,, Liberul acces al cetățenilor europeni [631492]

Centrul Universitar UBB din Reșița
Facultatea de Științe Politi ce, Administrative și ale Comunicării

Raport de cercetare
,, Liberul acces al cetățenilor europeni
la funcțiile publice din statele europene ’’

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Pau Claudia

Masterand: [anonimizat], APE II

Reșița
2020

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 1

Rezumat
Prezentul raport de cercetare științifică cu titlul ” Liberul acces al cetățenilor europeni la
funcțiile publice din statele europene ” este structurat în trei capitole principale și bibliografie.
Capitolul 1 cu rol introductiv prezint ă o scurtă prezentare privind noțiunea de funcție
publică în cadrul studiilor realizate și de asemenea este dată structura raportului de cercetare
În capitolul 2 s unt pre zentate aspecte statistice privid diferitele dimensiuni înglobate de
serviciul public în cadrul mai multor state europene.
În capitolul 3 sunt prezentate concluzii le principale ale prezentului raport de cercetare.

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 2

CUPRINS
Rezumat ………………………………………………………………………….1
Capitolul 1. Introducere ……………………………………………………… .3
1.1. Scopul cercetării……………………………………………………… …3
1.2. Metoda de cercetare ………………………………… ………………… ..3
1.3. Dimensiunile cercetării ………………………………… ……………….3
Capitolul 2. Rezultate și interpretări ale cercetării …………………………… .4
2.1. Caracteristici ale corpului funcționarilor publici ……………………….4
2.1.1. Numărul de functionari publici ………………………………….4
2.1.2. Remunerare …………………………………………………….7
2.1.3. Distribuția pe gen ……………………………………………….9
2.1.4. Distribuția pe vârstă …………………………………………….11

Capitolul 3. Concluzii ………………………………………………………15
Bibliografie ………………………………………… …………………………… 16

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 3

1. Introducere
Analizând cele mai relevante prevederi la nivelul european cu privire la statutul
funcți onarului public , dar și al serviciul public în general, pot fi identificate atât unele asemănari, cât
și careva semnificative deosebiri. Confruntarea diferitelor reglementări, studii și date statistice ale
statelor membre ale Ue cu privire la funcționarul public și serviciul acestu ia, a ridicat întrebarea
decalajului semnificativ în cazul unor indicatori la diferite state memebre, dar și existenței unei
reglementări ideale ce s -ar putea potrivi pentru aplicare în toate sistemele administrative ale statelor
membre.
Motivația cercetării de față este corelată cu interesul sporit față de organizarea și
desfășurarea activității funcționarilor piblici atât în cadrul instituțiilor europene, cât și a activității
acestora la nivelul administrațiilor statelor membre. Un alt mo tiv este perspectiva desfășurării unei
cariere în calitate de funcționar public într -o instituție europeana, o alegere destul de avantajoasă
pentru un cetățean european .
1.1. Scopul cercetării
Cercetarea de față are ca scop evaluarea dimensiunilor legate de funcția publică, dar și
identificarea unor progrese pozitive sau negative având în vedere rezultatele dezvoltării și reformării
modelelor de bază ale managementului carierei și serviciilor profesionale ambalate în Uniunea
Europeană . La fel, acest proiect își propune identificarea de tendințele, probleme și realizări cu
privire la managementului carierei funcționarului public în contextul reformării serviciului public
din diferite state europene .
1.2. Metoda de cercetare
Metoda de cercetare folosită a fost cea a analizei comparative . Datele au fost colectate din
confruntarea de fapte descrise la nivel teoretic în studiile efectuate pentru fiecare stat european vizat
și grupate în final conform grupelor și claseor respectiv e. Scopul final al utilizării acestei metode în
cadrul proiectului dat este de a identifica tendințe specifice ale funcției publice.
1.3. Dimensiunile cercetării
În vederea colectării și interpretării datelor cercetării de față au fost luate în considerare
următoarele dimensiuni:
– Caracteristici ale corpului funcționarilor publici ;
-Sistemul de instruire și perfecționare ;

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 4

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180NorvegiaSuediaFrantaBelgiaTarile de josGreciaIrlandaItaliaFigura 1. Ocuparea forței de muncă în administrația
publică la 1.000 de locuitori, în 2015.-Ocuparea funcției publice ;
– Rem unerarea Funcționarilor Publici.

