Licenţă Popescu Robert Imapa Iv [621302]

1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE AL I-
MENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AL I-
MENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonatori științifici:
Conf. univ. dr. ing. Monica MIRONESCU
Prof. univ. dr. ing. Romulus IAGĂRU

Absolvent: [anonimizat], 2018

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE AL I-
MENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AL I-
MENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

OBȚINEREA ȘI PROMOVAREA UNUI PRODUS INOVATIV
DE COFETĂ RIE DE TIP TORT DIPLOMAT
CU COLORANȚI NATURALI

Coordonatori științifici:
Conf. univ. dr. ing. Monica MIRONESCU
Prof. univ. dr. ing. Romulus IAGĂRU

Absolvent: [anonimizat], 2018

3
Rezumat

Tema de licență abordată de mine, se intitulează: OBȚINEREA ȘI PROMOVAREA
UNUI PRODUS INOVATIV DE COFETĂRIE DE TIP TORT DIPLOMAT CU COLORANȚI .
Aceasta cuprinde două părți distincte: prima parte se referă la generalități și noțiuni de
teorie, iar cea de -a doua parte este rezultatul activităților practice realizate de mine.

4
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
Capitolul 1. Produsele de cofetărie. Torturile de cofetărie ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.1.Generalități despre produsele de cofetărie ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.2.Torturile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.3. Sfecla roșie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
Capitolul 2. Politica promoțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 13
2.1.Structura activității promoționale ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
2.1.1.Publicitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
2.2.Strategii promoționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.3.Op eraționalizarea politicii promoționale ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
2.4.Determinarea bugetului promoțional ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
2.5.Elaborarea mix -ului promoțional ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
Capitolul 3. Analiza mediului ambiant a cofetăriei ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.1.Analiza mediului extern general ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
3.2.Analiza mediului extern competițional ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
3.3.Analiza mediului intern al întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………… 27
3.4.Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Capitolul 4. Prezentarea cofetăriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 32
4.1.Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
4.1.1.Pr ezentarea locației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
4.2.Informații despre cofetărie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
Capitolul 5. Produsul inovativ al cofetăriei, tortul diplomat cu sfeclă roșie și cardamom ………………. 34
5.1.Tortul diplomat clasic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34
5.2.Te starea diverselor condimente, pentru identificarea condimentului cel mai adecvat pentru
sfecla roșie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
5.3.Rețeta și modul de obțin ere a produsului inovativ ………………………….. ………………………….. ….. 37
Capitoul 6. Studiu de caz privind viabilitatea produsului inovativ. Promovarea produsului ……………. 40
6.1.Chestionar cu date concludente ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40
6.2.Promovarea produsului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 61
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 62

5
Introducere

În zilele noastre, domeniul produselor de cofetărie este foarte variat, pornind de la tu r-
tă dulce, jeleuri, dropsuri, bomboane și ajungând până la fursecuri, prăjituri și nu în ultimul
rând, torturile. Asta nu înseamnă că trebuie să fie o piedică pentru noi, tânăra generație, ci
trebuie să ne motiveze să devenim mai activi și mai dinamici, prin găsirea unei multitudini de
idei și activi tăți practice care să aducă o valoare po zitivă societății în care trăim.
Fiind un mare iubitor al tortului diplomat, mă consider dator și totodată bucuros față
de ceilalți din jurul meu, să le arăt că pot să -mi pun în practică pasiunea pentru tortul dipl o-
mat. Motiv pentru care îi îndemn și pe al ții să dea frâu liber imaginației lor și să încerce ceea
ce își doresc. Tind să cred că cea mai mare bucurie a noastră, ca oameni, este să ne material i-
zăm ideile și visele, oferindu -ne astfel încredere în noi și totodată satisfacția că am făcut un
lucru bu n pentru noi, dar și pentru cei din jurul nostru.
Pentru a da un strop de culoare tortului diplomat și de a aduce ceva nou , m-am gândit
să experimentez o idee năstrușnică de -a mea, și anume: să pun sfeclă roșie în tort. Totuși, nu
este ușor să -ți pui în pr actică ideile, fiind te lovești de mai multe probleme, spre exemplu:
lipsa ustensilelor, ideile preconcepute ale celor din jurul nostru, teama de a greși, etc. Ca să
ajung la faza finală a produsului meu inovativ, a trebu it să parcurg mai multe etape, pe c are le
voi descrie cu lux în paginile ce vor urma acestei introduceri.

6
PARTEA I

Capitolul 1 . Produsele de cofetărie . Torturile de cofetărie

1.1.Generalități despre produsele de cofetărie

Produsele de cofetărie au ca și caracteristică principală elementul dulce. Ele sunt pr o-
duse cu structură complexă. Principalul component al produselor de cofetărie sunt zaharurile
simple. Prin consumarea produselor de cofetărie se activează acele papile gustative umane
care sunt sensibile la dulce și creează o se nzație plăcută (Mironescu, 2018) .
Clasificarea produselor de cofetărie:
a) Torturi;
b) Prăjituri;
c) Fursecuri;
d) Bomboane din jeleu;
e) Ciocolată;
f) Caramele;
g) Marțipan;
h) Fondante;
i) Turtă dulce;
j) Rahat;
k) Drajeuri;
l) Dropsuri;
m) Înghețată;
Ustensile folosite în cofetărie:
– Căzănelul de cofetărie
– Chipceaua
– Tava pentru prăjituri
– Tava pentru baclava
– Sinia
– Placul
– Cercul pentru tort
– Rama dreptunghiulară
– Grătarul pentru glasat prăjituri

7
– Grătarul pentru savarine
– Trusa de duiuri și șprițuri
– Telul tip cofetar
– Croșeta
– Ruloul reglabil
– Cuțitul de patiserie
– Sita
– Merdeneaua
– Barfeș
– Forme diferite
Utilaje specifice laboratorului de cofetărie:
– Laminorul pentru aluat
– Mașina de tablat fondant
– Broeza
– Mașina menajeră universală (robotul)
– Cuptorul
– Mașina de înghețată

1.2.Torturile

Torturile sunt echilibrate din punct de vedere nutrițional, adică conțin un glucid cu m e-
tabolizare lentă și care nu este dulce: amidonul. Torturile sunt produse complexe cu destinații
festive, deci cu forme și ornamentații mai complexe (Mironescu, 2018) .
Clasificarea to rturilor:
I. După preparatul folosit avem:
a) Din blat:
1. Alb:
– Fistic;
– Fructe;
– Portocale;
– Cafea;
– Cranț;
– Nes-cafe;
– De mere cu frișcă;
2. Colorat:

8
– Cu cremă de cacao;
– Delice;
– București;
b) Din foi:
1) Doboș:
 Evantai;
 Cristina;
2) Richard;
c) Cu frișcă:
 Diplomat (Șarlotă);
 Merengue;
II. După modul de finisare:
 Glasate;
 Barotate;
 În cremă;
III. După modul de prezentare:
A. Fantezii;
B. Aniversare:
 De mireasă;
 Pentru aniversare;
C. Piese:
– Buturugă;
– Trunchi;
– Cuib;
– Arici;
– Sondă;
– De ciocolată special;
– Mareșal Joffre;
– Saint -Honore;
– Sufle -surpriză;
Elemente de decor pentru torturi:
a. Din zahăr;
b. Din dragan;
c. Din pastiaj;
d. Din ciocolată;

9
e. Din cremă și fructe confiate;
Componentele de bază ale tortului:
 Blaturi;
 Siropuri;
 Umpluturi -creme;
 Cuverturi -glazuri;
Procesul tehnologic general al torturilor:
 Uniformizarea sem ipreparatelor de bază;
 Tramparea;
 Umplerea;
 Răcirea;
 Glasarea;
 Barotarea;
 Decorarea;
 Prezentarea;
 Ambalarea;
 Servirea;
Condiții ce trebuie respectate în timpul preparării torturilor:
– respectarea întocmai a rețetei și a procesului tehnologic;
– utilizarea semipreparatelor corespunzătoare calitativ și cu aspect comercial;
– în cazul torturilor care au la bază blatul, acesta să se folosească a doua zi după
preparare, pentru a permite tăierea în capace egale, fără să se sfărâme;
– după umplere, și pentru a absorbi siropul, torturile să fie lăsate la rece pană în
ziua următoare, pentru solidificarea corespunzătoare a cremei și fixarea corectă
a foilor;
– semipreparatele folosite pentru glasare să aibă fluiditatea și temperatura nec e-
sară întinderii cu ușurință pe tort;
– după glasare, torturile să se ridice de pe masă înainte de întărirea glazurii, pe n-
tru a evita apariția defectelor (crăpături, desprinderea glazurii de pe tort);
– decorul să se aplice peste glazurile bine răcite și în concordanță cu destinația și
mărimea to rtului;
– pană in momentul servirii, să fie păstrat la rece (1…40C) și în locuri care prot e-
jează glazura și decorul;
– porționarea să se realizeze în momentul servirii și în așa fel încât să se păstreze
decor repartizat fiecărei porții;

10
– la comenzile pentru aca să, ambalarea să se facă cu multă atenție, pentru a nu
strica decorul și, respectiv, aspectul tortului.

1.3. Sfecla roșie

Sfecla roșie este o plantă cultivată pentru rădăcina sa cărn oasă folosită pe post de l e-
gumă în alimentația omenească și ca plantă fu rajeră. Ea este bienală, deoarece în primul an se
dezvoltă din semințe și crește, slobozind frunze, iar în al doilea an formează semințe. Ele se
seamănă la o adâ ncime de 2 -5 cm și la o distanță dintre râ nduri de 20 -25 cm.
Rădăcina are form e diverse:rotundă și turtită, sf erică și ovală -lunguiață; culoarea de la
roșu aprins pâ nă la bordo, poate avea și dungi albe sub formă de inele. Perioada de vegetație
este de 110 -120 de zile, frunzele se înlătură peste 50 -60 de zile.
Sfecla roșie se seamănă la sfâ rșitul lui martie -începutul lui aprilie, semințele mai bine
umede și încolț ite, într -un sol bine umezit. Câ nd ies la suprafață, puieții se răresc și se lasă
doar cei bine dezvol tați. Prima dată ei se răresc câ nd au 1 -2 cm. Apo i încă de 2 -3 ori astfel
încât distanța dintre plantele vecine să fie nu mai mică de 15 cm.
Din sfecla roșie se prepară diferite bucate, precum și diverse medicamente din medic i-
na netradițională. Ea conține vitamina B2 și substanțe care măresc hemoglobina în sânge.
Cunoscută pentru bene ficiile sale încă din antichitate, sfecla roșie are în compoziția sa
multe substanțe nutritive precum vitamina A, vitaminele B1, B2, B6, vitamina C, sodiu, ca l-
ciu, sulf, cupru, fier, iod, potasiu și antioxidanți.
Iată care sunt cele mai importante efecte p ozitive pe care le are asupra sănătății:
1.Luptă împotriva anemiei
Sfecla roșie conține o gamă largă de vitamine, minerale și substanțe active. Printre
acestea conține fier, dar și acid folic – importante în producerea de globule roșii la nivelul
măduvei o soase hematogene.
2.Protejează ficatul
Afecțiunile hepatice pot fi ameliorate prin consumul de sfeclă roșie. Astfel ficatul gras
(steatoza hepatică), ficatul obosit, ficatul leneș sau chiar în stările infecțioase precum hepatite
sfecla roșie ajută la îmbun ătățirea metabolismului celular și prelungește viața hepatocitelor
(celule hepatice).
3.Ține inima sănătoasă
Potrivit unui studiu din 2010 al Universității Queen Mary, un pahar de 250 ml de suc
din sfeclă roșie pe zi scade considerabil tensiunea arterială. Cu cât tensiunea este mai cresc u-
tă, cu atât scăderea este mai mare.

