………….. …………. 32
Figură 15. Distribuția oxigenului dizolvat ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
Figură 16. Distribuția amoniului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
Figură 17. Distribuția durității totale ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
Figură 18. Distribuția concentrației de calciu și magneziu ………………………….. ……………………… 36
Figură 19. Distribuția durității permanente ………………………….. ………………………….. ………………. 37
Figură 20. Distribuția concentrației de nitrați ………………………….. ………………………….. …………… 38
Figură 21. Distribuția concentrației de fo sfați ………………………….. ………………………….. ………….. 39

Lista de tabele

Tabel 1. Caracteristicile râului Ciulucul Mic ………………………….. ………………………….. ……………. 14
Tabel 2. Structura suprafețelor a dministrative în Comuna Ghiliceni ………………………….. ……….. 18
Tabel 3. Parametri chimici și idicatorii de calitate ………………………….. ………………………….. …… 23

42 Bibliografie
Anuar. Caraceteristica hidrologică. Republica Moldova. 2 018.
Atlas. Geografia a fizică. Republica Moldova Editura Iulian, Chișinău, 2002.
Atlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova,2013
Cаzаcu, P. Moldovа dintre Nistru și Prut 1812 -1918, Edit. Științа, Chișinău
1992.
Ciobаnu, Ș. Bаsаrаbiа. Populаțiа, Ist oriа, Culturа, Edit. Științа , Chișinău,
1986
Consiliul Local Comuna Ghiliceni. Planul strаtegic de dezvoltаre socio –
economic a l Comunei Ghiliceni, raionul Telenești 2017.
Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE
Lupașcu A., – Biogeografie, Editura Fundației România de mâine,
București, 2001.
Postolache Gh. Vegetația Republicii Moldova. Chișinău, Știința, 1995.
Surpățeanu, M. Hidrochimie și analiza calității apei. Iași, 2007 .
Ursu A. Clasificarea solurilor Mold ovei pe principii contemporane. //
Buletinul Academ iei de Științe a Republicii Moldova. Științe biologice și
chimice, №. I. Chișinău, 1997.
Zamfir A. Dicționa r geografic al Basarabiei, 1904.

43 ***Legea 458 2002 privind calitatea apei potabile . (accesat la data 19.05.2019)
*** https://infoapa.ro/calculator -duritate -apa/ ( accesat la data de 15.06.2019)
***https://primariaghiliceni.wordpress.com/ (accesat la data de 20.05.2019)
***https://www.academia.edu/12231292/Curs_4 (accesat la data de 15.06.2019)
***https://geoportal.md/ru/default/map/index/type/print#lat=267568.795763&lon=185309.4057
29&zoom=4&layers=_base12 (accesat la data de 21.06.2019)
*** http://www.meteo.md /images/uploads/pages_downloads/Normele_pentru_apa.pdf (accesat
la data de 23.06.2019) (accesat la data de 10.05.2019)
***http://enviro.ubbcluj.ro/studenti/cursuri%20suport/Carte_Monitoring_Radu_SITE.pdf?fbclid
=IwAR0AgcuG957 -HbIU -7bKNTvXCokls9D6m -tB_Dadrmgp6YBk8oSKJfTM2P0 (accesat la
data de 23.05.2019)