2. Rezultate și interpretări ale cercetării
ANFP administrează evidența națională a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, pe
baza datelor transmise de responsabilii de resurse umane, prin intermediul unui sistem informatic.
Situațiile transmise cuprind date referitoare la funcțiile publice gene rale, cele specifice și unele
funcții cu statut special. Astfel ultimele rapoarte realizate de Agenția Națională a Funcționarilor
Publici ne permite să avem o viziune concretă asupra situației corpului funcționarilor publici la nivel
national.
Pentru a pu tea realiza o viziune comparativă cu elemente din state europene am consultat
https://ec.europa.eu/ , site -ul care furnizează date statistice la nivel European.
2.1. Caracteristici ale corpului funcționarilor publici

2.1.1. Numărul de functionari publici
Realizarea unei c omparații în ceea ce privește ocuparea forței de muncă din sectorul public
devine posibilă prin desfășurarea unui număr de indicatori . Primul și cel mai de bază indicator este
produs prin compararea numărului de angajați publici, în sens strict, cu numărul de locuitori. Apar
diferențe izbitoare – de exemplu, există de trei ori mai mulți angajați publici în Norvegia decât în
Italia.

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 5

În ceea ce privește situația pe scena română gradul de ocupare a rămas relativ constant de -a
lungul timpului. Cel mai mare grad de ocupare se observă la nivelul anului 2009, acesta fiind de
84,71%, ulterior înregistrând o scădere semnificativă de peste 6,5 puncte procentuale, dar
explic abilă prin numărul de creșteri de funcții publice în anul 2010. În general, nu au existat variații
mari în ceea ce privește gradul de ocupare a funcțiilor publice.
Figura 2. Evoluția gradului de ocupare a funcțiilor publice (2009 -2019) România

Șaptesprezece state membre (Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda,
Franța,Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia ș i Marea
Britanie) au raportat o scădere a numărului de funcționarilor de la ancheta d in 2006. Scăderea
variază de la 3% până la 35% comparativ cu anul de bază. Schimbări semnificative sunt raportate î n
unele state membre, cum ar fi Finlanda, care raportează o scădere de 35%, în principal datori tă
transferului de perso nal din sectorul universitar în sectorul privat.

Figura 3.Numărul de funcționari publici din toate
statele membre -2012 vs. 2006
Numărul de state
membre care
raportează descreștere
Numărul de state
membre care
raportează creștere

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 6

0510152025303540% descreștere 2006 -2013
% descreștere 2006 -2013Există o tendință descendentă clară și chiar și acele state membre care raportează un număr
crescut (Bulgaria, Danemarca, Grecia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România,
Spania și S uedia) califică creșterile prin referire la un vârf al numărului atins î n perioada din 2008/9.
În unele cazuri (Bulgaria, Grecia și România) restructurarea a dus la o creștere a numărului în care
personalul neclasificat anterio r ca funcționari publici a fost sunt inclus în cifre mai recente.
Figura 4. Scăderea procentuală a numărului de funcționar i publici / funcționari publici
în toate statele membre – 2012 vs. 2006

Finlanda, la 35%, arată cea mai mare scădere . Randamentele pentru 20 12 reflectă efectele
reformelor în sectorul universitar; din 2010 sunt aproximativ 34.000 de a ngajați în sectorul
universitar care acum sunt încadrați în sector ul privat și nu mai sunt luați în considerare în cifrele
guvernului centra l.
La celălalt capăt al spectrului, rezultatele pentru Irlanda arată o reducere de doar 2%
comparativ cu 2006. Cu toate acestea, transferul către serviciul public a 1.770 de funcționari
publici m (Serviciul de asistență socială comunitară și Autoritatea Naț ională de Pregătire) maschează
descreșterile generale ale perioadei . Fără aceste transferuri, cifra serviciului public a r fi fost mai
aproape de 34.600 față de 36.239 reprezentând o reducere de 6,5%.
Cifra pentru Italia, de 3%, include adăugarea în 2006 a 22.000 de funcț ionari care nu erau
clasificați anterior drept slujitori civili .

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 7

2.1.2. Remunerare
Sistemul general de remunerare din statele membre răspunde în principal următoarelor
obiective: recrutarea de buni profesioniști; legate de performanță; reținerea unor profesioniști
valoroși; creșterea nivelului de satisfacție a personalului și a calității vieții profesionale;
consolidarea culturii serviciului public etc. O altă modalitate de a măsura amploarea ocupării forței
de muncă în sect orul public este de a analiza costurile salariilor publice și de a le compara cu
bogăția națională. Acest indicator este în concordanță cu rata ocupării publice.
Figura 5. Cheltuieli salariale publice ca procent din PIB în 2015.