11
Dacă ar fi consumată pe scară largă, sfecla roșie ar putea reduce cu 10% decesele ca u-
zate de bolile cardiovasculare, sunt de părere cercetătorii.
4.Previne cancerul
Betacianina, cea care dă culoare roșie este un antioxidant puternic, care are proprietăți
de prevenire a cancerului.
O cercetare a Universității Howard a demonstrat că be tacianina a încetinit cu 12,5%
progresia tumorilor în cazul cancerului de prostată și a celui mamar.
5.Comba te depresia
Cercetări recente au arătat că sfecla roșie are puterea de a controla starea de spirit, gr a-
ție betainei conținute, despre care se știe că relaxeaz ă mintea și ameliorează depresia.
6.Crește rezistența la efort
Sucul de sfeclă roșie crește rezist ența fizică a organismului, ajutându -i pe oameni să -și
prelungească programul de exerciții fizice cu 16%, potrivit unui studiu realizat în Marea Br i-
tanie. O echipă de cercetători de la Universitatea din Exeter a descoperit că nitratul conținut
de sfecla ro șie contribuie la reducerea consumului de oxigen – exercițiile fizice devenind mai
puțin obositoare.
7.Stimulează creierul
Un studiu din 2011 al Universității Wake Forest a scos în evidență faptul că sfecla r o-
șie poate împiedica progresia demenței. Acest l ucru este posibil datorită oxidului nitric care
crește fluxul de sânge către creier. Nivelul crescut de acid folic pe care îl conțin (aproximativ
75% din doza zilnică recomandată) 2 -3 sfecle mari joacă de asemenea un rol important în
prevenirea bolii Alzhe imer.
Valori nutriționale pentru sfecla roșie (per 100 g):
* Calorii (kcal) 43
* Lipide totale 0,2 g
* Lipide saturate 0 g
* Lipide polinesaturate 0,1 g
* Lipide mononesaturate 0 g
* Colesterol 0 mg
* Sodiu 78 mg
* Potasiu 325 mg
* Carbohidrați 10 g
* Fibre alimentare 2,8 g
* Zahăr 7 g
* Proteine 1,6 g

12
* Vitamina A 33 IU
* Vitamina C 4,9 mg
* Calciu 16 mg
* Fier 0,8 mg
* Vitamina D 0 IU
* Vitamina B6 0,1 mg
* Vitamina B -12 0 µg
* Magneziu 23 mg
IU = International Unit;

13
Capitolul 2. Politica promoțională

Eforturile de marketing ale întreprinderii moderne nu se pot limita doar la producerea
și distribuția de bunuri și servicii. Ele implică, totodată, o permanentă și complexă comunic a-
re cu mediul extern, cu piața, care presupune o informare atentă a consumatorilor potențiali
și a inter mediarilor, acțiuni specifice de influențare a comportamentului de cumpărare și de
consum, de sprijinire a procesului de vânzare. Toate aceste activități alcătuiesc politica pr o-
moțională – componentă importantă a politicii de marketing a întreprinderii mod erne.

2.1.Structura activității promoționale

Activitatea promoțională cunoaște, în perioada actuală, o mare varietate sub raportul
conținutului, rolului, formei de realizare, etc. În ciuda existenței unor diferite scheme de gr u-
pare și delimitare, clasificarea activităților promoționale, în funcție de natura și rolul lor în
sistemul comunicațional al întreprinderii, este tot mai frecvent invocată. Din această perspe c-
tivă, activitățile promoționale se structurează astfel:
a) publicit atea;
b) promovarea vânzărilor ;
c) relațiile publice ;
d) utilizarea mărcilor ;
e) manifestările promoționale ;
f) forțele de vânzare ;

2.1.1. Publicitatea

Publicitatea este o variabilă calitativă , de natură psihologică , cu acțiune pe termen
lung și care în general, este greu măsurabilă cantitativ în privința efectelor economice pe care
le generează. Variabilă importantă a politicii promoționale a întreprinderii moderne, publicit a-
tea reprezintă unul din mijloacele cele mai utilizate în activitățile de piață – unii speciali ști
considerând -o “nervul” politicii de comunicație al întreprinderii.
Publicitatea constituie unul din mijloacele prin care întreprinderea se implică și se r a-
portează la evoluția pieței. În esență, publicitatea cuprinde toate acțiunile care au drept scop
prezentarea indirectă (nepersonală) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură cu un
produs, serviciu, marcă sau întreprindere de către orice susținător (plătitor identificat).

14
Prin acțiunile publicitare, întreprinderea urmărește să asigure o cuprinzăt oare inform a-
re a publicului în legătură cu activitatea, cu produsele și serviciile sale, cu mărcile sub care
acestea sunt prezente pe piață, să -l convingă și să -l determine în efectuarea actului de cump ă-
rare. Ea vizează, pe termen lung, modificări de compo rtament la nivelul diferitelor categorii
de consumatori ca și menținerea fidelității acestora față de oferta întreprinderii.
Pentru ca publicitatea să aibă finalitatea dorită, în proiectarea conținutului și alegerea
formelor și mijloacelor utilizate, între prinderea trebuie să aibă în vedere următoarele caract e-
ristici ale publicului în calitatea de receptor: dorința de a fi tratat ca un partener activ și ex i-
gent în dialog cu agenții pieței; disponibilități diferențiate de reacție față de fenomenul publ i-
citar; capacitatea de a -și exprima propriile idei și exigențe față de acest gen de activitate.
Publicitatea servește întreprinderii atât ca instrument strategic cât și ca mijloc tactic.
Într-adevăr, acțiunile de publicitate sunt antrenate în scopuri diferite, s e adresează marelui
public sau unor segmente determinate ale pieței. Comunicația publicitară constituie unul din
mijloacele de transformare, pe termen lung, a cererii de consum în comportament de cumpăr a-
re efectiv. Ea trebuie însă conjugată cu acțiunea alt or mijloace de comercializare sau promoț i-
onale întrucât, singură, deși necesară și indispensabilă, acțiunea sa nu poate fi niciodată suf i-
cientă pentru promovarea intereselor comerciale ale întreprinderii.
Publicitatea reprezintă un mijloc de comunicație de masă. Formele de materializare a
publicității sunt numeroase și cuprind un ansamblu de mijloace și tehnici diferite, al căror
scop final îl constituie realizarea unei comunicații eficiente în cadrul mediului economico –
social, al pieței, în vederea modific ării atitudinilor și comportamentului consumatorilor. Ace s-
tui scop îi sunt subordonate următoarele obiective specifice : susținerea procesului de vânzare
prin crearea unei imagini favorabile față de firmă și produsele sale în rândul consumatorilor
potențial i; facilitarea pătrunderii pe o piață nouă sau atragerea de noi segmente de consum a-
tori; lansarea pe piață a unui nou produs / serviciu; introducerea unui nou preț / tarif sporirea
vânzării unui produs / serviciu prin prelungirea sezonului de consum, prin vânzarea frecvenței
de înlocuire și a modalităților de utilizare a produsului.
I. Formele publicității
Multiplicarea și diversificarea formelor concrete de realizare a publicității reprezintă
efectul acțiunii următorilor factori: dezvoltarea activității economice a întreprinderii; evoluția
relațiilor de piață; creșterea concurenței între agenții pieței și produsele oferite de aceștia. Din
această perspectivă, formele publicității pot fi clasificate în funcție de următoarele criterii:
a. după obiectivul lor, publicitatea poate fi:

15
* publicitate de produs – reprezintă forma cea mai frecvent utilizată. În practică, se
disting următoarele forme ale acesteia: publicitatea de informare; publicitatea de c u-
noaștere; publicitatea comparativă; publicitatea de reamintire;
* publicitatea de marcă – este axată pe evidențierea mărcii sub care produsul / servic i-
ul este oferit pieței și s -a impus condițiile multiplicării neîntrerupte a mărcilor sub care
întreprinderea își prezintă produsele;
* publicitatea instituțională – are ca o biectiv instaurarea în rândul publicului a unei
atitudini favorabile și de atașament față de întreprindere și de oferta sa. Și în acest caz,
publicitatea instituțională poate fi de informare, de condiționare și de reamintire ;
b. după aria geografică de răspân dire a mesajului, publicitatea poate fi:
→ publicitate locală – se efectuează, de regulă, de întreprinderile care au o piață locală
de desfacere;
→ publicitatea regională – este desfășurată de firme producătoare și comerciale cu act i-
vitate de piață circumscris ă spațiului geografic al unei regiuni;
→ publicitate națională – susținută, cu precădere, de întreprinderi cu rază de acțiune la
nivel național;
→ publicitate internațională – desfășurată în forme variate, este larg utilizată de într e-
prinderile care acționează în comerțul internațional;
c. după natura pieței , publicitatea se poate adresa:
 consumatorului final ;
 utilizatorilor industriali ;
 diferitelor categorii de intermediari ;
d. după tipul mesajului difuzat , publicitatea poate fi:
 de natură factuală – pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului /
serviciului;
 de natură emoțională – vizează exploatarea unor trăsături și resorturi emoționale ale
individului, pentru stimularea cererii utilizându -se sloganuri de tipul “cea mai bună
marcă din lume”, “produsul preferat în …”, etc.;
e. după efectul intenționat , publicității i se poate atribui:
o fie o acțiune directă ;
o fie o acțiune întârziată ;
f. după sponsor , publicitatea se diferențiază în funcție de agentul finanțelor, care poate
fi:
 produc ătorul ;
 intermediarul (în cooperare) ;

16
 alți agenți economici ;
g. în funcție de influența exercitată asupra cererii , publicitatea poate fi destinată:
* influențării cererii primare , la nivelul produsului, stimulând consumul unui anumit
produs;
* influențării unei cererii selective , contribuind la deplasarea curbei cererii spre o an u-
mită marcă.
II. Tehnici și mijloace publicitare
În funcție de tipul produsului / serviciului, de psihologia celor cărora se adresează,
mesajul publicitar care urmează a fi difuzat se exprimă în forme extrem de variate.
Procesele înregistrate în domeniile psihologiei și sociologiei au permis stabilirea unei
legături tot mai clare între comunicația publicitară și diferitele stiluri de viață ale consumator i-
lor și, pe această bază, au fost definit e tipuri de mesaje publicitare, frecvent și cu succes util i-
zate de întreprinderile moderne, particularizate atât prin exploatarea unor resorturi psiholog i-
ce de mare profunzime ale destinatarilor vizați, cât și prin extrema varietate a tehnicilor utili-
zate. Acest lucru poate fi evidențiat prin prezentarea principalelor tipuri de mesaje:
A. mesaje funcționale – sunt caracterizate printr -un ton tranșant, punând în evidența pe r-
formanțele produsului și prețul acestuia;
B. mesaje de relație – sunt concepute în așa fel încât consumatorului îi sunt redate mă r-
turii și scene din propria viață cotidiană, prin care să -și explice și justifice alegerea
unui produs / serviciu;
C. mesaje de evidențiere a mărcii – care subliniază autoritatea „morală” și „ socială” a
întreprinderii și în același timp certifică notorietatea acesteia;
D. mesaje de implicație socială – care sugerează și incită consumatorul să urmeze un
anumit model social și să se integreze într -o comunitate fondată pe anumite arhetipuri
sociale ș i chiar pe anumite mituri;
E. mesaje de contemplare – care propun contemplarea unui produs / serviciu prezentat
ca fiind perfect, sacralizat și scos în afara realului, fără nici o referință la un context de
utilitate practică a lui;
F. mesaje narcisiste – în car e consumatorul este prezentat așa cum ar dori să fie, ca
standard de viață și originalitate;
G. mesaje fantastice – care sugerează că produsul / serviciul are capacitatea să ofere o
evadare din real, într -un mediu de consum cu satisfacții și plăceri maxime;
H. mesaje mitice – care propun consumatorului împliniri fabuloase, de natură mistică.

17
Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare include, în ordine, presa, rad i-
oul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioară și cea directă, publicitatea p rin
tipărituri.
 Presa , atât cea cotidiană cât și cea periodică , reprezintă în prezent “media” principală
de transmitere a mesajelor publicitare, iar atunci când este corect folosită are un ra n-
dament excelent. Caracteristicile de bază ale presei sunt: difuz area teritorială, mome n-
tul apariției, categoriile socio -profesionale ale cititorilor, tirajul, prețul de vânzare al
spațiului, calitatea imprimării, etc.
Presa cotidiană rămâne cel mai folosit “media” de publicitate în majoritatea țărilor
lumii, datorită u rmătoarelor avantaje: flexibilitate; prestigiul de care se poate bucura un an u-
mit cotidian; aria vastă de difuzare; posibilitatea de a stăpâni și dirija expunerea anunțurilor.
Dar, acest tip de presă, prezintă și unele dezavantaje, cum ar fi: durata de via ță foarte scurtă;
reducerea tipografică uneori de o calitate mediocră a mesajelor.
Presa periodică oferă, la rândul ei, numeroase și variate posibilități de vehiculare a
mesajelor publicitare datorită diversității sale. Adresându -se unor segmente bine dete rminate
de cititori, presa periodică asigură selectivitatea socio -profesională a mesajului transmis, o
receptivitate sporită a destinatarului vizat și o calitate, de regulă, superioară a reproducerilor.
Acțiunile de publicitate prin presă se realizează în principal sub forma anunțului p u-
blicitar propriu -zis, bazat pe afirmația simplă, pe îndemn și pe efectul repetiției asupra citit o-
rului. Elementele componente ale anunțului publicitar sunt:
 ilustrația (sporește efectul anunțului prin captarea atenției);
 textul (informativ, pentru publicitate editorială);
 sloganul (formulă scurtă, ușor de reținut și capabilă să atragă atenția; în medie se
compune din 4 -8 cuvinte, ce include marca produsului sau a întreprinderii).
Eficiența unui anunț publicitar depinde și de mărimea anunțului, amplasarea sa în p a-
gină și frecvența apariției.
 Radioul , ca urmare a utilizării lui în masă, constituie un alt “media” de publicitate c a-
re acoperă în mod rapid și cu regularitate cea mai mare parte a publicului. Radioul
prezintă următoar ele avantaje: selectivitatea; costurile moderate; flexibilitatea și mob i-
litatea. Ca dezavantaje, pot fi evidențiate: mesajul nu poate fi prezentat decât sonor;
ascultătorii își fac doar o imagine parțială și numai de momentul asupra obiectului m e-
sajului.
 Televiziunea , prezintă suportul publicitar care a cunoscut expansiunea cea mai rapidă
în zilele noastre, fiind și unul din cele mai recente “media” de publicitate. Ea asigură o

18
combinație unică a sunetului, imaginii și mișcării; flexibilitate satisfăcătoare ; posibil i-
tatea unei difuzări repetate la ore de maximă audiență.
 Cinematograful , ocupă un loc aparte, dar modest, în ansamblul mijloacelor publicit a-
re. El face parte dintr -o categorie specializată de suporturi publicitare, relativ costis i-
toare, care nu -și poate identifica bine “subiecții” asupra cărora acționează. În acest
caz, mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a două categorii de filme:
filmul de documentare comercială (durata până la 30 minute) și filmul publicitar pr o-
priu-zis (cu o du rată de până la 5 minute).
 Publicitatea exterioară , include utilizarea în scopuri publicitare a afișelor, panourilor
publicitare și însemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei
simple și concise, menite să stimuleze vânzarea unor produse / servicii, să mențină i n-
teresul publicului pentru o marcă sau întreprindere și sunt considerate ca eficiente în
aglomerările urbane cu intensă circulație pietonală sau auto. Principalul lor dezavantaj
constă în concizia mesajului transmis publicul ui.
Cea mai importantă formă de publicitate exterioară se realizează prin afișaj. În pract i-
ca publicitară se folosesc numeroase tipuri de afișe, diferențiate în funcție de : modul de pr e-
zentare (afișe normale, afișe transparente, afișe pretipărite); locul de expunere (în locuri sp e-
cial amenajate, în vitrine, etc.); durata de expunere (afișe efemere și de durată).
În categoria suporturilor publicitare prin tipărituri , sunt incluse, de asemenea, editarea de
cataloage, pliante, prospecte, broșuri, agende și calendare.
Catalogul constituie un suport publicitar, de dimensiuni variabile, cu un conținut g e-
neral sau special, folosit ca instrument de prezentare a activității unei întreprinderi. După c a-
racteristicile sale esențiale, catalogul se prezintă în trei var iante: de prospectare (îndeplinește
un rol de vitrină, de ofertă pusă la dispoziția agenților economici și consumatorilor); de lucru
(se caracterizează printr -un plus de descriere, strict comercială a produselor și serviciilor of e-
rite spre vânzare, a calit ății acestora); de prestigiu (este o ediție publicitară de lux, destinată să
atragă atenția și să sugereze prestigiul și poziția firmei care l -a editat);
Pliantul, prospectul și broșura reprezintă alte suporturi publicitare incluse în sfera p u-
blicității re alizate prin tipărituri și utilizate pe scară largă în activitățile promoționale ale într e-
prinderii moderne. Ele urmăresc, prin ilustrație, text și slogan, să stimuleze interesul cititor u-
lui la o parcurgere integrală, să -l incite în efectuarea actului de c umpărare.
Agendele și calendarele , ca mijloace publicitare, au, în majoritatea cazurilor, semnif i-
cația de cadou publicitar.
 Publicitatea directă implică acțiunea de comunicație având ca obiectiv informarea și
atragerea clienților potențiali spre un produs sau loc de vânzare, utilizând ca suport de

19
comunicare expedierea unor scrisori personale, transmiterea unor broșuri sau pr o-
specte la domiciliul clientului, stabilirea de contacte telefonice, distribuirea de pliante
în locuri de vânzare, etc.
Contactul dire ct cu clientela potențială și tratarea fiecărui caz în parte ca particular,
transformă această modalitate de comunicare într -un ofensiv și neînsemnat instrument prom o-
țional.
În sistemul comunicației promoționale se înscrie și publicitatea gratuită , concret izată
în orice formă de noutate cu semnificația comerc ială în legătură cu un produs/ serviciu sau
întreprindere, dar neplătită de agentul respectiv.

2.2.Strategii promoționale

Utilitatea și importanța desfășurării de către întreprinderile moderne, în cadrul relați i-
lor de piață, a unei ample activități promoționale sunt unanim acceptate. Problemele cele mai
dificile în legătură cu aceste activități se referă la modalitățile concrete de acțiune și mai ales,
la realizarea unui dopaj corespunzător al difer itelor variabile promoționale , pentru ca acți u-
nea lor conjugată să conducă la rezultate economice cât mai bune. Rezolvarea acestor pr o-
bleme presupune analiza caracteristicilor care definesc importanța și determină eficiența fi e-
cărei componente promoționale în parte, pe de o parte , și a efectelor interacțiunii lor, pe de
altă parte. Sistemul de indicatori ce poate servi unei astfe l de analize cuprinde :
a) natura mesajului;
b) audiența și credibilitatea în rândul publicului;
c) flexibilitatea și durata de acțiune;
d) bugetele necesare;
e) controlul asupra rezultatelor;
Elaborarea strategiei promoționale în ansamblu și a opțiunilor strategice derivate co n-
stituie un proces complex, ce implică o cunoaștere în detaliu a mediului economico -social, a
celui comercial, a pieței și a mecanismelor acesteia, a comportamentelor de consum, a mod a-
lităților de acțiune a întreprinderilor partenere și concurente, a specificului și efectelor pe care
le poate avea utilizarea diferitelor instrumente promoționale.
Ca și în cazul celorlalte variab ile ale mix -ului de marketing (produs, preț, distribuție),
și la nivelul activității promoționale pot fi evidențiate numeroase și variate opțiuni strategice ,
diferențiate în funcție de mai multe criterii . Variantele menționate pot servi, în continuare,
pentru formularea unor strategii derivate . Spre exemplu, în cadrul strategiei de extindere a
imaginii, întreprinderea poate opta pentru formularea unor strategii derivate, respectiv: de

20
informare în cadrul pieței, de stimulare a cererii, de diferențiere a ofe rtei, de stabilizare a vâ n-
zătorilor etc.
Varietatea mijloacelor și instrumentelor de acțiune specifice activității promoționale
marchează și procesul elaborării strategiilor aferente. În consecință, strategia promoțională va
reprezenta, în toate cazurile, o combinație de acțiuni și mijloace subordonate obiectivelor p o-
liticii globale de marketing a întreprinderii și menite să contribuie la realizarea lor.

2.3.Operaționalizarea politicii promoționale

Operaționalizarea politicii promoționale implică adoptare a unui șir de decizii cu priv i-
re la organizarea și desfășurarea unor activități practice convertite în alcătuirea mix -ului pr o-
moțional și integrarea acestuia în strategia de marketing a întreprinderii .
Procesul de definire a obiectivelor activității promoț ionale urmărește, pe de o parte,
alinierea acestora la obiectivele politicii globale de marketing a întreprinderii, pe de altă pa r-
te, asigurarea concordanței lor cu cele specifice celorlalte componente ale mix -ului de mark e-
ting. Aceste obiective vor fi exprimate atât în termeni cantitativi (creșterea cifrei de afaceri,
etc.), cât și calitativi (crearea unei imagini favorabile față de întreprindere și oferta sa).
Prin conținutul lor, obiectivele activității promoționale pot f i diferite de la o întrepri n-
dere la alta, vor viza aspecte generale sau concrete ale activităților de piață și îmbracă forme
extrem de variate.
Acțiunea promoțională implică, de asemenea, precizarea clară a categoriilor de agenți
de piață vizați – consumat ori individuali, utilizatori industriali, conducători de firmă, distr i-
buitori, etc. – definiți, la rândul lor, pe baza unor criterii variate, cum ar fi obiceiuri de co n-
sum, atitudini în privința unui produs / mărci sau caracteristici socio -demografice.
După stabilirea obiectivelor și a categoriilor de agenți de piață vizați, este necesară se-
lecția mijloacelor și tehnicilor promoționale , concomitent cu precizarea importanței ce li se
atribuie și a modului lor de utilizare în procesul de comunicație promoțion ală.
Acțiunea de selecție a mijloacelor și tehnicilor promoționale (sau combinații ale ace s-
tora) trebuie efectuată riguros, pe baza unor principii verificate de practică, pentru a se evita
neconcordanțe în interacțiunea dintre obiective – mijloace și tehni ci – comunicație – agenți de
piață vizați – rezultate . Din această perspectivă, în procesul conceperii unei acțiuni de public i-
tate, spre exemplu, trebuie avute în vedere și respectate trei principii de importanță capitală
pentru reușita ei și anume:
a) princi piul selecției argumentelor;
b) principiul convergenței mijloacelor;

21
c) principiul uniformității publicității.
Și în cazul celorlalte componente ale activității promoționale, selecția mijloacelor și
tehnicilor de comunicație se realizează în așa fel încât să asi gure concordanța dintre specificul
fiecărui instrument de acțiune, obiectivele urmărite de întreprindere și comportamentele de
cumpărare și consum (utilizare).