Cu toate acestea, acești indicatori nu iau în considerare domeniul de aplicare diferit al
sectorului public de la o țară la alta. Dacă angajații publici dintr -o anumită țară gestionează pensiile
sau asistența medicală, este logic doar să existe mai mulți angajați p ublici decât în țările în care
aceste sarcini sunt lăsate în sarcina sectorului privat. De asemenea, este logic doar ca salariile lor
totale să fie mai mari.
Pentru a compensa acest „efect de volum” și pentru a cuantifica mai bine salariile din
sectorul pu blic, există mulți indicatori la dispoziția noastră. Primul este furnizat de raportul dintre
salariile din sectorul public și PIB pe cap de locuitor. Acest lucru aduce în relief țările în care 024681012141618

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 8

angajații publici ies destul de slab în comparație cu restul po pulației (în special în țările nordice) și
țările în care angajații publici, în general, sunt mai bine (în primul rând țările din sud Europa).
Figura 6. Relația dintre costurile salariale publice pe angajat public și PIB pe cap de
locuitor, în 2015.

Comparația între țări este posibilă și atunci când vine vorba de salarii. În acest sens, angajații
publici americani și belgieni sunt mai buni decât omologii lor suedezi și britanici (cifrele pentru
Luxemburg și Irlanda sunt adesea înșelătoare datorită aco rdurilor lor fiscale extrem de avantajoase).
În modelele actuale, majorările salariale generale sunt determinate în conformitate cu
prevederile anuale ale reglementărilor bugetare de stat. Acestea stabilesc limite maxime pentru
creșteri salariale în toate administrațiile publice. Plata în sectorul public este în general mai mică
decât în sectorul privat, cu o diferență semnificativă în cazul managementului și angajați lor la nivel
înalt, și crește pe măsură ce progresează cariera.
La rândul său, sist emul de salarizare este strâns legat de sistemul bazat pe carieră . Prin
urmare, în state, o parte din salariu (salariul de bază) este de obicei legat de grila salarială pentru
postul specific îndeplinit de un anumit angajat public.
Restul plății se bazează pe o altă serie de criterii sau bonusuri care afectează plata angajaților
publici. În majoritatea țărilor, criteriile tradiționale și comune sunt legate de vechime, deși, după 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2GreciaItaliaSpaniaPortugaliaBelgiaFrantaGermaniaAustriaIrlandaLuxemburgTarile de josFinlandaDanemarcaSuediaNorvegia

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 9

cum s -a indicat, există din ce în ce mai multe bonusuri legate la evaluarea per formanței. Alți factori,
cum ar fi situația familială a angajatului, se iau, de asemenea, ore suplimentare sau munca la
sărbătorile legale, indemnizația de pericol etc. luate în considerare la stabilirea schemelor de plată.
În unele state (de exemplu Danem arca) majorările salariale sunt legate de cele din sectorul privat.
Figura 7. Creșteri salariale ale serviciului public pentru 2006 -2007(Media)

În 16 state membre, sistemul de salarizare este reglementat de legi cu benzi salariale și o
sumă specifică pentru fiecare nivel funcțional sau categorie de job. În 10 state membr e precum:
Austria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Spania , creșterile salariale
sunt determinate de vechime sau ani de serviciu în organizație. În 1 5 state membre precum: Austria,
Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos,
Portugalia, Slovacia, Slovenia și Suedia , nivelurile salariale sunt determinate de o evaluare pozitivă
a performanței prin creșteri și bonusuri.

2.1.3. Distribuția pe gen
Egalitatea de tratament între bărbați și femei a constituit un principiu fundamental al Uniunii
Europene încă de la înființarea sa. În 1957, principiul egalității de remunerare pentru muncă egală a 051015202530354045
2007 2006

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 10

devenit parte a Tratatului de la Roma. De atunci, instituțiile europene reafirmă în mod regulat acest
principiu, promovându -l ca pe o valoare esențială a UE.
Diferite documente legislative și non -normative asumate de România consacră egalitatea de
gen ca un principiu fundamental. Distribuția pe gen a funcțiilor publice este reliefată în figurile de
mai jos și urmează constant proporția de două treimi femei și o treime bărbați. Caracteristicile
funcției publice de stabi litate, competențe preponderent analitice și de sinteză și necesitatea de a
asigura un grad ridicat de adaptare la proceduri pot constitui o explicație pentru atractivitatea
funcției publice în rândul persoanelor de sex feminin.