2.4.Determinarea bugetului promoțional

Deciziile cu privire la dimensionarea bugetelor promoți onale atestă optici și practici
diferite de abordare, cele mai utilizate modalități de stabilire a bugetelor promoționale fiind:
a) fixarea bugetului promoțional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri ;
b) fixarea bugetului promoțional în raport de “ tot ceea ce întreprinderea își poate
permite ” în acest domeniu;
c) stabilirea bugetului promoțional comparativ cu cel al concurenților ;
d) fixarea bugetului promoțional pe baza analizei obiectivelor ;
e) utilizarea experimentelor de marketing pentru fundamentarea bu getelor pr o-
moționale.
Odată fixat, bugetul global destinat activităților promoționale urmează să fie repartizat
pe principalele lor componente. În acest context, deciziile adoptate vor ține seama de opiniile
strategice ale întreprinderii, ca și de natura p roduselor ce vor face obiectul acțiunilor promoț i-
onale, de etape din ciclul de viață al produselor, de destinatarii vizați, de comportamentele de
cumpărare.
Soluțiile preconizate vor viza aspecte concrete, cum ar fi:
1) în ce proporții va fi repartizat bugetu l global pe tipuri de activități promoțion a-
le;
2) căror acțiuni se acordă o mai mare importanță;
3) activitatea promoțională va fi axată prioritar pe acțiuni de publicitate, de pr o-
movare a vânzărilor sau va fi desfășurată exclusiv în cadrul forțelor de vânz a-
re;
4) eșalonarea calendaristică a activităților și respectarea termenelor.

22
2.5.Elaborarea mix -ului promoțional

Alcătuirea mix -ului promoțional implică selecția, asamblarea și încadrarea într -un
program distinct a modalităților de organizare și desfășurare a activităților promoționale și
integrarea acestuia în strategia de piață a întreprinderii.
Dimensionat și structurat, în funcție de caracterul, divers itatea și importanța acordată
fiecărei componente promoționale, mix-ul promoțional va cuprinde : obiectivele urmărite;
mijloacele, tehnicile și instrumentele de acțiune preconizate; resursele materiale și umane
necesare; eșalonarea în timp a desfășurării ac țiunilor; modalitățile de control și evaluare a
rezultatelor – toate acestea detalia te pe fiecare produs/ categorie de produse sau piețe de desf a-
cere.
În numeroase cazuri, în cadrul mix -ului sunt prevăzute bugete promoționale compl e-
mentare (de rezervă), des tinate sprijinirii unor operațiuni speciale, impuse de evoluțiile co n-
juncturale ale pieței sau pentru a se răspunde acțiunilor concurenței.
Unul din criteriile de care multe întreprinderi țin seama în alcătuirea mix -ului prom o-
țional îl constituie caracteru l complementar al acțiunii diferitelor componente promoționale .
Mix-ul promoțional va marca, astfel, deosebiri mai mult sau mai puțin esențiale, de la o într e-
prindere la alta, de la un domeniu de activitate la altul.
Factorii care determină diferențieri în alcătuirea mix -ului promoțional sunt:
 natura produselor sau serviciilor;
 profilul întreprinderilor;
 comportamentele spe cifice de cumpărare și consum/ utilizare;
 caracteristicile și tendințele piețelor vizate.
Acești factori servesc și pentru definirea stra tegiei de alegere a instrumentelor concrete
de acțiune în cadrul pieței. Pentru întreprinderile moderne, caracteristică este utilizarea unei
combinații de instrumente promoționale, știut fiind faptul că folosirea singulară a unui mijloc
sau unei tehnici ar e puține șanse de succes în condițiile creșterii complexității și concurenței
în activitățile de piață.
Întregul proces de elaborare a mix -ului promoțional trebuie să pornească de la o anal i-
ză atentă a pieței, respectiv, de la cercetarea comportamentelor d e cumpărare și de consum, a
activității firmelor concurente.

23
Capitolul 3. Analiza mediului ambiant a cofetăriei

Activitatea întreprinderii se desfășoară în strânsă legătură cu multitudinea de factori
externi, și interni, ce alcătuiesc mediul ambiant în care aceasta există. De aceea, întreprind e-
rea, respectiv activitatea desfășurată de aceasta nu poate fi studiată în mod detașat, ci dimp o-
trivă trebuie să avem în vedere complexitatea și dinamica tuturor elementelor care compun și
înconjoară întreprinderea, influențând în mod dinamic evoluția acesteia. Pentru întreprinderea
modernă este foarte important ca managementul de vârf să prevadă atingerea unui anumit
nivel într -o anumită perioadă de timp, ceea ce înseamnă a anticipa eventualele schimbări la
nivelul mediului și chiar a efectelor pe care acestea le pot produce întreprinderii. Acest lucru
este vital pentru formularea unei strategii viabile și comun fiecărei întreprinderi indiferent de
mărimea și caracteristicile proprii, iar inițierea acestui proces are la bază diagnosticul strategic
al mediului.
Analiza mediului ambiant cuprinde: analiza mediului extern general; analiza mediului
extern competițional; analiza mediului intern.

3.1.Analiza mediului extern general

Analiza mediului extern general, are în vedere, cunoașterea acelor forțe externe care
afectează, relativ uniform, majoritatea întreprinderilor și influențează indirect întreprinderea
de referință, în timp ce, influența exercitată de aceasta asupra lor este nesemn ificativă . Mod i-
ficările înregistrate la nivelul acestor forțe externe vizează cu precăderea: cererea consumat o-
rului pentru produsele și/sau serviciile întreprinderii. Astfel, sunt afectate produsele și/sau
serviciile preconizate a fi realizate atât sub asp ectul tipului, respectiv formei sub care se va
realiza, cât și sub aspectul cantității preconizate a se vinde, ceea ce se răsfrânge și asupra fu r-
nizorilor și distribuitorilor de produse și/sau servicii .
Aceste forțe externe, definite drept factori cauzali ai modificării mediului ambiant cu
influențe semnificative asupra întreprinderii pot fi clasificați în următoarele categorii: factori
politici, economici, sociali, tehnologici, de mediu și legislativi. Există în prezent o multitudine
de modele de diagnoză a forțelor externe generale, care păstrează într -o proporție semnificat i-
vă același conținut.
Modelul care abordează cel mai bine, în opinia mea, diagnoza factorilor externi gen e-
rali și care evidențiază în mod relevant particularitățile unui areal, respecti v organizație, este
modelul PESTEL (politic, economic, social, tehnologic, enviromental și legal). Acesta urmă-

24
rește un set de șase criterii de analiză a macromediului, importante pentru dezvoltarea durab i-
lă a arealului vizat, res pectiv organizației (t abelu l 1).
Tabelul 1.Criterii de analiză a micromediului
CRITERII DE ANALIZĂ A MACROMEDIULUI
POLITIC:
Riscul politic este redus;
Stabilitate politică;
Legi și politici fiscale benefice întrepri n-
derilor ;
Politica monetară este favorabilă; ECONOMIC:
Rata dobânzii este de 1,2 %;
Indicele de inflație este stabil;
Rata șomajului este în scădere;
Nivelul de trai și puterea de cumpărare
sunt în creștere;
SOCIAL:
Demografia populației este în ușoară cre ș-
tere;
Nivelul de educație este constant;
Existența legilor care apără partea socială;
Șansa egalității în funcție de sex, etnie,
cult religios, vârstă; TEHNOLOGIC:
Investiții de capital în domeniul cercet a-
re-dezvoltare;
Utilaje noi, performante și economice;
Tehnologii avansate de prelucrare;
ENVIROMENTAL:
Gestionarea eficientă a deșeurilor;
Refolosirea deșeurilor în noi procese te h-
nologice;
Preocupare majoră pt. schimbările clim a-
tice;
Tehnologii nepoluante pt. toate ramurile
industriei; LEGAL:
Legea securității și sănătății în muncă;
Norme și reglementări f inanciar –
contabile;
Legi penale pt. toți participanții la proc e-
sul de muncă;
Legi privind integritatea cetățeanului;

Modelul PESTEL r eprezintă un proces de analiză profundă a componentelor ce infl u-
ențează direct, respectiv indirect dezvoltarea spațiului rural cercetat (mediul extern) și acți o-
nează prin analiza următorilor factori: politic, economic, social, tehnologic, de mediu
(environment), de egalitate și legislativ. Deciziile strategice și operaționale depind de condiți i-
le tehnologice și, din ce în ce mai mult, de schimbările în nivelul de cunoștințe și tehnologie.
Instrumentul de analiză strategică PESTEL a fost dezvoltat, pentru a permite identificarea și
înțelegerea forțelor macroeconomice cu impact asupra dezvoltării și reprezintă un pas impo r-
tant în crearea unei noi strategii, deoarece fixează cadrul în care se operează și se vor lua d e-
cizii. O astfel de analiză este foarte utilă, mai ales în contextul globalizării, deoarece permite

25
evidențierea unor aspecte particulare ale comunității studiate, r espectiv organizații, care pe r-
mite adaptarea mediului economic și conferă rezistență acestuia la schimbările tot mai fre c-
vente petrecute la nivelul mediului ambiant. Totodată permite factorilor de răspundere, o mai
bună raportare la condițiile concrete, ce ea ce influențează capacitatea acestora de elaborare și
implementare a politicilor și strategiilor de dezvoltare, a colaborărilor și consultărilor cu toți
partenerii implicați în procesul dezvoltării unui anumit areal, respec tiv organizație.
Diagnoza utilizând modelul PESTEL trebuie să răspundă cerințelor legate de obiect i-
vitate, astfel că, pentru fiecare criteriu de analiză au fost stabilite mai multe subcriterii, dintre
care se aleg cele care prezintă un grad de pertinență și corespondență ridicat în legătură cu
studiul efectuat. De regulă diagnoza PESTEL permite evidențierea influențelor pe termen
lung asupra arealului studiat, respectiv organizații, cele șase criterii catalizatoare a schimbării
aflându -se în interacțiune .

3.2.Analiza mediului exter n competițional

Diagnoza mediului extern competițional presupune cunoașterea acelor forțe situate în
imediata vecinătate a întreprinderii, constituite din indivizi, grupuri sau alte întreprinderi ce o
influențează în mod direct, asupra cărora întreprinder ea la rândul ei exercită și ea o influență
semnificativă .
Principala componentă a mediului extern competițional este concurentul (competit o-
rul), care luptă pentru același tip de resurse precum întreprinderea de referință, mai precis
pentru banii clienților . Pentru a -și atrage cât mai mult din această resursă generală, întrepri n-
derea trebuie să ocupe un segment cât mai mare din piața existentă. Aceasta presupune că în
cadrul pieței lărgite asistăm la o competiție între întreprinderile care fac parte din acel ași se c-
tor și urmăresc obținerea unei cote cât mai mari din acea sta în detrimentul celorlalte întrepri n-
deri, între ace stea dezvoltându -se relații de rivalitate sau de concurență. Acest gen de compet i-
ție se desfășoară în interiorul unei industrii, respectiv între grupul de întreprinderi care real i-
zează produse similare ce se pot substitui reciproc .
Literatura de specialitate atrage însă atenția că în realitate termenii de substituție și s i-
milaritate a produselor nu delimitează forțe clar competitive, ceea ce subliniază în mod elo c-
vent necesitatea adoptării de către managementul întreprinderii a unui proces managerial de
formulare, adoptare și implementare a unei strategii. În același timp, adoptarea unui asemenea
model conduce la înregistrarea unui salt calit ativ bazat pe faptul că managementul strategic
spre deosebire de planificarea strategică nu vizează doar partea de formulare ci reprezintă un

26
răspuns la „creșterea gradului de incertitudine și complexitate în care operează în prezent î n-
treprinderile” .
Întreprinderea cu ajutorul managementului strategic poate să -și construi ască un set de
valori care să -i permită:
 Anticiparea unor posibile modificări în mediul ambiant și ada ptarea la acestea;
 Orientarea pe termen lung a activității întreprinderii;
 Coordon area tuturor activităților și corelarea acestora cu obiectivul țintă;
 Avantaj competitiv.
De asemenea, în sprijinul necesității și importanței managementului strategic, literat u-
ra de specialitate evidențiază existența unei legături pozitive între managemen tul strategic și
performanțele întreprinderii. Mai mult decât atât, știut fiind faptul că managementul strategic
este în general, specific întreprinderilor (organizațiilor) mari, faptul că în întreprinderile mici
procentele de eșuare sunt foarte mari (> 50 % în 5 ani și > 80% în 10 ani), subliniem necesit a-
tea adoptării și de către acestea a managementului strategic, atât pentru supraviețuire cât și
pentru îmbunătățirea performanțelor .
Așadar, se desprinde ideea centrală a necesității adoptării procesului de management
strategic la nivelul oricărei întreprinderi ca urmare a rolului benefic pe care acesta îl are as u-
pra performanțelor întreprinderii. Studii amănunțite subliniază o serie de avantaje ale utilizării
managementului strategic :
 Asigură unitatea de co ncepție și acțiune la toate nivelurile ierarhice în cadrul
firmei;
 Asigură coerența deciziilor strategice cu cele curente și tactice;
 Asigură coordonarea mai bună a tuturor unităților operaționale și funcționale;
 Contribuie la clarificarea și înțelegerea m isiunii și a scopului organizației și în
consecință la creșterea nivelului de angajare a întregului personal pentru real i-
zarea acestora;
 Contribuie la creșterea motivației angajaților și reducerea rezistenței față de
schimbare, prin înțelegerea mai bună de către aceștia a relației performanță –
recompensă și respectiv prin cunoașterea factorilor limitativi și alternativelor
posibile;
 Contribuie la anticiparea problemelor viitoare, dar și a oportunităților și am e-
nințărilor cu care se confruntă întreprinderea ;
 Asigură îmbunătățirea semnificativă a rezultatelor economico -financiare ale î n-
treprinderii, dezvoltarea rapidă și consolidarea poziției acesteia pe piață, creșt e-
rea apreciabilă a competitivității ei.

27
Toate acestea, atestă faptul că diagnosticarea mediulu i extern concurențial (competiț i-
onal) evidențiază o serie de aspecte ce trebuie abordate la fiecare nivel, începând cu produsul,
domeniul specific de activitate, portofoliul de activități și analiza la nivelul sectorului respe c-
tiv ramurii de activitate.
Pentru a se realiza într -un mod cât mai obiectiv acest lucru inițierea acestei diagnost i-
cări este realizată cu ajutorul segmentării strategice.

3.3.Analiza mediului intern al întreprinderii

Diagnosticarea mediului extern a permis analiza industriei, secto rului și a competiției
manifestată în cadrul pieței întreprinderii de referință, ceea ce a condus la formarea unei im a-
gini primare asupra potențialului său intern. Apreciem ca foarte important acest diagnostic,
deoarece conduce la conturarea unei imagini c uprinzătoare și detaliată a mediului în care acț i-
onează întreprinderea , a oportunităților pe care le poate atrage de partea ei, respectiv a am e-
nințărilor la adresa ei. Conturarea acestei imagini nu este însă suficientă pentru realizarea unei
bune și compl ete diagnoze, deoarece nu i -a în calcul factorii interni, capabilitățile întreprind e-
rii ce definesc forța acesteia. Rezultă că în momentul în care este realizată o diagnoză integr a-
tă, atât la nivelul industriei, sectorului, respectiv competitivității cât ș i la nivelul factorilor
interni, sunt create premisele stabilirii celei mai potrivite strateg ii pe care să o adopte într e-
prinderea pentru a reacționa relevant la provocările mediului ei de acțiune.
Analiza potențialului intern al întreprinderii necesită o evaluare profundă și obiectivă a
stării acestui a, în concordanță cu obiectivele stabilite , oportunitățile sau constrângerile medi u-
lui înconjurător și cu aspirațiile diferiților parteneri. Totodată, analiza mediului intern, trebuie
să se realizeze în raport cu schimbările care au loc în mediul înconjurător și să conducă la
evidențierea punctelor forte, respectiv slabe ale întreprinderii precum capacitatea ei de a rea c-
ționa pozitiv la acestea. În felul acesta, pe baza rezultatelor obținute întreprinderea poat e de-
termina oportunitățile și amenințările care decurg din acestea și să prevadă o utilizare judic i-
oasă a resurselor pentru a face față amenințărilor sau pentru a valorifica oportunitățile .
Diagnoza mediului intern al întreprinderii presupune a determina c apacitatea de acți u-
ne a întreprinderii, al cărei nivel de manifestare este determinat atât de modul de alocare și
conversie a resurselor cât și de cultura organizației și raporturile de p utere din cadrul acesteia,
bineî nțeles stimulată sau frânată de mediu l extern .
Studiind modul de alocare și conversie a resurselor, întreprinderea le utilizează pentru
manifestarea unei reacții adecvate la schimbările din mediul ei de acțiune cinci categorii de
resurse (financiare, fizice, umane, organizaționale, tehnologic e). Dintre acestea, resursele f i-

28
nanciare au un rol determinant, deoarece d e nivelul acestora depind celela lte categorii de r e-
surse în care pot fi convertite.
Cu alte cuvinte asistăm inițial la conversia resursei financiare în resurse fizice, umane
și organizaționale a căror utilizare determină obținerea resurselor tehnologice. Resursele te h-
nologice asigură interacțiunea cu piața, conduc la obținerea de venituri care la rândul lor pot
redeveni resurse financiare ale întreprinderii și astfel se reia circ uitul.
Alocarea și conversia resurselor în cadrul întreprinderii trebuie să conducă la realiz a-
rea în condiții de eficiență a produselor și/sau serviciilor, adică să combine resursele de care
dispune pentru a crea valoare ceea ce determină competențele într eprinderii. Produsele și/sau
serviciile obținute, prin valorificarea pe piață contribuie la obținerea de resurse financiare su b-
stanțiale, ceea ce arată că întreprinderea își dezvoltă progresiv capabilități strategice ca urmare
a perfecționării exercițiului de alocare și conversie a resurselor în condiții de randament și
eficiență de înalt nivel. Pentru o poziție cât mai bună pe piață și menținerea avantajului co m-
petitiv este important ca procesul de creare și consolidare a capabilități lor strategice să cont ri-
buie progresiv la multiplicarea resurselor tehnologice ca urmare a interacțiunii tot mai prof i-
tabile cu piața. Analiza resurselor contribuie la recunoașterea competențelor și la identificarea
resurselor necesare pentru fiecare strategie în parte . În conc luzie, analiza mediului intern, se
bazează pe studierea unor factori interni ce influențează mediul compet itiv al întreprinderii
care exe rcită de asemenea o influență reciprocă asupra factorilor interni ceea ce denotă co m-
plexitatea procesului. Din studiul literaturii de specialitate, rezultă că acest proces a fost și
este intens studiat astfel încât, în prezent pentru diagnosticarea mediului intern al întreprind e-
rii se recomandă o serie de instrumente, procedee, metode și tehnici, precum: lanțul valorii,
analiza potențialului întreprinderii, matricea de evaluare a factorilor interni, matricea SWOT,
analiza culturii organizaționale, analiza modului de exercitare a puterii.

3.4.Analiza SWOT

Analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) nu este altceva d e-
cât o analiză diagnostic care pune în evidență punctele tari și punctele slabe – din mediul i n-
tern, oportunitățile și amenințările din mediul extern . Analiza SWOT este o metodă importa n-
tă a managementului strategic nu numai la nivelul între prinderii, dar și la nivel teritorial, ea
constituie una din etapele importante ale elaborării strategiei de dezvoltar e.
Analiza SWOT constituie premisa pregătirii strategiilor de dezvoltare, care, de fapt,
susțin evoluția viitoare a politicilor de dezvol tare rurală. Această metodă analizează atât m e-
diul intern (puncte forte și puncte slabe), cât și mediul extern al organizației sau domeniului

29
investigat (oportunități și amenințări). În principiu elaborarea ideilor privind dezvoltarea, re a-
lizarea și contro lul strategiei se desfășoară cu antrenarea grupurilor afectate, iar analiza
SWOT oferă un bun prilej pentru asigurarea acestei colaborări. „Persoanele implicate în acest
demers pot fi întreprinzători și fermieri, membri ai autorităților locale, membri ai o rganizați i-
lor comunitare neguvernamentale, lucrători în infrastructura socială rurală, pensionari și tineri,
manageri din sectorul industriei și serviciilor (incluzând turismul), precum și cercetători. O
astfel de colaborare, este benefică, deoarece poate asigura ca ei să devină participanți activi în
rezolvarea problemelor locale. Orice individ, grup de persoane, instituție sau firmă ca re ar
putea avea un interes sem nificativ în succesul sau eșecul unui proiect (atât ca implementatori,
facilitatori, benefi ciari sau adversari) este definit ca parte interesată (stakeholder)”. Așadar,
părțile interesate reprezentate de diferitele grupuri (participanți/neparticipanți, susțin ă-
tori/oponenți etc.) au interese diferite și capacități diferite de a -și impune interese le. Această
particularitate trebuie înțeleasă și recunoscută, în mod explicit, în procesul identificării pr o-
blemei, al definirii obiectivelor și al selectării strategie .
Particularitatea analizei SWOT constă în faptul că permite studierea concomitentă atâ t
a caracteristicilor interne cât și a influențelor mediului extern, ținând cont deopotrivă de fact o-
rii pozitivi, și de cei negativi (tabelul …
Tabelul 2.Modelul general al analizei SWOT pentru diagnoza situației existente
CONDIȚII/ FACTORI INTERNI EXTERNI
POZITIVI Puncte tari Posibilități (Oportunități)
NEGATIVI Puncte slabe Pericole (Amenințări)

Punctele tari reprezintă, resurse care pot fi folosite pentru obținerea unui avantaj str a-
tegic, iar punctele slabe atribute interne negative sau chiar incapacități care pot conduce la
eșec în atingerea obiectivelor și care potrivit lui Katsioloude s, trebuie neutralizate sau atenu a-
te, altfel spus referindu -ne strict la spațiului rural reprezintă principalele resurse de dezvoltare
rurală, (naturale, umane, financiare, productive , etc.).
Oportunitățile corespund unui fenomen extern susceptibil să aibă o influență favorab i-
lă asupra dezvoltări spațiului rural. Ca și punctele forte, oportunitățile sunt temporare, neval o-
rifica rea lor la momentul potrivit afectând dezvoltarea spațiului rural din punct de vedere str a-
tegic.
Amenințările reprezintă situații sau factori care, fără un răspuns adecvat din partea a c-
torilor locali, conduce la o deteriorare dezvoltării spațiului rural. Atât oportunitățile cât și
amenințările fac parte din categoria factorilor externi și cuprind elemente macroeconomice, pe
care zona rurală nu îi poate controla.