Figura. 8. Distribuția pe gen – situație comparativă România 2009 – 2019

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 11

Figura 9. Distribuția pe gen – situație comparative Germania 1991 -2018

Din figurile atașate mai sus putem remarca faptul că pentru perioada de timp din anul 2008,
în ambele state analizate se păstrează o constantă a numarului de angajați de gen feminin, iar dacă
raportăm acest număr la cel al bărbaților, observă faptul că fem eile au ca și număr o pondere mai
mare printre funcționarii publici. În cazul României, în intervalul analizat, cu o singură excepție
(anul 2009), femeile au reprezentat peste 60% din totalul funcționarilor publici .

2.1.4. Distribuția pe vârstă
În România, vârstă minimă de intrare în corpul funcționarilor publici 18 ani. Pe de altă parte,
încetarea raportului de serviciu se realizează, de drept, la data vârstei standard de pensionare, cu
posibilitatea prelungirii succesive pe o perioadă de maximum 3 ani.
Figura de mai jos, cuprinzând evoluția vârstelor funcționarilor publici , prezintă valori medii
ale vârstei și o creștere relativ constantă pe întreaga serie de timp (de la 43 de ani în 2009, la 47 de
ani în 2019 – în valori rotunjite). La nivelul an ului 2019, cu o vârstă medie de 47 de ani, România
are un corp al funcționarilor publici îmbătrânit. Acest aspect este confirmat și de piramida vârstelor,
distorsionată pe 2 intervale care se suprapun parțial; practic, reprezentarea piramidală arată o
extindere în intervalul 49 – 53 ani (femei), respectiv pe segmentul 51 -53 ani (bărbați).

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 12

Figura 10. Piramida vârstelor funcționarilor publici (2019) România

Figura 1 1. Piramida vârstelor funcționarilor publici (2019) Germania

Studiind figurile de mai sus, putem remarca situația asemănătoare atât în România cât și în
Germania cu privi re la distributția posturilor după vârstă în cazul bărbaților, astfel pană la 25 de ani
avem o rată mică de ocupare a funcțiior. Vărsta medie a băr baților români angajați în funcții publice

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 13

se încadreaza între 40 și 50 de ani, pe când în Germania cotele mașime sunt atinse la vârste de 45 -60
ani.
În ceea ce privește femeile -funcționari publici, aici situația este un pic diferită, chiar dacă pe
la vârs ta de 50 -55 ani se ating cote maxime de angajare în ambele state, este evident faptul că în
randul femeilor germane rata de angajare de la varsta de 25 de ani evolueaza rapid.
Un decalaj semnificativ se poate urmări în legătură cu ocuparea funcțiilor publ ice de
conducere de către femei, la acest capitol datele sunt diferite radical.
Tabel 1. Personal după tipul contractului de muncă

An Total Funcționari
publici și
judecători Profesionist și
soldați cu termen
determinat Angajați
1,000
total
1991 6737.8 1843,5 257,3 4637,1
1995 5371.0 1701,1 194,3 3475,5
2000 4908.9 1684,6 186,6 3037,8
2005 4599,4 1691,6 185,1 2722,7
2010 4586,1 1687,6 185,7 2713,4
2015 4645,5 1671,3 166,0 2808,2
2016 4689,0 1672,7 163,8 2852,6
2017 4739,9 1678,8 165,6 2895,4
2018 4802,9 1688,0 167,6 2947,3
2019 4884,8 1703,2 170,6 3011,1
Femei
1991 3155,2 533,5 0,5 2621,2
1995 2677,2 570,2 2,6 2104,4
2000 2493,5 642,0 4,0 1847,5
2005 2390,8 717,9 10,7 1662,2

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 14

feminin 91.897:
66%masculin
46.817: 34%
feminin 9005; 60% masculin 6063; 40%2010 2468,2 782,0 15,7 1669,5
2015 2603,4 827,3 16,2 1759,9
2016 2645,9 839,1 16,4 1790,4
2017 2687,9 851,3 17,2 1819,5
2018 2736,6 865,5 18,1 1853,0
2019 2798,0 882,9 18,9 1896,2