30
Utilitatea analizei SWOT rezidă din posibilitatea identificării atât de oportunități p o-
tențial e de dezvoltare care pot fi valorificate de către decidenții din zona rurală, cât și de am e-
nințări potențiale care ar putea inhiba dezvoltarea, deoarece acționează negativ asupra perso a-
nelor, respectiv instituțiilor din zona rurală.
Atât oportunitățile câ t și amenințările identificate într -un anumit areal, aparțin celor
două componente ale mediului ambiant: micromediu, respectiv macromediu. Componentele
macromediului privesc, tendințe de creștere economică atât la nivel regional, național cât și
global, ca re influențează zona rurală în sens general. Pentru studiul acestor componente, se
utilizează două abordări: una care pune accent pe elemente politice, economice, socio –
culturale, tehnologice, ecologice și legale (PESTEL), iar alta, pe cele sociale, econom ice, p o-
litice, tehnologice, educaționale, de piață, de schimbări în mediul de afaceri (business), de
etică și de regulamente (SEPTEMBER). Componentele micromediului privesc actorii externi,
cei mai importanți fiind clienții, competitorii și furnizori i.
Analiza SWOT pentru cofetăria mea este următoarea:

Pentru punctele tari avem:
 Alocarea eficientă a resurselor financiare, materiale și umane ;
 Un management eficace și integrat de coordonare și operaționalizare a activit ă-
ților desfășurate ;
 O bună relaționare cu principalii furnizori privați: Annabella; Diana; Carref o-
ur; Profi; Kaufland;
 Popularitatea zonei „Pizza -Bar” îi conferă cofetăriei un mare avantaj față de
concurenți;

Pentru punctele slabe avem:
 Lipsa comunicăr ii cu furnizorii de produse agroalimentare;
 Ustensile uzate;
 Utilaje vechi și defecte;

Pentru o portunități:
 Produs de cofetărie nou, gustos, inovativ și sănătos;
 Raportul preț -calitate este echilibrat;
 Produsul are un design nou și atractiv;

31
Pentru a menințări avem :
o Reticența clien ților față de produs;
o Clienții nu cunosc beneficiile consumului de sfeclă roșie;
o Concurenții pot să inoveze și ei la produsele de cofetărie pe care le au ;
o Prezența concurenților pe un areal restrâns: Cofetăria Lucipol – strada Ion
Creangă, nr. 3; Cofetăria Trenulețul – bulevardul Tineretului, nr. 10; Cofet ă-
ria Arkadia – bulevardul Tineretului, nr. 5; Cofetăria Corbeanca – strada M i-
hai Eminescu, nr. 2; Cofetăria Boromir Pan Cafe – strada Luceafărului, nr. 6;

32
PARTEA II

Capitolul 4 . Prezentarea cofetăriei

4.1.Așezarea geografică

Cofetăria va fi amplasată în m unicipiul Râmnicu Vâlc ea, reședința județului Vâlcea.
Orașul este așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord -est a regiunii Olt e-
nia. Este situat pe paralela de 45° (45°6’17”N ). Se găsește la atitudinea de 240 -260 m.
Vecini:
– La nord: comuna Bujoreni ;
– La est: comuna Budești ;
– La sud: orașul Băbeni;
– La vest: orașul Ocnele Mari și comuna Vlădești;

4.1.1. Prezentarea locației

Cofetăria se află situată în zona „Pizza Bar” de pe bulevardul Tineretului, n r. 16, bloc
A9, scara A, parter, din cartierul Ostroveni al Municipiul Râmnicu Vâlcea.
Faptul că este situată în zona „Pizza Bar”, îi conferă cofetăriei popularitate, deoarece
în până în anul 2000 a funcționat o pizzerie -bar care e ra foarte cunoscută ca locație în Mun i-
cipiul Râmnicu Vâlcea. Chiar și în prezent această denumire este folosită cu mare prepond e-
rență, atât de persoanele vârstnice, cât și de cei tineri. De altfel și stația de taxiuri de lângă
bloc poartă denumire de „Pizz a Bar”.

4.2.Informații despre cofetărie

Denumirea societății: S.C. Sweet& Delicious S.R.L.
Data înființării: 20.04.2015
Adresă: bulevardul Tineretului, nr. 16, bloc A9, scara A, parter
Telefon: 0250.710.906
Fax: 0250.710.906
Adresă de e -mail: sweet.delicious@gmail.com

33
Site web: www.sweet&delicious.ro
Cod CAEN: 1082 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zah a-
roase
C.I.F.: RO 38199520
IBAN: RO48RDE330SV29457913300
Reprezentat legal: Popescu Vasile -Robert
Organigrama societății este dată în figura 1.

Figura 1. Organigra ma S.C. Sweet&Delicious S.R.L.

Conform legislației românești (Legea nr.346 din 14 iulie 2004 cu modificările și co m-
pletările ulterioare privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii)
„categoria întreprinderilor micro, mici și mijlocii se definește astfel: orice formă de organizare
a unei activități economice și autorizată potrivit legi lor în vigoare să facă acte și fapte de c o-
merț, în scopul obținerii de profit, în condiții de concurență, respectiv: societăți comerciale,
societăți cooperative, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent
și asociații familiale autorizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare ”.
Societatea mea se încadrează în categoria microîntreprinderilor și are 9 salariați.
Cofetăria dispune de o suprafață utilă de 80 m2. Spațiul cofetăriei este închiriat.

34
Capitolul 5. Produsul inovativ al cofetăriei, t ortul diplomat cu sfeclă roșie și
cardamom

În cadrul laboratorului de la disciplina „Produse de cofetărie în alimentație publică”
din anul universitar 2016 -2017, din semestrul II, la inițiativa doamnei profesoare Monica M i-
ronescu care ne -a propus ca tematică realizarea unui produs inovativ de cofetărie, am hotărât
să patentez un produs îmbunătățit, și anume: tort diplomat cu sfeclă roșie.
Ca să ajung la produsul inovativ pe care mi -l doream (gustul plăcut, aspectul frumos,
beneficiile sănă toase ale sfeclei roșii, „convertirea” acelor persoane care nu consumă tort d i-
plomat și cărora nu le place sfecla roșie), am parcurs mai multe etape și le voi descrise cu lux
de amănunt în cele ce urmează.

5.1.Tortul diplomat clasic

La început ul semestrului II, în laboratorul B406, din facultate, am realizat un tort d i-
plomat după rețeta clasică, și anume:
Ingrediente:
– 5 gălbenuș uri;
– 180 g zahăr;
– 20 g zahăr vanilat;
– 500 ml lapte ;
– 15 g gelatina granule ;
– 250 g smântână pentru frișcă;
– 2 portocale ;
– 2 banane ;
– 1 cutie compot de ananas (rondele) ;
– 2 kiwi, foarte bine coapte ;
– 200 g pișcoturi de ș ampanie ;
Mod de preparare:
Se pune gelatina granule la înmuiat în apă rece ( se pune apă cât să treacă cu două d e-
gete peste). Se lasă să se înmoaie circa 10 minute, timp în care se prepară crema.
Se pregătește prima dată baia de aburi, punâ nd un vas pe jumătate cu apă, la fiert.
Când apa clocotește, se dă focul la minim.
Se freacă gălbenușurile cu zahărul într -un bol mic și adânc până ce se albesc (circa 2 -3
minute). Se încălzește laptele și se toarnă peste compoziția spumoasa de gălbenuș uri; se tran s-

35
feră apoi compoziția într -un alt vas, mai mic, care să intre perfect î n vasul cu apa clocoti tă de
pe foc (fundul vasului în care s -a pus compoziția nu are voie să atingă apa de dedesubt). Se
lasă pe baia de apă timp de aproximativ 10 minute, timp în care se amestecă des (mai mult
spre finalul fier berii). Compoziția va fi destul de lichidă. La final, cre ma se dă deopar te și s e
lasă un minut să se răcească . Se adaugă apoi gelatina granule . Se ameste că bine și se lasă la
răcit.
Se bate apoi frișca cu zahărul vanilat și se încorporează în compoziț ie. Cre ma se ț ine
la frigider până când se pregătesc forma ș i fructele.
Se umezește și se tapetează cu folie trans parentă o fo rmă de tort rotundă cu diametrul
de 26 cm (daca forma e ste udă, folia se așează foarte uș or).
Se pregă tesc fructele: portocalele se feliază pe lățime, obținând niș te rondele frumoa se
și subțiri și abia apoi se curăță de coajă; kiwi la fel, iar bananele se taie în felii subțiri care se
stropesc cu zeamă de lămâie, pentru a nu se înnegri (se oxidează repede). Pereții ș i fundul
formei se îmbracă î n felii de ananas, kiwi, ba nane ș i portocale . Kiwi proaspăt conț ine o enz i-
mă care distruge gelat ina, astfel încât s e recomandă să folosim kiwi numai pe margini sau să -l
opărim înainte (în puțină apă cloco tită cu zahă r).
Se toarnă jumătate din compoziția răcită peste fructe și se nivelează.
Se presară felii subțiri de banană sau bucăț ele de ananas . Tortul se ține circa 12-15
minu te la frigider, ca să se închege puțin compoziția.
Se scoate apoi de la rece și se toarnă restul de cremă (ținută la temperatura camerei)
deasupra peste fructe, cât mai delicat în așa fel încât să acopere treptat fructele.
Se așează un strat de pișcoturi (pe care le însiropăm cu suc ul de ananas din conser vă)
pe toată suprafața tortului, apăsând ușor.
Se acoperă forma cu folie transparentă și se lasă la frigider pentru minim 4 -5 ore, după
care se ră stoarnă cu grijă pe platoul de servit.
La final, tortul se ornează cu frișcă bătută.
Țin să menționez că realizarea tortului, am fost ajutat de către: colegele mele de grupă .
După multă trudă a rezultat un tort frumos și gustos.
Tortul diplomat clasic obținut în laborator ul B406 este redat în figura 2.