Din tabelul alăturat se poate remarca slaba încadrare a doamnelor din Germania la
funcții publice înalte, dacă e să urmarim fiecare an, deduce facptul că peste tot numarul femeilor este
mai mic decât jumătate din totalul funcționarilor. Situație care este total opusă cu statisticile din
România, unde numărul femeilor în cadrul funcțiilor de conducere este mult mai mare. La nivelul
anului 2019, două treimi din funcționarii publici sunt femei, iar o treime sunt bărbați. În ceea ce
privește funcțiile de conducere, 60% dintre acestea au revenit femeilor și 40% bărbaților.
Figura 12. Distribuția pe sexe a funcționarilor publi ci în 2019 (nr., %)

Figura1 3. Distribuția pe sexe a funcțiilor publice de conducere (nr., %)

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 15

3. Concluzii
Cercetarea de față a avut ca scop evaluarea unor dimensiuni legate de funcția publică, dar și
identificarea unor progrese pozitive sau negative având în vedere rezultatele dezvoltării și reformării
modelelor de bază ale managementului carierei și serviciilor profesionale ambalate în Uniunea
Europeană.
Astfel, am dedus următoarele: c eea ce este adevărat pentru ocuparea forței de muncă în
sectorul public este valabil și pentru cheltuielile publice: comparațiile internaționale sunt îngreunate
de diferențele de domeniu dintre fiecare țară. Prin urmare, este necesar să se facă distincția între
administrație (scara sectorului public) și sociali zare (scara celor care sunt împărtășite , private ).
Motiv pentru care, de exemplu, î n timp ce Franța și Canada au costuri administrative similare,
proporția cheltuielilor publice față de PIB diferă cu mai mult de 12 puncte, acest lucru fiind explic at
prin faptul că bunăstarea socială este mai extinsă în Franța.
Propuneri ș i recomandări
• Susținerea activității de consiliere etică în autorități și instituții publice și dezvoltarea
tematicii dezbaterilor etice în administrația publică, incluzând subiecte de interes la nivel
naționalși european, precum: prevenirea și managementul conflictului d e interese, leadership
etic, subiecte etice de interes pentru cetățeni, drepturile omului, combaterea discriminării,
conduita etică în utilizarea tehnologiilor informatice etc.
• Dezvoltarea unei politici de recrutare pentru a crește numărul funcțiilor publice de grad
debutant și a atrage tineri competenți în administrația publică; Facilitarea transmiterii
informațiilor și a coordonării între țări în ceea ce privește angajare în funcțiile publice.
• Îmbunătățirea culturii organizaționale în aut orități și instituții publice prin promovarea
transparenței, comunicării interne și încrederii (în special cu privire la semnalarea și
rezolvarea problemelor), ca precondiții pentru integritate, productivitate și eficiență în
administrația publică la fel ș i pentru eliminarea discriminării de gen și vârstă
• Incorporează treptat de tehnici ai management ului din sectorul privat.
• Facilitarea mobilității între angajații publici din UE , pentru identificarea de avantaje și
neajunsuri în cadrul serviciului public .
• Creșterea prezenței femeilor în funcții la nivel înalt.

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 16

Bibliografie
• https://www.bmi.bund.de/SharedDocs/downloads/EN/publ ikationen/2014/fede
ral-public -service.pdf?__blob=publicationFil
• https://ec.europa.eu/eurostat/web/civil -servants -remuneration/specific –
indicators/data
• https://www.destatis.de/EN/Themes/Government/Public –
Service/Tables/public -service -personnel -functional -area.html
• https://incont.stirileprotv.ro/job -uri/romania -bate-marile -tari-europene -la-
numarul -de-angajati -la-stat.html
• https://www.mlpda.ro/pages/viceprim -ministrul -vasile -dincu -despre –
administratia -publica -la-realitatea -tv-666
• http://www.sigmaweb.org/publications/38655755.pdf
• http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/STUDIU%20TENDINTE%20UE%20OECD%
20.pdf
• https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_privi
nd_functia_publica.pdf
• https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_cu_p
rivire_la_functia_publica_si_statutul_functionarului_public.pdf/
• https://www.strategie.gouv.fr/sites/strategie.gouv.fr/files/atoms/files/tdb –
emploi -public -20-12-2017.pdf
• https://www.destatis.de/EN/Themes/Government/Public –
Service/Tables/public -service -personnel -development.html
• https://www.destatis.de/EN/Home/_node.html

Liberul acces al cet ățenilor europeni la funcțiile publice din statele
europene
Plîngău Viorica 17

• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=Archive:Civil_servants_in_the_EU_member_states
&oldid=75835#Administrative_career
• https://www.alternatives -economiques.fr/fonctionnaires -trompeuses –
comparaisons -europeennes/00083693