36
5.2.Testarea diverselor condimente, pentru identificarea condimentului cel mai adecvat
pentru sfecla roșie

Pentru a diversifica gustul tortului, doamna profesoară Mironescu Monica mi -a îng ă-
duit să folosesc o paletă variată de condimente și mirodenii , precum: cardamom, piper (alb,
negru, roșu, verde), coriandru, chimion, chia, turmeric , șofran, ghimbir, chimen, mentă,
oregano, rozmarin, ienupăr, ardei iute, usturoi, chilli, paprika, boia dulce , cuișoare, anason,
vanilie , migdale, scorțișoară, fistic, nu cșoară , susan, coaj ă de lămâie, coajă de portocală.
În mai multe recipiente de plastic, am realizat mai multe combinații, astfel: am pus c â-
te 2 g din fiecare condiment enumerat mai sus, peste care am a dăugat 10 ml suc de sfeclă r o-
șie și am amestecat cu ajutorul unei baghete de sticlă.
Pentru analiza combinațiile realizate de mine și validarea unor rezultate concrete, i -am
invitat să deguste , atât pe cole gii mei de grupă , cât și pe colegi i de la specializările : Controlul
și Expertiza Produselor Alimentare , Ingineria Produselor Alimentare , Biotehnologii pentru
Industria Alimentară. Acest lucru s -a concretizat prin completarea a 60 de chestionare, din
care au reieșit următoarele rezultate:

 Cardamom: 50 de puncte;
 Piper alb: 2 puncte;
 Piper negru: 4 puncte;
 Piper roșu: 3 puncte;
 Piper verde: 3 puncte;
 Coriandru: 8 puncte;
 Chimion: 9 puncte;
 Chia: 6 puncte;
 Turmeric : 15 puncte;
 Șofran: 7 puncte;
 Ghimbir: 13 puncte;
 Chimen: 5 puncte;
 Mentă: 42 de puncte;
 Oregano: 9 puncte;
 Rozmarin: 9 puncte;
 Ienupăr: 5 puncte;
 Ardei iute: 2 puncte;
 Usturoi: 2 puncte;

37
 Chilli: 9 puncte;
 Paprika: 15 puncte
 Boia dulce : 19 puncte;
 Cuișoare: 32 de puncte;
 Anason: 11 puncte;
 Vanilie: 39 de puncte;
 Migdale: 25 de puncte;
 Scorțișoară: 19 puncte;
 Fistic: 48 de puncte;
 Nucșoară: 22 de pun cte;
 Susan: 14 puncte;
 Coajă de lămâie: 11 puncte;
 Coajă de portocală: 30 de puncte;

În urma re zultatelor obținute, s-a observat că responde nții au ales cardamomul,
clasându -l pe primul loc cu 50 de puncte, fiind urmat de fistic cu 48 de puncte și mentă cu 42
de puncte. Din acest considerent, am ales să adaug și cardamomul în compoziția tortului.
Cardamomul este foarte folosit în bucătăriile asiatice, mai ales în cea indiană. Are o
coajă tare și verde (există și alte varietăți: alb și negru) și conține două semințe mici cu gust
dulceag și piperat, cu arome citrice.

5.3.Rețeta și modul de obținere a produsului inovativ

Am hotărât să -mi particularizez și rețeta de obținere a tortului diplomat, încât a căpătat
forma care va urma să o descriu mai jos :
Ingrediente:
– 1 g colorant de sfeclă roșie;
– 250 ml lapte bătut;
– 250 g sfeclă roșie fiartă;
– 150 g unt la temperatura camerei;
– 250 g zahăr tos;
– 3 ouă;
– 1 ml esență de vanilie;
– 275 g făină;
– 20 g amidon;

38
– 1 ml oțet din vin alb;
– 1 ml bicarbonat de sodiu alimentar (NaHCO 3);

Mod de lucru:
 Se încinge cuptorul la temp. de 1800C.
 Se amestecă colorantul, sfecla roșie fiartă și laptele bătut.
 Se amestecă cu telul electric untul și zahărul tos până când amestecul devine
pufos și se deschide la culoare.
 Se adaugă treptat ouăle și esența de vanilie, după care se încorporează delicat
făina, amidonul și compoziția umedă (laptele bătut și sfecla roșie fiartă care a
fost răzuită mărunt).
 Într-un vas mic se stinge bicarbonatul de sodiu cu oțetul și se încorporeaz ă în
compoziția de blat chiar înainte de a se pune la cuptor.
 Se tapetează două tăvi cu făină și hârtie de copt, după care compoziția se pune
în tăvi.
 Tăvile se pun la cuptor pentru 35 – 40 de minute, apoi se scot și se lasă să se
răcească la temperatura c amerei.
 Compoziția se scoate din formă și se lasă să se răcească complet.

Siropul pentru blat:
– 200 g zahăr;
– 200 ml suc de sfeclă roșie;
– 1 ml esență de vanilie;

Mod de lucru:
 Într-un vas mic pe foc la aragaz se face compoziția siropului din zahăr, suc de
sfeclă roșie, esență de vanilie și se amestecă.

Cremă:
– 2 gălbenușuri;
– 120 g zahăr;
– 250 ml suc de sfeclă roșie;
– 250 ml frișcă;

39
Mod de lucru:
 Gălbenușurile și cu zahărul se freacă și se pun la fiert pe baie de abur,
amestecându -se bine compoziția pentru a nu se prinde zahărul.
 Se adaugă sucul de sfeclă roșie și se amestecă compoziția până se leagă.
 Compoziția se lasă să se răcească.
 La final se va încorpora frișca peste compoziție.

40
Capito lul 6. Studiu de caz privind viabilitatea produsului inovativ. Prom o-
varea produsului

6.1.Chestionar cu date concludente

Pentru a vedea reacțiile pasionaților de produse de cofetărie și să constat viabilitatea
afacerii , am realizat următorul chestionar:
„ Stimată Doamnă / Stimate Domn,
Mă numesc Popescu Vasile -Robert și sunt student al Facultății de Științe Agricole, I n-
dustrie Alimentară și Protecția Mediului din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, în
anul IV, specializarea: Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism .
Vreau să realizez un studiu de caz referitor la diferite aspecte ale comportamentului de
consumare a tortului diplomat, în primă fază. După aceea vreau să promovez produsul meu
inovativ de cofetărie, tort diplomat cu colorant natural (sfeclă roșie), dacă rezultatele cercet ă-
rii vor fi favorabile. Acest studiu nu este comercial, ci mă va ajuta la realizarea proiectului
meu de diplomă.
Vă rog să tratați cu seriozitate acest chestionar și să aveți amabilitatea de a răspunde la
următoarele întrebări. Aceste întrebări au un regim con fidențial și vor fi utilizate exclusiv în
scopul cercetării.
Vă mulțumesc !!!

1.Obișnuiți să consumați tort diplomat? ( dacă l a această întrebare veți răspunde neg a-
tiv, vă rog să mergeți direct la întrebarea cu nr. 10 și să continuați până la finalul chesti onaru-
lui).
a. da;
b. nu;

2.Cât de des consumați tort diplomat?
a. o dată pe săptămână;
b. o dată pe lună;
c. o dată pe an;

3.Cu ce ocazie cumpărați tort diplomat? ( se pot alege mai multe răspunsuri)
a. zile de naștere;
b. botezuri;

41
c. nunți;
d. petreceri ;
e. alte ocazii;

4.De unde obișnuiți să achiziționați tort diplomat?
a. dintr -o cofetărie;
b. dintr -un supermarket;

5.Care este prețul pe care sunteți dispus(ă) să -l plătiți pentru o po rție de tort diplomat
de 100 g?
a. sub 5 Lei;
b. între 5 și 10 Lei;
c. peste 10 Lei;

6.Dacă aș organiza o campanie de degustare a tortului diplomat cu colorant natural, ați
fi disp us(ă) să încercați?
a. da;
b. probabil că da;
c. nu știu;
d. probabil că nu;
e. nu;

7.În cadrul celei de -a XVI -a ediții a Simpozionului de Pro duse Zaharoase Inovative,
iulie 2017, organizat în facultate, și în urma degustării tortului diplomat cu colorant natural, ce
părere aveți despre produsul meu? La această întrebare, rog să răspundă doar colegii de facu l-
tate și cadrele didactice car e au par ticipat la simpozion!!!
a. bună;
b. rea;

8.Doriți ca produsul meu să fie comercializat pe piață?
a. da;
b. nu;

9.Ați recomanda produsul meu și altor persoane?
a. da;

42
b. nu;

10.Sexul respondentului:
a. masculin;
b. feminin;

11.Vârsta dumn eavoastră este cuprinsă între:
a. 18 -30 de ani;
b. 31 -45 de ani;
c. 46 -60 de ani;
d. peste 60 de ani;

12.Ultima școală absolvită:
a. școală generală;
b. liceu;
c. studii universitare de licență;
d. studii universitare de masterat;
e. studii universitare de doctorat;
f. studii postuniversitare;

13.Starea dumneavoastră civilă:
a. necăsătorit(ă);
b. căsătorit(ă);
c. divorțat(ă);
d. văduv(ă);

14.Locuiți în mediul:
a. urban;
b. rural;
c. rural cu condiții de urban;

15.Vă rog să indicați în ce categorie se încadrează venitu l lunar net pentru familia
dumneavoastră:
a. sub 1000 de Lei;
b. 1001 -2000 de Lei;

43
c. 2001 -3500 de Lei;
d. 3501 -5000 de Lei;
e. peste 5000 de Lei;

16.Câte persoane sunt în familia dumneavoastră?
……… persoane.

17.Ocupația dumneavoastră este:
a. elev(ă);
b. student(ă);
c. salariat(ă);
d. șomer(ă); ”

Am creat chestionarul online cu ajutorul aplicației Google Forms , fiind distribuit prin
intermediul rețelelor de socializare ( Facebook și Instagram) , dar și cu ajutorul adreselor de e-
mail (Google și Yahoo) . Chestionarul a cuprins nu număr de 17 întrebări, din care 9 întrebări
au fost obligatorii , iar celelalte au fost opționale. Cele 9 întrebări au avut și un rol de control,
fiind necesare pentru validarea rezultatelor.
Link -ul care direcționa spre chestiona r, a fost activ tim p de 4 zile. După expira rea c e-
lor 4 zile, am constat că 117 respondenți mi -au completat chestionarul online.
Rezultatele obținute le voi interpreta cu a jutorul unor diagrame și grafice , în paginile
ce vor urma:

44
La prima întrebare obligatorie și de control din chestionar , dintr-un total de 117 re s-
pondenți au reieșit următoarele valori:

a) 99 de respondenți au spus că obișnuiesc să consume tort diplomat, cumulând
un procent de 84,6 % → 85 % din totalul de 100 %;

b) 18 respondenți au spus că nu obișnuiesc să consume tort diplomat, cumulând
un procent de 15,4 % → 15 % din totalul de 100 %;

Procentele se regăsesc în diagrama de mai jos:

Figura 2. Consumul de tort diplomat

85% 15% 1. Obișnuiți să consumați tort
diplomat?
da;
nu;

45
La cea de -a doua întrebare opțională a chestionar ului, dintr -un total de 99 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:

 54 de respondenți au afirmat că servesc o dată pe an tort diplomat , cumulând
un procent de 54,5 % → 55 % din totalul de 100 %;

 42 de respondenți au afirmat că servesc o dată pe lună tort diplomat, cumulând
un procent de 42,4 % → 42 % din totalul de 100 %;

 3 respondenți au afirmat că servesc o dată pe săptămână tort diplomat, cum u-
lând un procent de 3 % din totalul de 100 %;

Rezultatele obținute se pot observa și în diagrama de mai jos:

Figura 3.Frecvența consumului de tort diplomat

55% 42% 3% 2. Cât de des consumați tort diplomat?
o dată pe săptămână;
o dată pe lună;
o dată pe an;

46
La întrebarea opțională cu numărul 3 din chestionar, dintr -un total de 99 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:
 20 de respondenți au mărturisit că achiziționează tort diplomat pentru botezuri ,
cumulând un procent de 20,2 % → 20 % din totalul de 100 %;
 21 de respondenți au mărturisit că achiziționează tort diplomat pentru nunți,
cumulând un procent de 21,2 % → 21 % din totalul de 100 %;
 43 de respondenți au mărturisit că achiziționează tort diplomat pentru a lte oc a-
zii, cumulând un procent de 43,4 % → 40 % din totalul de 100 %;
 55 de respondenți au mărturisit că achiziționea ză tort diplomat pentru petreceri ,
cumu lând un procent de 55,5 % → 56 % din totalul de 100 %;
 65 de respondenți au mărturisit că achizițio nează tort diplomat pentru zile de
naștere, cumulând un procent de 65,7 % → 66 % din totalul de 100 %;

Valorile sunt redate în diagrama de mai jos:

Figura 4. Ocaziile cumpărării tortului diplomat

zile de naștere; petreceri; alte ocazii; nunți; botezuri;
65,70% 55,50% 43,40% 21,20% 20,20%
34,30% 44,50% 56,60% 78,80% 79,80% 3. Cu ce ocazie cumpărați tort
diplomat?

47
La întrebarea opțională cu numărul 4 din chestionar, dintr -un total de 99 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:

a) 94 de respondenți au spus că obișnuiesc să achiziționeze tort diplomat dintr -o
cofetărie, cumulând un procent 94,9 % → 95 % din totalul de 100 %;

b) 5 respondenți au spus că obișnuiesc să achiziționeze tort diplomat dintr -un su-
permarket, cumulând un procent 5,1 % → 5 % din totalul de 100 %;

Valorile sunt prezentate în diagrama de mai jos:

Figura 5. Locația de achiziționare a tortului diplomat

95% 5% 4. De unde obișnuiți să achiziționați
tort diplomat?
dintr-o cofetărie;
dintr -un supermarket;

48
La întrebarea opțională cu numărul 5 din chestionar, dintr -un total de 99 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:
 13 respondenți au afirmat că pentru o porție de tort diplomat de 100 g ar plăti
sub 10 Lei, cumulând un procent de 13,1 % → 13 % din totalul de 100 %;
 68 respondenți au afirmat că pentru o porție de tort diplomat de 100 g ar plăti
între 5 și 10 Lei, cumulând un procent de 68,7 % → 69 % din totalul de 100 %;
 18 respondenți au afirmat că pentru o porție de tort diplomat de 100 g ar plăti
peste 10 Lei, cumulând un procent de 18,2 % → 18 % din totalul de 100 %;

Procentele rezultate sunt prezentate în diagrama de mai jos:

Figura 6. Prețul per 100 g pt. tortul diplomat

13,10% 68,70% 18,20%
86,90% 31,30% 81,80%
sub 5 Lei; între 5 și 10 Lei; peste 10 Lei; 5. Care este prețul pe care sunteți
dispus(ă) să -l plătiți pentru o porție de
tort diplomat de 100 g?

49
La înt rebarea opțională cu numărul 6 din chestionar, dintr -un total de 99 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:
 59 de r espondenți au spus că da, ar degusta produsul meu, cumulând un pr o-
cent de 59,6 % →60 din totalul de 100 %;
 36 de respondenți au spus că probabil că da, ar degusta produsul meu, cum u-
lând un procent de 36,4 % →36 din totalul de 100 %;
 2 respon denți au spus că nu știu, dacă ar degusta produsul meu, cumulând un
procent de 2 % din totalul de 100 %;
 1 respondent a spus că probabil că nu, ar degusta produsul meu, cumulând un
procent de 1 % din totalul de 100 %;
 1 de respondent a spus că nu, ar degus ta produsul meu, cumulând un procent
de 1 % din totalul de 100 %;
Rezultatele sunt reprezentate în diagrama

Figura 7. Campania de degustare a tortului diplomat cu colorant natural

59,60%
36,40%
2% 1% 1% 40,40%
63,66%
98% 99% 99%
da; probabil că da; nu știu; probabil că nu; nu; 6. Dacă aș organiza o campanie de
degustare a tortului diplomat cu
colorant natural, ați fi dispus(ă) să
încercați?

50
La întrebarea opțională cu numărul 7 din chestionar, dintr -un total de 36 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:

a) 97 % din respondenți au o părere bună despre tortul diplomat cu colorant nat u-
ral dintr -un total de 100 %;

b) 3 % din re spondenți au o părere rea despre tortul diplomat cu colorant natural
dintr -un total de 10 0 %;

Procentele se pot observa în diagrama de mai jos:

Figura 8. Opinia referitoare la produsul inovativ

97% 3% 7. În cadrul celei de -a XVI -a ediții a
Simpozionului de Produse
Zaharoase Inovative, iulie 2017,
organizat în facultate și în urma
degustării tortului diplomat cu
colorant natural, ce părere aveți
despre produsul meu ?
bună; rea;

51
La întrebarea opțională cu numărul 8 din chestionar, dintr -un total de 84 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:

o Un procent de 100 % din respondenți dores c ca produsul meu să fie comerci a-
lizat pe piață;

o Un procent de 0 % din respondenți nu dores c ca produsul meu să fie comerci a-
lizat pe piață;

Rezultatul este evidențiat în diagrama de mai jos:

Figura 9. Comercializarea produsului inovativ pe piață

100% 0% 8. Doriți ca produsul meu să fie
comercializat pe piață?
da;
nu;

52
La întrebarea opțională cu numărul 9 din chestionar, dintr -un total de 81 de respo n-
denți au reieșit următoarele valori:

a) Un procent de 99 % din respondenți ar recomanda produsul meu și altor pe r-
soane;

b) Un procent de 1 % din respondenți nu ar recomanda produsul meu și altor pe r-
soane;

Procentajul este dat de diagrama de mai jos:

Figura 10. Recomandarea produsului inovativ

99% 1% 9. Ați recomanda produsul meu și altor
persoane?
da; nu;

53
La întrebarea obligatorie și de control cu numărul 10 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

i. Un procent de 59 % din respondenți sunt de sex feminin;

ii. Un procent de 41 % din respondenți sunt de sex masculin;

Acest lucru este redat în diagrama de mai jos:

Figura 11. Sexul respondenților

feminin;
masculin; 59%
41% 10. Sexul respondentului:

54
La întrebarea obligatorie și de control cu numărul 11 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

* Un procent de 80,3 % din respondenți au vârsta cuprinsă între 18 -30 de ani;

* Un procent de 12 % din respondenți au vârsta cuprinsă între 31 -45 de ani;

* Un procent de 7,7 % din respondenți au vârsta cuprinsă între 46 -60 de ani;

După cum arată și graficul de mai jos, ponderea cea mai mare este la generația tânără
(18-30 de ani):

Figura 12. Vârsta respondenților

80,30%
12%
7,70%
0% 0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00% 80,00% 90,00%
18-30 de ani; 31-45 de ani; 46-60 de ani; peste 60 de ani; 11. Vârsta dumneavoastră este
cuprinsă între:

55
La întrebarea obligatorie și de co ntrol cu numărul 12 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:
 49,6 % din respondenți au absolvit liceul;
 30,8 % din respondenți au absolvit studii universitare de licență;
 12,8 % din respondenți au absolvit studii universitare de masterat;
 3,4 % din respondenți au absolvit studii universitare de doctorat;
 2,6 % din respondenți au absolvit studii postuniversitare;
 0,9 % din respondenți au absolvit școala generală;

Acest fapt este reprezentat în diagrama de mai jos:

Figura 13. Școala absolvită de respondenți

49,60%
30,80%
12,80%
3,40% 2,60% 0,90% 12. Ultima școală absolvită:

56
La întrebarea obligatorie și de control cu numărul 13 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

→ Un procent de 74 % din respondenți sunt necăsătoriți;

→ Un procent de 24 % din respondenți sunt căsătoriți;

→ Un procent de 2 % din respondenți sunt necăsătoriți;

Procentajul este reliefat în diagrama de mai jos:

Figura 14. Starea civilă a respondenților

74% 24% 2% 0% 13. Starea dumneavoastră civilă:
necăsătorit(ă); căsătorit(ă); divorțat(ă); văduv(ă);

57
La întrebarea obligatorie și de control cu numărul 14 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

* Un procent de 71 % din respondenți locuiesc în mediul urban;

* Un procent de 24 % din respondenți locuiesc în mediul rural;

* Un procent de 5 % din respondenți locuiesc în mediul rural cu co ndiții de u r-
ban;

Acest lucru este ilustrat în diagrama de mai jos:

Figura 15. Mediul de viață al respondenților

71% 24% 5% 14. Locuiți în mediul:
urban;
rural;
rural cu condiții de urban;

58
La întrebarea obligatorie și de control cu numărul 15 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

 9,4 % din respondenți au venitul lunar net pe familie sub 1000 de Lei;
 23,1 % din respondenți au venitul lunar net pe familie între 1001 -2000 de Lei;
 32,5 % din respondenți au venitul lunar net pe familie între 2001 -3500 de Lei;
 21,4 % din respondenți au venitul lunar net pe familie între 3501 -5000 de Lei;
 13,7 % din respondenți au venitul lunar net pe familie peste 5000 de Lei;

Acest fapt este evidențiat în diagrama de mai jos:

Figura 16. Venitul net familial al respondenților

9,40% 23,10% 32,50% 21,40% 13,70%
sub 1000 de Lei; 1001 -2000 de Lei; 2001 -3500 de Lei; 3501 -5000 de Lei; peste 5000 de Lei; 15. Vă rog să indicați în ce
categorie se încadrează venitul
lunar net pentru familia
dumneavoastră:

59
La întrebarea obligato rie și de control cu numărul 16 din chestionar, dintr -un total de
117 respondenți au reieșit următoarele valori:

4,3 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 1 persoană;
19,7 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 2 persoane;
30,8 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 3 persoane;
32,5 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 4 persoane;
7 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 5 persoane;
2,6 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 6 persoane;
2,6 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 7 persoane;
0,9 % din respondenți au spus că familia lor are în componență 9 persoane;

Acest fapt este pus în lumină de graficul de mai jos:

Figura 17. Nr. de persoane din familia respondentului

4,30% 19,70% 30,80% 32,50%
7%
2,60% 2,60%
0,90%
1
persoană; 2
persoane; 3
persoane; 4
persoane; 5
persoane; 6
persoane; 7
persoane; 9
persoane; 16. Câte persoane sunt în familia
dumneavoastră?

60
La ultima întrebare obligatorie și de control din chestionar, dintr -un total de 117 re s-
pondenți au reieșit următoarele valori:

o Un procent de 5,1 % din respondenți au mărturisit că în prezent sunt elevi;
o Un procent de 34,2 % din respondenți au mărturisit că în prezent sunt studenți ;
o Un procent de 56,4 % din respondenți au mărturisit că în prezent sunt salariați;
o Un procent de 4,3 % din respondenți au mărturisit că în prezent sunt șomeri;

Proce ntajul poate fi observat în diagrama de mai jos:

Figur a 18. Ocupația actuală a respondentului

elev(ă); student(ă); salariat(ă); șomer(ă); 5,10% 34,20% 56,40%
4,30% 17. Ocupația dumneavoastră este:

61
6.2.Promovarea produsului

Promovarea produsului nostru, tortul diplomat cu colorant natural, se va realiza prin
intermediul mass -media (TV, radio), ziare, flyere, pliante, broșuri, internet (site web, adresă
de e-mail, pagină de Facebook, Instagram, Twitter).
De asemenea oferim o reducere de 50% din prețul total la produselor noastre pentru
copiii sub 10 ani, dar și oferirea de băuturi răcoritoare pentru adu lți la o comandă mai mare de
50 de Lei.

62
Bibliografie

1.Iagăru, Romulus, Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii , Sibiu: Editura Un i-
versității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2017;

2.Mironescu, Monica, Produse de cofetărie în alimentație publică – note de curs, S i-
biu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2016;

3.Dumitrașcu, Dănuț, Managementul proiectului , Sibiu: Editura Universității „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2005;

4.Iagăru, Romulus, Management general , Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga”
din Sibiu, 2013;